Cursuri Sem1

CURSUL 1 – CONCEPTUL DE DREPT
 Notiunea de drept.
 Aparitia si evolutia dreptului
 Dimensiunea sociala a dreptului
 Esenta, continutul si forma dreptului
 Definitia dreptului
 Notiunile de drept public si privat
Obiectivele Cursului 1
 Definirea dreptului
 Descifrarea originii dreptului si a evolutiei acestuia, explicarea dimensiunii sociale a
dreptului
 Prezentarea esentei, continutului si formei dreptului
 Definirea notiunilor de drept public si privat
Concepte-cheie tratate:
Drept – ansamblul regulilor asigurate si garantate de stat care au ca scop organizarea si

disciplinarea comportamentului uman, in principalele relatii din societate intr-un climat specific
manifestarii coexistentei libertatilor, apararea drepturilor esentiale ale omului si justitiei sociale
Drept public – cand serveste societatii in ansamblu
Drept privat – cand serveste interesele individului in parte
Drept constitutional - ramura dreptului public alcatuita din norme juridice ce reglementeaza
relatiile sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii statale a
puterii.
Etimologic, termenul de administraţie derivă de la latinescul "directus", care înseamnă

drept, direct, linie dreapta, in limba latina insa cuvantul care corespundea substantivului „drept”
era "jus", care inseamna drept, dreptate, legi.
În limbajul curent termenul “drept” este utilizat în mai multe sensuri:
• Stiinta dreptului, adica un ansamblu de idei, notiuni, concepte si principii care explica
dreptul.
• Dreptul este tehnica si arta in sensul ca organizeaza viata in comun, destinat sa

disciplineze comportamentul uman si sa apere societatea de excese;
• Facultatea unui subiect de a-si valorifica si de a-si apara impotriva tertilor un anume
interes.
1
Notiunea de drept
Dreptul consta in ansamblul regulilor de conduita generale si obligatorii asigurate si garantate de

stat, reguli al caror scop il constituie organizarea si disciplinarea comportamentului uman in
cadrul relatiilor umane, precum si infaptuirea acestui comportament intr-un climat specific
manifestarii coexistentei drepturilor esentiale ale omului si libertatilor lui cu justitia sociala.
[paginile 9-14]
Aparitia si evolutia dreptului
Ca institutie ce deriva de la societate, dreptul isi gaseste suportul in relatiile reciproce dintre
oameni si este indisolubil legat de evolutia generala a societatii, de particularitatile societatii pe
diferite trepte de dezvoltare istorica.
Chiar si H. Kelsen recunoaste ca dreptul este un fenomen conditionat de timp si spatiu.
[paginile 14 - 23]
Dimensiunea sociala a dreptului
Dreptul este un rezultat al activitatii umane, al socializarii. Normele sale intervin in procesul
productiv, stabilind reguli generale pentru actul zilnic, repetat, al producerii, al repartitiei si al
schimbului de produse si activitati. Libertatea omului este deplina numai in masura in care nu
stanjeneste libertatea celorlalti.
[paginile 23 - 26]
Esenta, continutul si forma dreptului
Esenta unui fenomen reflecta unitatea laturilor, a trasaturilor si a raporturilor interne necesare,
relativ stabile, care constituie natura launtrica a fenomenului si il fixeaza intr-o clasa de
fenomene adiacente. A cerceta esenta dreptului presupune patrunderea inauntrul sau,
sesizarea legaturilor intime care-i confera stabilitate si identificarea calitatilor interne.
Continutul dreptului il constituie ansamblul elementelor, al laturilor si al conexiunilor care dau

expresie concreta vointei si intereselor sociale ce reclama oficializarea si garantarea pe cale
etatica. Continutul dreptului implica esenta sa, dar nu se reduce la ea. Continutul este mai
stufos, desi nu este atat de profund ca esenta.
Forma dreptului semnifica exprimarea organizarii interioare a structurii continutului, ea

desemnand aspectul exterior a continutului.
[paginile 27 - 35]
Definitia dreptului
Dreptul este un ansamblu de reguli asigurate si garantate de stat, care au ca scop organizarea
si disciplinarizarea comportamentului uman, in principalele relatii din societate, intr-un climat
specific manifestarii coexistentei libertatilor, apararea drepturilor esentiale ale omului si justitiei
sociale.
[paginile 36 - 38]
2
Notiunile de drept public si privat
Separarea celor doua tipuri de drept apare inca de la inceputurile dreptului, romanii fiind primii
care le-au definit, care, intr-o traducere aproximativa ar fi:
- dreptul public este atunci cand el este in slujba imperiului roman
- dreptul privat este atunci cand serveste interesele individului in parte
Aceasta definitie este actuala si astazi deoarece face cea mai clara distinctie intre cele doua
ramuri de drept in functie de interesele cui le apara si la cine se aplica.
In cadrul dreptului public o importanta deosebita o are dreptul constitutional care este factorul
structurant al intregului sistem de drept care guverneaza si orienteaza reglementarea juridica din
celelalte ramuri ale dreptului.
[paginile 38 - 42]
Subiecte pentru pregătirea în vederea evaluării finale:

 care sunt elementele componente care pot fi subsumate conceptului de drept
 in ce constau esenta, continutul si forma dreptului
 definiti notiunile de drept public si privat
APLICAŢII
Exerciţii rezolvate
1. Care sunt elementele componente ce pot fi subsumate conceptului de drept?

a.) Ansamblul regulilor de conduita, instituite sau sanctionate de stat
b.) reguli care exprima vointa poporului ridicata la rang de lege
c.) Reguli privind bunele moravuri, morala publica, buna credinta si obiceiul pamantului
(cutuma)
d.) Reguli a caror aplicare este realizata de bunavoie
e.) Reguli a caror aplicare este realizata in ultima instanta, prin forta coercitiva a statului
A.) a, b, c, e
B.) a, b, d, e
C.) a, c, d, e
Răspuns corect: B
Precizări privind cursul următor:
Cursul Nr. 2 conţine următoarele aspecte:

- notiunea de drept constitutional
- locul si izvoarele dreptului constitutional
- raportul si subiectele raportului de drept constitutional
- normele de drept constitutional
3
CURSUL 2 – DREPTUL CONSTITUTIONAL, RAMURA A SISTEMULUI DE DREPT
 Notiunea de drept constitutional
 Locul dreptului constitutional in sistemul de drept
 Izvoarele dreptului constitutional
 Raportul de drept constitutional
 Subiectele raportului de drept constitutional
 Normele de drept constitutional
 Definirea dreptului constitutional

 Precizarea locului dreptului constitutional in sistemul de drept
 Identificarea izvoarelor de drept constitutional
 Identificarea si definirea obiectului de reglementare al dreptului constitutional
Drept constitutional – ramura fundamentala a sistemului de drept romanesc alcatuita din

norme juridice care reglementeaza relatii sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii,
mentinerii si exercitarii statale a puterii
Izvoarele dreptului constitutional – forme specifice, particulare, de exprimare a normelor

juridice, care sunt determinate de modul de edictare sau de sanctionare a lor de catre stat
Obiectul dreptului constitutional – relatiile sociale care se nasc in activitatea de instaurare si

mentinere si exercitare a puterii de stat si care privesc bazele puterii si bazele organizarii puterii
Raport de drept constitutional – relatiile sociale reglementate si sancctionate de o norma

juridica ce se nasc in cadrul activitatii de instaurare, mentinere si exercitare a puterii politice ca
putere statala.
Dreptul constitutional, ramura a sistemului de drept
In procesul aparitiei si dezvoltarii dreptului ramura dreptului constitutional se cristalizeaza mult

mai tarziu, o data cu aparitia primelor constitutii scrise din lume, spre sfarsitul sec XVIII.
Conceptul clasic de drept consitutional se formeaza mult mai tarziu, el fiind de origine italiana,
dar format sub impulsul ideilor franceze.
In tara noastra, dreptul constitutional s-a predat impreuna cu dreptul administrativ sub
denumirea de drept public, dar la 1864 A. Codrescu isi intituleaza cursul „Drept constitutional”.
Conceptul de drept constitutional se incetateneste prin predarea si publicarea la Facultatea de
Drept din Iasi a cursului de drept constitutional a Prof Constantin Stere, in 1910, si la Facultatea
de Drept din Bucuresti a cursului de drept constitutional a Prof Constantin Visesscu.
In literatura de specialitate s-au dat drepului constitutional mai multe definitii:

- dreptul constitutional este alcatuit din norme juridice ce reglementeaza
organizarea politica a statului, structura, functionarea si raporturile dintre puterile
publice, drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale ale cetateanului
- unii autori considera ca dreptul constitutional reglementeaza relatiile sociale ce
apar in procesul organizarii si exercitarii puterii, altii sustin ca organizarea puterii
cuprinde exercitarea puterii, iar alti autori sustin ca relatiile sociale reglementate
de dreptul constitutional sunt cele care apar in infaptuirea puterii
1
- dupa unii autori romani de dupa cel de-al doilea razboi mondial (ex. Tudor
Draganu), normele dreptului constitutional reglementeaza relatiile sociale care
apar in procesul de infaptuire a acelei activitati fundamentale a statului care este
activitatea de exercitare a puterii de stat, in timp ce altii (ex. Nistor Prisca)
considera ca relatiile reglementate de normele dreptului constitutional iau nastere
in procesul organizarii si exercitarii puterii de stat, iar intr-o a treia opinie (I.
Muraru) se sustine ca normele dreptului constitutional reglementeaza relatiile
sociale fundamentale care apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii
puterii in stat.
[paginile 43-47]
Locul dreptului constitutional in sistemul de drept
Dreptul constitutional este ramura principala in sistemul de drept romanesc intrucat, pe de o

parte, normele de drept constitutional reglementeaza cele mai importante raporturi sociale, adica
acele relatii fundamentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii, iar pe de
alta parte toate normele juridice trebuie sa fie conforme Constitutiei. La o analiza profunda
corelatiei dintre constitutie si ramurile dreptului vom constata ca orice ramura de drept isi
gaseste fundamentul juridic in normele din constitutie.
[paginile 47-50]
Izvoarele dreptului constitutional
Prin izvor de drept se intelege acea forma specifica, particulara, de exprimare a normelor
juridice care sunt determinate de modul de edictare sau de sanctionare a lor de catre stat.
Constitutia actuala a Romaniei repune obiceiul in randul izvoarelor dreptului, valorificand rolul si
importanta sa aparte in reglementarea relatiilor sociale. Aceasta rezulta din nominalizarea
obiceiului in art 41 din Constitutie (protectia proprietatii private). Cele mai importante izvoare
formale ale dreptului constitutional sunt:
- Constitutia si legile de modificare a Constitutiei
- Legea ca act juridic al Parlamentului
- Regulamentele Parlamentului
- Ordonantele Guvernului
- Tratatul international
[paginile 51 - 56]
Raportul de drept constitutional
De la inceput se impune identificarea relatiilor sociale reglementate de drept care, prin continutul
lor specific, sunt raporturi de drept constitutional. Aceste relatii sociale sunt acelea care apar in
procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii statale a puterii. In obiectul dreptului constitutional
sunt cuprinse doua categorii de relatii, si anume:
a. relatii cu dubla natura juridica (acele relatii care sunt reglementate si de alte ramuri de
drept si in acelasi timp si de catre Constitutie)
b. relatii specifice de drept constitutional (ce formeaza obiectul de reglementare numai
pentru normele de drept constitutional). Specific acestor relatii este faptul ca se nasc in
procesul complex de instaurare, mentinere si exercitare a puterii
[paginile 56 - 63]
2
Subiectele raportului de drept constitutional
Cu privire la subiectele raportului de drept constitutional, trebuie sa subliniem faptul ca unul

dintre subiecte este totdeauna fie detinatorul puterii, fie statul, fie un organ reprezentativ si ca
aceste subiecte actioneaza intr-un mod necesar intr-un raport juridic aparut in activitatea de
instaurare, mentinere si exercitare a puterii.
Subiectele raportului sunt:

1. Poporul
2. statul
3. Organele statului
4. Partidele politice, formatiunile politice, alte organizatii
5. Cetatenii
6. Strainii si apatrizii
[paginile 63 - 67]
Normele de drept constitutional
In explicarea specificului normelor de drept constitutional trebuie sa se plece de la teoria normei

juridice, urmand ca apoi sa regasim elementele generale in norma de drept constitutional si sa
observam ce trasaturi proprii are aceasta din urma. Norma juridica este definita ca fiind o regula
sociala de conduita, generala si obligatorie, instituita sau sanctionata de puterea de stat in
diferite forme. Orice norma juridica este un comandament impus de puterea publica, formulat
uneori chiar sub forma supletiva sau de recomandare. Normele constitutionale, pe langa
prevederi ce reglementeaza nemijlocit unele relatii sociale, au si prevederi care contin
formularea unor principii, consfiintesc bazele puterii, definesc unele institutii.
[paginile 67 - 72]

 Definitia dreptului constitutional
 Care sunt izvoarele dreptului constitutional
 Identificarea si definirea obiectului dreptului constitutional
 Enumerati si definiti subiectele raportului de drept constitutional
APLICAŢII
1. Sub ce denumire s-a predat si se preda in Romania si in lume disciplina dreptului

constitutional?
a.) Drept fundamental
b.) Drept constitutional si institutii politice
c.) Drept public
d.) Drept constitutional si administrativ
e.) Drept de stat
A.) b, c, d, e
B.) a, b, d, e
C.) a, c, d, e
3
2. Care sunt categoriile de relatii sociale ce formeaza obiectul de reglementare al
dreptului constitutional?
a.) relatii sociale care contribuie la delimitarea ramurilor de drept
b.) relatii specifice de drept constitutional
c.) relatii specifice altor ramuri de drept
d.) relatii cu dubla natura juridica
e.) relatii sociale reglementate de drept
A.) a, e
B.) c, d
C.) b, d
3. Care dintre urmatoarele entitati sunt subiectele raporturilor de drept constitutional?

a.) poporul
b.) strainii si apatrizii
c.) statul
d.) Refugiatii
e.) autoritatile publice
A.) b, c, d, e
B.) a, b, c, e
C.) a, c, d, e
Răspuns corect:1-A; 2-C; 2-B; 3-B
4
CURSUL 3 – TEORIA CONSTITUTIEI ( 1 )
 Notiunea de constitutie
 Notiunea de regim constitutional
 Aparitia constitutiei
 Definirea notiunii de constitutie

 Definirea conceptului de regim constitutional
Constitutie – legea fundamentala a unui stat, alcatuita din norme juridice investite cu forta
juridica suprema, si care reglementeaza acele raporturi sociale fundamentale ce sunt esentiale
pentru instaurarea, mentinerea si exercitarea puterilor in stat, pentru asigurarea exercitarii
drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor
Regim constitutional in sens material – un ansamblu de reguli care reglementeaza

organizarea si conducerea unui stat intr-o anumita etapa de dezvoltare a sa.
Notiunea de constitutie
De-a lungul istoriei recente a lumii, mai exact incepand cu sec XVIII, s-a impus, impreuna cu alte
mari institutii de baza create in scopul de a exprima prefacerile structurale politice, economice
sau juridice, si Constitutia, ca lege fundamentala a oricarui stat. Pentru stabilirea conceptului de
constitutie este necesar a se face doua precizari prealabile. In primul rand, ca intre constitutie si
lege nu se poate pune semnul egalitatii, desi constitutia este si ea o lege, adica un act normativ,
si, in al doilea rand, constitutia este o categorie istorica, ea aparand pe o anumita treapta de
dezvoltare a societatii umane.
Termenul de constitutie este foarte vechi, el fiind deseori folosit in acceptiunea de lege, dar
acceptiunea sa actuala de lege fundamental s-a conturat mai tarziu. Etimologic, cuvantul
„constitutie” vine din latinescul constitutio, care insemna asezarea cu temei. In sistemul de drept
roman, constitutia insemna edictul semnat de imparat si a carui forta juridica era superioara
celorlalte acte juridice adoptate de autoritatile publice ale imperiului.
Initial, conceptul de constitutie s-a referit la ansamblul de norme juridice care au ca scop
limitarea puterilor guvernantilor si garantarea drepturilor fundamentale ale omului. Conceptia
initiala a fost dezvoltata in sensul ca normele constitutionale trebuie sa fie cuprinse intr-o lege
sistematica si sa se bucure de o eficienta juridica superioara tuturor celorlalte legi.
Sfarsitul sec XX aduce cu sine si renuntarea la conceptia initiala despre constitutie. Formarea
notiunii moderne de constitutie a parcurs etape istorice indelungate, diversi autori fiind
preocupati sa gaseasca explicatii privind natura juridica a acesteia si totodata sa-i fundamenteze
continutul.
Dintre teoriile care au incercat sa explice formarea ideii de constitutie, cea care s-a remarcat cel
mai mult este teoria contractualista. In zilele noastre asistam la o revigorare a conceptului de
constitutie si la o imbinare a sensului formal cu cel material.
[paginile 73-82]
1
Definitia constitutiei
Analiza unora din definitiile formulate in literatura juridica prezinta un interes deosebit. Prof.
Constantin Dissescu defineste constitutia ca fiind „organizarea exercitiului suveranitatii”. Obiectul
dreptului constitutional este creearea si reglarea atributiunilor puterilor publice, precum si
stabilirea garantiilor individuale si drepturilor recunoscute cetatenilor pentru conservarea
libertatilor.
Paul Negulescu a definit constitutia ca fiind o norma care cuprinde principiile referitoare la
organizarea statului si la raporturile de echilibru intre diferitele puteri ale statului, precum si
drepturile omului.
In conceptia lui Andre Hauriou, prin constitutie se intelege ansamblul regulilor care
administreaza organizarea si functionarea statului. In acest sens, orice stat, prin faptul ca exista,
are o constitutie.
Examinand definitiile prezentate vom constata ca elementul comun este elementul stat sau
puterea de stat. Alaturi de elementul putere se mai adauga si elemente de forma.
Tudor Draganu si Ioan Deleanu definesc constitutia ca fiind acea lege care, avand forta juridica
superioara celorlalte legi, reglementeaza in mod sistematic atat principiile structurarii social
economice, cat si pe cele ale organizarii si functionarii statului bazat pe aceasta, garanteaza
material drepturile fundamentale cetatenesti si stabilieste obligatiile corespunzatoare acestor
drepturi.
Continutul constitutiei este unul de natura complexa, el cuprinzand principiile fundamentale

pentru toate domeniile vietii politice, economice, sociale, culturale, juridice. Datorita acestui fapt
constitutia este caracterizata ca fiind legea fundamentala care sta la temelia organizarii statale si
este baza juridica a intregii legislatii. Ceea ce este specific si definitoriu pentru constitutie este
forta sa juridica. In acest sens se constata ca are o forta juridica suprema, ceea ce o situeaza in
topul ierarhiei izvoarelor dreptului si impune regula conformitatii intregului drept cu dispozitiile din
constitutie.
Tot o trasatura care s-a impus, fara a fi totusi de valoarea celorlalte, forma scrisa a constitutiei.
Constitutia scrisa s-a impus inca din sec XVIII, ea fiind preferata constitutiei cutumiere din mai
multe motive. Totusi, aceasta trasatura nu figureaza in definitii pentru ca exista tari care nu au o
constitutie scrisa precum Anglia, Noua Zeelanda si Israel. Multe definitii ale constitutiei retin ca o
trasatura solemnitatea adoptarii, iar altele forma sistematica, plecandu-se de la ceea ce afirma
Thomas Paine: „nu exista constitutie daca ea nu poate fi pusa in buzunar”. Nu lipseste din unele
definitii ideea stabilitatii constitutiei, ca o trasatura care o distinge de alte legi si care justifica
intreaga clasificare a constitutiilor in rigide si flexibile.
Constitutia trebuie considerata a fi legea fundamentala a unui stat, alcatuita din norme
juridice, investite cu forta juridica suprema si care reglementeaza acele raporturi sociale
fundamentale ce sunt esentiale pentru instaurarea, mentinerea si exercitarea puterilor in
stat, pentru asigurarea exercitarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor.
[paginile 83-89]
Notiunea de regim constitutional
Evolutia istorica sta marturie faptului ca fiecare stat isi enunta modul de organizare si exercitare
a puterii prin intermediul constitutiei, atat guvernantii, cat si cei guvernati, vazand in acest act
2
politico-juridic legea fundamentala a tarii. Dar traditia constitutionala are o vechime mult mai
mare decat constitutia scrisa. Dintr-o perspectiva istorica se poate spune ca fiecare stat a avut o
constitutie in sens material, un ansamblu de cutume constitutionale care stabileau modul de
exercitare a puterii.
Precizarile facute in legatura cu traditia cutumiara constitutionala si raporturile ei cu normele

constitutionale cuprinse intr-un document se circumscriu problematicii conceptului de regim
constitutional. Acest concept poate fi definit dintr-o dubla perspectiva:
a. o perspectiva materiala
b. o perspectiva formala
Din punct de vedere material, regimul constitutional exprima ansamblul de reguli care
reglementeaza organizarea si conducerea unui stat intr-o anumita etapa de dezvoltare a sa.
Din punct de vedere formal, regimul constitutional exprima exteriorizarea sau obiectivarea
ansamblului de reguli care reglementeaza organizarea si conducerea unui stat intr-un document
politico-juridic numit constitutie. Regimul constitutional, in sens formal, corespunde statelor
moderne care sunt guvernate pe baza constitutiilor scrise.
Regulile de organizare si de conducere a statului, indiferent care ar fi forma lor, cutumiara sau
scrisa, confera substanta regimului constitutional. Complexitatea regimului constitutional difera,
in functie de realitatile si conditiile social-istorice la care il raportam, de complexitatea vietii
politice a statului respectiv.
[paginile 90-92]
Aparitia constitutiei
Momentul aparitiei constitutiei este unul de natura controversata, doctrina juridica fiind impartita
in ceea ce priveste stabilirea acestui moment. Dificultatea se datoreaza faptului ca uneori nu se
iau in consideratie constitutia cutumiara si constitutia mixta, ci numai cea scrisa si faptul ca nu
se apreciaza fenomenul constitutie in toata complexitatea lui.
Creearea constitutiei trebuie privita ca un proces indelungat, inceput cu mult inainte de revolutia
burgheza si in care burghezia a jucat un rol hotarator, desavarsit prin adoptarea constitutiei
scrise. Normele constitutionale, indiferent daca au fost denumite asa, au existat de la aparitia
statelor suverane, caci in orice stat au existat anumite reguli fundamentale de organizare si
functionare a guvernarii. Meritul burgheziei, venite la putere, consta in sistematizarea acestor
reguli, completate si adaptate noii ordini si intereselor instaurate, intr-o lege scrisa, adoptata cu
forme si proceduri solemne si investite cu cea mai inalta forta juridica.
Aparitia statului de drept depinde practic de aparitia constitutiei, prin intermediul ei guvernantii
fiind pusi sub incidenta regulilor juridice. Prima constitutie aparuta in lume este constitutia
engleza, desi procesul de formare a acestei constitutii, inceput o data cu adoptarea in 1215 a
Magnei Charta Libertatum, a continuat si dupa adoptarea primelor constitutii scrise. Prima
constitutie scrisa este cea americana din 1787. In ceea ce priveste Europa, prima constitutie
scrisa este dea adoptata in Franta in 1791.
Treptat, statele si-au adoptat constitutii, iar constitutia a devenit nu numai legea fundamentala a
unui stat, ci si documentul politic si juridic care marcheaza un moment important in dezvoltarea
ecomico-sociala si politico-juridica a statelor.
[paginile 92-94]
3
 Definitia constitutiei
 Notiunea de regim constitutional
 Aparitia constitutiei
APLICAŢII
1. Identificati elementele componente ce pot face parte din continutul conceptului de

constitutie
a.) este legea fundamentala a statului
b.) Constitutia cuprinde norme juridice referitoare la caracteristicile statului si la puterea
statala
c.) Constitutia subsumeaza norme juridice investite cu forta juridica suprema
d.) Constitutia reglementeaza acele relatii sociale fundamentale care sunt esentiale pentru
instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii statale
e.) Constitutia reglementeaza relatiile sociale fundamentale din toate domeniile vietii
economice, sociale, culturale, politice si juridice
A.) a, d, e
B.) a, b, e
C.) a, c, d
2. Definirea regimului constitutional din punct de vedere material se face:

a. in functie de continului sau
b. in functie de ansamblul de reguli care reglementeaza organizarea si conducerea unui
stat
c. in functie de continutul si valoarea relatiilor sociale reglementate
d. regulile de organizare si conducere a unui stat au in vedere o etapa de dezvoltare a sa
e. in functie de ansamblul regulilor de drept si si a unui numar de uzante
A.) a, d, e
B.) a, b, d
C.) a, c, d
Răspuns corect:1-C; 2-B
4
CURSUL 4 – TEORIA CONSTITUTIEI ( 2 )
 Adoptarea constitutiei
 Revizuirea constitutiei
 Suspendarea si abrogarea constitutiei
 Suprematia constitutiei
 Stabilirea initiative adoptarii constitutiei

 Modurile de adoptare a constitutiei
 Autoritatea competenta in a revizui constitutia si procedura de revizuire
 Suspendarea constitutiei
 Abrogarea constitutiei
 Fundamentarea stiintifica a suprematiei constitutiei
Adoptarea constitutiei – apartine acelui organism statat, politic sau social care, ocupand in
sistemul politic al unei societati locul cel mai inalt, este cel mai in masura sa cunoasca evolutia
societatii date si perspectivele sale. Dreptul de a adopta constitutia il are puterea constituanta.
Revizuirea constitutiei – orice constitutie este supusa modificari, indiferent care ar fi forma, si
dreptul de a o revizui apartine acelui organism care a adoptat-o.
Suspendarea constitutiei – In practicile constitutionale au fost cazuri cand constitutiile au fost

total sau partial suspendate, mai ales in perioadele de criza politica, cand guvernantii renuntau
la forma democratica de conducere.
Abrogarea constitutiei – apare cand raportul de forte politice se schimba in esenta sa si este
adoptata o noua constitutie.
Suprematia constitutiei – este o notiune complexa care exprima pozitia supraordonata a

constitutiei, nu numai in sistemul de drept, ci si in intregul sistem social politic al unei tari.
Adoptarea constitutiei
Adoptarea constitutiei este un proces complex cu profunde semnificatii politico-juridice, proces in

care se detaseaza clar puterea constituanta si modurile de adoptare.
Initiativa adoptarii constitutiei constituie prima etapa in adoptarea unei constitutii. In principiu,
se considera ca initiativa constitutionala trebuie sa apartina acelui organism statal, politic sau
social care, ocupand in sistemul politic al unei societati locul cel mai inalt, este cel mai in masura
sa cunoasca evolutia societatii date, perspectivele sale. Un rol aparte il poate avea si initiativa
populara.
La intrebarea de a sti cine trebuie sa aiba dreptul de a adopta o constitutie, s-a raspuns si se
raspunde prin teoria puterii constituante. Puterea constituanta apare sub doua forme, originara
si instituita. Fara a analiza clasificarile modurilor de adoptare a constitutiei, consideram ca este
mai importanta analiza procedeelor de adoptare a constitutiilor, observandu-se ca aceste moduri
explica in mare masura si evolutia constitutiilor in ceea ce priveste forma si continutul lor.
1
a. constitutia acordata este constitutia adoptata de un monarh ca stapan absolut care isi
exercita puterea. Este cea mai rudimentara forma de constitutie.
b. Statutul sau constitutia plebiscitara este o varianta a constitutiei acordate, mai
dezvoltata. Statutul este initiat tot de monarh dar este ratificat prin plebiscit. Constituia
Romaniei din 1938 a fost o constitutie statut.
c. Constitutia pact reprezinta un contract intre rege si popor, poporul fiind reprezentat prin
parlament. Exemple de constitutii pact: Constitutia Romaniei din 1866 si cea in 1923.
d. Constitutia conventie este rezultatul activitatii unei adunari ce poarta numele de
Conventie. Aceasta adunare este special aleasa pentru a adopta constitutia, ea
exprimand conventia intervenita intre toti membrii societatii si era considerata deaspura
parlamentului. O varianta a constitutiei conventie este constitutia referendara, in sensul
ca o data adoptata o constitutie este supusa ratificarii populare. Constitutia Romaniei din
1991 este o constitutie referendara.
e. Constitutia parlamentara. Dupa cel de-al doilea razboi mondial adoptarea constitutiilor s-
a realizat de regula de catre parlamente, mai ales in tarile din estul Europei. In acest mod
au fost adoptate constitutiile tarii noastre din 1948, 1952 si 1965.
[paginile 94-100]
Revizuirea constitutiei
Dreptul, fiind un fenomen social dinamic, este supus schimbarilor care se produc in societate.
Normele si principiile constitutionale nu fac nici o exceptie de la aceasta regula. O constitutie o
data adoptata isi produce efectele pe o perioada de timp. Orice constitutie este supusa
modificarii, indiferent care i-ar fi forma. De obicei, posibilitatea, ca si procedura de revizuire, sunt
expres prevazute chiar in textul legii fundamentale.
Dreptul de a revizui constitutia trebuie sa apartina aceluiasi organism care a adoptat-o.

Autoritatea competenta in a revizui constitutia difera dupa felul constitutiei, iar procedura de
revizuire a constitutiei este in principiu asemanatoare celei de adoptare potrivit marelui principiu
al simetriei juridice. Cand revizuirea constitutiei se face dupa aceeasi procedura dupa care se
modifica legile suntem in prezenta unei constitutii suple sau flexibile. Cand modificarea
constitutiei se face dupa alte reguli decat cele obisnuite, dupa care se modifica legile ordinare,
ne aflam in fata unei constitutii rigide. De regula, constitutiile scrise sunt rigide iar constitutiile
cutumiare sunt flexibile.
Cei care au adoptat constitutii scriseau avut grija sa le asigure acestora o stabilitate in timp. In
realizarea rigiditatii constitutiilor s-au folosit mai multe metode:
- s-au exprimat opinii in sensul ca o data stabilita, o constitutie nu mai poate fi
modificata. Se considera de catre doctrina juridica ca valoarea juridica a unor
asemenea prevederi este nula intrucat puterea constituanta de astazi nu are nici
o putere de a limita puterea constituanta ce va veni
- s-a stabilit ca nici o modificare a constitutiei nu poate fi facuta pe o perioada de
timp prestabilita
- stabilirea unei proceduri de revizuire extrem de greoaie
- stabilirea unor reguli exprese cu privire la revizuire
Revizuirea implicita a constitutiei consta in schimbarea unor dispozitii ale acesteia fara a se
recurge la procedura de revizuire prevazuta chiar in legea fundamentala, ci la o alta procedura.
Practic, revizuirea implicita are ca rezultat incalcarea constitutiei.
2
O forma mult mai grava a revizuirii este falsa revizuire sau frauda constitutionala. Ea consta in
schimbarea, printr-o modificare legala a constitutiei, a regimului politic consacrat in textul initial
al constitutiei, a regimului politic corespunzator si cadrul constitutional.
[paginile 100-107]
Suspendarea si abrogarea constitutiei
In practicile constitutionale ale statelor au fost cazuri in care constitutiile au fost total sau partial
suspendate, normele constitutionale fiind scoase din vigoare. Unele constitutii interzic
posibilitatea suspendarii lor. Alte constitutii nu prevad dispozitii cu privire la suspendare. Cu
toate acestea, in practica burgheza constitutiile au fost suspendate in perioadele de criza
politica, cand guvernantii renuntau la forma democratica de conducere.
In general, in asemenea situatii, constitutia se suspenda prin proclamarea starii de asediu, prin
guvernarea prin decrete-legi, prin lovutir de stat. Doctrina juridica s-a exprimat in sensul ca
suspendarea constitutiei este ilegala, desi in practica ea a fost pusa in aplicare. Suspendarea
totala a constitutiei constituie o abatere de la ideea de constitutionalitate si de legalitate.
Abrogarea constitutiei, chiar daca nu este stipulata in mod expres, sigur atunci cand raportul de
forte politice se schimba in esenta sa, in mod necesar este adoptata o noua constitutie.
Actuala Constitutie a Romaniei prevede in art 153, ca prezenta Constitutie intra in vigoare la
data aprobarii ei prin referendum. La aceeasi data Constitutia din 21.08.1965 este si ramane in
intregime abrogata.
[pagina 108]
Suprematia constitutiei
O problema mai delicata a dreptului constitutional o reprezinta fundamentarea stiintifica a

suprematiei constitutiei.
Suprematia constitutiei este o notiune complexa in continutul careia se cuprind trasaturi si

elemente politice si juridice, care exprima pozitia spuraordonata a constitutiei nu numai in
sistemul de drept ci si in intregul sistem social politic al unei tari. Aceasta pozitie deosebita
implica un continut normativ complex dar si importante consecinte statale si juridice.
Analiza noastra se limiteaza doar la consecintele juridice, adica la aceleaa care evidentiaza ca
spurematia constitutiei este o realitate juridica si nu o simpla teorie. Acestea sunt:
- consecintele juridice privind adoptarea constitutiei
- consecintele juridice privind modificarea, suspendarea si abrogarea constitutiei
- deosebirile dintre constitutie si legi, consecinte ale suprematiei constitutiei
- conformitatea intregului drept cu constitutia
Suprematia constitutiei este o realitate incontestabila si nu o simpla afirmatie. Ea implica o serie

de consecinte juridice, dar se bucura in acelasi timp de garantii juridice specifice legii
fundamentale si anume:
- controlul general al aplicarii constitutiei
- controlul constitutionalitatii legilor
- indatorirea fundamentala de a respecta constitutia
[paginile 109-114]
3
 Moduri de adoptare a constitutiei
 Revizuirea constitutiei
 Abrogarea si suspendarea constitutiei
 Efectele juridice ale suprematiei constitutiei
 Garantiile juridice ale suprematiei constitutiei
APLICAŢII
1. Care din enunturile de mai jos considerati ca reprezinta consecinte juridice ale
suprematiei constitutiei?
a.) consecinte juridice privind adoptarea, modificarea, abrogarea si suspendarea constitutiei
b.) Indatorirea fundamentala de a respecta constitutia si suprematia acesteia
c.) Deosebirile dintre constitutie si legi
d.) Conformitatea intregului drept cu constitutia
e.) Controlul general al aplicarii constitutiei
A.) a, d, e
B.) a, b, e
C.) a, c, d
2. Cei care au adoptat constitutia scrisa au avut in vedere sa-i asigure acesteia o
anumita stabilitate in timp, imprimandu-i o anumita rigiditate. Care din urmatoarele
metode de rigidizare au fost folosite?
a.) interdictia modificarii anumitor valori constitutionale considerate fundamentale pentru
societate si stat
b.) interdictia absoluta de modificare a constitutiei
c.) Interdictia de modificare a constitutiei pe o perioada de timp prestabilita
d.) folosirea unor proceduri extrem de greoaie de modificare a constitutiei
e.) interdictia incetarii provizorii a efectelor juridice ale normelor constitutionale si abrogarii
constitutiei
A.) a, d, e
B.) a, c, d
C.) a, b, e
Răspuns corect:1-C; 2-B;
4
CURSUL 5 – CONTROLUL CONSTITUTIONALITATII LEGILOR ( 1 )
 Notiunea de control a constitutionalitatii legilor
 Forme de control al constitutionalitatii legilor
 Clasificarea formelor de control
 Definirea notiunii de control al constitutionalitatii legilor

 Definirea principalelor forme de control al constitutionalitatii legilor
 Clasificarea formelor de control
Controlul constitutionalitatii legilor – ca institutie juridica, cuprinde ansamblul dispozitiilor

normative prin care se organizeaza verificarea conformitatii cu Constitutia, atat a fiecarei legi, in
ansamblul ei, cat si a fiecarei prevederi dintr-o lege, avand drept consecinta inlaturarea legii dau
a dispozitiei dintr-o lege a carei neconformitate cu Constitutia a fost contestata.
Forme de control al constitutionalitatii legilor – modalitatile de exercitare a controlului

constitutionalitatii legilor si care cuprind toate trasaturile esentiale si comune ale exercitarii
controlului constitutionalitatii, trasaturi care se regasesc in exercitarea acestui control, indiferent
de tara in care a fost constituit.
Notiunea de control al constitutionalitatii legilor
Controlul constitutionalitatii legilor, ca institutie juridica, cuprinde ansamblul dispozitiilor

normative prin care se organizeaza verificarea conformitatii cu Constitutia, atat a fiecarei legi, in
ansamblul sau, cat si a fiecarei prevederi dintr-o lege, avand drept consecinta inlaturarea legii
sau a dispozitiilor dintr-o lege, a carei neconformitate cu constitutia a fost contestata. Existenta
sanctiunilor pentru incalcarile constitutiei este de majora importanta, caci acestea dau
dispozitiilor constitutionale caracterul de norme juridice.
Doctrina juridica include controlul constitutionalitatii legilor in principiul legalitatii ca parte

componenta a acestora din urma. Constitutionalitatea legii nu inseamna in fod altceva decat
cerinta de legalitate a legii in sensul ca legea sa se adopte cu respectarea normelor
constitutionalitatii legilor, atat in spiritul cat si in litera lor.
Controlul constitutionalitatii legilor este activitatea organizata de verificare a conformitatii legii cu

constitutia, iar ca institutie a dreptului constitutional cuprinde regulile privitoare la autoritatile
competente a face aceasta verificare, procedura de urmat si masurile ce pot fi luate dupa
realizarea acestei proceduri.
In principiu, controlul constitutionalitatii legilor priveste numai legea ca act juridic al

Parlamentului sau actele normative cu forta juridica egala cu a legii. Unele constitutii prevad ca
si alte acte normative juridice cu forta juridica mai mica decat a legii pot fi supuse acestui
control. Asemenea acte normative, cu forta juridica egala cu a legii, sunt acele acte care, desi
sunt emise de alte organe de stat decat Parlamentul, intervin si reglementeaza raporturi sociale
din domeniul legii si, ca atare, pot suspenda, modifica si abroga o lege.
1
O alta problema se refera la verificarea constitutionalitatii proiectelor de legi. Acesta nu este un
veritabil control caci procedura de elaborare a legilor cuprinde implicit si obligatia de verificare a
constitutionalitatii.
Un alt aspect se refera la cauzele care determina incalcarea prevederilor constitutionale de catre
legi ordinare. Aceasta situatie pare imposibila din moment ce legea si constitutia sunt adoptate
de aceeasi institutie, respectiv Parlamentul. Cu toate acestea, practica statelor a invederat
posibilitatea existentei acestei neconcordante, iar existenta institutiei controlului
constitutionalitatii legilor este chiar dovada incontestabila.
Cauzele aparitiei acestor neconcordante trebuie cautate in raport cu interesele claselor sociale,
cu raporturile dintre fortele sociale, ori ale unor gruprui politice influente, atat din momentul cand
s-a adoptat constitutia, cat si mai tarziu. In alte situatii unele neconcordante se datoreaza
rigiditatii exagerate a unor constitutii, iar in alte situatii din cauza regulilor de tehnica legislativa.
Suprematia constitutiei implica si garantarea separatiei – echilibrului puterilor, precum si

protectia drepturilor omului.
[paginile 115-120]
Formele de control al constitutionalitatii legilor
Prin modalitatile de exercitare a controlului constitutionalitatii legilor intelegem toate trasaturile

esentiale si comune ale exercitarii controlului constitutionalitatii, trasaturi cae se regasesc in
exercitarea acestui control, oricare ar fi tara in care a fost instituit.
Aparitia situatiilor in care legile ordinare contraveneau constitutiei a pus problema, atat pentru
doctrina cat si pentru legiuitor, a gasirii solutiei de remediere, in primul rand prin stabilirea
autoritatii competente a verifica constituionalitatea legilor.
In functie de organul de stat chemat a controla constitutionalitatea legilor, doctrina juridica a

clasificat acest control.
Intr-o opinie, ar exista trei forme de control: controlul prin opinia publica, controlul politic,
controlul jurisdictional.
In a doua opinie, controlul constitutionalitatii legilor ar cunoaste trei forme, si anume: controlul
parlamentar, controlul politic, controlul jurisdictional.
In a treia opinie, controlul cconstitutionalitatii legilor cunoaste doua forme: controlul politic si
controlul judecatoresc.
In a patra opinie, se considera ca cea mai potrivita clasificare este aceea care face deosebire
intre controlul exercitat de adunarile legiuitoare si cel exercitat de organe din afara lor care, prin
aceea ca pot lipsi de efecte votul acestor adunari, apar ca fiindu-le subordonate, iar in cadrul
organelor supraordonate, adunarilor legiuitoare, distingem intre organele politice, cele
judecatoresti si cele politico-jurisdictionale.
[paginile 120-122]
2
Clasificarea formelor de control
Doctrina juridica prezinta mai multe clasificari cu nuante diferite.

1. Controlul realizat in raport cu organele competente a exercita controlul constitutionalitatii
legilor si care se realizeaza in doua forme: controlul realizat prin organ politic si controlul
exercitat printr-un organ jurisdictional.
2. Controlul realizat in raport cu timpul in care el se exercita: control prealabil sau preventiv
si control ulterior sau represiv.
3. Controlul realizat in raport cu cei indreptatiti sa puna in miscare procedura controlului
constitutionalitatii legilor si in functie de acest criteriu procedura se poate declansa de
catre un numar in general restrans de organe ale statului saude catre orice cetatean care
justifica un interes actual ori numai eventual.
1. Controlul realizat in raport cu organele competente a exercita controlul constitutionalitatii

legilor:
a. Controlul constitutionalitatii legilor exercitat printr-un organ politic.
Dreptul parlamentului de a verifica constitutionalitatea legilor este un control
autentic si, in acelasi timp, un autocontrol, caci parlamentul, fiind acela cae
adopta uneori si constitutia, este cel mai in masura sa aprecieze neconcordanta
dintre legea ordinara si constitutia pe care le-a adoptat. Altii considera ca acest
control al parlamentului nu ar prezenta nici un fel de garantie, caci, desi exista
sanctiunea nerealegerii parlamentarilor, aceasta ar fi o sanctiune indepartata,
greu de realizat in practica. Mai mult, ar insemna ca parlamentul sa fie judecator
in propria cauza, lucru contrar ideii de justitie constitutionala. In prezent, in lume,
controlul constitutionalitatii legilor printr-un organ politic, si mai ales prin
parlamente, se realizeaza mai rar.
Impotriva controlului politic se aduc cateva argumente principale:

 principiul separatiei puterilor nu ar admite, in afara celor trei autoritati
guvernante, creearea unei a patra, situata deasupa parlamentului si
guvernului is investita cu dreptul de a le cenzura activitatea legislativa si
respectiv, puterea regulamentara
 organismul politic care exercita controlul ar putea fi discretionar, putand sa
infirme vointa suverana a reprezentantilor poporului
 controlul constitutionalitatii legilor trebuie sa fie un control de specialitate,
situat deasupra oricaror argumente politice
b. Controlul constitutionalitatii legilor exercitat printr-un organ jurisdictional

Acest control este exercitat sau de organe, altele decat cele judecatoresti, care
folosesc insa o procedura de lucru asemanatoare cu cea judecatoreasca, sau de
catre organele judecatoresti propriu-zise.
Controversat in ceea ce priveste fundamentarea sa stiintifica, controlul

judecatoresc al constitutionalitatii legilor s-a impus in mai multe state, azi el
exercitandu-se in temeiul unor dispozitii legale clare, sau pur si simplu in temeiul
dreptului pe care organele judecatoresti singure si l-au arogat. Dreptul
judecatorilor de a decide asupra constitutionalitatii legilor este atat contestat cat si
admis de doctrina juridica.
Acest drept al judecatorilor s-a justificat plecandu-se de la menirea judecatorilor

de a interpreta si aplica legile si de a aplica sanctiuni in cazuri de incalcare a legii.
De asemenea, dreptul judecatorilor in verificarea conformitatii legilor cu constitutia
3
s-a justificat prin teoria separatiei puterilor in stat, care implica o anumita
colaborare a puterilor.
Un alt argument pleaca de la necesitatea verificarii daca legiuitorul a actionat in

limitele competentei sale functionale.
Argumente contrare in ceea ce priveste dreptul judecatorilor de a judeca

constitutionalitatea legilor nu au lipsit si nu lipsesc din doctrina juridica.
Un prim argument se bazeaza tot pe teoria separatiei puterilor dar pe o

interpretare oarecum rigida, in sensul ca teoria puterilor inseamna o independenta
absoluta a puterilor, iar acordarea dreptului judecatorilor de a controla actele
puterii legiuitoare ar fi o eludare a principiului separatiei puterilor. Se mai adauga
faptul ca dreptul recunoscut judecatorului de a controla activitatea legiuitorului
face din acesta o autoritate politica, ori nimic nu este mai grav decat existenta
autoritatilor oficioase.
Justificat sau nu, din punct de vedere teoretic, controlul judecatorilor asupra
constitutionalitatii legilor s-a impus in mai multe state.
2. Controlul realizat in raport cu timpul in care el se exercita:
S-ar parea ca o clasificare in raport cu timpul in care se exercita controlul nici nu ar putea fi
conceputa, intrucat controlul asupra constitutionalitatii legilor poarta in mod necesar asupra
legilor intrate in vigoare, caci numai atunci se poate vorbi de legi care sa poata fi verificate
sub aspectul conformitatii lor cu constitutia. Cu toate acestea, de controlul constitutionalitatii
legilor se vorbeste si atunci cand acesta are loc inainte de intrarea lor in vigoare intrucat in
acest fel se impiedica intrarea in vigoare a unor legi contrare prevederilor constitutionale.
a. Controlul prealabil sau preventiv este exercitat inainte de intrarea in vigoare a

legilor si are ca efect impiedicarea incalcarii constitutiei prin intrarea in vigoare a
unei legi sau a unei dispozitii dintr-o lege contrara constitutiei.
b. Controlul care se exercita dupa intrarea in vigoare a legilor se numeste ulterior
sau represiv: ulterior pentru ca se exercita dupa intrarea in vigoare a legilor si
represiv pentru ca are ca efect anularea legii sau cel putin lipsirea ei de efecte.
Constitutia Romaniei reglementeaza exercitarea controlului constitutionalitatii legilor atat

ca un control prealabil sau preventiv cat si ca un control ulterior sau represiv.
3. Controlul realizat in raport cu cei indreptatiti sa puna in miscare procedura controlului

constitutionalitatii legilor.
Potrivit clasificarii mentionate, procedura controlului constitutionalitatii legilor se poate

declansa de catre un numar in general restrans de organe ale statului, sau de orice
cetatean care justifica un interes actual ori numai eventual, aceasta modalitate putand fi
exercitata si alaturi de cea dintai.
[paginile 122-135]
4
 Notiunea de control al constitutionalitatii legilor
 Forme de control al constitutionalitatii legilor
 Controlul realizat in raport cu organele competente in a exercita controlul constitutionalitatii
legilor
 Controlul realizat in raport cu timpul in care se exercita
 Controlul realizat in raport cu cei indreptatiti sa puna in miscare procedura controlului
constitutionalitatii legilor.
APLICAŢII
1. Argumente contra controlului judecatoresc al constitutionalitatii legilor

a.) se bazeaza pe teoria separatiei puterilor in stat dar pe o interpretare rigida a acestuia
b.) exista interese pentru ca statul trebuie sa fie singurul judecator si este delicat a remite
aprecierea lor unei autoritati care nu are responsabilitatea guvernarii
c.) verificarea de catre judecatori a activitatii legislativului incalca principiul independentei
absolute a puterilor in stat
d.) Dreptul recunoscut judecatorilor de a controla activitatea legislativa face din aceasta o
autoritate politica
A.) a, d, e
B.) a, b, e
C.) a, b, d
2. Care din cauzele enumerate mai jos apreciati ca pot fi cauze ale aparitiei
controlului constitutionalitatii legilor?
a. cauzele aparitiei unor neconcordante intre legea ordinara si cea fundamentala trebuie
cautate in contradictiile sociale
b. unele neconcordante dintre constitutie si lege se datoreaza rigiditatii exagerate ale unor
constitutii si neobservarii regulilor de tehnica legislativa
c. controlul constitutionalitatii legilor se poate fundamenta pe pe teoria constitutionalismului
d. controlul constitutionalitatii legilor se poate justifica, in statele federative, prin exigenta de
a realiza o buna armonizare a intereselor generale ale federatiei cu interesele statelor
membre
e. controlul constitutionalitatii legilor se poate justifica prin faptul ca in unele sisteme
constitutionale, legea si constitutia sunt adoptate de acelasi organ de stat, si anume
parlamentul
A.) a, c, d
B.) a, b, d
C.) c, d, e
3. Argumentele contra controlului judecatoresc al constitutionalitatii sunt:

a. se bazeaza pe teoria separatiei puterilor in stat, dar pe o interpretare rigida a acesteia
b. dreptul recunoscut judecatorilor de a controla activitatea legiuitorului face din acestia o
autoritate politica
c. este o incalcare a principiului separatiei puterilor in stat
d. exista interese pentru care statul sa fie singurul judecator al constitutionalitatii legilor
ordinare
e. incalca principiul independentei absolute a puterilor in stat
5
A.) a, b, d
B.) a, c, d
C.) a, d, e
Răspuns corect:1-C; 2-B, 1-A
6
CURSUL 6 – CONTROLUL CONSTITUTIONALITATII LEGILOR ( 2 )
 Controlul constitutionalitatii legilor in Romania
 Curtea Constitutionala. Rolul si atributiile Curtii
 Actele Curtii Constitutionale
 Specificul controlului constitutionalitatii legilor in Romania
 Rolul si atributiilor Curtii Constitutionale din Romania
 Actele Curtii Constitutionale
Controlul constitutionalitatii legilor in Romania – noua Constitutie a Romaniei a preluat din

practica constitutionala moderna sistemul controlului politico-jurisdictional al conformitatii legilor
cu legea fundamentala.
Curtea Constitutionala a Romaniei – unica autoritate de jurisdictie constitutionala in Romania,

independenta fata de orice autoritate publica. Este garantul suprematiei Constitutiei.
Controlul constitutionalitatii legilor in Romania
Noua Constitutie a Romaniei a preluat din practica constitutionala moderna sistemul controlului
politico-jurisdictional al conformitatii legilor cu legea fundamentala. Intre jurisdictia constitutionala
instituita in sistemul de drept romanesc si cea a unor state occidentale sunt asemanari dar si
deosebiri. De exemplu, principala deosebire dintre procedura contenciosului constitutional
romanesc si cea franceza consta in faptul ca in sistemul nostru constitutional verificarea
constitutionalitatii legilor organice si a regulamentelor celor doua camere legislative, inainte de a
fi promulgate si, respectiv, de a fi puse in aplicare, nu este obligatorie, ci este declansata ca
urmare a unei sesizari din partea Presedintelui Republicii, a Presedintilor Camerelor, a
Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului sau din partea unui
numar de cel putin 50 de deputati, sau cel putin 25 de senatori, pe cand in Franta legile
organice sunt supuse obligatoriu controlului exercitat de Consiliul Constitutional.
O alta deosebire se refera la sfera organimelor abilitate sa sesizeze Curtea Constitutionala in

legatura cu constitutionalitatea unei legi inainte de promulgarea acesteia.
In sistemul constitutional romanesc, spre deosebire de cel francez, Curtea Constitutionala este
formata exclusiv din judecatori numiti, nu si din membrii de drept, asa cum este alcatuit Consiliul
Constitutional din Franta.
[pagina 136]
Curtea Constitutionala. Rolul si atributiile Curtii
Curtea Constitutionala este unica autoritate de jurisdictie constitutionala in Romania,

independenta fata de orice alta autoritate publica. La nivelul constitutiei, Curtea Constitutionala
este reglementata in cuprinsul celor sase articole ale Titlului V, art 142 – 147, dispozitiile
acestora fiind dezvoltate prin Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii
1
Constitutionale, republicata. In realizarea functiei sale de garant al suprematiei constitutiei,
Curtea indeplineste atributiile prevazute la art 146 din legea fundamentala.
Activitatea jurisdictionala.
O prima categorie de atributii incredintate Curtii Constitutionale asigura controlul

constitutionalitatii legilor, a ordonantelor guvernului, a tratatelor sau altor acorduri internationale,
precum si a regulamentelor Parlamentului. In exercitarea controlului, Curtea se pronunta
exclusiv cu privire la constitutionalitatea actelor sau dispozitiilor in legatura cu care a fost
sesizata, fara a putea modifica sau completa prevederile legale examinate.
Nu fac obiectul acestui control actele cu forta juridica inferioara legii, cum sunt actele
administrative ale autoritatilor publice. Hotararile judecatoresti nu pot fi atacate in fata Curtii
Constitutionale.
Alte atributii jurisdictionale ale Curtii vizeaza solutionarea conflictelor juridice de natura
constitutionala dintre autoritatile publice precum si a contestatiilor care au ca obiect
constitutionalitatea unui partid politic.
Controlul de constitutionalitate.
1. Controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare, mai precis controlul abstract

anterior se exercita numai la sesizarea subiectilor prevazuti de art 146 lit a din
Constitutie. Potrivit art 147 alin 2 din Constitutie, in cazul in care Curtea admite
sesizarea, legea se trimite Parlamentului, care este obligat sa reexamineze dispozitiile
respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii.
2. Controlul de constitutionalitate asupra tratatelor se exercita la sesizarea subiectilor
prevazuti de art 146 lit b din Constitutie. Daca in urma controlului se constata
constitutionalitatea tratatului sau a acordului international, acesta nu mai poate face
obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate. In conformitate cu art 147 alin 3 tratatul
sau acordul constatat ca fiind neconstitutional nu poate fi ratificat. In cazul in care un
tratat la care Romania urmeaza sa devina parte cuprinde dispozitii contrare Constitutiei,
ratificarea lui poate avea loc numai dupa revizuirea Constitutiei.
3. Controlul de constitutionalitate asupra regulamentelor Palamentului se exercita la
sesizarea subiectilor prevazuti la art 146 lit c din Constitutia republicata. Atunci cand
Curtea constata neconstitutionalitatea unor dispozitii ale regulamentului, acestea isi
inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii daca in acest
interval Parlamentul, sau dupa caz Camera respectiva, nu le pune de acord cu
prevederile Constitutiei.
4. Controlul concret posterior de constitutionalitate prevazut de art 146 lit d din Constitutie
reprezinta din punct de vedere cantitativ cea mai semnificativa componenta a activitatii
jurisdictionale. In cadrul acestui tip de control Curtea hotaraste asupra exceptiilor de
neconstitutionalitate privind legile si ordonantele ridicate in fata instantelor judecatoresti
sau de arbitraj comercial.
Ca urmare a revizuirii legii fundamentale, Curtii Constitutionale i-au fost atribuite prerogative de
solutionare a conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea
subiectilor prevazuti de art 146 lit e din Constitutie.
Potrivit art 146 lit k din Constitutie, Curtea hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect
constitutionalitatea unui partid politic. Partidele politice pot fi declarate neconstitutionale in
cazurile prevazute de art 140 alin 2 din Constitutie.
2
[paginile 137-143]
Actele Curtii Constitutionale
In exercitarea atributiilor sale Curtea Constitutionala adopta decizii, hotarari si emite avize.
Constitutia nu stabileste in ce situatii Curtea adopta decizii si hotarari, respectiv emite avize.
Singurul text constitutional care se refera la actele Curtii este art 147 alin 4 potrivit caruia
deciziile Curtii Constitutionale sunt obligatorii si au putere numai pentru viitor si se publica in
Monitorul Oficial al Romaniei.
Fata de textele constitutionale legea 47/1992 prevede in art 11 alin 1 ca, potrivit art 146 din
Constitutie, Curtea pronunta decizii, hotarari si emite avize. Legea organica a Curtii
Constitutionale precizeaza ca deciziile si hotararile se pronunta in numele legii.
[Constitutia Romaniei si Legea 47/1992 rep.]

 Rolul si atributiile Curtii Constitutionale din Romania
 Controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare
 Controlul concret, posterior
 Actele Curtii Constitutionale
APLICAŢII
1. Controlul constitutionalitatii legilor este:

a. activitatea organizata a parlamentului de adoptare a legilor
b. activitatea organizata de verificare a conformitatii legilor cu constitutia
c. activitatea organelor statului de a verifica respectarea ordinii constitutionale
d. o institutie a dreptului constitutional ce cuprinde reguli privitoare la autoritatile
competente a face aceasta verificare, procedura de urmat si masurile ce pot fi luate
e. o institutie a dreptului constitutional ce cuprinde regulile privitoare la autoritatile
competente a face aceasta verificare, procedura de urmat si masurile ce pot fi luate.
A.) a,d
B.) b,e
C.) a,c
2. Identificati actele supuse controlului de constitutionalitate pentru care Curtea

Constitutionala se sesizeaza din oficiu:
a. legile
b. tratatele internationale
c. initiativele de revizuire a Constitutiei
d. regulamentele Parlamentului
e. Ordonantele Guvernului
A.) a
B.) b
C.) c
3
Răspuns corect:1-B; 2-C
4
CURSUL 7 – CONSTITUTIILE ROMANIEI SI REGLEMWENTARI CU CARACTER
FUNDAMENTAL DE LA APARITIA STATULUI ROMAN MODERN SI PANA IN PREZENT
 Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris
 Constitutia Romaniei din 29 iunie 1866
 Constitutia Romaniei din 29 martie 1923
 Constitutia Romaniei din 28 februarie 1938
 Actele cu caracter constitutional din perioada 1944 – 1948
 Constitutia Romaniei din 13 aprilie 1948
 Constitutia Romaniei din 24 septembrie 1952
 Constitutia Romaniei din 21 august 1965
 Acte cu caracter constitutional adoptate dupa decembrie 1989
 Constitutia Romaniei din 8 decembrie 1991
 Aparitia Constitutiei in Romania

 Evolutia constitutionala a Romaniei
Aparitia Constitutiei in Romania

Constituţia a apărut în România mult mai târziu decât constituţiile din ţările Europei de Vest (Franţa,
Italia etc.) cu toate că apariţia ei a fost determinată de aceleaşi cauze care au determinat apariţia ei în
restul lumii.
Aceasta s-a datorat faptului că epoca modernă, caracterizată prin dezvoltarea tehnică, economică,
socială şi culturală, a început în România mult mai târziu faţă de ţări precum Olanda, Anglia, Franţa,
Italia. Dezvoltarea mai târzie şi mai lentă a capitalismului în România a fost cauzată, la rândul său, de
îndelungata dominaţie a Imperiului Otoman.
Momentul de început se situează în secolul al XVIII-lea, în special începând cu a doua jumătate a sa,
când apar manufacturile, apare munca salariată, se construiesc furnalele şi turnătorii, se dezvoltă
mineritul, se construiesc drumuri, în agricultură se desfiinţează rumânia, şi când se încheagă tot mai
organic, pe ambele versante ale Carpaţilor, naţiunea română, care îşi formulează primul său program
politic prin Supplex Libellus Valachorum (1791).
De asemenea, în perioada premergătoare apariţiei Constituţiei române au loc puternice frământări şi
mişcări sociale cu caracter revoluţionar, ca forme de manifestare a luptei pentru înfăptuirea unităţii de
stat a poporului român, pentru înlăturarea orânduirii feudale, pentru revendicări cu caracter burghezo-
democratic.
Un loc deosebit în cadrul premiselor istorice ale primei Constituţii din România îl ocupă înfăptuirea în
1859 a statului unitar naţional, prin unirea Munteniei şi Moldovei sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza.
Sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza s-au realizat o serie de reforme importante, precum reforma
agrară şi alte reforme politice, administrative şi culturale, care au avut ca urmare crearea şi dezvoltarea
unor instituţii statale.
[paginile 144-145]
Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris

Întrucât întâmpina greutăţi în realizarea reformelor sale, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, prin lovitura
de stat de la 2 mai 1864, desfiinţează Adunarea Electivă şi supune plebiscitului „Statutul dezvoltător al
Convenţiei din 7/19 august 1858”, cunoscut în istorie sub denumirea de „Statutul lui Cuza”, şi „legea
electorală”. Aceste două acte formează prima Constituţie a României.
1
În concordanţă cu prevederile Statutului, puterile statului erau încredinţate domnitorului şi
reprezentanţei naţionale, care avea o structură bicamerală. Reprezentanţa naţională este formată din
Adunarea Ponderatoare şi Adunarea Electivă. Sistemul bicameral al Parlamentului este o modificare
faţă de Convenţia de la Paris.
Puterea legiuitoare este exercitată colectiv de către Cuza şi cele două adunări, iniţiativa legilor
aparţinând lui Cuza.
În ceea ce priveşte Legea electorală anexată Statutului, aceasta stabilea drepturile electorale, condiţiile
pentru a alege şi a fi ales, regulile privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor.
Statutul împreună cu legea electorală sunt o constituţie, deoarece cuprind reglementări ale unor relaţii
sociale fundamentale, esenţiale pentru instaurarea, menţinerea şi exercitarea puterii. Statutul lui Cuza
stabileşte regulile fundamentale de organizare a puterii în stat, iar Legea electorală prevede unele
drepturi fundamentale, respectiv drepturile politice. Pe baza Statutului au fost adoptate celelalte legi în
timpul lui Alexandru Ioan Cuza, el constituind deci baza constituţională a întregii legislaţii următoare.
[paginile 145-148]
Constitutia Romaniei din 29 iunie 1866

În condiţiile istorice concrete ale anilor 1865-1866, Alexandru Ioan Cuza este obligat să abdice la 10-
11 februarie 1866 şi să instituie o locotenenţă domnească. Apoi, pe tronul ţării este adus un principe
străin. În anul 1866 se adoptă, după modelul Constituţiei belgiene, considerată atunci a fi cea mai
liberală constituţie, Constituţia României.
Constituţia, în cele 133 articole ale sale, reglementează cele mai importante relaţii sociale,
sistematizarea normelor realizându-se pe opt titluri.
Constituţia consacră în chiar primul articol: „Principatele Unite Române constituie un singur stat
indivizibil, sub denumirea de România”. Consacrându-se caracterul unitar şi indivizibil al statului
român, se reglementează apoi drepturile fundamentale ale cetăţenilor, constituţia declarând că în stat
nu există nici o deosebire de clasă şi că toţi sunt egali în faţa legilor. Întrucât însă drepturile electorale
se acordă în raport cu averea, egalitatea în drepturi este evident contrazisă.
O grijă deosebită este acordată proprietăţii, declarată sacră şi neviolabilă (art. 19), iar ca o puternică
garanţie se stabileşte că „nici o lege nu poate înfiinţa pedeapsa confiscării averilor” (art. 17).
Reglementând puterile statului, Constituţia proclamă că toate puterile emană de la naţiune. Puterea
legiuitoare se exercită colectiv de către rege şi reprezentanţa naţională, formată din două camere, şi
anume: Senatul şi Adunarea deputaţilor. Cât priveşte Adunarea deputaţilor, ea era aleasă pe baza
sistemului colegiilor de avere.
Senatul era ales de două colegii, împărţite tot după avere. Puterea executivă aparţinea domnitorului,
Constituţia stabilind regula monarhiei străine.
Constituţia adoptată la 1866, deşi o constituţie rigidă, a suferit o serie de modificări, precum în 1879
dispoziţiile referitoare la drepturile politice; în 1884 cele privitoare la domn, presă, sistemul electoral şi
la pământurile rurale; în 1917 dispoziţiile privitoare la garantarea dreptului de proprietate şi cele
privitoare la dreptul de vot; în 1918, ca urmare a desăvârşirii statului naţional unitar român etc.
Constituţia din 1866 a organizat statul român, având la bază principiul separaţiei puterilor în stat, a
consacrat proprietatea privată ca pe un drept sacru şi inviolabil, a proclamat anumite drepturi şi libertăţi
cetăţeneşti şi politice, reprezentând, prin aceste prevederi, un progres. De asemenea, Constituţia din
1866 a instituit principiul monarhiei străine ereditare.
[paginile 148-151]
2
Constitutia Romaniei din 29 martie 1923
Constituţia din 1923 este, de altfel, proiectul Partidului liberal, votat de Camera Deputaţilor la 26 martie
1923 şi de Senat la 27 martie 1923, promulgată la 28 martie şi publicată la 29 martie 1923. Adoptarea
acestei Constituţii a fost considerată nelegală, deoarece nu s-au respectat întru totul regulile de
revizuire a Constituţiei stabilite prin art. 12 al Constituţiei din 1866.
Ca şi Constituţia precedentă, Constituţia din 1923 este sistematizată în 8 titluri.
Constituţia proclamă drepturi şi libertăţi egale pentru toţi.
Sunt de reţinut, de asemenea, dispoziţiile din art. 17, care garantează proprietatea privată, şi din art.
15, care interzic înfiinţarea pedepsei confiscării averilor. Puterea legislativă se exercită colectiv de
Rege şi Reprezentanţa naţională; aceasta este formată din două camere, Adunarea Deputaţilor şi
Senatul, alese de această dată prin vot universal, egal, direct, obligator şi secret.
Sistemul electoral introdus prin Constituţia din 1923 era un mare pas înainte faţă de sistemul colegiilor
de avere instituit prin Constituţia din 1866.
Senatul cuprindea şi senatori de drept, iar pentru a fi ales senator, se cerea vârsta de 40 de ani
împliniţi.
Puterea executivă aparţinea regelui, care o exercita prin guvern. Constituţia din 1923 înfiinţează
Consiliul legislativ, la care am făcut referire în capitolul anterior. În ce priveşte puterea judecătorească,
merită a fi reţinute dispoziţiile art. 101, care interziceau înfiinţarea de tribunale extraordinare, precum şi
cele ale art. 103, care dădeau controlul constituţionalităţii legilor, Curţii de Casaţie în Secţiuni Unite.
Cu toate că se aseamănă foarte mult, nu numai în conţinut, ci şi prin formularea textelor, cu Constituţia
din 1866. Constituţia adoptată în 1923 este, evident, mai democratică. Ea acordă drepturi şi libertăţi
mai largi, înlocuieşte sistemul electoral cenzitar cu un sistem electoral democratic. De altfel, chiar după
23 august 1944, ea a fost repusă în vigoare.
În fine, trebuie să remarcăm că şi Constituţia din 1923 era o constituţie rigidă, deoarece procedura de
revizuire stabilită prin art. 129 şi 130 era o procedură greoaie, identică aproape cu cea prevăzută de
constituţia precedentă.
[paginile 151-154].
Constitutia Romaniei din 28 februarie 1938

În condiţiile istorice concrete ale anului 1938, regele Carol al II-lea instaurează, la 10 februarie
1938, dictatura personală.
Consacrarea juridică a dictaturii regale este realizată prin noua constituţie. Proiectul de
constituţie este supus la 24 februarie plebiscitului. Constituţia este promulgată la 27 februarie
şi publicată la 28 februarie 1938.
Cele o sută de articole ale Constituţiei din 1938 sunt sistematizate în opt titluri. Dispoziţiile
Constituţiei consacră dictatura regală şi exprimă în acelaşi timp tendinţa de restrângere a
drepturilor şi libertăţilor democratice. Consacrând dictatura regală, dispoziţiile Constituţiei
exprimau totodată limitarea drepturilor şi libertăţilor democratice. Constituţia din 1938 apără
proprietatea, cuprinzând dispoziţii asemănătoare cu cele existente în constituţiile precedente.
Cât priveşte puterile statului, stabilind că acestea emană de la naţiune, Constituţia din 1938 le
concentrează în mâinile regelui, care este declarat „capul statului” (art. 30). Regele exercită
puterea legislativă prin reprezentanţa naţională, el având iniţiativa legislativă, iniţiativa
revizuirii Constituţiei. El sancţionează şi promulgă legile, sancţiunea regală fiind o condiţie de
valabilitate a legii. Totodată, regele putea emite decrete cu putere de lege în orice domeniu,
3
în timpul cât adunările erau dizolvate sau nu erau în sesiune, putea dizolva adunările, putea
declara războiul şi încheia pacea.
Puterea executivă aparţinea, de asemenea, regelui, care era inviolabil, răspunderea pentru
actele emise revenind miniştrilor, obligaţi să contrasemneze actele de stat ale regelui.
Trebuie să remarcăm că în locul votului universal se introduce sistemul colegiilor pe
profesiuni. În ce priveşte vârsta de la care cetăţenii aveau dreptul de a alege şi de a fi aleşi
pentru Adunarea Deputaţilor, ea este foarte ridicată, şi anume 30 de ani. Cât priveşte
Senatul, el este format din trei categorii de senatori, şi anume: senatori numiţi de rege,
senatori de drept şi senatori aleşi.
Începând cu anul 1938, Regele desfiinţează partidele politice, iar prin Dictatul de la Viena (30
august 1940), România este obligată să cedeze Ungariei partea de nord-vest a Transilvaniei.
În septembrie 1940, regele este obligat să abdice în favoarea fiului său, Constituţia este
suspendată, corpurile legiuitoare sunt dizolvate, se reduc prerogativele regale şi este învestit
cu puteri depline preşedintele Consiliului de Miniştri.
[paginile 154-156]
Actele cu caracter constitutional din perioada 1944-1948

Perioada de după ieşirea din războiul purtat de România alături de puterile Axei şi până în
decembrie 1989 s-a caracterizat prin:
guvernarea de către un singur partid, care şi-a arogat rolul de forţă politică
conducătoare în societate, acapararea puterii de către o minoritate privilegiată;
centralism excesiv în conducerea tuturor sectoarelor şi domeniilor de activitate,
anihilarea iniţiativelor de la nivelele inferioare;
caracterul formal al declaraţiilor privind drepturile cetăţeneşti, îngrădirea personalităţii
umane, încălcarea demnităţii omului, suprimarea libertăţii de gândire, de exprimare şi de
acţiune;
înlocuirea proprietăţii private asupra bunurilor materiale de bază cu proprietatea de
stat sau de grup;
retribuţii nestimulatoare, nivelarea veniturilor, ceea ce a generat tendinţa de a obţine
venituri pe căi ilicite;
descurajarea adevăratelor valori ştiinţifice şi culturale, înlocuirea competenţei cu alte
criterii de promovare discriminatorii;
impunerea prin constrângere a ideologiei minorităţii dominante, împiedicarea
cunoaşterii şi difuzării altor idei decât a celor convenabile statului;
reprimarea oricărei încercări de exprimare liberă a opiniei, de schimbare a guvernării
totalitare şi de trecere la un regim democratic.
În condiţiile concrete ale anului 1944, fiind imposibilă elaborarea unei noi constituţii, s-a recurs
la soluţia repunerii în vigoare, cu unele modificări, a Constituţiei din 1923 şi a elaborării în
continuare a unor acte cu caracter constituţional. Actele elaborate în toată această perioadă,
şi a căror analiză o vom face aici, au fost acte cu caracter constituţional, deoarece ele au
cuprins reglementări fundamentale ale unor relaţii privitoare la instaurarea, menţinerea şi
exercitarea puterii. Prin aceste acte s-au formulat principii constituţionale, principii ce se vor
regăsi înscrise mai târziu în constituţiile adoptate în anii 1948, 1952, 1965. De asemenea,
aceste acte au avut un caracter tranzitoriu.
4
1. Decretul nr.1626/1944 pentru „Fixarea drepturilor Românilor în cadrele Constituţiunii din
1866 şi cu modificările Constituţiunii din 29 martie 1923”
Prin acest decret este repusă în vigoare Constituţia din 1923, deoarece dintre toate constituţiile
din România aceasta a fost cea mai democratică. Trebuie să menţionăm că nu au fost repuse
în vigoare toate dispoziţiile acestei constituţii.
Sunt repuse în vigoare, în totalitate, dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi îndatoririle
fundamentale. Puterile statului urmau a fi exercitate conform regulilor cuprinse în Constituţia
din 1923, cu excepţia celor privitoare la puterea legislativă şi, parţial, la puterea
judecătorească.
Astfel, puterea legiuitoare se exercita de către Rege la propunerea Consiliului de Miniştri.
Referitor la puterea judecătorească, decretul menţine desfiinţarea juriului şi stabileşte că o
lege specială va statornici condiţiile în care magistraţii sunt inamovibili.
2. Decretul nr. 1849/1944 pentru „Adăugire de alineat nou la finele art. IV din I. D. R nr. 1626
din 31 august 1944”
Decretul nr.1849 trebuia să răspundă cerinţei de judecare şi pedepsire a celor consideraţi
vinovaţi de dezastrul ţării, pedepsire stipulată prin Convenţia de armistiţiu cu Naţiunile Unite.
Pentru aceasta trebuia înlăturate piedicile de ordin juridic (constituţional) datorate unor
articole din Constituţia din 1923 care interziceau înfiinţarea de tribunale extraordinare,
instituirea pedepsei confiscării averilor, aplicarea pedepsei cu moartea în alte cazuri decât
cele prevăzute de codul penal militar în timp de război.
Adoptarea acestui act normativ a fost necesară, întrucât prin Convenţia de armistiţiu încheiată
de România cu Puterile aliate (Moscova, 12 septembrie 1944), ţara noastră se obliga să
judece şi să pedepsească pe cei consideraţi vinovaţi de dezastrul ţării.
3. Legea nr. 86, din februarie 1945, pentru Statutul naţionalităţilor Minoritare
Legea pentru Statutul Naţionalităţilor Minoritare a avut menirea de a proclama şi asigura
egalitatea cetăţenilor ţării, indiferent de rasă, naţionalitate, limbă sau religie. Chiar în primul
articol, Legea nr. 86/1945 statorniceşte că toţi cetăţenii români sunt egali în faţa legii şi se
bucură de aceleaşi drepturi civile şi politice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, limbă sau
religie.
Prin Legea nr.86/1945 au fost formulate deci două importante principii constituţionale:
egalitatea în drepturi a cetăţenilor fără deosebire de rasă şi naţionalitate şi libertatea
conştiinţei.
4. Legea nr. 187 din 23 martie 1945 pentru înfăptuirea reformei agrare
Legea adoptată la 23 martie 1944 pentru înfăptuirea reformei agrare a definit reforma agrară
ca o necesitate naţională, economică şi socială. Legea a prevăzut exproprierea şi trecerea
asupra statului. Legea nr. 187 din 23 martie 1945, prin dispoziţiile sale, formulează unul dintre
cele mai importante principii social-economice, prevăzând că pământul aparţine celor care îl
muncesc.
5. Decretul nr.2218 din 13 iulie 1946 privind exercitarea puterii legislative
Prin Decretul nr. 2218/1946 se organizează Reprezentanţa Naţională într-un singur corp,
denumit Adunarea Deputaţilor. Modificându-se Constituţia din 1923, se stabileşte deci un
prim principiu constituţional, şi anume acela al unicameralităţii organului suprem legislativ,
renunţându-se la sistemul bicameral prin desfiinţarea Senatului.
5
În baza Decretului, puterea legiuitoare urma a fi exercitată colectiv de către rege şi
Reprezentanţa Naţională. Deci, raporturile dintre rege şi parlament urmau a fi guvernate de
Constituţia din 1923, atunci în vigoare.
Dispoziţii, de asemenea, importante erau cuprinse în art. 2 alin. final în sensul că „Femeile au
drept de vot şi pot fi alese în Adunarea Deputaţilor în aceleaşi condiţiuni ca şi bărbaţii”.
Un alt treilea principiu constituţional formulat prin Decretul nr. 2218/1946 este principiul
votului universal, egal, direct şi secret.
Deşi acest decret este un decret de organizare a Reprezentanţei Naţionale, el totuşi
delimitează şi competenţa acesteia, atunci când prin art. 17 stabileşte că Adunarea
Deputaţilor nu poate revizui Constituţia nici în total, nici în parte.
6. Legea nr. 363 din 30 decembrie 1947, pentru constituirea Statului Român în Republica
Populară Română
La 30 decembrie 1947, guvernul a dat o proclamaţie prin care se justifica şi argumenta
necesitatea desfiinţării formei monarhice. Abolirea monarhiei şi proclamarea Republicii
Populare Române la 30 decembrie 1947 au fost consacrate legislativ prin Legea nr. 363.
Astfel, se consacră desfiinţarea formei monarhice de guvernământ, instituindu-se ca formă de
stat republica populară. Denumirea statului devine Republica Populară Română.
O a doua categorie de dispoziţii priveşte constituţia. Prin art. 2, Constituţia din 1866 cu
modificările din 29 martie 1923 şi acelea din 2 septembrie 1944 şi următoarele se abrogă,
urmând ca Adunarea Constituantă să hotărască asupra noii constituţii.
O a treia categorie de dispoziţii se referă la puterea legislativă. Desfiinţându-se monarhia şi
abrogându-se şi Constituţia din 1923, Legea nr. 363/1947 stabileşte că puterea legiuitoare va
fi exercitată de Adunarea Deputaţilor „până la dizolvarea ei şi până la data ce se va fixa de
Adunarea Deputaţilor”. Pentru exercitarea puterii executive, Legea nr. 363/1947 creează un
organ de stat, Prezidiul Republicii Populare Române, organ colegial, format din cinci membri
aleşi, cu majoritate, de Adunarea Deputaţilor dintre personalităţile vieţii publice, ştiinţifice şi
culturale.
Legea nr. 363/1947 nu mai menţine principiul separaţiei puterilor.
Tot la 30 decembrie 1947, Adunarea Deputaţilor a votat şi Legea nr. 364, prin care a numit
membrii Prezidiului Republicii Populare Române. Pentru stabilirea atribuţiilor, organizării şi
funcţionării Prezidiului, s-a adoptat Decretul nr. 3 din 8 ianuarie 1948 care apare ca o
completare a Legii nr. 363/1947.
Ţinând seama de acest specific, în literatura de specialitate, cele două acte (Legea nr. 363 şi
Decretul nr. 3) au fost denumite „Actele de la 30 decembrie”.
[paginile 162-164]
Constituţia României din 13 aprilie 1948

Marea Adunare Naţională, în calitate de Adunare Constituantă, s-a întrunit în sesiune la 6
aprilie 1948; ia în discuţie proiectul de constituţie întocmit de Consiliul Frontului Democraţiei
Populare şi adoptă, la 13 aprilie 1948, Constituţia.
Normele constituţionale, cuprinse în cele 105 articole, sunt sistematizate în zece titluri.
6
Constituţia consacră existenţa statului român ca stat popular, unitar, independent şi suveran,
stat ce a luat fiinţă prin lupta poporului împotriva fascismului, reacţiunii şi imperialismului.
Constituţia din 1948 stabileşte că întreaga putere emană de la popor şi aparţine poporului
(art. 3). De asemenea, ea stabileşte că mijlocele de producţie aparţin sau statului ca bunuri
ale întregului popor, sau organizaţiilor cooperative sau particularilor, persoane fizice sau
juridice. Referitor la existenţa proprietăţii particulare, Constituţia din 1948 o recunoaşte şi o
garantează, acordând o protecţie specială proprietăţii agonisite prin muncă şi economisire.
Totodată, art. 11 din Constituţie creează cadrul juridic al viitoarelor naţionalizări.
Constituţia din 1948 înscrie principiul că pământul aparţine celor ce-l muncesc şi că statul
protejează proprietatea ţărănească şi încurajează şi sprijină cooperaţia sătească.
Se statorniceşte principiul planificării economiei naţionale, precum şi cele privitoare la muncă.
Mergând pe linia reglementărilor anterioare, în titlul privind drepturile şi îndatoririle
fundamentale ale cetăţenilor este înscris principiul egalităţii în drepturi a tuturor cetăţenilor,
fără deosebire de sex, naţionalitate, rasă, religie sau grad de cultură.
Sistemul judecătoresc cuprindea Curtea Supremă, curţile de apel, tribunalele şi judecătoriile,
iar parchetul, ca organ de supraveghere a respectării legii, era compus din Procurorul
General şi din procurori.
[paginile 165-167]
Constituţia României din 24 septembrie 1952

Ca urmare a adoptării noii Constituţii, în anul 1948 au fost naţionalizate principalele mijloace de
producţie, urmând apoi alte naţionalizări (ale unităţilor farmaceutice, ale unei părţi din fondul de
locuinţe).
În 1950 s-a făcut o reorganizare administrativă a teritoriului, prin înfiinţarea de noi unităţi administrativ-
teritoriale: raionul şi regiunea, şi au fost înfiinţate, ca organe ale puterii de stat, sfaturile populare.
În ceea ce priveşte sistemul organelor statului, în 1949 au fost înfiinţate Comisia de Stat a Planificării şi
Arbitrajul de Stat, cu sarcina de a soluţiona litigiile economice dintre întreprinderile de stat.
În anul 1950 a fost adoptat Codul muncii În 1952 s-a efectuat reorganizarea judecătorească şi a fost
creată Procuratura, sistem de organe de stat distinct de justiţie.
Constituţia din 1952 avea un capitol introductiv şi 115 articole sistematizate în zece capitole.
Constituţia din 1952 menţine şi dezvoltă principiile constituţionale afirmate încă în Constituţia din 1948.
Capitolele privitoare la organele de stat consacră sistemul statal, la baza căruia stăteau Marea
Adunare Naţională şi sfaturile populare, organe alese prin vot universal, egal, direct şi secret. Aparatul
de stat este construit pe principiul centralismului. În capitolul privitor la drepturile fundamentale sunt
proclamate drepturi şi libertăţi. Se reglementează dreptul de asociere, consacră desfiinţarea
pluralismului politic şi statorniceşte rolul de forţă politică conducătoare al unui singur partid.
[paginile 165-167]
Constituţia României din 21 august 1965

Constituţia din 21 august 1965, cu modificările ulterioare, a avut 121 de articole sistematizate în nouă titluri.
Dispoziţiile constituţionale au consacrat schimbarea denumirii ţării din Republica Populară Română în
Republica Socialistă România; forma republicană a statului; suveranitatea şi indepen-denţa;
7
indivizibilitatea şi inalienabilitatea teritoriului. Cât priveşte titularul puterii, se arată că acesta este
poporul. Constituţia menţine principiul partidului unic, ca partid de guvernământ. În afara acestor
dispoziţii, titlul I al Constituţiei cuprinde prevederi referitoare la formele de proprietate, funcţiile statului,
principiile politicii externe, cetăţenie, organizarea administrativă a statului.
Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor sunt reglementate în titlul II, iar titlurile III
–VII consacră organizarea statală a puterii.
În această privinţă, Constituţia structurează organele de stat în patru mari categorii, şi anume: organele
puterii de stat (Marea Adunare Naţională, Consiliul de Stat, Preşedintele Republicii, Consiliile
populare); organele administraţiei de stat (Consiliul de Miniştri, Ministerele şi celelalte organe centrale
ale administraţiei de stat, comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare, organele locale de
specialitate ale administraţiei de stat); organele judecătoreşti (Tribunalul Suprem, tribunalele judeţene,
judecătoriile şi tribunalele militare); organele procuraturii (Procurorul General, Procuratura Generală,
procuraturile judeţene, organele locale de procuratură, procuraturile militare).
In 1967, a fost instituită funcţia de Preşedinte al Republicii, ca organ suprem al puterii de stat.
Ca şi constituţiile anterioare adoptate după 23 august 1944, Constituţia din 1965 a avut un caracter
înşelător democratic, menit să ascundă un regim de dictatură, lipsa de drepturi şi libertăţi cetăţeneşti,
conducerea despotică, exercitată de o minoritate privilegiată.
[paginile 167-170]
Acte cu caracter constituţional adoptate după Revoluţia din Decembrie 1989

Revoluţia din Decembrie 1989 a înlăturat dictatura comunistă din România. Vidul de putere a fost
rezolvat prin instaurarea unui guvernământ de fapt, reprezentat de Consiliul Frontului Salvării
Naţionale, cu rol de organ suprem al puterii de stat.
Noua conducere a statului a dizolvat structurile politice comuniste, ceea ce a însemnat şi abrogarea
dispoziţiilor corespunzătoare din Constituţia din 1965.
Parlamentul ales în România la 20 mai 1990 a avut misiunea importantă de a elabora Constituţia
României.
După decembrie 1989, Constituţia României, respectiv cadrul juridic constituţional erau formate din
aceste acte cu caracter constituţional, precum şi din dispoziţiile Constituţiei din anul 1965, care au fost
abrogate expres sau tacit.
În această viziune, Constituţia României din 1965 a continuat să fie în vigoare în ce priveşte drepturile
şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor, organele judecătoreşti, organele procuraturii, organi-zarea
administrativă a teritoriului, desigur, cu unele modificări.
Cât priveşte actele adoptate după victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, unele dintre ele au formulat
noi principii constituţionale, principii care s-au aplicat în societatea românească şi care au fost preluate
în Constituţia din anul 1991.
Cele mai importante principii sunt: forma republicană de guvernământ; separaţia puterilor; statul
de drept; pluralismul politic; structura bicamerală a Parlamentului; democraţia şi libertatea,
asigurarea demnităţii umane; inviolabilitatea şi inalienabilitatea drepturilor fundamentale ale omului
şi cetăţeanului, eligibilitatea pentru funcţii de guvernare, consultarea poporului prin referendum în
legătură cu legile şi măsurile de importanţă deosebită.
Trebuie făcută precizarea că actele cu caracter constituţional adoptate după Revoluţia din Decembrie
1989 au avut un caracter tranzitoriu, ele rămânând în vigoare până la adoptarea Constituţiei.
8
1. Decret-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea
Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale
Decretul-Lege nr. 2 din decembrie 1989 este primul act normativ emis de către guvernământul de fapt
instaurat în urma victoriei Revoluţiei din Decembrie, act prin care s-a dat o organizare tranzitorie
structurilor de putere din România. Acest Decret-Lege a fost emis în realizarea Programului Consiliului
Frontului Salvării Naţionale, care a prevăzut, printre altele: abandonarea rolului conducător al unui
singur partid şi statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernământ; organizarea de alegeri
libere; separarea puterilor legislativă, executivă şi judecătorească în stat şi alegerea tuturor
conducătorilor politici pentru unul sau cel mult două mandate; restructurarea întregii economii naţionale
pe baza criteriilor rentabilităţii şi eficienţei, etc.
Prin acest Decret-Lege, s-a constituit „Consiliul Frontului Salvării Naţionale, ca organ suprem al puterii
de stat”. Decretul-Lege cuprinde reglementări privind denumirea ţării, forma de guvernământ, drapelul,
atribuţiile şi actele, componenţa, structura organizatorică, funcţionarea Consiliului Frontului Salvării
Naţionale, ale biroului său executiv, atribuţiile Preşedintelui Consiliului Frontului Salvării Naţionale,
privind consiliile locale ale Consiliului Frontului Salvării Naţionale, alte dispoziţii. Decretul – Lege
stabileşte că numele ţării este România, că forma de guvernământ este republica şi că drapelul ţării
este tricolorul naţional având culorile albastru, galben, roşu, aşezate vertical, cu albastru lângă lance.
2. Decretul Lege nr. 8 din 31 decembrie 1989 privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor politice şi
a organizaţiilor obşteşti din România
Aşa cum am precizat anterior, prin Decretul-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989 s-a reafirmat principiul
constituţional al pluralismului politic. În aplicarea acestui principiu constituţional s-a emis Decretul-Lege
privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor politice, cu excluderea oricăror îngrădiri pe motiv de
rasă, religie, naţionalitate, grad de cultură, sex sau convingeri politice.
Sunt stabilite organele de stat competente a înregistra (tribunalul Municipiului Bucureşti), regulile de
procedură, contestaţiile.
3. Decretul Lege nr. 81 din 9 februarie 1990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională
În acest decret s-a exprimat legislativ realitatea politică din România determinată de apariţia partidelor
politice şi de nevoia participării lor la guvernarea ţării. În acest sens, printr-un comunicat s-a arătat că
„Reprezentanţii partidelor politice întrunite în ziua de 1 februarie 1990 în convorbiri cu reprezentanţii
Consiliului Frontului Salvării Naţionale au convenit asupra constituirii unui Consiliu Provizoriu de
Uniune Naţională, format prin restructurarea actualului Consiliu F.S.N.
Decretul-Lege nr. 81 din 1990, în cele patru articole ale sale, stabileşte modificarea alcătuirii Consiliului
Frontului Salvării Naţionale, el urmând a fi organizat pe baze paritare. Acest act normativ a fost urmat
de Decretul-Lege nr. 82 din 13 februarie 1990, prin care s-au stabilit componenţa Consiliului Provizoriu
de Uniune Naţională, a Biroului executiv al acestuia, precum şi comisiile de specialitate ale Consiliului.
Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională a lucrat ca un veritabil parlament, adoptând multe decrete-
legi, de interes major pentru ţară.
4. Decretul-Lege nr. 92 din 14 martie 1990 privind alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui României
Acest decret-lege a fost unul dintre cele mai importante acte cu caracter constituţional, care a
organizat trecerea de la structurile provizorii de putere spre structuri clar definite prin legi. Vom reţine
cele mai importante dispoziţii. Astfel, Decretul-lege stabileşte că Parlamentul României va avea o
structură bicamerală şi va fi format din Adunarea Deputaţilor şi Senat. Deputaţii şi senatorii sunt aleşi
prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Este introdus scrutinul de listă, fapt ce a implicat
declararea judeţelor ca circumscripţii electorale.
Decretul-lege a stabilit că cele două Camere reunite vor forma Adunarea Constituantă, al cărei rol de
bază urma să fie elaborarea Constituţiei, într-un termen de 9 luni, dar nu mai târziu de 18 luni, când
adunările se dizolvă, efectuându-se noi alegeri.
9
Paralel cu activitatea de elaborare a Constituţiei, Parlamentul va desfăşura şi o intensă activitate
legislativă ordinară.
Dispoziţiile care privesc şeful statului sunt deosebit de importante. Astfel, el este denumit Preşedintele
României, alegerea sa făcându-se prin vot universal, egal, direct şi liber exprimat, în două tururi de
scrutin. Sunt stabilite şi atribuţiile Preşedintelui României. Dat fiind caracterul său tranzitoriu, Decretul-
Lege nu a stabilit durata mandatului Parlamentului şi al Preşedintelui României.
În mod firesc, Decretul-Lege a cuprins toate dispoziţiile privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor,
stabilirea, centra-lizarea şi validarea rezultatelor votării. În baza acestuia s-au desfăşurat alegerile din
20 mai 1990.
[paginile 171-178]
Constituţia României din 8 decembrie 1991

Elaborarea Constituţiei a răspuns cerinţei realizării cadrului juridic fundamental al evoluţiei spre statul
de drept, democratic şi social. Elaborarea Constituţiei a constituit unul din punctele formulate în
programele şi platformele forţelor politice. Guvernământul de fapt instituit în decembrie 1989, deşi s-a
legitimat ca o veritabilă putere constituantă şi a abolit vechile structuri de putere, nu a elaborat şi
Constituţia, dar a organizat alegerea unei Adunări Constituante care să facă acest lucru. Odată legal
constituită în urma alegerilor parlamentare din 20 mai 1990, Adunarea Constituantă a procedat la
constituirea Comisiei de redactare a proiectului Constituţiei României, potrivit regulamentului său.
Principiile şi structura Constituţiei au fost discutate, până la detalii, şi votate în Adunarea Constituantă
în perioada 13 februarie 1991– 21 iunie 1991. Desigur, Adunarea Constituantă a adus amendamente
documentului prezentat. Cât priveşte votarea, ea s-a realizat prin vot deschis. Totuşi, s-a folosit
sistemul votului secret cu bile pentru un amendament la textul privind alegerea şefului de stat. Acest
amendament avea următorul conţinut: „Preşedintele României va fi ales de către Parlament”.
Amendamentul a fost respins, el întrunind 125 voturi pentru şi 279 împotrivă.
Dezbaterea proiectului de constituţie în Adunarea Constituantă a început în ziua de 10 septembrie
1991, textul în întregime fiind votat în ziua de 21 noiembrie 1991. Pentru Constituţie au votat mai mult
de două treimi din numărul total al membrilor Adunării Constituante. Constituţia a fost supusă
Referendumului naţional organizat în ziua de 8 decembrie 1991 şi, fiind aprobată, a intrat în vigoare.
Conţinutul normativ al Constituţiei este structurat, din punct de vedere juridic, în 152 de articole, care
sunt grupate în şapte titluri, unele titluri având capitole şi secţiuni, iar după revizuirea din 2003, în 156
de capitole şi opt titluri.
Primul titlu, denumit Principii generale, cuprinde norme referitoare la structura unitară a statului, la
forma sa republicană de guvernământ. Statul român este caracterizat ca un stat de drept, democratic
şi social, în care suveranitatea naţională aparţine poporului, care o exercită prin organele sale
reprezentative sau prin referendum. În legătură cu teritoriul, acesta este organizat administrativ în
comune, oraşe şi judeţe. Tot în acest titlu există dispoziţii prin care se recunoaşte şi se garantează
dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii
lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.
În acelaşi timp, este stabilită obligaţia statului român de a sprijini întărirea legăturilor cu românii din
afara frontierelor ţării şi de a acţiona pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice,
culturale, lingvistice şi religioase, desigur, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt. De
asemenea, în acest titlu există dispoziţii privitoare la partidele politice şi la sindicate, la dobândirea şi
pierderea cetăţeniei române. Sub acest ultim aspect, trebuie reţinută regula în sensul căreia cetăţenia
română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naştere.
Unele dispoziţii privesc relaţiile internaţionale ale României – definite ca relaţii paşnice şi de bună
vecinătate – şi valoarea juridică a tratatelor internaţionale. În acest sens se stabilesc două reguli de
10
mare importanţă, şi anume: România se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă
obligaţiile ce îi revin din tratatele la care este parte; tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac
parte din dreptul intern.
Tot în primul titlu sunt dispoziţii privitoare la simbolurile naţionale (drapel, ziua naţională; imnul, stema
şi sigiliul), la limba oficială în stat, care este limba română, şi la capitală, care este municipiul Bucureşti.
Cel de-al doilea titlu este denumit Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale. El este
structurat în patru capitole.
Titlul III, denumit Autorităţile Publice, este structurat pe capitole, iar unele capitole au şi secţiuni. Mai
întâi, sunt reglementările privitoare la Parlament. Aceasta este organizat ca un Parlament cu structură
bicamerală (Camera Deputaţilor şi Senatul), ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat,
pentru un mandat de 4 ani. Sunt apoi reglementate: drepturile şi obligaţiile deputaţilor şi senatorilor;
procesul de legiferare; domeniul rezervat legii organice.
În capitolul II al acestui titlu sunt cuprinse reglementările privind Preşedintele României, care este ales
prin vot universal, egal, direct, secret, şi liber exprimat, pentru un mandat de 5 ani. Sunt stabilite
atribuţiile, incompatibilităţile, imunitatea şi răspunderea şefului de stat.
Guvernul este reglementat în capitolul III, care conţine norme privitoare la compoziţia, învestitura,
incompatibilitatea, primul ministru, răspunderea membrilor la încetarea mandatului, precum şi actele
acestuia. Un capitol aparte (IV) este consacrat raporturilor Parlamentului cu Guvernul – obligaţia
informării Parlamentului, dreptul parlamentarilor de a pune întrebări şi de a adresa interpelări,
angajarea răspunderii Guvernului şi moţiunea de cenzură, delegarea legislativă.
Capitolul V, Administraţia publică, reglementează adminis-traţia publică centrală de specialitate şi
administraţia publică locală, organele de specialitate, forţele armate, iar capitolul VI, Autoritatea
judecătorească, înfăptuirea justiţiei, statutul judecătorilor, instanţele judecătoreşti, Ministerul public şi
statutul procurorilor şi Consiliul Superior al Magistraturii.
Un titlu distinct IV, denumit Economia şi Finanţele, cuprinde norme referitoare la economia de piaţă,
la ocrotirea proprietăţii, sistemul financiar, bugetul public naţional, impozite şi taxe, Curtea de Conturi şi
Consiliul Economic şi Social.
Titlul V, Curtea Constituţională, reglementează structura, competenţa acesteia, numirea judecătorilor
şi durata mandatului, incompatibilităţile, independenţa şi inamovibilitatea, atribuţiile şi deciziile Curţii,
controlul constituţionalităţii.
Titlul VI, Integrarea Euroatlantică, reglementează modul de aderare a României la Tratatele
Constitutive ale Uniunii Europene şi la Tratatul Atlanticului de Nord.
Titlul VII, Revizuirea Constituţiei, reglementează iniţiativa revizuirii acesteia, procedura şi limitele
sale.
În fine, titlul VIII, purtând denumirea Dispoziţii finale şi tranzitorii, cuprinde regulile referitoare la
intrarea în vigoare a Constituţiei, conflictul temporal de legi, instituţiile existente şi cele viitoare.
Trebuie precizat că, pentru a ajunge la forma actuală, Constituţia din 1991 a fost revizuită prin
Referendumul din noiembrie 2003.
[paginile 178-184]
11
CURSUL 8 – Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor romani (1)
 Notiunea de drepturi si indatoriri fundamentale
 Natura juridica a drepturilor fundamentale
 Clasificarea drepturilor si libertatilor fundamentale
 Definirea notiunilor de drepturi si indatoriri fundamentale

 Precizarea terminologiei utilizate in domeniul drepturilor si libertatilor fundamentale
 Natura juridica a drepturilor fundamentale
 Aparitia si evolutia institutiei drepturilor si indatoririlor fundamentale
 Clasificarea drepturilor si libertatilor fundamentale
Drepturi fundamentale – acele drepturi subiective ce apartin cetatenilor Romaniei, prevazute si

garantate de Constitutie, esentiale pentru statutul juridic al acestora si care asigura deplina
afirmare in societate si participare la viata politica, economica, sociala si culturala.
Indatoriri fundamentale – acele obligatii ale cetatenilor romani, inscrise in Constitutie, care
sunt socotite esentiale pentru desfasurarea vietii in societate si asigurate in realizarea lor prin
convingere ori, la nevoie, prin forta de constrangere a statului.
Noţiunea de drepturi şi îndatoriri fundamentale ale cetăţenilor români
Prin drept, societatea recunoaşte, ocroteşte şi garantează bunurile, interesele legitime şi alte valori ale
individului, colectivităţii şi societăţii, asigurând respectarea obligaţiilor necesare înfăptuirii acestora.
Drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului sunt nu numai o realitate, ci şi finalitatea
întregii activităţi umane, bineînţeles, a celei progresiste şi democratice.
Definirea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor (a libertăţilor cetăţeneşti sau libertăţilor publice, cum
mai sunt ele deseori numite) a preocupat şi preocupă intens literatura juridică.
Formularea unei definiţii a drepturilor fundamentale presupune să stabilim anumite criterii. Astfel, una
din întrebările cele mai importante care cere un răspuns este aceea de a şti de ce, din sfera drepturilor
pe care cetăţeanul le are în general, numai anumite drepturi sunt fundamentale. Răspunzând, va
trebui apoi să stabilim de ce însăşi sfera drepturilor fundamentale variază de la o etapă istorică la alta.
Pentru definirea lor trebuie să luăm în consideraţie că acestea:
a) sunt drepturi subiective;
b)sunt drepturi esenţiale pentru cetăţeni;
c) datorită importanţei lor, sunt înscrise în acte deosebite, cum ar fi declaraţii de drepturi, legi
fundamentale (constituţii).
Drepturile fundamentale sunt drepturi subiective, ele fiind în ultimă instanţă facultăţi ale subiectelor
raporturilor juridice de a acţiona într-un anumit fel sau de a cere celuilalt sau celorlalte subiecte o
atitudine corespunzătoare şi de a beneficia de protecţia şi sprijinul statului în realizarea pretenţiilor
legitime.
Drepturile fundamentale sunt drepturi esenţiale pentru cetăţeni. Aceasta este cea mai importantă
trăsătură a lor. Dacă drepturile fundamentale sunt drepturile subiective, ceea ce le deosebeşte de
1
acestea este tocmai această trăsătură. Ea explică de ce din sfera drepturilor subiective numai un
anumit număr de drepturi sunt fundamentale, înscrise, ca atare, în constituţie.
Caracterizarea drepturilor fundamentale ca drepturi esenţiale pentru cetăţean poate fi semnalată încă din
primele lucrări marcante în acest domeniu. Ea apare clar exprimată de J.J. Rousseau în celebrul Discurs
asupra originii şi fundamentelor inegalităţii între oameni. J.J. Rousseau sublinia că drepturile omului sunt
daruri esenţiale ale naturii, de care nimeni nu se poate atinge în nici un fel.
O definiţie este dată şi de profesorul Paul Negulescu, care denumea drepturile fundamentale „drepturi
publice” sau „libertăţi publice” ori „drepturi ale omului şi cetăţeanului”.
Deseori, drepturile fundamentale sunt definite ca acele drepturi consacrate de constituţie şi care sunt
determinante pentru statutul juridic al cetăţeanului.
Observăm că anumite drepturi subiective, datorită importanţei lor, sunt selectate pe criteriul valoric şi
înscrise ca drepturi fundamentale. Deci, pentru definirea drepturilor fundamentale, vom reţine că ele
sunt drepturi esenţiale pentru cetăţeni, pentru viaţa, libertatea, personalitatea lor. Caracterul de drepturi
esenţiale îl capătă în raport cu condiţiile concrete de existenţă ale unei societăţi date.
Un drept subiectiv poate fi considerat esenţial şi deci fundamental într-o societate dată, dar îşi poate
pierde acest caracter în altă societate. Mai mult decât atât, chiar în cadrul aceleiaşi societăţi, în diferite
etape istorice, acelaşi drept subiectiv poate fi sau drept fundamental sau simplu drept subiectiv, potrivit
condiţiilor concrete economice, sociale, politice şi, bineînţeles, conform voinţei guvernanţilor, a cărei
expresie nu este altceva decât legea ce stabileşte chiar catalogul acestor drepturi.
Aceasta explică destul de clar de ce, într-o anumită perioadă istorică, numărul drepturilor fundamentale
este mai mare sau mai mic decât în altă perioadă istorică.
Drepturile fundamentale pot fi explicate numai în interdependenţa lor cu celelalte fenomene şi
îndeosebi cu realităţile economice, sociale şi politice concrete din fiecare ţară.
Juristul francez Georges Burdeau acordă o mare atenţie drepturilor fundamentale, pe care le
denumeşte libertăţi publice.
În alte opinii (Tudor Draganu), prin noţiunea de drepturi fundamentale cetăţeneşti se desemnează
acele drepturi ale cetăţenilor care, fiind esenţiale pentru dezvoltarea materială şi intelectuală a
acestora, precum şi pentru asigurarea participării lor active la conducerea statului, sunt garantate de
însăşi constituţia ţării, atât prin măsuri de ordin juridic, cât şi prin stabilirea condiţiilor materiale
necesare pentru exercitarea lor.
Datorită importanţei lor, drepturile fundamentale, sunt înscrise în acte deosebite, cum ar fi declaraţii de
drepturi, legi fundamentale. Înscrierea în constituţie a drepturilor fundamentale este urmarea caracteristicii
principale a acestora de a fi drepturi esenţiale pentru cetăţeni. Odată selectate pe criteriul valoric, ca fiind
esenţiale într-o anumită etapă istorică, li se conferă o formă şi o ocrotire juridică aparte. Înscrise în
Constituţie, li se recunoaşte caracterul de drepturi fundamentale şi li se stabilesc garanţii pentru ocrotirea şi
exercitarea lor.
La sfârşitul acestor consideraţii, putem spune că drepturile fundamentale sunt acele drepturi subiective
ce aparţin cetăţenilor României, prevăzute şi garantate de constituţie, esenţiale pentru statutul juridic al
acestora şi care asigură deplina afirmare în societate şi participare la viaţa politică, economică socială şi
culturală.
Precizarea terminologiei utilizate în domeniul drepturilor omului şi cetăţeanului este un lucru de certă
importanţă, mai ales, când problemele se abordează într-o manieră ştiinţifică.
Vom observa că se folosesc frecvent termenii drept sau libertate. Astfel, Constituţia utilizează termenul
drept, atunci când consacră dreptul la viaţă (art. 22), dreptul la apărare (art. 24), dreptul la informaţie
(art. 31), dreptul la vot (art. 36) etc. În schimb, Constituţia foloseşte termenul libertate atunci când
reglementează libertatea conştiinţei (art. 29), libertatea de exprimare (art. 30), libertatea întrunirilor (art.
2
39). Cum se explică această terminologie? Există, din punct de vedere juridic, deosebiri între drept şi
libertate?
Vom observa că terminologia constituţională, deşi astfel nuanţată, desemnează o singură categorie
juridică, şi anume dreptul fundamental. Astfel văzute lucrurile, vom observa că, juridiceşte, dreptul este
o libertate, iar libertatea este un drept. Nu există deosebiri de natură juridică, suntem deci în prezenţa
unei singure noţiuni juridice.
Frecvent, drepturile omului şi cetăţeanului sunt denumite libertăţi publice. Expresia libertăţi publice este
o expresie cuprinzătoare, ea evocă atât libertăţile, cât şi drepturile omului (cetăţeanului), precum şi
faptul că ele aparţin dreptului public, şi anume Dreptului Constituţional, fiind astfel supuse unui regim
juridic aparte.
Unele explicaţii comportă şi expresiile drepturi ale omului şi drepturi ale cetăţenilor. Este vorba de
exprimări ce se află într-o strânsă corelaţie, desemnează acelaşi domeniu şi care, totuşi, într-o
terminologie juridică riguroasă, nu se confundă. Expresia drepturile omului evocă drepturile fiinţei
umane, care este înzestrată cu raţiune şi conştiinţă şi căreia îi sunt recunoscute drepturile sale
naturale, ca drepturi inalienabile şi imprescriptibile. Omul însă, într-o societate organizată în stat, se
prezintă juridiceşte sub trei ipostaze distincte: cetăţean, străin sau apatrid. Pe planul realităţilor juridice
interne, omul devine cetăţean, altfel spus, fiinţa umană se integrează într-un anumit sistem social-
politic, comandat de reguli juridice (desigur, în principal, pentru că există şi reguli religioase, morale,
politice). Drepturile sale naturale sunt proclamate şi asigurate prin constituţia statului al cărui cetăţean
este, căpătând astfel viaţă şi eficienţă juridică, sub denumirea de drepturi (libertăţi) cetăţeneşti.
Desigur, recunoscând şi exprimând juridiceşte drepturile naturale ale omului, constituţia consacră şi
alte drepturi, care rezultă din acestea sau le asigură existenţa, ori sunt necesare protejării şi dezvoltării
sistemului social. Dacă cetăţenii, în principiu, beneficiază de toate drepturile prevăzute de constituţie,
străinii şi apatrizii beneficiază doar de unele dintre ele şi, în orice caz, de cele ce sunt indispensabile
fiinţei umane.
Uneori se foloseşte şi expresia instituţia drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale. Această
expresie desemnează un grup de norme juridice, unite prin obiectul lor comun de reglementare. Ca
instituţie juridică, ea face parte din Dreptul Constituţional. În aceasta se găseşte una din explicaţiile
înscrierii în Constituţie a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor.
[paginile 185-193]
Noţiunea de îndatoriri fundamentale

Existenţa îndatoririlor fundamentale se impune, deoarece este de neconceput ca membrii unei
colectivităţi umane să nu aibă, alături de drepturi, şi anumite îndatoriri, anumite obligaţii faţă de
societatea în care trăiesc. În primul rând, îndatorirea fundamentală a cetăţeanului este o obligaţie, şi nu
o îndrituire, aşa cum este dreptul fundamental. Ea presupune din partea cetăţeanului îndeplinirea unor
cerinţe determinate de sarcinile şi scopurile societăţii.
Îndatoririle fundamentale sunt acele obligaţii cărora societatea, la un anumit moment, le atribuie o
valoare mai mare, valoare ce se reflectă în regimul juridic special ce li se atribuie.
Indatoririle fundamentale sunt asigurate în realizarea lor prin convingere sau la nevoie prin forţa de
constrângere a statului, căci ele sunt veritabile obligaţii juridice.
Putem spune deci că îndatoririle fundamentale sunt acele obligaţii ale cetăţenilor României, înscrise în
Constituţie, care sunt socotite esenţiale pentru desfăşurarea vieţii în societate şi asigurate în realizarea
lor prin convingere ori, la nevoie, prin forţa de constrângere a statului.
[paginile 193-194]
3
Natura juridică a drepturilor fundamentale
În legătură cu natura juridică şi cu conceptul drepturilor fundamentale, în literatura de specialitate s-au
formulat mai multe teorii.
Cea mai răspândită teorie asupra drepturilor fundamentale, a naturii juridice a acestora, este teoria
drepturilor naturale (Locke, Wolf, Blackstone, Rousseau). Potrivit acestei teorii, drepturile omului sunt
anterioare statului, omul având aceste drepturi de la natură, iar drepturile sau libertăţile publice, cum
mai sunt denumite, au o natură deosebită de celelalte drepturi ale omului; întrucât cetăţeanul le
deosebeşte în calitatea sa de om, ele sunt opozabile statului şi nu sunt deci stabilite prin legi, contracte
etc.
O altă teorie, în fapt o variantă a teoriei dreptului natural, este teoria individualistă (F. Bastiat, A.
Esmein, N. Chenau, H. J. Laski), conform căreia sursa oricărui drept este individul, întrucât acesta
este, singur, o fiinţă reală, liberă şi responsabilă. Drepturile fundamentale sunt denumite libertăţi
necesare.
Într-o altă teorie, aceea a drepturilor reflexe sau a autolimitării statului, nu se face o deosebire de
natură juridică între drepturile individuale şi celelalte drepturi subiective, toate fiind considerate o creaţie
a dreptului obiectiv.
În doctrina juridică contemporană, prin negarea drepturilor subiective, dreptul obiectiv, norma juridică
reprezintă totul. Drepturile subiective, potrivit acestei doctrine, nu există ca atare. Libertăţile publice, în
această concepţie, pot fi considerate ca obligaţii în sarcina statului, ca limitări aduse competenţei sale,
care lasă să subziste o sferă de autonomie individuală.
Se ignoră în această ultimă teorie faptul că într-un raport juridic nu pot exista numai drepturi sau numai
obligaţii, întrucât drepturile unui subiect al acestora constituie totodată obligaţii corelative pentru celălalt
subiect. Aşa fiind, afirmaţia că unor obligaţii ale statului nu le-ar corespunde drepturi ale cetăţenilor nu
poate fi acceptată. În opinia noastră, drepturile fundamentale sunt drepturi subiective (N. Prisca).
[paginile 194-195]
Apariţia şi dezvoltarea instituţiei drepturilor şi îndatoririlor fundamentale în România
În Ţările Române, dezvoltarea tehnică şi economică, socială şi culturală, specifică epocii moderne,
când se pune problema drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, a fost multă vreme frânată de
dominaţia otomană. Abia în secolul al XVIII-lea, atât în Transilvania, cât şi în Moldova şi Muntenia se
dezvoltă manufacturile care utilizează munca salariată, se dezvoltă mineritul, se construiesc drumuri şi
poduri şi totodată apar frământări sociale influenţate de ideile Revoluţiei franceze.
Un moment important în dezvoltarea instituţiei drepturilor fundamentale îl constituie memoriul
intelectualilor români din Transilvania, sub denumirea de Supplex Libellus Valachorum (1791), prin
care se cerea ca naţiunea română să fie reaşezată în toate drepturile sale civile şi politice.
Mişcările revendicative al căror program cuprindea revendicări de drepturi cetăţeneşti se desfăşurau
cu mare putere şi în Ţările Române. Sub acest aspect sunt de reţinut Revoluţia lui Tudor Vladimirescu
şi, în special, Proclamaţia de la Padeş (ianuarie 1821.
Revoluţia din 1848 constituie momentul cel mai important pentru recunoaşterea drepturilor
fundamentale. Proclamaţia adresată domnitorului de către revoluţionarii moldoveni a avut un caracter
limitat, la fel ca însăşi revoluţia; în Ţara Românească, revoluţia a fost mai bine organizată, iar măsurile
prevăzute, mai democratice.
Problema drepturilor fundamentale este prezentă şi în Moţiunea de la Blaj, care a constituit programul
revoluţiei din Transilvania.
4
Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a adus o serie de reforme în Principatele Unite, inclusiv proclamări de
drepturi fundamentale.
Astfel, Legea din 14 august 1866 privind reforma agrară recunoaşte libertatea individuală şi libertatea
muncii.
Prima Constituţie Română, de la 1866, a proclamat drepturi şi libertăţi, toate având ca idee centrală
garantarea dreptului de proprietate, a proprietăţii private.
În noile condiţii istorice, după primul război mondial şi Marea Unire, s-a adoptat Constituţia din 1923,
care proclama în mod solemn largi drepturi tuturor cetăţenilor.
Anul 1938 marchează, însă, în dezvoltarea drepturilor fundamentale, începutul unei perioade de
dictatură, de înlăturare a unor drepturi, perioadă ce a continuat până la Revoluţia din Decembrie 1989,
cu toate că s-au adoptat, după cel de-al doilea război mondial, trei constituţii, în care s-au proclamat
drepturi şi libertăţi, dar care nu erau garantate şi, evident, nu erau respectate.
[paginile 195-197]
Clasificarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale

De regulă, drepturile fundamentale ale cetăţenilor au fost proclamate, enumerate prin declaraţii de
drepturi, şi mai ales prin constituţii, fără a se face însă o clasificare a lor. În literatura de specialitate au
existat însă asemenea preocupări.
În opinia noastră, pentru a clasifica drepturile fundamentale ale cetăţenilor, trebuie folosit drept criteriu
conţinutul drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.
În raport de acest fapt, putem clasifica drepturile în următoarele categorii:
1. Inviolabilităţile: dreptul la viaţă, dreptul la integritate fizică şi psihică, la libertatea individuală,
dreptul la apărare, dreptul la libera circulaţie, dreptul la ocrotirea vieţii intime, familiale şi private,
precum şi inviolabilitatea domiciliului.
2. Drepturile şi libertăţile social-economice şi culturale: drepturi referitoare la viaţa socială şi
materială a persoanelor, în strânsă legătură cu drepturile privind educaţia, şi anume: dreptul la
învăţătură, acesul la cultura, la ocrotirea sănătăţii, dreptul la mediu sanatos, dreptul la muncă şi
protecţia socială a muncii, dreptul la grevă, dreptul la proprietate, dreptul la moştenire, libertatea
economica, dreptul la asigurarea unui nivel de trai decent, dreptul la căsătorie, dreptul copiilor şi
tinerilor la protecţie şi asistenţă, precum şi dreptul la protecţie specială al persoanelor cu handicap.
3. Drepturi exclusive politice: dreptul de a alege şi dreptul de a fi ales, dreptul de a fi ales in
Parlamentul European.
4. Drepturi şi libertăţi social-politice: libertatea conştiinţei, libertatea de exprimare, dreptul la
informaţie, libertatea întrunirilor, dreptul la asociere, secretul corespondenţei.
5. Drepturi garanţii: dreptul de petiţionare, dreptul persoanei vătămate de către o autoritate
publică.
[paginile 197-198]

 Definiti conceptul de drepturi fundamentale
 Definiti indatoririle fundamentale
 Clasificati drepturile si libertatile cetatenesti
5
APLICAŢII
1. Care este criteriul cel mai folosit, in literatura de specialitate, pentru clasificarea
drepturilor si libertarilor fundamentale:
a.) al obiectului de reglementare
b.) al continutului drepturilor si libertatilor fundamentale
c.) al posibilitatilor de realizare a acestor drepturi si libertati
d.) al modului de exercitare al acestora
e.) al naturii juridice a drepturilor si libertatilor fundamentale
A.) a
B.) b
C.) d
2 Care dintre urmatoarele elemente componente enumerate mai jos considerati ca fac
parte din conceptul de drepturi fundamentale?
a.) drepturile fundamentale sunt drepturi subiective
b.) drepturile fundamentale sunt esentiale pentru demnitatea omului, pentru libertatea si
dezvoltarea personalitatii, pentru conservarea drepturilor omului
c.) drepturile fundamentale nu sunt diferite prin natura juridica a acestora de celelalte
drepturi recunoscute cetatenilor
d.) drepturile si libertatile fundamentale sunt inscrise si garantate in Constitutie
e.) drepturile fundamentale se afla in stransa legatura cu celelalte drepturi si cu realitatile
economice, sociale, politice, culturale concrete din fiecare tara
A.) a, c, d, e
B.) b, c, d, e
C.) a, b, d ,e
6
 Principiile constitutionale aplicabile drepturilor, libertatilor si indatoririlor
fundamentale ale cetatenilor romani
 Cunoasterea regulilor fundamentale aplicabile tututor drepturilor, libertatilor si indatoririlor
fundamentale ale cetatenilor
Principiile constitutionale in domeniul drepturilor si indatoririlor fundamentale – reguli

fundamentale aplicabile tuturor drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor
prevazute in Constitutie.
Principiile constitutionale aplicabile drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale

Există anumite reguli fundamentale aplicabile tuturor drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale
ale cetăţenilor. Acestea rezultă din Capitolul I al titlului II al Constituţiei (art. 15-21), fie din coroborarea
dispoziţiilor din acest capitol cu dispoziţii din alte titluri sau capitole, fie din alte articole, precum art. 49.
1. Universalitatea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale

Este îndeobşte admis şi recunoscut că drepturile şi libertăţile sunt universale şi indivizibile.
Universalitatea drepturilor şi libertăţilor se referă atât la sfera propriu-zisă a drepturilor, cât şi la titularii
acestora. Sub primul aspect, ea exprimă vocaţia omului, a cetăţeanului pe planul realităţilor juridice
interne ale fiecărei ţări, pentru toate drepturile şi libertăţile. Sub cel de-al doilea aspect, universalitatea
exprimă ideea că toţi cetăţenii unui stat se pot bucura de aceste drepturi şi libertăţi. Desigur, aceasta
este o posibilitate juridică, generală şi abstractă, recunoscută de către Constituţie fiecărui cetăţean.
Valorificarea concretă şi exerciţiul efectiv al drepturilor şi libertăţilor sunt, de asemenea, garantate de
Constituţie, dar aceasta nu poate fi interpretată decât în sensul că depinde de fiecare cetăţean, de
capacităţile şi eforturile sale, în condiţii conferite de către ordinea constituţională, aproprierea
rezultatelor exercitării acestor drepturi.
Universalitatea drepturilor implică şi universalitatea îndatoririlor. Este, de altfel, în firescul vieţii ca
cetăţeanul să aibă atât drepturi, cât şi obligaţii faţă de semenii săi şi faţă de societate. Această regulă
este explicit formulată şi în cele două Pacte internaţionale privitoare la drepturile omului.
Acest principiu exprimă pe fond legătura indisolubilă dintre drepturi, libertăţi şi îndatoriri,
intercondiţionarea lor.
Universalitatea, astfel cum este concepută prin art. 15 din Constituţie, priveşte drepturile, libertăţile şi
îndatoririle, fără deosebire de faptul reglementării lor prin chiar textul Constituţiei sau prin alte legi.
2. Neretroactivitatea legii
Constituţia consacră, în alin. 2 al art. 15, un principiu de drept de incontestabilă tradiţie, actualitate şi
justiţie, şi anume neretroactivitatea legii. Este, fără îndoială, recunoscut că o lege, odată adoptată,
produce şi trebuie să producă efecte juridice numai pentru viitor. Este absurd să se pretindă unui om,
în general unui subiect de drept să răspundă pentru o conduită pe care a avut-o anterior intrării în
vigoare a unei legi care reglementează această conduită. Subiectul de drept nu putea să prevadă ce
va reglementa legiuitorul, iar comportamentul său este normal şi firesc dacă se desfăşoară în cadrul
ordinii de drept în vigoare. Principiul neretroactivităţii legii este expres formulat în Codul Civil art. 1, în
sensul că „legea dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactivă”, şi în Codul Penal, în art. 11,
în sensul că „legea penală nu se aplică faptelor care, la data când au fost săvârşite, nu erau prevăzute
ca infracţiuni”.
1
Faţă de principiul potrivit căruia legea produce efecte juridice numai pentru viitor, s-au impus în
practica juridică, şi desigur în legislaţie, două mari excepţii, şi anume cea privind aplicarea legii penale
mai blânde şi cea privind legile interpretative. Alineatul 2 al art. 15 prevede numai excepţia legii penale
mai favorabile. Cealaltă ipoteză rămâne valabilă, ea fiind însă la dispoziţia autorităţii statale, căreia îi
revine atribuţia interpretării general-obligatorii a legilor.
Această ipoteză însă nu este în fond o excepţie de la neretroactivitatea legii, întrucât interpretarea
general-obligatorie, ca orice interpretare de altfel, lămureşte înţelesul normei interpretate, dacă nici nu
adaugă şi nici nu modifică acest înţeles, ci îl clarifică, în funcţie de diversitatea situaţiilor pe care norma
interpretată le reglementează. Deci, prin interpretare se explicitează conţinutul pe care norma
interpretată l-a avut ab initio.
3. Egalitatea în drepturi a cetăţenilor

Egalitatea în drepturi a cetăţenilor este principiul constituţional potrivit căruia cetăţenii români, fără
deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie sau apartenenţă politică,
avere sau origine socială, se pot folosi, în mod egal, de toate drepturile prevăzute în Constituţie şi legi,
pot participa în egală măsură la viaţa politică, economică, socială şi culturală, fără privilegii şi fără
discriminări, sunt trataţi în mod egal atât de către autorităţile publice, cât şi de ceilalţi cetăţeni. Acest
principiu este consacrat prin art. 16 (1 şi 2), precum şi prin art. 4 (2) din Constituţie.
Dacă examinăm conţinutul acestui principiu, putem identifica trei aspecte:
a. Egalitatea în drepturi a femeilor cu bărbaţii exprimă realitatea că femeile reprezintă
jumătate din populaţia ţării şi că în toate împlinirile materiale şi spirituale este încorporată
şi munca lor.
b. Egalitatea în drepturi a cetăţenilor, fără deosebire de rasă, naţionalitate sau origine
etnică, limbă, avere sau origine socială, exprimă la nivelul acestei instituţii juridice, în
principal, realitatea că pe teritoriul României, în decursul dezvoltării istorice, s-au aşezat,
au locuit, au muncit şi au luptat cot la cot cu românii şi cetăţenii de altă naţionalitate
(minorităţi naţionale), precum maghiari, romi, germani, sârbi, turci, evrei, armeni etc. În
unitate cu românii, aceşti cetăţeni au luptat pentru dreptate socială, pentru libertate şi
democraţie, pentru cucerirea şi apărarea independenţei şi suveranităţii României. Toţi
aceşti cetăţeni se bucură în mod egal cu românii de toate drepturile şi libertăţile şi îşi
asumă, tot în mod egal, îndatoririle fundamentale. Cetăţenilor români de altă
naţionalitate li se asigură folosirea limbii materne, cărţi, ziare, reviste, teatre, în limba
maternă, acces egal cu românii la toate categoriile de munci şi funcţii. Potrivit art. 6 (1)
din Constituţie, statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor
naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţilor etnice,
culturale, lingvistice şi religioase.
c. Egalitatea în drepturi a cetăţenilor, fără deosebire de religie, opinie sau apartenenţă
politică, este de fapt o prelungire a celorlalte două aspecte mai înainte explicate, aici
urmărindu-se ca opţiunile politice sau religioase ale oamenilor să nu fie speculate în
sensul discriminării în drepturi.
Funcţiile şi demnităţile publice pot fi ocupate de persoanele care au numai cetăţenia română şi
domiciliul în ţară.
Constituţia României stabileşte prin art. 16 (3) că funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi
ocupate de persoanele care au numai cetăţenie română şi domiciliul în ţară.
Desigur, ocuparea unei funcţii sau demnităţi publice se poate face numai de către persoanele care
îndeplinesc toate condiţiile legale cerute (vârstă, capacitate etc.), la care Constituţia adaugă două
condiţii de maximă importanţă şi generalitate, şi anume: numai cetăţenia română şi domicilierea pe
teritoriul României.
2
În fine, condiţia de domiciliere pe teritoriul ţării este şi ea o condiţie firească. Ea se practică în mai toate
sistemele consti-tuţionale, domiciliul fiind, alături de cetăţenie, o garanţie a ataşa-mentului persoanei
faţă de ţara la guvernarea căreia participă ca demnitar sau ca funcţionar public.
4. Protecţia cetăţenilor români în străinătate şi obligaţiile lor

Acest principiu este prevăzut în art. 17 din Constituţie. El exprimă faptul că cetăţenia română este
legătura politică şi juridică dintre cetăţean şi stat, care, prin efectele sale, determină statutul juridic al
persoanei, oriunde s-ar afla ea, atât în interiorul, cât şi în afara frontierelor. În temeiul acesteia, cetăţenii
români care se află în străinătate au dreptul să apeleze la protecţia autorităţilor române, iar acestea au
obligaţia constituţională de a le acorda protecţia necesară. Bucurându-se de protecţia statului român,
cetăţeanul român care se află în afara frontierelor trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile ce-i revin
potrivit Constituţiei şi legilor României.
5. Cetăţenii străini şi apatrizii se bucură în România de protecţie juridică.

Constituţia României cuprinde şi unele reglementări privind străinii şi apatrizii pe teritoriul României.
Astfel, în art. 18 se arată:
- Cetăţenii şi apatrizii care locuiesc în România se bucură de protecţia generală a persoanelor şi
a averilor, garantată de constituţie şi de alte legi.
- Dreptul de azil se acordă şi se retrage în condiţiile legii, cu respectarea tratatelor şi convenţiilor
internaţionale la care România este parte.
În reglementarea constituţională a statutului străinilor şi apatrizilor din România se au în vedere:
a)străinii şi apatrizii, în calitatea lor de oameni, au anumite drepturi naturale, inalienabile şi
imprescriptibile (la viaţă, la demnitate, la libertate, la conştiinţă);
b)din punct de vedere strict juridic, anumite drepturi pot aparţine numai cetăţenilor români, care,
prin cetăţenie, sunt ataşaţi destinelor statului român.;
c) în afara drepturilor naturale, care aparţin oricărei fiinţe umane, în calitatea sa de om, există şi
alte drepturi subiective a căror dobândire şi exercitare legea nu o condiţionează de calitatea de
cetăţean.
Asemenea drepturi trebuie acordate şi străinilor sau apatrizilor care domiciliază sau locuiesc în
România. Practic, şi străinii şi apatrizii din România se pot bucura de toate drepturile şi libertăţile, afară
de acelea pentru care Constituţia sau legea impun calitatea de cetăţean român.
În mod firesc, articolul 18 din Constituţie reglementează şi dreptul de azil, ştiut fiind faptul că azilul este
prin excelenţă un drept care aparţine străinilor şi apatrizilor.
Dreptul de azil cuprinde, de fapt, găzduirea şi protecţia statului român acordate acestor persoane,
deoarece în statul lor de origine sunt urmărite sau persecutate pentru activităţi desfăşurate în favoarea
umanităţii, progresului şi păcii.
6. Cetăţenii români nu pot fi extrădaţi sau expulzaţi din România.

Constituţia, prin art. 19, stabileşte că:
- cetăţeanul român nu poate fi extrădat sau expulzat din România;
- cetăţenii străini şi apatrizii pot fi extrădaţi numai pe baza unei convenţii internaţionale sau în
condiţii de reciprocitate;
- prin derogare de la prevederile alineatului (1), cetăţenii români pot fi extrădaţi în baza
convenţiilor internaţionale la care România este parte, în condiţiile legii şi pe bază de
reciprocitate;
3
- expulzarea sau extrădarea se hotărăşte de către justiţie. Extrădarea şi expulzarea sunt două
măsuri foarte grave care privesc prin excelenţă libertatea individuală şi dreptul la liberă
circulaţie. Expulzarea sau extrădarea propriului cetăţean ar fi o măsură contrară legăturii de
cetăţenie, care implică obligaţia de protecţie pe care statul trebuie să o asigure tuturor
cetăţenilor săi. În literatura juridică se menţionează un singur caz în care această regulă,
universală azi, nu este aplicabilă, şi anume între Anglia şi Statele Unite ale Americii, între care
extrădarea propriilor cetăţeni este admisă. Acest caz, cvasisingular, este desigur explicabil prin
istoria şi legăturile sociale şi politice deosebite dintre cele două state;
- pot fi extrădaţi sau expulzaţi numai cetăţenii străini şi apatrizi.
7. Prioritatea reglementărilor internaţionale

Constituţia României, prin art. 20, stabileşte un principiu de incontestabilă actualitate şi care exprimă
într-o viziune modernă corelaţia dintre dreptul internaţional şi dreptul intern, cu aplicaţia sa specifică în
domeniul drepturilor constituţionale.
În Constituţie este nominalizată Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată la 10 decembrie
1948, iar în ce priveşte celelalte documente internaţionale, se vorbeşte de pacte şi tratate, deşi, într-o
viziune largă, ştiinţifică, pactele sunt tratate. În ideea de a se marca ataşamentul şi respectul faţă de
cele două pacte, şi anume Pactul Internaţional relativ la drepturile economice, sociale şi culturale şi
Pactul relativ la drepturile civile şi politice (adoptate şi deschise semnării, ratificării şi adeziunii la 1
decembrie 1966, ratificate de către România în 1974 şi intrate în vigoare la 3 ianuarie 1976 şi,
respectiv, 23 martie 1976), în textul articolului 20 s-a menţionat şi cuvântul pactele.
Cea de-a doua regulă acordă prioritate reglementărilor internaţionale, desigur, celor cuprinse în
tratatele ratificate de România, în situaţia în care s-ar ivi anumite nepotriviri, conflicte, neconcordanţe
între ele şi reglementările interne.
Regula supremaţiei documentelor internaţionale are însă şi o limită, iar această limită se referă la cât
de favorabile sunt dispoziţiile constituţionale în comparaţie cu cele ale tratatelor.
8. Accesul liber la justiţie

Art. 21 din Constituţie prevede în primul alineat: „Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru
apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime”.
În sistemul Constituţiei României, justiţia a devenit una din garanţiile exercitării efective a drepturilor şi
libertăţilor cetăţeneşti. Acest rol se motivează prin locul autorităţilor judecătoreşti în sistemul puterilor
statale şi prin funcţiile lor. Justiţia se înfăptuieşte, în numele legii, de către judecători, care sunt
independenţi şi se supun numai legii.
Potrivit acestui principiu, oricine are acces la justiţie: cetăţean român, cetăţean străin sau apatrid.
Principiul menţionat permite accesul la justiţie pentru apărarea oricărui drept sau oricărei libertăţi şi a
oricărui interes legitim, fără deosebire dacă acestea rezultă din Constituţie sau din alte legi (art. 21,
alin. 1).
Posibilitatea sesizării justiţiei pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi a intereselor legitime se poate
realiza fie pe calea acţiunii directe, fie pe orice altă cale procedurală, inclusiv pe calea excepţiei de
neconstituţionalitate menţionată de către art. 144 lit. c din Constituţie. Trebuie să adăugăm că, accesul
liber la justiţie fiind garantat chiar prin Constituţie, precizarea din art. 21 (2) din Constituţie în sensul că
nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept este firească.
9. Caracterul de excepţie al restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cele două Pacte internaţionale privitoare la drepturile
omului, alte documente juridice internaţionale admit existenţa unor limitări, restrângeri, în legătură cu
exerciţiul drepturilor şi libertăţilor umane. Legitimitatea unor astfel de reguli constă chiar în conceptul de
4
libertate. In dreptul roman se spunea alterum non laedere, ceea ce înseamnă că oricine, trăind onest şi
dând fiecăruia ce i se cuvine, îşi putea exercita drepturile până la limita la care ar fi dăunat altuia.
De asemenea, din cele două Pacte internaţionale rezultă, pentru legislaţiile interne, posibilitatea limitării
sau restrângerii exerciţiului unor drepturi şi libertăţi. În Pacte, asemenea prevederi nu sunt grupate într-
un text unic. Ele se regăsesc formulate la anumite drepturi şi libertăţi, în funcţie de conţinutul acestora.
Din examinarea acestor prevederi rezultă că limitările şi restricţiile sunt posibile dacă: sunt expres
prevăzute de lege; sunt necesare într-o societate democratică pentru a proteja securitatea naţională,
ordinea publică, sănătatea sau morala publică, drepturile şi libertăţile celorlalţi etc., sunt proporţionale
cu cauza care le-a determinat.
Constituţia României, receptând aceste reglementări internaţionale, foloseşte un procedeu simplu şi
eficient, şi anume exprimarea tuturor acestora într-un unic articol.
Astfel, art. 53 permite restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, dar numai ca
excepţie şi, desigur, numai condiţionat. Potrivit textului menţionat, restrângerea se poate înfăptui numai
prin lege.
Altfel spus, Constituţia limitează chiar legea de restrângere doar la anumite situaţii clar definite şi de o
incontestabilă importanţă. Aceste situaţii nominalizate de către art. 53 implică apărarea unor valori
sociale şi umane care prin rolul lor pot legitima măsuri de natura celor menţionate. În fine, art. 53
impune încă două condiţii, care desigur sunt cumulative, şi anume ca restrângerea să fie proporţională
cu situaţia care a determinat-o şi să nu aducă atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.
[paginile 199-217]

 Precizati in ce consta principiul neretroactivitatii legii
 Definiti principiul accesului liber la justitie
 Prioritatea reglementarilor internationale fata de reglementarile interne
 Egalitatea in drepturi a cetatenilor
APLICAŢII
1. Care din principiile enumerate mai jos considerati ca fac parte din categoria
principiilor constitutionale aplicabile drepturilor, libertatilor si indatoririlor
fundamentale ale cetatenilor romani?
a.) universalitatea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale
b.) egalitatea in drepturi a cetatenilor romani
c.) accesul liber la justitie
d.) functiile si demnitatile publice pot fi ocupate de persoanele care au numai cetatenia
romana si domiciliul in tara
e.) restrangerea proportionala si subsidiara a exercitarii drepturilor si libertatilor
fundamentale
A.) a, c, d, e
B.) a, b, c, d
C.) b, c, d, e
5
2. Formulat simplu, prin art 53 din Constitutie, principiul restrangerii exercitarii
unor drepturi sau al unor libertati, are totusi un continut complex, plin de
semnificatii si aspecte juridice, printre care mentionam:
a. restrangerea se poate infaptui numai prin lege
b. legea poate face acest lucru numai daca se impune pentru apararea unor valori sociale
si umane care, prin functiile si importanta lor, pot legitima masurile restrictive
c. pentru ca restrangerea sa poata opera, ea trebuie sa fie necesara intr-o societate
democratica
d. existenta unei proportionalitati intre masura luata si cauza care a determinat-o
e. masura trebuie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere exsitentei
dreptului sau libertatii
A.) a, b, c, d
B.) b, c, d, e
C.) a, b, c, d, e
6
 Inviolabilitatile
- dreptul la viata si la integritate fizica si psihica
- libertatea individuala
- dreptul la aparare
- dreptul la libera circulatie
- dreptul la ocrotirea vietii intime, familiale si private
- inviolabilitatea domiciliului
 Drepturile si libertatile social-economice si culturale
- dreptul la invatatura
- accesul la cultura
- dreptul la ocrotirea sanatatii
- dreptul la mediu sanatos
- dreptul la munca si la protectia sociala a muncii
- dreptul la greva
- dreptul de proprietate
- dreptul de mostenire
- libertatea economica
- dreptul la un nivel de trai decent
- familia
- dreptul copiilor si tinerilor la protectie si asistenta
- protectia persoanelor cu handicap
 Cunoasterea drepturilor ce alcatuiesc inviolabilitatile

 Cunoasterea drepturilor si libertatilor social-economice si culturale
Inviolabilitatile – acele drepturi si libertati care, prin continutul lor, asigura viata, posibilitatea de
miscare libera, siguranta fizica si psihica, precum si siguranta domiciliului persoanei fizice.
Drepturile si libertatile social-economice si culturale – acele drepturi si libertati care, prin

continutul lor, asigura conditiile sociale si materiale de viata, educatia si posibilitatea protectiei
acestora.
Inviolabilităţile
1. Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică
Aceste drepturi sunt reglementate de către Constituţie în acelaşi articol, şi anume art. 22. Dreptul la
viaţă este înscris printre drepturile esenţiale ale fiinţei umane, în Declaraţia Universală a Drepturilor
Omului, declaraţie preluată în constituţiile celor mai multe state.
Dreptul la viaţă este cel mai natural drept al omului. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului
stabileşte în art. 3 că „Orice om are dreptul la viaţă libertate şi la inviolabilitatea persoanei”. Convenţia
europeană pentru protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale consacră în art. 2 că
„Dreptul oricărei persoane la viaţă este protejat prin lege. Moartea nu poate fi aplicată în mod
intenţionat, decât în executarea unei sentinţe capitale pronunţate de către un tribunal în cazul în care
infracţiunea este sancţionată de lege cu această pedeapsă”, iar Pactul privitor la drepturile civile şi
politice stabileşte, în art. 6 pct. 1, că „Dreptul la viaţă este inerent persoanei umane. Acest drept trebuie
ocrotit prin lege. Nimeni nu poate fi privat de viaţa sa în mod arbitrar”.
1
În această accepţiune largă, dreptul la viaţă este asigurat prin sistemul constituţional. Art. 22 din
Constituţie se referă la accepţiunea restrânsă a dreptului la viaţă, această soluţie fiind mai eficientă din
punct de vedere juridic. Având în vedere că acest drept fundamental implică, în primul rând, ca nimeni
să nu poată fi privat de viaţa sa în mod arbitrar, art. 22 (3) interzice pedeapsa cu moartea, ca fiind
contrară drepturilor naturale ale omului. Interdicţia prevăzută de art. 22 (3) este absolută, nici o
excepţie nefiind posibilă.
Într-o manieră asemănătoare cu dreptul la viaţă, dreptul la integritatea fizică este clar definit prin chiar
formularea constituţională. Dreptul la integritate fizică şi psihică a fost inspirat, de asemenea, de
Declaraţia Universală, care, în art. 5, proclamă că „nimeni nu va fi supus la tortură, nici la pedepse sau
tratamente crude inumane sau degradante”.
Respectul integrităţii fizice este garantat chiar prin Constituţie, rezultând astfel obligaţia autorităţilor
publice de a o asigura. Orice atingere adusă integrităţii fizice a persoanei va trebui sancţionată de către
lege, iar dacă ea se impune, totuşi, din considerente de ordin social, se poate face numai prin lege, în
condiţiile art. 53 din Constituţie.
Dreptul la integritate psihică este ocrotit şi considerat de valoare constituţională, omul fiind conceput –
sub aspect juridic – ca un complex de elemente în care psihicul şi fizicul nu pot fi despărţite. Mutilarea
uneia sau alteia dintre integrităţi este contrară drepturilor umane. Respectul vieţii, integrităţii fizice şi
integrităţii psihice explică în mod firesc interzicerea torturii, a pedepselor sau tratamentelor inumane ori
degradante, ceea ce face în mod expres art. 22 (2).
Drepturile prevăzute în art. 22 sunt ocrotite de Constituţie faţă de toate subiectele de drept, deci
atât faţă de autorităţile publice, cât şi faţă de cetăţeni.
2. Libertatea individuală
Constituţia României reglementează libertatea individuală în art. 23, un articol cu un conţinut complex.
Astfel, se precizează: „Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile. Percheziţionarea,
reţinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai în cazurile şi cu procedura prevăzute de
lege. Reţinerea nu poate depăşi 24 de ore. Arestarea preventivă se dispune de judecător şi numai în
cursul procesului penal. În cursul urmăririi penale arestarea preventivă se poate dispune pentru cel
mult 30 de zile şi se poate prelungi cu câte cel mult 30 de zile, fără ca durata totală să depăşească un
termen rezonabil, şi nu mai mult de 180 de zile. În faza de judecată, instanţa este obligată, în condiţiile
legii, să verifice periodic, şi nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea şi temeinicia arestării preventive şi să
dispună, de îndată, punerea în libertate a inculpatului, dacă temeiurile care au determinat arestarea
preventivă au încetat sau dacă instanţa constată că nu există temeiuri noi care să justifice menţinerea
privării de libertate. Încheierile instanţei privind măsura arestării preventive sunt supuse căilor de atac
prevăzute de lege.
Celui reţinut sau arestat i se aduc de îndată la cunoştinţă, în limba pe care o înţelege, motivele reţinerii
sau ale arestării, iar învinuirea, în cel mai scurt termen; învinuirea se aduce la cunoştinţă numai în
prezenţa unui avocat, ales sau numit din oficiu. Punerea în libertate a celui reţinut sau arestat este
obligatorie, dacă motivele acestor măsuri au dispărut, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.
Persoana arestată preventiv are dreptul să ceară punerea sa în libertate provizorie, sub control judiciar
sau pe cauţiune. Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, persoana este
considerată nevinovată. Nici o pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condiţiile şi în
temeiul legii. Sancţiunea privativă de libertate nu poate fi decât de natură penală”.
Libertatea individuală, în contextul art. 23 din Constituţie, priveşte libertatea fizică a persoanei, dreptul
său de a se putea comporta şi mişca liber, de a nu fi reţinut în sclavie sau în orice altă servitute, de a
nu fi reţinut, arestat sau deţinut decât în cazurile şi după formele expres prevăzute de constituţie şi legi.
Acţiunile autorităţilor publice de restabilire a ordinii de drept, de represiune (atunci când este cazul)
sunt şi trebuie să fie, la rândul lor, condiţionate şi clar delimitate, astfel încât libertatea individuală să fie
2
respectată şi nici o persoană inocentă să nu fie victima unor acţiuni abuzive sau determinate eventual
de raţiuni pur politice.
Intervine astfel noţiunea de siguranţă a persoanei, care exprimă ansamblul garanţiilor ce protejează
persoana în situaţiile în care autorităţile publice, în aplicarea constituţiei şi legilor, iau anumite măsuri
care privesc libertatea individuală, garanţii ce asigură ca aceste măsuri să nu fie ilegale.
Categoria libertatea individuală are o sferă de cuprindere şi o generalitate mai mari decât cele ale
siguranţei persoanei. Siguranţa persoanei poate fi văzută şi ca o garanţie a libertăţii individuale, ca
privind legalitatea măsurilor ce pot fi dispuse de către autorităţile publice, în cazurile şi în condiţiile
prevăzute de lege.
În fine, art. 23 din Constituţie stabileşte două reguli fundamentale de mare tradiţie în sistemele juridice
şi de incontestabilă actualitate şi spirit justiţiar, şi anume cea privind prezumţia de nevinovăţie şi cea
privind legalitatea pedepsei.
3. Dreptul la apărare
Dreptul la apărare este un drept fundamental cetăţenesc cu o îndelungată istorie în cadrul instituţiei
drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Constituţia îl reglementează distinct, pentru că, deşi este în strânsă
legătură îndeosebi cu libertatea individuală şi siguranţa persoanei, el prezintă un egal interes pentru
întreaga activitate judiciară, mai exact vorbind atât pentru procesele penale, cât şi pentru cele civile,
comerciale, de muncă, de contencios administrativ. Cele două alineate ale art. 24 surprind corect
conţinutul dreptului la apărare, sub cele două accepţiuni ale sale.
Dreptul la apărare, într-o accepţiune largă, cuprinde totalitatea drepturilor şi regulilor procedurale ce pot
fi folosite de o persoană pentru materializarea apărării contra învinuirilor şi acuzaţiilor ce i se aduc, a
tentativelor de încălcare a drepturilor, precum şi posibilitatea de a-şi valorifica cererile sau de a dovedi
netemeinicia ori nelegalitatea pretenţiilor adversarului.
În accepţiunea sa restrânsă, dreptul la apărare cuprinde doar posibilitatea folosirii unui avocat.
Accepţiunea restrânsă are însă o mare utilitate, iar alineatul (2) insistă asupra acestui aspect. Prima
regulă constituţională este în sensul că, în proces, părţile au dreptul la asistenţă din partea unui avocat.
Suntem deci în prezenţa unui drept al persoanei, pe care ea şi-l poate exercita sau nu, pe riscul său.
De aceea, textul vorbeşte şi de avocat ales, în sensul că partea în proces îşi alege ea apărătorul
calificat. Există însă procese pentru care asistenţa din partea unui avocat este obligatorie, adică legea
obligă autoritatea publică competentă să desemneze un avocat care să apere persoana în cauză.
Asemenea situaţii pot privi procesele penale în care învinuiţii sau inculpaţii sunt minori arestaţi sau în
care se judecă infracţiuni grave.
4. Dreptul la liberă circulaţie

Dreptul la liberă circulaţie este un drept care asigură libertatea de mişcare a cetăţeanului. Constituţia
reglementează ambele aspecte care formează conţinutul dreptului la circulaţie, şi anume: libera
circulaţie pe teritoriul României şi libera circulaţie în afara teritoriului. În acest sens se garantează
dreptul la liberă circulaţie în deplinătatea elementelor sale constitutive. Este firesc însă că libera
circulaţie nu poate fi absolută, ea trebuie să se desfăşoare potrivit unor reguli, cu îndeplinirea şi
respectarea unor condiţii stabilite de lege.
În legătură cu libera circulaţie pe teritoriul României, prin art. 25 din Constituţie se asigură posibilitatea
pentru orice cetăţean de a circula nestânjenit pe teritoriul statului nostru şi de a-şi stabili reşedinţa sau
domiciliul în orice localitate.
Cât priveşte libera circulaţie a cetăţenilor români în străinătate, ea este, de asemenea, garantată prin
permiterea emigrării şi revenirii în ţară. Constituţia valorifică o regulă ce rezultă din documentele
juridice internaţionale în materie, în sensul că orice persoană este liberă să părăsească orice ţară,
inclusiv propria ţară. De asemenea, orice om care se află în mod legal pe teritoriul unui stat are dreptul
de a circula liber şi de a-şi alege liber reşedinţa.
3
5. Dreptul la ocrotirea vieţii intime, familiale şi private
Convenţiile internaţionale şi Constituţia României impun autorităţilor publice obligaţia de a ocroti viaţa
intimă, familială şi privată, precum şi oricărei persoane, obligaţia de a respecta dreptul la viaţa intimă,
familială şi privată.
Conform articolului 26, „Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată.
Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora,
ordinea publică sau bunele moravuri”.
Constituţia utilizează trei noţiuni – viaţă intimă, viaţă familială, viaţă privată – pe care în mod firesc nu le
defineşte. Apoi, aceste trei noţiuni, deşi sunt într-o corelaţie indisolubilă, deşi se explică unele prin
altele, într-o exprimare juridică riguroasă, nu se confundă totuşi, fapt pentru care a trebuit să fie
menţionate distinct, pentru ca ocrotirea lor să fie, pe cât posibil, din punct de vedere juridic,
ireproşabilă. Dacă prin viaţă familială se înţelege, privitor la familie (destinat familiei, aparţine familiei),
viaţa intimă şi viaţa privată sunt mai dificil de diferenţiat. Aceasta, pentru că viaţa intimă este prin ea
însăşi privată, iar viaţa privată poate fi prin ea însăşi intimă.
Intră, de asemenea, în dimensiunile vieţii intime, familiale şi private dreptul exclusiv al persoanei la
propria imagine. Dreptul la propria imagine şi respectul intimităţii sunt inseparabile. Este, de
asemenea, interzisă şi, desigur, sancţionată aducerea la cunoştinţa publică a aspectelor din viaţa
conjugală a persoanelor.
Dreptul persoanei de a dispune de ea însăşi cuprinde cel puţin două aspecte: numai persoana poate
dispune de fiinţa sa, de integritatea sa fizică şi de libertatea sa; prin exercitarea acestui drept, persoana
nu trebuie să încalce drepturile altora, ordinea publică şi bunele moravuri.
Respectul şi ocrotirea vieţii intime, familiale şi private consacrate prin art. 26 din Constituţie se
corelează cu dispoziţiile art. 17 din Pactul internaţional privitor la drepturile civile şi politice, care arată
că nimeni nu va putea fi obiectul imixtiunilor arbitrare sau ilegale în viaţa sa privată, în familia sa, în
domiciliul sau corespondenţa sa, sau al atingerilor ilegale în onoarea şi reputaţia sa. Orice persoană,
prevede art. 17, are dreptul la protecţia legii împotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri (atentate).
6. Inviolabilitatea domiciliului
În sensul actualei Constituţii, inviolabilitatea domiciliului reprezintă dreptul cetăţeanului de a nu i se
pătrunde în locuinţă fără încuviinţarea sa, decât în cazurile şi în condiţiile expres prevăzute de lege.
Inviolabilitatea domiciliului este prevăzută în art. 27 al Constituţiei care stabileşte că „Domiciliul şi
reşedinţa sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul ori în reşedinţa unei
persoane fără învoirea acesteia. De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru
următoarele situaţii:
a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătoreşti;
b) înlăturarea unei primejdii privind viaţa, integritatea fizică sau bunurile unei persoane;
c) apărarea securităţii naţionale sau a ordinii publice;
d) prevenirea răspândirii unei epidemii.
Percheziţia se dispune de judecător şi se efectuează în condiţiile şi în formele prevăzute de lege.
Percheziţiile în timpul nopţii sunt interzise, în afară de cazul infracţiunilor flagrante”. Se constată că
noţiunea de domiciliu întrebuinţată de Constituţie, atunci când reglementează inviolabilitatea
domiciliului, are o accepţiune diferită faţă de cea din dreptul civil: potrivit art. 13 din Decretul nr.31/1954,
domiciliul unei persoane fizice este acolo unde ea îşi are locuinţa sa statornică sau principală.
Din prevederile constituţionale rezultă că inviolabilitatea domiciliului se referă nu numai la domiciliu în
sensul dreptului civil, ci şi la reşedinţa persoanei.
[paginile 217-237]
4
Drepturile şi libertăţile social-economice şi culturale
1. Dreptul la învăţătură
Pentru o cât mai temeinică dezvoltare intelectuală, cetăţenii trebuie să beneficieze de dreptul la
învăţătură.
Conform articolului 32, Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin
învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de
instrucţie şi de perfecţionare. Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română. În
condiţiile legii, învăţământul se poate desfăşura şi într-o limbă de circulaţie internaţională. Dreptul
persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a învăţa limba lor maternă şi dreptul de a putea fi
instruite în această limbă sunt garantate; modalităţile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin
lege. Învăţământul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordă burse sociale de studii copiilor şi
tinerilor proveniţi din familii defavorizate şi celor instituţionalizaţi, în condiţiile legii. Învăţământul de toate
gradele se desfăşoară în unităţi de stat, particulare şi confesionale, în condiţiile legii. Autonomia
universitară este garantată. Statul asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice
fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege.
În ce priveşte conţinutul, pot fi remarcate nu numai multitudinea elementelor componente, ci şi un
specific juridic rezultând din îmbinarea libertăţii cu obligaţia, pentru că dreptul la învăţătură este, în
acelaşi timp, şi o îndatorire, fapt ce explică obligativitatea unor forme de învăţământ (primar, general).
2. Accesul la cultura
Dreptul prevazut de art 33 din Constitutia Romaniei este un drept fundamental nou, introdus in urma
revizuirii Constitutiei din 2003, adevarat complement al dreptului la invatatura si, impreuna cu acesta,
este parte integranta a unui drept la educatie vazut intr-un sens mai larg.
Noua reglementare constitutionala pune accentul pe posibilitatea persoanei de a-si dezvolta
spiritualitatea, care nu trebuie sa fie ingradita de nimeni. Si acest drept are un continut normativ
complex, el fiind reglementat ca o obligatie de abtinere din partea statului de a duce vreo atingere
posibilitatii oricarei persoane de a accede la valorile culturii nationale, inclusiv cea a minoritatilor
nationale si la patrimoniul cultural universal, dar si ca obligatie pentru stat de a desfasura un amplu
efort, la nivel normativ, institutional si concret material pentru a asigura pastrarea identitatii spirituale a
oricarei persoane. Titularii acestui drept nu sunt doar cetatenii romani ci toate persoanele carora nu
trebuie sa le fie ingradit accesul la valorile culturale nationale si universale.
3. Dreptul la ocrotirea sănătăţii
Dreptul la ocrotirea sănătăţii este un drept fundamental cetăţenesc receptat în Constituţia României,
îndeosebi, din Pactul internaţional relativ la drepturile economice, sociale, culturale, sub denumirea de
drept la ocrotirea sănătăţii.
În articolul 34 se prevede că „Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat. Statul este obligat să ia
măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice. Organizarea asistenţei medicale şi a sistemului
de asigurări sociale pentru boală, accidente, maternitate şi recuperare, controlul exercitării profesiilor
medicale şi a activităţilor para-medicale, precum şi alte măsuri de protecţie a sănătăţii fizice şi mentale
a persoanei se stabilesc potrivit legii”.
4. Dreptul la mediu sanatos
Dreptul la mediu sanatos este prevazut de art 35 din Constitutie fiind o continuare fireasca a
prevederilor constitutionale referitoare la ocrotirea sanatatii. Titularii acestui drept nu sunt doar cetatenii
romani ci orice subiecte individuale de drept. Pentru a realiza acest obiectiv statul este tinut sa instituie
si sa asigure cadrul legislativ pentru exercitarea deplina a dreptului. Statul roman trebuie sa participe
activ la cooperarea internationala in acest domeniu, stiut fiind faptul ca problema protectiei mediului
mediului incojurator face tot mai des obiectul negocierilor politice si al documentelor internationale cu
5
caracter juridic. Dreptul la mediu sanatos are un continut normativ complex, el fiind un drept subiectiv,
dar in acelasi timp si o obligatie pentru orice subiect individual de drept.
5. Dreptul la muncă şi la protecţia socială a muncii
Dreptul la muncă şi la protecţia socială a muncii este un drept social-economic de tradiţie. Reglementat
prin Constituţie în art. 41, dreptul la muncă este un drept cu un conţinut juridic complex.
Conceput ca un drept cu un conţinut complex, dreptul la muncă include:
 libertatea alegerii profesiei şi a locului de muncă; cu alte cuvinte, cetăţeanul să poată
desfăşura, potrivit pregătirii şi aptitu-dinilor sale, o muncă liber aleasă în diferite domenii şi sectoare de
activitate;
 retribuirea corespunzătoare a muncii prestate, fără discrimi-nare pe criterii rasiale, naţionale, de
sex: la muncă egală retribuţie egală;
 asigurarea igienei şi securităţii muncii;
 măsuri specifice de ocrotire a muncii femeilor şi tinerilor.
Libertatea alegerii profesiei şi libertatea alegerii locului de muncă intră în conţinutul dreptului la muncă.
Acestea sunt libertăţi fundamentale, ele fiind, pe un plan mai general, expresii ale libertăţii persoanei,
ca drept natural. Constituţia, consacrând aceste libertăţi, oferă fiecărui om posibilitatea de a-şi alege el
profesia şi, desigur, de a-şi alege el locul de muncă. Asemenea alegeri sunt, în general, determinate
de aptitudini, dorinţe, anumite coordonate de ordin economic şi, desigur, de voinţa celor interesaţi.
Problema este, evident, mult mai complexă atât în teorie, cât şi în practică, toate aspectele fiind de
domeniul legii. Mai mult, într-o societate care funcţionează pe principii economice, sociale şi morale
sănătoase, ocuparea locurilor de muncă se face pe criteriul competenţei, acesta asigurând eficienţă şi
bunăstare.
Întrucât este posibil ca unele persoane să nu îşi găsească un loc de muncă, în legislaţia statelor au
fost introduse reglementări specifice privind protecţia socială.
Protecţia socială a muncii este, de asemenea, un domeniu complex şi de majoră importanţă. Este
exprimată aici corelaţia strânsă dintre dreptul la muncă şi asistenţa socială a muncii. Dreptul la
protecţia socială pe care-l au salariaţii include aspecte clar formulate în textul constituţional şi care vor
forma obiectul legilor din acest domeniu.
Componentele dreptului la protecţia socială sunt: securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al
femeilor şi al tinerilor, salariul minim pe economie, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit,
prestarea muncii în condiţii grele.
Durata zilei de lucru îşi găseşte şi ea reglementare sub trei exprimări ce presupun unele explicaţii, şi
anume: durata normală, în medie, cel mult 8 ore. În mod firesc, prin Constituţie trebuie stabilit timpul de
muncă, adică acea perioadă de timp dintr-o zi în care salariatul are îndatorirea să presteze munca la
care s-a angajat prin contractul de muncă.
Constituţia României a receptat dispoziţiile Pactului internaţional interzicând munca forţată, stabilind
totodată prin art. 42 ce nu constituie muncă forţată. Astfel, nu constituie muncă forţată serviciul cu
caracter militar sau activităţile desfăşurate în locul acestuia de cei care, potrivit legii, nu prestează
serviciul militar obligatoriu din motive religioase. Aceste prevederi constituţionale privesc libertatea de
conştiinţă.
6. Dreptul la grevă
Dreptul la grevă este prin natura sa atât un drept social-economic, cât şi un drept social-politic.
Constituţia României reglementează în art. 43 dreptul la grevă. Astfel „Salariaţii au dreptul la grevă
pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale. Legea stabileşte condiţiile şi limitele
exercitării acestui drept, precum şi garanţiile necesare asigurării serviciilor esenţiale pentru societate”.
Este îndeobşte admis că greva înseamnă încetarea colectivă şi voluntară a muncii de către salariaţii
6
unei întreprinderi, unui compartiment, sector de muncă, încetare prin care se urmăreşte obţinerea prin
constrângere (obligarea patronatului) a modificării condiţiilor de muncă şi de viaţă. Dreptul la grevă se
află într-o strânsă corelaţie cu alte drepturi şi libertăţi, precum libertatea întrunirilor, libertatea
negocierilor colective, dreptul la asociere şi, mai ales, cu asocierea în sindicate. De altfel, este uşor de
observat că potrivit art. 9 din Constituţie, sindicatele contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea
intereselor profesionale, economice şi sociale. Exercitarea dreptului la grevă intervine atunci când
celelalte mijloace de rezolvare a conflictului de muncă au eşuat, fiind astfel soluţia extremă prin care
patronatul trebuie convins să satisfacă revendicările salariaţilor.
Examinând art. 43 din Constituţie, putem formula câteva explicaţii. Mai întâi, că dreptul la grevă
aparţine numai salariaţilor. Ca atare, nu se încadrează în prevederile art. 44 şi nu beneficiază de
regimul juridic al grevelor diverse manifestări organizate de persoane care nu au calitatea de salariaţi,
chiar dacă aceste manifestări se autointitulează greviste. În ce priveşte scopul grevei, el este apărarea
intereselor profesionale, economice şi sociale. Aşa stând lucrurile, sunt licite numai grevele care-şi
propun şi afirmă asemenea interese. În general, sunt considerate ilicite grevele cu caracter politic sau
grevele politice, cum li se spune.
Un aspect teoretic important priveşte greva şi serviciile publice. Deseori, se consideră că greva
funcţionarilor publici este ilicită, pentru că ea vine în contradicţie cu noţiunea de serviciu public şi mai
ales cu principiul continuităţii serviciilor publice. Încetarea serviciilor publice, cum ar fi transporturile,
poşta, ordinea publică, sănătatea, creează neajunsuri prea mari celorlalţi, încât grevele în acest
domeniu cunosc deseori un regim juridic aparte.
Greva poate fi parţială, atunci când este declarată în anumite secţii ale unei întreprinderi ori în cadrul
unor întreprinderi dintr-o ramură sau în anumite ramuri de activitate.
Greva este generală atunci când este extinsă în toate domeniile şi sectoarele de activitate din
societate. Există şi greve de solidaritate, atunci când salariaţii din anumite întreprinderi declară grevă
spre a veni în sprijinul salariaţilor din alte întreprinderi sau instituţii pentru satisfacerea revendicărilor
acestora din urmă.
În ce priveşte Constituţia României, ea prevede obligaţia legii de a stabili garanţiile necesare asigurării
serviciilor esenţiale pentru societate. Sunt, deci, în competenţa legiuitorului identificarea şi
nominalizarea serviciilor esenţiale, care trebuie să funcţioneze în orice condiţii, şi de a stabili măsurile
ce se impun în acest sens.
7. Dreptul de proprietate
Dreptul la proprietate este un drept fundamental, de veche tradiţie în catalogul drepturilor şi libertăţilor
cetăţenilor. Dreptul de proprietate este garantat fiecărui cetăţean. Constituţia României, în art. 44,
garantează dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, ocrotind în mod egal
proprietatea privată, indiferent de proprietar. Exprimând realitatea în sensul că nu există drepturi
absolute, Constituţia dă legii posibilitatea de a stabili conţinutul şi limitele drepturilor reglementate prin
art. 44. Astfel, „Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi
limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege. Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod
egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată
asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte
tratate internaţionale la care România este parte, pe baza de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin
lege organică, precum şi prin moştenire legală. Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauza de
utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreapta şi prealabila despăgubire. Sunt interzise naţionalizarea
sau orice alte măsuri de trecere silita în proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale,
etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor. Pentru lucrări de interes
general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a
despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru
alte daune imputabile autorităţii. Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc de comun
acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţă, prin justiţie. Dreptul de proprietate obligă la
respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi, la
7
respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului. Averea dobândită licit
nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă. Bunurile destinate, folosite sau
rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii”.
8. Dreptul de moştenire
În mod firesc, dreptul de proprietate presupune şi dreptul de moştenire, drept în temeiul căruia o
persoană poate dobândi pe cale succesorală, în condiţiile legii, orice bun. Acest drept este
reglementat prin art. 46 din Constituţie, care stabileşte că „Dreptul la moştenire este garantat”. Dreptul
de moştenire constituie o întărire a întregului drept de proprietate, prin posibilitatea pe care o are orice
persoană de a dispune în mod liber şi deplin de bunurile asupra cărora are drept de proprietate, nu
numai prin acte între vii, ci şi prin testament.
9. Libertatea economica
Tine de esenta unei economii de piata si presupune posibilitatea oricarei persoane de a initia si
intreprinde o activitate cu scop lucrativ. A aparut o data cu cea de a doua generatie a drepturilor
omului, in legea noastra fundamentala fiind introdusa abia ca urmare a revizuirii Constitutiei din 2003,
desi despre dezideratul unei economii de piata se facea vorbire si anterior modificarii Constitutiei.
Art 45 din Constitutie reglementeaza acest drept ca pe o libertate din prima generatie, precizand ca
dreptul oricarei persoane de a desfasura o activitate economica este liber, statul garantand doar
accesul neingradit la libera initiativa precum si exercitarea acesteia.
10. Dreptul la un nivel de trai decent
Art. 47 din Constituţie consacră un drept fundamental cetăţenesc receptat mai târziu în catalogul
drepturilor şi libertăţilor umane: dreptul la un nivel de trai decent. Astfel, „Statul este obligat să ia măsuri
de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai
decent. Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în
unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private,
prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii”.
Prin conţinutul său, dreptul la un nivel de trai decent include dreptul cetăţeanului la condiţii rezonabile
de viaţă care să-i asigure, lui şi familiei sale, un trai civilizat, decent. Ca şi în cazul altor drepturi, şi aici
suntem în prezenţa unui drept complex, care cuprinde îndeosebi: dreptul la condiţii rezonabile de
existenţă şi la ameliorarea lor continuă, dreptul la hrană, îmbrăcăminte şi locuinţă satisfăcătoare.
Desigur, traiul decent se realizează prioritar prin munca cetăţeanului şi a familiei sale, dar statul trebuie
să contribuie decisiv la ameliorarea condiţiilor de viaţă pentru a se realiza standardele civilizaţiei.
Complexitatea acestui drept, dificultăţile pe care statul le întâmpină fac ca efortul acestuia să nu fie
suficient, ceea ce implică rolul cooperării internaţionale, pentru a pune fiinţele umane la adăpost de
foame şi mizerie.
11. Familia
Un alt drept fundamental al fiinţei umane este acela de a se căsători şi de a-şi întemeia o familie. De
altfel, aşa cum arată chiar Pactul internaţional relativ la drepturile economice, sociale şi culturale (art.
10), familia este elementul natural şi fundamental al societăţii. Art. 48 al Constituţiei exprimă această
realitate prin garantarea libertăţii căsătoriei, a unei căsătorii liber consimţite. Dreptul la căsătorie revine
bărbatului şi femeii începând de la vârsta nubilă. Constituţia stabileşte marile reguli care conturează
conţinutul acestui drept. Astfel, Constituţia prevede: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber
consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea,
educaţia şi instruirea copiilor. Condiţiile de încheiere, de desfacere şi de nulitate a căsătoriei se
stabilesc prin lege. Căsătoria religioasă poate fi celebrată numai după căsătoria civilă. Copiii din afara
căsătoriei sunt egali în faţa legii cu cei din căsătorie”.
8
Căsătoria este supusă sub aspect juridic unor reguli privind încheierea, desfacerea şi declararea
nulităţii, reguli ce au însă caracter legal şi de aceea se face trimitere la lege. Constituţia stabileşte o
singură regulă, şi anume cea privind succesiunea celebrării căsătoriei civile şi a căsătoriei religioase.
Desigur, celebrarea religioasă a căsătoriei este facultativă, dar atunci când se desfăşoară, ca un lucru
firesc în exercitarea libertăţii religioase, ea trebuie să fie precedată de celebrarea căsătoriei civile. De
aici rezultă o regulă foarte clară, care obligă autorităţile religioase să constate dacă cei care solicită
căsătoria religioasă au realizat mai întâi căsătoria civilă, potrivit legii.
12. Dreptul copiilor şi tinerilor la protecţie şi asistenţă
Art. 49 din Constituţie, prin conţinutul său, conturează un drept fundamental cetăţenesc, care poate fi
intitulat dreptul copiilor şi tinerilor la protecţie şi asistenţă. O precizare este importantă. Din lectura
întregului titlu II al Constituţiei, se poate lesne constata că multe drepturi şi libertăţi privesc tinerii direct,
uneori în exclusivitate. În această categorie pot fi menţionate dreptul la învăţătură, dreptul la muncă,
dreptul la căsătorie şi la întemeierea unei familii. Deci, multe articole care consacră drepturi şi libertăţi
cetăţeneşti nominalizează copiii şi tinerii. Art. 49 însă dă contur unui drept-sinteză, care valorifică
realitatea în sensul căreia copiii şi tinerii constituie marele potenţial uman, de azi, dar mai ales de
mâine al societăţii, că ei reprezintă continuitatea şi viitorul, perspectiva umană. Copiii şi tinerii se
bucură de un regim special de protecţie şi de asistenta în realizarea drepturilor lor. Statul acordă
alocaţii pentru copii şi ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protecţie
socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege. Exploatarea minorilor, folosirea lor în activităţi care
le-ar dăuna sănătăţii, moralităţii sau care le-ar pune în primejdie viaţa ori dezvoltarea normală sunt
interzise. Minorii sub vârsta de 15 ani nu pot fi angajaţi ca salariaţi. Autorităţile publice au obligaţia să
con-tribuie la asigurarea condiţiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viaţa politică, socială,
economică, culturală şi sportivă a ţării.
Acest potenţial uman are dreptul la o protecţie şi asistenţă aparte. Acestui drept îi corespunde obligaţia
statului de a asigura copiilor şi tinerilor condiţiile necesare dezvoltării armonioase a aptitudinilor lor
fizice şi intelectuale.
13. Dreptul persoanelor cu handicap la o protecţie specială
Este un drept fundamental aparte, prevăzut în art. 50 din Constituţie. Statul are obligaţia să asigure
realizarea unei politici naţionale de prevenire, de tratament, de readaptare, de învăţământ, de instruire
şi de integrare socială a handicapaţilor, respectând drepturile şi îndatoririle ce revin părinţilor şi tutorilor.
Declaraţia drepturilor persoanelor handicapate enumeră principalele drepturi ce revin acestor
persoane: respectul demnităţii umane; dreptul de a beneficia de aceleaşi drepturi civile şi politice, ca şi
alte fiinţe umane; măsuri speciale care să le permită cea mai largă autonomie posibilă; tratamente
medicale, psihologice şi funcţionale, ajutoare, educaţie şi readaptare; securitate economică şi socială
şi un nivel de viaţă decent; respectarea nevoilor lor în toate etapele planificării economice şi sociale;
dreptul de a trăi în cadrul familiei lor sau într-un cămin care să o înlocuiască; protecţia împotriva
oricărei exploatări, a oricărui tratament discriminatoriu, abuziv sau degradant, asistenţă legală
calificată.
[paginile 237-256 si Constitutia Romaniei]

 Libera circulatie a cetatenilor romani pe teritoriul Romaniei si libera circulatie in afara
teritoriului
 Dreptul la aparare
 Precizati in ce consta libertatea individuala reglementata de art 23 din Constitutie
 Dreptul la greva
 Componentele dreptului la protectie sociala
9
APLICAŢII
1. Dreptul la munca, conceput ca un drept social-economic de traditie, are

urmatoarele elemente de continut:
a. dreptul la munca este un drept cu un continut complex ce poate fi ingradit
b. libertatea alegerii profesiei, meseriei sau ocupatiei, precum si libertatea alegerii locului de
munca fac parte explicit din sfera conceptului de drept la munca
c. dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu al conventiilor
colective sunt garantate
d. durata zilei de lucru isi gaseste si ea reglementare, fiind in medie de cel mult 8 ore
e. salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice si
sociale
A.) a, c, d
B.) b, c, d
C.) b, d, e
2. Constitutia Romaniei stabileste conditiile in care se pot realiza retineri si arestari.

In ce cazuri se pot realiza retineri si arestari?
a. retinerea sau arestarea unei persoane este permisa numai in cazurile si cu procedura
prevazute de lege
b. retinerea poate depasi 24 de ore
c. arestarea preventiva se dispune de judecator si numai in cursul procesului penal
d. in cursul urmaririi penale arestarea preventiva se poate dispune si pentru o perioada mai
mare de 30 de zile
e. in faza de judecata instanta este obligata sa verifice periodic si nu mai tarziu de 60 de
zile legalitatea si temeinicia arestarii preventive
A.) a, c, e
B.) b, c, d
C.) a, b, d
Răspuns corect:1-B; 2-A
10
 Drepturile exclusiv politice
- dreptul la vot
- dreptul de a fi ales
- dreptul de a fi ales in Parlamentul European
 Drepturile si libertatile social-politice
- Libertatea constiintei
- Libertatea de exprimare
- Dreptul la informatie
- Libertatea intrunirilor
- Dreptul de asociere
- Secretul corespondentei
 Drepturile garantii
- dreptul de petitionare
- dreptul persoanei vatamate de catre o autoritate publica
 Indatoririle fundamentale ale cetatenilor
- indatorirea de a respecta constitutia si legile
- indatorirea de fidelitate fata de tara
- indatorirea de aparare a patriei
- indatorirea de a contribui la cheltuielile publice
- indatorirea de exercitare cu buna credinta a drepturilor si libertatilor si de
respectare a drepturilor si libertatilor celorlalti
 Cunoasterea drepturilor exclusiv politice si social-politice

 Cunoasterea drepturilor garantii
 Cunoasterea indatoririlor fundamentale
Drepturile exclusiv politice – acele drepturi ale cetatenilor romani care au ca obiect
participarea cetatenilor la conducerea statului, la guvernare.
Drepturile social-politice – acele drepturi si libertati care, prin continutul lor, pot fi exercitate de
catre cetateni la alegere, fie pentru rezolvarea unor probleme sociale si spirituale, fie pentru
participarea la guvernare, care asigura posibilitatea de exprimare a gandurilor si opiniilor.
Drepturile garantii – acele drepturi care, prin continutul lor, joaca rolul de garantii
constitutionale.
Drepturile exclusiv politice

În această categorie se includ acele drepturi ale cetăţenilor români care au ca obiect participarea
cetăţenilor la conducerea statului, la guvernare. În această categorie, a drepturilor exclusiv politice se
încadrează drepturile electorale ale cetăţenilor.
Drepturile electorale sunt: dreptul la vot, prevăzut de art. 36 din Constituţie, dreptul de a fi ales,
prevăzut de art. 37 din Constituţie, si dreptul de a fi ales in Parlamentul European, prevazut de art 38
din Constitutie. Analiza conţinutului acestor drepturi fundamentale se face la sistemul electoral.
[paginile 256-257]
1
Drepturile şi libertăţile social-politice
1. Libertatea conştiinţei
Potrivit art. 29 din Constituţia României, libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor
religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Într-o accepţiune largă, libertatea conştiinţei este
posibilitatea cetăţeanului de a avea şi de a exprima public o concepţie a sa despre lumea
înconjurătoare. Această libertate este reglementată prin art. 29 din Constituţie.
Libertatea conştiinţei este una dintre primele libertăţi înscrise în catalogul drepturilor umane, pentru că
mai ales libertatea religioasă – ca parte a acestei libertăţi – a avut o istorie a sa aparte, o istorie
îndelungată.
Din examinarea art. 29 din Constituţie, rezultă că libertatea conştiinţei este posibilitatea persoanei fizice
de a avea şi de a-şi exprima în particular sau în public o anumită concepţie despre lumea
înconjurătoare, de a împărtăşi sau nu o credinţă religioasă, de a aparţine sau nu unui cult religios, de a
îndeplini sau nu ritualul cerut de acea credinţă.
Libertatea conştiinţei ca libertate fundamentală cetăţenească are un conţinut complex. Libertatea
conştiinţei este o libertate esenţială, ea comandă existenţa şi conţinutul altor libertăţi, precum libertatea
cuvântului, libertatea presei, libertatea asocierii, pentru că, în fond, aceste libertăţi sunt mijloace de
exprimare a gândurilor, religiei, opiniilor.
Art. 29 din Constituţie dă dreptul fiecărei persoane de a avea o concepţie a sa despre lumea
înconjurătoare. În general, concepţiile despre lume sunt religioase sau laice. Orice constrângere este o
încălcare a acestui drept natural şi imprescriptibil, este o schilodire a spiritului uman. De aceea,
Constituţia stabileşte că nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă
religioasă, contra convingerilor sale.
Mai multe prevederi din Constituţie se referă la cultele religioase. Organizarea cultelor religioase este
liberă, ea concretizându-se prin statutele proprii. Dar, mai arată Constituţia, această libertate de
organizare se realizează în condiţiile legii.
Constituţia României, consacrând separarea statului de biserică, garantează autonomia cultelor
religioase, dar obligă statul să sprijine cultele, inclusiv prin înlesnirea asistenţei religioase în armată, în
spitale, în penitenciare, în azile şi orfelinate.
De aceea, garantând libertatea conştiinţei, Constituţia consacră egalitatea între credincioşi şi
necredincioşi şi impune cultivarea unui climat de toleranţă şi de respect reciproc între credincioşii
aparţinând diferitelor culte religioase, ca şi între credincioşi şi necredincioşi. Pentru a realiza liniştea şi
pacea între cultele religioase, Constituţia interzice în relaţiile dintre culte orice forme, mijloace, acte sau
acţiuni de învrăjbire religioasă.
2. Libertatea de exprimare
Gândurile, opiniile, credinţele şi creaţiile spirituale de orice fel pot fi cunoscute numai dacă sunt
exprimate.
Strâns legată de libertatea conştiinţei, libertatea de exprimare consacrată prin Constituţie în art. 30 este
posibilitatea omului de a-şi exprima prin viu grai, prin imagini, prin scris, prin sunete sau alte mijloace
de comunicare în public, gândurile, opiniile, credinţele religioase şi creaţiile spirituale de orice fel. Astfel
cum este reglementată constituţional, libertatea de exprimare este o libertate cu un conţinut complex.
Văzută în complexitatea conţinutului său juridic, libertatea de exprimare este una din cele mai vechi
libertăţi cetăţeneşti.
În ce priveşte formele şi mijloacele de exprimare (cel de-al doilea aspect), formularea constituţională
este, de asemenea, cuprinzătoare, acestea fiind: viu grai, scrisul, imaginile, sunetele, alte mijloace de
comunicare în public.
2
Libera exprimare, ca libertate fundamentală cetăţenească, trebuie realizată în public. Exprimarea în
public este definitorie pentru conţinutul juridic al acestei libertăţi, termenul public fiind, desigur, cel
definit prin legi.
Constituţia României interzice cenzura de orice fel. Este o prevedere constituţională decisivă pentru
libertatea de exprimare. De asemenea, este interzisă suprimarea publicaţiilor. Libertatea de exprimare
are, aşa cum am mai arătat, un conţinut complex, care cuprinde, pe de o parte, un aspect spiritual şi,
pe de altă parte, un aspect material. Aspectul material, care priveşte de fapt toate libertăţile de opinie,
are o importanţă aparte pentru libertatea presei, ştiut fiind că aceasta nu se poate realiza în afara
existenţei unor tipografii, edituri, stocuri de hârtie, mijloace de difuzare. De aceea, Constituţia arată că
libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii. Această prevedere constituţională se
interpretează ca o garanţie a acestei libertăţi şi mai ales a responsabilităţii, atât de necesară în acest
domeniu.
Dar această libertate de exprimare nu poate fi absolută (o libertate absolută se transformă în contrariul
său) şi ca atare este supusă unor coordonate juridice (limite). Aceste coordonate juridice trebuie să fie
expres prevăzute de lege şi necesare ocrotirii unor valori politice, economice, sociale, umane.
Existenţa unor coordonate juridice înlăuntrul cărora trebuie să se exercite libertatea de exprimare
implică şi răspunderea juridică pentru depăşirea acestor limite, altfel spus, pentru abuzul în exercitarea
acestei libertăţi atât de importante.
De aceea, art. 30 stabileşte formele răspunderii şi subiectele răspunderii. Astfel, prin alin. 8, ca forme
ale răspunderii sunt stabilite explicit două, şi anume răspunderea civilă şi răspunderea penală.
3. Dreptul la informaţie
Art 31 din Constitutie reuşeşte să exprime juridic un conţinut complex şi dinamic, garantând accesul
persoanei la orice informaţie de interes public: „Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie
de interes public nu poate fi îngrădit. Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate
să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes
personal. Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau
securitatea naţională. Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure
informarea corectă a opiniei publice. Serviciile publice de radio şi de televiziune sunt autonome. Ele
trebuie să garanteze grupurilor sociale şi politice importante exercitarea dreptului la antenă.
Organizarea acestor servicii şi controlul parlamentar asupra activităţii lor se reglementează prin lege
organică”.
Acest drept nu implică nici accesul la informaţii cu caracter secret, nici obligaţia autorităţilor publice de
a da asemenea informaţii. Anumite informaţii nu trebuie şi nu pot fi date, cum ar fi, de exemplu, unele
informaţii cu caracter judiciar sau privind anchetele parlamentare, informaţii privind apărarea naţională
sau siguranţa naţională.
Dreptul la informaţie, ca toate drepturile şi libertăţile de exprimare şi de răspândire a opiniilor,
credinţelor, ideilor, comportă anumite coordonate juridice, anumite limite.
Este şi motivul pentru care prin alineatul (3) se stabileşte că prin exercitarea acestui drept nu se poate
şi nu trebuie să se prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau siguranţa naţională. Cât priveşte
serviciile publice de radio şi televiziune, Constituţia impune adoptarea unei legi organice relative la
organizarea lor şi controlul parlamentar al activităţii lor.
4. Libertatea întrunirilor
Libertatea întrunirilor, a demonstraţiilor şi a mitingurilor exprimă dreptul cetăţenilor de a-şi exterioriza
public concepţiile şi opiniile, adunându-se în locuri publice sau manifestând pe drumurile publice, în
limitele prevăzute de lege.
3
Prin conţinutul său, această libertate se află într-o strânsă corelaţie cu libertatea conştiinţei, precum şi
cu libertatea de exprimare. Articolul 39 nu restrânge formele şi mijloacele de realizare a libertăţii
întrunirii numai la cele trei forme nominalizate. Cât priveşte înţelesul celor trei termeni – mitinguri,
demonstraţii, procesiuni –, el este cel din vocabularul curent, obişnuit, fiind şi în drept deseori greu de
realizat o diferenţiere prea strictă între ei.
Întrunirile pot fi de două categorii: publice şi private.
Articolul 39 din Constituţie stabileşte trei reguli mari în legătură cu întrunirile şi anume:
a) libertatea întrunirilor;
b) caracterul paşnic al întrunirilor;
c) interzicerea la întruniri, a oricărui fel de arme.
O problemă teoretică privind acest drept este aceea de a se face distincţia faţă de dreptul de asociere.
5. Dreptul de asociere
Acest drept cuprinde posibilitatea cetăţenilor români de a se asocia, în mod liber, în partide sau
formaţiuni politice, în sindicate sau în alte forme şi tipuri de organizaţii, ligi şi uniuni, cu scopul de a
participa la viaţa politică, ştiinţifică, socială şi culturală, de a-şi realiza o serie de interese legitime
comune.
Articolul 40 din Constituţie se referă la asociere ca rezultat al exercitării unei libertăţi fundamentale, o
asociaţie deci de drept constituţional. Aceste asociaţii sunt de drept public, temeiul lor fiind libertatea de
asociere, şi nu contractul, care este temeiul asociaţiilor şi societăţilor de drept privat.
Asociaţiile prevăzute în art. 40 nu au scopuri lucrative, nu urmăresc obţinerea sau împărţirea unor
beneficii, ele trebuie să aibă scopuri politice, religioase, culturale, scopuri care să exprime libertatea de
gândire şi de exprimare a gândurilor, opiniilor, credinţelor.
Dreptul de asociere nu poate fi însă un drept absolut. De aceea, în mod firesc, se stabilesc anumite
limite. Aceste limite constituţionale privesc trei mari aspecte:
a) scopurile şi activitatea;
b) membrii;
c) caracterul asociaţiei, rezultând practic din modul de comu-nicare.
În ce priveşte scopurile şi activitatea, prin alin (2) sunt considerate neconstituţionale partidele sau
organizaţiile care militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a
suveranităţii ţării.
Limitele privind membrii asociaţiilor privesc de fapt numai partidele politice, având în vedere rolul lor în
viaţa politică şi statală. În acest sens, potrivit alineatului (3), nu pot face parte din partidele politice
judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte
categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică. Se poate observa că este vorba, practic,
numai de funcţionarii publici. Potrivit Constituţiei, sunt interzise asociaţiile cu caracter secret.
6. Secretul corespondenţei
Secretul corespondenţei şi al convorbirilor telefonice, ca drept fundamental, şi-a precizat conţinutul
mult mai târziu decât celelalte drepturi şi libertăţi, aceasta explicându-se prin faptul că telefonul şi
corespondenţa s-au dezvoltat mai târziu.
Secretul corespondenţei şi al convorbirilor telefonice, în sensul articolului 28 din Constituţia României,
este dreptul cetăţeanului de a-şi comunica şi prin telefon ideile şi gândurile altei persoane, fără a-i fi
4
cenzurate sau făcute publice, decât în cazurile şi în condiţiile expres prevăzute de lege. Astfel,
„Secretul scrisorilor, al telegra-melor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte
mijloace legale de comunicare este inviolabil”.
Din totdeauna s-a pus şi se pune problema dacă principiul inviolabilităţii poate cunoaşte vreo
restrângere. Atât legislaţia, cât şi practica juridică au evidenţiat că exerciţiul acestei libertăţi comportă o
restrângere necesară în interesul justiţiei, mai exact în interesul descoperirii infracţiunilor şi infractorilor.
Acest drept al magistraţilor de a obţine, reţine, citi şi folosi în proces corespondenţa care vine sau
pleacă de la persoane învinuite de săvârşirea unor fapte penale trebuie însă să fie prevăzut de lege,
realizat după o procedură strictă şi numai pe bază de ordonanţe scrise, cu respectarea celorlalte
drepturi ale persoanei, mai ales a dreptului la viaţa familială, intimă şi privată.
[paginile 257-274]
Drepturile garanţii
1. Dreptul de petiţionare
Dreptul de petiţionare este un drept cetăţenesc de tradiţie în sistemul juridic românesc. Exercitarea
dreptului de petiţionare este o modalitate eficientă de rezolvare a unor probleme personale sau care
privesc o colectivitate.
În condiţiile articolului 51 din Constituţie, dreptul de petiţionare poate fi exercitat fie individual, de către
cetăţean, fie de către un grup de cetăţeni, fie de către organizaţii legal constituite. Petiţiile adresate
autorităţilor publice şi care, deci, se bucură de regimul juridic stabilit prin art. 51 din Constituţie se fac
numai în numele petiţionarilor sau, în situaţia de la alineatul (2), în numele colectivelor pe care
organizaţiile petiţionare le reprezintă. De aici rezultă că orice petiţie trebuie semnată şi, deci, trebuie să
conţină datele de identificare a petiţionarului. Prin formularea sa clară, textul constituţional nu priveşte
şi, deci, nici nu protejează juridic petiţiile anonime.
Organizaţiile legal constituite au dreptul să adreseze petiţii exclusiv în numele colectivelor pe care le
reprezintă. Exercitarea dreptului de petiţionare este scutită de taxă.
Corelativ dreptului cetăţeanului de a petiţiona, articolul menţionat prevede obligaţia autorităţilor publice
de a examina şi răspunde la petiţii în termenele şi în condiţiile stabilite de lege.
2. Dreptul persoanei vătămate de către o autoritate publică

Persoana vătămată într-un drept al său se poate adresa, potrivit legii, diferitelor instanţe, după caz.
Astfel, cel vătămat într-un drept al său printr-o infracţiune se adresează organelor judiciare, care, în
conformitate cu procedura penală, iau măsuri de reparare, despă-gubire, pedepsire a celui vinovat etc.
De asemenea, celui vătămat într-un drept al său, printr-un act sau fapt juridic civil, i se face dreptate,
pe calea prevăzută de procedura civilă, de către o instanţă civilă.
Art. 52 din Constituţie este temeiul constituţional al răspunderii autorităţilor publice pentru vătămările
produse cetăţenilor prin încălcarea sau nesocotirea drepturilor şi libertăţilor acestora. Astfel, „Persoana
vătămată într-un drept al sau ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act
administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină
recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.
Condiţiile şi limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică. Statul răspunde patrimonial
pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi
nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă”.
Cât priveşte categoria de acte la care se referă art. 48 din Constituţie, ea rezultă clar din text, fiind
vorba de actele administrative. Dar acest articol trebuie coroborat cu art. 21 din Constituţie. Aşa stând
lucrurile, urmează să observăm că în cazul în care legile nu dau soluţii sau proceduri sau aceste
5
proceduri sunt considerate nesatisfăcătoare, urmează a se aplica dispoziţiile art. 21 din Constituţie
privind accesul liber la justiţie.
[paginile 275-280]
Îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor
În afară de drepturi fundamentale, cetăţenii români au şi o serie de îndatoriri fundamentale.
1. Îndatorirea de a respecta Constituţia şi legile
Una din îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor este respectarea legilor şi a Constituţiei. Îndatorirea de
a respecta Constituţia şi legile revine în egală măsură tuturor cetăţenilor. Nu se face distincţie între
cetăţeni sub aspectul obligaţiei de respectare a legilor, toţi fiind datori a le respecta, indiferent de
poziţia pe care o ocupă în societate şi stat.
Art. 1 alin. 5 din Constituţie, care stabileşte această îndatorire fundamentală, obligă, de asemenea, la
respectarea supremaţiei Constituţiei. Ca atare, supremaţia Constituţiei este afirmată prin chiar legea
fundamentală.
2. Îndatorirea de fidelitate faţă de ţară
Această îndatorire, prevăzută prin art. 54 din Constituţie, este urmarea firească a cetăţeniei. Ea are
drept urmare obligaţia celor cărora le sunt încredinţate funcţii publice, precum şi a militarilor de a
îndeplini aceste funcţii cu credinţă şi de a depune jurământul cerut de lege. „Cetăţenii cărora le sunt
încredinţate funcţii publice, precum şi militarii, răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le
revin şi, în acest scop, vor depune jurământul cerut de lege”.
3. Îndatorirea de apărare a patriei
Îndatorirea de apărare a patriei, prevăzută prin art. 55 din Constituţie, impune cetăţenilor să fie
întotdeauna pregătiţi pentru a da riposta cuvenită atât în cazul unei agresiuni armate, cât şi în cazul
altor acţiuni îndreptate împotriva ţării.
Această îndatorire aparţine tuturor cetăţenilor români, bărbaţi şi femei, fără deosebire de origine
naţională, religie, ocupaţie şi pregătire profesională.
Datorie sfântă a fiecărui cetăţean, apărarea patriei cere acestuia o conduită ireproşabilă şi fidelitate
faţă de poporul român. Încălcarea acestei îndatoriri este o faptă reprobabilă.
4. Îndatorirea de a contribui la cheltuielile publice
Art. 56 din Constituţie reglementează îndatorirea cetăţenilor de a contribui, prin impozite şi taxe, la
cheltuielile publice. „Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice.
Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale. Orice alte prestaţii
sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege, în situaţii excepţionale”.
5. Îndatorirea de exercitare cu bună-credinţă a drepturilor şi libertăţilor şi de respectare a
drepturilor şi libertăţilor celorlalţi
Art. 57 din Constituţie stabileşte o îndatorire ce incumbă tuturor locuitorilor României, cetăţeni, străini
sau apatrizi. Se observă clar că buna-credinţă, principiu tradiţional de drept civil, este considerată o
regulă constituţională. „Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi
libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi”.
În conţinutul îndatoririi fundamentale cuprinse în art.57 intră şi obligaţia de a nu încălca drepturile şi
libertăţile celorlalţi, obligaţie firească, ce ţine chiar de conceptele de drept şi de libertate.
[paginile 279-282]
6
 Libertatea constiintei
 Libertatea de exprimare
 Dreptul de asociere
 Indatoririle fundamentale ale cetatenilor
APLICAŢII
1. Libertatea intrunirilor este o libertate cu caracter social politic care cuprinde in

continutul sau constitutional urmatoarele:
a. consta in posibilitatea oamenilor de a se intruni in reuniuni publice si private pentru a-si
exprima gandurile, opiniile, credintele
b. aceatsa libertate se poate realiza prin mitinguri, demonstratii, procesiuni si orice alte
intruniri
c. libertatea intrunirilor presupune carcaterul pasnic al al organizarii si desfasurarii acestora
precum si interzicerea folosirii armelor
d. intrunirile presupun participanti care au calitatea de membrii permanenti intre care exista
relatii permanente
e. libertatea intrunirilor permite cetatenilor sa participe la viata politica, sociala si culturala,
manifestandu-si public opiniile, credintele si gandurile
A.) b, c, e
B.) a, d, e
C.) a, b, c
2. Art 52 din Constitutia Romaniei nominalizeaza pretentiile pe care le poate formula

o persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes public de o autoritate
publica, acestea fiind:
a. recunoasterea dreptului
b. sa ceara raspunderea magistratilor
c. anularea actului
d. repararea pagubei
e. in vederea realizarii acestor pretentii cetateanul trebuie sa probeze culpa functionarului
public
A.) b, c, e
B.) a, d, e
C.) a, c, d
Răspuns corect: 1-C, 2-C
7
CURSUL 12 – Cetatenia romana
 Definitia cetateniei romane
 Natura juridica a cetateniei
 Reglementarea juridica a cetateniei romane si principiile ce se degaja din normele
juridice privitoare la cetatenie
 Dobandirea cetateniei romane
 Pierderea cetateniei romane
 Definirea conceptului de cetatenie romana

 Principiile cetateniei romane
 Modurile de dobandire si de pierdere a cetateniei romane
Cetatenia romana – acea calitate a persoanei fizice ce exprima relatiile permanente social-
economice, politice si juridice dintre persoana fizica si stat, dovedind apartenenta sa la statul
roman si atribuind persoanei fizice posibilitatea de a fi titularul tuturor drepturilor si indatoririlor
prevazute de constitutia si de legile Romaniei.
Cetăţenia română
Cetăţenia reprezintă un subiect de interes nu numai pentru dreptul constituţional, ci şi în egală măsură
şi pentru dreptul internaţional (public şi în mod deosebit cel privat), dreptul familiei. Constituţia şi legile
conferă cetăţenilor toate drepturile (inclusiv cele politice), în timp ce persoanelor care nu au această
calitate nu le conferă decât o parte din aceste drepturi.
Titlul de cetăţean dovedeşte apartenenţa cetăţeanului la statul român, stat în care suveranitatea
naţională aparţine poporului. Cetăţenii români se bucură de drepturi şi libertăţi democratice, drepturi
care nu sunt numai proclamate, ci şi garantate în exercitarea lor efectivă.
Beneficiari ai drepturilor şi libertăţilor, cetăţenii români sunt în acelaşi timp şi titularii unor îndatoriri.
Astfel, cetăţenia română trebuie considerată acea calitate a persoanei fizice ce exprimă relaţiile
permanente social-economice, politice şi juridice dintre persoana fizică şi stat, dovedind apartenenţa
sa la statul român şi atribuind persoanei fizice posibilitatea de a fi titularul tuturor drepturilor şi
îndatoririlor prevăzute de Constituţia şi de legile României.
[paginile 282-285]
Natura juridică a cetăţeniei

Una din cele mai controversate probleme referitoare la cetăţenie este natura juridică a acesteia,
exprimându-se mai multe opinii, dintre care menţionăm:
1. Teoria contractuală
Potrivit acestei teorii, fundamentul juridic al cetăţeniei s-ar afla în contractul intervenit între stat şi
persoana fizică, prin care se manifestă voinţa persoanei de a deveni cetăţean şi a statului de a fi de
acord cu aceasta.
Teoria contractuală nu poate fi acceptată deoarece contractul este un acord de voinţă; or, în cazul
dobândirii cetăţeniei prin naştere, voinţa celui născut nu se poate exprima în nici un fel.
1
2. Teoria voinţei unilaterale a statului
Această teorie este opusă teoriei contractuale, întrucât se apreciază că statul este acela care acordă
cetăţenia, fiind vorba astfel de un act unilateral de voinţă a statului.
Nici această teorie nu poate fi acceptată, deoarece ea este inaplicabilă în cazul dobândirii cetăţeniei la
cerere, situaţie în care statul nu-şi poate impune în mod unilateral voinţa cu privire la dobândirea
cetăţeniei de către o persoană fizică.
3. Teoria raportului juridic
Potrivit acestei teorii, cetăţenia este un raport juridic intervenit între stat şi o persoană fizică, un raport
juridic de drept constituţional, al cărui conţinut cuprinde drepturile şi obligaţiile reciproce dintre stat şi
persoana fizică. Teoria raportului juridic are în vedere numai îndatoririle cetăţeanului, ignorând
drepturile acestuia.
4. Teoria capacităţii juridice
Potrivit acestei teorii, cetăţenia este o parte a capacităţii juridice a unei persoane fizice, prin care
aceasta dobândeşte posibilitatea de a fi titularul tuturor drepturilor şi obligaţiilor prevăzute de constituţie
şi de legi.
Capacitatea juridică nu este altceva decât posibilitatea de a fi subiect de drept şi de a avea anumite
drepturi şi obligaţii. În dreptul constituţional se face, însă, distincţie între capacitatea juridică deplină şi
capacitatea juridică restrânsă.
Capacitate juridică deplină au numai cetăţenii, deoarece numai ei sunt titularii tuturor drepturilor şi
îndatoririlor prevăzute de legislaţia unei ţări.
Capacitate juridică restrânsă au străinii şi apatrizii, care nu pot avea decât o parte din drepturile şi
îndatoririle prevăzute de constituţie şi de celelalte legi ale statului respectiv.
În această ordine de idei, plecând, după cum am stabilit de altfel mai sus, de la categoria juridică
subiect de drept, considerăm că cetăţenia este un element, o parte componentă a capacităţii juridice.
[paginile 285-290]
Reglementarea juridică a cetăţeniei române şi principiile ce se degajă

din normele juridice privitoare la cetăţenie
Ca bază a organizării puterii de stat, populaţia interesează, cum este şi firesc, dreptul constituţional.
Aspectul sub care-şi găseşte reflectarea aceasta este cetăţenia. Plecând de aici, vom remarca faptul
că normele care reglementează cetăţenia sunt norme ale dreptului constituţional, ele formând o
instituţie a acestei ramuri de drept.
Aceasta impune ca normele care formează instituţia juridică a cetăţeniei să fie studiate, în primul rând,
de ştiinţa dreptului constituţional. În această ordine de idei, vom observa că norme privitoare la
cetăţenie se găsesc în Constituţie, care este izvorul principal al dreptului constituţional, în Legea
cetăţeniei române – Legea nr.21 din 6. 03. 1991. Desigur, la aceste reglementări trebuie adăugate
cele din Legea nr. 396/2002 privind ratificarea Convenţiei europene asupra cetăţeniei, adoptată la
Strasbourg, la 6 noiembrie 1997.
Analiza normelor juridice care formează instituţia juridică a cetăţeniei permite formularea unor principii
ce stau la baza cetăţeniei române.
1. Doar cetăţenii români sunt titularii tuturor drepturilor prevăzute de Constituţie şi legi.
Referitor la exprimarea acestui principiu, o considerăm a fi potrivită, deoarece sugerează că
persoanele care nu au calitatea de cetăţeni români nu se pot bucura – în condiţiile legii – decât de o
parte din drepturile şi îndatoririle prevăzute de Constituţia României şi legile ţării noastre.
2
Astfel, trebuie să precizăm că dintre drepturile înscrise în Constituţie şi legile ţării unele pot fi exercitate
numai de cetăţeni, străinii sau apatrizii neavând acces la ele. Există deci o diferenţă între sfera
drepturilor pe care le pot exercita cetăţenii români şi sfera drepturilor pe care le pot exercita persoanele
ce nu au această calitate, dar locuiesc pe teritoriul statului nostru. Aceste drepturi, care nu pot fi
exercitate şi de străini sau apatrizi, sunt atât drepturi fundamentale, cât şi drepturi subiective obişnuite.
În grupa acestor drepturi sunt incluse:
a)dreptul de a alege şi dreptul de a fi ales în organele reprezentative. Aceste drepturi, fiind prin
excelenţă drepturi politice, aparţin în exclusivitate numai cetăţenilor;
b)dreptul de a domicilia pe teritoriul României şi de a se deplasa nestânjenit pe acest teritoriu;
c) dreptul de a fi ales în orice funcţie pentru care îndeplineşte condiţiile cerute de legile ţării.
Trebuie arătat că, pentru anumite funcţii, legile cer în mod expres ca persoana să aibă calitatea de
cetăţean român. De exemplu, pentru ocuparea funcţiei de judecător;
d)dreptul de a nu fi extrădat sau expulzat din România. Cetăţeanul român nu poate fi extrădat la
cererea unui stat străin în vederea urmăririi sau judecării într-o cauză penală ori în vederea executării
pedepsei. De asemenea, el nu poate fi expulzat din România. Ca o derogare, în articolul 19 alineatul 2
din Constituţie se prevede că „Prin derogare de la prevederile alineatului (1), cetăţenii români pot fi
extrădaţi în baza convenţiilor internaţionale la care România este parte, în condiţiile legii şi pe bază de
reciprocitate”;
e)dreptul de a fi protejat diplomatic, atunci când se află în străinătate. Cetăţenia română implică
pentru statul român obligaţia de a-şi proteja cetăţenii săi atunci când aceştia, aflându-se în afara
graniţelor, vremelnic sau domiciliind, au nevoie de un asemenea ajutor împotriva încălcării drepturilor
lor.
2. Numai cetăţenii sunt ţinuţi a îndeplini toate obligaţiile stabilite prin Constituţie şi legile ţării.
Reţinând aceleaşi remarci pe care le-am făcut în legătură cu primul principiu, vom arăta că cetăţeanul
român, titular de drepturi şi libertăţi, este în acelaşi timp obligat să îndeplinească şi îndatoririle
prevăzute de Constituţia şi legile ţării. Aceasta cu atât mai mult, cu cât cetăţenia română presupune
responsabilitate civică.
Aceste obligaţii sunt următoarele:
a)obligaţia de fidelitate faţă de ţară;
b)apărarea ţării;
c) contribuţia financiară.
3. Cetăţenii români sunt egali în drepturi şi îndatoriri, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine
etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială şi indiferent de modul
în care au dobândit cetăţenia.
4. Cetăţenia este în exclusivitate o chestiune de stat. Acest principiu se desprinde cu deosebită
claritate din dispoziţiile constituţionale şi legale, conform cărora stabilirea drepturilor şi îndatoririlor
cetăţenilor români, a modurilor de dobândire şi de pierdere a cetăţeniei române, constituie un atribut
exclusiv al statului.
5. Căsătoria nu produce nici un efect juridic asupra cetăţeniei soţilor. Acest principiu se desprinde din
dispoziţiile exprese ale Legii cetăţeniei române, conform cărora încheierea căsătoriei între un cetăţean
român şi un străin nu produce nici un efect asupra cetăţeniei soţului care a dobândit cetăţenia română
în timpul căsătoriei. Schimbarea cetăţeniei unuia dintre soţi nu produce nici un efect asupra cetăţeniei
române a celuilalt soţ.
[paginile 291-294]
3
Dobândirea şi pierderea cetăţeniei române
Dobândirea cetăţeniei, în general, cunoaşte două sisteme, şi anume: sistemul care are la bază
principiul jus sangvinis (dreptul sângelui) şi sistemul care are la bază principiul jus soli sau loci (dreptul
locului, adică al teritoriului pe care s-a născut o persoană). Aceste două moduri de dobândire a
cetăţeniei, denumite şi originare, se regăsesc astăzi în lume, fiind aplicate de către state, sau
combinat, sau separat, explicaţiile alegerii unuia sau altuia dintre aceste două sisteme găsindu-se în
tradiţiile şi interesele concrete pe care le au naţiunile sau popoarele respective.
Conform sistemului jus sangvinis, copilul devine cetăţeanul unui stat dacă se naşte din părinţi care,
amândoi sau numai unul, au cetăţenia statului respectiv. Conform sistemului jus soli, copilul devine
cetăţeanul unui stat dacă se naşte pe teritoriul statului respectiv.
Moduri de dobandire a cetateniei romane:
1. Dobândirea cetăţeniei române prin naştere
Făcând aplicaţia sistemului jus sangvinis, Legea cetăţeniei române stabileşte că este cetăţean român
copilul care se naşte din părinţi cetăţeni români. De asemenea, este cetăţean român copilul născut
dintr-un părinte cetăţean român şi un părinte străin sau fără cetăţenie. În toate aceste cazuri, teritoriul
pe care s-a născut sau unde domiciliază unul sau ambii părinţi nu influenţează în nici un fel cetăţenia
copilului.
2. Dobândirea cetăţeniei române prin repatriere
Un alt mod de dobândire a cetăţeniei române prevăzut de lege este dobândirea prin repatriere. În
cazul repatrierii, este vorba de persoane care sunt legate de poporul român şi care, din diferite motive,
au întrerupt pentru anumite perioade de timp contactul lor cu societatea românească. Aşa se explică
de ce Legea consideră repatrierea ca un mod de dobândire a cetăţeniei române.
Prin acest mod de dobândire a cetăţeniei române, persoana care a pierdut cetăţenia română o
redobândeşte ca efect al repatrierii.
Plecând de la principiul că dobândirea cetăţeniei române de către unul din soţi nu are nici o consecinţă
asupra cetăţeniei celuilalt soţ, legea stabileşte că soţul cetăţean al altui stat poate cere dobândirea
cetăţeniei române în condiţiile legii.
Cât priveşte copilul repatriatului, legea prevede că părinţii hotărăsc pentru copiii lor minori cu privire la
cetăţenie şi că minorul care a împlinit vârsta de 14 ani trebuie să-şi exprime separat consimţământul.
Dacă părinţii nu cad de acord, va decide tribunalul de la domiciliul minorului, ţinând cont de interesele
acestuia. Cererile de repatriere se depun la Ministerul Justiţiei. Aprobarea acestor cereri revine
Guvernului la propunerea Ministerului Justiţiei.
3. Dobândirea cetăţeniei române prin adopţie
Un alt mod de dobândire a cetăţeniei române este adopţia. Aşa cum stabileşte legea, cetăţenia
română se dobândeşte de către copilul cetăţean străin sau fără cetăţenie, prin adopţie, dacă
adoptatorii sunt cetăţeni români sau, atunci când adopţia se face de o singură persoană, dacă aceasta
este cetăţean român, iar în toate cazurile, cel adoptat nu a împlinit 18 ani. În cazul în care, dintre cei
doi adoptatori, numai unul este cetăţean român, cetăţenia va fi hotărâtă, de comun acord de către ei,
iar în caz de dezacord va decide instanţa de judecată în funcţie de interesul adoptatului.
Desigur, copilului care a împlinit vârsta de 14 ani i se cere consimţământul.
În situaţia în care s-a dispus anularea adopţiei, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani este
considerat că nu a fost niciodată cetăţean român, dacă domiciliază în străinătate, sau dacă părăseşte
ţara pentru a-şi stabili domiciliul în străinătate. Dacă minorul rămâne mai departe pe teritoriul statului
român, el îşi păstrează cetăţenia română dobândită prin adopţie.
4. Dobândirea (acordarea) cetăţeniei române la cerere
4
Cel de-al patrulea mod de dobândire a cetăţeniei române este acordarea la cerere. Acest mod de
dobândire a cetăţeniei priveşte pe cetăţenii străini sau persoanele fără cetăţenie care îşi manifestă
dorinţa de se integra în societatea românească.
Astfel, persoana care solicită acordarea cetăţeniei române trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:
a)s-a născut şi domiciliază la data cererii pe teritoriul României ori, deşi nu s-a născut pe acest
teritoriu, locuieşte în mod legal, continuu şi statornic pe teritoriul statului român de cel puţin 7 ani sau
de cel puţin 5 ani, în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român.
b)dovedeşte, prin comportarea şi atitudinea sa, loialitate faţă de statul şi poporul român;
c) a împlinit vârsta de 18 ani;
d)are asigurate mijloace legale de existenţă;
e)este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o
infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român;
f) cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească în
măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială;
g)cunoaşte prevederile Constituţiei României.
Cererea de acordare a cetăţeniei române se face personal sau prin mandatar cu procură specială şi
autentică şi se adresează Comisiei pentru constatarea condiţiilor de acordare a cetăţeniei de pe lângă
Ministerul Justiţiei.
Componenţa, împuternicirile şi procedura de lucru ale Comisiei sunt detaliat prevăzute prin lege.
Aprobarea cererilor de acordare a cetăţeniei române se face prin hotărâre a Guvernului, care
apreciază în acest sens propunerile ministrului justiţiei şi care se publică în „Monitorul Oficial”.
5. Cetăţenia copilului găsit pe teritoriul României
Potrivit legii române, copilul găsit pe teritoriul român este cetăţean român dacă nici unul din părinţi nu
este cunoscut. Această soluţie se întemeiază pe principiul jus sangvinis, prezumându-se că cel puţin
unul din părinţi a fost cetăţean român. În cazul în care filiaţia copilului găsit pe teritoriul României a fost
stabilită înainte ca acesta să împlinească vârsta de 18 ani, faţă de ambii părinţi, iar aceştia sunt de
cetăţenie străină, el pierde cetăţenia română. Acest lucru se întâmplă şi în cazul în care filiaţia copilului
găsit a fost stabilită numai faţă de un părinte cetăţean străin, iar celălalt părinte a rămas necunoscut.
6. Jurământul de credinţă faţă de România. Efecte juridice
Din examinarea Legii cetăţeniei române putem observa că, în cazul dobândirii cetăţeniei române la
cerere sau prin repatriere, se cere depunerea unui jurământ de credinţă faţă de România.
Jurământul de credinţă trebuie depus în termen de şase luni de la data comunicării hotărârii prin care
s-a acordat cetăţenia română.
Jurământul se depune în faţa ministrului justiţiei sau a secretarului de stat delegat anume în acest
scop. Jurământul de credinţă are ca efect juridic faptul că cetăţenia română se dobândeşte la data
depunerii sale.
[paginile 295-301]
Modurile de pierdere a cetăţeniei române

Cetăţenia română se poate pierde în următoarele situaţii:
5
1. Retragerea cetăţeniei române
Trebuie precizat încă de la început că retragerea cetăţeniei române apare ca o sancţiune. De
asemenea, potrivit art. 5 (2) din Constituţia României, cetăţenia română nu poate fi retrasă aceluia
care a dobândit-o prin naştere. Ca atare, dispoziţiile legii cetăţeniei nu privesc această categorie.
Se poate retrage cetăţenia română celui care:
a)aflându-se în străinătate, săvârşeşte fapte deosebit de grave, prin care vatămă interesele
statului român sau lezează prestigiul României;
b)aflându-se în străinătate, se înrolează în forţele armate ale unui stat cu care România a rupt
relaţiile diplomatice sau cu care este în stare de război;
c) a obţinut cetăţenia română în mod fraudulos.
2. Renunţarea la cetăţenia română
Legea reglementează în amănunt condiţiile în care se poate renunţa la cetăţenia română, organul
competent a aproba renunţarea. În această ordine de idei, Legea stabileşte că se poate aproba
renunţarea la cetăţenia română numai cetăţeanului român care a împlinit vârsta de 18 ani şi numai
pentru motive temeinice. Poate cere renunţarea la cetăţenia română cel care:
a)nu este învinuit sau inculpat într-o cauză penală ori nu are de executat o pedeapsă penală;
b)nu este urmărit pentru debite către stat sau faţă de persoane juridice ori fizice din ţară sau,
având asemenea debite, le achită ori prezintă garanţii corespunzătoare pentru achitarea lor;
c) a dobândit ori a solicitat şi are asigurarea că va dobândi o altă cetăţenie.
Aprobarea cererii de renunţare la cetăţenia română – cerere care trebuie să fie individuală – revine
Guvernului la propunerea ministrului justiţiei. Depunerea şi rezolvarea cererii sunt supuse aceloraşi
reguli ca şi cele stabilite pentru cererile de dobândire a cetăţeniei române.
Cetăţenia se pierde în acest caz pe data publicării în „Monitorul Oficial” a hotărârii de aprobare a
renunţării la cetăţenia română.
Cererea de renunţare la cetăţenia română, fiind o cerere individuală, nu produce efecte decât faţă de
cel ce o face, şi nu faţă de soţ sau copii, aşa cum, de altfel, am precizat şi în legătură cu principiile
cetăţeniei române.
3. Alte cazuri de pierdere a cetăţeniei române
În afara modurilor de pierdere a cetăţeniei române explicate mai înainte, legea română mai prevede
unele situaţii în care cetăţenia se pierde, situaţii care privesc însă numai copiii minori, copii care, de
regulă, urmează condiţia juridică a părinţilor. Din analiza dispoziţiilor Legii cetăţeniei române se
desprind trei asemenea cazuri de pierdere a cetăţeniei române.
• Adopţia unui copil minor, cetăţean român, de către cetăţeni străini.
• Stabilirea filiaţiei copilului găsit pe teritoriul României duce, de asemenea, la pierderea
cetăţeniei române, dacă părinţii sunt cetăţeni străini.
• Anularea, declararea nulităţii sau desfacerea adopţiei unui minor de către cetăţeni români.
[paginile 301-304]
6
 Principiile generale aplicabile cetaateniei romane
 Natura juridica a cetateniei romane
 Moduri de dobandire a cetateniei romane
 Moduri de pierdere a cetateniei romane
APLICAŢII
1. Care din urmatoarele principii reprezinta principii generale aplicabile cetateniei

romane sub regimul juridic al Constitutiei Romaniei in vigoare?
a.) cetatenia este in exclusivitate o chestiune de stat
b.) functiile si demnitatile politice, civile si militare pot fi ocupate in conditiile legii de
persoanele care au numai cetatenie romana si domiciliul in tara
c.) cetatenia romana nu poate fi retrasa aceluia care a dobandit-o prin nastere
d.) numai cetatenii romani sunt titularii tuturor drepturilor prevaute de constitutie si de legile
tarii
e.) casatoria nu produce nici un efect juridic asupra cetaniei sotilor
A.) a, c, d, e
B.) a, b, c, d
C.) b, c, d, e
2. Identificati modurile de dobandire a cetateniei romane sub regimul juridic al Legii

21/1990 modificata si completata ulterior:
a.) dobandirea cetateniei romane se poate realiza in conformitate cu doua mari principii: jus
sagvinis si jus loci
b.) prin adoptie
c.) prin repatriere
d.) la cerere
e.) prin casatorie
A.) a, c, e
B.) b, c, d
C.) a, b, d
Răspuns corect:1-A; 2-B
7
CURSUL 13 – Regimul constitutional al statului roman
 Caracterele statului roman
 Forma de guvernamant
 Structura de stat
 Organizarea administrativ-statala
 Definirea caracterelor statului roman

 Formele de guvernamant: monarhia si republica
 Structura si formele structurii de stat
 Notiunea si importanta organizarii administrative a teritoriului
 Organizarea administrativa actuala a teritoriului Romaniei
Caracterele statului roman – statul roman este carcaterizat ca fiind un stat national, suveran si
independent, unitar si indivizibil, stat de drept, democratic si social, organizat potrivit principiului
separatiei si echilibrului puterilor in cadrul democratiei constitutionale
Forma de guvernamant – modul in care sunt constituite si functioneaza organele supreme. Ea

este raportata la trasaturile definitorii ale sefului de stat si la raporturile sale cu puterea
legiuitoare.
Structura de stat – organizarea de ansamblu a puterii in raport cu teritoriul, in sensul daca

statul este constituit din unul sau mai multe state membre.
Organizarea administrativa a teritoriului – este delimitarea teritoriului unui stat in unitati

administrativ-teritoriale, delimitare facuta in scopul realizarii unitare a puterii.
Caracterele statului român

Trăsăturile statului român rezultă din dispoziţiile constitu-ţionale în vigoare. Astfel, în articolul 1 al
Constituţiei României, sta-tul român este caracterizat ca fiind un stat naţional, suveran şi inde-pendent,
unitar şi indivizibil, stat de drept, democratic şi social orga-nizat potrivit principiului separaţiei şi
echilibrului puterilor – legisla-tivă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.
România, stat suveran şi independent
Suveranitatea şi independenţa României îşi găsesc şi trebuie să îşi găsească garanţiile în economia
românească, în existenţa forţelor armate, în capacitatea de apărare a ţării. Totodată, se constituie în
puternice garanţii eficiente pentru suveranitatea şi independenţa statelor în general şi, prin urmare, şi
pentru România, climatul internaţional de destindere, cooperare, încredere şi securitate, organismele
internaţionale (O. N. U, organismele sale specializate, Consiliul Europei, alte organisme internaţionale)
la care participă şi ţara noastră.
Articolul 2 din Constituţia României arată că suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o
exercită prin organele sale reprezentative şi prin referendum.
A declara că suveranitatea naţională aparţine poporului care o exercită prin reprezentanţii săi şi prin
referendum înseamnă a utiliza termenul de suveranitate în cel puţin două sensuri diferite. Prin faptul că
arată că titularul puterii supreme în stat este poporul, Constituţia nu instituie nimic, ci consacră doar
existenţa, printr-un act de recunoaştere, a poporului, de la care proced mai departe prin derivare
1
organele constituţionale pe care textul le instituie. Acest lucru nu are semnificaţia fundamentării
suveranităţii puterii de stat pe conceptul de suveranitate populară. Însă, în acelaşi timp, articolul
menţionat din Constituţie utilizează şi cel de-al doilea sens, cel de identificare a suveranităţii cu puterea
de stat însăşi, atunci când se vorbeşte despre suveranitatea naţională, pe care o analizează ca un
ansamblu de competenţe, de atribuţii juridice al căror titular este poporul. Prin urmare, suveranitatea
puterii de stat a României se fundamentează pe conceptul de suveranitate naţională, cu toate
consecinţele ce decurg din acest fapt.
După acum am arătat anterior, în principiu, suveranitatea naţională se exprimă la nivelul organelor
statului prin suveranitatea parlamentului; astfel fundamentată, a priori puterea de stat nu se poate
exercita direct de către popor, ci numai prin organele reprezentative. Iată însă că legea noastră
fundamentală a înţeles să combine regimul juridic al suveranităţii naţionale, exprimată în forma statală,
cu unele avantaje ale conceptului de suveranitate populară, mai precis cu exercitarea directă a puterii
de stat de către popor prin modalitatea referendumului.
România, stat de drept, democratic şi social
România este un stat de drept. Statul de drept, ca teorie şi realitate, s-a impus mult mai târziu în
istoria societăţii, în principiu atunci când s-a considerat că şi autorităţile publice, guvernanţii trebuie să
se supună unor reguli juridice. Este evident că statul de drept a apărut ca o replică dată statului
despotic. Spre sfârşitul secolului XVIII şi începutul secolului XIX, s-a formulat şi teoretizat ideea potrivit
căreia scopul fundamental al statului este de a asigura realizarea dreptului şi că oamenii care deţin
puterea sunt supuşi dreptului şi limitaţi prin drept.
Ca orice concept juridic, şi cel de stat de drept a cunoscut modificări şi perfecţionări. Făcându-se
cuvenitele diferenţieri între statul legiuitor, statul administrator şi statul judecător, trebuie să reţinem că
statul de drept nu se confundă cu principiul legalităţii, el este mai mult decât atât. Statul de drept
rămâne o simplă teorie dacă nu este constituit dintr-un sistem de garanţii (inclusiv juridice) care să
asigure reala încadrare a autorităţilor publice în coordonatele dreptului. Statul de drept trebuie efectiv
să se autolimiteze prin drept. , în toate cele trei ipostaze în care, aşa cum am văzut, poate apărea.
Statul de drept are un conţinut complex şi în acest sens se consideră că suntem în prezenţa unui stat
de drept acolo unde: domnia dreptului este evidentă; conţinutul acestui drept valorifică la dimensiunile
lor reale drepturile şi libertăţile cetăţeneşti; se realizează echilibrul, colaborarea şi controlul reciproc al
puterilor publice; se realizează accesul liber la justiţie.
România este un stat democratic. Democraţia poate fi examinată din multe unghiuri, şi de aici
multitudinea de definiţii, explicaţii. Caracterul democratic al statului trebuie să le înmănuncheze pe
toate. Caracterul democratic al statului înseamnă că autorităţile publice se întemeiază pe voinţa
poporului, exprimată prin alegeri libere şi corecte. De asemenea, implică proclamarea şi garantarea
libertăţilor publice. Totodată, democraţia implică: un sistem pluralist, responsabilitatea guvernanţilor,
obligaţia lor de a se conforma legilor, exercitarea imparţială a justiţiei de către judecători independenţi
şi inamovibili. Democraţia are ca fundament respectarea fiinţei umane şi a statului de drept. Caracterul
democratic al statului şi statul de drept se implică şi se presupun reciproc. Aceste trăsături se pot
regăsi acolo unde echilibrul puterilor este realizat, unde supremaţia constituţiei este asigurată. Pentru
că, în fond, democraţia poate fi definită şi ca domnia dreptului.
România este un stat social. Acest caracter rezultă atât din natura statului, cât şi mai ales din
funcţiile sale. Statul modern poate şi trebuie să imprime tuturor acţiunilor economice, politice, culturale,
un conţinut social fundamentat pe valori etice şi umane, care să creeze terenul fertil exprimării reale a
personalităţii cetăţenilor, a drepturilor şi libertăţilor lor, a şanselor egale. Statul social nu poate fi un
simplu partener de afaceri, un simplu observator, ci un participant care trebuie să intervină, trebuie să
aibă iniţiativă şi mai ales să ia măsuri care să asigure realizarea binelui comun. El trebuie să protejeze
pe cel slab, dezavantajat de destin şi şansă, trebuie să sprijine sectoarele economice aflate în criză,
dar care sunt indispensabile promovării unui trai civilizat, trebuie să asigure funcţionarea unor servicii
publice de protecţie şi intervenţie socială.
2
România, stat naţional, unitar şi indivizibil. Sub aspectul structurii de stat, România se prezintă ca
un stat unitar. În cadrul statului nostru vom identifica deci trăsăturile statului unitar. Astfel, pe teritoriul
României este organizată o singură formaţiune statală. De aici, drept consecinţă, existenţa unui singur
rând de autorităţi publice centrale. Astfel, în ţara noastră există un singur parlament. De asemenea,
există un singur guvern şi un singur for judecătoresc suprem.
Cetăţenii au o singură cetăţenie, cetăţenia română. Teritoriul ţării este organizat în unităţi administrativ-
teritoriale (judeţe, oraşe şi comune), iar autorităţile publice din aceste unităţi sunt subordonate uniform
faţă de cele centrale.
Întreaga organizare statală este stabilită prin Constituţie. Caracterul naţional al statului unitar român
exprimă unul din elemente constitutive ale acestuia, ştiut fiind că, în accepţiunea largă, statul este
constituit din 3 elemente, şi anume: teritoriu, populaţie (naţiunea) şi suveranitate (puterea organizată
statal). Se preferă însă, în contextul explicării caracteristicilor statului, termenul naţional, pentru că din
punct de vedere riguros ştiinţific naţiunea este elementul constitutiv al statului, ea putând fi definită ca
populaţia de ieri, de azi şi de mâine. Naţiunea exprimă istoria, continuitatea şi mai ales comunitatea
spirituală şi materială. În populaţie, de regulă, distingem trei categorii, şi anume cetăţenii, străinii şi
apatrizii, ori aceste două categorii de la urmă nu sunt încorporate în categoria naţiune.
[paginile 305-312]
Forma de guvernământ
Prin forma de guvernământ înţelegem în general modul în care sunt constituite şi funcţionează
organele supreme. Ea este raportată în principiu, la trăsăturile definitorii ale şefului de stat şi la
raporturile sale cu puterea legiuitoare.
Realizând o sinteză a formelor de guvernământ, vom reţine că cele mai utilizate au fost şi sunt
monarhia şi republica.
Monarhia
Ca formă de guvernământ, monarhia se caracterizează prin aceea că şeful statului este un monarh
(rege, domn, împărat, prinţ, emir), absolut sau nu, ereditar sau desemnat după proceduri specifice, în
funcţie de tradiţiile regimului constituţional.
Monarhia absolută, cea mai veche formă de monarhie, se caracterizează prin puterea discreţionară
în stat a monarhului. Această formă, specifică până la Revoluţia Franceză, a existat până aproape de
timpurile noastre, fiind de menţionat că la începutul secolului al XX-lea existau încă două imperii
absolute, şi anume Imperiul Rus şi Imperiul Otoman.
Monarhia limitată (constituţională), aşa cum o arată chiar denumirea, se caracterizează prin
limitarea puterilor monarhului prin legea fundamentală a statului (constituţia). Cu toate aceste limitări,
monarhul are un mare rol, atribuţiile parlamentului fiind reduse.
Monarhia parlamentară dualistă este o formă a monarhiei constituţionale, în care monarhul şi
parlamentul său stau, din punct de vedere legal, pe o poziţie egală.
Monarhia parlamentară contemporană, întâlnită astăzi în Marea Britanie, Belgia, Olanda, ţările
scandinave, ca o expresie a tradiţiei şi istoriei acestor ţări, are mai mult un caracter simbolic. Monarhul
păstrează unele prerogative, precum dreptul de a dizolva parlamentul, dreptul de numiri în funcţii
superioare, dreptul de a refuza semnarea unor legi.
Republica
Republica este acea formă de guvernământ în care cetăţenii se guvernează singuri, desemnându-şi
preşedintele sau alegând un şef de stat, denumit de regulă preşedinte.
3
În republică, guvernarea se înfăptuieşte prin reprezentanţi aleşi după proceduri electorale. Aici, şeful
de stat, preşedintele de republică sunt aleşi fie prin vot universal, fie de către Parlament, desemnare ce
determină clasificări ale acestei forme de guvernământ.
Republica parlamentară se caracterizează prin alegerea şefului de stat de către parlament, singur
sau completat cu delegaţi, în faţa căruia acesta de altfel răspunde, nuanţat desigur. Datorită acestui
lucru, poziţia legală a şefului de stat este inferioară parlamentului (Italia, Austria, Germania, Finlanda).
Republica prezidenţială se caracterizează prin alegerea şefului de stat de către cetăţeni, fie direct
prin vot universal, egal, secret şi liber exprimat, fie indirect prin intermediul colegiilor electorale (electori,
în S.U.A., de exemplu). Acest mod de desemnare a preşedintelui de republică îl situează, din punct de
vedere legal, pe o poziţie egală cu parlamentul. În republica prezidenţială, prerogativele şefului de stat
sunt puternice. În unele republici prezidenţiale, preşedintele de republică este şi şeful guvernului, în
altele există şi un şef al guvernului (Franţa, de exemplu). În forma de guvernământ republicană, funcţia
de şef de stat poate fi îndeplinită fie de către o singură persoană, fie de către un organ colegial (situaţie
des întâlnită în statele din Europa de Est în 1945-1990).
Forma de guvernământ a României
Evoluţia formei de guvernământ în România a reflectat întreaga evoluţie istorică, de la formarea
statului unitar român (1859) până în prezent. În acest sens vom aminti că, potrivit Statutului lui Cuza
(1864), puterile publice erau încredinţate „Domnului, unei Adunări ponderatice şi Adunării elective”,
domnia caracterizând deci instituţia de şef de stat. Constituţia din anul 1866, sub-secţiunea I „Despre
Domn”, reglementează monarhia ca formă de guvernământ, stabilind ereditatea în linie descendentă
directă. După proclamarea Regatului (1881), domnul „ia pentru sine şi moştenitorii săi, titlul de Rege al
României”. Monarhia este menţinută şi de constituţiile din 1923 şi 1938.
Forma monarhică a fost înlocuită cu forma republicană de guvernământ prin Legea 363 din 30
decembrie 1947. Republica a fost consacrată prin constituţiile din anii 1948, 1952, 1965.
După Revoluţia din Decembrie 1989, prin Decretul-Lege nr. 2 s-a reafirmat forma de guvernământ
republicană, iar potrivit legislaţiei, s-a instituit funcţia de Preşedinte al României. Constituţia actuală a
României, prin articolul 1, stabileşte că forma de guvernământ a statului român este republica.
Preşedintele României este ales prin vot universal şi nu este subordonat Parlamentului.
[paginile 312-314]
Structura de stat
Noţiunea şi formele structurii de stat

Prin structura de stat, ca noţiune, se înţelege organizarea de ansamblu a puterii în raport cu teritoriul,
în sensul dacă statul este constituit din unul sau mai multe state membre. Teritoriul este una dintre
bazele organizării puterii de stat ce interesează dreptul constituţional, în primul rând, sub aspectul
structurii de stat. Structura de stat nu este altceva decât organizarea de ansamblu a puterii în raport cu
teritoriul, ea indicându-ne dacă un stat este constituit din unul sau mai multe state membre.
Formele structurii de stat
În formele structurii de stat cuprindem statul unitar şi statul federativ. Statul unitar este denumit, în
literatura de specialitate, şi statul simplu, iar statul federativ mai este analizat şi sub denumirea de stat
compus sau complex, alături de asociaţiile de state.
a) Statul unitar sau simplu. Ca formă a structurii de stat, statul unitar se caracterizează prin existenţa
unor formaţiuni statale unice şi prin existenţa unui singur rând de organe centrale de stat (un singur
organ legiuitor, un singur guvern, un singur organ judecătoresc suprem). Cetăţenii statului unitar au o
singură cetăţenie, iar organizarea administrativă a teritoriului este astfel făcută, încât, de principiu,
organele de stat din unităţile administrativ-teritoriale se subordonează uniform faţă de organele de stat
4
centrale. O consecinţă importantă a acestor trăsături o reprezintă şi faptul că, în principiu, dreptul este
aplicat uniform pe întreg teritoriul statului unitar. Sunt state unitare România, Bulgaria, Suedia, Italia.
Unii autori merg mai departe în analiza statului unitar, identificând două categorii de state unitare, şi
anume statul unitar simplu şi statul unitar complex sau regional. De asemenea, în raport de
modalitatea concretă în care se exercită puterea de stat în cadrul statelor unitare, se poate vorbi
despre state unitare centralizate sau descentralizate. În statele centralizate, exercitarea puterii de
statale se realizează prin intermediul autorităţilor centrale, cele locale neavând decât rolul de a pune în
aplicare deciziile astfel adoptate. În statele descentralizate, autorităţile locale pot avea unele
componente decizionale proprii, distincte de cele ale autorităţilor centrale.
b) Statul federativ, compus sau regional. Spre deosebire de statul unitar, statul federativ este format
din două sau mai multe state membre, prin unirea cărora apare un nou stat, federaţia – ca subiect
unitar de drept. El se caracterizează prin existenţa a două rânduri de organe centrale de stat, şi anume
organele federaţiei (Parlament, Guvern, organ suprem judecătoresc) şi organele statelor membre, în
sensul că fiecare stat membru are un Parlament, un guvern şi un organ judecătoresc suprem proprii.
Rezultând din unirea statelor membre, care-şi menţin totuşi o anumită independenţă, federaţia se
caracterizează şi printr-o structură aparte a organelor de stat federative. Astfel, parlamentul federal
este un parlament bicameral, aici impunându-se cu necesitate existenţa unei a doua Camere, care să
reprezinte statele membre (Consiliul statelor în Elveţia, Senatul în S.U.A.). Desigur, sunt şi state
unitare în care parlamentul are o structură bicamerală, dar aici bicameralismul este justificat de
„oportunitatea politică şi ingeniozitatea constituţională” sau de nevoia realizării unui democratism şi a
unui echilibru în legiferare. Pentru statele federale însă, bicameralismul este o necesitate.
Raporturile dintre statele membre ale federaţiei sunt raporturi de drept intern, federaţia formând o
uniune de drept constituţional, spre deosebire de asociaţiile de state, care formează uniuni de drept
internaţional şi în care raporturile dintre state sunt raporturi de drept internaţional. De aceea, dacă
aceste raporturi sunt reglementate în primul caz prin constituţia federaţiei, ele sunt reglementate în
al doilea caz prin tratatele internaţionale. Trebuie menţionată, de asemenea, şi o altă caracteristică a
statului federal, şi anume existenţa a două cetăţenii, care însă se implică reciproc. Cetăţenii au
cetăţenia statului membru, precum şi cetăţenia statului federal, afară de cazul în care statele membre
ale federaţiei decid altfel.
Astăzi, forma de stat federală este regăsită în multe state. Pe continentul american au structură
federală Statele Unite, Canada, Mexicul, Brazilia, Argentina, Venezuela. În Europa, sunt state
federative Elveţia, Germania, iar în Asia şi Oceania, India, Australia.
Asociaţiile de state
În cadrul asociaţiilor de state sunt cercetate în mod obişnuit uniunea personală, uniunea reală şi
confederaţia. Asociaţiile de state nu constituie forme ale structurii de stat, ele nedând naştere la state
noi şi deci, implicit, la noi subiecte de drept. Ele sunt forme ale vieţii internaţionale, constituite şi
funcţionând pe baza tratatelor internaţionale, statele membre păstrându-şi independenţa.
a) Uniunea personală este o asociaţie de două sau mai multe state independente, care au comun doar
şeful statului. Ea nu poate fi formă a structurii de stat, deoarece nu este un stat nou. Uniunea
personală a fost consecinţa legilor de succesiune la tron sau a alegerii unui şef de stat comun.
b) Uniunea reală este o asociaţie de state în care, pe lângă şeful statului, există şi alte organe de stat
comune. In cazul uniunilor reale s-a putut vorbi într-adevăr de o formă a structurii de stat, nu numai
pentru că în general li s-a recunoscut dreptul de a acţiona în relaţiile internaţionale ca un singur stat,
dar şi ca o consecinţă a faptului că ele aveau şi alte organe comune decât şeful statului. Am adăuga la
acesata şi faptul că, în unele cazuri, uniunea reală a fost o etapă spre formarea statului unitar, ceea ce
pune într-o lumină specifică, proprie, raporturile dintre statele membre ale uniunii reale (de exemplu,
Principatele Unite). Uniuni reale cunoscute în istorie sunt: Principatele Unite între 24 ianuarie 1859 şi
24 ianuarie 1862; Austria şi Ungaria între anii 1867-1918; Norvegia şi Suedia între anii 1815-1905;
Danemarca şi Islanda între anii 1918-1944.
5
c) Confederaţia de state este o asociaţie de state independente determinată de considerente
economice şi politice atât de ordin intern, cât şi de ordin extern, care nu dă naştere unui stat nou, ca
subiect individualizat de drept. Statele care formează confederaţia urmăresc realizarea unor scopuri
comune economice, financiare, politice, de apărare. În vederea discutării şi hotărârii în probleme
comune, statele confederate îşi aleg un organism comun, denumit dietă sau congres, ale cărui hotărâri
sunt aprobate ulterior de către state. La baza confederaţiei stă tratatul internaţional. Exemple de
confederaţii de state: Confederaţiile statelor americane între anii 1778-1787; Confederaţia germanică
între 1815-1871; Confederaţia elveţiană între anii 1815-1848.
[paginile 314-321]
Organizarea administrativ-statală
Noţiunea şi importanţa organizării administrative a teritoriului

Teritoriul interesează dreptul constituţional sub două aspecte, şi anume structura de stat şi organizarea
administrativă a teritoriului. Fiind vorba de un factor comun – teritoriul –, apare evidentă legătura ce
există între noţiunea de organizare administrativă a teritoriului şi cea de structură de stat.
In literatura de specialitate exista două opinii care diferă între ele prin aceea că în timp ce unii autori
consideră organizarea administrativ-teritorială o delimitare a teritoriului şi populaţiei în unităţi
administrative, alţii o consideră ca delimitarea teritoriului în unităţi administrative.
In organizarea administrativă a teritoriului, elementul unic este teritoriul, deoarece el face obiectul
organizării în unităţi. Teritoriul fiind una din bazele organizării puterii de stat, definiţia trebuie să exprime
relaţia dintre teritoriu şi organizarea puterii de stat. Mai mult, populaţia nu constituie în totalitatea ei o
bază a organizării puterii de stat, deoarece nu toată populaţia participă la conducerea de stat, la
aceasta participând numai cetăţenii.
Consideraţiunile expuse nu pot duce însă la neglijarea rolului populaţiei în realizarea organizării
administrative a teritoriului. Dacă organizarea administrativă a teritoriului este delimitarea acestuia în
unităţi, populaţia constituie un criteriu ce este luat în seamă, alături de alte criterii (economic, naţional,
social, căi de comunicaţii). Delimitarea însă este teritorială, geografică şi pentru că populaţia este
factorul mobil, iar delimitările teritoriale sunt fixe.
Constituţiile României au stabilit expres că teritoriul ţării noastre este inalienabil şi indivizibil.
La sfârşitul acestor consideraţiuni, putem spune că organizarea administrativă a teritoriului este
delimitarea teritoriului unui stat în unităţi administrativ-teritoriale, delimitare făcută în scopul realizării
unitare a puterii. Vom adăuga la cele de mai sus că organizarea administrativă a teritoriului se face în
funcţie de anumite obiective şi criterii şi că realizarea unitară a puterii se înfăptuieşte prin organele de
stat aşezate în teritoriu.
Organizarea administrativă actuală a teritoriului României
In anul 1968, s-a adoptat Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului. Teritoriul
ţării a fost organizat, în baza Constituţiei şi a noii legi, în judeţe, oraşe şi comune.
Unităţile administrativ-teritoriale
Constituţia actuală stabileşte, prin art. 3(3), că teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în
comune, oraşe şi judeţe. De asemenea, adaugă acelaşi articol, în condiţiile legii unele oraşe sunt
declarate municipii.
Judeţul. Judeţul este unitatea administrativ-teritorială care joacă rolul de verigă intermediară în cadrul
organizării administrative a teritoriului. Faţă de această situaţie, judeţul are trăsături şi funcţionalităţi
proprii, specifice. Judeţul este o unitate administrativ-teritorială complexă din punct de vedere
economic şi socio-cultural, o unitate de coordonare şi control din punct de vedere politico-administrativ.
6
Organele de stat din judeţe au legături nemijlocite cu organele centrale de stat. Judeţul cuprinde oraşe
şi comune. În stabilirea numărului judeţelor s-a urmărit ca acestea să fie echilibrate ca suprafaţă,
număr de locuitori şi potenţial economic, capabile să asigure valorificarea resurselor materiale de pe
întreg cuprinsul ţării. Există, astfel, în ţara noastră, un număr de 41 de judeţe. Populaţia unui judeţ este
în medie de peste 450.000 de locuitori.
Oraşele în care-şi au sediul autorităţile publice judeţene sunt oraşe reşedinţă. Oraşul reşedinţă este
stabilit în funcţie de importanţa sa economică, socială şi politică şi, eventual, de perspectivele sale de
dezvoltare. De asemenea, în stabilirea oraşului reşedinţă s-a urmărit ca acesta să ocupe o poziţie
geografică cât mai centrală, pentru a asigura legături rapide cu toate localităţile din cuprinsul judeţului.
Oraşul. Oraşul este o unitate administrativ-teritorială de bază în cadrul organizării administrative a
teritoriului. El este un centru de populaţie mai dezvoltat din punct de vedere economic, social-cultural şi
edilitar gospodăresc, având multiple legături cu zona înconjurătoare şi asupra căreia trebuie să
exercite o influenţă civilizatoare. Unele oraşe sunt declarate municipii. Municipiile au fost declarate
acele oraşe care au un număr mai mare de locuitori, o însemnătate deosebită în viaţa economică,
social-politică şi cultural-ştiinţifică a ţării, o îndelungată tradiţie istorică sau care au condiţii de
dezvoltare în aceste direcţii. Municipiul Bucureşti, faţă de importanţa sa economică, politică şi cultural-
ştiinţifică, faţă de faptul că este capitala ţării, are o organizare proprie, distinctă. Municipiul Bucureşti
este organizat pe şase sectoare, numerotate. Fiecare sector are organe proprii care se subordonează
organelor de stat ale Municipiului, iar acestea se subordonează organelor centrale de stat. Sub acest
aspect, Municipiul Bucureşti are un regim juridic şi politic asemănător cu cel al judeţului.
Comuna. Comuna, în sensul Legii nr. 2/1968, este unitatea administrativ-teritorială de bază care
cuprinde populaţia rurală unită prin comunitate de interese şi tradiţii, alcătuită din unul sau mai multe
sate, în funcţie de condiţiile economice, social-culturale, geografice şi demografice. Satele în care-şi au
sediile autorităţile publice comunale sunt sate reşedinţă.
Staţiunile balneo-climaterice. Trebuie să subliniem încă de la început că staţiunile balneo-climaterice
nu constituie unităţi administrativ-teritoriale distincte de cele menţionate până acum. Conform Legii
2/1968, oraşele şi comunele care, datorită condiţiilor climaterice, hidrografice sau aşezării lor, prezintă
importanţă pentru ocrotirea sănătăţii şi asigurarea odihnei cetăţenilor, sunt organizate ca staţiuni
balneo-climaterice.
Satele şi cătunele. Legea administraţiei publice locale stabileşte posibilitatea formării comunelor din
unul sau mai multe sate şi cătune.
[paginile 321-329]

 Definiti caracterele statului roman
 Formele de guvernamant
 Formele structurii de stat
 Organizarea administrativ teritoriala a Romaniei
APLICAŢII
1. Asociatiile de state cuprind:

a.) federatia de state
b.) uniunea personala
c.) regiunile autonome
7
d.) uniunea reala
e.) confederatia de state
A.) a, c, d
B.) a, b, c
C.) b, d, e
2. unitatile administrativ teritoriale din Romania sunt:

a.) orasul
b.) judetul
c.) comuna
d.) statiunile balneo-climaterice
e.) satele si catunele
A.) a, b, c, d
B.) b, c, d, e
C.) a, b, c, e
Răspuns corect:1-C; 2-C
8
CURSUL 14 – Organizarea puterilor in stat
 Puterea de stat, puterile publice
 Separatia puterilor, echilibrul puterilor, colaborarea puterilor
 Consacrarea separatiei puterilor in Constitutia Romaniei
 Definirea puterii de stat

 Trasaturile generale ale puterii organizate statal
 Teoria clasica a separatiei puterilor in stat
 Separatia puterilor in Constitutia Romaniei
Puterea de stat – forma de organizare statala a puterii poporului, organizare ce se realizeaza

prin mai multe grupe de organe de stat, cu functii si trasaturi clar definite si caracterizate prin
autonomie organizatorica si functionala, precum si prin echilibru reciproc si colaborare.
Teoria separatiei puterilor in stat – este o justificare ideologica a unui scop politic foarte
concret si anume slabirea puterii guvernantilor in ansamblu, limitandu-i pe unii prin altii.
Separatia comporta doua aspecte, si anume separatia parlamentului fata de guvern si separatia
jurisdictiilor in raport cu guvernantii, fapt ce permite controlul acestora prin judecatori
independenti.
Puterea de stat, puterile publice

Categoria cea mai des întâlnită în teoria şi practica sistemelor constituţionale este categoria de putere.
Ea apare în exprimări nuanţate, precum: puterea politică, putere de stat, puteri politice sau pur şi
simplu putere.
Uneori, categoria de putere este exprimată prin cea de suveranitate. Constituţia actuală a României,
prin art. 2, stabileşte că „Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin
organele sale reprezentative şi prin referendum”.
Statul nu este altceva decât organizarea statală a puterii poporului, este instituţionalizarea acestei
puteri. Dacă vorbim despre stat sau putere (puteri) de stat, vorbim despre unul şi acelaşi lucru. De aici
identitatea între expresiile autorităţi statale şi autorităţi ale puterii sau funcţiile statului şi funcţiile puterii.
În legătură cu expresiile putere politică şi putere de stat, se impun, de asemenea, unele precizări. Ele
pot evoca aceleaşi noţiuni, dar pot fi folosite şi pentru a evoca noţiuni ce se află într-o strânsă legătură,
însă neconfundabile şi care privesc fenomenul general (complex) de putere. Astfel, dacă termenul
politic desemnează caracterul social al puterii, expresia putere politică desemnează puterea poporului,
a naţiunii. Termenul politic poate desemna caracterul puterii unor formaţiuni, asociaţii, al puterii
partidelor. Puterile statale au şi ele trăsături politice, iar termenul politic la rândul său este nuanţat
explicat. Pentru ca sistemul teoretic pe care-l construim să fie clar, vom folosi termenul putere politică
pentru a desemna puterea poporului, care are un conţinut mai larg decât organizarea sa statală, altfel
spus decât puterea (puterile) de stat. Puterea (puterile) de stat este partea instituţională a puterii
politice, dar nu-i epuizează sfera, găsindu-ne aici în relaţia de la întreg la parte. Într-o asemenea
viziune ştiinţifică, trăsăturile puterii politice se regăsesc în puterile statului, dar trăsăturile statului nu se
regăsesc în totalitate în ansamblul puterii politice.
Puterea statală, într-o explicaţie simplă, este forma de organizare statală a puterii poporului. Dacă
această organizare se realizează prin mai multe grupe (categorii, autorităţi, puteri) de organe de stat,
1
cu funcţii (împuterniciri) şi trăsături clar definite şi caracterizate prin autonomie organizatorică şi
funcţională, precum şi prin echilibru reciproc şi colaborare, suntem în prezenţa separaţiei, echilibrului
puterilor. Această stare este specifică sistemelor de guvernământ democratice.
Funcţia fundamentală a statului este de a exprima şi realiza, ca voinţă general obligatorie (voinţa de
stat), voinţa poporului.
Trăsăturile generale ale puterii organizate statal. Deosebirile de alte puteri
Înţelegem prin trăsături generale ale puterii de stat acele caractere esenţiale şi comune tuturor tipurilor
de putere de stat, care permit gruparea lor într-o noţiune generală şi care diferenţiază în acelaşi timp
puterea de stat de orice alt fenomen. Pot fi identificate următoarele trăsături generale ale puterii de
stat:
1)caracterul de putere;
2)putere de constrângere;
3)putere socială;
4)puterea de a exprima şi realiza voinţa ca voinţă de stat;
5)caracterul organizat;
6)suveranitatea.
[paginile 330-334]
Separaţia puterilor, echilibrul puterilor, colaborarea puterilor

Teoria separaţiei puterilor este o teorie celebră, de largă audienţă şi frecvent invocată. Sub numele de
teorie a separaţiei puterilor în stat se ascund, în realitate, mai multe teorii referitoare la puterea de stat,
care analizează diverse modalităţi de exercitare a acesteia.
Teoria separaţiei puterilor a avut un rol aparte, poate decisiv, în promovarea sistemului reprezentativ,
adică în valorificarea democratică a relaţiei dintre deţinătorul suveran al puterii (poporul, naţiunea) şi
organizarea statală a puterii politice, în căutarea, în chiar organizarea statală şi funcţionarea puterii, a
garanţiilor exercitării drepturilor omului şi cetăţeanului. Este o teorie care a stat la baza elaborării
constituţiilor, afirmaţiile din Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului (1789), Franţa, stând mărturie
în acest sens. Astfel, potrivit Declaraţiei menţionate, o societate în care garanţia drepturilor nu este
asigurată, şi nici separaţia puterilor nu este determinată, nu are o constituţie.
Enunţată de către John Locke (Traité du gouvernement civil, 1690), teoria separaţiei puterilor este
definitivată şi explicată pe larg de către Montesquieu (Charles-Louis de Secondat, baron de la Brede et
de Montesquieu, născut în 1689) în celebra lucrare Despre spiritul legilor (1784). Montesquieu a făcut
din separaţia puterilor un eficient instrument al siguranţei cetăţenilor.
Rezultă din celebra lucrare Despre spiritul legilor că totul ar fi pierdut „dacă acelaşi om sau acelaşi corp
de fruntaşi, fie al nobililor, fie al poporului, ar exercita aceste trei puteri: pe cea de a face legi, pe cea de
a aduce la îndeplinire hotărârile obşteşti şi pe cea de a judeca infracţiunile sau litigiile dintre particulari”.
Teoria clasică a separaţiei puterilor în stat
Sintetizând teoria clasică a separaţiei puterilor, vom putea reţine mai multe idei. În orice societate
organizată în stat există trei funcţii: de edictare de reguli juridice sau funcţia legislativă; de executare a
acestor reguli sau funcţia executivă; de judecare a litigiilor sau funcţia jurisdicţională. Fiecare funcţie
este conferită unor organe distincte: puterea legislativă, adunărilor reprezentative; puterea executivă,
şefului statului, eventual şefului de guvern şi miniştrilor; puterea judecătorească, organelor judiciare.
La început, teoria separaţiei puterilor în stat interzicea doar ca cele trei funcţii să fie exercitate de acelaşi
organ. Pentru a înlătura pericolul despotismului, trebuia ca cele trei funcţii statale să fie divizate şi
2
distribuite între mai multe autorităţi, indiferent cum ar fi fost realizată această separaţie. Aceeaşi funcţie
putea fi exercitată de mai multe organe, important era însă ca acelaşi organ să nu poată exercita mai
multe funcţii.
Teoria separaţiei puterilor este în realitate o justificare ideologică a unui scop politic foarte concret:
slăbirea puterii guvernanţilor în ansamblu, limitându-i pe unii prin alţii. Se consideră că separaţia
puterilor comportă două aspecte bine conturate:
a)separaţia parlamentului vizavi de guvern;
b)separaţia jurisdicţiilor în raport cu guvernanţii, fapt ce permite controlul acestora prin judecători
independenţi.
Organizarea statală contemporană a puterii politice

Câteva consideraţii privind organizarea statală contemporană a puterii politice sunt importante. Două
constatări rezultă azi din teoria şi practica statală, şi anume: continuitatea unor structuri tradiţionale şi
transformarea funcţiilor acestora.
Cât priveşte menţinerea unor structuri tradiţionale, este simplu de observat că şi astăzi distincţia între
legislativ şi executiv rămâne o trăsătură fundamentală a regimurilor politice. Aceste structuri tradiţionale
au cunoscut şi cunosc o permanentă transformare. Aceste transformări s-au datorat tendinţei de a se
da executivului grija marilor decizii politice, Parlamentului rezervându-i-se rolul de reflecţie şi de control
al Guvernului. De asemenea, transformările se explică prin aceea că în fapt este vorba de un echilibru
al puterilor, şi nu de o separaţie care din start consideră potenţial antagoniste parlamentul şi Guvernul.
[paginile 335-340]
Consacrarea separaţiei puterilor în stat în Constituţia României

Examinând dispoziţiile Constituţiei României, putem constata că ea consacră echilibrul puterilor în stat
în conţinutul şi semnificaţia sa ştiinţifică şi, desigur, modernă. Mai multe argumente sunt pertinente şi,
desigur, convingătoare.
a)Articolul 1, alineatul 4, prevede o separaţie clară a puterii: „Statul se organizează potrivit
principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul
democraţiei constituţionale”.
b)Cele trei puteri clasice se regăsesc exprimate în Constituţie: legislativul în normele privitoare la
Parlament (art. 61şi urm); executivul în normele privitoare la Preşedintele României şi Guvern (art. 80
şi, respectiv, 102); justiţia în normele privitoare la autoritatea judecătorească (art. 124 şi urm).
c) Ordinea reglementării în Constituţie a puterilor este ordinea clasică, firească. Constituţia dă
expresie juridică realităţilor şi activităţilor politice statale în succesiunea lor firească.
d)Având în vedere legitimitatea împuternicirilor Parlamentului, compoziţia sa numeroasă şi larg
reprezentativă, Constituţia asigură acestuia o anumită preeminenţă în raport cu celelalte autorităţi
statale. Astfel, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării (art. 61), el are funcţii de formare,
alegere, numire, învestire a altor autorităţi statale şi, desigur, funcţii de control. Fireşte, se poate
adăuga caracterizarea dată de art. 58, potrivit căreia Parlamentul este organul reprezentativ suprem al
poporului român, deşi utilizarea termenului suprem poate fi privită cu multe rezerve de ordin ştiinţific în
contextul teoriei separaţiei/echilibrului puterilor în stat. Trebuie să observăm că echilibrul puterilor îşi
găseşte semnificaţii şi în organizarea şi funcţionarea autorităţii legiuitoare. Chiar structura bicamerală a
Parlamentului exprimă echilibrul în exercitarea puterii legislative. De altfel, acesta este şi singurul
argument solid al bicameralismului Parlamentului faţă de faptul că România este un stat naţional
unitar.
3
e)Raporturile constituţionale dintre autorităţile publice se caracterizează prin implicări reciproce
ale unora în sfera de activitate a celorlalte, implicări ce semnifică echilibru prin colaborare şi control.
Ca o concluzie la cele precizate mai sus, se poate preciza ca ne aflam în prezenţa unei conlucrări a
structurilor statale în realizarea voinţei poporului. Această conlucrare presupune: competenţe clar
delimitate prin Constituţie, autonomie organizatorică şi funcţională, control reciproc fără imixtiune,
garanţii constituţionale ale îndeplinirii mandatului şi ale respectării drepturilor cetăţenilor.
[paginile 340-342]

 Puterea de stat, puterile publice
 Trasaturile generale ale puterii organizate statal
 Teoria separatiei puterilor in stat
 Consacrarea separatiei puterilor in stat in Constitutia Romaniei
APLICAŢII
1. Identificati trasaturile generale ale puterii organizate statal

a.) puterea de stat este o putere politica
b.) puterea de stat este o putere de constrangere
c.) puterea de stat este si exista numai ca putere organizata
d.) suprematia si independenta puterii in exprimarea si realizarea vointei guvernantilor ca
vointa de stat
e.) caracterul social al puterii statale
A.) a, c, d, e
B.) a, b, c, d
C.) b, c, d, e
2. Precizati prin ce se deosebeste puterea de stat fata de puterea politica

a. puterea de stat are uncontinut mai restrans decat puterea politica
b. puterea de stat este o parte institutionala a puterii politice
c. trasaturile statului nu se regasesc in totalitate in ansamblul puterii politice
d. puterea de stat este forma de organizare a puterii poporului
e. functia fundamentala a statului este de a exprima si de a realiza ca vointa generala
obligatorie vointa poporului
A.) a, b, e
B.) a, b, c
C.) a, c, d
Răspuns corect:1-C; 2-B
4
Capitolul VII
Cetitenia romAni
Obiectivele de invitare ale Capitolului VII
Dupi studiul acestui Capitol de invetare veti rcu$i:

\a d.
- se finili notriunea
dcfinili nol , rca de
d<..ce,aler'c
,,cetitenie";.
-. 5.
sA definili
definiri notiunea
nulrJ re" de .,nalionalitate";
..ndtrura i14re :
-- si n.rru?juridici
. abrlrlr natura
..- stabilili .renrcr:
und,ci a ceteteniei;
ce
| .i cunoa$re{j
si (\olulid juridjca
crloar eri evolutia jundrcr a corcepn L i de ,,cetaienie"
- conceplului in
..cer;tenre in
]
I I &eptul
oreprul rom;.e...
romanesci I
I i --..sd cunoagteti retstemer Lo (a jrundrca,

c.rnoor <!, reglementarea uridici a cetaleniei
ceL2(crler in
in dreptul ,orrl1..-,
dr.or, romanesc; I
- ficrri
identificati
idenr prircrprile
| sa DrinciDiile cer: eni.r
ceidtenici .omane
rorrare.
l-
I
I Secliunea l. \oliunea de cerdlenie
I
| r - rrr.c'i,c, r -.r1r,d <.rL eoi, ra.,, ard,r. c,,,J ,,ne, pe,.ud,c

I ^.'.ld .L,llLronI rLegea nr.2t loot r LedlJric .or.re r(pubt.cdr..
i i,e
I U.Or - l,hd n llsugusr2utLr)
I
I
I aelilenia esle legitura !i rns lrlia cer;.enic, I ir drepru. onan. relcnn.
"pdn.r
I rpartenellla unei persoane du'5e h rcea parte a populaliei ,,.ivlr rrmanus" carc7ua
I i2ice la un anumitstat. parle h reburile publice. in sisternul seniorial feurlal
I e \ts\a .instit lia supuvniei", iar conceptul modem de
I ..\tdrcita I tn.r definrt ir Dechr"lr drepturito- onu,

I rr .i .er;,ear .rl.i prumo\ar; de Rc\ol rlir tmnc(,," d( td t-8q. Di1 puncr de \ede-e
I L'ldr,. Jeri.en. repre/in u aced egarurr o(r-aner.a. pot c; ;i 1urid,ca. .e .e
-e, .,cata rnrre r iroi, rd. Der.odia tr/r.c. .i .r"n.t o( .rt c,;L,,li eriiorru
| ' tocu e:re.
I Cetilctria e\re legarura !i apaflenenla utrei per\orne fzice ta un anumit .rat.
| \o,i, rea J. r<ratenie d1 do ra r.cenliun. inrlitutie iuridici. ddica tolal ared regu
Uor ae arcpt ee ax ca obiect de reglemenrare modui de doUana;re qi tie pierderi a
I cerale-rer. )r conditie iuridicd. . dic; ..rLatie -elutr)r- dr raponurite i.r-:drLe
I
statorn cite ntrc o persorna tlzrca fi stal, erprimand aparenenF a;csruia la starul al
I
| .,rui cerae"r e.l(. I' r-imr accel'riune. c(tuLen o . on{rlLre o c" egorie legra de
. rcprul ob'e. r \. p< .i d n cca Je-d do i .? s( a\ea.,. r
| lunr ideii de subrec de
I d epr. c(le doua ac'rpt.uni fiiro , ."n. leg".e :r rc el(
I ner'-.... rcteri oare la rcr;.enie.c rrriecre"za ir rnare m;.r r" drcpru'r.i colr.rrru-
| 'ion" ,are pri.l del n.l.<. rcelerenl(a/J -apo-njri c drnlle ctar ir Jer.ilean. pnn 5Lx-
I
I
I
120
bilirea principalelor drepruri- libeaAF ii indatorii ale acesluja din urina. f::r_-
prin fixa.rea condiliilor cc trebuie inrruniie pent-u a fi ales sau desemnai inr i : - l
de conducere sau de reprezeDtare. Cetnlenia nu este insi doar o instirulie _-::.
.De.ifi,a dreptu I consriru iora. l".e rega.e.re ri n a l< romlr oJ dreo.. ,.- _:
dreptul civil, dreptul iDrernational public, drepiul inrernaljonal prival e!c. :-:,-.
defini cetaleDia trebuje si pornim de la faptul cd ea are un conlinut ii o fin: :: r
se coreleazA cu realit5li econonice, sociale ti culrurale concrete inrr o .- _-'.l
societate. Cetdlenia reprezinti expresia relatiilor social-economice, polirice ,r: :j
dintre persoanele fizice ii statul roman. in doctrina juridici, profesorul -:_
=
Rousseau a dat urmEioarea definitie cetdleniel e.\te lesAtLftj pt. - -
;L,r'a..i r\rydaea,n Jdh o pp ,, drc tt:i, i ,. 'Cetdlenid
,r onL,nit .,t,. " .r,.," . -..
etprin.i prln totalitatea dlepturilot ti obligaljilor rcdproce dinbe o pet::: -
stahtl al cdtui cefiledn este, Si mai n1it, este o leealttt'd iuriclicd speddtd t:": :
f"platint 'n pd.t"obt f^t ngitao/trar.,..t pi. r,ôoar,;n,n,d " .
ot' \at. pp ro... ii ae, ,at, ," ,o,n[ taha4e. n""...",. O,"i. ..-_ _
public approfondi, Ed. Dalloz, 1958. p. 98).
Pentru cxpiicarea conceptului de cetalenie uiiljzat de Legea jirn&..:_

romani, se impun cateva precizeri privind delimitarea noliunii de cetelenie d3 ::: :
nalionalitare, aceash din umli fiind folosiiA in dr.eptul roma esc o perioada d. : ,:
Sectiunea a 2-a. Notriunea de nationalitate
N ationalitatea 9i cetilenia sunr doui notiuni cu care operam h lmbajul j L. : _.

cu privire care ne pLrnem intrebarea dace existd deosebiri sau asemenari
1a ::: !:
dati, care sunt acestea. Este oare celalenia o noliune sinonime cu cea de natio.: -,:-r
sau desemneazd o aiti categorie juridica? Referitor ta aceasti problemi. pro :i:-,
Paul Negulescu afirma in cursul siu de drept constitulional djn 1921 ca .
gt'upare aneneascai lbmdtd din rcltniunea mai nuttor;t'amitii, h.uin.t u k- :--
-
de teminat S i r ind suptlsi aeleiasi a toritdti constjtuie poporllt. Da/, dacd ; : . :, :
grupate de admen, trditld s b aceeasi autaritate, are a constiinld canund, prn:
-.:-
ed memhrli ei Si Lrnasii lar du trdit 'impremd un tiry) indehnsat pe ;:: :
t"/totit .htp-aad. pt ,, ,.ln, a,/ |, JtiarJ annott dea.ctd! cJ,aL,;rr .
sinpht popt, ci o naliune. DacA la o dti ne coltstatdn Lnitate de .te litt: : -
rcligie, a n\nin ^n.
naliandlitate" (Pdul Negute:?u. Curs de drept constitutional r.:_:
Bucure$ti, 1927, p. 70). A$adar, nationalitarea estc datd de unjtatea de rasd. de :-
$i de rcligie a celor ce treiesc sub aceeaii aurorjtalc pe un anumit reritoriu. a\:::
constiinln $i o isiorje indelungari comuni. dar ti acclaii jdeal. Din acest pu.r l
vedcre nu trebuie confundate nolu ea de naliune cu cea de najionalilate.
Noliuhea de aalia%lndtu 121
\ationalitatea este un DacA nafonalitatea este un atribut al p€rsoanei, in
atribut al persoanei. sensul ci oice persoana apa(ine unui grup ce se
delimiteaz; de altele prin unitarea dc 1imbi, cuhuri,
obiceiuri, religie, etnie etc., nafiunea reprezinte toialita-
tea cclor care au in comun acest atribut. ,,Natiunea et/e a entitate distinctd de
in.litizii care o conpun, din punct de wclere juri.lic ea constituie o peftoand j uridicd
aparte. Ndtiunea rcprezntd bcndi rezubatul acestui .lestin comun, bazat pe
elemente de coeziune Si solidaritate spetifce origi e sau trccut emun, timbd
fi/sau culturn emun4 abiceiuti, idei, sentine te egal in7drtdtite g care reuneste
t tctdtul d,ipi trqu1 ati. in nod iknti, aL doat ind,,t,t ptez?4tt r,tazt ,t )i
generaliile anterioare Si pe .ele liitoarc" (Ioan Muraru, Ele a Sinina Tdndsescu.
Drept constitulional qi irrstitutiipolitice, vol. lt, ed. a 12-a, p. 5l).
\atiunea este fundament Teoreticienii revolutiei franceze au considemt chiar ci

al ststului. natiunea este iundamentul statului, putandu-se pune
semnul egalitelij inhe populatia unui star $i naliunea
care il fondeaze. Statele modeme de astizi nu pot face
abstraclie de unele realitili obiective care ne determini sd afirmim cb naliurea esre
mai de gmbi o entiralc sociologice, antedoad statului, fbra a putea pune insa semnul
egalitAli intre naliunc qi populatie. ASa ne putem explica existenla in zi1e1e noastre a
unor state multinalionale (Marea Britanie) sau a unor natiuni divizate in mai multe stare
(naliunea alabi).
Trebuie sA lbcem de asemenea o distinclie $i intre noliunile de najionalitate Si

etnie. Conform art. 4 alin. (2) din Constitulie ,,RomAnia este patrid conund $i iruliri-
.ibild a tuturor cet4lenilot sdi, JdrA deosebire de nsd, cle ationalitate, .te orisine
etnicd,.le linbd, de religie, de sex, de opinie, de apartene ld politicA,.te arere sau
de arigine sociald". Se poate obser,'a. atadar, cA printre criteriile de nediscriminare
se afli nationalitatea ;i originea etnic6.
Apartenerla etnici este una dintre cele mai putemice tipuri de identifictui comu-
nitare. Unii autori au analizat chiar anumite atribute care definesc o comunitate
etnici. Aslfel, s-a considerat cd o comunitate etnica se define$te printr-ull nume
propriu colectir, pintr-un mit al istoriei comune, amintiri istorice comune. unul sau
n1ai multe elemente distincte ale culturii comune. asocierea cu un teriroriu considerar
lari mani $i un sentinent de solidariiate pentru o parte scnnificative a sociefilii
(Anthonr D. Snith,National Identity, Penguin Books, I991, p. 21). Cu cAt sLurt mai
multe din aceste atribute prezente intr-o comunitaie, cu adt este mai probabil ca tipul
de identilate care o unette si fie cea einicA. Prezenia legahfilor etnice
$i a memoriei
comune crceazi teMinle de tmnsformare a anumitor grupud de populatie in naliuni_
Pentru ca rn stal sd existe este nevoie de un teritoiu, de o populalie si de suvem-

nilatc, ultima inteleasa ca putere de stat ce aparline- poporului. in prezent, este
imposibil de gesit un popor alcetujt, de exemplu, dintr-o singuri rasi sau av6nd in
totalitate aceea$i religie. Limba reprezinti un elemenr fundamental in alcAluirea unui
popor li o nccesitate in formarea unei congtiinJe comune, a unui spirit de solidaritate
122
$i a unitiii de voinl;- Numai din acest punct de vedere mlunea se poate co#irnda cu
poporul. NaFunca reprezinti inse totaliratea penoanelor care au o istorie comuni pe
ur teritoriu locui! impreund. Imporlart de semnalat este faptul cA de-a lungul
timpului fiecare stat a inceical sA protejcze persoanele care 1oc;iau pc teritoriul ;u,
acordandu-le anumire drepturi ca urnarc a sransci legdturi create i re el
$i acei
indivizi. Aceasta nu inseamni ci statele i$i trateazi proprii cetdjeni in lnod dif.erit in
tuncie de nalionalitaie Mulie constitujii, printre care si Consritutia Romeniei.
pre\6d ca rJ'ionr"rotca <sle un c reru dc re.li.cr nr|nrre irne ((trlen.. tr Rum;r;i,
de un tratament egal cu cetitenii d iari se bucuri
li cetilenii ronani din strdinitate.
Din acest punct de vedere Si dir perspectiva promovirii intereselor
Frii noastre in
strainnate. este bine si fie subljniare Si impiicaiiile Legii privind sprijimrl acodat
ro]nenilor de pretutindeni. precum $i ceie ale Legii privil1d protec{ia cetilenitor
romeni care lucreazd in strdinitate. aceasta cu ate! mai mulr cu cat la nivel euronean
se manil'estd tendinja uniformizarii fi exrinderii cerileniei unice europene in co;fbr-
mitate cu ceea ce se dorefre priD Tmtatui privind Uniunea Europcani.
Asfizi, ccle mai muhe constitulii si legi lolosesc termenul de cetitenie pertru a
descmna apartenenta unui individ ]a srat, dar, jnijial. cetilenia a fost dcsennati prin
iermenui nalionalitate, lelmen ce nlai poate fi irltalnit astizi in unele constitutli. Dc
li
exemplu, art. 7 al Capitolului II din Consrirutia Suediei prevcde: ,Niciun cetiltean nu
topLttal:4p.rh,vutqri\ai,rr,j atr, i"R"C .oa, aq, 4,; . dt e .1.,q., it;aza :ru
carc au doniciliat in Regdt nu wt puteaf ptuali de nalionatitatea tor,.lecdt .td.d, i1
atelaSi tinli, ei &nsimt la aceatta tu nod expres s.lu dacA jnh.n in reniciltt public,
.labandin.l nalia alitatea unui dh stat. Cu bdte acestea, .\e r)a Duted c.)nsXtero ui otic.
.nrtl a nd rr, T\ri,, J uprprp. ct e o1i . a rt a nauanJt,h,;o h,jtttt satt nr t, \at.
"aufu ia di4rr. ei. h ptu,.,p t 1 ,1s1, n, ou,tJ.,a, a 7.,n apti, a, "t unt,t at or.1,1, ut
ab sktt, cel carc de l.t nagele este cetd(ean dt aLeshtt dtt stat, ta&incl acok, h nod
pemdnenL $i pierde nalianalitatea suee{eza h aptrprezece ani sauutteriar".
Secriunea a 3-a. Natura juridici a cetiteniei

Naturajuridici cetiteniei. A stabili narura juridicn n,,c€riteniei'! inseamni a
a
inscde acest concept intr-unul din conceptele iuri_
dice pre\tabitite dc citre tcoria dreptulri ter mpnn
jLnd'c. c^nrdc..apaci.are uridic;. drepr erc r in docrr n;
-a!, tofrrtar mr mutre
opinii cu pivire la naturajuridjci a ,,cetiteniei". De accea, vom evidentia cAteva din
aceste opinji, urmend a stabili, in fina1- care esrc, in viziurea noaslri, natura juridicn
a cetileniei.
in stabilirea naturii juridice a celileniej trebuie plecat de ta dcfinilia cetileniei ca

__
fiind acea legaturi $i apartenenl; a unei persoane fizice la un anumit stat. Facerl
aceas!5 precizare deoarcce in doctrin, au fost exprimate opinii confonn
cir.ora nu
doar persoanele al avea cet:lenie, ci ii bunurile (ex. navele ;au a.3tonavele). Aceasri
er en.re o ce aten ei ta ornuri <s.e r D firfic."lJ, deoar<ce hr r.r le -,r ool in rd rn
-apo4 r-.i.rncr(e. tnoropri qe toloset(
nol:urea de,..ctaterie. le bunu.. Jeoar(cc
NdturajundLa ! cbFnEi 123
identificarea bunului prin cefilcnie are mai de grabi legituri cu sratut ceruia bunul
apa(ine (ex. ceti(cnia romani a uDej aeronave semnificA faptul ca acea aeronav;
zboara sub pavilion romanesc). Ponind de la aceste apreciei, vom reda in continuare
cateva opinii cu privire la Datura juridici a cerajeniei.
$1. Ceti{enia vizuti ca element al $tatului
Cet5lenia este o lbrmi de manifesiare a iDdivizilor in stat. inse elementul consri_

tuti! al statului esle populalia vdzutd in toale ipostazele sale de cetdleni, sirnini Si
apatrizi. Cetdlenia este doar o fonni srb care se manifesli o persoani in stat.
S2. Ceti{enia vizuti ca un raport juridic

Cetdlenia a fost calificate ii ca aparlenentE a persoanei la stat, in virturea cireia
persoana arc fala de stai drcprurile srabilile prin legel prccur
!i oblgaliite corespun_
zitoare drepturilor statului fali de ea. Accasti conceptie se reflecti $i in ,,Legea
cetaleniei romene": ,,Cetdlenia ramAnd este legdtura ti dpartenenla unei persoane
Jizice ld stdtul, rcmAn". Aradat, cetifenia ar fi un raport juridic. Acesr mod de a
defini rdmane insd discutabil deoarece din punc! de vedere tehnic,juridic, cetalenia
nu poate fi incadrara in categorla raporturilor juidice. Simpla caracterizare a cetd-
leniei ca raport juridic lasi deschisn prcblema de a 9ti care esre categoria de raporturi
juridice din care ea lacc pafe.
53. Ceti{enia vizuti ca un raport juridic de,,suputenie'!

Confonn accstei opinii. ceiilenia este vizuti ca un raport poliric ti jurjdic de
,,supuSenie" din carc izvordsc dreptui $i obligafii reciproce. atet in ceea ce il privc$te
pe individ fatn de stat, cat $i pe star faF de individ. Una din criricile ce i se pot aduce
acestei opinii conslair faptul ci cetdlenia nu este un simplu raport juridic, adica o
rclalie sociali guvemata de norma de drept. CetElenia este mult mai mult decat un
rapon juridic. Pe de alti pate, cetilcnia nu este un raport de ,,supuqenie.' sau dc
subordonare citre siat a individului. CelSleanul nu esrc un simplu ,,supus'., un
element pasiv, la disorelia statului.
54. Cetifenia vizufd ca un contract
in collsiderarea altor opinii, cclateni:r a fost vazuta 5i ca un,,rapoir confactua]"

intre stal $i individ. Dar, un contrac! presupune acoldul de voinld al persoanelor care
infi in mpolturi contractuale- in cazul cetileniei inse, cctileanui nu incheie un
conr. c (- \taru. \4a rrll. conr"L.Jl l. nd produ, rl rr .Li ,."ra ae \o.nl<. ambele
ro nre rrebu c \a se -an fu\le an,erior .nc r(rerii ace5ru.d. O-. carul dob.n.tirii
cet5leniei prin na$tere, voinla celui niscot nu se poate exprima nici inainte de
incheierea conrraclului, nici in momentul dobandirii cetnleniei, adici al nasterii. De
asemenea. in cazul conrractulur, prin acordul de vointe se stabilesc drcptxrile
$i
124 cefiteaia ro,la ii
obligatiile_contractuate. in cazul cetileniei, nici la dobandirea acesteia

prin na$tere,
nici ia dobAndirca ei pe calea cererii, nu se stabiteqte a".et. pa4'un.ni1inui
di-e-en(iar oe dreotrri r..obtigarii ce re!ir pani or conrracr"r.e.
cont,".,r,i ,rp;.;iri
Jundrc de celarenie fiind cel pre\;,,u1 de lege. O dlra c,ilica a ace.ter opinir <5.e ceir
releritoare la lbptu1 ce ln teoria conuactualisti. efectele juridice
ale co;factelor n;
pot fi desfiintate pin manifestarea unitaterali de voinla
a uneia din p;4i. O;, i;
marenJ cerdteniei. e\isld siruatri in care cerAteria pLra.e t, pierduld
l),. ." ,.,r;;"r.
sa-ir manrteste o voin(.4 in acest sens,
55. Cetilenia vizutt ca statut juridic al persoanei
Polrivit unei alte conceplii, cetiienia ar fi un statuljurjdic al persoanei,

adici un
complex de drepturi ii obligalii. Cetilenia este insi null m;i mutt decet ariir
Cetilenia ?resupune li o relalie permanentl in{re un stat indjvid, o relalie
politici, cat juridici. li atar
$i
$6. Cetitenia vizuti ca insi$i capacitatea juridici a persoanei
aapacrrared j!u idic; semn,fica ace" posibrl ate a oeôdrei

de a tl \ul.reJr de dr<0.
.i.rn concecrnta. oe d avea anumire drepruri
ir ob igalrr. O-. cerarenr.r nu e.rc inrre";r
capacitate juridice a persoanei.
57. Cetitenia este parte a capacitifii juridice a persoanei
Cetitenia este parte a Cetilenia este un etement al capacirnfi juridice nediso_

capaciritii jrridice a i capac r-re de *ercrL u
ciara rn capacrldte de tblo.Lrt;
persoanei. ((laleFra d; dreptut Lrei p.r.o-i a. a .e rn
ite\Lr
deplin in plan juridic oblnand totaliratea dreDtu lor ri
obligatiilor reglemenlate de Co r.rrn I,e .r legr t er;1enir
exprimd un ansamblu de drcpturi
$i obligafii, predeterminate prin'lege. p_e care statul
le acordn cetitenilor sni.
Secfiunea a 4-a. Evolufia istorici a nofiunii de cetitenie in Romania
Sl. Codul ciyil de la 1864

lstoricul cetileni€i romAne. Institutia juridici a cetdteniei a lost reglementati juridic
penrru prima datd in principarele Unite in Codul ci1,ii
de
la 1864 Cnnfolm Codutui civil, dobandirea cetnfetriei
em glremali.
ca ;i asrazr. de principiul il,lr \.rrgv;r,s. I \rsrdu rrr aroarele
modul
oe oobrnut-e na)tere. natumri/are. casatorie
ri repa.fiet(. pe langA.lce\tc -1oda. al.
de dobdndire_a ceriteniej hebuie adiugate rcdoberldirea
care, piezand-o prin cisitoria cu un strain, rimanea apoi
cetiFn;ei de r" .i f.."i;
vAduvi. AIt. 16 din Co;
Enll4id istoti.d a noliunii de cetdlenie in RonAnia 125
stabiiea condiliile de dobandire a cetaleniei prin n ,, Strii ulu cari vct wi a

âralizatet
se natunlka in RonAnid w li ddtoru a cere natunli-saliunea prin suplicA cdte
Domnu, arAtAndu capitalutile, ttarea, plofesiuneq, ssu metetut e e&rciti, si Noinl.l
de a'ti statornici damidhul pe krnoti l RanAnie| Dacd stdinulu, dupa o aseminea
cerere, w locui dece ani i terd, ti dacd prin pufiarea ti faptele sdle n dorcdi cA
este lalasitotu lerei, adunarea legiuitore, dupd iniliatiw Domnului, a:tculfindu ri
opiniuned co siliului de Stutu, ii va ? tea acoftla decretul de naturdlisaliune, cari w
f sanclianatu Si promulgaht de Donnu. Cu tote aceste 1)a pute.li dispensat de
st.tgiullt de dece ani stain t cati dnt.f facutu lerei senitie importanti, sau cari aru
li adltsu in pra o industria, iwenti ni utili sa1l talente dktinse, sau cati an Ji
for atu i terd stdbilinente nati de conerciu sau de industia (aft.16 C.civ. din
1864).
Pierderea cettrtcniei avea loc prin naturalizarea dobandite intr-o lari straini: prin
primirea unei tunclii publice de la un guvern stEin frra autorizalia legale a statului
sEu de origine; prin supunerea fali de o proiectie striind; prin inirarea in serr'iciul
militar sfain fira autorizarea Guvernului ttuii sale de origine $i prin cdsiloria unei
femei romance cu un striin (art. 17-20 C.civ. din 1864).
Codul civil a realizat o anumifi organizare a populaiiei inrii. El a introdus ter-

menul de cetitrenie si t-a inliturat pe cel de suputenie. in plus, se realizeazd 9i o dis-
tinclie indirecti inne drcprurile civile $i cele politice, marcandu-sc aslfel un momeni
important in procesul de reglementare a relaliilor sociale din acest domeniu. Unele
principii instituite la 1865 guvemeazi $i astazi institulia cetdeniei, iar irte4rretarea
unora este identici qi astizi. Astfel. norma potri\i carcia ,,copiii gdtili pe tefitotilt
RomAniei fAfi d se anoaste ide titatea pdri lilor 1or sunt considerati cetdleni
/oz.irl" este interpretati astdzi ca $i in 1865 ca instituind prezumlia relaiivd potrivit
cdrera cel pLlir unL' di.l paLrinli esre ceraiern ror;r.
$2. Legea nr. 28 din februarie 1924 privind cetifenia
Un a1t moment impotant in evolulia istoricE a instiiuiei ceidleniej in dreptul

romanesc l-a constituit adoptarea Legii nr. 28 din 24 februarie 1924, deoarece pentru
prima oard se fecea o reglemeniare ampli a modurilor de dobandire ti de pierdere a
cetileniei, stabjlindu-se organele competente. procedura $i principiile de reglemen-
tare a cet;treniei. Principiile coDsacmle de aceast; lege se refereau, dupa caz, la
dobandirea cetileniei sau la pierderea ei. in ceea ce privetre dobendirea cetiteniei
se retlne principir t s rd,?artrtr cu distincliile care se faceau intre copiii legitini,
copiii naturali, copiii legilimali de un romdn $i copiii gesili pe teritoriul lirii.
Dobandirca setaleniei maj cra posibili prin cisitoria unei striine cu un roman, p n
naturalizarc, prin repatriere $i prin incetarea cdsdtoriei unei romance cu un strih.
Trebuie aminiird 9i dobAndirea cetiteniei de catre populaliile provinciilor istorice
carc s-au unit cu tara in 1918. Conform legii din 1924, competenF acordarii
ceinleniei romene apartinea Consiliului de Mini$lri (art. I I din lege).
in ceea ce privegte pierderea cetiiteniei, se stabileau umitoarele modalilali:

natunlizarca dobdnditi in alt6 trari, legitimarea copilului natual de un striin.
126 Cefile,id rcnafi
cisiioda unei romance cu un stein, p mirea unei functii publice intr_un siat strein
feli autorizatia Guvemutui, supunerea f4i de o proteqie sininA rerragerea natura,
Si
lizArii in caz de rnzboi.
$3. Legea nr,33 din 1939 priyind cetilenia
anu. o1o * adopra o noua ege rLeged nr lj qjq, pr\ loare la ore-de.ea
, ,in
dobtirdirer narionalitnEi romene cu rl (onr,nul -ra Drec.
)r
)i reglem(nrar, na,
detaliate decat legea anierioard, dar care face un pas inapoi ia6 ai acela pr;n electete
normelor care inrroduc o discriminare cu privire la modurite de dobaDdire a
caliiirii
de cetilean. Aceasra lege pAstreazn criteriul rudeniei de sdnge, menline principiul
inegalit tii femeii cu bdrbatul $i exclude dubla cetalenic: ,,Niciun ronan nu poaie 1i
cetnleanui altui srai" (ar.2).
in ceea ce privegte pierderea nalionatiralii, legea srabilea unnitoarele modaliilti:

.
prin dobandiea unei nalionalifiji strdine, ca pedeapsd
$i prin absenfi bierde;u
nalionalitatea cei care locuiau f:ri intrerupere timp de 10 ani in afara teritoriutui
Rot1]aniei, chiar fhri sA dobardeascd o nafionalitate striini). pierderea nalionalildlii
ca pedeapsi nu avea loc de plin drepi, constatarea cazudlor ficAndu_se
Drin Jumal ;t
( onsrl,uluide \.4 in ir i
in perioada 1940,194,1au fost introduse unele discrimineri referiroare la calitalea

de c€iiledn romtin, mai ales pe motiv de odgjne etnice
$i naiionalitate, prin acte nor,
mative care an fost apoi abrogaie de Legea nr_ 86/1945.
54. Decretul nr. 125 din 1948 privind cetd{enia
incepand din anul 1948 legile s-au referit ta cetitenia romanE. Dupd instaurarea
regimului comunist s-a adoptat Decretul nr. 12jl1948 pentru cetnlenia roruni care
stabilea doui modalifili de dobandire a cetaleniei: de plin drepr
$i prin incetalenire.
Dirculabil< 0u torl pre\edenie an. q drn aie., Decrer carc emLr inLeprerale
de I ca
o consacrare a principiului trr rarg"rjnt, iar de altii ca o consacrare a acestui
Drilci_
piu. dar \i a princ.p,r.lui /rc \or. dcoarece.-n. 0 or(!edea ca
Sdnt.ptdteai :nn,da:
c:pii.i..ndsculi pe teritotiut Republicii poputare RamAne .tin pA nli necunos.uli.
Capiii sasli pe tetitoriut RepubtiLii poputare Ro.ar", pr""iâ, para U a,ro)o
"" se f:cea referire perinfi.
conbarie, cd sunt ndscult t7 &r/.:,,. Tot in acest actjuridic, ia
ceea ce inseamni cd nu se f:cea nicio deosebire inrrc birbat femeie.
si De asemenea
.e elrmrnd deoseb rca dinLre copiii legirimi .,cci
raru,ati. a2\ lori" ,ru n,i pr.,auce,
niciun fei de elecre cu privire la cetatenie. Se rcgjementa in amlnunt retragerea
cetAleniei cu tiilul de pedeapsi, srabjlindu-se ce cei oare au pierdut astfel
cetdte; nu
o mai pot dobendi pe nicio cate.
Regletne tdredl& iLlitd a cetdleh:Ei rcnjne Sj ptir.ipiite dpti.abite ace\teiq 12.1
55. Decretul nr. 33 din 1952 privind cetitenia
O noui reglcmentare, Decrctul nr. 33/1952 (B.Of nr. 5 din 24 ianuarie 1952),
cuprindea, pe de o palte. cateva reguli ce constituiau o prcmieri in lnaterie. iar. De de
al 5 pal1e. o-rirea alLele ir rilri c cor.rrIn egite oa.e pn\rnd cerdlenia.
A.rle,. rrentn- prilra.rL,1lie. rr .a dmnt rJ orra"nl .e.clloare L dob6ndirea
cetiteniei prin na$tere ce prevedea ca dace nunai un perinte este cedtean roman si
ambi p.nrlr rfte\c I rllai.lat4te. cerdlerid copr.lor .e dclelmrnA f,riq acordu
pirintilor lan. 2 lit- b) din Decretul nr. 33/19521. pentlu cea de-a doua situatie,
semnalim inexistenta unei reguli refcritoare Ia cetilenia copiilor gisig pe te toriul
RomAniei, cu pirintri necunoscufi, prccum Si inexistenla unei reguti referitoare ta
dobind,rcr ceureriei ca.lecl I adoptrcr ir pririnr" rerragerii cc,a!<nrei, DeLrerrt
prevedea ci cetitenia poate li retrasn pir decret al prezidiului Marii Adundd
Nationale (art. 7). De asenrenea, Decretul prcvedea c6 modul de apticare at siu se \,a
stabili prin regulanerlt aprobat dc Consiliul de Mini;tri. Se poate observa cA iDtr-un
domeniu al relatiilor sociale care, prin importanta lor, apa{in dreptului consritutionai
\c .nr<r\enil prinrr L n J(crcl c( urna 5,i fie apl cr. L,l( or prinr, Ln rcgxldrenl al
Consiliului de Mini$td.
$6. Legea nr. 24 din 1971 privind cetitenia
Legea .24ll97l (B.Ot nr. I57 din 17 decembrie 1971) a constiruit, in mare
mAsuri, model pentru legea adopffin dupi evenimentele din decembrie i989, respec-
tiv Legea ff. 2111991. Legea din 1971 pre\redea modudle de dobandire $j pierdere a
cetilenici romane- modaiit:lile de dovad; a cerAieriei, precum $i pincipiile genqale
aplicabile cellleniei. A fost una dintre cele mai modeme reglemenfiri in materie. Ur
elemeni de noutate al legii I a consiituit preambuiul acestej legi, de unde puteau fi
dedu.c prinripiile rpl cab'lc in5lIul ei ce alen ei
Sectiunea a 5-a. Reglementarea juridici

a cetifeniei romane $i
principiile aplicabile acesteia
$1, Reglementarea juridici a cetitreniei romane
Reglementarea juridici a Cetilenia este reglenrentati in Romania prin Constitulia

cetiteniei romene. din I991 qi prin Legea nr. 2ll1991, cu modificArile
ulterioare. De asemenca. Romania a ratilicat prin Legea
ff. 396/2002 Convenlia europeanA asupra cerileniei,
adoptad la Strasbourg la 6 noiembrje 199? care prevgde principiile qi regulile in
materie de cetrlenie a persoanelor fizice in caz de pluralitate de ceulenii. Din aceste
rcglementiri reies o serie de principii aplicabile cerdfenjei.omane:
l2lJ Cetdlenia rcndhd
S2. Principiile cetiteniei romane
Principiile cetileniei a) Cetitenii romeni snnt egali in drcpturi $i inda-

romane. loriri. Persoanel( rarora li \-a "Lo-oar c<lalen d rcm:nA.
potrivit legii, au aceleaii drepturi ii libetili $i sunt tinuli
de aceleatr oblrlaUi pre\a,/ure or n aons lrtre ci prin
legile lnrii. Legea nu face nicio distinclie intre cetdlenii romani in funclie de modul
de dobandire a cetdleniei. Fie cA au dobandit ceidlenia prin na$terej fie inrr-un alt
mod, toli cetdlenii romani sunt egali in drepturi $i au aceleati indatoriri. Tot in cadrul
acestui principiu, trebuie precizat cd nlmai cetilenii romani au toate drepiurjle qi sunt
linuii de toate obligaliile prevezute de Constitulie $i legi. O serie de drepturi Si
indatoriri sunt prevAzuie numai pertru ceti{enii romeni. Astfcl, sunt drepturi care
apa{in exclusiv cehtenilor romani, precum dreptul de a ocupa funclii $i denxifili
publice, civile sau militare, fteptul de a nu fi extrddat sau expulzat din 1al5, &ept!
de a te bucura in striinitaie de proteclia statului roman, dreptul de voi 9i drcplu1 de a
fi ales;
b) Cetifenii romani sunt egali ln frlx legii ti a autoritililor publice. Egalitatea
in fala legii este un principiu de &ept prevdzut de Constitutia RomAniei in ar1. 16.
Egalitatea presupune lipsa unor privilegii penfu anumite categorii de cetaleni $i
eliminarea oricaror discrimineri frcute pe dive$e criterii. in alt.4 din Consritulia
Romaniei sunt prevezwe toate citeriile pe baza cerora s ar putea iace discrimineri.
Astfel, acest adicol prevede cA ,RomAnia este pattid comund ,ti indiizibilil .t tutlltot
cetdtenilor sni, Jafi deosebire de rasd, de nalionalitate, de origine elnicA, de linbal,
de rcligie, de sex, de opi ie, de apartenetA paliticd,.le mErc \au cle otigine
cl C,.iitoria nu produce efecre r\upra cculefliei. irche.erca. cec.a]atea nul -

tEtii, anularea sau desfacerea cesetodei intre un cetiiean roman $i un stEin nu pro-
duce electe asupra cetdleniei sotilor. De asemenea, redobandirea ceti{eniei de citre
unul dintre soti nu are nicio coNecinF asupra cetaleniei celuilalt sol- Soful cernlcan
striin sau fari cetetenie al persoanei care redobendette cetAtenia romane poate cere
acordarez ce at<nrei rom;ne ir condr{rile legii:
d) CetiFnia romAnS nu poate fi retrrsi celui care a dobendit-o prin nattere.
Acest principiu arc in vedere protecJia pe care statul o poarri celdlenilor sdi care au
dobandil aceasti cetilenie prin nattere. Rcglementarea constihrlionald romani scoaie in
evidenli dobendirea cetlleniei prin doui modalitili: a) prin natrerc, ca efecr al legeturii
de sange dintre pnrinli $i copii, fiind o relalie obiective ce nu poate fi desficuia
niciodati; b) printr-un alt mod derivat. previzut de lege (cerere, adopjie erc.) ri care
reprezinta o relalie subiecdva, ce poate fi oricAnd reevaluate de cirre slat in funcjie de
conduita ceinleanului fald de staul roman- Acesie doud modalteg de dobendire a
cet4eniei rcies din distinclia pe care art. 5 din Constitulie o face intre cetelenii care au
dobdndit ceteFnia romana prin na ere $i ceilalli cettrFni. Astfel. in iimp ce persoanelor
care au dobandit cetdlenia rcmane prin naqtere nu li se poate retrage cetiFnia.
celorlalte ii se poate retrage in conditiile prevazute de o lege organicr.
Reelenent@uj lulicd d cetdlehiei lonine ti ptihcipiib aplicabile. $I
Legea nr. 396/2002 privind Convenlia europeani asupra cetifen'.
Shasbourg 1a 6 noiembne 1997, prevede in art. 4 cn regulile privind cetdl!
sta! parte la con\.enlie trebuie se se bazeze pe principiile conform ciror.
persoane are dreptul la o cetitrenie, iar apatridia trebuie evitatn. Prin interzicerea
ge.ii cetnteniei pelsoanelor care au dobandi-o prin na$tere se eviti cazurile de apatn!
$i se intire$te relalia dinte stat 9i pe$oanele carc locuiesc pe teritoriul acelui stat.
Retragerea cetaleniei fiind o sanctiune, se considere ch statul are alte posibilitili mult
mai potrivile pentu sanclionarea propriului siu cetitean decat retragerea ceintreniei.
De altfel. in dezbaterile carc au alur loc cu ocazia adoptarii Constituliei in 1991. au

fost fecute o serie de propuneri aiat privind retragerea cetifeni€i Fi celor care au
dobandilo prin na$tere, cat Si propunerea imposibiltelii retrageii cetileniei $i celor
care au dobendito prin orice alt mod. S-a afumat atunci cd ,,cetdlenia presuplLne ni$te
drepturi, dar presupune si dire obligafii, indiferent cun a fosl ea oblinuli. $i cred ci
primele doud indatoriri ale ceialeanului suntr dragostea faF de Fln $i fidelitatea faie de
lari. Or, eu proprm, $j am se vA arei imediat de ce fac aceaste propunere, ca alin. (2) si
aibd rlrmiloarca rcfo.mulare, acceptand amendamentul pe care l-ali votatr Cetalenia
romana dobanditd prin naltere nu poate fi retrasi decat aceluia care, in timp de razboi,
se l'ace vinovat de trndare prin ajutarea inamicului" (Mircea Ionescu Quintus, in
Geneza Conslituliei Romaniei 1991, p. 152-153). Allii au afrnat ci daci,,ceiAlenia nu
.e poale reirrge cejJi ca-e ri-a dob;nd l-o prin nasr<re. celatenia cd ru se poalA -erage
nici celui care a dobandit-o altfel" (Bela Marko, in Geneza Constitutiei Romaniei 199 1 ,
p. 152) pentru cA altfel ,.s-ar introduce un element de deosebire inte cetiieni. Exisli un
principiu, cd cetilenii sunt egali in loaie privintrele. Noi in text nu am scds cd nu l'acem
deosebire pe motiv de na$tere, dar, oricum, nu este admisibil si facem discriminare pe
motiv de na$tere. Sunl convenlii iniemalionale carc intezic o asemenea deosebire"
il chim An&ei. nCere/a( or-lirul'er Romdner laql.p. l5l,
ir fi.l.r|. de/barerile ar
menlinr.ll teza inilald conform cireia doar celor care au dobendjt celdtrenia romani prin
nattere nu li se poate retrage aceasti cetilenie penhu cA,,cetAFnja este o identiiate sau
o suFa-identilate a unul om, care se obfine odati cll na$erea lui. Nimeni nu poate si ia
identitatea unui om. atai timp cat este in viala" (lon Bretianu. in Geneza Constituliei
Romdniei 199 I , p. I 53 ), iar in cazul in care un cetalean roman sdvarsette o infacliune
el poate fi ..condanrnat !i pedepsit ca cetdlean roman fi, daci acest lucru este posibil, de
ce h€buie si i se retragd cetilenia?" (lonel Blaga, in Geneza Constituliei Romaniei
1991, p. 153). in caanl persoanelor care au dobandit ceaFnia romana prin nagerc,
cetdlenia nu reprezinti doar apartenenta persoanei la statul roman, ci 9i ,,legb$ra
gene1ic6, imposibil de distrus prin verdicte juridice" (Antonie lorgovan, Odiseea
elaborArii Constitutiei. p. 160).
e) Cetnfenia reprezinti o problemi exclusivtr a statului, adica statul este cel

care decide daci acordtr sau nu cetilenia r.lllei persoane Si condiliile in care i-o
retrage. in cazul celor care se nasc cetaleni romani, stafrl nu mai decide daca acordA
sau nu cetdlenia acestora, deoarece este o responsabilitate morah gijuridice a statului
lald de ploprii s:i ceinfeni. Retragerea cetnteniei reprezin€ o sanctiune juridicn, or,
in cazul cetitenilor care au dobandit ceielenia prin naqtere exist, modalitai juridice
concrete de pedepsire a unei persoane in cazul in care savarqegte o infracliune.
130 CetdtehiLr rcndh.i
Retragerea cet5leniei unei persoBne care a dobandit cet5lenia ronAni prin na$tere ar
putea duce la o stare de apatridic, iar pe plan mondial sratele
$i au asumat obtigalia
de a depune loate efortudle de a tupta conrn aparridiei (ex. Legea nr. 361/t005
penlru aderarea Romeniei la Convenlia privind reducerea cazurilol de aparridie,
adoptati laNew York la 30 aug st t961).
in cazul celale lor care au dobeidit cetnFnia romeni in att nrod decat prin
naqtere, se poate puoe problema sanclionArii lor in caz de neloialitate fatd de statul
roma\ prin retragerea ceibleniei, deoarece in cazul lor ceiilenia nu reprczinti $i o
legiturn obiectivn, dc sange, intre ei fi stat. pentru a ilustra relevanla leJjdturij de
loialitate dinrre star $i individ este edificator exemptut acelor stale care inci mai
ptstreaz: in Constiuiile lor dispozilii conform ctuora pentru ocuparea unor inaite
funclii in stat, precum cea de $efal statului. cs€ nevoie ca persoana in cauzi s; se fi
niscut cetitean al acelui stat (art. lt, Secjiunea I dill Constirulia Statelor Unile ale
Arnericii).
. Rezumat
Cetjitenia este legitun ti apartenerla unei pcr.soane fizice 1a un anunit stat.

Notiunea de cetdlenie are doui accepliuni: institr4ie juridiLd, adici toralitatca
regulilor de drept ce au ca obiect de reglenientare modul de dobAndire $i de pierdere
a cetiteniei, { condiie juri.liLd, adici situajie rezutlara din raporludte juridice
statornicite intre o pelsoani fizicA Si stai, exprimand apaicnenla acestuia la statul a1
cdrui cetelean este.
Nalionalitatea este dati de unitarca de rasi, de limbd qi de religje a cetor ce

trdiesc sub aceeagi autoritate pe un anumit teriioriu, avand o conFtiintn $i o istorie
inderLngaLa con Lna. dar s n(ela,i deal \Jliora r"l(a e.te un dl bur alfer.oxlei.
Natura juridici a cetilcniei cerilenia esrc un elemeDt at capacititii juridice

nedisociate r^n capacitate de folosinti Si capacirare de exerciliu. Cetitenia exprimi un
ansamblu de drepturi Si obligatii, predeterminate pdn lege, pe care starul ie acordi
ce€lenilor sii.
Alte opinii in literatura de specialirate: a) Cerdtenia vizutA ca element al sratuluii

b.) Cetdtenia vdzutn ca un rapo( juridic; c) Cerdtenia vizxri ca un raport juridic de
..supuienie"; d) Cetnlenia vezud ca un conlnct; e) Cerdlenia vAzurd ca sratut juridic
al persoanei; f) CetAlenia vAzuti ca insdgi capacirateajuridici apersoanei.
Reglementarea juridicn a cetiteniei roman€: a) Constirulia din j991 (alt. 5):

b) Legea nr.2111991: c) Acte iniernalionate ratificate de Romania (Conven{ia
europcane asupra cetiieniei, adoptati la Strasbourg la 6 noiembde 1997, mtificatt
prin Legea nr. 396/2002).
Principiile aplicabil€ cetileniei romane: a) Cerilenii romeni sunt egati in

drepturi $i indatoriri; b) Ceralenii romani suni egali in f'a!a legii Si a auto;talitor
Bibliostufre 131
publice; c) Cisaloria nu produce efecte asupra cetileniei; d) Cetilenia rolnenn nu

poate fi relasa celuj carc a dobardil o prin na$tere; e) Cetalenia reprezint; o
probleme exchsivn a siatullri.
Bibliogralle
L lrgr€l. Ralificarea Convenliei eurcpene asupra cetajeniei prin Legea

rr. 196/2002 ;i consecin{ele acesteia in legituri cu Legea nr. 21/1991 a cetaleniei
ronane, in Revista Dreptul nr. 1212002, p. l2-26.
-B€r..drur, Cetillenia. Morografie j uidica, Ed. All Beck, Bucure$ti, 1999.
,8.
M. (hnstdntinescu, L Mrrdtu, L DeleanL, F. Va\ilesLu, /1. btgow\ L l/idd,
Constitulia Romeniei comentati ii adnotati, Ed. Regia Autonomi ,,Monitorul
Ollci.l", Bucure$li, 1992. p. 2 I 22.
D.C. Dinisot, Drept constiluional $i instilulii po1ilice, vol. I, Ed. C.H. Beck,
BrLure$ti, 2007, p. 187 198.
L Delednu. lrslit\lii ti proceduri constitufionale in dreptul roman ii in dreptuL
comparal. Ed. CII Beck, Bucure$ti,2006, p. 349-36,1.
T. Drdsanu, Drept constitulional ii institulii politice. Tratat elementar, vol.
Ld. Ludna Lcx. Bucuresti, 1998.p. l3l-151.
I. Murcru, E.S. IrrrJ.r.r. Drept constitutional $i hslitulii politice, vo].
Ed. C.ll. Beck, Bucureiii, 2016, p. 113-132.
I. Mra'dta, E.S. Tr,rresrd (coord.). Constitulia RonAniei- ComentariLL pe articole,
Ed. C.H. Beck, Bucure;ti,2008. p.47-58.
L l.l\nru, E.S. TdnAsescu, Gh. Ian.u, tt. DeacotlI, M Crc, Cer enia europeand,
Ed. All Beck, Bucureliti, 2001.
P. Nesulescu. Curs de drepi constitutional romaq Ed. Alex. Th. Doicescu,
Bucuresti. p. 69 79.
B.
Sekian-Gutdt1. Drept constitutional si institutii politice, ed. a 2 a,
Ed. Hamargiu, Ducure$ti,2008. p. i0,l-l l?.
++*, ccneTa Constltutiei Romaniei 1991. Luc[rile Adunirii Constituante,
ld. Rcgia Autonomn .,Monitorul Oficial", Bucuregti, 1998,p. I51 154.
Legea rr. 2l/1991 a cetdjeniei ronlane, republicali in M.OL nr. 576 din Il augusi
20r0
Legea nr. i56i2000 pdlind protcclia cefilenilor romani care lucreaze in
stainitale. rcpublicau irl M.Ol'. nI.227 din 25 rrtie2019.
Legea . 396/2002 pcntru ralificarca Conventiei europene asupra cetiteniei,
adoptaE 1a Slrasbourg la 6 noiembrie 1997, publicati in M-Ofl nr. 490 din 9 iulie
2002.
Lcgea nr. 16l,/2005 peniru aderarea Romaniel la Convenlia privind red cerea
cazurilor de aparridie, adoptat;la Ne$' York la 30 august 1961. publlcati in M.Of.
nr. I156 din 20 decembrie 2005.
L€gea nr. 213,'200,1pdvird procedura adopjiei, republicati in M.Oi nr. 739 din
23 septembde 2016.
TITLUL AL III-LEA. CONTROLUL DE
coNsTlTUTloNALlTATEnl
Capitolul l. Caracterizare general;
Secliuned 7. No,tiuned de contrcl de consitutiondlitdte

d legilot Funddmentqrc ttiin.tificd
Am analizat in titlul precedent problemaiica specifica a adoptarii,

revizuirji 9i abrogerii, precu m 9i a aplicerii directe a Constitutiei, consecinte
de ordin juridic ale suprematiei Legii lundamentale. O alta corlsecinte a
aceslei suo.e.nal i esle Lonto'm:raiea intregulu d.eol c J Consritll-ia, a,
cea maiirnpofiante garanlie ju ridica a realizarii coniormitdtii este controlui
constitutionalitalii legilor.
Aceaste forme de control de conslituiionalitate alcdtuieste, de altfel,
subslanta atributiilor instanlelor de jurisdiclie constitutionala, care s-au
diversificai in limp, controlul de constitutionatjtaie exercitat de acestea
puland viza deopotriva ade, fapte, sens in care vom detalja cu prilejul
;na iTeiatribuliilor Curli. Conclitutionale a BoT;niar.
Putem deiin; controlul constitulionalitdtii legilor ca fiind activitatea
organizatd de verificare a conformitelii legii cu Constitutia.
Ca institulie a dreptulu i constiiutional, controlu I de constitutionalitate
in general, agadar 9i 6elal legilor, cuprinde:
- regulile privitoare la autorit4ile competente a face aceasta veriticare;
- procedura de urmat;
- masLrrile ce pot ii luate dupd realizarea acestei proceduri (eiectele
actelor pe care instantele de jurisdictie constiiulionale le pronunla).
Controlul de constituiionalitate a norrnelor juridice este o consecinta
a faptuluice sistemuljuridic nu se prezint5 ca un ansamblu nediferentiat
de norme, plasate toate la acelaqi nivel, ci ca o ierarhie alc6tuita pe
critei ul valoJii ju idice a izvoarelordreptului, articulate la varf cu suprematia
Consiitulieit l. Structura piramidald a sislemuluijuridic este date, agadar, de
relalia dintre lege qi aclele normaiive subordonate legii, care, ca o consecinta
' dr [/. s6-.. op., r/., pd a J-d. pp. 85 9, r rT.

P a..are
Pen ..- oezvot.a.. a se vpo6a tvt TFod 6 D ( J! No ruD aD c ., .o1 e I
pp.756-763.
ll|c9!!ol9J jr consrituiionalriale
47
iogrce a acesiei siructuri,
trebuie s; rpl
; lllli"::::i: :T;:l:,:
I'r***ttillru[ii:liffi
!]il:!#n[.fr,.,,.ffi iill]lili:{*",..":#$;xffi |
;n*"#:l*:;,il,""T:llllffi lx'llx':is:'lTg:r,i:': J ill
Sectiunea a 2-q. Apdritid
controlului
con stit ut ion d titd i I e g
li i to t
"."""":l",iii1ff oe iondJr deTvo,rarii
"-i1ff :iJ'llix,l":'J i:.::' " :rarL,r
;,,1;,, 61"q,r:rl.;;i:it;i"h[li;r,ri;::.lft
;iffi*.$tfr"i,F;rtrnfuffi
,"t":i#
,,j,1g',$|ffi ";l;,{";,;,,q,'*ti,,'ffi
#;***ffi;+lTiilil;,H.ffi
***t**'nff,rffi
4A Curs de conienclos conslitutional
Cu4ii Supreme a Staielor Unite in cauza Marbury v. Madison, decizie

care a marcat aparilia modelLrlui american de justilie conslitulionald. ln
condiliile in care nici Constituliile staielor americane Si nici Constitulia
federal5 adoptata la 1787 nu prevedeau drepiu I instanlelor judeceloresii de
aiudeca constitutionalitatea legilor, o lege federala a fost astfel in letu ratd
de o inslanle judecetoreasce, pe motiv ce irlcalce Conslitulia SUArrl.
Ralionamenlul pe care s-a lundamenlat hotararea instanlei americane
a lost urmdro'Lrl: sau Co'lsti.uiia esle o lege.uperioa'a 9 !Lve'dna,
imposibil de schimbat prin mijloace obignuile, 9i, in consecinld, un act
legislativ conlrar nu este o leqe, sau ea este o lege ca oricare alta, la
discretia legiuitorului, 9i atu nci este absurd sa ise atribuiefo4a de a lmita
o putere nelimitata prin natura ei.
Holererca Matbury v. Madisod4

(1803)
in anul 1800, Thomas Jefferson a fost ales Pregedinte al Staielor

Unite in locul luiJohn Adams. Preqedintele care perasea funclia a
inceput o campanje de numlre a unor judecaio chiar in ultimele zile
ale mandatului. Printre acegiia se numara giWlliam lvlarbury, a carui
numire nu a apucal inse se fie comunicaia beneficiarului.
Adminisir4ia, prin intermediul Secretarului de Stat James IVadison,
a refuzat si urmeze procedura 9i sa il numeasce pe Marbury.
Marbury a solicitai Cu4iiSupreme se oblige noua Administralie sa
continue procedura de numire gise I instalezein pozilia dejudecetor.
Potrivit prevederilor art. lll secliunea a 2-a parag.2 din Constltulia
federale din 1787, Curtea Suprema nu avea in competenla, in prima
instanta, judecarea unor asemenea cauze, inlrucat putea judeca
doar doue categorii de procese: pe cele care afectau reprezentanlii
d iplomatici 9i consu lari ai slatelor, precum gipe cele in care partea era
un stat. I\,,larb!ry pretindeainsa ce insianla este competente, deoarece,

prin Legea de organizare judecdtoreasce din 1789 Judiciary Act -,
compeie.la sa, ca inslante de fond, fusese extinse la toate celelalte
consecintele acceplate ast,2i, s-a rea lzat lrlterior doar in cooniile sae d n America
I
de Nord' (FL. B. VAs LEsc!, op. .lr, 1 997, p. 46; de ace ati autor, a se vedea Or,grrle
9ievolulia cantroluluide cansiriulbral,iaie, in Studiide drepl rcrnanesc nr.3-411996,
pP. 163-176).
t\ f,4atburyv. Madison,5U.S. 137 (1803), 1 Cranch r37,2 L.
B htlp://ww. awnix.com/cases/marb!ry-madison.htm .
tJt ControJut de constilutionaiitaie
49
calegoni de procese. ln condiliile
acestei legi. Cunea Suprema
compelentj sa oronunle ordonanle era
obJtqatorij,n,potriua p6r"ori"]ol
c-are oerineau tuncriide
tn care se afla gi
autoritate rn
Madjson.
Stat;te Unire a" er"ii"ii.irl,ii ,
a.oeclaral rnsa ce Judictary Acr

o,^Cu/tea
5laretor
di.1.t /Sgmniravine Consljtutiet
Unite. CongresLrt neputand
a Supreme dincolo de ce este
;x[nde obiecrrt j"r;;;li": ;r;;rl-;
-uurt sDecificaL in
a afirmai propria comperenla
ai fff b"".ii"f".
f-.1,:"]. 9rd9.u o" "i"
i"riir"
consilutionaljrali legilor. S_a remarcat "
ca,.puatea acoroala "i,lr,"ili
IiDunalelal
amencdne.de a so ptonunta asupra
necon;s!tutionati,",i,ii,iriiri.J)
tnca,una clinlrc cele mai puferntce
batierc care au toslvreodala tidicale
conte firaniei ansamblunlor Do|cp"
_..19,um:ntête iuridice in favoarea conlrolului de constjtulionajilate
rnvocale de C,lrtea Suprema erau. tn
u."n1u, utirrn"r.",
recesar al rnterpretarii normelorjuridice
de catre jro""aror,""r.u",""r'r1r1
ca'acterutui no rmaijv. de le9e.
alConstilutir "fiirli"l
,:j?:
Sirlill::"^111,,1";
;t;;:;;.,# i#;:l i5fr :
Lege lundamenrata "::i:i,JJ:;
n ,€ unri drept. penlru judecator li alirma,ea unei obtiqatii
de a solulona contticfete Oe
sr de a da oriorjlaie Constilutiei. nollne
neaplicand legif" u""j'*i",
constOerandu-le nule Si neavenitp, """uui"
care aplica regula unor cazuri parltculare trebuie i.r mod
^.,.Aceia .:.".:Ipr"u
ll]i9l 1l"
opune constjtLr
sisa o;neprereze 1i..1. as,ra aJ i"g"'"J
liei [...], tribunalll trebuje sa ;F "r. dinlre" rcsuhre
care
rn con,ricr regrernenteaz;;;;;i
;;:;:iS,"'tine
D,. acermomenl. oacd l,.irrrJrri""]0""'"1",1 ""enta datoriei iudicia re.
aceasra esre superioara
cazui oenhu ca,e inslanlele
d,;:;;;-"ffi ;i,"T::3:::l'i [,ii"*X::
sunt sesjTale, Jude;;;,;;
cornpetent decet sa aplice
Conslitutia sj_
!a. nu aplrce regea. Decizia h,i
":; ;:;;::
;, Jegea este contrara e;'
nu
e"'srenre ;u,idic; a resi;. .#;;:,
creea:rT
j
o apaien!d_in$elaloare.
;;ffi',J. :i:,:fi.ill:;#i,;
De tapr. reguta pricedenlur,,
/dce ca regea s6 nu mai poau iroiili
esre decrarara
fi aoticata d ""i"li"il"
11( 1ed :1
rar aom'nrslral;a "J#",,i,i!"1il""1""1;';"j;:.Jiij"",",,1,1:fr
de iacturd ludiciare. aflata suu
oror-are. sa {ie jn aceea$i poct,rra. iJ!ni",J,
nrmenr nu o mai poate apljca,,.
Legea este "ontrorui pr""i;;;;";,::";
50 Curs de contencios consi tulional
in secolul al XIX-lea gi la inceputul secolului al Xxlea, au iost punctate

momenle interesantein evolutia conlrolului de constitulionalitaie (ne vom
releri in detaliu la experienta Romaniei), insd o adevarata evolutie se
inregisireazd in secolul al Xx-lea, cu precadere dupe cel de-al Dojlea
RazboiNrondial.
Astfel, in Europa se o rgan izeaze pentru prima data curtisau tribunale
specializate, adica distincte de sistemul insianlelor judeceioregti Si, in
general, de sisiemul clasic ai puterilor, inzestrate cu competenla de
asigu rare a controlu lu i constituljonalitalii legilo r (Austria g i Cehoslovacia,
in 1920, respectiv 1919),fiind institulionalizat modelul european concepul
de proiesorul Hans Kelsen.
Dupa cel de-al Doilea Bazboi Mondial, conkolul de constjtul onalilaie s-a
extins, mai ales cei exercitat de cu4iqilribunale consiitulionale (modelul
european).
J ustitia consiitutjonale a petruns ca idee, pentru prima dala, intr-o
lare
socialisld, in iugoslavja, cu prilejuladopteriiConstitutieidin 7 aprilie 1963,
urmaiS de Romania, care a reglementat, in Constiiulia din 1965, un organism
intitulal'Comisie Constitutionala'', cu sarcina de a controla constitutionalitatea
proiecielor de lege. Forme incipiente de control de consiitutionalitate in
aceeagi perioada au existat giin Polonia Si Cehoslovacialll. Dupa 1989,
an care marcheaza prebusirea regimurilor totalilare din Europa Centra a
9i de EST, au iost organizate Cu4i Constitulionale in lerile respective.
Ultimeledeceniisecaracterizeazdprintr-unfenomen deconvergenta,
la nivei global, catre ideea de supremalie constitulionale, institutional
garanlata pdn controluJ de constitutionalilate exerciiat de instanle sau
organisme special constituile in acest scopl,l. Aretam in introducere cd
este o cre9tere de ordin cantilativ, cat qi calitaliv, intrucai extinderea
geografice a fostinsolita de o,imbogitire" a conirolulujde constitutionalitate
in ceea ce prive$te rolul 9j obiectiveie sale, precurn Fi de dobandirea
unor noi domenii de competenle a Curtilor Consiitulionale, subsumate
conceptului mai larg de iustitie constitutionale, care inglobeaza conAolul
de consiitulionalitate, dar nu se reduce la acestal3l.
ln continuare existd state in care dispozitiile constitulionale nu stabilesc
un control de conslituiionalitate. Astfel, de exemplu, potrivit art. 120 dif
Constitulia RegaiuluiTaribr de Jos, ,Constitutionalitatea legiior gi a tratat-.lor
nu poate'i rev zJita de instantele ,udecato.egii . in acest staL nu exisra o
rrA se vedea [,,1. CAppErEn, W. CohEN, op- crt, pp. 14-15.

Pr T G Ns6uFG, l\,4. VEFSTEEG, op. clt., www-utexas.edu.
Fr ln acest sens, a se vedea L DEtaN, Institulii ti pracedun canstitufionate, op. cit.,
pp. a2a-832.
llJ. ControJut de constitutionat jtate
51
Cune Conslilulionata sau o inslitulte

echrvatenl;. De asemenea, ;n A,4atea
6nta^te. unde .u exisla o constilulie
lcrisa ,n sen!u, fradii,onal, ;; e;:l;
nrcr control de consttuttonalitale
ln acelaqi
a,eo1e'e"ji," ;;;i j;1" r,;:#fii;.:,",i :#;TfJi:il
;.^'"f 19, omuluj),
oreptunte asistiim Iadezvoltarea a c
..'odet comm on a e a tt h d" ":".'":"o"ol::i,i lj[:'JJ.:l]
rnt4o,oarecare masura u" ";;;;;;;:ffi
mooer specifrc de co"rroi
;;;a:e'-";:;;;"'
t.'^:eattzeaze t1 lemerul une; norme
infurnu .u
r"sa pnn rdportare ta prevpde.rte
Convenriei
omurut $t a tjbed;tilor fundarnenirtp
"urr"f", "o*fi,"rion'ui
oe"i;;;.;#;;;;:jil;
Secriunea q 3-d. Ctdsificdti dle

controlului
de co n stitu li o nq I itate
Controtulde consttiuiionatitate se clasi,ica

oupa cLm urmeazaj
1. Dupa criteriul organelor
carora te este rncredintar controlut:
a) conlrol jurisdictional;
tr) conkoj politic.
...,91ltro,rl turisdictjonat poale Ji exerc,lat tie de loale inslantete
ludecaloresrj, lje de anum,te insldnte jr.lp.atoreSi
Jusiitje), fiede un organ speciat A;j;;;;;;;:
Si specializat,
ar consr,ruliona,itarir
resi,o, , rr;bunare sJu cJ;
;;";i;#:;,*.on1,or
Uonlrolul pojtlic e<te cet realiza, de
Jn organ cdre nu are caractet
lurrsdictional (de exemplu, parlamenirr
2. Dupa criteriul organizarii
ti efectuiui cc
a/ controlclifuz 'nlrolului oe consLilu onaliiare:
b) conirol concentrat.
Controlul cjjfuz este celexercitat
de jnstantete judecetoresli?n
^^
ce le !.lnt deferire. iar cel concenlral cauzele
este 4
5 ja,i..a re. jn prima ; j;;i;;. ;r.;;",:;;',:', ftli;ffi1*:".,t"?.;::?
parTesstitiganles.
-spec
n rimp ce in .ea de-a doua stlurfi" uf".fli" .,*i."f,
3. Dupa criteriul haturii controlutui:
a) control abstracl;
b) conirol concret.
,
"
;i: # #i ffi:i! i?::,"8": "{J"!n i::y{:iff"iyir ;:i,i:" *,", ", " ^
Curs de coniencios constiiutional
Controlul abstract nu presupune un litigiu preexistent pentru a puieafi

sesizate instania constitu,tionalS, aceastafiind sesizatd pecale principale,
in mod direci. Un asernenea tip de control este promovai, de obicei,
de actori aivielii politice, ca titulari ai dreptului de sesizare, dar uneori
9i de instilulii care nu sunt legate de viala poliiicd a statulul, fiind chiar
independenre de aceasla. cun ar'i Avocalul PoporulLi $J ina ra Cude
de Casalie qiJuslilie. Vizeazd buna otganizate gifunclionare a statului,
calitatea legii, darqidrepturile subiective ale unor persoanein considerarea
vreunui interes al acestora, inieresul ordinii conslitutionale.
Conirolul concret de conslitulionalitate, de principiu, presupune un
litigiu preexisteni pentru a putea ii sesizate instanla conslitulionala 9i se
exercite pe cale incidentale. Vizeaze, de prinoipju, aperarea drepturilor
$i libertetilor subiective ale persoanelor Qi cointereseazd judecatorul la
realizarea justiliei constilu!ionale.
4. Dupe cateriul momentului exercit;rii controlului de conslitulionalliate:
a) control anterior (a prlorD;
b) control posterior (a posferlol./).
Controlul a prorleste cel realizat asupra unei legi inainte de intrarea
sa in vigoare, iar cel a posteioriesTe un control exercltat asupra unei
Iegiin vigoare.
5. Dupa criteriul moalului de sesizare a instanleiconsiitutionale:
a) conlrolpe cale principal6;
b) conlrolpe cale incidental;.
l^nprimul caz, instanta conslitulionale este sesizate in mod direct, pe
cand in cel de-al doilea, pe cale de exceplie.
6. DupA cfiteiul obiectului controlului, respectiv dac6 acesta priveqte
conlinutul normativ ori procedura de adopiare a actelor normative:
a) control intrinsec;
b) controlextrinsec.
ln primulcaz, analizain rapon de normele constitulionale de referin.ta
priveEle chiar coniinutul normativ al actului examinat, iar in caz ul conlrolului
extrinsec, analizain raport de normele constitulionale de referinta privegte
respeclarea normelor constitulionale care slabilesc regulile procedurale
de adoptare a aclului normativ exarninat.
Il Controlul de constituiionatitaie 53
Decizia nr. 161 din 17 martie 2015

.t egtFcadru nr. 284l2010 privind
referiLoare la exceplia de neconstilulionaritare a prevedenlor
salarizarea unitara a pe.sonalutu,
pldtii din fonduri publice, a Legii nr. 2e5l2010 privind
salarizarea in
anul2011 a personalului platft din fonduri publice a prevederilor
9i
art. 1 coroborate cu cele ale art. 8 din Legea nr. 285/2OjO, in
interpretarea dat5 prin Decizia inahejCu4i de Casatie qiJusiitie
nr. 21 din 1B noiernbrie 20i3
Monitorul Oficial al Romeniei,

Partea l, nr. 352 din 21 mai2015
_ erttas _
Veriticarea constituiionalitdiil exirinseci a unui act normativdintre cele

care, polrivit Constituiiei, potfisupuse controluluide constilulionalitate,
respectiv legile gi ordonanlele - simple sau de urgenld _, vizeaze
regularitarea formdla a acesru,a. adica inoeplinirea ;onoiLitor impLse
rd nivel constilutional penlrll aooplarea sau. dupa caz, em:terea
acestuja. Or, menlionarea formulei de atestare a legli constituie o
cerinte de iorme a actului normativ in cauza. astfel cr. ln analizarea
unei critici de neconstilutionalitaie formulale din perspectiva lipsei
acesteia, Curtea Consiitutionald va proceda la efectuarea unuicontrol
al constitulionaliteli extrinseci a respectivului act normativ.
Secliuned o 4-d. Modele de contrcl

d e constitutio n d I itdte
91. Aspecte generale
Se observe ca nu toate terile au adoptat acelagi sistem de control de

consiilutionalitate. Avand ?n vedere caracterul complex particularitdtile
9i
justiliei constituiionale in Europagiin lurne, este
djficild jdentifjcarea stricti
a unormodele sau liparetrr, Cu toate acestea, urmand evolutia istorice mai
sus prezentata giin considerarea unor tresAtu ri specifice comune, se pot
lrl Pentru o prezentare a modetetor

de contro de consiitutionalilaie, a se vedea
\\ll'. a anpctalip Co,l<riru4onalAndtsls. lvw co- rcubr"l: D A,1" ,c. ,4pprca@n
ot thc (-ase I aA af fa, eian Couds Diabgu? BFI --n Cansnu\anJ C;uns, it
Co ,l Lu'io o dw Bev,ew n,. ) 20 "nd
O. p. J Gww co o^ -ourl.gp
54 Curs de coniencios constii!1iona
idenlifica, in sens larg, ca,,modele" decontrolde conslilulionalitate, cu cea

mai mare extindere in prezenl, cel american (coatrolul de consiitulionalitate
exercitat in cadrul competentelor ce revln instanlelor judecatoreqli) ql
modelul european ori kelsenian (controlul exercitat printr-un organ unic,
special qi specializat de jurisdictie constitutionale). Avem in vedere. in
abordarea noastra, conlrolul exercital de un organ independent in raport
de autoritaiea polilice, adice un conlrol care,duce la o limitare efective si
eficientd a pulerii legislative, datorita faptului ca organul de conlrol este
exieriorfate de aceaste puiere giabsolut independenlin aclivlalea sa"l]l,
trdseturd care confera organului de control caracter ju asdiclional. De-a
lungullimpuluia exislatgiinca maiexiste, aga cum am maiaretatl,l, controlul
exercilat de un organ polilic. adic5 incredintat fie direct legislativului, fie
unel autoritati exterioare acestuia, dar dependenta de el {comisie sau
comiiet subordonat egislativului).
$2. Modelulamerican
Acest model de jurjsdiclie constitulionale presupune un control

exercitat de instanlele judecdtoreqli obisn uite, care nu separe conf icluL
co nstitulional spre afijudecat ca o chestiune prejudiciale, c se pronunle
asupra tuturor aspectelor unui litigiLr, uniticarea praclicii f;ind realizata la
vafdeCurtea Suprerne, in virtltea principiului autoritalii de precedent.
Teoreticianul sau, in sensul ca prin argumentele formulate l-a
fundamentat utilitaiea, a fosl Alexander Harnilton, in studiul numerul 78
publicalin,,The Federallsf': ,,Dace s-ar intampla sa exisie o diferenJa
ireconciliabilS intre legi ql Constiiulie, ar trebui, desigur, sd fie preferatd
aceea care are validitate 9io obligativilate superioara sau, cu altecuvinte,
Constitulia trebuie preferate legii[...]. Niciun act legislativ contrarConstilutiei
nu poate fi valid"l3l. Dupa cum am precizat, pentru pr ma daie, o lege
federalS afostinlaturata pe motivceincalca Constilutia SUA prin decizia
Cuftii Supteme Mafuury y- Madlson (1803), prin care s-a afirmat drepiul
instantelor de a conlrola conslitulionalitatea legilor printr-o decizie ce se
impunea in virtulea autorite!i de precedenllal.
rrrM CFrsrE, op. c/t, p.75.

PrA seledea exemp ulCh nei.
FrSr.G. KlFz (ED.),The Fedenhsts Creatars and Criticsolthe Unian,178a18a1,
Jolrn Wiley & Sons, New York, 1972, p. 53, apud FL.B. VAstrEscu, Constitulie Fi
con stit \4iona|sn, op. cit., p. 30.
hrl. i\,4uFAFU, E.S. TANasEscu, op cil, vol.l,2008, p.73.
lll. Conlrolul de conslilul onatiiate 55
I\lodelul american are ca traseturi principa e:

- caraclerul diluz sau descenlralizai, in sensulcd dreptulde a sanctiona
neconstitutionalitalea este recunoscut tuturor judecatorilor;
-judecetorul este chernat sa se pronunte as!pra tuturot aspectelor
unui litjgiu;
- decizia instanlei judecaioregti asupra incidentului de neconstitutionalitate
are efecte relative,
in favoarea sa au fost aduse urmatoarelor argumente principalelrl:
- dat fiind faptul ce misiunea jLldeceiorilor consta in interpretarea 9i
aplicarea legilor, aplicend sanctiuni corespunzdtoare pentru incaicarea
acestora, !nasemenea rolse poate extinde gias!pra caz urilorde incalcare
a Conslitutiei, chiar gi alunci cand faptuj se produce printr-o lege;
- puterea judecatoreasca este una dintre garantiile principiului
separatiei puiefilor in stat, principiu care nu presupune o izolare totale
a celor ire. ouleri. ci !i o .elatie de tnterdependenla. in virlulea acestut
ralionament, pute i judecdtoreqti i se recunoagte dreptul de a controla
puterea legiuitoare 9i puierea executivd, dupa cum puterea executive
9i
are dreptul se controleze celelalte puteri;
- judecelorul, daie iiind statutul seu de imparlialitate, precum
9i
beneficiul pregetirii saiejuridice, ar putea sa se pronunte asupra faptuluj
dacd legiuitorul a acttonat in limitele stabilite de Constitutie.
Au fosl identificate gi dezavantaje ale acestuisistem, printre carer2r:
-conflictuldtntre Consiitulie 9i lege nu este un sirnplu diierend ju rid ic,
ci un liiigiu consliiutional care trebuie solutionat doar de judecalorul
conslitutional;
- efeciele lrterpa,'ies (in cadrul controlului d iluz, realizat de instantele
de toate gradeie) sunl de natura se afecteze stabilitatea legislaliva Si
_crederea in lege. pe cdnd
elecreie ergd omnos nJ sunr compalioile ci
principiul separatiei puteilor in stati
- existenia riscului de folosire a controlului de constitutionalitate ca o
arma in eventualele conflicte intre puterile stalului;
- judecatorul devine inevitabil legiuiior.
I 93, Modeluleuropean
ModalLt european de jJrisdictie consiilutionala se .efe.a la crearea
unui organ unic. special $i specializat t^ cxercirarea controlului
r'zr L DETEANU, /nstlrul,i ql pro cedui bnstitu.tionate, op cit., p. 235

curs de contencios constiluiionaL
s-a alirmat incepand cu secolLll

constilutionalita!i legilor' Acest model
'' .etinu, ca teoreticran pnncrpal care a

1l-5"1^. tui Hans Ke,sen. u4urdinr'e
;,;:;i;i;;;; do conrolde co"stirutionaritaLe
;";opea'
' ."i" u eviLarea.;nterprerarilo'consliiir;i#';;',:"?l:
"J.t'tie
care o;teau aparea in practica instanlelor:"/
"11r""1r,i,"
adt'd asupra ptobleneidP
zsxl'a oroblemet consllulionahlattt unet egi
""
'"""'"n, Const uti.a. tpp,tczinta un mat;jf::"J3;l;.j
"iin"u,ru' a deverxl rolo P'*-o;
Constiiutia insa€l Acesl:isrem trioni"t. utrL ln
constitutionalitalii legilor, dupe celde-al LJ
^l
F',..na c.it si in Atrica $iin Asia
-" ale modelurui euroncan sunL:
ii"".uiii'L ot."'pr'"
I i,i*r.. rl at sau central;rat de constr'Lnonaritale
p.i"';;-;;;-; .' monoporur.al:*e?i:l,e
""1ir"' ""ncentr
;ncidenre'e r,rsiurui
"; " dela$
sl sa o L'a"'l'li:l:
- obliqa instanlele
ludecetoreqtisa
.n-".tirn'"u pr"iro,"'r'" a "Fconslilulionalitatii const;lutionala:
l"-""*""L t' ,i*'*i"" IAzorvare rnrlanlei de iurisdrcLlP
"liî"i" constituliond'ar' ciuat
"" lTriou'al sau cude
""trt;i"stanle oois'uit ri a ceror Lrei purPrr i^ srar:
#;'j5#,n:;:;';;:;i';r
"'" "-".""i5itqil .i*;llce de sesizare a rnslanleide rlrnsd:"'ie
conslfiu-
t'on'':i"",",u cadrLl co'1lroru'ui

erga omnes ale deciziilor pronuntate 'n
de conshiutionalitale s'nt
'' i'"r.i.ii" ."aa"r': european oe conlr^l ne consl
urronal:late
rn esenta, urmatoarele:
j omnes alc deciTi:ror oe carF
instanla de jurisdictie
"i"","[ ",s,
constitLllionale le pronunle; .
-.4;ru1 strict in care
se teal\zeaza\tet '
^-iticarea constitutionalitalii legii
julidicaie||lor
redJce consldelabilinsecurilatea
principiului separatier pu In siat. Orice i.terpretare
- respectarea a unairegrar p'rlea li
J,t";i,oliatori si declararea nevarabi'aointruT;une
","litii"
i""liol,rt" o" polilica si rn concce;nta
in puterea
ll"ir.:"" "'i" "utra d" o clrepit'l l';Lrtul'o"alira'ea cu'rilor

"i"o-"]a"'ru "'""
constiiu,tionale marglnalizeaze
o asttel de problema'
sau a Tribunalelor orsanisme cu
i'#;a, #;;j;:,;;t" de jurisdiclie consiittrlionala sunl 9i
po4nique entre Hans Kelsen et Car! Schnitt su la iustice

v, 1989, P 182
lll. Conlrolu de conslitulionatiiate 57
caracier politic, cel putin prin modulde desernnare a membrilor acesiora

9i pfin nalura unora dintre atributiile pe care le exerciter,r.
Cat p vegte dezavantajele, Cu4ile Constitulionale apartinand acesiuj
sisiem au fost considerate mai vulnerabile la jnfluenleie politice, in
considerarea, in princjpal, a moduluiin care sunt alc5tuite, respectiv a
proceduii de numire a judecetorilor.
54. Evolulii ale controlului de €onstitulionalitate
Sub aspectulacestor evo utii, se impune, maiintai, precizareacd, chiar

dace din examinarea dispozitiilor constitutionale de refe nta se pot identilica
tresaturile de baza ale celordoudsisteme care permito clasificare a statelor
din acest punct de vedere, Constituliile qi iegislalia infraconstiiutjonala
stabrlesc numeroase paniculariteli care diferentiaze uneori substantiat
modalitAtile de exercitare a controlului de constitutionaliiate.
Ca tendinla sub aspectul opliunii pentru unul sau altul djntre aceste
modele (avem in vedere treseturile de baze), s-a observatr2r cdintre cele
doua Razboaie Mondiale, cu precddere dupd cel de-al Doilea Rezboi
li/ondial, tot mai multe state s-au orientat cdtre modelul european de
control de constituiionalitate. De exemplu, clupe 1990, Frile din Europa
CeniraE 9i de Est- cu exceptia Estonjei- au optat pentru acest model_ O
parte a iu risprudenlei 9i maiales a doctrinei a criticai modelul amerjcan,
aratandu-se cd dezvoltarea, incepand cu 1919 in Cehoslovacia si 1920
in Austria, a modeluluieuropean de justitie constjtutionala afosttocmaio
reactie la neajunsurile pe care le prezinta controlujde constitutionalitate
exarcrtar de inslanlele iudecaloregl' I.
Un studiutqsistematic realizat de Comisia de la Venetia pe acea$e iemd
recomandd ca examenul de constitutionalitate sA se realizeze printr-un
organ special Ei specializat, cu activitate permanente - adica de cate o
Curte Constitutionale. Se mararatdcS, in specialin state care urmeazdsa
introduce pentru prima datejurisdiclia conslitulionald in sistemullor legal,
rrrN'1. CAFpErtrr, le po.rvot deslugee

in Fevue jnrernationaede dro i compar6
nr. 1 vo. 45, 1993 pp. 200 S !rm.
t't S. Dijaa, Canpantive OveNiew
af Eurcpean Systens of Canstitutionat Justice,
in Vienna Jo! rnal on lnternationa Conslitlriona Law, vol. 5, nr. 2/201 j , p. 1 89, www.
r3rL. FAVoRE!, P. cAA, F. cHwoNra,J

L. tUEsruE, O. PFEBSMNN, A. Fo!x, c. Sco+oN,
Droit cansftutionnel, Dataa Parjs, 2003, p. 211.
L'rH. STe,NBEFGEF, Models of ConstitutianatJunsdidion,In
Science and Technique
or Democmcy nr.2/1993, www.ventce.coe.tnr, CDL STD (1993)002.
r
Curc de contencios constil!!ional
posibil in legatura cu o noue Constitutie, este preferabila incredinlarea

acestei competent€ unei insiitutii speciale 9l specializate.
in ceea ce priveqte silualiile speciiice la care am facui referire, respectiv
a9a-numitul,,noul model cam monwe alth de constitulionalism"{11 (existeni
in Marea Britanie in Noua Zeelande), acesla este caracterizat prin
Si
incredinlarea de constltulionalilate" instanlelor judecaioreqti, cu
'controlului
lSsarea;ultimului cuvant' legiuitoru lui 91, prin aceasta, elecioraiului Aslfel,
adoptareainMareaBritanieinanul l99Sareglementafii intitulate Human
Frghfs Acl (Lege cu privire la drepturile omului) giincorporarea pe aceasta
cale a Convenliei penku apararea drepturilor omului qi a liberiellor
iunclamentale (,,o legecreate pentru ca dreptuile 9i libertalile garantate de
Conventia europeanA a drepturilor omului sa dobandeasce Lln nou eiect') au
determinat modernizarea sisternu lui de ,,conaol de conslitutionalitate" - fera
o indeperiare de esenleiald cle forma clasicd a acestrlia, care conserva
supremalla deciziei ParlamentLllui. Aslfel, potrivil art 2 l din lege, o curte
sau tibunal, cand hoter5gte asupra uneichestiuni dicatein legeluracu
un clrept statual de Convenlie, trebuie salne seama de jurlsprudenla Cu4ii
Europene a Drepiurilor Omului. De asemenea, potrivii art 3.1 din Lege,
interpretarea legislaliei primare 9i a celei subordonate trebuie realizata
intr-o manlere compatibila cu drepturile statuate in Conven!e qitrebuie
sa iie conierile efecte iuridice in acest sens. in silualia in care lnstanla
este convinse cA prevederea esle incompaiibild cu unul djntre drepturile
statuate de Convenlle, poate face o declaralie relelitoare la respectiva
incompatibilitate, informand Parlamentul 9i Guvernul asupra respeclivei
probleme. Aceasta declara,tie nu influenteaza inse vallditatea, acliunea
in iimp ori executarea dispozitiei in legelura cu care a iost fecula 9i nici
nu oblige pe4ile in cauza in care afost facula. Parlamentul decide daca
modifice, abroga sau nu prevederea conteslate
in Israel, unde am aratat ca nu existe o Constilulie in sensul clasic al
termenuLui, ci maj multe legi ,,de bazE-liundamentale", Curtea Supremi
le-a lnterpretat ca atare, invalidand reglementeri conlrare lor' I\,4ai muli,
Curtea Supremd a interpretat sfera de aplicare a Legil fundamenlale
privind demnilatea urnana $i liberlateain sensul ca protejeazd 9i drepturi
ale omuluicare nu sunt menlionatein mod expres, prlntre care libertaiea
de exprimare qiegalitaiea. Astfel, de exemplu, CurteaSupreme din lsrael
a abrogat legi precum cea care permilea infiintarea inchisorii privatel':l,
rrrS. SoRAJBEE, op. cd, p. 190.

I,t CA 68211s3 Bank Hamizrahiv. Miodal11995), NCJ 6427102 Migcarea pentru
Guvemulde ca ltate in /srael I Knesser(2006), HCJ 26o5los CentrulAcadenic de

Drept €i At'aceti v. Ministerut de Finanle \2009).
i . aont,o,Jr cJe.olst:tut,o,tdrirdte
*,frrs";gr**+-ffi
ffinffiffi
Secliunea a S-o.
Funcliile contrclului
de cons6tuljondlitqte
;1gi:fd",Tj#F#d:nils,"r:'il'fuhf,1*"r;rffs?#:
-".fl"ifl,#fi #i,#:ffi",..;gffi
i:ffi *:
ri#f-[,ufr#ifffiW*r,r,,r*,,,r,r,,,,
60 Curs de contencios consiilul onal
alesin caz ul Constituliilor rigide, peniru a preven o modificare prea bruiala

a aceslora; astfel cum s-a releval in legetura qi cu experienta altor Cuni
Constitutionale, emergenla controlulu i de constitutionalitate 9i dezvoltarea
sa determina, totodalS, Sidegajarea aceslei conceptii privitoare la legile
fundamentale, vdztie ca ,,living lawdlrl. Sensul aceslor concepte sau
principii, stabilftde Curtea Consliiulionala, receptat pe plan socialgi
'esle
deternina stareade conslitutionalitate a societd.tii", precum qieliminarea
posibilelor divergente de interpretare intre ceilalti desiinatari ai normelor
constitutionale, realizand in acest mod 9i fundameniarea constituiionale
a acUvitdlii de legiferare, respectiv de aplicare a legii, ghidand evolutia
intregului sislem legalt l;
garantarea separatiei/echilibrulu i pute lorin stat, precum Eiproteclia
drepturilor omului;
exercitarea controlului asupra corpului legislativ, pentru a lace sa
prevaleze Constitutia asupra legilor infraconslitulionale;
paciiicarea vietii polit ce 9i autentificarea schimbarilor Si allernanlelor
politjce;
exprirnarea ef icienta a opoziliei;
constitutionalizarea d reptu lu i, leme ce u rmeazA a fi abordaie d istinct;
-,,lergjrea' sferei dreplului constilutjonal. S-a remarcat in acest sens
iapiul ca in prezent este diiicll de respuns la intrebarea ,,ce raporturi
juridice/relaliinu sunl acoperite de dreptulconstitutional", intrLrcatin orice
moment o chesliune ce privegie legea ordinara poale deveni o probleme
de constituiionalitater3l.
Controlul de constiiulionalilale are Fi o dimensiune internationale,
expresie a aceleiaqi dimensiuni inerente constituliilor nalionale, care conlin
dispozitii meniie se concilieze ordinea nationald cu cea internalionala gi
supranalionala. Dace dimensi!nea inlernea controluluide constitulionaliiale
inseamna respectarea Constituliei in interiorul statLrlui, in plan extern,
efectul acesiuia este de asigurare a respeclar i norme or inlernationale
Si supranationa e.
hrT. BTBMoNTENE, op. c4, p. 163.

E A XlVlea ConSres al Conlerjnlei Cu4ilor Constitullonate anopene - Prcblems
of Legislative Onission in Constitutianal Jurisdiction, vttnius, 2009, Raport genera
publicatde Curtea ConslilulionaE a Repub lcij Liiuan ia, p.51.
rs T. BruMoNnENE, op. clt., p. 167-
lll. Conrrolulde consl luliona irale
Secliuned d 6-q. Constitutiondlizored dre ptului
Etectul fundamental al controlului de constitutionaliiate este acela

Oe consl..uliona i./are d dreplu ui. ad,ca
de,,el,ntnare a obstdcolelor' in
caled recunoa$reti suoremaLei Constil-liei . i. se,lsL, .ealilari, Jnet
conformiUri cL aceasla a tnltegului ststem,uidic.
Constitutionalizarea dreptului constituie un fenomen compjex, ce
are drept consecinte realizarea unitelii dreptului $i a ordlniijuridice prin
inleractiuIea care se stabilegte intre normele Constituliei gi celelalte norne
juridice de rang inferior. Legiuitorul lrebuje se se supura Constitutiei
9i se respecte principiul propoqionajitelii aiuncj cand insaqi Constituiia
pemite interventia ln ceea ce privegte drepturi 9i libertati fundamentale
protejate la n ivel constitulionat, in a;est mod, chlar deciz]ite potitice sunt
supuse controlului constitutional. Tot astfel, puterea executive 9i cea
jLrdecetoreasce lrebu ie se se su puna sa respecte djspozi,tiile Constituliei.
9i
ControlLildeconstitutionalitateesie unlactorfundamental in procesul
de constjtulionaiizare adreptului. Tendintele relevate sub aspectul jntegrdrii
jurlsprudenlei instanlei de juisdiclie consiitulionala in cadrul izvoarelor
dreptului reflecte ceea ce a fosi numite iranzitia cdtre juristocratier,r,
lnteleasa ca un transier de putere de la autoritetile reprezentatiie la
ceLe judiciare. lnstantele constitutionale nationale, dar 9i instantele
supranationale au devenit, cu precadere in ceea ce priveqte drepturile
omului, c,orpuride deciziecu o importante din cein ce maimare, aproape
cruciale. ln cadrul acestei tend inte, care are ca efect constitutionalizarea
dreptului de propo4ii globale, nu este de neglijat fenomenul de
fertilizare incrucigateFl, adica de asimilare a experientelor I i judec6tilor
instantelor din alte stale, precum 9i a celor internalionale, cu un rol de
exindere a procesului de constitulionalizare la nivel global. Acest fenomen
este consecinta dialogului intre Cu4ile Constitutionale, teme care va ii
abordate distinct.
rrr R ABNoLD, CorsiliuronalJusti@

as a pittat of Rute of Law in European Canstt
tutianalisn,l^ Classicaland Madern Trends in Canstitutionat Beview op. cjt., p.ft4.
?r FormLrla d lzaE de R. Hrlsctlt, op. cit.,2AO7.
ta C. SAuNDErc, Judicial Engagenent with Conpatatve r-aw, in T. G NSBUFG, R. DxoN
lEDs.J, Conparative Constitutianat Law, Edward Elgat pub shing, Che tenham, 2Oj 1 ,
p. 589.
Capitolul al It_lea. Controlul
constitu!ionalitilii legilor in RomAnia
Se+iuneq 7. Reperc de ordin istoric
LJ-i, rulo.i rofanide dreor constitu tional prezin la ot.gin,la (orlrolu

uide
.o< L rrro-arila.e in Regulamentele Organice . c.l o n A,4Lr.len.a
clin j 83I
i|bldnA/oldovad,n j932 . consideraleLegt,u, danenlae.Lca,a(;r
constitutional. AJlii plaseaza institutrea unui control de
constitulionaljtate
d oe a I858. caro cl_pd Trdtdt,, de pa(e nch.a. la odris
rari . '8-6. a fosl eraoorara Convenliunea pentru reorganizareata
^^'.p"
J0
definitiva a Principatelor Dunirene Mol<iova giVatahia, care'. pe
tang;
alle D'^veo. corlina.eq,ernento., ptiv nd o.gariza,ea p-L.,lo.
In s.al
c,"sgu'd-ea dr-pt--iror cera eni,or inle a,re e Conve.ria pre!eoea,.a
a4- 32. consrilu r-a Co.r is,eiCenltale. egt,e o.ezenrano
u- r. .eras spFc.al
< lreb.rnd co.nu-.care ac.stei conisi:. care de(,daa
oJca erar 5d, nu
.o o..re c- oisooz Li16 .onstiluive \arl. 32 i, ai. j7 d:n Conven ier .
_ Co-ve-l,a de,a pr, s o fosl mociil,cata :n a.ul i86a. p.n Slatutul
Dezvoltdtor dat de domnitorul Alexandru toan Crr",
Conve-riat cesecons.rtu,a prir aceasld. captimaCo-sliut "u."t eoatadeo
"Aiflon"iui
a rlol'al,a -atio. ala. P,i-Ire ce.e mdi inportaale
nodi icar.ddLlse oo S.arrL
4,_r'od,ce.eaqisterulu ocamordl.p,inco. !ir-i,eaSendlu.Li,oc.uri
.co.pu PonderaloriJ . lormal d n nernbri o. drept oi rrer b. ,
u.ritt de
d-o:l:C9.1:rn grj X t,.din S-alut. o ce p.oieclvolat oe Ao .nd,ea
Etecliva,
n_a'a d d6 bugetulve, it ,ri,o. siche
Jiel lor. rrab,ia sa I.e . _p .< Co.p-t-i
"o_d.ralor. care aVia conoetenla de a stab li daca este cornpal,b,, cu
I e-cons'itufve dle 1o,i organ za.i. in sc-1d perioadd ,n
:l<ooz
IUr( ca,a a
onatCo pLl Ponderalor tpa-a a ,9t)6,. nu <_d oJs n.cio p.ooreTa
oe neconslitulionalitate a vreunet leqi.
ln Constitutia din 1866 nu a fost reg'anenta. (onl,olL,
oe co-ci.u_
Iro_attaie. De dllte| -tc, ConrriluL,a Belqie. d,n -gJi
ci,n care, in rnare
1?!u'a,s-J insD,rat Co-st.luliJ qoma.. drn,866. n- p,cveoeaoasflel
oFrorr.a da cor,rol.fsr. qter:lu tn .pecial a, ur.so. identei
da a l. ,eL-.
'o<*r subregi.nuJConst -.iaioi, jS6b.d.eot,rtputeii.udecao.e!tid.
a _ontroid co-stitLjlional €led iegitor. Asrlet. dn-l
Igl2 e"iadereteln,a n
M.' c r -ot lto ut cot srlur.a, aLa,, t-.t,a, n Bam;id. d.pb 1-,(ro, .e s.
lnsLtlutionale, Ed Lumina Le\ Su.ur€sn 2OO2 p 6;
lll Controtul de consnlulionatiiale 63
tslo4€ conko'urui,const tLliona,itati;tagi,o,,,r

Fom€ria. prin pronunlarea
ue,crzre nr.261 din t6 man e j9 j2
dLurliioe Ca"ar;e'in aia-ri.a.l#
cerea tramvaielordin Bucure5ti i. tn carels
rnstanleror ,ulecltffi ;;:: r,il,It fii"j',i,ii fJii:ll
procesul Societilii
=;,:X'i;iff
de Tramvaie din Bucuresti
(1912)
ln 1909- c6nd Bucuresl,u sealta tnp
., na oezvotrare. mai nLrle societali
:-:
j':Tyi:.i:ls jr:, ,n comun. i"i, ,li""ir#
,ErseF_ l',tlvernut tormat
',ansoorlurire ""li; p,s6qup6l
de depLllatu,riberat lon Bralian,j
oe aceasra sttuatie. a deierminat, la j4
aprjlie 1909. ,aopt",",
'eg'soeciale care perntrea municipatiteti djn er_,cure;ri "i",
s; foim-eze
o soctctate cornunaja. Societatea - Irarnvaielor grrcurerti.
ain Cieo]a'
y:"1",^.,r:1,ii^:'_"i11ât, oubtice si facand apet ra caD;iat,ri piv;];:
deeasra socrerate era dotad cu statJte ,edactate
de mun,cipalilale $t
aorobale de Consilurde It/tn;str,. ln porioa nemult,miri;ve.hit.;.^-".. i
concestonare, (are se conltderau tezate
ruAcrerire,dc-inrrastruciJra orin aaeua,a ,"orqa.]ii#,
au putui sd ;nceape Iara intarzi"re. fn iiii,
rr Km oe gtnc erau deja instalati .i materjatul rulant
pentru intreaaa retea. e,a cumparai
Ca urmare a schimbariicuvernului Si a maloritelii in consiljului
munrcipal. noua municipa,itare a Bucuregii,or
a declaral ca societalea
respeciva nu dreextslenla legala. Mulicipalilarea
acer,l I noului G uvern
lormal de conseJvarorul petre Carp
sa dbroge lege, cur" artorira ci"ar"a
oupa anuldrea ;n Consi,;ul de Minjgtri
soc;et;Ii,. I\,4inisterut de Jnterne a dilpus a slatuielo/
op{rea tucrarllor.
Acesie masLri au lost conteslate de
,_ catre Socielatea de Tramvjie
d n Bucuresrr td trjbunalul lltov (BLrcu,e"t,r.
pe r.oj. OLvernul a determinal votarea
l" ttrn;;;;;";;;i";;
_", rcgi o"
ru decerrbrie 1911. orezentata ca o ptevedere
I-4aorihe r909. prjn care Socjeratea
"ir"r.",;a]ii
i;rerprelattva a Leq; d;;
iramvajetorn,
aveaû'rou statul. redactar de legiutlor. Legea ".O".tii^Jli*u
maiprevedea ablorizare;
, u,, Liua,llautsa
rascumpere instalaliile s i materia lul
societatii ta p.glLli
0e product e. daca acrionari, nu vor
accepla condrliile astret rlapss; _
aceslora L..rand a li se resihu; valoarea
nomtnala a ac,iunitor cu o
,". . A
E- tncepDtul "teFdttate tam".a .anrctLl rcnsu,uhmatibtiit-gtot tn Fanand d"
-\j.Ca secotutut
\\ pana in I g3B, nwtt)mrt A t4 d PdiP a zletat constiturcnatF
rJl ano , ran, F:-. B .Lul ert,, 2ooQ.
a .-
64 Curs de conienclos constituilonal
dobande de 6%, ceeace echivala, infapt, cu o exprop ere-

Legeaera
prevecier'no caea ce I d
irr"_lni",or"ru,t, . i"'ealilate cont:nea 'a
paO,..n, aL"a"r"_Ipi legiuito'ului inlr-o oroceoura juoec:ioleasca
in'' curs,
-do-"iet.t"a
d" Tr"tuaie din Bucure9ti a cerut Tribunalului llfov sa
ea l"dlca
conslare.a _o"areqe ela cocLIa'a Cons Jul er' deoa_ece
ne .le o Dane. arl. 36 din Corslitul e care dispunea ca oulel6a luoeca-
peciedlLaodrta
treasca esfe e"orc'Lata cie trio-nale 'impotriva dd l4 care
justiliabil voinlei sale de sub
ini"Li"" unui
"r"ttug"t"u
ira""1t-rrri competent, precum 9iart 19' conform ceruia
"ri"rii"L"
oioo':e'"t"a, oti"" al ti ea esle sdc a si nvio'abilJ
" -i;,;;;tr. 'o".rtov avea a raspJnde prac.( ra ooua orobre"l a:
"atura
.n.o"t"a." sa ln ceea ce privaqte conl'olL'dp consLil'IionalilaLe.a
;;;i:;";"i;" ; , da a o aoi(a: conrorniratea Les'i din '8 decerrb'e
1 991 cu dlspozitLjle Constituliei.
'" o"'ul compelenla por_'ncl dp 'a orinc'prJr
cepa atiei
'^.ir"'r.-l -"a
.Lrt. aoriel, lecaie d -r'e olrter' k'ouie oa a'tro-e/a.i-
"rLlilt
iiili" 'n qolu'i_sLanteror i"dectloreiliesle oe a aolica
" "o.'0","_r"'="
r"o"", rat p" "
co_at luliona a pe(adoroina'a iari_âz
"'" 'ars prioritalea Cat priveqle cea
alcontrarietale intre ete, sa siabileasca
crrricdla co_cl lu e o
l"-u o"r" oaop." i"sia'!a a stab'rit
-ncatca
ca legea
"ifao'artaaar'gcinConctrLuliaprivi_dexplopr'ereapenl'u
aduce ali_ge'e
ralza Oo r,.i':taie puotrca ap'e'ii_d ca in spetb leqea
s'ch:ar sJprr'ra dreptJl de propr'ctate indivldua 5 al u'ei soc erail s
it ,.Lionar,tor ei ceed ce const.u e o adevarara e)'p-oo'iera
_
nliararea frlfunatului lliov a iost alacaia la curtea de Casalie'
anLa i_:Lanlelol
care. orrn dec.zia dln' O rnarlie I 9- 2 a raal rraL co1.oe
io i,i.."t" a" u.on"ola co'sriL-Iiora ilaLea eg lor' CJ.rea a alirnal
Jr*tuiu orn, e or,r", r'oLaricL p"ivire'd eged aoli' ab la ln cazu' Jnu'
. #i., oe teo;.
.naia,es cano una oi-Lra aceste.egieslp Constit.L a ln
_Ll :e ooale suslrage
n'"r"n.a un]' asene'ea conli'l jJdecaLorL'
leg le si
Ldeco'ii p'o""srtri, c esle d'ept-l ri clalo-ra <a sa nierpreLe/c
.u J"a:aa aintt" doua se ;ol ca Acaasta lnlrucal Const'LLIia
n- "rt"
oou, o"' ""'e vagr cie dreo pub lc ua e sa sprveatcad'ep[
:;drun
"ror,no" ""ple
arpenlruputerearegisativa.L s'oispoz:tica-ea'f oululf g-'"
in lrntini"tis"ln c;nstitutie o supremd garanlie aslabilft4ii
ca
"oou;.
DuDa anul 1912, exercitaraa Lonlro ur-i o_'i lul onari'alii
leqlo- a
fost deslu' oe reousa p'acil a.-egeaoi_1qIT cal. suorl'ra
_ l'barlaLea
p;;turllor chjrjilor sau impunea prelungirea lor djn oliciu' apoi relorma
:
lll Conlrotutde consiitulionatitate 65

agrard din ilJie 192i au lost cele
care au contribuit la reactivarea
on .'olJlur ;urisdiclionaJ ar constiru
liona h tat,i regitor. pr,n rvoca, ea_incaicaiir:
lreplul.ri oe propnelale de calre legiuilor. ,
in .ui nufr" ,nianta

: >tatual.ca inlerp,eta,ea Consli,u-riei irebuja "u.r",
sa f,".r,"i,iJ" O".rl
ace'oa,a legilor cor'une. De ex"nptu
oIt olc,u chesliunea neconsttlJrional,t;lti.
,n ,riOrrrat nu p ,fea sa ln"voll
un asenenea conl,ol nefitnd
oosibi deca, daca panire puieaL sa
oovedeascu t"ptr,"a up,i""ru. i"ni
co-testare a. provoca pe-tru ete .n
orejuorciu Jire;;;,;;;;'iJ"nfi;
La jLdecatorut lrebu,a \a i^deoarleze
eiamrrarea ,r,oiu,ituiiil"",
procesrt pulea sa gdseascd o "onr,i
soturie
" "tr;;;;;;;;""ril;l,:3::
'nltiluit astfet prjncipiur polrivjl c;ruia instanrete. indiferent oe qrad, iol
eleclua (onlrotut consrilutionatitdrl teqiJor.
adoptarea Constitutieidin 1g23 - .,.,", Ouiuiilr'iu'
""ru,
Prin ConsJitutia din 1923 s_a jnstituit
un controt judecdtoresc concenirat,
realizai prin Curtea de Casatiein Sectii
Unite, ab;ndonandLr_;;;i;;;i
.o' t.otutJi diluz. tnfapruit de toate j.
instantele ludecaroreqli. p;
instilu ise ;u r:spruden La su b regin
ul Consrlu liei lnter ioa ,s a51i"i ";;; .
a1.143. ,NumaiCunea de Casatie n io,,,u
seaunrunte arc drcptutde a'ju;e;a
canstitutionatiatea tegitot st d dectata inaphcdb,t.
p"
conlrat ti Conslttutiet. Jutlecatea ;1stjp16
nunai ta .azut iultecat. ia,Constiiutia
"i"t.i iilJi,
l6nsplutlonalildti se miroinc4tp
dentic lconform aft. 75 aln. (j
din iats;;;;i;i ;;1;:;
)1.
totatitar
insta,rat o,rpa at Do,lea Bazoo, IVto.diat,
i,
"-:,j:9':rl
noman'a nu J mai extslal Jn conirol
aJ constitLlona,t{al;teqrjo;, ;esi
vorqe:c..dpspre ..torme denaturale ou
,ill1y]o.l
,dze a e reg'mutut d Ltalurii
comun,ste. Cohstitutia "on,roi"
.n" rnuill
nu. cont'1e njc;o p_reveoere care
din 1f aprilie igei
sa inoice exislenta
:::ll1];:-11,:11-g:lstitu!ia din
uur9arvtalea respecErri legilor
27 seprembrie rsiz. "onirofrfri-oJ
oee, consacra
$i d Constiluriet. nu ,n"tifr,ie torme Oe
tii ,esitor_ conslitulia din zr august
;":l::]:,,:,":^",it"r.:i"litj,a ounate rsls, ca]J
Nattonati etercilA Conttolul genetAt al
$t nunat ea nab;as@ asupt a constitutionatdi,
?ticaii.Canstituliei
n-, nstttuie lolLSj un sistem cle exe.crlare t$ni..
reata a Llnut asFmenea control.
urie.]or. pnn Legea nr. l/1969, d lost
cof'otetat an. Sf
Oin ConsLiirrl
orev;zandu_se cd I\,4arca Ad,rndre
Natio""la a;S; ;J;;:;u'isiji:.iij;i
o,( o'r.isie consrilutionala cr jLndica ce preT,nta
tj rapoarie sau avize ct,
pnv,-e 'a const,rLrional;iatea regi,or.
avino. in acefu"ii,ap. ao.f#",;."
' c. CoNac m;brudeoioarea Academie Fnm,
o n paf pan,heors;;;o;;::,il ;;:j;#r:Ji":,".:ffi,T::,;:,.ffl:.
66 Curs de contencios constitLrriona
e\a-r'nFze,cor!,ilulonaiilalFd decretF
o.cuprnzd-o norne .L OUtere cJe
9' a hotarer;tor ConsiliLrLr:dp i\r'rîsi i. Acesle
, u_ ,e7u/ratreal InrLrn.lar in care;anidurun,ip,""";:.,
'-eg6 ,- .i;rl;;;
i" *fr,o.l.urli"l
'lr.qu .li s'<ten ar organero. slatu,u. qt
vo:nta (" "," ." ,,," ,; ;;,"1j:;
legrlor $i a dectzijior guvernamentale
Sectiuned d 2-d. Controlul de

constitutiondlitdte
in prezent
Con-stitulja din 1991 a regtFme,
..
.onltorde\ ral Bornan.a mode,u eu,opean
rn
oa
olo- tJitonarilate in.r.oinlandCrdi.C"".r,,,r.""";;.;;,;;;;;:
d,in,li s: ndepende^ta cle -eteta[e a-_oritaL
ar suprenrariei Consijtutrei - a,".Lil ..,";;;;r;;;
majoritare'a rnernbrilor
Cornisieicle redactare a Consiitutiej
^^-Opliunea t'o o nr'-,. organ
9:.ll.l ,n.o u.:.. .p"",r,"i.o"..i;,.r_-,-o.p,.,1],,,
rn pr ncrpa/, pe urrnatoarele
Ao-na.eaCons.tudn.a: aroumente e xouse-up'lej.'u.'anro,,.
- o.;n oeposedaroa rur<dic.i:lo.
, lrca, in litrqi/te dinlre de drep, cornun de .onpetenta
ver de a
ar consliti "iond'ilalea'eol'or<easgL'a
orrogan'lareair15orudenrcr.
parjicu
d,,,eiaLtalaco.Ji,riali.onfo,Tilat:ireoi,cuCo.st,,Lttd
,_-'"narrt aceste;a prooucano-_so gJL,dr,roo rivd
ne do 6lnrc qn rezu,tal rnd; sar.sfaca oeint.u tori s: f"F;" ;i,-;;;;,i,:";
r uner decizii iLrdiciare: tor oecat au1oit.l";d"i;.;.;_;:, r:
cadrul strict in care se realizeazevetilic
.-
-ouc. co-s de,ao ' :no";",;;;;,; ;'.:
;;?iffil;'::,T:::1;::J"j
-u numa, proiesio"ali;,;, j;.;t';;;."-.
;::::?1,?,:L.ii.isur:
*en,iatnenrF !i exctus,v
.,-,":-l,"d,ll:p." p*te
- ;L,.icd.cr o-r,i aita-o".!e
'fl,ljl,.,iiflr :' eyarc la ;i arrp pre,osar,ve.
vdrufl|(a.oa/De.renlele. comenlari.tFd.ul.;arp.
.Legea -rrt,crlepro,/enldte.
de revizuire a Constitutiei din
anul2OOg
cons oerabilS a Curtii Consnl,,t,nn.16 li^.,, , ..1r. o
vo, b: "on"oi,O""r"
numa
d
"i";;"";;;;,; ;;"'Jlil,"j",,"".lj;t:: :rn ciasp e
c""* ;;;;:il=",:":
rr.porlu' d:n.re
".j.]:fi !ii"::""r""1 J;:::[il
oac 7.ijor C.flii ConstitJttona,.. ftrod Jicaria-dduse au .o-_ ,nsa .nuj.
11ai
_ r,%"rL-d
Stenoqrama $ed nler drn z ua
n cte i4 na jqqi vo"r'o
e i,,n ." -", :.o i, . n".;"",. olc'" a qo..' ".
::
Ao fd.,con<,,dntp
r
r" no,, i",'

".i,oj 1,,J,: ::::13;;";i'"?1"-:
"
!1l. clt:l{ q":g!g]!Ion"rnuru
67
i+t#f#*ffi ;:*i"'iffi *r#,f:';
*u$u,,l**t$N*s'*,ffi
*$lgmnt*ff*finffi
ffi.m*rol,n*ffi
*$q*$s's$ry*p*sffi
" wtrr4 .
t oht totut dF .onshtu,iandhtate....
ap .1. ap.1,-14
''1 llr : '
constitulionalitStii legilor: Cu ::.

oiice alt organ de jurisdictie. ca: :
unei persoane, astfel cum esie ia:
cu privire la legitimitatea .orl<:1iL
I au fosl identilicate urmitoarele
tutionale:
Lonst]ruua v,,, ----, a) Curtca Constitulionali esie
,tionali, care, in exercitarea unor
4,2. Curtea Constitulionali a Rom6niei poljticj
b) Curtea Constitulional; nu
189. Dup; o perioadd de umbr6, in timpul regimului totalitar, cand
autoritate publici independent;:
colltrolui de constitutionalitate a dcvenit o Iormalitate politici, incleplini_
c) Curtea Consfitutionali esie r
t; de o comisie a ,,parlamentului,, epocii Marea Adunare National;
-, Fonau dh Romania in privinta a'
asistem la revi mcntul ideii de justiiie constitulionale in Ronania,
odati d) Curtea ConstitutionalS are (
cu crearea Curtii Constifufonale, prin Constifutia .tin 1991
si Legea orga_ maliei Constituliei, conforn art.
fic.e N.1711992 p vind organjzarea si functionarea Curlii
Constituiio_ e) Curtea Consiiiutional; sprijir
nale, lege modificati de mai multe ori si republicati ir.r 2010.
Dac; in cadrul raporturilol lor constrfu
ir -i,u a feJ cu lrolJ lu i Lon-ritu'iond litd lii lcg lor: , r Romani
I I .ust tr.bu_ puterilor;
tari, prin modul de aparitie, dar ii pdn functionare, a modelului arnc_
1) Curtea Constitulionali estL'
can, noul sistem este in mod celt de jnspiratie europeani,
de fapt o turilol qi libe iFlol fundamenta
receptare a modelului kelsenian al cuftilor si al tribunalelor.co;sti
tu!ionale-
4.2.2. Orgarrizarea Cultii Cor
4.2,1. Nahrra iuridici funcliile Curtii Constitutionale
9i 191. Curtea Constituional; esk
190. Controlul constitulionalitdiii legilor.cste r.eglementat

un mandat de 9 ani, f;r; posibili
de Titlul V mandatului. Trei judec;tori suni r
(att. L42-147 ) din Constitutia Rominiei, precum qi
de Legca nr. 421992 de catre Senat gi trei de cifue Prel
privind organizarea si funciionarea Curlii ConstitrLtion;le, cu modifi
cidle din anii 1997, 20A4 gt 2010. Curtea ConstitufionaH a adoptat Constitulionale este ales dintre j!
Regulamentul de organizare si functionare.
9i si trer anL ce poate fi reinnoit- Cu
fiecare trci ani cu cite o treine.
In doctdnd au avut loc discutii clr privirc la natura juridic;
_
Constitutionale ast{cl reglementatc. Ea a fost caracte zati
a Curlii Constitulia Romaniei prevcdc
ca fiind o trebuie indeplinite pcntru a canl
autoitafe public; politico-iurisdictionali. Componenta politicd
este Constitutionale:
dat; de exercitarea controlului prealabil a1 conslfutiorralititii, control
pdn csenta sa poliiic, iar caracte i jur.isdictional rezultj din - pregetire juridici supeioar;j
trdsitudle - inalti competenli prolesiona
activititii pe care o desf;Foar.; in cadrul procesului de control ai
:1. luiit, t: aoN5Tlr!lTloNALA ] i7
constitutionalitdtii legilor: Curtea Constitlltionali,,spune drePtul", ca

odce ali organ de jurisdictie, dar nu cu refedrc la drePturile si interesele
unei persoane, astfel cun cste caractcdstic r:l1]ci jnstante iudecitolcqti, ci
cu privire la legitimitatea constjtulionald a legii. in aceastd ordine de idei,
au fost identificate urmetoarele hisituii !i funclii ale Curtii Consti-
tutionale:
a) Curtea Constitulionali este o autoritate publici politico-iudsdic-
lionali, care, in exercitarea unora dinire atributiile sale, are 9i un rol
politic;
b) Curtea Constitulionald nu face parte din puterile statului, este o
autodtate publicA independentii
c) Curtea Constitulionali esie unica autodtate de judsdiclie constitll-
[ionali dir-r Romlnia in privinta atibtliilor stabi]ite de Constitulic;
d) Cufiea Constitulionale are ca functie PlinciPald garantarea supre-
matiei Constitutiei, conform art l alin (1) din Legea nr' 47/1992;
e) Curtca Constitutjonale sprijinh buna functionare a Putedlor clasice,
in cadrul raporturilor lor constjtuFonale bazate Pe scParalia Si echilibrul
puterilor;
f) Curtea Constitulionali este definit; ca unul dintre garan{ii drep-
turilor Qi libeditilor fundamentale ale .etitenilor'
4.2.2- O t ganizarca Cu4ii Constitutionale
191. CurteaConstitutional; este {ormati din 9 iudec;iori numili Pentru

un mandat dc 9 ani, fdri Posibilitatea de prelungire sau de reim-roire a
mandatului. Treijudecdtori sunt numiti de citrc Camera DePutalilor, trci
de cxire Senal si trei de citre PrcsedirlteLc llominiei Preledintele Cuitii
Constitutionale este ales dintre iudecitorii Curfji, Pentru un mandat de
trei ani ce poate fi relnnoit. Curtea Constitutionaia se reinnoieite 1a
fiecare trei ani cu cate o treime.
Constifutia RomAniei prevede, in art 143, urmitoarele condilii carc
trebuie indeplinite Pentru a candida la functia de judecilor al Curlii
Constitulionale:
preg;tire juddic; suPedoar;;
inaltd compctenti prof esionalx,
I lll DRII'I CO!STITLTIONAL JL INSTI ILJTII fOL!TICE
o vechime de cel Pu.dn 18 ani in activitatea juridicd sau in invit6-

mantul juIidic suPedor.
activitatca lor, judec;torii sunt independenti fi inamovibili pe
in
durata mandatului- Einu Potfi traqila rispundcre Pentru opiniile si
\'otu-
rile exp mate la adoptarea solutiilor. De asemenea, judccitodi Cu4ji
Constitulionale nu pot Ii trimisi in judecati PenalS sau contravenlional;
decit cu aprobarea Biroului permanent a1 Camerei DePutatilor' al
Sena
tului sau a Preqedintelui RonlAniei, duP; caz, si la cererea Procurolului

gencral.
4.2,3. Atribufiile Cullii Constitutionale a Romaniei
Atributiile Curlii Consiitulionale nu privesc doar controlul

192.
constitudonaljtSlii legilor, ci 5i alle domenii, aflate in strinsi legiture
cu
aplicarea gi respectarea Constituliei.
d) t rttfita n .tttt,ot al .on.!itut.'o,,atttattt lP at onl't:or prc'nttt\artt
acesfara, in temeiul art.146 lit. a) din Constitu.tie Controlul
a pl'ioli se
cxercitd la sesizarea Presedintelui Roneniei, a unuia din ptegedindi ceJor
doui Camere ale Parlamentului, a Gu\'ernului, a inaltei Curli de Casalie
Fi ]ustifie, a Avocattiui PoPorului
sau a unui numir de cel putin 50 de
deputati sau 25 dc senatori- in cazul in care, in exercitarea acestei atribulii'
Curtea Constitulionah pronunti o dccjzie de neconstitulionalitate a legii
atacale, potrivit noului text constitulional lart 147 alin (2)], Parlamentul
cste obligat si reexamineze disPozitiile resPective perltru Punerea
lor de
acord cu decizia Curlii Co$titulionale;
b) Se prcn1otli din ot'iciu asu\a inilialiTtelor Llt reoiz irc a Ca stitlltiei'in
temeiul art. 146 lit. a) din Consiitulie. Pronunlarea C!4ii Constitutionale
in acest unic caz de sesizarc djn oliciu trebure se aibi in vedere, Pe dc o
partc, constitutionalitalea extrinseci a ini.dativei de revizurre' iar, Pe de
;lti parte, constitutionalitatea sa i fritrsecd in primul caz, Curtea Consti-
tutionali ve fice resPectarea tlreptului de inifiativ; a revizuirii Consti-
Iutip: nrc\ d.,ul oc.rrl. l 50 dir ( on' lilLlrc in Jl ooilPd cal ( urlcd !"n ro-
leazi respectarea limitelor revizuirii, Prevezute de art 152 din Consti-
hrtie:
-:t'
.+ tLii L:. coNillTUTloNAL,{
c) Curtea ConstittLlional:r se Pronunld fj asuPra legilol de rcoizuite a

Cat.stillryiei, dupi adoPtarea acestora de c;tre Parlarnent 5i inaintc de
supLLnerea sPIe aProbare Prin referendum Astfel, in tcmeiul art 23
alin. (1) din Lcgea de organizalc !j functionare [plevedere introdusd in
2004 in conformitate cu art. 146 lit t) din Constitutiel, in termen de 5 zjle
dc 1a acloptarea legii de revizuire a Constitu!iei, Curtea Constitulionali se
pronun!i, din oficiu, asuPra acesteia Dac; Prin decizia Curlji se constati
neconstitutionalitatea legii l:le revizuire, aceasta se trimite Camerei
Deputatilor gi Senatului, in vcderea recxaminirir legii de reviuire a
Constittttiei, Pentru Ptncrea ei de acord cu decizia Curlii Constitulionale;
d) Extrcif it contrcl clllsfi tutioll alitiilii lrd fd telDryi nltot acaftl La'i itlf ernn'
r-1nuja Llintrc
fioralr, in temeiul art. 1't6 ]it. b) din Constitulie, la sesizarea
preiedintii celor doud Camcre, a unui nurnir de cei pulin 50 de dePutali
sau de cel pulin 25 de senatorj Potrivjt art. 147 alil (3) din Constittltic, in
cazrLl in carc constitulioulitatea tuatatului sau acordului internafional a
fost constatath potlivit arl.146 lit b), acesta nu Poate face obiectul unei
exceplii de neconstitulionalitate Tratatul sau acordul international
constatat ca fiind neconstitutional nu Poate fi ratjficat Corelind acesttext
cu art. 11 alin. (3) din Constitutia revizuiti, rezuiti ci un tratat sau acord
interna,tjonal neconstitu1ional va prltca fi ratificatin acea formi doar duPi
revizuirea Constitutiei;
e) E\ercitd cantrollll collstttutionalitilii rcgllanc felor Parla111enll1lui, i^
temejul art. 146 iit. c) din Constitutie Acest control se exerciti a Ios'e/irn'i
deci dupi irtrarea in vigoare a regulanenielor parlamcntare, ;i este tot
un control 1a sesizare- Subieciele cu drept de sesizare a Curtii Constitu-
un glup
tionalein acest c;rz sLrnt: unul din pregedinlij celor doui Carnere,
parlamentar- sau un num;r de ccl pulin 50 de deputali stlu cel putin 25 dc
senatori. Daci regularnentul estc declarat neconstitutional, el este tdmis
Camerci care l_a adoptat dar nrL exisli nicio cale Proccdurali Prin care
aceasta ar putea inlihlra critica de neconstiiulionalitate Ca atare, decizia
oe np,o r-.i(Lrl orl , i J'e l'ub1 ; rtu 'e
'r
f) Canlroleizi callstit',.1lia alita!ca tegilar iard(,1lt lelot posteriar intririi lar
ir ?igor7'c, in conformitate cu a1t. 146 li t d)din Constjtulie Aceastiatribll
tie a Curtii Constitutionale are ca obiect legile sau ordonantele Cuvernu
hri. Este un control cxercitat la sesizare. Particularitatca acestui control
DREIi CO\:TlTr TlO].]AL fl lN5TllUII rarl IICE
Iezult; din faptul ci instanta de contencios constitutional cste sesizai; cu

o exceptie de neconstihrtionalitate ridicati de una din pd4i, de procuror
sau de instantd din oficiu, in cursul unui proces desf;Furat in fata unei
instante ju.1ec.ltoreFti. Neconstitutionalitatea este, in acest caz, o chestru
ne i11cidental5 in cadrul procesului principal. Curtea Constitulionali este
sesizati de citre instanta in fala c;reia s a ridicat exccptia. lnYocarea
excepiiei de neconstitulionalitate este posibili in oricc fazd a procesului,
iar pe perioada solutioririi ei judecata cauzei principale se suspencld.
Decizia Curtii Constitutionale in solutionarea exceptiei de neconstitutio-
nalitate nu este susceptibild de nicio cale de atac. Revizuilea Constitulici
din 2003 aintrodus unelc clcrnente noi in nater'ia excepliei de neconstitu-
lionalitate: posibilitirtea ridicdrii ei ij in fata i stn telot fu nrbifrnj .ol1ltrcidl;
posibiliiatea iidicirii ei qi dircct, de c;tre,4racah.l Palarului.
De asemenea, textul constitu!ional revizuit consolideazi efectele deci-
ziilor Cu{tii Constitulionale in solulionarea unei exceptii de neconsti-
tuiionalitatc. Potdvit art. 1,i7 alin. (1), dispozitiilc dinlegile si ordonanlelc
in vigoarc constatate ca fiind neconsdtueonale lqi inceteazi electelc
juddicc 1a 45 de zile de la publicarea deciziei daci, in acest interval, Parla-
mentul sau Cuvcrlrul, dupd caz, nu pun de acord prcvcderile neconsti
tulionale cu dispozitiile ConstjtLrfiei- Pe durata acestri terlneD dispo
zi.dile constatatc ca fiincl neconstitu!ionale sunt suspenLlatc de drept;
g) Ca trcIenzi .Dnsfit [iani]ifatei hotiiritilor Parlatlt11t' h./i. Potdvit

art. 27 alin. (1) di11Lellea nr.47/1992, republicati, Curtea Constituiionali
se pronrmli ii asupra hotdririlor plenului Camerei Deputalilor, a hoti-
i;irilor plenului Senatului $i a hotirerilol plenului celor doui camere
reunite ale Parlamentului, ln aceleagi conditii pdvind sesizarea ca ii in
cazul regulamentelor. Aceasti atdbu.dc a fost introdus; in 2010, prin
aplicarea art- 146 lit. l) din Constitulie. Prin Decizia nr.53/2011, Curtea
Constitulionali a adiugat la lege, statuind, fir6 sd explice, faptul ci ,,pot
fi supuse controlului dc collstitutional ita te rumai hotdrArile Parlamen
tului, a.loptatc dupd confcdrca noii compctenle, hotir6ri care afecteazi
valori, r'cguli ii principii constitutionale sau, dupd caz, organizarea ii
funcllonarea autorititilor qi institutiilor de lang constitulional". Ulterior,
Curtea a revenit asupra propriei jurisprudenie, admiland se controleze
.1 IUiTITIi aON5TITUTIONALA 1.11
constitutionalitatea tuturor tipurilor de hotilAri, fird a mai face vreo

distinctie Si intervenind, astfel, in activitatea politice a Parlamentului,
h) Solrrlioneazi corlJlicfele jridice de naturd consfiLutiotlald dintr. auto-
rildlile publice. Aceasta este o atibulie introdusi prin revizuirea constitu-
lional5 din 2003 si este prevezutd de art. 146lit. c) din Constitulie. Curtea
Constitutionalx exercit; aceastd atdbutie 1a sesizarea Presedintelui
RomAniei, a unuia din pregedintii celor doue Camere, a prim ninistrului
sau a presedinielui Consiliului Supcior al Magistratudi. Potrivit juris-
prudentei Curtii, ,,un conflictjuridic de naturd constitutionali presupune
acle sau actjuni concrete prin care o auiodtatc sar mai multe isi aroti
puteri, atribute sau cornpetenie care, potrivit Constituf,ei apartin altor
autoritili publice o omisiunea unor autoritili publice, const;nd in
declinarea cornpetentei sau refuzul de a indepljnj anumite acte carc intri
in atibuliile lor (...). Conflictele juridice de naturi constitu,tionali nu se
liniteazi numai la conflictele de competenti, pozitjve sau negative, carc
ar putea crea blocaje institutionale, .j, \ti,zeaze orice situatii juddice
conflichrale a c;ror naFtere rezidi in mod direct in textul Constitutiei"
(Decjzia nr.90l/2009). Este de mentionat gi faptul cA in anul 2011, pdn
Decizia nr.799/2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea
Constitufiei, Curtea a propus ,,modificarea textului constitutional in
sensul circurnscieii atiibutiei Curtii numai cu privire la solutionarea
conflictelor de autoritate, respectiv conflictele pozitive sau ne8ative de
competent;", ins; aceast; propunere nu s a concretizat-
Aladar, pentru a fi cornpetent; a soluliona o astfel de cerere, sifuatia
cu care este sesrzati Curtea Constitutionali trebuie si fie ,,juridici", se
rezulte ,,in lnod djrect" din textul Constitutiei sau se rezulte din lncdl-
carea compelentek)r unei autorititi de c;tre o alta, ambele competente
fiind stabiiite de citre Constitutie. De asemenea, tot pe cale jurispruden-
iiah, Curtea a stabilit ci pafiidele politjce !i grupuIjle parlamentare sunt
entititile care nu sunt susceptibile a fi consideraie,,autoritdti" in sensul
art. 146 lit. e) (Decizia nr.53/2005). Cultea a mai statuat ci ,,atributiile
Curlii Constitulionale, stabiliie de legca fundamental5, nu ii permit
acesteia s: solutioneze con{licte de nature poLtici" (Decizia nr. 98/2008);
it to't.tt.a exi t"ata ,fip"pit,.i,ita, (o,e tr.ttl,o ;rtttaatt,t tn Jtn.ria a"

Preledinte aL RofiAniei Fi L:ontunici cele constatafe Parlamentului Si G',nernului.
112 DREfi ac\STITLTIONAL 5t tNSllIUTIt tOI llcL
Aceasti atribulie a Curiii Constitulionale se exercitd in tunctie Lle cauzelc

ce dcte rlini interimatld in funciia de Presedjnie al RomAniei. pini in
prezcnt, aceastd atributie a fost exercitaie tle doud ori, in urnla suspen_
ddrii din funclie a Irregedintelui RomAniei, ln 20A7 si2A72;
j) Ve,c,heazd larspectartn prccedwii de arlaniznre si desfdturrre a referejld
m llti si ctnfinn| rezult.Lt'ele acestllia, atribulie ce se exerciti in tcneiul
art. 146 lit. i) din Constitulie gi al Legii nr.3/2000 privind organizarea 5i
desf.iqurarea referendumului. in cadrul acestei atributii, Cufiea Constitu-
tionali primeste rezultatcle referendumului centralizate la nivel national
Fi pebaza acestora, prezillti ParLamentului un r.aport cLr privire la respec-
tarea procedurii pentru organizarea si desf;surarea referendumuluj na-
tional si conlirmi rezlLltatele acestuia_ De asemenea, Curtea Constitutjo-
nali publici rezultatul referendumului in Monitorul Oflcial al Romaniei,
Partea l, qi in pres;j
k) resp{t a1.ea pracedurii prioind alegerca presedi nLdui Rami)niei

Ve gh eazd Ifr
si cDnfirLnii rezult|tele s/f'd,{rd,l. Aceasti atribulie presupune:
inregistrarea cate unui exemplar al propunedlor cle candidaturd;
rezolvarea contcstaliilor impot va solutiilor date de citre birou le
electoralc de circumscriptie in legitur; cu impiedicarea unui partid sau a
unei forma.duni politice sau a unui candidat de a-€i desfisura canrpania
clecbrale;
solutionarea contestatiilor impotriva cand idaturilor;
p mjrea pioceselor,verbalc privind r.czultatele alegerilor preziden_
tiale si documcntatia aferenti;
- validarea sau anularea alegcrilor prezidentiale;
- publicarca rezultaiclor alegerilor prezidenljale in pred si in N4or.ri-
iorul Oficial;
- piezentarea fut fata Parlamenfului a unui cxemp)ar din actul de
validare a alcgeiii Preqedintelui in veder.ea depunerii jur;mintuluij
\) Enite aoizul consulltftir ptixind. suspendarea ditl presedintelui
fultclie n
Raniinieijn cazul i1 care accsta sbvarieste {apte grave prin care incalci
prcvede lc constitutionale;
m) Vetit'ici indeplinirea collditiilot de ercrcitare a itlitiatioei legislatine
LfdFne..t'i prcvizute de art. 7,1 din Constitutie;
:J\jrlTlllloNALA
ufi1ti
n) Hotdr,iste t$11l1rtt coltfesttlliiiar ce nu ca abiect constifulionalil|ten
{1r drt 8si drl 40
rttia pnl',, n,or' orrniLao.r-,ore Je':learl larrrr
j,"C,ln-n-,'". A.rfer Do'rr\rr --r' +0 r2r clin leged rundrmcnlal;
''"n care' prin scopul.sau
sunt ,,econstifuliouale partidele sau organizatiile
uri-r -cli'i..rr.J 1", tniiit':u' rno'rrr\J DlLrdli'mulrri
ooil r a pIu"'
-r'r 'r inJcp'n-
ili,. ru","' de dr.p. orr r -rre 'n'r"l r' d 'ntcgrili!:i
i"f"i no-a"i"i. Co".tatarea neconstitutionalitidi unrli Partid Pe aceste
considerente revine Cu4ii Constitutionale'
4.2.4. Procedura in lata Cu4ii Constitutionale
atdbulii1or Curtii Constitutionale are loc in

cadrrrl
193. Exercitarca
functionare a Cu4ii.sj
un,x froc.auri staUlite de Legea clc organizare 9i
Potuivitart l4
i",rtt'"i" t" o"*,.."ntu1 sdu de organizarc iifunclionare
se comple
i," i"g"" "t. itnnrt, rePublicati, Procedura judsdictjonali cornpatibile
i"t, ."" ,"ftu"t-."dutii tiuil"' i" "-t;sttra in care ele sunt
ComPatibilitatea pro
.r-t nut .ru p:ro."autf in fala Cu4ii Constitutjonale
procedrirale
..,l..rii se stabileste exclusiv de catre Curte Aceste regr'1li
Fedintelor'
.,ii"-i, .""irut"u'c.tr,tii Constitutionale' Procedura Prealabili
actclor Curlii' Ptblicarea
examinarea scsizArii deliberarea, comrlnicarea
desPrind unele
194. Din reglernentdrilc constitulionale gi legale se
( lrrll'ior"lc:
**
'" lli pc., rrte"p' 't i,'d P_o' edu ra ir fdlJ L u rt;i Jn' (
i"."i"f con'ti'u,iun'rlilrli' legiror c'prril'r( Cuflcr on\litul;o
oc
estc un control la sesizare Fi realizat
limitele acesteia;
in
naii
I sesizarea Cu.lii Constitulionale tlebuie fdcutein scris qi motivat;
nunaj daci su11t
pten.,t C..r'1li Constitutionale estc legal constituit
prezenli cel pulin doue treimi din num5rul iudecbtodlor;
:'o-
-,cl.lo ( ur!ir t or-iitu iundle -" rJ,,Plr cu \ oiul mrlo lJr'i trLl-t
irrlidli\alor
r,lor, (u p\!.Ptir dcci/i lor pri\irlLl '^n-tituli"1dlr'dLer 'lc
acloptd cu o maioritate de dou; treimi;
,"rrir.tir" o C,*.tit"tiei, care sc
cu excePtia cazului in care' pentru
sedintcle Cu4ji sunt Publice,
motive lntemeiate, se hotiriqte Eedinla secrete;
- pe4ile au acces Ia lucr'6rile dosarului;
regiile arltonome' socictitile comer-
-'autodtd{ile publicc, institutjile,
sd comunice Cullii Constjtutio
ciale qi orice alte organjzatii au obligalia
t41 DRLPT CONSTITL]TIONAL $I ]NSIIIL] LP(]I.L'I CI
nale, la cererea acesteia, informatiile, documentele Ei datele pc care le

detin;
ceredle adresate Curtii Constitutionale sunt scutite de taxa de
timbru.
A. Procedura in cazul controlului constitutionalititii legilor

inainte de promulgare
Subiectele cu drept de scsizare a Curtii Constitrliionalc sunt:

195.
tr";.dirrrc. Rn-.-rrrier pre*dLr.ii . elor ouui Carnp " e.r'crllul in.,lra
Curte de Casalie ii Justitie, un numdr de cel pulin 50 de deputali sau cel
puljn 25 de senatori. Sesizarea trcbuie si fie scrisi fi motivati, potrivit
afi. 10 alin. (2) din Legea n.4711992, replrbljcat;. Pentru ca aceste
subiecte si-9i poati exercita dreptul de scsizare a Cu4ii Constitufionalc,
legea organicd a Curtii reglementenzd o procedurd p n care ele Pot lua
cunogtinli de conlinull legii. Astfcl potrivit art. 15 alh (2) 5i (3), cu 5
zileinainte de a Ii trimisi sprc plomulgare, legea se comunici Guvemului
ti inaltei Curii de Casatie qi Justitie, precurn si Avocatului Poporului qj se
dppune lr -ec'el.rrul gc|cral ol Ca'nerei D"prld r'or -r J,'cI-lului. Lr
cazulin care legea a Iost adoptati cu proceduri de urgent5, termenul este
de 2 zile. Data la care legea a fost depusi la secretarii generali ai
Camerelor se aduce la cuno$tilrlA in plenul $ec;rei Carnere in termen de
24 de ore de la depunere.
in cazul sesizirii Curlii Constitutionale de cdtre unul dintre preqedintii
celor doud Camere, de parlamentari, de Gur.ern, de inalta Curte dc Casa-
lie qi Justiiie sau de Avocatul Poporului, aceasta va comunica Pr'eFedin-
telui Romeniei sesizarea primit;, il ziua inregistr;rii.
Dace sesizarca s-a Idcut de citre Pre$edjntele Iiom6niei, de parlamen
tari, de inalta Curte de Casatic qi Justi,tie sau de Avocatul Poporului,
Curtea ConstituiionalA o va comunica, in termcn de 24 de ore de la
inregistrare, presedinlilor cclor doue Camele 5i Guvelnului, impreuni cu
data la care Yor avea loc dezbaterile, pentnr ca acestia si poati depune
pu nc ele de vedcr. elc dce'tur J J h,rii;r:.
Totin vederea depunedi punctelor de vedere, dac; sesizarea s a ficut
de presediniele uneia dintre Camerele Parlamentului, Curtea Constitu
,tjonale o va comunica preqedintelui celeilalte Camere, Guvernului,
.l lL: :,i\ CONSTITIITIONALA 1,15
precum si Avocatului Poporului, iar daci sesizarea s-a ficut de Guven!

Curtea o va comunica preicdinfilor celor doui Camere, precum gi
AvocatLtlui Poporului.
Pani ia data dezbaterilor, preFedintii celor doui Camere, cuvernul Fi
Avocatul Popolului pot depune, in scds, pu11ctul lor de vedere asupra
sesizirii.
Solutionarea sesizirii in cadrLLl controhdui a ptilti are loc in plenul
Cu4ii Constiiulionale. Dezbaterea poalth asupra pievederilor mentio
nate in sesizare, cat si asupra acelor clispozitii de care, in mod necesat si
evident, acestea nu pot ii disociatc. Decizia Curtii se pronuntd cu votul
majoritauijrdecitodlor si se comunic5 Presedintelui Romeniei. Daci pdn
decizie se constati neconstitutionalitatca lefiii, aceasta se comullicd gi
preqedinlilor celor doui Camere si prim-ministuului. Decizia Curtii Con-
stitulionale se ptLblici in MonitoruL Oficial a1 Rominiei, Partea Lin
cazurile de neconstitutionalitate consiatate de c5trc Curtea Constitutio-
nald, Parlamentul este obligat sA reexanineze dispozitiile respective
pcntm punerea 1or de acord cu decizia Curtii Constitutionale.
B. Plocedun controlului constitulionaliti$i tiatatelor sau a altor

acordud internationale
196. Potrivii art. I pct. I9 din Legca nr. 23212004 pdvind modificarea gi
completarea Legii \t.47/1992, au fost introduse trei noi articole care
reglementeazi procedura controlului constitrllionalititii tratatelor sau a
altor acorduri inlerna,tionale art.24 af.25 si ari.26 din leg;ea lepu-
blicati.
Potrivit acestor tcxte, Curtea Corlstitutional; se plonunli asupra
constitutionaliiitij tratatelor sau a altor acordud internationale inainte de
ratificarea acestora de citre Parlament,la sesizarea unuia dintrepresedin
lii celor doui Camere, a unuinumir de cel pulin 50 de deputati sau de cel
putin 25 de senatori.
Daci sesizarea s-a fecut de pre$edintele uneia dintre Camere, Curtea
Constitutional; o va comunica Pregedintelui Romeniei, presedintelui
celeilalte Camere, precum si Cuvernului. Aceste autotititi pot prezenta,
p"mj la ddtd de/b,r cri.or. pJn. ,"le lo. de \ cd^f^ J"Lprr -e\i,,,r-ii.
I
1.16 DRErT CONSTTTUTTONAL_ ! rNSrrlLr'lll pOLrlrC!
Dezbaterea asupra constitrlionaLdtii tratatelor sau acorduilor

internationale are loc in plenul Curiii Constitrl.donale, pe baza sesizidi, a
documentelor si a punctelor de vedere pfimite, atat asupra prevederilor
mentionate in sesizare, cat qi asupra celor de care, ln mod necesar qi
evident, acestea nu pot fi disociate.
Decizia se prollunld cu votul majoriteFi judecitorilor gi se comunici
PreFedintelui Romaniei, preiedinfilor celor doui Camere Fi Cuvernului.
Un hatat sau acord constatat ca fiind constitutonal in cadrul acestei
proced Ii nu mai poate face obiectul unci exccplii de neconstitutionali
tate- Un tratat sau acord, constatat ca liind neconstitulional de ceire
Curtea Constitufionali, nu poate fi ratiJicat-
C. Procedura controlului posterior inililii in vigoare a legii:

solulionarea excepfiilol de neconstitutionalitate
neconstitulionalitate reprezinti un mijloc tehnic prin

197. Exceplia de
care se exercit; controlul a posfeior.i al constitulionalililii legilor. Contlo-
lul pe cale de excep{ie este un control concret, ce iezulti din procesul dc
aplicaie a legii, proces condi{ionat de electele pe care aceasta le produce
la scari sociali daci adoptarea legji este prin excelenfi o problemi a
clasei poljtice aplicarea ei esie indeosebi o problem; a societitii civile, iar
in acest sens primordial; este protectja drepfurilor fundamentale.
Din punct de vedere procedural exceplra de neconstrfutionalrtate este
un incident aperut in cadrul unui litigiu desfiiurat in fata unei instanle
judecitoreqti sau de arbitraj comercial prin care se contestd constitutiona-
litatea unei legi sau ordonanle sau a unor dispozilii ale acestora. Exceplia
de neconstitulionalitate poate Ii ridicati de una dirl pirti, de procuror sau
de instartd, din oficiu. Solulionarea excepfei este de competenfa exclu-
sivi a CurFi Constitulionale. De asemenea, exceplia de neconstitulio-
nalitate poate fi iidicati ii diiect, de c;tre Avocatul Poporului.
Importarla aceshli tip de control pe cale de exceptie exercitat de Cuftea
Constitutional; rezidb in laptul .i el asiguri accesul indilect al per-
soanelol la jurisdiclia acestei instante. Prin aceasta, Curtea Constifu
tional; ili poate indeplini mai eficient rolul de garant al drepturilor si
libert;iilor fundamentalc. De altfel, exceptia de neconstitutionalitate a
+ i fO .\ TUT I IJ'ALA
lost consideratdin doctrini,,un procedeu eficientde aperare a drepturilor

ti libertetilor publice".
198. Procedura de solutionare a excep.dei de neconstitutionalitate
este
o proceduri jurisdictionald, subordonati regxlilor procedurii
cjvile,
potrivit art. 14 din Legea nr.421992, rcpublicat;, dar cu hesituri spe
cifice contenciosului constitutional. Regulile de proceduri a solutionirii
.\c^priFi d, ne,ur\t tLtionJli( r ,. -Ln' .uprin,ts in ,rrr.20 rr din Lcgea
nr. 421992, republicatS.
Procedura de solutionare a exceptiei de n econstitrltionalita ie compofti
_
doui faze: cea prealabili, desfiluratiin fata instanteijudecetoresti sau
de
arbitraj comercial si cea a contenciosului corlstitLltional propriu zis,
desfiguratd in fala Cu4ii Constitutionale.
199. Faza iudecitoreasci de solutionare a exceptiei de neconstitutio_

naiitate incepe odati cu in\rocarea exceptiei in {aga instanlei judecitoresti
sau de arbihaj comercial si se incheie cu sesizarea Curtii Constitutionale
"au ,rr detl:rarer ,r in.rdmi\ib.lj d c\(-pti{' de c,r.re

de c.rhe dced-td
instantS. Faza contenciosului constiluFonal are ca punct de pornire
incheierea de sesizare a Curtii Constitutionale de citre instanla judeci
toreasci si se incheie o.lat6 cu adoptarea unei decizii a Curtii asupra
excepfiei.
Exceplia de neconstitutionalitatc poate fi invocat; in cur.sul unui
liligiu, in oice etapi a acestuia, de citre pdrli, procuror sau instantd. in
cazul invoc5rii exceptiei de neconstitutionalitate de chtre pdrti sau pro_
curot instanla judecitoleasce sau de arbitraj comercial este competenti,
potrivit art. 29 din Legea nr. 421992, republicad, si verifice ind+ljnirea
unor conditii de admisibilitatc a a.psteia. in absenta acestor conrlitii,
instanta poate respinge exceplia ca ina.lmisibil;.
Conditiile de admisibililate a exceptiei de neconstitutjonalitate sunt:
a) excep.da de neconstitutionalitate se aibi ca obiect o lege sau
ordo
nantd sau dispozilii ale acestora;
b) legea sau ordonanta care facc obiectul excepiiei si fic in vigoare;
in
Decizia N.76612011, Curtea a precizat cd sintagma
,,in vigoare,; hebuie
interpretati in sensul ce sunt sl1pusc controtului de constitulionalitate qi
legile sau ordonantele od dispoziliile acestora ale ceror efecte juddice
contirui s; se produci si dup; iesirea lor din \.igoare.
'ldeip ap rnlntpts ,orrprrn I rii€lu nJas
u
-lpduase €luauodluor
rnlnidrruud p alerlpru.! o ld€J ap ?ultt eie+ueLtlalSar €8eortur,(ealmzrâr
EJTOJ !S lnsaralur ere elseeJr. JJJleoJp) edderxa lptro]\ur P el€J itPd
lpmtlaqr rd uo allnu ]pur alcr rp /riltlpero.rd v gte;11lsn[au ee.rrgunla:d
lsur -Eur.uuasul p+sEatrv pralsaJP lilmzt]\Jl atar alEocl as l]soto]gJapnl
.r.rr to.l rrLrn ra-plunu,'Ld r:dro .rln rlruo,jnt t.uorrLr . rrlrl\uor ln/pJ
Lr 'prJlDr lr^rlod p)lrp;\drc :d rrolJulp rlu.u.Lu o r-nao, irlpn r ln.to,
-rru8cJeTJJEJ'€leuuoueadprllso']uJpr^c'Jlsop+seaJV a[euodn]qsuoJou
alerunzard alegal drzodsrp nEs rBel reun ezeq od r€nlr'enurfuor et€od
iriuelsur ejet ulp psarord 'rlu]rTeuorinlLlsuorelr ap pidaJxo nJ rleuo4
-n14suo3 rrjrn3 parpzlsos pdnp !r JaJlse 'qs'arolprapnl rejup]sul p criEg
llqo PlsearP lPu+u{a e Oloz/llt ru er€e'l nuo}E8rtqo poru 14 epurdsns
as ElProûr ]so] p arpJ ur Fznlr peJeJapnl SleltlpuodnlqsuoJau ep
rrdderxe tirpuodnlos epeorrad ad 'g167 pup. urp rlprrlipolr roualuv
'e1z g ep uauual ur erapnf
as lnsrtuaU ereiunuord !l ap aro op 8t ap uarorrt r-fl 'ereouedns tPrparur
eluplsul EI sJnJaJ rlJ ]rurnu plerplp rJ 4eod ereiaqJul slsE.Jv alsu
-odrq]tsuoJ ]rirn) p rrezrsrs ep €e.rerer eJeêolu areraqJuJ o rlulrd
a8uldsar ujuclsur ,Plqrslurperfi r]sa atel! euo4 n+ Ltsuo)e u ip pddaJxa
prpc arpsarau ol]zaôp Is urnJcrd 'rolrirpd rlrrurisns r.: puezur-rdnr
'e,p \' t!)r r d 'lqi. t cdrd iqr-n rrJ
Jo Lrp ctcrrf " tcoj . J,pt lpuorintrt.JrJ)rL
ap erldarxa 9re6 rirgd ap asndep elzaôp ap p4iosl{ rJ p^ rS reddarxr
prdnss rajlrEtsur erurdo'rq{rpd all? arapa^ ap olotJund cpurrdnr e^
;rPr a:ralaqJur o-rluFd Pl€uodrqqsuoJ PctJllJ ezrsrs e^ eiuelsur /r4rpuor
alsaJe alier4ldepul gtpJoûl rtptrTpuodnlllsuorru rp €ddrrxe prec
'Ierrreuor ie.qrqre ap
ajuelsul ]aun rj€J ur nr?s olintqsuo] ep elnzpârd qa olprepnl alajuetsur
irlurp Praun ejel r{ PteJrp! alJ Ps alP:}rlPuolinlqsuo:'au rP eddarxa (J
lnrrrJo urp piuetsul ep nB.- Irrnro:d
ep 'rirFd uLp elrn ap plptrrpF alJ ps etellpuoiintqsuoreu ep pddarxa (a
lalBuori.trtsuoJ rrirn]
e e.leorraluP arzDep o qurrd €leuolintllsuorru purq er plplelsuor pp8el
e.rapo,ra:d o 1:arqo er pqle nu ps a}€lrlplrodqqsuorau ap eridarxe (p
lrezn€J eaJPuodnlos nr Prnl€Bel
Fqre Ps pIpE'ptuE,\alar alJ es al€lrl€uoriqqsuorau ap EIidJJxe (r
ll tvNotr]rtr!\ot rJlll al
1 lLir al.1 a(lr!STLfUTJONAIA
200.in taza contenciosului constitulional, primind incheierea

de
sesizare, pte$edintele Cutii Constitutionale desernneazd
pe unul din
judec;tori c.r raportor gi va comunica incheierea
prin care a fost sesizat!
Curtea Constihrtionali presedinfilor celor doui Camere,
Cuvernulrrj s;
A\o.d,Jlui loporulu,. irdi.anou-.p cldtr pJrd l..cJre por -d
trjmr,;
punctul lor de vedere. De asemenea, judeciioruJ raportor
este obligat si
ia m5surile necesare pentru administrarea probelor. la tlata judlcilii.
Prefedintcle Cur.tii Constitutionale este cel care stabileste
rermenul ie
iude, rl;. h Jata depu'leni r,tporiutui
Judecata in fata Curln Constitutionale are 1oc pe baza raportului
prezentat de judec5ioml raportor, a incheie i de sesizare
a Curtji Consti
ttrlrorrJle- d pun( lelor de \ eoere pr,./pntd e. I prob".nr
,d* .,i-,rri., ,,
sustinerilor pirtilot cu citarea acestora
Si a Ministerului public. pirtile
pot fi reprczentate de avocati cu dreptde a pleda lainalia
Curte de Casatie
ri Turl tie. l.rrti, ip,rrcJ p-oturorJlui,a udp,nl.r",t.obl
bJtorip
Cutea hotdriste cu majoritate de votu . Decizia prjfi care se
constat;
neconstituiionalitatea unei ]egi sau ordonanle od a unei clispozitii
dintr_o
lege sau ordonanti este definitivi obligatole. in cazul
fi adniteiii excep_
tiei, Curtea se va pronunta si asupra constitutionalitiqii altor
ptevederi
din actul atacat, de cate, in mod necesar gi evident, nu pot fi disociate
prevederile men.donate in sesizare. Deciziile surt obligat,rrii
cle ia data
public6rii tor in Monitorul Oficial si produc efecte numai Dcntru
viitor. Deciziile p n care se constatd neconstitulionalitatea actului
atacat
se conunici celor doui Camere ale parlamentului
si Guvernului.
Dispoziuile din legile Fi ordonantele in vigoale constatate
ca fiin.l
n, c,.r.t.hr,ion. lc rri i,^.cle.),,d cre, Icln jr.r..1i,e la 45
oe /Ire dp ld publi_
carea de.iziei dacd, in acestintervai, pariamenful sau
Cuvcrnuf dupi caz,
nu punde acord prevederile neconstitutionale cu dispoziliile
Cons;tuIci.
Pc durata acesfui termen, dispozitiilc constatate
ca fii11d neconstitutionale
sunt suspendate de drept.
D. Proceduta controlului constitutionalititii initiativelor

de levi_
zuile a Constitutiei
Proiectui de revizuire a Constitutiei poate {i depus ia

201.
una din
Camerele Parlamentului doar daci este insotit tle o decizie
a Curtii
t50 DRIIT COfJTITL]TIONAI 5J IN5TITUJI POIITICE
Constifutionale. Pcntru aceastai Proiectul se dePunc mai intai ]a Curte,

care este oLrligati ca, in ternen de l0 de zile, se se Pronunfe asuPra
constitutionalitilii sale.
La primirea proiectLrlui de lege sau a proPunerii legjslati\'e, preie-
diltclc Cu{ii nume$te un judecitol-raportor s,i stabilegte termenul de
judecatd. Decizia Curtii Constitulionalc se pronunle in PIen, cu votul a
doui treimi clin numiirrrl judecitorilor, 5i se cornunici cclor care au initiai
proiectul dc lege sau PropLulerea. Decizia se publlci in Monitorul C)ficial
a1 Rom:niei.
Curtea Constitutionali exerciti controlul si asupra legii dc revizuire a

Constitulici, adoptati de Parlarnent. Astfel, in termen de 5 zile de la
adoptarea acesteja, Curtca Constitulional; se pronunt; din oficiu asupra
constitutionattitji sale. Decizia prin care se constatd ci nu au fost
rcspectate dispoziliile constitutionale rcferibare la revizuire sc trimite
Camerei Dcputalilor Fi Scnatului, in vcderea reexa inirii legii de revi-
zuire, pentru punerea ei de acord cu decizia Curtii.
E.Procedura controlului constitutionalititii iegularnentelol

Parlamentului qi a altor hotirari ale Pallamentului
Curteir Corstitulionald se Pronulrte asuPra constitulionaLtAlii

202.
rcgulamentelor ParJamentului la sesizalea unuia dintre presedintii celor
doud Camere, a ului gralp ParLamentar sau a unuj numir dc cel Pulin 50
de deputati sau de cel putin 25 de senatori. Potrivit art 27 alin (2) din
Legea nr.,17/1992, republicatd, daci scsizarea se facc de citre parla-
rnenlai, ea se trimite CuItii Constitulionale de c;tre secrctarul general al
Canerei din care acettia fac parte, in ziua depunerii, iar Curftea Constitu-
tionali o va comunica, in tcrmen de 24 de orc de la inregistrare, Presedin-
tilor celor doud Carnere, cu precizarea datei cind va avea loc dezbaterea,
pentru ca aceqtia si poate comunica punctul dc vedere al Camcrei.
Dezbaterea are loc il't plcnul Curtii Constitutionale, Pe baza sesizirii 9i
a punctelor de vederc primjte- Decizia sc pronunti cu votul majoritilii
judecitorilor ii se aduce la cunoitinia Cumerei al cirei Regulament a fost
dezb;tut. Decizia sc publici in Monitorul Ofjcial al Rom;niei, Partea
I. Dace pdn decizie se constati necol-$titutionahtaiea unor dispozilji ale
regulamentului, Camera sesizati va reexamina, in ter en de 45 de zile,
.1 jLj rLr. co\sllTUTtoNALA t5l
aceste dispozitii, pentru punerea 1or de acord.u preveder.ile Constitutiei.

te d llrd ,r.p-'ui lp "r. d.po/ ti.le ro.pcLt \. .Ln. -L.penoJt". td
expirarea termenului de ,15 de zi1e, dispozitiile re:lulamcntare declaratc
neconstitulionale iFi inceteazi efcctele juridice.
Competenla de control al constitutionalititii celorlalte hot:reri ale
Parlamentului, altele decat regulamentele, a fost introdusd pdn I_egea
rr. 17720 0.rrFo rodir:,,r. lebe.r orSJ-ri(.r I ( I r!ri (un,t.tLt unrl*In
temciul art. 146 lit. l) din Constitulie. iic; de la inceput, aceasti comple
'drc .r ru\t c li.drd op do(tr n;. intrL."t o J- t"l de .rt"ibLl.e d CLiti
Constitutionaie poate repr.ezenta o inixtiune nepermisj in activitatca pur
po ih,d ld dr.l.ntulLi -i dr.i. o Llepa-irc,r r^lrlu. ir -, rrpi ,on-htL
"
tionale intr-un stat de drept.
Procedura de vedficare a constitulionalitdfi hotirerilor plenului
Camerei Deputatiior, a hoteririlor plenului Senatului si a hotirarilor
plenului camerelor reunite ale ParlamenLLrlui este, potl.ivit art.27 din
Legea N.47/1992, identic; cu cea pdvirld controlul constitutionaliteFi
rcgulamentelor. Spre deosebire de accasta din rrmi, lcgea nu precizeazd
expres electele deciziei Cu4ii Constitutionale in privinta hodrarilor
constatate ca fiind neconstitutionalc, art_ 2E din lege referindu-se tioar 1a
regulamcnte. in accst caz, i11 absenta unei prevederi speciale, se aplicd
art. 11 alin. (3) din lege, potdvit ciruia deciziile si hot;rarile Curtii
Constitutionale sunt obligatorii gi produc efecte doar pentru viitor.
Procedura de solufionare a conflictelol juridice de naturi

F.
constitutional; dintre autoritiHle publice
203. Aceast; atributie a Curtii Constitutionale se exerciti numai la

sesizarea autoritiitilor expres previzutc de Constitutie: presedintele
RomAniei, unul dintre preSedintii celor doui Camcre, prjm-ministtu sau
presedintele ConsiliuhLi Superior al N4agistraturii. Conflictele juridice
care pot face obiectd unci astfei de proceduri vizeazi principalele autori_
titi ale statului (Parlament Guvern, presedinte, autodtatea iudecito_
red\,dr ( L fFrcd de sol.riron.trc J Lo1]fl ,iLlJi rr n-et ti^nd dLrnrit,r,il(
publice aflate in conIlict, textcle legale asupra cirora poarti conflictul,
prezentarea pozitiei pdrtilor gi opinia autorului cererii
[art. 34alin. (2) din
Legea nr. 4711992, republicatil.
LTREPT COr!5TITUTIONAL $l INSTITUTII POLITICE
Subiectele cu drept de sesizare a Curtii Constitutionale nu se identi{icd

insd cupir$le conflictului. Curtea poate fi sesizat; de o autoritate care nL1
este parte a conflictului, deoarece Constifu,fia nu condilioneazd caLitatea
de titular al dreptlllui de sezini de justificarea Lnui interes. De exemplu,
PreFedintele Romaniei, in temeiul funcliei sale de mediere intre putedlc
statului, poate sesiza Cuftea Constitulionali cu o cerere de solutionale a
unui conflictjuridic de naturd constitutionale htre alte autodteF publice.
Cuftea a statuat in Decizia nr. 838/2009, ce Preqedjntele Rominiei in
temeiul roluluj siu constitu.tjonal de a veghea la respectarea Constituliei,
are dreptul de a sesiza Curtea Conslitulional;, deqi nu este parte inir-un
astfel de conflict.
204. Din textul constitutional rezult; cA, pentru ca solutionarea sa de

citre Curtea Consiitulionali si fie admisibil;, o cerere ptvind un conflict
intre autoiteli publice trebuie s; indeplineasci urmitoarele conditii:
a) se fie adresate de una dintre auto titile publice previzute de
art- 146 lit. e)t
b) si aibd ca obiect un conllict intre autodtili publice;
c) conJlictul sA aibx o naturi ju dici, adicx exercitarea sau neexerci-
tarea competenfelor de citrep:rfile conflictului sE produci efectel'uridice;
d) conflictul si aibi o naturi constituflonalE, adjc6 acele competenle
care intue in coliziune si aibi un fundament constrtuljonal.
Din interpretarea dati textului de Curtea Constitulionali au rezultat
insd unele nuante ale acestor conditii. Unele dintre ele au sufedt unele
,,revidmente", nu illtotdeauna conforme cu spi tul textului sau cu logica
instjtulional5. De exemplq faptul ce, in urma unui inexplicabil ,,revi
ment" privind pdrtile conflictuhi Fi competenfele acestora, Curtea a
suslinut, in l)eci:/4 r/. 358/2018, c5, deqi competenlele auto tililor aflate
in con{lict (Prefedintele RomAniei, respectjv ministrul justitiei) erau
stabiljte de legc, qi nu de Constitutie, conflictul avea totuli o naturi
,,constitutional5", deoarece,,nicio competenti legali nu poate exist4 din
punct de vedere normativ, fdri rm reazem constitulional general sau
special". Este evidente extfuiderea exagerati a sferei conflicteior dintre
autorititi, deoarece aplicarea sinilari a acestei ,,logici" poate duce la
concluzia ce, pAnE la urmi, Curtea poate solutiona orice conflict inhe
odce autorit;ti publice, deoarece toate auto t;tile publice au, in final, un
1 ll ii: :i ao\sllTUTloNAli 153
,,reazem" constitutional. Mult mai Just; era interpretarea, asupra c5reia

Crrtea a rcvenit firi s5 dea niciun fel de explicatie, din DecT:i,
w.108/2014, in care se constata c5: ,,neindeplinirea unor obligatii de
solginte legali nu geneieaT; autornat un conJlict juridic de naturi
constitulionald, lntrucat eventuala ignorare a unei astfel de competente a
unei instillrtii sau autoritdfi publice, fie ea nominalizati in chiar titlul III
a1 Constituiiei Romaniei, nu reprezinti do
4rso o ploblemd de constilu-
tionalitate, ci una de legalitaie, pentuu ci raportul acestora poate fi
cenzurat in fala instantelor de judecatS". Aceieaqi argumente erau
valabile Ei in spela din 2018.
in aceeasi decizie, nr'. 358/201E, Curtea a extins, totintr-un mod foarte
succint si superficial, sfera autoritdtilor care pot fi parte a conflictului,
induzand ministrul justitiei, deli acesta nu face parte dintre autodtitile
//cr rang constit[tional", nefiind decatincidenta] mentionatin Constituiie
(Muraru & T;nisescu, 2019, p. 1311).
205. Dupe ce p rrefte cererea de solutionare a conflictului juridic de

natur; constitutionali, pregedintele Curtii Constitutionale o comunici
pirtilor aflate in conflict, solicitandu-le se-!i exprime, in scrit intr-un
temren stabilit, punctul dc vedere asupra continutuhd conflictului Si a
evenfualelor cei de solutionare a acestuia. De asemenea, presedintelc
Curtii \.a descmna un judecetor raportor.
La data primidi ultirnului punct de vedere, dar nu mai tirziu de 20 dc
zile de la pdmirea cererii, pre$edintele Curtii stabileste termenul de
iudecate Si citeazE perlile implicate. Dezbaterea va avea loc la data
stabiliti de pregedintele Cur$i Constitutionale, chiar dace vreuna dintre
autorit;,ti1c publice implicate nu respecte termenul stabilit pentru
prezentarea punctului de vedere lart. 35 alin. (2) din Legea N.4711992,
rcpublicat;1.
Dezbaterea are loc pe baza raportului prezeniat de judec;torul-rapor-
tor, a cererii de sesizare, a punctelor de vedere prezeniate, a probelor
administraie gi a sustinedlor pirtilor.
Decizia plin care se solutioneazd un astfel de conflict este definitivd qi
se comunicd autorului sesiz;rii ;i p;rtilor a{late in conflict. Decizia se
l
publici in Monitorul Oficiat al Romaniei (Decjzia il/ 98/2008).
t
LtOz aupntrqaj u arloHL\ 14l€rtlLr P rPuoriEu
c lP,rpd o)3J I :Lpuurir I Uu r nprPtrJp u drP) Jt uuq!q..rnr r!rnJ A1P I/ \iP
pnop grul pdnc Era+sart E3rag€qar el snp P i'r EiJJ ?n'lzucr ap eotrndolu .d a p
almlquuras s€rlar E rs adzodo ap aFpruedurp tnr.m'rnz;B] rpLu rlz p.âlgl trl
',,lnlntuaruElrEd rolygrPtoll te elei

llsuorln]Ilsuor .p Inlo4uor 'Z66IZtr ru ea8al ap ri arinlqsuoS
^qredsrr
ap alnzg,rard lo4uor ep raunoJ uoretlrroxa el ap lrp tsare prnlplu! E
srrqpu ap alsa /elelsuo.r o Prlergtorl arer ad ednlos ap luererrpuJ lolPuss
Inrm llrPlsar€ nPs lueuriar e erPiuq^nJr{ ap PlqnurroJ eel er EI sundser
ec 'nps 1nua1d ul gleldope plzl]ep rrprrnl]Je !m 4ul ezrFLo.roJ e ep rnlru
-ruos peunls.rLuo 'tJadse +sare qn5 o3a1 ap lnzqrard rnlnlol+uor asndns
U E ap alqqdarsns tur'ls rupeJ lsar€ lII aletdopE alotr€ r€l 'Jrlqnd ldelp ap
J]rpunl eurrou ap oteura^n€ tuns alpuo4ntl]sri-r-ratur aJrprrn[ alun]rode]I
'(") a3rl op pt€tuarualSar plelr$o eLu.roJ uI rl-npur?rlunruoJ Ii edq4sul
rrprJnf crcpa^ op lrtmd ulp Ezerle3ue rreJ olapE pup]dop€ 'aBal rp
atnzEârd alaurroJ Lrl leuo4nlusul eroqPloJ e ap PFuodnl4suor eriE8rlqo
are €Ta arlua aleuodnlqsuor errprrnl lrn]rodrr uJ pue .s arer rJrlqnd
/Iunl
Ii-€tlroln€ atlplalar aleol la]+Jp ap Pr 'IIeuaS" 9r tetPre e eellnJ
-erlslSpl{ 1e roFedns Im1suo3 ap psnpo:1ur 'lnlrurlguor p areuodnlos eP
eararal puez{Euv ,,aIpunle+ra}e ernpord rrrcl]leJ Inuald ul rol lnê e
aJuJ lrl]o^ alnJpJ ezpq uI [aJ alsa +rurJo]ur laJlse Ill]uerull]op ]rJnJlr{'ayol
e8rtqo p:rprrnt o uqal aunLie.rado o" ouBrtsuor rrlrptoq ap la]tsp ]aun
€aretr€p Pr leDaidp e er nJ Inlr4€uas P lr€rFtoq Fun ea.ra]Iura uud
PlPzlleult lsoj € tlu e:rEirff^nJur ap ernparord 'Iailllpa! 1e pqra,r-sarord
un:lilu)o+ul €-s r6eo alelnuP lsoJ nP Imlo^ 9 ri ,,9^r4odul!" unlo^ ap 69
',,n4ued" unto,! op 6l ]rluld p rlrgtsarp e ar€iu4^nru] ap sararar 'uald ur
rofrat€qzrp €uun ul '(9I02/I9Z ru erzrrac) adrBqsuoJ rllp (Z) uleZl ]r€
/ioleues Lnun e E]\4uaôJd PalelscJlr ozaiufi^fi)u!
ItlrJure+ u
-{
9s ] J I d
rp tptlrllos +sol € [t1tEues fl ) J I J odqsnl 16 adEsEJ op ounJ ptipul
"3 reladep 1n1e.1'rr,1 rrrd 'rlqnJ lrr.\ -ru l\ r\ - Irtcu.\ r"llruudrurlrrJ
aloJorueJ ulp eun oJlurp Fq:lruuoJ alse 'luaJar rPur 'nldluexa llP ull l0z
'leu,rrtnlo- r:oJ .. nu 1:t'rrn rJl\JJp Jlpol nJ

-n1 'r6uo:
-rlarelmap u! pleue ruapundser e rrPlPSuP rp
Prnparord o elrrle rleod nu
rS rolrr^ tuluad rplunu apota arnpord ptuaparard EurJap €r €ler€ aler ur
ssr YIVNO INTIISNO]:IIIIi:] I

rs l-,ctclcr /clirjnqrrlp pll]raxa r6-u rp eterodLual ligllllqlsodurl Ezrarotpp
es IeruetooN Ie alurpeir.rJ ap La$runj l.]Eurratur prnc lunuror Eiurprs
ur aleldope rrereloq ezpq r.{ 'rnln}uauElrpd alE araur€J pnop tolcr p ru
-nLoor raiurpes ellrBrrrlJ srlpuor E arpr alalurpaiirci ap are] as FUturllrlur
qru4snl eler iolrrgrnbidulJ leiur:|srxa Bare+elsuor rutuad sararar /eljJun]
urp lEpucdsns lso] e rlcturpr6rrd rreJ ur FzpJ ul arirunt uLp lppua.lsns
rlcr ct\J\r Jr JJd rppouJd.n '.rr.rpLuolJ rnlrturpr:rrJrlr inqu,r !trard\d
areJ reunra]lll rnlelurpasJJJ P nes mln+uaLtleJred alaraLue) a4urp eraun
n-rturpr:dr.I 'd-drd\ al dldt.rn'r. rr.rp-uoU _p.rtLrp/.irJ ,p 'drirur!
pjuere^ 'p+erllqncLar 'Z66llll tn eege'l urp (Z) urle ti-lre LLuoJuoJ
'lnsaJap
nss rolninql-lle lLLplrrr.xa e Eîlrurrrp ealelrlrqisodurr'arj:unj urp eerel
.Lurp r.-[udp:rlLrprc\ rln.\Jp .JrLn.LuoU lr J.rlpJ'JrJ rp nri'LnJ.J-rr u
eLunzer ez€ellreural€a.r JiintrlsuoJ r-rlp (I) u{e 16 Inlorqrv rolrjplndod
rarauleJ elrlorpeiard rp nps rnll1tpucs rlclulposord op'ruipro ur'grnslsE
es lnleun.rrir! 'al4nqrrlP. eJrrrrxr rs-e rp lrlrodrucl rtulilr.lsodulr ul
L r r- nr 'p rp-
) i tLnl rrp :epued.n- o,-e a.rlutpd:JlJ Prel np. p .n re \
our,rap agurpa!a:.1 ap edrun+ grep Sunlqsuo] urp 86 tre }r^rrtod'802
Isru-nuou Is alulpa6ard ap IaiJunt €or€lDraxa uI Inl€urFalur 9Ju

-4sn[ arec .ro1F-ernfardu{ IaiualsFa E a$}elsuoJ ap ernpaJord 't
',,rarupluou
LP l€rrrro lmolruol l uI Prrlqnd o P. cp ri rturFdruor
rrrlqnd rolripluotns pargrploll prlunuor e rp '("J mTn.roleLres ruelsore
p rlPiu ap eararar e1 a.rr,rud m lpp rnlnlo^ lnle:llnza.L etrsrle r.Iel
^nru!
urrd tIgZ oqrcru SZ urp rnlnuald Eiurpei u! ptptdope earprploq plreper
' 'p pr.-:r qo rr' rt,!d\":tL*ir dl.plrrrJo.ri purrrpu. 1rq,rgu.,,
,,]rsuorinlos/' E papn) zEr ]iârE u!'.rorrrlu€ lnlduraxa ap alqascnp a.rdg
',,lrrirlsnl rnF-4srurLu Inrpourelur urrd
'ad4snI r! .4eseJ ap alrn; e11eu1 pFu91 ad ap iq;qrrpd tolpuas
^qradsar
Ln rrfl-)r P,r-P:u.r\nlu. rplrl t.E P)rr\ Ptt Iiolr'_.r l_cur irurt.uu
lrnlpu ap rrpunl lrrguor Lrn 4u! errlqnd a1uluo1ne ptspaJp Eztalegup
.r!J'arpluaurslrl9ar ri aleBal'elpuoliruqsuo: r{egqqo Icur-} errrurld
apuralr rD pzpals^rllJa" rn1nua14 eitrrpai ul ptpldopp eorpr-etorl Erllqnd
ri elrEpar e ap rnlrqpuas Inzryar pr ]praprsuor € paunJ /pccre eO
rrll rior llinllr\Nr r( rv\.lr r i rI i\n..l rrrxd

'releap rgr raunDru esndns also
nurs rdrnJ rolirolpJrpnl rriglrroleul
rD Firmuord as erzlracl .ale:lsrurwpp rolaqord Inlo^
E ,s ,;r;;;r_t,r;otpj"p;;
ap letuaz d lnlntloder ezeq cd rol are eterapnl.Jrlqn.I
rnTnlclsrullÎ u
rs PlelsaluoJ elsa alplrleuoliitlrlsrroJ nreJ
e rqrTod rnlnpqred e ,nps rnpr
-otnp palplrJ ni ,eleuotint[suoJ rri-lnJ
lnuald op erepnl as erielseluo3
ap rdosuj,ore,Pde uI t.,rrouraur un euntlap c1""r"j:"'j:frffi"fi"::iil:

rcc,d ,uriclseluor €r4ar rs ar.r u1 cqrlod rnlnp4red
;;";rrp";p
nJ punJrdul ,aJrunuroJ o ";"r;"
Rs le8rlqo alsa n1s"ay.ro1odn.r ro1prnp,,{ arr_,
p.utLrasep e^ aFuorinlqsuoJ
rrj.rn3 aplurpaiard,€dplsoluor pururuJ
,,eleuodnlrlsuorau tuns,Iaruptuoll rajuapuedapur nes rrlglu8alur
'trielluero^ns p rro tdarp ap tn1ruels tolndlruurJ ,.u,roa ,"frlo,rrrnl"fj
"
e,r14odug gzcellgur,rol eale+r,\rtrp ur.rd r.ro olr:ndor.s
aro, qrri
-rzruc8rr nnr rloprtred e1 dpr\drd drpr rrirurt_Lr.
,
"r.,j.t.
ap olnza,ra:rd airliEnlrs arturp Eun trJqo er uane ",p,2, Ol i,i
1od r4elseiuoc a-1scry
'EzeLaurallll es a:er ad alzaaop
ap p]riosuJ ri gle^qour amqa4 erietsal
uo) -roJgqruaLu liptFolEul IrUo^ nr e.rcure3 ap eleldope rrgretoq reun
ezeq ad ruwntr erielscluoc elnuuoy aleod r"r"*nJ :.,rn,rr_r3
ap nEs InlquaLuplre.J alaroueJ orturp ereun alalutpaierd "1n1u,p"""r4
ap plelnur_rc5 q
aleod r411od pqre.l mun patptrTpuorinlpsr.roc pur,\trd erjetsatuoJ .602' '
rp11od prged rnun ea1e11puo1in14suor

]ralqo €r ne areJ rolgiplsaluo, tr.rpJapnl Inzp, ur ernpoJoJd.H
n'
enop e rur ,1967 arlr:cr'
0z er pr'rcropp ]so' p ,", t."rn nrur'utloutnnlllf
"o
gdnp 'ropielnda6 ratelulrJ
lp nes tnlntpuos alcllrrp"l"r;; .nrp.r,-r; pflli
-ua]ur pJnSrs€ p^ arIIJ Ii plplsrrcJ EalJnJ ,lnlpulnalur
erqqsnl a:eJ roFd
-1puor g4u1dapr4 earelelsuotr E8uel aJ .rolrloleeapnl
niglrroleur Jn1o,r n:
'alelro$ntpsuol rrirtll Fuaid ap aJpJ es prrplplsuor rer /aresarru
alzaôp
aP plriosul rJ e,r r:ernla.rdwr rolsJJe paJelplsuoc ruluad
earera3
areriuel .rlurp e.un elalurpasard ap nes rc,"u*"o *"*#JrTSIj"1

tsI yrvNorinrilsNo:t vr Lrrin1 I
'rrjlqnd aFiPluolnP r:rlrnp
FJpuodrl]gsLlor Prrl]l]rl ap rrlprrnf rola] ijuor erdnsP IS trqllod pr
pd
/tnlnluaur
inun EalelllPuodnlqsuoJ ]Jalqo eJ nP aJPtr JOlLtiplseluoJ E:Idnse
eJled rolotu.LuElnSor'Fdnlgsuo) e arlnzrr\ar ap lolc^Be.Iilul e'aFuori
-Eurclul lrnp.rore rotlP nes rolalElPrl P /roliiueuopro ri roIISal Ld-Pl{euod
-rl]Fsuor e.Idnse giunuord rs EaUnJ puer lrurUlr l.nua as elJlzr)ao
'alezr.{e rs alrrEr
-ploq /aTr-rzpep :alPuorirlli+suoJ lirnJ .lB al)P ap ruo8a:ler elelPoleulrn
'tI lre ut'alse[q€]s'aleuodnl+suor aluapaêrd pulllo^zap'Z66Il ll w
r)3r_l a\nellncuo) a7r\e ri 7r)ap:dt)p,rp r.rlllJJ c'rof /l LLdl.lr'tro rL
qslro] eatrn] /eJes rollinqule Earrlpraxa u!'le{ruqsuo] ll^!.rloJ IIz
olEuo-rinlpsuoJ rrirn) alalJv g'z'f

/Pollop
le ler '100e aLr de ul snua ]soj
p
zl0z aqnr ul
reLrryuou rnla+urpcsarJ E arirury lnp €ar€pu.dsns pu rrd zI^P Inuru.l
-relu€r.uou InlalulpesclJ araLu€)
Id
gnop roior roFiuLpeicld PJrunltlor as alpuorinlqsuo] Ltirn) Inzr^V
'plndl-ul as I er rleldEj Pl rrr^rrd nr rdPrrldxe Ep rlpod 16 srelEqzrp
nrluad etexq lalpp erdnsr: leiurl6ounrtrl rJ e^ rcFlgluoll aLelulpasard elel
-uazerd rolrzaôp u ri arEpuedsns ap -Iueundord nraleqzop ezeq ad 'ro1rl
olprepn[ rriglr:oleur lrqo^ nr /alcuorinlqsuo] rDlnJ Inurld ep rlrruo as
rarugruoll rnlr+Lfipriard P arirury urp er:Iepuadsns BI rlrûd nr Jnzr,\v
'crPsatrau ald€8-Ilsa^Lq Jleol sqJe]c t ElseJV JolJoder-rolerJpn[
un puuFsap E^ rleuoir!4suo) fiirn] elelulpaiard'erlarar purluud
'aralueJ -enop rolrr P PunLuor eiulpai anpuor r: a:ar elalurpaiard e.4q: cp
'olpuorintqsuoJ nirn] ordor ul lrulrrl as 'Pzelouralul is e.rcr.d allzaôp ni)
eunardurl 'raluguroy lnlaturpa6rrJ e adrunJ ulP 3ir€pLirdsns ep larrund
ord 'ptpJllqndrr 'z66tlh rv eaga'l urP (z) qle zi lrP ll^rrlod 0Iz
reru,ntuou mlalulpa6a4I
p a,riJunJ ulp parepuadsns pul^pd FInzl^P gralpua BrnpaJold 'I
'acplod rolap
-qrvd In:tsr8au ulp Jpuodr]psuorru rr111od rnlnpqed eo;o1per mlued
qialmnfl Ir]lnlpunqrrl uctrnuroJ Js ladelsaluor P alalftupe ap PIzoaCl
tttrltoJ u..rtrtr9Nt Il iYNo illLlL!\c' LJlll(l 8Sl
--I
ue alrdrzodsrp 'snld q atetileuodn]_rlsuoJau ap pddaJxa eleroûr ]soJ
e areJ lrr rnlnseJo,rd Inrper u! purnu nu ri 's;auro ul',ra apala ea,re e,r ze:r
lsare ul rri:n3 erzrcaq aJIpFn[a]ra1a ap la ealsdrl 'Es sarplldpau rsop rr
'a,rqradsar rarirzodsrp eareSorqp tJa1a er pa^p e^ nlr arso8r^ u1 r9a1 raun
€alplrTeuodnlqsuocau plelsuor effJ urrd Es elzrJep ',,A]te8au rolplsr8al"
ep fiirn] r4-et]Fr Inrrurrt uI c]utsotuor rorurou oF arrprrnl alalrala
pzerzLEred r{rn] €zl]ep:p+ErIIdE IJ c}Pod R'.ru nu elseore'Eleuodlu
rt-un1ru ftpr rl\dp rt-r ptp \bte nrBJl ri p.tru pF r cr - n rlruoi i rt. t-r u)iJ
ap eridarxa pr€p lr1tsv llrote8rlqo Ierauag alraya rnpo:d alelrleu
oqrLr.\lln1rL ep rol|lir{orra IJrpuo tnjo! -n ,-rura rrjrn; r1rr,,r'e6
ladn]qsuoJ rnp (Z) urte l]l 'lrel
rdrn3 erzoap nr pror€ ep rol uonund nruad 'alpuolinlusuorau puri1
€r alEtelsuor apirzodsrp Eururexre.r E ap 'luoul1]lle.I n4uad 'rarie311qo
prreorr trala er nr (rr8ai rp81mrlord lorratue lrllortuoJ) stPtrPuolinl
-r'-uordll dprolr iro qu roreu,.LIrlo- ur rll.Lorir) rl.rroJ I irr ) dl r/r)dc
-IIirnJ erzDap nr prore ep Io prrrund nrluad 'ruPulruPxaar
parapa^ ur 'rnlnl€ues ri rolielndJc raroru€J rrSal eaJa]rLuul 'pla]saJe al€
rdrzodsrp roun rdp+I€uo4nlrlsuorau ruplplsuotr InzEr ul'trala Er ne lalin+
it-uoJ e rrrn/r\er rp rlr8rl purvrd .Jl.uorirurl-uoJ I trn ) ilr /r,ic
'elalsaJe e areJrJrpour ap ErnpeJoJd ur z1r\! rnun coreolc,r ne rerinlqsuo3
c rr r ?r\rr )p )L\\rtprirur pur \rrd dlpuorintr -uo ) r',rn ) d rrlr 'dC
'laiuguroll lp IPDTJo Iniolruoj l uJ rrrPrrlqnd elEp el ap
'roln^nlluad rprqnu aralnd ne ra ruole8llqo Freue8 luns rleuodrulsrroJ
rrlnl altrzlJep pr -uzEantets rrill]qsuoJ urp (t) u{r ItI FIorruV'ZIZ
''r3a1 alaurr r,n rt".r- d rt',rt!r--Lr'J r irr r rlr:rrcl
'-1 t:. 'lit,,tuC
raluPurou rnlalurpasard P aqrun]
r4p arppuadsns ap alrrarmdord nrluad t]rua as a^Fpllnsuo) alazuv
'Iuaielatr aqpJ ap a^!p1sr8a1 ra,rqarirur r:arelrrraxa nrluad rolrdrpuor
carnr;dcou. r,rlr:\ c dp.F|rt\d . rold.r.ll,dr c drcLUlJUor dp : rr'_-u
-npuara]or parlrrniptsop 13 €aRzILrEFro nrtuad rlrnpsrord parepadsor el
parlSa^ E ap lrnlnuJalnD IS InlnluarupFpd alelelsuoJ Jolar e arrJlunuroJ
rp Ii iarugLuoU [e alurpaaard ap r i]ury parelr:raxa uglnqruflra1ur g:r;qsn[
erer rol:grnlerdurl laiuatsrxa e arelelslror ap :rnFr8p4ns rolatetlnzar
E erelru{uo:} ap ri raruguoS rntelutpaaard par;ilalp nrtuad rrrnpaco:d
Earepadser el eaq8a^ e ap :rollinqrqe parp]rlraxa ul trrua as aFrerEloH
6SI ytvNorin.Lr-sNo-. r l r!rl I

/ptplsetuoJnespleirJrdv rnFldrrp e arszrFuolinlrlsuor
llELrodnlrtsuor
ap Insarord ardsap lpru rpru 1o] plnrsip as 1€.LpduroJ Intclarp ul rS tlr
'PUeLUOT Satr Ul lPlr /lr.uodnl4suor inlnlderp € p:luJJal euulJop uI '€Iz
alEllleuollnlqsuoJ ap rnInIo4uoJ
€ piu]tasuot EIedpulrd - mlntdorp EalEzllpuoin+-rlsuoJ 'SS
(tt0Z/E9t ru mzrrac)
,,]derp ap rol.lrarqna rornlft gjrol l6eaaJp nr undrq os rS 'odntqsuol
urp (i) ulIP Itf rrE roldrzodsrp trrurlod 'rlrotp8llqo l€rruo8 luns rleuod
r}llsuoJ rdrnl ro|rzDap ln^qrzodsrp Ii tlr 'alatuaraplsuoJ lllr 'Ia]tsv
salsiJl] purlud:^ as arer ici rolaluaraprsuor rS rr /rnln^rtrTodqp rerunu
nu Ezpaiplp es eleuor:inrllsuoJ r+nJ alrtzDep elaaiosu! er lerapnl njrn1
,pp'r- ndpJd.Iir.,rr-rJ :pr-r'dp--rp rPdr'JrolrtuJlrprsuo)p r: to\
'rarzDap rnln^qrzodsrp erdnse 191e purlxo os Lrrole*1qo alepe;a qr 1n1de;
c, r. rop,rrd.rrrlrr .ur,- r.'i p^. ru rpru't,.pl'u^rtr |t- ru)r)unJ
.
rnLr P)rr 'LP\ rdrlP r. i'rtrt\L )
\P
idrn3 alugrptoq '(! 16 (t '(3:l gil lre ap elnzp,rard roginqulu lnze:
rll osrura tuns arpr rrl eprjnqrqe ap arjrurq ul'atqalrp tuns Ealsarp 'alpu
-oinllsuoJ rrjrnl rol:prg1oq a1e alpr:ni alalrqa rl{aûd rJ €r.r ul,
.11e1ll€uollnl
psriorau ap rridarxe raun lnlrrrqo arpJ ateod nu 1rue1eli
^qradsel
'(cl +q 9tI ::s tr,\qod €elelLteuo4nlqsuor 4elelsLlor lsoJ e rrer uI Inzer ur
rer '[irnop e eza] (g) uI! Itl }s] rupJgr]pr eele]llrqr:-odLuL egerte erolsrr€
/alErrcdsuralur rolalPlEr] eiur,urd ul
lliplllpuolinlltsrloJau piretetsuoJ
'I]ruoir1]ltsuotrau aBal ap lnlxal pugrplrap 'eiuaprudsun[ PrapLsuorar
il€od rs! eotrnJ rEI /plsrallar rJ atPod Rslrd:âr;lv]Ileuorjntqsuorau
ap arida:xa o Er lnsuas ul ']ptrapni mrnl ap E^Llel r+ell.lolnp o rpp
'lr.Lo}e8llqo elJqe n€ e.+E+i I
e uo Li nll+suoJ e+e+suoJ es er€J uird alLrzDa(f
'1da'lp ap alupuadsns
luns aleuoLinlqsuor.u puLrt EJ atpt€lsuor ;Frlrzodsrp'uauua] .rnlsaJp.
plernp ad radnlLlsuo3 a[rirzodsrp ll.r alpuo]irqltsuoJou olrropc^.ud
prore ap rrnd ntr 'zer pclnp 'lnure^nD nls luuarulFpJ 'le^reluJ lsrre
ur'prep razrrip ea:arqqnd e1 ap apz ep gi, e1 c:rprrnlclcprJo pzee]arur
rs'! rleuodnlqsuorau purrJ eJ atptptsuoJ arro8r,r u olajueuopro rd rlBel
tltrnoJ l]in L]tsNJ ll 1v\ol l 1|::\o-t l.r'lu,: 09t

lnlurtuop u! 'nldruaxo
eC ldarp ap lolumuer lnrppr ur snpord FqrPdL=
-
.nrd toi',-r"tr.d' rPLLr LJr r: lLldrer 'P'u lrr el_d rlrc/llcuo ln'rl'Lror
plernlrnl 'prjclurol'upl1 -
t'ate l-a.rt ,t t'od'r'l lolllllturl f Pl 'lPul
lrntllFl lolJ'l JI-:
lprq\ l: rlcuo ln ll'Llor rro'ttn:d ' lr'urou n: tdorp dP
urrd PsLq arnpord as rnpudorp "l' g'srl'{ 'rsaur:r'uLr_
"ear€tr3a;dtur" u1 arr;'etis elra;a rlru!+suor nu ruPztl.uodnlllsuc:
,ipra"ro 1r,*"ra,. t"
.)," ' o 't'tNtt:tint
,.tp aleurrrd e' l)\)PU/r a s 'o't)oJ'u't 'nlnLurl\r'
",rr', rJlhr'
tl rrr.ou.o rrr,'npord nP' nlruddrp r"ldrPo\/r 't" 'ta'"t1;nf,n^:,
t,t)tpt r)d .dinlrlpuur nlrl-Jor 'rrdl \rlrLJror.
loldlr)rJ nLU_rlc Lr'r
-.pda)tittttt-trc. d'rl rnr I urplo lrlrper ul a'rpord
,"ln"'tn.ro,iqq..ro. ap rrndq rari a+elPuuas lsoJ nP Fulrlrop ul ?lz
nr1'ro;
dr",',Lpuu'inlrl'uor 4p n1n'r 'ord elrjnsr
pl-13'rl lnlnuPlJi" ralpulLUll:
pzeo.,ro rta. ut'rd auJp pun ilnllr'llo\ ' \l
u rd' rdrinIr.Lro ) e rrir'rrp errr\rldv dlrprrrrl lrylpro
qrlilli
i.t::n
.,o't"r" Jp li LunrJrd Jlfuo inlJ'uol IdluJpnrd'l
"',.nl"nJlp
pJrcIo \/.rp ulrd li lPp P Llpu_lou lrdllp ilpJ Jd dlruolinll"uoj
"1"LU.,ou lold'urof
P'rPl:lPt
r.,;,"*;r" rp >ro\rlr r1\i ;dstp co rnlnrual't lnlr^'Lr PI
PrrdliPolrtu€r
;;;,;-r- a.lnpord a' r ni 'rrJ rJ'inlrl'ro ) rdtlPLurrdn' /alualJqns
,i 1"1rr"*nparry' ,"1rnreJ nJ rolaurJolr eiualsrxa EJ aslurard
nu'rPp '3l€rilrasa lrms are4leuo4nl4suor ap lnlnsarord I[J,":U;1l]r6t
cprepuels emdurt ps puu rcp
'nrsaspugl) ,,grpouedns g punlPi:o] o n:
'gr11do el rnFrurlrrop eclalrcqrreds ap erueas uri erer'allqerllde
"l "ln. nr o]rp n{ JOICuLTOu rnlnlquRsu€ p3reu3aldur" fird
1a"rrp
"o.roa, r,.*rnLi : \'prlnl tnlrLurlsl' dl'r'rld'rr lLn dLrd'n_rlu o
ir,"ro||n,'nurr
*"a"-r'a "r'"ri ", ",i1 'q-.' ,j qrrrl'dLul6 e1e1rpr?rr,p rulerouoB lt t
arnqa4 nu sarold
-odnlpsuoJ lusrleyadul" inun €rtlrol orErqurl Ps Psr'{ /alEluelu
eAunliJe ul'ld
la"ry arprrnl rnlnualsrs Inlollslur uI nrolsaJE
r'r" ,roder q ]ezruorure tdalp $un t arearr
ap {apl lnrn!
lop*ru
.rilnlp-"p"i"*ro"'xelcluloc sorord un rlsa mlnldarp
Earezll€uoinlpsuoJ
ep
'FInlderp Porerr;Iun leurro] alsa arezrluuoiirg4suor ap rnlnsarord
elurp lnun gr sale lPr'u'lerPduror rnlldarp Irlrod€
"1n11.-r""' "l"1ndrr.rrrd
p'l<J)P
o-,p1 sllqr-od l\^l ll JP nu udLllollJJ
l'11\r'P 'J cld\'ldJ e>r:c JCl
rr o rdord o'eltluaot o pup're
eLturp urnru.prldlrirlrlrln"lr"d rp "rirr'n
;.;;"a"i"*";q;;;ot uI aredt er rrPgnl ueluoua1 rm g+uPa'da] Pa'nz
YtvNollnl-lrSNOl ilrll! lL i
,rIllsuor alarulouparlp Prrlde € ap l]lorol PJa
elilg{qo 1ue3
pnl lolaiu]?]sq
-ue:+ puezDard 'eelttLr3uln8re ]rigSoqru!

e-Ii esllnJ'elzlrrp _elIE o-rllll
'(q661/92 ru erzDac) ,,raLirgrtrsuo31e lqer11de 1rer1p
Pallnl op
lnln.rolrerBJ alaiuDasuoJ urp eun -elurzarder 'glEllorinlrlsuo:l
rC d lroPl: lr'l\r
rr r.rr\r 'rBJl 'llrl.tror nl l-Jo lnlurlrruJ rcrq '''Jllr'
, ' , o i ', i'r", ''r1 url rtrd'p ''r'od n'r 1n"o1'rrl '1 J31r
r' 'rr'rjd|rl
\ poLU trr o-In'p|'
rr irPUUqnlll'rror roLdrJrLrL' nTF U' llI lLlr'rrc -drd'
r\ilrlu p
,,9r'.,,,i o.'" ll 11 ,',6.,11" '1.,tr"rin'ltcuorrLurrrrdrrLUnLP rlDlururr'D
p.n 3 n'rqr 'rlde r.larrp ) -i ln nlr'' P
1 .rorrl',-. ,3 "r.'o..p5
drlcl IaLul S r 'rr r'.lrilrlrlcJo )
un. d:rt p, '!lnl!l_'ro \- :rl'! ro r'7rrrp \np
o;;'erlp 1rir1,;1oc'rlCr'lrrro 'Lf
rd ri lr?/'lPLrorl'rrrl_uu |lr-^rl1r'qo
mlnsolJualuor" InJpaur
nr1.,, ,. ,.9..r1 ,,clEluaultplml ro|rrudcrp
""1r.-t3 uI'ruPzll.uoinlpsuor tarello^zap nrluad EpolaL*
,"t"; *',i,";."a. ;*
per 'ldarp ap aLunLrllr aleol ul ePuodnlqsllor lolrL[rou
fluaDga feLu
,rr.,a tt top 'aieuo{nlllsuoJ llirnJ rorlzlrap IE
areLu Inr9rrnu
"n"l"rinri" cp lclidorxo ealer
.,rrd iina"..rt el ep rrrurlsuor € r]€lrPlrolirupsuorru
arezrlPuoin}llsLror ap lnser
atl r.rourlso,1r aletrleuolirl]IlsuoJ ap lnlo4uo:)
mlnsocre 1e ro1ez11eler
-ord n4.rcd pleuollnlgsuoc e$psr-r!e1 rolaueosred
n irirnJ Piuapmdsr:n{'eruguro1 uI 917
1.1o, 1n*r11.to, "lo.rorirlqsuoJ
'rlrEzlltuo4nllsLIoJ e
r'rull_u') clctloll
i-rrltr u dp JluJLu Ll lrul trlurl' lJ lr'u JlJ Jr lLrp rliun r'rnB'co''
;;:,';;it":" o1 "1,,"o-,'a In r"!rpur re\ I'Errp In'rr'
mlnlorrrKD
"1""'"+otllo.,nli,,1p.*or 'p " "'""t""1",";t*,ll]Llii"ljlL1l*f
ale aplju'sa alucuodulor
ap alpnnslroJ undoJs LS rtllzLllruorinlusuor
aurroluor crel a1 e n:luad
'dluq rs€lar€ u!'alnllltt'tot "1utt"*'ptn1 11341
rorln n"rnlnd'"lot li ladnlqsLro] alerluoJ JolJulou
PaleFLre
"*roar ! ,,Pler,oli']ltsuor ecre*esy" elsLxa re nu sarord
"rrJ.rprr"ir",r',.'""t.ts€d$snlgrPJ !r slsr lery^rpe op lal €l 'r Pzr1.uodnl
;;r" ;1"".;itrs..' pleuo$n+9suo: e{qsni
-u*o.'ni.r"t.l*" rulued reserau lnlosqP rlsr nuprr'C
ct ro,rtr.o-r,.rl lp \.'rrp ln\d'\r r'\ rpLur'l' '-' l('l_1"'lLorLr dl<J
',-'j""o,i",'u"' ep 1.r d ur ' lPLr" i q l-trot drlr''rr lrlu)r '5lz
''o
'Jla r.rJLlTlur
u! ri er 'arl'o}
rnp+dorp la 'llucd lnlnldalp le 'lersq rnlnidalP lnlurruop
1rrirr!dP lPnsarold rnludtrp
rouui ar€uuolsuP:r} o st pn o 14'qqtttt't 11o"
lf!tttod I Ln-LlrsNl I{ lvir'rlrLlLlL!\of rJrJ'l

arred re, ar eLuiou;r nu rs'pleruourupury e"t",
ruuoluor e erern3rse ap
"::t"H:i::]:iil:i;I
prrpa '1a$n111suo3 1a$etuardns e a:ernfise ap
aps lelualaduror pzeaperxa erer n:Irnl tetrunruor rn1nldarp alp lapaârd
rl 'giulrajar ap Ruuou pr 'tElrodPr e-s PFuorin:]qsuoJ eatrnl 'alrEd
ptlE cp aJ (aliql]suoJ urp 6l lle) rnlnrTrsuoJ aulirPdP
^qEtslSe'l Îsnpxa
ar Fiueteduor 'Eurotul edelsr8al urp alxa+ rllu nr rlurete roialxal pareu
-opjoor pulÎrd iralJarde ur tesuPl e-s -€FuolilullsuoJ EaIntr 'rued o rp
ed lapsy -alullpuodrupsuor ap Florluor pr4Îrd aEnl!suo) ep rllrcryor
alLinqutp trsEdap a-r6 pFuorinltlsr.roJ urtrn] psur erEr u! 2002/69 ru
przoao lsoJ P nirnJ e Pura] P+seerE od alzlJap PruFd (,,relgnruor
Flderp" 'Buoqesr.I q ap lnlrlplprl rouelue) cuodorng [unru3 plda.rp ri
plpuodqltsuo) €aunJ ortulp roilrnlrodel E Ber elsr EueadornA PeLrnluI]
pl rarueluol eelPrepe nr 9]epo Flerqre lluaâp E arPr Pualqord o 8Iz
'aleluaur€punJ :Iolrnldarp
EOJITICuI L{ erO}SaJe e aIEII1IOJSUPJ} ap rolJa^ un reu{J Is 'aPuo$rlpsuoJ
3TaUTJOU nJ rnJnldJrp JOITJnUTeJ r ,,aJEUSArdLUf' ap Ja'rseltr aluaâp
alaceolftru ar1r4p lnun e]se Blsrre 'iaJtlE ac alinulsuo] ur asrrrsur
alPluatuepunJ rolFnldarp eliJalord rrds Paunlsuadord'Ps eiurpnrdsunl
ul'llpaôp e €uadorna alpuofn+4suor rrirrpslrnl a]IEIaIar !i pr 'raLueluo>I
e pFuorinlrlsuol ea1rn3 ri gr fldP] rrru rolPz!4rdrns alsa nN
'(19-gtr d'9197'e1;eg 4 rapeol
:StZ tZZ'd'\LOz'@i\D-uBIrlrS) rdrnJ rolr4Jap alE sruro ,8l, Iuotegqqo
alapala ur:d vlern8Ls€ 'r4eroet urind IaJ 'atsa Urgz{euodnl4suor p+r6ner
'pauauase rC rerueurou p elEuorintpsuoJ rdrn] lnlEuasre u! 911urc+u]
sap 'a^leFrdrilu-r rolnzDap e pccrp ad ruar4iar o tdarp ap rnFulrlsrs
rapruerrd a1a1da.r1 al€o+ ad el€uo$n+rlsuor rolcrurou earezrylp ern8lsp
e n4uad puoljrlusuor [uoiPrrpn( o]r el€z{qn rllrlrrqat artulcl'LIZ
'(6661/9gl 'ru przlJao) ,,tuentpsuoc rnprolrnr8al raiuro^ p plerpeLtll
u
earerrTdp errpoldur clpodnurol eiuasqe :Iep'plasaJau ?ltu3er ep'e+se lgel
EaLraruas€ Joun a JolInlSaI aIIPJ ap PalPldopv alpuolin+i+suoJ I{JP}l-rJru
-rl8ar uorarlptcp el azapacord as es arpr urrd €al leldope e nu [nro]Ln€eJ
puer Dun+e Userolp)epnl apiuelsur a4pr ap trarrp poru uJ aleJrldP ag !s
alnqa4 Ia lod ilEuodnl4suor alrirzodsrp g: at!]rrelr nr ellnzor// :aFuori
Y',lvNotl nrlrsNot !. t Ltrs t1 't

Tqetnpa rnlnsarord E eriuprpS pr rrprpdp pl rnFtderp rs.quotr
e+sJ ar paal /eJrptinl euposrad cd €Il:-aJxa eurJJps o eund ptrrpunlFiualsrsa
ap lJsJluor mun Pa.raraqJur cp r1€s leJoi\e rnun ealtLunu nes EerplpSup
ep Jele ap olpJ o puorjrpuoc u :Jrp[n[ ra{rsuoJ nes }pJo^p un pleSup
p rp ErirpuoJ prBJ tern8r.-e eq ps ornqell arrpunf rolcueosracl
Ip adr]sn1 el
/rdRt{eir rnJnrclLrurd potntri^ uL ,EJ p ualrn:) /9I02/qgf .ru
Insarre lrlrqets
p
erzl]ac ul nllnlortlrold rg rolrii€d eirrazard rq lpuad ruuelu.m
Insrnr ur alprtsiurrupe rolaqord IliPlllpgal prdnsp pprrap ps amqajl
gJeUIUrrTCJd EJerUeJ ap InJOI-Erapnl eJ srtrap r Lrclrn)'at.Ia]eru u]seeJp
uJ tol '9I02lIt9 ru PlzDacl q odrtr+suo] urp IZ .]ru ap tnzp,\ard
lqelnpa
sarord un pl rnJnldarp alaiuuor nr prore ur Il n nrlued ruolrrpertuo.'
rS RIrro orrrpne o pzrui]8ro € op'erpurlurTard praulPr ap lnrolprapnl
n4uad 'eric84qo te r e plsuodntqsrro] erlrn) ,EI0Z/99I.ru erzDac
ul ldarp ap HnurEl rJlseJ€ p alEzrleuodnl4suo) uud ecJeu[o]susJl
lp$uptsqns lpiuenTjur ne arvr ri puod pnserord rnlrldarp ele urpaârd
lJalqo eJ llr.P nE areJ'J]uaJaJ rpLu e]\JlEJ sa[p urp'rrzrJap Jp pJutplt]rllnur
urcl -arPoltrlJrpe ]uns 'aleuodruqsuoJ nl raluapnrdsirnl lnLparura]ur
uld 'all]turulepunt unt.iarp roun rr4rrlord p^rtradsrJd utp [erJads ]-rl
Jdarp ap unurei roun e ,,arez{l]uodnlqsuor" ap alducxo eê}gJ OIZ
(alzrrap
llsroru el nrs.spupl cp /rqplap
s E Jord lp luaurtrad ule-r+xa Inrreturltlof
niquad /pcpJ^ as e) e|:uorfnlqsuor ps eiuJlJduoJ pz€apoJxa .LplrunruoJ
ll}derp lrr auralur oruJotr taun eolelrlrqt+edluoJ PIoJ]t-roJ € ap oleuod
-rlBsuol Li nJ Insraruop lgruJ pSv .ctlluorrd ap azunr;eueq ar .relnmuor
!)Il]dorp are4uoJ auFlur tolauuou e b+J.lJLroJ alrJnzeJ ul ,paleJrldp pl
ap eJnlplur ap pJolscJE elipBrtqo r'lJ ,J^nJadsar alourlou eJtldp rs qELiraqJ
p
apuo{eu d-ptrLolne rollp nEs qiirotprapnl lolaiuEtsu oud.redp rEtrunuor

lrqdeJp ru aurolurolr8al eJleltiLqqpduor plseere pfgrJe,\e ap palfisrl J
i9I
CaPitoluMlI
Conditiile de dobendire, pistrare !i pierdere a cetiteniei romane
Obiectiyele de lnyitare ale Capitolului VIII
Dupa studiul acestui Capilol de invaFre veti reuqji

si cunoagtelr modunle de dobandire a cefiieniei in dreptul romaresc:
- sd cunoaitei modurile de pierdere a ccteteniei in dreptul romanescr

.; int<r(.eeri p-u(euJ-a dob.nd I ceri\< 'rei ro-Arre:
-. rt<lege\. proceJur. pierder' ..ld,er iei ro-are:
si cunoa$teli nodul de dovcdire a celileniei;
- si definiti cetnFnia dc onoare;
sd inlelcgeli raliunile dublei ceriFnii:
- si cunoatteti corelatria dinrre cefilenia romane $i cetalenia Uniunii
Constitutia utilizeaz, noliunile de ,dobendirc", ..pestrarc" ii "pierdere" a cetate-

niei. Aceste trei noduni sunt prcluate ii in legea cetileniei care regle enteazA' in
p-ircipr,. co d rLrrre oe auoindre 5' de "ierJcre a celal(rie' romtre
in privinla conrtlliilor cie ,,pistrarc" a cettrleniei' Legea ff 21/1991 prevede in

art.3t ci, , sunt $; fimAn cet\eni ranA i persaa ele care au dobAndit li au pdst lt
acedstd c.tdtenie t)otri)it tegi\lIliei ante oare Practic, prin condiliile de
pdstrare a
cetileniei romAne, Consritulia 9i legea cctiteniei au in vcdere situalia cetilenilor
au pistrat-o chiar li atuncj
--l"i "u."- inainte de 19E9. avand cetitenia romiini.
cand au pirnsit teiloriul ttuii din cauza regimului politic din Rominia Prir aceste
preciiri. starul romAn a dorit pistrarea rclaliilor cu ceiilenii sii De aceea' legca
cetilelici prevede posibilitatea dublci cetilelril prin dreptul pe care il dA fo$tilor
ccliteni ro;rAni de a tl redobandi cetilenia romana in parulel cu pistrarea cetAleniei
strdine pe care dcja o au.
Sectiunea 1. DobAndirea cetileniei romene
lut loti 1i iu, ,anguini'. In lt|re e\r,1" ooJ' rnJ-i ro'rLn de dob'naire -
prin naturalizare Prin na$ter€'
ccLaFniei: prin naltere ii
celilenia se dobandc$te. fie in baza pdncipiului t?/i
sanguinit, [\e in baza prncipiului ius rt1;r sau ius loci in baza principiului ;rr
Jdr.qr;'?is copil! dobande$le cetitenia pirinlilor sii (er' Romania' Franta, Germanla.
I34 Cohrliliile de daban.hre. piisndrc |i pje ere a.etdtehiei ronahe
Austria folosesc acest principiu), iar in baza principiului t,, rolrs copilut dobarlde$te
cetdlenia statului pe teriroriul ceruia se natite inditcrenr de cetdte;ia ptuintilor sri
(ex. state din America Latini precun peru, cuatemala sau laraguay folosesc
acest
principiu). Prh nanralizare, cetitenia poate fi dobanditi in niai mutte moduri. in
tunclie de prevederile iegate din fiecare tar5 in pare. Astfel, ca moduri de narura
lizare putem enumera: cere.ea. cisitoria, adoplia.
in ceea ce privegte legea romani. aceasta preveale urmitoarele moduri de doban_

dire a cetdtenieii
$1. Nattere
Na$terea ca mod de doban- Copiii nisculi pe teritoriul Roma iei, din pdrinli cetileni
dire * cetdteniei romAne. romani, sunt cetljeni romdni. Sunr, de asemenea, ceti-
leni romani cei care: a) s au ndscut pe teritoriul statului
roman, chiar daci numai unul dintre Dirinti este cctilean
ro-'lan. b) .-aL nascut rn 5lliinatr.c r. a rbI pari",i .ru numa unul di.lre er e
cetitenia romAni.
Copiiul gesit pe teritoriul sratului rornar este corsiderat cetilean roman, pani la
proba contrarie, dace niciunul dirllre pirinli nu esre cunoscur. in acesi caz iunclio_
neaza prezumtia rclaiivd ca cel pulin unut dinrre pirinjii copilului glsir pe tcritoriut
Romenjei este cetdlean roman. Aceasli prezumlie nu trebuie conflr lati cu principiul
tra /.,/ conlorrr caruia .opilul n;scul pe
'cllLoriul unr-i ..a, orrmelri auL,,r.ar
cetitenia acelui stal, indiferent de cetilenia pirintilor sei.
$2. Adoplie
Adoplis ca mod de dobAn- Cetitenia romana se dobAndetre de citre copilut cetn

dire a cetit€niei romAne. lean srein sau {hra cetilenie prin adoptie. daii adopta_
torii suni cet4eni rondni. in cazul in care numai unul
dinlre ddorllalori ei e cela(edr lurdn. (cu.eIia
lLlLr nrinor \a rr lo,arala. de corn,r.r dcord. de,hfi(.dopl]l.l|i. tr ,rrralia "aoDLa-
.n i"re
adoptatodi nu cad de acord, instanla judecitoreasoi competenti si incuviiqeze
adoptia va decide asupra ceteleniei minorului, tinand seama de interesele aceslui;. in
cazul copilului care a implirit varsta de 14 ani esie necesal consimtamantul acestuia.
Dacd adopltr se l"ee de crrre o \'ngu-; pcjsodt;. tar dcez\la es e (elatern rom;r,
minorul dol'inderre ceratenia !doprj on-lLr.
. in cazul declartuii nulitalii sau anulerii a.loptiei, copilul care nu a imptinit varsta
de 18 dni esle considerat cA nu a fosi niciodatd cetAtean rolnan. daci ctomiciliazn r^n
.rEin"lrle sdLr dac; pam.e:te lffa penlru. donicilil rn ctr;rnalate De asernenea in
ca,,ul de.lac( r adoplei.roprlut rarenu"rmplinir \rirs,a oe 8 orerde cetalerid
romeni pe data desfacerii adoptiei, dace acesta domicjliaz, in "rr.
strAintrrate sau daca
pirise$te lara pentru a domicilia in str6iuitate. Aceste reeuli sur1l in beneficiDl
DolonJ ra '?tdFniet 1ottunr ll5
copilului pentru a nu-l albcta ultcrior datorita unor decizii care nn i-au apaqinut (cx.
Daci legea statului a cirui cetAlcnie o are ninorul ctruia i s a desficut sau i s a
anulat adoplia prevcde cii poate candida la o functie clectivi in stat oice persoana
doar daci nu apierdul niciodatd cetllenia. ninorul arpurea suferi anumite restdctii la
majorat pentru o fapti ncimputabila lui).
$3, Acordare la cerere
Cetitrenia romand se poate acorda, la cer.ere, persoanei liri cefitenic sau cetdtea,
nului striin, daci indepliDeite unniloarele conditii:
Conditiile acordirii a) s-a nnscut ti domiciliazi, Ia data cererii, pe lerito-

cetiteniei romAne. iul Romaniei sau, deii nu s-a nlscu! pe acest teritoriu,
domiciliazn r^n condiliile legii pe teriloriul statului roman
de cel pulh 8 ani sau, in cazul ir care este cdsitorit Si
convieluiette cu un cetilean ronen, dc cel pulin 5 ani de la data cis:ro ei. Acesre
termene pot fi redusc piDi lajumetare in u.mdtoarele situalii daca: 1) solicitantul este
o pelsonalitate recunoscuti pe plan intemalional; 2) solicitantul esle cetifeanul unui
stat membru al Uniunii Europene; 3) soiicitanlul a dobandit statut dc refLrgiat porrivit
prevederilor legale in vigoare; 4) solicitantul a irvestit in Romania sume care
depdiesc 1.000.000 euro. in ceea ce prive;te calcularea termenelor, daci cetileanul
stdin sau persoana firn celalenie care a solicitat si i se acorde cefilenia romani se
afli in alara teritoriului statului romrn o perioadd mai marc de 6 luni in cursul unui
an, anul respectiv nu se ia in calcul la stabilirea perioadei;
b) dov€dette, prin comportamentJ acfiuni fi alitudine! loialitate frti de statul
romatr, nu intreprinde sau spijini actiuni impotriva ofdilii de drepi sau a secuilalii
nationale Si declari cA nici in lrecut nu a intleprins asemenca actiurli;
c) a implinit venta de l8 ani. Copilul niscut din pnrinli cetileni stiini sau lird
cetitenie fi care nu a implini! varsb de 18 ani dobande$te cedlenia ronlane odaii cu
pirinlii sii. In caal in care nunai unut dintre pirinli dobandeqte cetetenia ronlanA,
or,r.1...r.horsr'.oeco'nunacorc.,uo..\ <l1cer;re.liaconilJlJi.i ,iruali"incare
pirinlii nu cad de acord. triburalul de la domiciliul minorului va decide, lnand
in cazul copilulLri care a impiinit versh de 1,1 ani esre
seama de intercsclc acestuia.
recesar consimt;menrul acestuia. Copilul dobAnde$lc cetiienia romana pc aceeaii
drh cu pirintele seu;
d.) are asigur{tc in Rominia mijloace legale pentru o cistenti decenti, in
condiliile slabilite de legislalia pdvind rcgimul srr;inilor;
e) este cunoscut cu o buni conportar€ $i nu a lost condamnat in tard sau in
striinetaie pcntru o infiactiune carc:i1 face nedemn de a fi cetAFan ronlen:
t cunoafte limba romAnn $i poscdd noliuni elementare de culturd ti civilizajie
romaneasci, in mnsura suficienti penlru a se integra in yiata sociali;
g.) cunoatte pr€vederile Constitutiei Rominici
9i immrl national.
Lcgea cetliteniei nr. 2ll1991 mai prevede cd cetitenia romani se poate :tcorda,
Ia cerere, perso*nei liri cetitenic sau cetiteanului striin care a contribnit in
mod d€osebit la protcjarea $i promovffea crlturii, cililizaliei $i spiritu$litifii
136 Cahdiliile de dabAkdire, p^kare ;i pterdete a etdtehtet ronahe
rominegi, cu posibilitatea srabilirii domiciliului in

1ard sau cu menlinerea acestuja
in striinatate, daca indeplineite conditiile de ta titerele b). c) e) de mai sus. De
9i
asemenea, cetifenia romantr mai poate fi acordatiJ la cerere si persoanei
IEri
ceti(enie sau c€tjiteanului striin care po.t€ contribui in mod semnificativ
la
promovarea imaginii RomAni€i prin performrnte dcosebite in
domeniul
sportului, cu posibilitatea siabilirii domicilinlui in
lari sau cu menlinerea acestuia in
srtrinetate, dac, sunr intrunite urmdtoareje conditii: a) soticitaniul va reprezenra
Romenia in loturile nationale, in conlormitate cu reglementirile statuiare ale
federaliei sportive inremalionate ta care Romania esre atiliaE qi b) solicitantul
indepline$re condiliile de la tirercle b), c)
Si e) de mai sus $i i9i exp;nri atasamentut
fale de Romania $i fali de sistemul de valori specific socierdtii rom;esd.
$,1. Redobendirea ceti(eniei
RedobAndirea cetdteniei cetdJenia romani se poate acorda $i persoanelor care au

romAne. prerdut aceasli cetdlenie, precum $i descendenfilor
acestora pane h gradul II irclusiv $i care cer redoban-
direa ei, cu pisrrarea cetileniei streine fi stabilirea
domiciliului in Fre sau cu menfinerea acestuia in strainitate. lEIi sd mai lace dovada
gederii pe teritoriul Romaniei o anumiti perioadi de tilrlp ori
sA demonsrreze cunoas_
Ierea limbii romane, a unor elemente de culturA sau a prevederilor Constitutiei
$i a
imnului najionai. Aceleaqi reguli se aplici qi apatrizilor fbqti cetileni romdni
9i
descendenfilor acestom pena ta gradut ll inclusiv.
Persoarele care au dobandil cetdlenia rom6nl prin na$tere sau prin adoptie
$i care
au pierduto din motive neimputabile lor sau aceasta ce€lenje le_a fost idicard fxri
voia lor. or(cum )i de.cendentii acestor.r pan; ta graCu. lil. L cerere. por
redob,ndi
sau li se poate acorda cetifenia romeni. cu posibitirarea pistridi
cetdleniei straine ii
stabilirea domiciliutui in tar, sau cu menlincrea acestuia;n strinritate. daca:
a.) dovedesc, prin comportament, acliuni
$i atitudine, toialitare la{A de starr ;oman,
nu intreprind sau sprijina actuni impolriva ordinii de drept
sau a securitalii nalionale
!i declare ci dci in trecur ru au inrreprins asemenea aci;ni; b.) au impL;it varsta de
ani; c) sunt cunoscute cu o buni comportare gi nu alr fost condam;ate
^18
in lari sau
in striin5tate peniru o infracliune care le face nedemne de a fi cetalean roman.
S5. Procedura acordirii cetifeniei romane

Procedurs acordirii Cererea de acordare sau. dupA caz, de r€{bbandi(e a
cetdt€niei romene. cetnleniei romane se formuleazi in limba romand_ se
adre\ea,,a cornicie, pcnm celltenre t.\e deplre peNorat
sd.r. in culxri l(meinrc u\trfi..a.e orin randalar cu nro
cur: spec alc sraLrenticar ta.edrrt AuluriG(ii Na.ionate penrru icrrren
e. r.r.d in.it,r;
de acte care dovedesc indeplinirea condiliilor prevnzde de
lege.
D'b,ihJ,' eh!, niei ronaht 131
Cererea de acordare sau de redobandire a cetiteniei cste inregisrratA la secreta,

riatul tehnic al Conisiei. in cazul in care constaii lipsa unor documente necesare
solutio-Mrii cererii, preqedintele Comisici solicitd. prin rezotulie. completarea dosa-
rului. Ir caz l in care, in temen de cel moll 6 luni de la prlmirea solicitnrii, nu sunl
transmise actele necesare, cererea se va respinge ca nesustinutn.
Cererile de redobindire pot fi depusc $i la misiunile diplomatice sau la oficiile

consulare ale Romaniei. in cazul in care cercile au fost depusc 1a misiunile diplo-
malice sau la oficiile consulare ale Romaniei. acestea vor fi tdmise de indau
Comisiei pentru cetitenic din cadrul Autorihlii Nalionale penmr Cetijenie. Comisia
penlru cetdlenie. verifici indeplinirea conditiilor previzute de legc penfu acordarea
sau redobandire3 cet;teriei romane.
in cazul in care sunt indeplinire condijiile cerute de lege pentru acordarea oi

redobandirea cetelcniei. Comisia. printr un rapoft motivat, propuDe preiedintelui
Autoridlii Nationale pentrlL Cetilenie acordarea cclaleriei- Presedintele Autodtilii
Nalionale pentru Cetitenie emite ordinul de acordare sau de redobandire a cetiteniei
romine. dupd caz.
in cazui in care nu sunt indeplinite condiliile cerute de lege pentru acordarea ori
redobandirea ccEleniei, Comisia. printr-un rapot motivat, propune pre$edirtelui
Autoritntii Nationalc pentru Celilenie respingerea cererii. O noud cerere de acordare
sau de redobandire a cetilcniei romane se poate depunc dupa 6 lud de la respingerea
Ordinul preriedintelui Autoritefi Nationale pentru Cetilenie de acordare sau de

redobandire a cetilenici rol11Ane. respectiv ordinul de respingere a cererii de acordarc
sau de redobandire a cetal.3liei romane se comunici solicilantului, p r
scrisoare
rccomandati cu confirmare de primire in temen de 3 zile de 1a data emiterii
ordinului.
Ordinul dc respingere a cererii de acordare sau rcdobandire a ceteteniei ronane

poale fi atacat. in lemen de 15 zile de la data conunicirii, la Seclia de contencios
administrativ a rribunalulli de la domiciliul sau re$edinla solicitantului- HotArarea
Tibmalului este definitivi $i ircvocabila.
in cazul persoanelor care au contribrit in mod semnilicativ la pronovarea
imaginii Romaniei prin pe brmante deosebite r^n domeniui sportului, acordarea
cetaijeniei romane se face prin hotadle a cuvemuhii in4iaE de Ministeml Tineretului
$i Sportului.
Cetdtenia se dobande$te la Cetalcnia rondni se acorda sau se redobende$te ]a data

drlr depuneriijuremen- denrlenr . ullm-rrrlri de c-edinla. in rermer de n lurrr
tului de credinti. de la daia comuricirii ordinului pre$edintelui Autorititii
Nalionale penrru Cetalcnie de acordare sau redobandire
r celiFniei romane. persoanele cirora ii s,a acordat sau
carc au redobandit cetatenia romand vor depune jurdmAntul de credinte faF de
II8 Conditiile de dobAn.lirc, pdstrarc ti?ierdde a cetdlehiei ronA e
Romania. Jurdmantul de credinli se depune in $edintn solelnnd in fata ministlu]ui

justiliei sau a preqedintelui Auloritalii Nationalc penru Cetitenie sau a unuia dintre
cei 2 vicepreiedinli ai autoritefi delegali in acest sens.
DupA depulerea juremantului, Comisia elibereaze cedlicatul de cctitenie

rcm^ni, care va f1 intocmit in doui exemplare, semnate de pre$edintele Autoritilii
Nelronale penru Cerarenie. dinB( care " e\crnplar \ a fi rnmanal ritulrru ui. Ambel(
cxemplare ale cefiificatului conlin eiemente de sigurantrn $i au aplicate fotografii aie
titularului. ln situalia in care copiii minori dobendesc ceiapnia romani odati cu
ptuinlii sau cu unul di.tre ei, acegtia vor fi inscrigi in certificalul de ceretenie al
ptuintilor Fi nu depun jurdmend.
Nedepunerea, din motive imputabile persoanei care a oblinur cc!61e a romani, a

jurimantului de credintn, in tenrenul stabilir de lege arrage incetarea efectelor
ordinului de acordare sau de redobandire a cedleniei romAne faia de pc$oana in
cauzi. Consiatarea inceterii efcclelor ordinului de acordare sau de redobandire a
cetitreniei romane fale de persoancle care nu au depus jurimantul r^n cond4iilc legii se
face de c5tre pre$edintele AutorirAlii Nalionale pentru Cerdjenie, la sesizarea direcliei
de specialitate din cadrul autoritnfi sau, dupi caz, de tetul misiunii diplomatice ori al
oficiului consular- Pe$oana care decedcazd inaintea depuneii jureflantului de
credinF faja de Romenia este recunoscut; ca iiind cer;lean roman, la cererea
succesorilor sii legali, de ]a data enitedi ordim r preqcdinteiui Autoritalij Nalionale
pentru Cetelenie de acordare sau de redobandire a cefi(cniei romane, urmand a li
eliberat ceftificatul de cetilenie de citre Comisie. Cererea poate ti depusi in tentcn
de un an de ia data decesului tituiarului cererii de acordare sau de redobandire a ce!d-
leniei romAne.
Persoana care nu poate depune judmantul de credinli faF de Romania din cauza
unui handicap permanent sau a unei boli cronice obline cetilenia romana de ia dara
emiterii ordirului presedintelui Autorililii Nationale penhr Cetitenie de acordare
sau, dupi caz, de redobandirc a cetileniei romane, pe baza cererii Si a inscrisurilor
medicale, tansmise in acest sens, personal sau prin reprezentantul legal oi
conveniional cu mandat special, panb h data finalizarii procedurii de acordare sau,
dupe caz, de redobendire a cerdfenici. Cererea adresate Comisiei privind eliberarea
cerlificatului de cetafenie poate fi fbrmulatd in iermen de un an de 1a data lunrii la
cuno$tinfi a tennenului de depunere a jurimantului de crcdinF. Nedepunerea cererii
in temenul de un an atrage incetarea efectelor ordinului preiedinlelui Autoritnlii
Nalionale pentru Cetetenie de acordare sau de redobandire a cetileniei romane.
P itdered rctdknici rondhe 139
Sectiunea a 2-a. Pierderea cetiteniei romene
Cetilenia romani se poate pierde pnn mai rnrlre moduri. Ac(bte. srLnr pLe\azxre
expres de citre lege.
81, Retragerea cetlteniei romene
Modurile de pierdere a Retragerea ceiiteniei reprezinti o sdrcliune. Cetitenia

cetdteniei romene. romane sc poate rctrage persoanci care: a) aflati in
.lrair; arc. .r'if.e.re roor( deo\el.rt J( gra\e pFn cffe
vatimd i eresele statului ronan sau lezeazi prestigiul
Romanjei; b) aflati in strainitate, se inroleaza in fortelc amate ale unui siar cu care
Romenla a rupt rclaliile diplomatice sau cu care esre in stare de rtboir c) a obtinut
cetilenia romend plin mijloace lnuduloaser d) este cunoscuti ca avand lcgituri cu
grupiri teroriste sau lc a sprijinit, sub odce formi. ori a sivar$it alte iapte care pun in
pericoL siguranta nrtionalS. Rerragerea cetileniei ronlane nu produce efecte asupm
cetilenici solului sau copiilor persoanei cAr.eia i s-a retras cefilenia.
l.l. Procedura retragerii cet51€niei romane
Procedura retragerii Orice autoritate sau persoand care are cunoftinF de

cetiteriei romAne. enistenta unui notiv pentru retragerea ce1alcniei romane
poate sesiza, in scris, Comisia pentru cet;lenie, avand
obligalia si prezinte dovezile de care dispune. Preiedin-
tele Comlsiel slabile$te, prin rezolulie, tememrl la care se va dezbare sesizarea de
rctlagere. dispunend totodata: a) solicitarea punctului de vedere al autorirdtilor
conpetenle cu privjre la tulepiinnea condiliilor legale pri\,ind rctragerea ceEleniei;
b.) invitarea persoanei care a lbrmulat sesjzarea, precum $j a oricirei persoane care ar
putea da informaljj ulile soluiionirii cercrii: c) ciiarca persoanei j^n cauzi la
donicillul cunoscut sau- daci acesta nu se cunoalie, pr publicarea citaliei in
Monitorul Oficial al Ronariei, Partea a lll-a. Citarea persoanei are loc cu cel putin
6 luni inainle de ternlenul fixar pentru dezbatcrca sesizirii.
La termenul shbilii pentru dczbalerea sesizerii. Comisia veriici indeptinirea

condiliilor necesare retragerii cctileniei romene. Aceasta audiazd persoanele citate,
precum ii persoana in cauzi. Lipsa persoanei logal cirare nu inpiedici desfrqurarea
procedurilor de retragere a cet,lenie; rcmal1c. in cazul in care constali indepiinirea
sau, dltpi caz, neindeplillilea condilijlor tegale de rctragere a cetiFniei romane.
Comisia va propunc prcsedintelui Aurorit:lii Nalionate penllu Cetilenie. pdntr-un
rrfun mori\J .er.-(! .i romdre .r'r. .iup; cJl. .(.prg(ea
sesizarii. Pre$edirtele AutoriLilii Nationalc peniru CerAlenie, constadnd indeplinire
condiliile prelizute de legc. emite ordrnul de reiragere a cetdteniei romane. respcctiv
('e re.pingcr. .(.,/a_i. oe r(lrdrere i .,t
" l<r rei.:n../,t :r'crre.,,nnaLi.le.ndeolr-
i"ed..r,d I. or t-e\r. - c Je <ge U ( lli pri\earnret ri qu orirrl,r \"r onat..pertru
Cetilcnie de adm;tcre sau de respiDgere a sesizirii de retragerc a cet;treniei se comu-
.r,i
140
'r. dpdrl ;ar,..t.t,,./p,t tdp.c ..rtd!.rr .nar.
nici peNoanei in cauzi, precum Si pcrsoanei c
e a Licut sesizarea. pdn scrisoare
recomandate cu confitmare de primirc. Ordinul poate fi araca!. in termen de 15 Tile
de la data comunicerii ta Tribunalul Bucure$rj. Sectia de conrencios aalministraiiv si
Fscal. Honrarca lfibunaru ur por'e ri a.dca.a cu ,ecur\ ta sectio oe conLencios
ri fi.cal x ( u( de qpet Brcure!lr.
adrnrnrstrrti!
Pierderea cetrleniei rol11Alle prin retragere are loc la dara emirerii ordinului
preqedinteiui Autoriiifii Nalionate pentru Cel5lenie de aprobarc a retragerii cetaleniej
romene,
$2. Aprobarea renuntirii la ceti{enia romani

Penlru motive temeinice se poate aproba renunlarea la cetijenia romaDipersoanei
care a implinit varsta de 18 ani $i caret a) nu este invinuiti sau inculpati int-o cauze
penali ori nu are de erecutat o pedeapsi penali; b) nu este urmnriti pentru debite
citre siat, persoane fizice salrjuridice din Fre sau. avand astiel de debire. Ie achite ori
prezintd garanlii corespunzitoare pertx achitarea lor; c) a dobdndit ori a solicitar si
are a:rgurarea ra ra dooandio
"lla ceule.ie.
Pierderea celileniei romAne prin aprobarea renunFrii nu produce niciun efect
asupra ceteleniei sotului sau copijlor mjnori. Cu roare acestea. in cazxl in care ambij
Darinlr obrin aprobrrea rcnunr;irii r cerare .r rorndna. rarcopiiut minor qe afli imorc_
uniru ei 'n qllainatate o p;-;cesle i-pre,IA cu ci tara. rnrnorxl p.crde cet;lenra
romena odate cu perintii s6i, iar dacd ace$ria au pierdut ceialenia romana la date ;ifb_
rire peul.imaointreaLeneda.e { opilJl minorcare.pentruado-1i.iliai-.-;inunre,
pirase$te lara dupn ce ambii perinli pierdut cetilenia romena pierde cetdlenia
romani pe data plecirii sale din lara. inâu
cazul copilului minor incredinlat prin hotr_
rare judecatoreasci parintelui care are domiciliul in stAinitale
$i care renunia la ce€_
lenie. dcesta pierde cer;lenia ront.rna pe rceea..dala cu p,rinLet c,rura i_a |. cl rrcre_
drnldl )r la care locuielle. cu conoilid obt.ner, acordu u. celrilal. parinte. ceulean
roman. Penrru copiii care au inplinit varsta de 14 ani se cere consimlimdnrui lor_'
Renunlarea 1a cetilenie reprezinti un mod aniabil de a intrerupe legetudle cu rn

slat al cdrui cetilear ai fost pen:la un moment dal.
2,1. Procedura aprobirii renun{irii la cetilenia romani

Procedura renun(irii la Cererea de renunlare la cealenia romAna, insoliti de
cetiifenie. actele dovediioarc, se depune la secretariatul tehnic al
Comisiei penlr.u cetilcnie sau ia misiunile diplomatice
ori oficiite consutare ale Romaniei din tara in care soti
ciLanrul ;5i are oorrLilrul cau re.edrn!a. ir ca./xl i1 care constar; trDsa documenLetol
nece(are mlLlror;1, cererii. ore)ecr ele ( omiric. .olici.a. prin re,,olulrc.
corpte_
rdrea dosarului. lr
ca,,ul rn care. rn te-rlen de cel muI o lrni de la comr-nicarc nu
\unr rmn\nise aclele nec<sarc. cete-ea \x fi -espjnsa ca ne,u\ltnuLr.
IIcd,.ul ncare
dosantl cuprinde toale documentele necesare solulionirii c..".ll a"."nunt*.
ia
celitenia romand, pre$edintele Comisiei. prin rezohrlie, dispune solicitarea de relatii
Dorddd .etdleniei hnA e 141
de la orice autoritA! cu privire ta indeplinirea condiliei prevarurc, de tege. pre$e-

dintele AutoritAii Nalionale pentx Cefilenie dispune. prin ordin, aprobarea sau,
dupd caz, respingerea cererii de renunjare la cetelenia romani, pe baza raportului
Comisiei, prin care aceasta consiata indeplinirea sau neindeplinirea condiliilor tegale.
Ordinul preiedintelui Autod€lii Na[ionale pentru CetAlenie de aprobare sau, dupa
caz, de respingere a cererii de renunlarc la cetitenia romani se comunice solici
tantului, prin scrisoare recomandati cu confimare de primire. Ordinul de respingere
a cererii de renunlare 1a cetdtenia romdnA poate fi atacat, in termen de 15 zile de la
data comunicdrii 1a Tdbunalul Bucure$ti, Sectia de contencios adminisrrativ ii fiscal.
Hotnrerea Tribunalului poate fi atacatd cu recurs la SecJia de contencios administraliv
$i fiscal a Cu4ii de Apel Bucureqti.
Pierderea cetdfeniei romene prin renuntare are 1oc 1a daia etiberdrii adeverintei de
renuntare la cetilenia romani. Dovada renunlarii la cetifenia romana se lbce cu
adeverinji elibemti de secretariatul Comisiei, pentru persoarele cu domiciliul in
Romania, ori de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei, pentru
persoanele cu domiciliul sau reSedinla in strAinitate, in baza ordimrlui presedinrelui
Autoitalii Nationale pentru Cet6lenie.
$3. Alte cazuri de pierdere a ceti{eniei previzute de lege
3,1, Copilul minor, cetitenn roma& adoptat de un cettrtean striin

Acesta pierde cetelenia romand rlacd, 1a cererea adoptatorului sau, dupd caz, a
adoptatorilor, dobande$te cetalenia acestora in conditriile prevazute de legea strAinb.
Minorului care a implinit varsh de 14 ani i se cere consimleinantul. Data pierderii
cetaleniei romane este data dobendirii de cAtre minor a cetnteniei adoptatorului.
in cazul declaririi nuftnlii sau anularii adopfiei, copilul care nu a implinii varsta de
18 ani este considerat cA nu a pierdut niciodati cetdlenia romane-
3,2. Stalrilirea filiatriei copilului gtrsit pe teritoriul Romaniei

Copilul gisit pierde ceiitenia romana, daci pane la implinirea varstei de 18 ani
i s-a stabilit hlialia faF de ambii pArinli, iar ace$tia sunt ceriteni sreini. Cerilcnia
romane se pierde ti in cazul in care filiatia s-a stabilit numai faF de un pirinte
cetdtean strein, celdlalt ptuinte rimAnand necunoscut. Data pierdeii cetiteniei
romene in acest caz este daia stabilirii filialiei copilului.
Secfiunea a 3-a. Dovada cetitreniei romane
Dovsda cetAteniei. in tarn, dovada cetiteniei rcmane se face cu caftea de

identitate sau, dupE caz, cu buletinul de identitate ori cu
cefificatul de cetdlenie emis de Auioritatea Nalionah
pentru Cetajenie.
142 ConditiiLe de dobA Arc, pdstdt?tj pierdete a cetdteniei rcnAre
in striinntate, dovada cetileniei romane se face cu pa$apo(ul ori cu o dovadi

enisA de misiunile diplomalice sau oficiile consulare ale Romaniei din sreinirarc.
Cetitenia copitulri pani h versh de 14 ani se dovede$re cu cefiificarul stu de

na$tere. insolii de buletinul ori cartea de identirate, dupi caz, sau
Da$apodut oriciruia
dintre pdrinti.
Sectiunea a 4-a. Cetitenia de onoare
Cetilenia de onoare. Cetnfenia de onoare este un tirl onorific acordat de

cAtre Parlarncntui Romeniei Ia propunerea Guvemului
unor striinj penlru senicii deosebite aduse tirii. Lcgea
nu prevede posibiiitatea acordarii cetdteniei de oroare apatrizilor, ci doar sfniniloi.
In unna acord;rii cefitenlei de onoare, persoancle care au dobandit cetitenia de
onoarc se buc ri de toate drepturilc civile $i politicc recunoscute celiFnilor romdni.
cu exceplia dreptului de a alege $i de a fi ales $i de a ocupa o flmclic pubtici.
Secfiunea a 5-a. Dubta (multipla) cetitenie
Dubla cetiFnie. Dubla (multipla) cerilenie poate fi provocard dc legis-

lalia diferit; a slalclor in materic de cet;lenie. Accasta
este una din explicaliile exisienlci dublei sau multiplei
cetatenii. Cum cetilcnia reprezintd o probleni cxclusivd a slatului, esre posibil ca
legislalia statelor sA ducd la sirualii in care o pe$oani se ajuqd si aibl dubld sau
chiar multipli cetnlenie. Astfel, Convenlia europeani asupra cetiteniei. adoptata la
Strasbourg 1a 6 noiembrie 1997 identilici drepi cazuri de fluralitaie de ceralcnii
u.mitoar€le si!ualii:
a) copiii cae au dobandil auromat la naStere cetalenji diferite. Este situatia in
care un copil se na$10 dir pirinli cetileni strnini pe teritoriul unui att stat care aptici
principiul tus /o.i $i care dobindeqte ta na$tere cetilenia perintjtor sni. d;r si
c(tat<ria rtarulur pe reriro ,lca-ria.c na)le:
b) persoanele care dobandesc automat o ait: cetilenie prin cdsatorie. Esre situatia
ir care casAroria o.oduce elc.re j.fidi!e j. rD-a cer;tcniei .i ir ccrc u pe-so"ra pr r
efectul cisitoriei prime$te ri cetilenia solutui;
c) persoanele care pentru a renunla la o cel5jenie au obligatia de a lace dovada
dobandirii unei alte cetatenii. in acesr caz, chiar legislalia naiionate obtiei la dubji
ce aterie deurrcce p.nrix rer-nta tr o ce.al<rie .-eorr( ticr.; d^\-,t1 ;brirellr ln
prealabil
"
a unei alte cetilenii
O altd explicalie a cxisrentei dubtei sau muttiplei cetilenii irebuie cdutatd in

istoria ficcArei teri. De mullc ori staiele induc sau au indus de bunivoic o anumit:
politice de atragere a propriilor certleni plecali pesre hotare in diterite perioade
istorice. Este cazul fostelor state socialiste din estul Europei in peioada j945_1990
C.teldlid dntrc cefite idra,nAnd;i ekiknia Uni hii Evoryke 143
care au avut mu\i cetiileni ce au pirisit tara in pedoada comunisti $i care au dorii si
se inloarce in tari dupa 1990.
Alteori. din dorinta de expaNiune a unor ltui cu viziune colonizatoare, acestea au

incuajai plecarea in alte tari a propdilor ceteleni, urmand ca aceqtia sd dobandeascn
$i ceulenia statelor in care au plecal, dar si-ii pislrcze si cetitenia statului de unde
au plecat. Esle cazul Cermaniei ;i Japoniej din perioada de pane la cet de-al Doilea
RAzboi Mondial.
Nu in ultimul rand, acccptarea dubiei cctdlenii de c5trc unele state s-a datorat ,i
situaliei provocale de pierderea de cAtre aceste slate a unor teritorii in favoarca altor
slate. Dubla cetAlenie a fost vAzuti in acest caz ca o reparatie istoric, latd de
persoanele care f:re voia lor au ajuns cclhlenii altor siare. Este cazul Romaniei care
accepti dubla cei5lenie. dand posibilitatea rcpatierii fo$tilor ceteleni romeni care au
avut aceasld cetdlenie prin na$tere $i care asiizi se aflt in teritorii detirute de alte
Secfiunea a 6-a, Corelatia dintre cetitenia romeni !i cetitenia

Uniunii Europene
Cetitenia UE. inci din Preambulul Tratatului privind Uniunea

Europeane, se prelede cA reprezentanJli statelor membre
a1e Uniunii tsuropene au decis se crceze o Uniune
Europeani, hotdreti si insiituie o cetelenie comuni pentru resortisanlii ttuiior lor.
In art. 20-25 din acelaqi Tratat este rcglementati cetiitenia Uniunii Europene stabi
lindu-se ci este ceLlean al Uniunii oricc peNoani care are cetalenia unui stat
membm. Cetilenia Uniunii nu inlocuiette cetalenia nationala, ci se adauge acesteia.
Aqadar, relalia dintre ceialenia nalional; (romanA in cazut nostru) $i cea a Uniunii
Europene este o relalio de la pate la intreg $i se condilioneazi reciproc. Cerrtenia
Unirurii inglobeaze $i cetalenia romane- Mai mult. cetifenia Unirnii esle conditionard
de cetSlenia nationalt a statctor membre ale Uniunii. Nu poti fi cetilean al Uniunii
dacA nu e$ti $i cetetean al unui stat membru al Uniunii. De asemenea, nu poli renunta
la cetdtenia Uniunii decat dacn renunli la cetelenia nationald a statului membru.
Drepturile cetifenilor UE. Cet5lenii Uniunii au drepturile lti obligatiile prevdzute in

taiate. Acettia se bucuri, printre altete, de: a) dreprul de
liber, circulalie qi de tedere pe teritoriul statelor
membr,r; b) dreptul de a alege $i de a fi alefi in Pailamentul European, precum ti la
alegerilc locale in stahl membru unde i$i au resedinta, in acelea$i condijii ira $i
resortisanlii acestui stat; c) dreptul de a se bucum, pe rerltoriut unei Fri te4e in care
statul membru ai cdrui resorlisanli sunt nu cste reprezentat, de protectie din panea
autorit;tilor diplomatice $i consulare ale oricirui stat m;mbru, in aceleati condifii ca
Si resoltisantii aceslui stat; d) dreplul de a adresa peti{ii parlamentului European, de a
se a&esa Ombudsmanului European. precum li dreptul de a se adrcsa institufiilor
$i
organelor consukativc ale Uniunii in odcare dinrre lidbile trataielor $i de a primi
141 Cakdiliile de dobdndire, p.ittrdte:i pierdere a.etdteniej lanAne
rispuns in aceea$i limbe. Aceste &epturi se exercita in cond4iite

Si limirete definite
prin tralaie Si prin mSsurile adoptale pentru punerea in aplicare a acestora.
Odce cetilean al Uniutrii are dreptut de libere circulatie

Si de $edere pe reriroiul
statelor membrc! sub rezena limitirilor $i condiliilor previzute de tratate qi de
dispoziliile adoptate in vederea aplicirji in cazul in care o acliune a Uniunii
aclrstora_
.e do\cde.te lece\ar; oenB1l aring<rcd dccsrui obic(li\
] In care rrarale,e tu aL
previzut puteri de acliune in aces! sens: parlamentul European
ir Consiliul. in
confomitate cu procedura legisladvi ordinari. pot adopta dispozitii menite sd
faciliteze exercitarea drepturilor mai sus prevAzute. Uniunea oferA cefirenilor sii un
spariu oe lihellale. \ecrrri ale .ijurrlre. h.a ,'onr ere nlerne..n in.eriorul cn.Lria
ede
asigurati libera circulatie a persoanelor, in corelare cu nrisuri adecvate privind
controlLrl la frontierele exreme, dreptul de azil, imigrarea, precum qi prevcnirei crinri
naiititii $i combaterca acestui fenomen. Totodati, in rclatiile salc cu restuj conunirefi
internatrionale, Uniunea i$i afirmi $i pronoveazi valorile
9i interesele qi contribuie ia
prcteclia cctilenilor sdi. Aceasta contribuie la pacea. securitatea" dezvoltarea durabili a
planetei, solidaritatea $i respectul reciproc intre popoare, come(ul liber
si echitabil.
clrmrrarea.araciei \ pr.rlec ia dr<orurilororru Li ri ,. \pecia. d deDtu lnrLotrlulL
precum li la respeclarea siricti ii deTvoltarea drcptului i cmational. inclusiv
e,p(crdrea p ncip ilor ( anei Orgdn.,,arie \r!rJnr'o- La.r(.
Ceti(enii UE suntegaliin Referindu se la respcctarea principiitor dclnocratice,

dreptud. art. 9 al Tralatului prevede cd in loare acriviElile sale.
Ijniunea respecta principiut egatilalii cet;lenilor sii,
care beneficiaTd de o arenlie egate dirl partea institurii-
lor, organelor, oficiilor $i agenliilor sale. Cetitenia Uniunii nu inloc;i€ite cetifenia
nationaltr, ci se adaugi acesteia. prin unnarc, nu voln avea modu de dobandire sau
de pierdere a cetileniei Uniunii distincte, ci dobandirea $i pierderea cctiteniei
UniunI .e \a l"ce ca .rnnare r dnbdnoirii \au pierderii (e!dlelie aLionolec jlatLLi
m<mbnr dl I n.un'r. De orcme,rea. durada cer"t(niei L n.Lnii .e va lace cu acLut de
do\aJa a, er"teriei naliona e a srarrtri mcmbrL.
Drepturile politice al€ Din Dunct de vedere a1 reprezenlarii politice, cetatenii

cetitenilor UE. Uniunii EuropeDe sunt reprezentali direct, la nivelul
Uniunii, in Parlamentul European. Orice cetilean arc
dreptul de a participa la viata democratica a Uniunii_
Deciziile se iau ir1 mod cat mai deschis $i la un nivct cat nlai apropial posibil de
celilean. Orice cetdlean al Uniunii care ifi arc resedinta intr-un star membru si carc
nu eile reconi.an, dl afe\ruia. xre dreplul de a rlege .i ae a fi
Parlamertul European in sratul nembru in care i$i are regeainla,;n"tc. la aleg..rile pentru
aceleagi condilii
ca $i resotisanlii acelui stat. Parlamenrul Europear esre compus din reprezentanlii
cetdlenilor Uniunii. Numdrul acestora nu poate alepi$i
Sapt; sute cincizeci, plus
pre$edinteie- Reprezenrarea cetilenilor esre asiguratd in n]od propo4ional
descres_
cilor, un prag ninim de sase menbri pertsu fiecarc star membnr. Niciunui stat
membru nu i se atribuie mai mult dc nouizeci ii iasc de locud. De asemenea. orice
cela{ear a, I niun.t (are r)r are rc}ed nl" tnn-r.n nat rrcmbru
! cJe nu este
Rezunat l,l5
resoriisant al acestuia are dreptul de a alege Si de a fi ales 1a alegerile Iocale din starul
membru in care iFi are reredinla in aceleari condilii ca $i rcsofisantll acelLri srat.
in ceea ce privegre drephrl de asociere, cetalenii UE se po! asocia in parride

politice, partide care contdbuie la formarea con$tiintei politicc europene $i la
cxprimarea voinlel celaFrilor Uniunii. Insdnrliile acorde cetilenilor $i asocialiilor
repreTentatjve. prin mijloace corespunzitoare, posibilitalea de a-$i face c noscute
opiniile $i dc a l'ace schimb de opinii in mod public, in roate domeniite de acliune ale
Uniunii. La intiaiiva a cel putin n milion de ceteleni ai Uniunii. resoltisantj ai unui
numir semnificalir de state membre, Conjsia tuopeani poaie fi in\,itati si prezinte,
in li itele alribuliilor sale. o propunere corcspunziroare in materil in care aceiti cetri-
ieni considera cd este necesar un actjuridic al Uniunii, in rederea apljcdrii tratatelor.
Protettia diplomntici a Cetilenii Unjunil

se bucuri qi de proteclia diplonaticA a
cetitenilor UE. statelor membre ale Uniunii. Olice cetetean a] Uniunii
bencllciazi. pe teritoriul unei Fri 1c4e in care nu este
reprezentar sralul membru al cErui resortisani este. de
prolcclic din patea autoitililor dlplomatice ii consulare ale oricerui stai mcmbru, in
acclca$i condilii ca $i cetalenii acelui stat.
Rezumat
Dobandirca cetileniei romene:
Modul originar de dobendire a ccGlcniei romane este principiul lrs 5drgrri,is

(este celStean roman copilul care se na$lc din pdrinli cetaleni romani).
Nloduri deriYate:
a) Adoplie (copilul cetilean striin sau f:ri cetitenre dobAndc$le cetilenia roman;
prin ci'eclul adopliei, daci] adoptatorii sunt ceidtenl romeni, iar ce1 adoptat nu a
impliniL I8 ani)i
b) Acordarc la ccrcrc (slrinii sau persoanele firi ceielenie pol dobandi cetalenia
romann daca indepliiesc condiljile previzute de lege);
c) Redobendirea cetiteniei (tcrsoana carc a pierdut cefilenia romana
redobardi ca efect al repatrierii).
Pierd€r€a cetifeniei romAnc:

a) Iietragerea cetalcnici rolllAne. Retragerea cet5lenici rcprezinri o sancliune.
Cetilenia ro ani no poate fi retrasi celui care a dobandiro prin na$tere;
b) Aprobarea rsnurldrii la ceiilenia romerA. Rcnunlarea este un mod aniabil prin
care o persoani renunli la cchlenie pentru motire tencinice ii cu respectarea
prevederllor lcgale:
c) Aruiarea sau desfacerca adopliei realizati de cetaleni romani cu privire ]a un
d) Stabilirea fiiialiel copilului gdsit pe teritoriul Romaoiei.

146 Cokdtiile de dobAn.lt ?, pdstdt. ti pie ere a cdiitekici rcnAhe
Dovada cetileniei ronlen€:
in fartr. dovada cctileniei romene se face cu cadea de identitate. in striiniitate

.u oa.apollul. ia, cetnlenia copijutui pba,r \;rctlr de t:l Jni sc Jo\edcd.,jr
cenjfic"lJl \au de nr.l(,e. rn.urit dc bLle i.rl o. Jdlen oe de..r. e. aJpJ c../, .au
pa$aportul oricnruia dinrre pirinli.
Cetilenia de onoare este un titlu onorillc acordat de cAtr.e parlamenrul Romaniei
1a propunerea Guvernului unor siriini penrru servicii deosebite aduse
lirii.
Dubla (multipla.) cetitenie poate fi provocatA de legistalia diteriti a sraletor n1
materie de cetilenie. Aceasta esre una din cxplicaljile
lenru existenla dublci sau
multiplei cetitenii.
Cetnfenia Uniunii Europene. Este ceiitean al Uniunii orice persoanA care are
cetitenia unui star membru ai UE. Cetelenia Uniunii nu inlocuie$te cetAlenia
nalio_
nali, ci se adaugd acesteia.
Bibliografie
L Anghe!, Ptoble]ma dublei cerdlenii i'n leJaislalia ronlana. in Revista DrcntDI

n-2toqupl_t<
B..B cea u, Ceti\enia. Monografi c j uridicn. Ed. All Beck, Bucure$ri, 1999.
M. Constantircscu, I. ],Iutdru, L Detedm, F. rasitesctl, A. IoGown, I yitla.
Constitulia Romaniei comentata $i adnoiati, Ed. Regia Autonoira
.,Monitorti
Oficial", Bucuresti, 1992, p.2l 22.
D.C. DAniSot, Drepr consdtulionat $i insdtutii potirice. \,o1. I. Ed. C.H. Beck_
Brcurelrr. 20u-. p. o-.,08.
L Deleanu, Instiito\li $l proceduri constitulionalc in dreptul roman in dreptul
$i
comparat. Ed_ CH Bect. Bucure$ti.2006, p. 349_364.
T. Dfiganu, Drept constitulional ii institutii politice. lialat elemcntar- vol T
LJ.lurnr r"lc\.Brcur<.i qqs.p tr -t<
Dobandirea ii pierderca nationalitilii romanc,
.l,by"u,
^S.A.R., Bucrrc$ri. 1939.
Tipogratia .,tmprin1eria,.
J.P. .Jacquf, Droit instjtutiorlnel de l.Union europ6enne, Ed. Daltoz, pads,

20t0,
p. I23-128.
L Mararu, E.S. n:r.isercr, Drepr coustitulionat
$i institulii potiticc. vol. I. td. C.H.
Beck, Bucrregti- 2016. p. 1i3-r32.
E S nira(6., (coord.), Constirulia ltomantej. Comentariu pe allicole,
_ .I-1.4:(!ru:
Ed. C.H. Beck. Bucurc$ti,2008, p.47-S8.
8.s. Tandses&, Gt1. rancu, gt. Deaco 11,,M C&., Cetiteria europeand,
^.|.yyar.a
Ed. All Beck- Bucuefti, 2003.
J. Penek, Droit, des illstiturions de l.Union euopdenne, Ed. PUF. paris. 2011.
p.426 434.
Selejan-Gulan. Drepr constiiuionat 5i institulii potitice, ed. a
.8.
Ed. Hamdngiu, Bucure$ri,2008, p. 104 117.
2_a.
' Capitolul IX
Drepturile gilibertitile fundamentale
t Cnpitblului .D(
Dupi studiul acestui Capitol de inviFre veli reu$i:

si definili noliunea de ,,drepturi tundamentale";
- si faceti distinctia intre noliunea de ,,&eptun" 9i cea de ,.libert4i";
sA stabili!i naiurajuridicn a drepturilor tundamentale;
- sd cunoasteti istoricul apaddei dreptuilor tundamentale;

- st idenlificati pdncipalele reglementdri interne si intemalionale
referitoare la drepturile fundamentale;
- se aflati corelatia dintre reglementerile inteme Si cele intema-
tionale in mareria drepturilor omului;
- sa identificali garanliile oferite protecliei drepturilor tundamen-
tale in dreptul ronanesc:
- sd cunoasteli clasificarea drepturilor fundanentale in dreptul
Secfiunea 1. Notiunea de drepturi li libertili

Dreptudle fundamentale Drepturile ;i libeftdfile fundamertale sunt o realitate, dar
sunt o necesitate pentru 9i o necesitate intr-o societate in care individul se vrea a
societate. fi pozilionat in centrul intereselor statului. Pretutindeni,
astdzi. statele democratice pleacd in edificarea demo-
cratici statali de la construirea unui sistem juridic care
sd asigure indivizilor o proteciie 9i o garantare reah a drepturjlor $i a libertElilor lor.
S-a afimat in doctrine ci drepturile 9i liberti{ile tundamentale reprezinte o limbi
comund a tuturor oamenilor (Ioan Mumn, Elena Simina Tendsescu). De asemenea,
s-a mai afimat ci drepturile fundamentale nu trebuie concepute ca o categode de
drepturi deosebite prin natura lor de celelalte drepturi subiecrive. intocmai ca orice
drepturi subiective, ele sunt puteri garantate de lege voinlei subiectului activ al
rapo$ului juridic, in temeiul carora acesta este in misurA, in vederea valoriflcarii
unui interes direct personal, se deslb$oare o conduitd determinata sau sA pretin(h
subiectului pasiv al raportului un anumit comportament care, la nevoie, poate fi
impus prin fo4a de constrangere a statului (Tudor Drdganu).
Natiuheo.le drepturig libqtdti 149
Distinctia dintre drept ti in privinla notiunilor, suni utilizale in practicd atat

libertate. noliunea de drept!', cat ii cea de ,,libertate". Ambele
,noiiuni au aceea$i valoare juridict. Dreptul este o liber-
tate Si libertaiea este un drept. Singura dilerentrn intre
ceie doui noliuni este cea terminologici. Din punct de vedere juddic inse nu existn
nicio diferenF. O explicalie a uiilizdrii de dtre normelejuridice a celor dout notiuni
constb in faptul cA libertdlile sunt, de regulA, acele drcptu naturale inerente fiintei
umane (ex. libeltatea con$tiinlei. libera circulatie, libertatea de gandire, libeftatea
intrunirilor etc.), pe cand drepturile sunt cele statuate $i garantate de ctrtle slat
(ex. drepiul 1a inviFturd, dreptul ]a munci, dreptul la sinitate etc.). La inceput
filozofii au conceput drepturile ca libefieli ale oamenilorin sensul ce onul s-a ndscut
cu libertili, iar autoriiajile erau obligate si le respecre 9i si ]e protejeze. Uneie din
aceste libefiiti sunt utile 9i slatului, r1u doar omului, pentru ce statul are interes in
protejarea acestor libertn!. Caracteristicile tuturor drepturilor $i libertitilor
fundamentale sunt insn faptul cd ele toate sunt individuale prin litularul lor $i
toate surr indivizibile.
Drepturi ale omului $i De asemenea, intalnirn sintagma de ,,dreptuii $i liber-

drepturi ale cetifeanului. tnf ale omului" $i ,,drepturi fi liberhti ale cetite-
nilor". Ambele uiilizdri sunt corecte. Distinclia dintre
e1e consli in titularul &eptului. in cazul drepturilor ii
libeftililor onului, titularul este omul vdzut in calitatea sa de fiin1tr umantr. Nu are
importanld daci el este cetEtean, striin sau apatrid. Toate &epturile $i libertalile ii
\unr o-o.eJale )i garatrrale rndilercrl de apanenenla la ur srar sau nu. in cazu.
drepturilor ti libe(Allor cetifearului, titularul este ornul vazut in iposlaza sa de
cetdtean. Toideauna sfera drepturilor ii liberttlilor omului este mai maxe decet cea a
dreptuilor Si libertn!lor cefileanului.
Dreptud ti libertdti Sunt utilizate in practica qi sintagmele de ,,drepturi ti

fundamentale. Ibertnli" Si ,,drepturi $i libertifi fundamentale".
Drepturile Si libertitrile fundamentale sunt, ia randul lor,
drcpturi $i liberteli. Ceea ce deosebe$te drepturile $i
libertAlle fundamentale de restul drepturilor $i libenetlor este cA ele sunt inscdse in
textul legilor fundamentale ale statelor. Selectarea pentru inscrierea in textul legii
fundamentale, din randul categoriei mari a drepturilor 9i libertililor pe care o
persoana le are! reprezinti voinlaputerii constituante. Nu existE o regulA cu privire 1a
selectria catalogului dreptudlor qi libe AJiior fundamentale. Fiecare stat in pate $i
fiecare putere constiluanti are libertatea de a selecta dintre toate drepturile $i
libertilile, acele drepturi $i libertdli care si fie inscrise in Consritulie.
Dteptutile si tibertdlile fund,nentale
150
eYolufla drepturilor
Sectiunea a 2-a' Aparilia si
omului
$1. Primele reglementiri in materia drepturilor
reei. vechr
primere coduri de
l'::1.:llijiJlTJ::l:Ilil
proor('! ;;x,tr'.il::"i" tr:
o,in codu,u n,,",""."0,'i*;'';;';l'illiir"]ffilijil'*t[:tl[tl
..:
Roma
iin ct inu. in Grecia p,
"ll :i:-::;;: ;;, b.r,.. , ;i.. , i,'
5en(ca inepocaleuddracon(ep(r're'Lr :,"-; ;:i ;;J" 'i',,ii,.,. \, ,deidcrc'einr'r
perroadd cdprrarrnd ""-"J",ill ";. '.,e
-au Huan lzun. dar s; rn
Arrs'ul,i," .,"p",tr" oflulu; cd rrrd
pri\inLl dreptur;le orrului Pldlon 'r -unetul omJlJ, e..e
liinlei Lrnane b conceprra -,..,...pr;
inercnre '']
r'\i"""" :'1"'t"::;;"" .r0. i, ' e'c se'e-oa'e.
drcarur, Jin trci panr: ar '',L",.a',ii *,"
'" i,t ,, sediur in sro'n"c. lr
'n.,rnc
c) poflere
idr< iri .,u 'ediul in Lrima: i':;;;";;*,;:^, el fiino condu. '', .ra\; oc
concep|a ru, Ancro,el. om.rr *".'*'".1,u;i'ff;i. rot hoLar6,o' ;n
d) propnerare' '' - l'".r".uj"*,..i. ",""0
doua \elurr pur<mice p.orr" a.rn'*"" u.o.a"".
optir,nilc ccliunile um'* I" *:l'"1T;i,; ',;u""" ., **."'i nu ,rebrie \a
'r "e
unu' roane ,mporranr' seneca 'p'e :':::,:";,.",:1.,;i;'.'i. cnn.iJera c; ur" Jin
di.pretuic.La Jtr pe at \n?m,'ctt -d',l;;'; .;;;,;;;. r,D.a oncd,e,and',zare
surenr(e.
.onai1;i," .;,. qua n.n a)e :*1"' l'l::,,;L; o*,ru, \un, ir
epocrr, (uud.:;i..p*nr.
nelin,it, .au remer; ln Denoada ;.;';; 'Drc e\<nplu..on'ioe'a
u'1:r,;"jii...,*,.
.ninsi lec:rrura c,r preceprele bi'errJe'tL,r ,u. ,.i'.,*, a.""*
c. nmai ler cLedrncrosi ri supu ursert
nu exisid decat Pe lumea ce3lalti'
ir-i:ffiH:i::l'l"J,r ffi1*J;t+*tf.il'J1t$$Jir:;:$,t$
.*,.;[:,"i:,",
perftiotr or Riehrs - lo28:
"*"
Habexs;l#,il'- ilx"l,\':i.'i:11, l:ii,
_
(el dc-rl
tr8o. D*n pun, dupd
Declrratia dreprurilor "*"'"' ti_':.';;ill#;lui se-l:miL, in,pecral lr_o p,o,ec(ie
Do;re. R;/b,r Mondial proleclu
ore|l
in,ema d sLaLulli \tatur rt'nd cer
,- -
^ ^ . - . , .l r nca\ind oolbr Lc,ea u<
: , , i , , ,
a
p'*" 'ii,ir".""'. i"rr r.(asra dc|n s(\irnbi

.e rordl
lLp!, penrru dreprurilc ''h ee, :;,:ilI.':". ,i", ,*", -^rr.au dreprurile
modui de sind,re. lrocLmenrele "'T,\i""]'",",*i,,1 iJ,, idu[,i il. lino de ,c/boi sru
om!rru pe domen:i r'rn'""': i:.:)'1.i.;,liJ',ir,.l.l,. ,".,"*, c"nrenl{eror oe ra
Drorec,ra Ictugialirur
rcmrnhm rrcr t orNcrrxr I'i^:;-., ,;,", rojbr' reglemenled/d rc!tm
reolemented/a acu
ildJa l8oc )r lo0 uerera l"l' 'r lo)o 'r l ondr'r
dri-p=rurile omului rnrr o narieri
universdla
,Lpafifa fi aolutia dreptutilor 151
S2. Declaratia Universal5 a Drephrrilor Omului
Garantarea drepturilor la
, Rezultatul schimbdrilor s-a produs odata cu Declaralia
nivel internatiolal. Univ€rsah a Drepturilor Omului adoptati $i procla-
mati de Adunarea Generali ONU prin Rezolutia
nr. 217 A (III) din 10 decembrie 1948. Este pentru
prima oari cand societatea intemalionali este interesatA de o protectie legala a
drepturilor omului inir-o asemenea manierA universalA (in afara froniierelor statului),
prin aceasta, statele nepierzend nimic din suveranitatea lor, ba mai muli, ele avend
doar de ca$dgat. Acesi acl intemational are un caracter politic, el necreand nicio
modalitate de control :in privinta nerespectdrii drepturilor sau a incilcedi lor. Acest
act a constituit doar punctul de pomirc, pentu ci lui i-au unllat o serie de alie
documente intemalionale in carc au fost consfinlite toatc dreptuile fundamentale ale
celbleanuluii sociale, economice, culturalc, civile, politice. Aminiim aici Paclul
internalional cu privire la drepturile economice, sociale Si culturale adoptat de
Adunarea Generali ONU prin Rezolulia nr.2200 A (XXI) din 16 decembrie
1966, intral in vigoare la 3 ianuarie 1976 $i ralificai de Romania la 9 decembrie 19?4,
$i Pactul international cu privfue la drepturile civile ti politice adoptat de
Adunarea generali ONU tot Ia 16 decembrie 1966, intmt in vigoare la 23 martie
19?6 $i ratificat de Romenia la 9 decembrie 1974.
Declaralia Universald a Drepturilor Omului constituie piatra de temelie a drep-

tului inremational al drepturilor omului $i totodatd semnifici o noui ere in dezvolta-
rea Si promovarea ideii de proteclie a drepturilor tundamentale ale omului. Dacipand
la aceastn dari, aceste drepturi, consfinlite mai intei pe plan intem intr-o ampl6 mit-
care constitulionak de la sfAr$itul secolului al XIX-lea, mai ales pe continentul euro-
pean 5i mai putin pe plan international, se limitau doar La a fi teoretic inscrise si mai
pulin aplicabile practic, dupi aceaste date. inscrierea acestor drepturi capiti consen-
$rl conuniidlii intemalionale pentu atingerea unui ideal comru al tuturor naliunilor.
Notiunea de drepturi ale Evoh{ia ideilor $i a inslituliilor la nivel nalional $i inter-

omului este l€Nt[ de ide€a nalional a dus la o concepfie modemn asupm prob]ema-
de stat. ticii drepturilor omr ui londatn pe doi piloni: a) dreptu.ile
omului sunt cele enunlate pe plan intemafional de catre
ONU Ii instituiiile sale specializate, precum $i in cadrul
O.S.C.E.;b) nojirmea de drepturi ale omului este intim legati de aceea de slat.
Dezvoltarea acestor idei 9i leama sau mai degabi dorinta de a nu se mai repeta
grefelile din primele decenii ale secolului XX (este vorba de cele doui conflagratii
mondiale) au dus la aparilia unui drept inremalional al dreptuilor omului. Acest
drept a ap;rut din convingerea ci respectul pentru persoana umana, promovarea $i
garantarea drepturilor iudamentale ale omului constituie condiJii indispensabile ale
pacii mondiale 9i ale progresul|i umanitefi. Totodati, acest drepl s-a i.ndamentat pe
tlei idei: a) reafimarea, dezvoltarea Si codificarea materiei alrepturilor omului;
b) instituirea unor mecanisme de aplicare a normelor convenlionale; c) educarea cete-
lenilor in spiritul respectalii prevederilor existente in materia &epnrilor omului.
Dlept rile si tibertdtile fundanentale
I52
in.adrur dnar,zeidreprul",:'l:-1,,1i'*',,\,i''1,'.":J,X"T:":Jil:i::,:;::'f.
si.Leme reg,onare de nro":l:^:T:y,::"j :: ;,."iIi n i,.p*.r"' o'"tui. o'o''.
risremut rn,emmericdn' '*:rn].::l oLUr
::,,;;i. a.^"r*" ri care a con',irL'r
este unul
.cestea. sisiemul euopean ""1
sisteme
model Pentru celelalle
a drepturilor omului
Sistemul european de protectie
$3.
'Flur,:',:t'e"$11,n,
;.;-l*****,";**ffi#fr*
ii
divrdLale
-
de'nocraliei Accsl
tistem rsr arr"'4u
omurur s' "
dreprurrror
i,,ridic in doua acre jundice: "'
c"l':"1li,l:::: ap'Iarea
b' ca'rn social; europeana'
iii"""rr,i"' '""a^t*ti*r
qi Libertltilor
pentru Apdrarea Drepturilor omului a
3.1. Convenlia
Fundamentale
loare 'Iatelt me'n-
q"nnala l' 4 norembrie lq50 de c;ue
cEDo 1950 )r i.nara i,. \ rgodre 'a r,-sry
ir"'"u i o"ttrirr"i er,opeiinsl;ruie un l.lecani'm l!r'ur\
tembrie lqil Con\enlid
'."" i$:ffi ;:i : il:;m't*n'" i**qH:"lT#,

w :ff :#
i:nT .l,ii,',::i.:Jffil:iliiiii1.i:;;i.t'xLl fll,i"lt"':,ili'; ffi ll l;
lm:::.1 ;:*l;.''';:"fl "ft''; ill':i, ;:';"::*:l ;,:u n ; l,t ";;;;
iarut dreptLrntor liberulilor con:acrateô' ::" neavdnd nrcio reler anl:r'
'i
,#';'-T ;:il:l*lrhxi:xi;,l;:i;slip',.,',"''4;i .",.",9p
ProtocoL
l, C;entie Astfel Pnmul
edLrcarie: Prorocor,,r
nr' 4
^ i""-i:ll:'ll'.#,".,,""iuu., p.ro.or"' rv. o a aboril
rdrea obl,srriilor ,nsrirurionale La,e d'r
Dedeapsa cu
-conrac:"|;.:i;;T.l: ;,;; nrodifici,nle
rntewenit rn cadrul Converlter'
3.2. Carta sociali europeani
carta social€uropeand'"'
Afostdetu sl';'r:'Hfli,]: l*:tJT'lj:u.ii1;
,irsi ndu.se sLd de drep::"iii j:# x'trjl

j*.'ru
c""'*tr' "'" ,e1-lil',J.,il0."'* 'u""""* teconornice >r 'oci'
";*l-,tit
coiplereoza
,,. regional de Pr
.utoPtun
"i"t..
Aparitid ti aaluta .lrepturilol 1 53
Cafa proclam; o listi de 19 categorii de drepturi Si principji, incluzand dreptul la

muncd, la conditii prielnice de muncd, dreptul la muncn in condilii de siguranla,
dreplul la renuneratie echiiabili, la organizare $i la negociere colectivi. Toiodati,
Carta proclama &eptul la proiectie a copiilor, linerilor $i femeilor angajate, dreptul
familiej la proteclie sociah, juridice $i economici, &eptul la ocrotirea sindteli, la
asigurid sociale, la pregdtire $i indrumare profesionali. Aceste dreptud sunt
enumelale in temeni generali in Partea I a Carlei Si a Protocolului aditional, iar
Parlea a II-a a Cafiei ii a Protocolului adilional definesc $i detaliaze inielesul
,drepturilor 9i principiilor" enuntate doar in tenneni genemli in Partea I.
Pe leng5 acesre doui latate in care i$i are izvorul sistemul european de protectie a
drepturilor omului, s au adopLal o sede de alte documente intemalionale atat in
cadrul Consiliului Europei, cet Si in cadrul Uniunii Europene sau in cadrul
Consiliului pentru Securitate $i Cooperarc in Europa, deoarece sistemul euopean
cunoafte o proteclie a drepturilor omului la nivelul acestor trei organisme.
3.3. Carta de Ia Paris pentru o noui Europi

Carta de la Paris 1990. Un a1t document euopean impotant in domeniul
protectiei drepturilor omului il constiiuie Carta de la
Pads pentru o noutr Europ5 adoptate h 21 noiembrie
1990. Cada reconsiderE dimensiunile colaboririi europene in cont€xtul schimblrii
rapomrlui de fo4e, pribu$irii sistemelor rotalitare in Europa de Est $i trecerii Ia econo-
mia de piaF. Ea efectueazA, totodati, o substanliali analizi a problemelor Europei,
indicand cii Si directii in care trebuie aclionat pentru a face posibil triumful marilor
valori europene ii in primul rend a principiului respectAdi ahepturilor omr.rlui. Carta
enunli de la incepu! cadrul fundamental schimbat al desqur;rii actuale a raportului
dintre statele europene Si ierarhizeazd in mod nou problemele colaborerii europene.
Maile probleme pe care Carta de la Paris le enunF suft drepturile omului, democr4ia
$i statul de drept, libetatea economice Si responsabilitatea, relaliile de prietenie intre
statele paticipante. securitatea eulopeand. Totodati, se afirme ci lbertatea ii pluralis-
mul politic sunt elemente necesare in realizarea obiectivului de dezvoltare a economiei
de piar; penru o cre!ler( ecoromrca cu.,inuta. p-ocperitaLe )iJLslilie 5ocrata in ( ana
apar preocuped noi penrru minoritAtile nalionale. Se afirme cd ..identitatea etnicA,
culturala, lingvisdci ii religioasd a minodtililor nalionale 1,a fi protejaln (...)". Carta
trateazi, iotuqi. in l1]od inegal anumite probleme. De exemplu, problema muncitorilor
imigranli este numai enunlald, fird a se preconiza niciun fe1 de misuri Factice pentu
rezolvarea ei; in schimb. problemei minodialibr naiionale i se acord: o importanji
considerabili.
Observim cA documentele intema[ionale in domeniul drepturilor omului pun in

lumina tot mai muli respectul universal acordat aceslor drepturi ii totodati
interdependella care existiintre aplicarea lor riguroasi $i relalia dintre state.
Astezi catalogul drepturilor omului s-a extins qi s-a diversificat. Drepturile devin
tot l11ai numeroase pe mdsud ce revoile societitii cresc, iar gradul de culturi al
indivizilor sporcAte. Astfel. drepturile, lib]3tAile ii indatoririle omului devin din ce in
154 Dt'pt tite i I n'la ehtdle
Libeftdlile
dernoc4 r'1a 5ociel'tl' Jmane la|e'peclarea

cc n'ai nume.od\e odati cu e\olu(id
neresDccra-ea orrc;ruia o;n onrcrpt
le ce ce gasc'c 'n Jocurner'ere inren'a{rond'e
^ri regiunal Iinc de curnrra ficcdrlri DoDor'
:,'.;:;;i' ",.r' '""
in domenru, dr<pn(ilor ornulu,
\-au -d',.'ar o murutudine de LlocJn'1le
\ub esrd' oNu
J;.it;;;;.;';. ;no,,an\' deo'eb'u 'e bJcura Ler< eraborarc
'" "
qi la nivelul Uniunii EuroPene
p'in oo'u'ncnteinrer'a{'ondle a
Rec0n.ra>,c-ea !i corq'lj'are" dreprurrlor ^mului P€ de
,*,1;Iffi;;,;;.";":; (ontribui;d la pcrlecrion er hsrsla\rer narionalc
li'l'o"". r."l".'", rrcpturiror u""u ur,cao'.,;i
ce in ce ma, acceniuati acest iapl
a racl :i ililiil;:':ffjl::'':"i:
fie 'rrmurdla ooo/ ' a rara
l; ;;:,,.i:;;-'. rderre de libenatc 'r denniure rr 'a
de regimurile totalitare
Europene
$4, Proteclia drepturilor omului la nivelul Uniunii
a n;\crur uniJrii^r urop:":;i,l"lliT "J'ii.liJllji.'i
drepruriror tt$T:;['
carra
fundamentare a uE. ;;;I;.i,;,,'.1 il"a,-.*dc. ,- \arorr " ""'
t un 5el to\e
t a'14 crabrlecre
'''op"nt libeaar; rla plumlr' .es"'rrae
ti,ndamen'alc ale Uniunri Luropene: dcnrrlare dreprurire tr'rrc-
:i;1;i"1"::.;;";. ,;'i''i. ru i'r'ine' inrr-un linsur re\t' persosnere dr.
cerilenii !i
;:ii.t"::"";;l;; ti 'ociale de care henericiazn
u'ili,
.',. *,"'",', . ) :::'Ti,1;Ji.l il,.lilil,Slli'l ; l:l'JT
Decizia de redactare " ": Carte a
" a unei ;n
e'abor:r' ' d rua' D<r'n" Drima da a
cad-r'L
J;;;;'";". ;.;'" 'rrnra s; re1-d:rrnie loqq
'-;l;;.;i r,'"p.'"
i.r''i,i"' tr' ta Kdln din
ulrerror oe ca're o { on\enlrc la
incepurur ru'r
a. I .n, adop'ar
u'ope"n de ra
..,;.;; joh,' " lo'r " 'o" con'rlrul I
anrobai in unanrmr!'rre de crlre
Riarritz.{ijn13-l4octombrie2000,careainainiatproiectnlPar]amentulujEuropean
t t:I;:J':?:l]:il,' I uropcan dir - Jecernbrie 200u dc ra \isa a a\-u roc proc','
-,;: "ifi;:.'; ;;;;;'ilpr"eiin*t' co*'i'' I urop'ne
preseoinrer< P'r'atnertr'u
I;&;., ;obhgatorie;:""' :" "" "":i:;:.1

Ullenor' ca urm :;iT;1iiii#,i1"1':: l:i i;;:il T:
lorta ru-lrdici o dec ardLr<
t arra e' < cuorinsd nB
," i;.1-;;' r,"ar'" a. r, deccmbrie )00?.
l".i.,u l:"i,*i,, ']" r" , -"..-"11".:flii. r"l'Jl;;0 .""" a .e.),1 .a o. upe
'"-*
Asadcr. desr pro!lama$ pentru
prrrn
rr !;goare d TnLatulur oe
ri."-".#"'" lu"rdicd a t L abr'r pr
'n rnrmrea
care marrhea/! un puncr de rere
',"
ii iiLil"".. or'" "trrler
o' I decemorie )0r'rq nornerlr
ae protcc ic I dreptunror '"nddrn(n1are 'a
;i";lilil..:,;;;;;ôimc
', a
'i'tem"rui
nivelul UE
Pnnovrcd ti prctej d drcpturitor om ri ih Roniiria 15j
Este pentru prims dati cend drepturile sociale coexisti, aliituri de drepturile
clasice, in acelaqi document, avAnd acelafi statut fi acecati garantie iuridicn l.
nivelul UE.
Slatutul de actjuridic al Catei a adus, ca principal element de nc,uiate lesisladvi.
.od.ficarc" ) rcLnrrcn. oo,n\ princioi"tri irdi\i/b.. ar .Inrr unjrrgura;r u drc
normativ cu fo4ijuridicd obligatorie, a tuturor drepturilor fundamentale recunoscute
la nivelul UE. Inrrarea in vigoare a Cafiei la 1 decembrie 2009 a nrarcat, totodati.
acoperirea unui vid legislaliv din dreptul U9, dar de inexistenla t}nui act normativ
specific al Uniunii, anteior intr;rii in vigoare a Canei, care sA reglemenreze ii sd
protejeze drepturile lundamentale in cadnl UE.
Anterior intrlrii in vigoare a Ca$ei, drepturile tundamenlale in cadrut Uniunii
erau respectare, conform arr. 6 alin. (2) din Tralatut Uniunii Europene, in catiralc de
,,principii generale ale dre?trlui conlnitat . inspirate din traditiije constitutionale
comune alc slal(lor nernb;(. Jar ti dnCon\enLiane1 -! apuffea dref .r or .i a
libeft ililor fundamentale.
Dupd irtrarea in vigoare a Cartei, deqi noul arr.6 a1in. (3) din Tmtatul Uniunii
Europene recunoasle in continuare drepturilor flrndamentale caracrerul de ,,p/tn.ryli
genenle ole dreptu/ui Unlmir ", &epturile tundanentale au dobandit o fori juridica
iJoerioara o(\<nrrd pane ir'egmnta di. o-corrl D-imar dt Un,un . pa,ffd"dU 5. rn
acelasi timp slatutul de principii generale.
Secliunea a 3-a. Promoyarea Si protejarea drepturilor

omului in Romenia
Drepturile omului in Pe plan intern, problcnatica drepiurilor omului a inceput

pravilele bisericefti din si capctc contur in a doua jumihre a secolului al
dreptnl .omanesc. XIXlea cu prilejul Revoluliei de la 1848, cand ideea de
libeltdti tundamentale a cipitai conrur in progranele
revolulionare, mai cu seani in ,,Declaratia de ta Istaz,'
redocrat" de rero ur ona din lJr" Ru .linei.ca
Totu$i, elemente de preistorie a drepturilor omului la noi au existal inci din secolul
al Xvlea cu ocazia redactirii aqa-numitelor ,,pravile,' de h TArgoyige (1452), putn.
(1581), Bistrita (1681) etc., dar si-in alte codifichri ca de exemplu: ,,Carte
romeneasctr de invilituri - 1646,,; ,,indreptarea tegii 1652,,; Codul Calimach
1817";,,Legea Caragei- 1818,';,,RegutamenteleOrganice_ lg3l/1832,,_
Ideea drepturilor omului s-a impus cu terie iotu$i, in perioada revolutiei pajoptiste
cend nu doar programele revolulionare au cuprins in continutut jor drepturi
$i Lb;rili
cxpdmate pe pldn european, dar 9i revolufiona i pa$opiigli sunt autori ai unor pagini
refcdtoare Ia aspecre generale sau particuiare ale &epturilor omului.
156 Drcprurile Si libeftdlile funddhentdle
Drepturile omului in in RomAnia am pulea vorbi pentru prima dati de o

pdmele Constitutii romane. proteclie a drepturilor omului, intr-un cadru instituliona_
lizat bazal pe un sistem democratic, odatd cu adoptarca
legii electorale din 1864. Apoi, Constitulia de la 1866
consacra in Tidul Il existenla $i garantarea acestor drepturi, titlu denumit ,,Despre
aliepturile romanilor" (art. 5-30). Acesl sisten a fost coniinuat de Constitutia de la
1923, pentru ca mai drziu, in perioada dictaturii cartiste. s: asistam la o limilare a
exercitArii drepturilor omului.
Drepturile omului in A umat apoi perioada regimului totalitar comunisl

constitutiile socialiste. cand, deqi tn aceastd pefioada au lost ratificate majori-
tatea convenliilor $i acordurilor intemalionale in dome-
niul drepturilor omului, preocuparea guvemanlilor nu a
lost aplicarca lor, ci inventarea unor mecanisme de eludare a acestor legj Dupi
decembrie 1989 a umat o perioada premergdtoare Conslitutiei din i991, in care s-au
pus bazele demodaliei in Romania incepand cu amendarea sau abrogarea
dispoziliilor Legate existente ce contraveneau noii ordini, adoptarea pnnclpLulul
ptuialismului politic, adoptarea legii electorale $i larga exercitare a libertililor
tundamentale ale omului etc.
Drepturile omului in Punctul de cotitur! l-a constituit, insd, adoptarea Consti-

Constitufia din 1991, tufiei democratice la 8 decembrie i991 prin referendum
na{ronal, Romdnia insJnrndLr-re a.Lfel De d-u'rul re\er-
sibil al demucra{ier. in chiar pnmul Ju drrcul Con'ri-
tulia din 199i mentioneazii ,,Romania este un stat de drept. democratic ti social in
care demnitatea omului, drepturile ii libertnile cetilenilor (. ) sunt garantate" Drep-
turile omului constituie nu doar o problemi de drept inlern, ci 9i de drepi intemalio-
nal. Analiza acestei materii presupune nu doar analizarea Mturii acestor drepiuri' dar
Si a intinderii $i a limit€lor acestor drepturi. Astfel, drepturile
omului sunt pririte ca
drepturi subiective, ele exprimand identitatea fiinlei unune, in care sunt reunite trei
elemente esenliale, si anume: integritaiea fizice 9i psihicn. demnitatea iilibertatea-
Astfel inleleasa, identitatea fiinlei umane a aptuut qi s-a dezvoliat in corelalie cu una
sau mai mult€ identitdli de grup dinte care cea mai putemica esle identitatea etnicd
sau nationah.
Daci, in reprezinti punerea in funciiu-

ceea ce priveste natLra acesior drepiuri, ea
ne a catorva tehnicijuridice ce rezulfi din istoria statelor, in ceea ce pive$te intinde
rea acestor dreptui, aceasta duce la apariiia unei naterii pluridisciplinare, aceste
drepturi fecand obiectui unor discipline ca: dreptul constitulional, dreptul administra-
tiv, dreptu] civi1, dreptul lbmiliei etc., cat $i obiectul unor discipLine cu aspect
iniernalional me refer aici la dreptul intemalional public, dreptul intemalional
privat, dreptul Uniunii Euopene etc. Astfel, putem grupa Mtura si limitele acesror
drepturi in ceea ce am numi teoria generald a drepturilor omului sau a libertitrilor
publice, iar intinderea acestor drcpturi ar putea conslitui regimul juridic al drepturilor
ai libeft ailor cetnFneiti.
Dejintidj lidicd a .heptutilot fundai.ntale t51
Secliunea a 4-a. Delinitria juridici a drepturilor fundamentale
Defmilia juridicn a -Prin noliunea de drepturi fundamentale sunt desemnate

dr€pturilor fundam€trtale. acele drepturi subiective care, fiind esentriale pentru
existenla fizica $i psihica a indivizilor, pentru dezvoltarea
maieriah $i intelectuala a acestora, prccum ti penhu asi-
gurarea pafticipirii lor active la conducetea statului sunt consacrate de Constitulie $i
garantate de aceasta $i de celelalt€ legi a1e statului.
Sectiunea a 5-a. Natura juridici a dreptuilor fundamentale
$1. Conceptii cu privire la drepturile fundamentale
Drepturile fundamentale ale cetile lor reprezintd o problemd de mare actualitate.

Estc un domeniu unde s-au realizat mulie iucrui atat pe plan intem, cat $i pe plan
intemalional, insa dou, probleme majore relin atenlia: a) aireptudle omului pentru a
fi proiejate txebuie mai intai cLrnoscute; b) misiunea cercettuii Si propunerii de solutii
revine in primul r6nd juri$tilor, limbajul folosit in acest domeniu fiind unul tehnic,
juidic.
in ceea ce privegte stabilirea naturii juridice a alrepturilor fundamentale ale
cetnlenilor vom analiza doud dintre concepJiile referitoare la drcptuile omului:
1.1. Drepturile fundamentale sunt puteri garantate de lege vointei

subiectului activ al raportului juridic
intr-o primi conceplie drepturile fundamertale ale cetitenilor nu pot fi concepute

ca o categorie aparte de drepturi diferite l4i de celelalte drepturi subiective. Ca $i
celelalte drepturi subiective, drepturile fundamentale sunt puteri garantate de
lege voinfei subiectului activ al raportului jrridic, in temeiul carora acesta esie in
mdsur;, in vederea valorificirii unui interes personal direct, sa desfe$oare o anumit,
conduitn sau si pretindi subiectului pasiv al raportului o anumiti compotare care, la
nevoie, poate fi impusA chiar pdn cofftrangere-
O asemenea conceptrie asupra drepturilor fundamentale se indeperteazi de ideea

sustinutA de $coala dreptului natural, pohivit cdreia aceaste categorie jurjdicd ar
cuprinde un num& de alrepturi inniscute pe care cetaFanul le dobandeste in afard de
oice reglementare 1egala, pdn insiii calitatea lui de om $i care sunt anterioare,
supedoare $i opozabile statului. Pe aceasti linie de gendire, $coala &eptului natural
considera c, poi exista anumite drepturi indisolubil legate de penoana umani,
aceiea$i in toate timpurile, indiferent de stadiul de dezvoltare a societAJii. AceastA
conceplie este insl depdsita astEzi. Realitatea arati cE reglementarea aircptuilor
considerate flrndamentale variazd de la larA la Jad $i de ia un moment istoric la altul,
158 Dtephtile tilibeftdtilefutulane tale
iar catalogul lor se ldrge$te pe misura progresului ideilor democratice, dupd ce secole
de-a randul au fost nu numai nesocotite, ci Si ignorate.
1,2. Dr€pturile furda;entate limiteaztr puterile statului
intr-o alta conceplie acreditati in literatura juridid se recunoaSte ci drepturile

fundamentale nu poi fi caracterizate ca fiind inniscute. odati ce ideea conlraclului
social este abandonatd $i se afilma ci ele i$i au dreptul ir faptul cd omul este sjngura
fiinli liberd qi rcsponsabilA, iar natura lor specifici este consecinla imprejuririi cn ele
limiteazi puterile statului, liri sn-i impuni acestuia efectuarea unor prestalii in
folosul cetblenilor.
ilr legdturd cu aceasta teoric trebuie sa subliniem faptul ci datoriE reglemenidrilor

intenenite pe plan intemalional, dar $i in legislatia htemd a ceior rnai multe state,
astizi nu se mai poatc spune ce o caracleristicd a tuturor drepturilor flrndamentale o
constituie faptul ci cle nu impun siatului eflctuarea Lmor prestalii pozitive in folosul
indivizilor. Consacrarea unor drepiuri fundamentale ca: drcptul la inveFtxid, dreptul la
asiste4i sociald, &ephrl la sineiate etc. al?ti ci o asemenea teorie este perimati.
Dintr-o perspectivi gtiinlifica realisti, putem spune cd drepiurile fundanrentale nu

se deosebesc de alte drepturi subiective pdn natura lor. Ele nu djlera de alte drcpiuri
subjeclive nici prin obiectul lor. Unele drepluri lundamentale au acela$i obiect ca $i
drephrrile subiective nescute in cadrul rapofiuriior de dreptul mu$rii de exemplu
(dreptul la munci" dreptul la asigurarea de boala etc.); in cadrul Epotudlor juridice
civite (dreptul de propietate privau); in mate.ie de proceduri penald (dreptul ]a
apdnre) sau in naterie de drcpt administrativ (dreptul celui vitimat intr-un drept al seu
printr-un act adminishliv sau pnn nerezolvarea in lermen legal a unei cereri de a
oblire reclLnoaflerea dreptului, anuiarea actului ii repararea pagubei). Aqadar.
drepturile lundamentale n pot fi deosebite de celehlte drepturi subiective nici
prin naturd, nici prin obiectul lor specific.
intr-adever, desi nu au un specific propriu nici din punct de vederc al nanlrii
juridice, nici ai obiectului lor, drepturile tundamentale iqi justifici pe deplin existenla
ca o categorie distincta de celelalte drcpturi prin impotanla 1or economicA, sociala fi
politice. Drephlrite lundamentale sunt temelis juridici a ansamblului drepbrilor
cettrtene$ti. Tocmai penbu ca au aceasd pozilie deosebit de impo anla in cadrul
&epturilor subiective coisiderate h totalitatea 1or, aheplurile fundamentale sunt
inscrise in lextul Constiluliei care le investe$le cu garanlii jLridice speciale.
$2. Trisiturile drepturilor fundamentale

Drepturile tundamentale ale cetilenilor trebuie inlelese prin raporlare la ulmE-
toarele tIei aspecte principale:
Cnrclalia tlintre rcglme tdile inteme $ c.b ihtunalianale in dterid *eptuilat ohtlui 159
Drcolurile fundamenlale \rnl drepluri subiecti\e. ele

I rrsttur e oreDrurlor ' ,
Tundamentate. llind lDosrbrlrtal pe ccre le arc o persoana de a a\ed o
anurnir; condJira )i de a cere o conduru core.pun/a-
'toare celorlaltri, conduit, impusa de lege.
Drepturile lundamentale sunt drepturi esenliale pentru viata omului. Aceastd

fiselure este cea mai importanit. Drepturi]e fundamentale se identifici in alrepturile
subiective printr-o valoare sporiid pe care o au. ,,rrepturiLe at ului sunt daruri ese '
tiale ale naturii, de carc nimeni nu se paate atinge i nici un Jel" spnnea
Jean-Jacques Rousseau- Dr..pturile fundamentale se deosebesc de celelalte &epturi,
aceasta deosebire fiind realizatn de cel ce adoptd constitulia plecand dc la anumite
cri'erii soc ale ;n czrc se gare.le s,rtul r(5pe(rrr
Drepturile fundament.le sunt stabilite in acte juridice specifrce (Constitutii,
Declaralii de drepturi). inscierea acestor drepturi in constitulie esic rezultalul
selecliei valorice f:cuie de legiuitor pe baza cilciilor siabiLite de el. Neinscrierea
unui drept in constitulie inseamra cA el nu este considerat fundamental
Deosebirea care sc face intre noliunea de drepturi fundamenlale a1e omului 9i

notriunea de drcptud ale omului este aceea cAdrepturile fundamentale sunt scele
drepturi previzute ti r€glement.te in constitntia fiectrrui stat. Doar acele &epluri
intri in sfem drepiurilor fundamentale. Fdri indoiali cn pe Hngi 6cele drepturi
prevezute de constituanl in legea fundamelltalA a statului existi o serie de alte
drepturi ale omului care nu sunt prevdzute de constitulie, dar sunt reglementate de
alte acte normative infeioare constituliei.
De asemenea. trebuie obser'/at ca astAzi, sub forma de drepluri ale omului, &ep-
tudle fundamentale ale cetilenilor, sprc deosebire de alte drepturi, i$i gnsesc ocrotire
qi lntr o serie de documenle inlemalionale precum Declaralia Universali a
Drepturilor Omului din 1948, cele doui Pacte privitoare la &epturile omului din
1966, Convenlia EuropeanA pentru aperarea drepturilor $i a libeft4ilor tundamentale
din 1952, Ca(a drephrilor tundamentale a Unir.l11ii Europene din 2009 etc.
Sectiunea a 6-a. Corelalia dintre reglementirile interne ii cele

internafionale in materia drepturilor omului
Art.11din Consfiiutia Rominiei. Dreltul inlemalional ti dreptnl intem

(r) Statul ronen se obliga sd i^ndeplineascd intocmai ti cu buna-credinli
obligatiile ce i revin din tlatalclc la cde esteparte.
(2) Tratarele mrificate de Parlamcnr, potrivi! legii, fac parte din dreptul
(3) in caatl in cdc un tatal la care Ronlenja umea,a sa devinn parle

cuprinde dispozilii contmre Constitujiei. rarificdea lui poate avea loc numai
dupd rcvizuirca CoNtitutiei.
Art. 20 din Constitutia Rominiei. TratateLe intcmr4ionale lrivind dreptunle
160 Drcptu/ile ti libenaflefundanentale
(r) Dispoziliiie conslltufionale privind drepludle ii libcfiliLe cdnFnilor

vor fi interpretate ti allicate in concordotn cu Declarajia Universala a
Drelturilor Onului, cu pactele ti cu celelalte tratate la care Romanla este pane.
(2) Daca existA neconcordanle intre laclele ti tratalele privitoare la
drepturile fundamentalc ale omdui, la carc Romania este pa1te. $i legile
interne, au prioritate reglemen6rile idemafionale, cu exceplia cazului in cde
Conslilu(ia s. legile inteme conJin dispozilii mai favorabile.
Datoiti multitudinii de instrumenie intemalonale adoptate in materia drepturilor

omului in ultina jumntate de secol, na discutat mult corelatia dintre reglementerile
inteme ii cele intemationale in aceastn materie. Se pune inse problema modului de
abordate qi a consecinlelor, mai alesjuridice, ce rezulti dintr-o asemenea corelatie.
51. Principiile constitulionale in materia drepturilor omului
Pdncipiile constitutiolale Principiile constitutionale in materie sunt enuntate in

aplicabile drepturilor art. 11 $i 20 din Constitulie. Din analiza acestor doud
fundamentale. arlicoledesprindemcatevaprincipiiconstitutionalerela-
tive la aplicarea normelor de drepi intemational in
drepiul intem:
angajamenlul slatului rcman de a $i indeplini intocmai $i cu bune-credint;
oblisaliile asumate prin convenliile internalionale;
trabtele intemationale ratificate de Parlamenl au caracter de nonne de drept
intern pe Lenge caracierul lor de no.me de drept intemalional;
- in cazul in carc un tratat la care Romania umeaza se devini pafe cuprinde
dispozilii contrare Constituliei, ratificarea lui poate avea loc numai dupi revizuirea
Constituliei:
- interpretarea ti aplicarea dispozitiilor constitulionale in materia drepfurilor
omului se face in concordanF cu Declar4ia Universah a Drepturilor Omului $i cu
tratatele in materie la cfie Romania este parte;
- solufionarea unui conflict intre un iraiat intemajional in maieria drepiurilor
omului, la care Romania este pafte, Si o lege inteme se face in favoarea lratatului
intemalional.
Primele trei principii au caracter general, ele aplicAndu-se in toate domeniile, in

limp ce ultimele doud au o sferi restransi de aplicare exclusiv in materia drepturilor
omului. Conform Constitutiei, Romania este obligati sd respecte obligaliile ce-i revin
din imtatele la care este parte, prin aceasta dandu se expresie unuia din principiile
incrededi intre statele comuniinlii intemationale, $i anume respectarea cu
buna-credintn a obligaliilor intemalionale (pdcld sunt senan la).
Statele sunt tinute sd respecte intocmai Si cu buni-credintd doar tratatele in

vigoare, licite qi legai incheiate din punct de vedere ai dreptului irternalional $i mai
sunt obligaie qi de a nu denunla tmtatele in materia &epturilor omului la care sunt
deja parte. Aceast, obligalie derive din obligalia statului de a respecta drepturile
omului, de a respecta suveranitatea altor state $i normele de drept intemalional pentru
Caleklid Aktu leAlehentdile inme ti cele intenalionale ih nateia dtephllilar onului 161
ca unul din modurile de a stopa tendinlele absolutiste a1e statului ii de violare a

drepturilor omului este $i presiunea intemalionala.
in ceea ce pdve$te intafea in vigoare a unui tratat referitor 1a drepturile omului la

care Romania est€ parte, penfu a-9i produce efecte in dreptul intem este necesar ca e1
s, fie publicat in Monitorul Oficial al Ronaniei (cu decreh prezidenlial $i legea de
ralificare). in acelagi timp, trebuie publicate in Monitorul Oficial si infomalii
cuprinzand depLmerea instrumentelor de ratificare, infonnalii referitoarc la intarea in
vigoare a lratatului, pecum $i jnformalii referitoare la noile state devenite parte la
fatat.
$2. Raportul dintre Constitulie ti tratatele internationale
in ceea ce priveste rapo$ul dintre Constitulia Romaniei 9i tratatele intemalionale

referitoare la dreptudle omului, lextul constitulional prevede cA dispoziliile sale rcfe-
dtoare la drepturile omului vor fi interpretate ii aplicale in concordaqi cu Declaralia
Universala a Drepturilor Omului, cu paclele !i celelalte tratate la care Romania esie
parte. Constitulia menlioneazi expres Declarafia Universali a Drepturilor Omului
care nu este un natat, ci un document intemafional politic $ijuridic. Pe langa Decla-
ra1ie, Constitulia se rcferd Si ]a tratatele intemalionale referitoare la drcpturile omului
ralificate de Romania. Prin expresia ,,ta.le {i relelalte tralate ' din all'.20, Consti
tulia individualizeazl expres cele doui Pacte intemalionale adoptate in 1966 $i
ratificate de Romania in 1974.
in cazul identitetii de reglementare intre Consiitutie ;i tratatele intemationale nu

intervine niciun fel de problemd de interyretare. Cand, inse, dispoziliile tratareior
intemationale sunt mai restanse decat dispozitijle constitulionale, nu vom interpreta
dispozitiile irterne (rnai fbvorabile) conform cu dispozitiile intemalionale (mai putrir
favorabile). Acest lucru este posibil datoritn faptului cI tratatele intemalionaie
refeitoare la drcpturile omului nu conth decat un standard minim de garanfie al
drcptuilor omului pe care statele trebuie sa 1e respecte frri a putea deroga de la
aceste indatoriri- A$adar, putem spune cA interpretarea normelor constitt{ionale
conform normelor internalionale este o problemi de aplicare a dreptului, competenld
de interyretare avand toate autorilalile publice nu doar Cutea Constitulional!.
S3. Raportul dintre legile interne ti tratatele internatrionale
Tratatele internalional€ au in privinia raportului dintre legislalia intemtr $i tratatele

prioritate fattr de legile intemationale in materia drepturilor omului, art. 20
interne. alin. (2) din Constitulie se rcferd la neconcordan{a cu o
lege. Daci avem neconcordania cu un act inferior legii
(hottuare de Guvem, alt act administrativ) atunci preva-
leMe pactele $i tratatele intemalionale, penuu cA ele au prioritate fatE de lege, impii-
cit faji de aceste acte inferioare legii. Legea iniemd contrarA tratatuiui internatrional
162 Drepturile si libertdlileJundane,tale
nu este abroga€ de tratat, ci ea devine inaplicabile. Asfel, in cazul ince€rii aplicdrii

tratatului intemalional, legea interne redevine active.
Problema corelaliei dintra reglementirile intemalionale 9i cele inteme in materia

drepturilor omului este o problem: de mare actualitate in condiliile in care drepturile
omului reprezintn un adevirat tundameni al existeniei umane intr-o socielate in care
libera dezvoltare a omului $i a valorilor sale sunt prolejate $i garantate de citre stat.
Drepturile onului surt acelea$i oriunde in lume. De aceea, ii reglementarea lor
trebuie sd se iacA iff un cadru juridic uniform care si fie respectat de catre toate
stalele lumii. Oriundc in lume oamenii trebuie si se bucure de exercitarea libere a
drcpturilor 1or. Problema protecliei $i garantErii dreprurilor nu este doar o problemi
jnrcma a sfatelor, ci ea a devenit o problemd ]a nivel intemalional Sunl institutii
intemalionale care r'ti desfhsoari activitatea in domeniul protecliei inte.nalionale a
drepturilor omului, s-au creat organisme special abilitate si apere aceste drepluri ii,
mai mult. s-au elaborat o serie de documenlc cu caracter internalional in acest
domeniu-
Pasul umator ar pulea f1 o codificare a acestor drepturi !i libellili fundamenlale

ale omului care sa fie acceplata de catre toate statele si acest cod sa poatb fi aplicat
tuturor oamenilor indiferent de statul pe d cerui teritoriu triiesc. Pennt acest lucru
este nevoie de un consens $i de o colaborare a tuturor statelor in vederea promoverii
si de?,,oitirii cadrului institulional de proteclic a drcpturilor ornului.
Secfiunea a 7-a. Garanfii oferite protectiei drepturilor

fundamentale
O problemi impoftante in o aplicirii li

ce slat democratic o corstituie garantarea
respectirii drepturilor qi libeftdlilor cetllene$tj, dar $i proteclia acestor drepturi.
Modahi5lile de garanlarc a drepturilor onului sunt, pe de o parte.
dteptutilot funddne t.ie, iar pe de altd pa,!te, consactured autatifililot care sn
asigurc aplicarca ti rcspectarea drcpturilor constitulionaie. Acesie autoriiili din
Ronania insircinate cu atribulia de asigurare a respectirii drepturilor omului sunt:
$1. Curtea Constitutionali
Curt€a Constitutionali Cuftea Constitulionali reprezintd garantul suprenaliei

garant al respectirii Constituliei, asigurand aplicarea fi respectarea drepturi-
drepturilor fundamentale. lor fLrnalancntalc in Romania, De asemenea, ea reprc-
zintd garantul prevederii constitulionale a att. 1 conform
cdrei^ ,,in RonA ia, re.tpectarea Co stitutiei, a supre
maliei sale Si a legilot este obligatarie". Deoarece analiza modului de organizare $i
ftnclionare a acestei institutii se va face intr-un alt capitol, nu vom intra in detalii cu
privire la modul conflel de realizare a garanterii drepturilor omului prin aceast,
instilulie.
G dntii alitite ptut4liei drcpturilorfu\.lMenta|e 163
$2. Autoritnlile judecitore$ti
Autoritatea iudecatorea\cA . in JL.Jsti calegorrc sunr i'lc'uie .ns anlele iudccdrore'li'

\4rriqrerur Prblic 'i supe'ior al Vagi'lmlun'
n".-i"ir"io"",a.ii conrrrbure in mod direct 1r
'onsiliul
;;;;;ii"; i;";;';"rate. Lr5,lnrele rud(carore>ri
.r prolejared drcp J.ilor onulur 'n Romarria
Parcrrdrea
De asemenea, Ministerul Public, prin parchetele de pe
langi.n.anrele trdccriro.ecli. au ur ro' 'ooril ir a':gu-rcr garantarii 5 proteaii
drepturilor fundamcntale ale cet5lenilor. Nicj in privinla acestor aulodtitri nu vom
intra in detalii avand in vedere ci ele vor face obiect de studiu cu prilejul analzarii
uneia din autoritdlile statului autoritatea judedtoreasci.
S3, Avocatul Poporului
Avocatul Poporului garant Avocatul Poporului cste o instilulie nou' in Romania'

al respectlrii drepturilor consacratar pentru prima dati in legislatia Frii noasfe
fundamentale. prin Conslitulia din 1991 Ea reprezinfi receptarea mei
institulii publice de origine suedezi aperud in secolele
trecute $i preLuati de majoritatea statelor lumii-
3.l.Istoric
in Suedia, Avocatul Poporului a;a cum a fost tradusa aceasti sintagmi la noi
se nurne$te Ombudsman Si a aparut in 1766, pentru ca in 1809 institutria aceasta sA
fic reglernertafi $i prin Constitutia sucdezi. in prezent, institulia ombudsmanului
sxedez csle alcdtuiti din ,l ombudsmani numili de ciFe Patlament (Ri,{:ddg) pe o
pcrioad: de 4 ani. Aceasti instiiulie se caracterizeazd prin: a) indcpendenli functio-
nali fali de celelalte insrii lii statale: b) activitale permanenlA $j continud in cadrul
apAriii interesclor cetelene$til c) competenta de a piml li soiuiiona plangeri din
p;ftea pcrsoanelor vdEnate intr-un drept al 1or de ctue o auloritate a administraliei
publice; d) posibilitalea de a obline infolmaiii $i dreptul de a soliclta 9i de a i se pune
Ia dispozilie informaliite $i documentele necesare solulionirii cererilor venite din
partea cetilenilor; e) posibilitalea de a impune sancliuni $i dc a emite rapoarte
Daloriti iaptului ca tennenul origjnal oftbodsman este gleu de tmdus intr-o

alie limbe, aceasd institulie este definiidln mod diferit de la un stat la altul. Astfel, in
Franla sc nume$te Apirntor al dreplurilor, in Anglia, Comisar parlamentar
pentru administra(ie, in Spania, Apnritor 5l poporuld (Defensor det Pueblo), in
Poftugalia Prot€ctorul poporului (Provedor de Justica), in Polonia Comisar al
dreptrrilor cetitenilor. iar in Ungaria noua Constitulie din 2011 prevede doud
func1ii: cea de Comisar parlamentar pentru dreptu le civile 9i Comisar parla-
mentar pentru dreptnrile minorititilor nationale ii etnice
Astdzi. aceasta institutie este larg rAspanditi in ilulte tiri ale lumii, ea contribuind
la lupia impotriva fenomenelot care genercazi incilcarea drepnrilor ii libcrtililor
ceiilenilor, in acest fel neimpiedicandu se cu nimic activiiatea instantelor judeca-
164 Drcpturite;j tibefiailite fukdane tate
tor$ti, a Ministerului public sau a alior
;;;;;;; ;; lJl ;'i!lji::"lubrjce compe,el,e sd sor,r,ioneze
," ,,,ic,, p'"i, i"i
Avocatul Poporului este irocatul poporutui este numit de parlamentul Rome_
oumitde Parlament. n,er oe o peiroaoa d. 5 ," ;".',;;;il.'',
;l; j;
orice i"*o*a.",, trii,l"
"Lrlonr.r,e pubtrcr. Acea.r;
*^'l i" '"a'"ri''*" J"'
{\ocan,r poporurui ou es,..'i;:';X.j.ll "
Fr nL \e \ub'ituie
d" . * "'t'ii"''::i,:
l ciunei du o j a! o'.ij]"1"TT:.,I,;:"*i:j"::l,f]l:?j
1:j:111:.
na,\oarc \ pc, et() t i :p", ;r_",;
apara'r )r prolectie, dreDturilor De,\o2rFlor
;;;;ri",;r";:;[::',;;.ilil;
\rlamate de ,;;,;,ri;r;;;;#:;
publice drar tocale. cir sj cenoae
Poporxlui este ajurat de adjuncli, care
tr indeptrni.c" ,r,,t"rrii"i _].
o,j"llii
sunt specializ"fi p" a"_.,iii O.
".,irir"r"."'',.",
3.2. Functionarea institutiei Avocatul poporului
Principiile de funclionare a Acealti in{titu{ie. apnrut- la noi pentru prima
institufiei Alocatul prin Cotr\riluria,fi, fno,. fr""t"n*.l dati
Poporului. inir,,
consriturieisiaLesiinr..ls,,*ii,i,.J",rrJ,1'r1
res $i luncdoaarea in*iruliei,trocarul foo-orutui.
Esreo r".r,hlie indenendenr. t"" d"
prblc;. nou iniintata in Rumdnia siare drcpr .coo ".".;-";;;";
proreJarea arepturitor si t:b(r1;rito,
percoanelor fi,,.(e conLra
terizeazd prinj
"bu7uj-Jor ,r,".,rfifo, "j''ri'.ori"i;;;" i: ..;,:::
a) independer(.i fuDctionaltr fa{ri de cetelatie
. ,nt.eteasa insrirudi. Acea\la inoerrenclent,
e\re ca o detrm;rare a ur.rin,rici rald
e\ecutila Si Judecaroreasca) $i torodata fara
*h;];; ,;;, ;.;:,;i'::
..h .b.t",;";.;;;,:;::il;ffi:;;1i,f :l;fi
"
" ur .cnvrrale permanerti si contin f in cadrut
::ll';:,;_:;:H[il::1iT1'
ape.e.ii ar"p,rrif".ri rii".,n_
j::1,':1.," ,inirurii ,e de.larodi p"
ljj. -.:::1. ;;:1,. ;i" r.T:X_
",;
De asemenea. aceasu lcd\i,are esre".;;",r.
;;;;;.:1.fl::.:::l,Tl.-'.1*,T
accea oe a apira dreDtu,tle ,t
-n!e.ese,(
co1inLli.
aulorid{ire adrninr(E-ariei pubtice rn oeNoanelur \atamd e de
rcate imprqjuj.irile;
._*c)._dreplrl de a primi )i cotu(iona plangerile din panea persoanelor ritdmate
:T"": *:o:.:l]:1,*
d,(, nu ooar "lre
o aurorirare a uomini.'riariei prirric".
creDturrle per'o"netor. cr .i inrerc\ete ior legirJ_; dc".,.
i. ,; ;',;;.;:
A\ocarurui poporutui s, a,_., o;,.;,;.;;
:fTlo^.::::**:
o, ,u, u( a\crrened. Incatcared drepnxitor
.;a
," r", ,*,," i"*_"" ,",.,"..
)r libenailo, penoane,o. po",. f, nl"rlj,
prnr-un
"ct. cir >i prinn-r-n iapr a,zurorirairtur;
d) posibititatea de a obline intorrnatii"
ai,po,iri" inro,.,u;L-,ffi;;;ff ;":"*::' ::,fl il[',i"::l;"1' J:"lil:l;
,
::i::-.p-:^:1""'*
r iir'mate. Aceire, rormar
i i nL p", i r"l;il"il:i';;*
#:'ilt:il.;il:tr;I'li; :Iil: :l,';iT:iii:n: ;;*ji:::i;:
ffi
Gatunliiafente Prateqiei.lrcPtutilat fuhddhenrab 165
pi(ii care a frcut cercrea sau al persoanelor interesate Documentele $i infomaliile cu

caracter secret nu pot fi date publicitn|ii;
e) posibilit tea de a eEite r€comandiri ln solution:rrea cererilor primite'
Aceste recomandiri se adrcseazi autoritdtilor administraliei publice care au inc'lcai
drepturile persoanei. celor iemrhic supenoare lor sau PariameDului cand Guvemul este
cel care ;u ia masuri de redresare a ilegalitililor comise de organele administraliei
publice din subordinea sa. Recomandanle nu pot fi supuse controlului parlamentar li
;ici celui judecaioresc. Penfu activitatea sa, Avocatul Poporului Fezinti anual n
nport Parlamenlului, raport care va cuprinde atal activitatea inslituliei, cat $i eventuale
recomandnri privind legislatia in domeniul protectiei drcpturilor omului sau mesuri ce
trebuie luate in vederea acestei protectii
3.3. Atributii
Aceastd institulie are alrept scop apirarea drepturilor $i libetdliior pe$oanelor
fizice in raporturile acestora cu autoritdlile publice Pe tot parcursul mandalului, in
i leplinire; ahibuliilor sale. Avocatul Poporului are dreptul de a cere autoitniilor
publice informaliiie, doc mentele sau actele pe carc acestea Le deline ti care sunt
necesare in rezolvarea cererilor adresate 1or. Pentru autodtilile publice comunicarea
infommtiilor cerute de
$i punerea la dispozilia Avocatului Poporului a actelor $i
acesla reprezinti o obligaiie.
3.,1. Cine se poate adrest acestei autoritlti

Orice persoand se poate PenlrLr apirarea drepturilor ii libertililor lor se pot
ailresa Avocatului a&esa acestei institulii oice persoane firi discriminare
Poporului. in lunclie de cetelenie. originc etnicd, versttr' sex'
eligie, limbd sau apatenentd polidce, care se considerl
vidmate in drepturile qi libeftdlile lor legitime de citre
o autoritate a administraliei publice printr-un act sar lbpt ilegal al acesteia Au
dreplul de a se adresa acestei auto te! persoanele fizice in apdrarea drepturilor lor
individuale, in cazul cand acestea au fost prejudiciate intr-un &epi sau o libertate a
lor, mai ales ci in Constitulie este stipulat &eptul pe$oanei vitlmate de o autoritate
a admiristraliei publjce la recunoalterea aLreptului siu ti repararea prejudiciului
suferit. De asemenea, au acest drcpt de sesizarc a Avocatului Poporului $i persoanele
juriclice, in conditiile prevezute de legea de organizare $i tunclonare a instituliei
Avocatul Poporului. Persoanele lipsite de capaciiateajuridice de exerciliu sau care au
aceasd capacitate restranse (minori. persoanele arestaie, incapabilii intemati sau nu)
pot sesiza ti ele Avocatul Poporului.
1 66 Dret)turite Si tihertdtite fundahentate
3.5. Cum se poafe adresa acestei autorititi

SesiTarea_Arocatului
.Ofl(e per.oana re ooarc udre.a prinr, u cere (. ir sL s.
Poporului \e poale face ace.lej dLr.o. ;li. (e-e-e di. rdrc ,a reTulle dal(le
ln scris. personale ale petentului (numele, domiclliul), daie
releritoare la funclionarul sau autoritatea care 1_a lezat
. pe petent, descrierea laptelor in cauzn (drepiurile
$i/sau
liberiaFle incilcare), sau poare obtine o audienta. Toate ,arp.tn*.ifi
f"
adresate trebuie motivate. Nu vor fi luate in consideratie ".*.if"
cercrile anonime sau cele
ficute in numele alteipe$oane I:rd acordul acesteia, deoarece orice cerere
adresati
trebuie suslinute de cetre padea tezatn in drepiurile sau liberteite sale.
3.6. Ombudsmanul Europern
Ombudsmanul European. La nivelul Uniunii Europcne, Carta dreptuilor tirnda_

mental€ a Uniunii Europene reglementeaza in arl. 43
insiitutia Ombndsmanotui European stabitind cI odce
cetAfean a1 Uniunii, precum ii orice peNoani fizicd saujuridi;
care are re$edinla sau
sediui social intr-un stat membru are drcptul de a sesiza OmUuasmanut gurooean
c,
pri\I( L cnlLrile de xdrru r\r-i-c JetectuoJ.; n"(ti\itr,(a n. rlLirilor. org.I elor,
oficiilor sau agenliilor Uniunii, cu exceptia Cu(i; ac fust4ie a Unlunii euro-pene tn
exercitarea luncliei sale jurisdjclionale.
Secliunea a 8-a. Clasilicarea drepturilor
S1. Criteriul sferei de manifestare a drepturilor

Drepturi publice, private $i Necesitatea clasificirii dreplurilor imdamentale a apirut
politice. doar dupi ce aceste drepruri au lbst consfintrite prin
dectaralii de drepturi sau prin constitulii_ Cea mai auto_
.r/ ra ctarifici-c. dinrc prin clc DLure in nrareria dcp_
ruriloi omului.e\re cea a lLi pcllegrino Ro(si. A.tle. e orrringca Lrei
.rregorii Je
dreprun: publice. privare ri potirice. Acea.rd ,rrar,ficarc a\ea ,"-oa,,d
crireri;t srcrei
de manilestare a drepturilor.
52, Criteriul importanfei drepturilor

Drepturi pdmare qi O alri ciasificare a dreprurilor este cea fEcu6 de paul
drepturi se€undare. Neg lescu. Acesta impi4ea libcrtitile publice in doua
categorii, !i anume: in libertifi primordiale sau primare
i libertnfi secundare sau complementare. Ceea ce este
camcteristic pentru literarura juridicd de dinainrea a"_of Ooil"u nirmi l4onaiul
esre c; nrcio-cla.ificJre nr- cupturdea dreptunle cocra
""fui
_economice.r ,"*. ,r;;.;;;
polrtrce. Asrlbl. Declaralra baic(,,A oe la -89 nJ
\o_cu nin ( ije.p|< drcptunre
Ct.\tifcarcd drcpturilar 16'7
politice (acestea constituiau mai de grabA m mij loc de exercitare a unei limclii decet si
fie socotiie drepturi).
63. Crileriul titularului dreplului

Drepturi itdividuale Si Cu timpul. au apimt noi clasificAri ale drepturilor. Una
drepturi colective, dintre acestea clasifici drcptudle in drepturi indivi
duale $i drepturi colective. in categoria &epturilor
colective intri unele drepturi ca: dreptul popoarelor la
auiodeterminare, asocicrca in sindicate, egalilalea liri discriminare faF de rase,
nationaliiate sau sex ctc. in caiegoria drepturilor individuale sunt incluse dreptul la
proprietate, libe atea persoanei, a prcsei, libertatea con$tiinlcj etc- Ceea ce ignora o
astfel de clasificare esie laptul ci dreplurile fundamentale sunt prin excelenF drepturi
subiectivc, c1e apa4inand doar subiectelor individuale de drept. nu ri coleclivitnllor'
$4. Criteriut impliclrii statului in protejarea ti garantarea drepturilor
Drepturi pozitive Si in lirnciie de acest critcriu, drepturile pot fi ctasificate in

drepturi negative. drepturi pozitive $i drepturi negative. Drepturile pozi-
iive sunt considemte acele dreptuli pentru existenla
cdrora stalul lrebuie si se idplice activ. Nu este de ajuns
ca statul doar sd prevadi e\istenla acestor drepturi il1 legi, ci trebuie sd qi intreprindd
anlLmile misuri care si duci la o reald existenli a respectivelor dreptud (ex pentru
cxisienla dreptului la invitlturd nu este de ajuns ca legile si prevadi acest drept. ci
statul trebuie si se implice activ in construirea de $coii unde si lnvete copiii !i in
pregttirea de prolesori care sn ii invetre pe copii). Drepturile negative sunt considerate
acele dreptud penlro existenta cirora statul trebuie doar si se abfin' de la a face ceva
de Mturd sa aduce atingere acelui drcpl. Aceste dreptud sunt, de rcguh, dreptudle
naturale ale omului 9i pe care omul le are in viftutea calittlii sale de fiinti umani
(ex- libeftatea constiintei exis6 ca drepi al omului in vidutea existente acesluia ca
fiinli uman4 statul nu trebuie si iace nimic pentru existenla acestei libeltifi, ci doar
sd se ablini de ]a a face ceva de nature a anilila sau a restenge acest drept.).
$5. Criteriul momcnlului apariliei
Ge$eratiile de drepiuri. Drepturile omului au aparut gradual in funclie de

dezvoltarea socielatii. Pe masuri ce societatea s_a dez-
vollat $i sfera drepturilor !i libeftililor consfinliie prin
legi de cdlre staie a crescut. Astfel, in tunclie de mornentul apariliei drepturilor $i
libe(ililor, acestea pot fi clasificare in mai multe generalii de drepturi: a) drepturi din
pdma generalie; b) drepturi din cea de-a doua generatie; c) drepturi din a treia
generalie. Existn in doctrine opinii confom cArora ar exista $i alte generalii de
drepturi (a patra sau chiar a cincea generalic de dret ri). Acest lucru nu face decdt
168 Drcptut ile $ i I ibe ndli Ie funtlan ental e
se arate extinderca continuA a cala1ogllui drepiurilor omului in societatea zilelor
in privinla drepturilor dln prima generalie, acestea exprimd natura lor intrhseca
fiinlei umane. Dreptu le din prima genemlje suni, de reguli, drepturile natumle a1e
omului (ex. dreptul la viati, fibertatea coD$tiintei, libertatea de gandire, libertatea
intrx rilor etc.). Mai sunt denumite Si drepturi negative, a$a cum am vazut, in funclie
de criteriul implicirii statului pentru existenia lor. Suni drepturi din pdma generalie,
deoarece orice fiinJi uman dispune de ele inci de 1a na$tere.
Drepturile din a doua generatie sunt acele drepturi recunoscute individului nu

in calitatea lui de fiintrt umani, ci in viftutea calidjii de membru al unei comunitn!
sociale cu anumite nevoi. Aceste &epturi poard !i denumirea de drepturi pozitive,
deoarece siatul trebuie si se implice acliv pentru existenia lor. Din aceasti categorie
fac parte, de regul5, dreptuile sociale, economice ii cultumle (ex. dreptul la invaF
turn, dreptul la munci, dreptul ]a snnetaie, dreptul 1a proteclie sociah etc.). Sunl
drepturi din a doua gereralie, deoarece ele au apdrut ulterior celor din prima gene_
ratrie $i s-au dezvoliat pe mdsul! ce societatea a evoluat $i a cApetat noi valenfe, iar
indivizii au conqtientizat nevoi suplimentare in cadrul sociedtji (ex. nevoia de a
beneficia de servicii medicale, nevoia de culturi, nevoia de proteclie sociald etc.).
Drepturile din cea de-r treia generatie sunt cele mai noi drepturi apirute pc
ii
scara evoluliei sociale. Ele mai poartd denumirea dc drcpturi d€ solidaritate, avand
in vedere cd penru existenla 1or este nevoie de o solidaritate a tuturor indivizilor unej
societdli (ex. dreptul la un mediu sedtos sau drepnrl la pace). Aceste drepluri pun
problena distincliei dintre titulaml 9i beneficiarul unui asilel de drept. DacA titularul
dreptului nu poaie fi decat individul, beneficiarul poate fi individul, o colectivitate
sau chiar societateain ansambiu, deoarece beneficiile unor astfel de drepturi nu pot fi
disociaie.
in privinla drepturilor din a pafa sau chiar a cincea generalie de dreptui, in

doctrinE, s-au dezvoltat teodi confom cdrora drepturile ti libellelile cunosc tloi
evolulii. Astf'el, apadlia unor drepturi precum dreptuL ia proteclia vielii private sau
dreptul la proteclia daielor cu caracter personal ar intra in categoria &epturilor din a
patra generalie, fiind inpuse de aparitia unor noi tebnologii (ex. gestionarea uno.
baze de daie electronice sau supmvegherea video a tralicului pe $oselele publice). De
asemenea, sunt aduse in discutrie ii drepturi noi care ar f'ace pa11e din generafia a
cincea de drepturi denumite si drepturi gigant datoita faptului cA au in conlinutul
lor incor?omle o serie de alte dreptud tmditionale (ex. drepnrl ]a dezvoltare care
include &epturi precum dreptul de proprielate, libertatea economici, dreptul la
in sfera drepturilor fi libetililor amtd nevoia
rnunce etc.)- Toate aceste manifestfti
continue a oamenilor de protectie a spaliului lor penonal $i societar in care i$i
desfiLloart activitatea, dar Fi interesul teoretic fi practic pe care societatea il arc fald
de drepturile omului, in ansamblu.
Cldsifcnedleptu lot 169
S6, Criteriul continutului drepturilor

Un alt crileiu de clasifigare al drepiurilor $i liberlililor tundamentale ar fi dupd
continutul acestora. Dupa continutul 1or material, drepturile 9i libertilile fundanen-
tale se pot clasifica in: a) dreptud principii; b) inviolabilitn!; c) dreptnri $i Libetili
social-economice $i culturale; d) drepturi $i libertEti social-politice; e) drepturi exclu-
si\. politice: i) drepturi garanlii.
Avand in vedere conlinutul Constiluliei actuale a Romdniei si lblosind criteriul

conlinutului drepturilor $i libertnflor tundamentate. vom clasilica drepturile in:
6.1. Drepturile pdncipii
Sunt acelc drepturi $i libe(ali care pril contrinutul lor reprezinti adevirate prin-
cipii pentru exercitarea tuturor celorlalte drepturi $j libertili lncludem aici universa-
litatea dreplurilor, egalitatea, neretroactivitaiea legii, accesul lajustilie etc.
6.2. Inviolabilitdtile
Sunt acele drepturi ti libeftali care, prin conlinutul lor, asigurn viala, posibilitatea
de miscare liberi, siguranla t'rzica $i psihici, prec m !i siguranta domiciliului
persoanei. in aceastA categorie includem: dreptul 1a viaF, la integriiate fizici $i
psihici, libe atea individuah, dreptul la aperare. la liberi circulalie, la ocrotirea
vielii intime, fan1iliale $i private, inviolabilitatea domiciliului
6.3. Drepturite li libertxtile social-economice ti culturale
Sunt acele drepturi care asigui condilii sociale $i materiale de viali, educalia si
posibilitatea protectiei acestora. in aceasti calegorie inte: dreptul la invilatura, la
ocrotirea sinntnfi, dreptul la munci, la proteclia sociali a muncii, dreptul la grevd,
dreptul la propietate. la mostenire, drcpiul la cisitorie, dreptul laproteciie sociali.
6.4, Dr€pturile exclusiv politice
Sunt acele &epturi care, prin conlinuorl lor. pot fi excrcitate de citre cetiieni
numai pentru participarea la guvemare- in aceastA caEgorie intri: dreptul de vot $i
dreptuldeafialcs.
6.5. Drepturile Si libertilile social-politice

Sunl acele drepturi care, prin confinutul lor, pot fi exercitate de cetre cetAJeni, la
alegere, lie penllu rezolvarea unor ploblelne sociale, fie penhu participarea la guver-
nare. in acea$e categorie includem: libertatea con$tiinlei, libertatea de expimarc, drep-
tul ]a asociere $i aheptul la informalie, secletul corespondentei $i liberutea intruniiilor.
1-0
6.6. DrePturile garanfii
5-r.cL(l.dr(pru-corepjn.onr'ntrL'lojoa;uluroeg"rdrrii.'orr'iL-lr01!'e
\il'm2le i]( cdlrc
i 1 ac(d.la cr.egJfle i -r: dtpI h peLrrio"are dr'nru' oer'o3'er '
autoritaie Publici.
Rezumat
('r-e l rnd ccer\idle

DreDturite lundamenrale .Lrr xJele drelrun 'ubreclr\e 'n:l:'
pcnrru ;\:.I(nr" l:/:ca 'r psiLrc; a rrdi\ r/'lor' lerrtu d(/\olurea
rual; c ace5lorr. precJn' fi nenlrLr d5rgLrdrca DanicipJrir 'r ir'acl
\e La:'"::.1"-::.
Lorou(c-ed
at panc
.,"r.lr ,rnr n"rr'ur..,f. in5r'r cu-r.r:lr,r d 'r iegirc fi<rri-xr '
crlb c' li\( bl cnnL
Nalura iuridic, a dreplurilor tundamentalt !r sun' dreprLrr
ep'u.i e,enfra'e Denlru \ ala om,rLi: c, '
d
r 'lrbilr'e in rct< lurrdce \'ecrrrce
(Coishtutrr, DeclaLJlrj de drepttrril
Corelada dinlre r(glemenlarile interne iicele intertranonalc in maleria drep-

i
..ecdri.n cle inrc-_.liona e de garr'tdre Droleclre
lj orep urrror
rurilor omului
iaracL. r comllemenltx )i .trbJ.rrar l"la d<
rneccn
r,-"dam.nLal.
"u oe -uhiec a' ruponJ ilor de J epr rnren'rional puh c I'J ndr rn mou
umana a-e ear;,atc
limilat ii derogalor.
cLnc"
(.aranlii ofcrile prolccfiei dreplurilur fundamenlde in Rominia a'
c.û*.iottt';, ftt *.ritrlr c j rdc'i:ore''i c) c\^cd'trr Pupon'lu
marifeslare a drcpturilor:
Clasificarea drepturilor: a) dupi crireriul sferei de
dreorLrilor I'b(n"Lr n'inr'r-
*"1:... t' tili'.e b; dupa cnrenur rrnnorrrr(<r (:
.'ale "'^r'"
onmare ri 'ibenirl: 'e\unlrare ' J cumTlernenr
cl ddDa c-llcnLl lr.1rLaruru
'rtr
dreDrLluI dr'oruri rndi\,o, rle ti drcorurrcol<L r\( dl JJo; cnle_rur rmprrcanL sranr rr
a'..n*' \e 'r d-eprLrri ncs' r'e: er dLpdc-i-
:;;;;:;.,i;:;;;;";a,.p "''ro-' ""'r drn cer oe-a oour
*'i ,r aor-i.iei: d"eprrri Jrr prlrra gene"tie:
'i..*rului 'iierrur'
generalie: drepturi din a treia generalie'
Bibliografie
Lex' Bucure$ti'
LM. Anghel, Tratatul intemalional 9i dreptul intern Ed Lumina
1999. presses' Pirris 200E'
; Bol€lla. ildments de droit constitlttionncl, SciencePo Lcs
n )ll-295.
'', i,,,o,", F Hdmoa V rtupea D'n:t cun-rirur''rrlel )o id:riur' lJ rCDJ
Paris- 1999. D.302-304
'*'i "'Cn,ii*1i.,i, G. Drago, Dictiomaire des droits fbndamentaux' Ed Dalloz'
Paris, 2006.
gd DaLloz' Paris, 1982'
i,l. coll;o'd. Liu"'tds p"bli$es,
-lrrepturile fi libertifileCapitolul ) ll
\ocial_politice $i drepturile garanlii
Obiectivele de invilrtre ale Capitolutui

XIII
D.rp" rLor-l aapiro. dc ir\at4re \e.r
"(e\lri feuSr:
ctasificarea drcpturilor fundamenrate
-^s1-cunouSt"ll in dreprut
- sa-cunoatteli conlinuhrl drepturilor fundamentate

in dreplul roma-
- si cunoal1g1 (61q1, 1rL1 tib<flalr'rontliinle:

- sa cuoagreli conlinutul liberrilii
de exprimarc;
- si cunoa,sleli conlinutuI tibedilii
corespondenlei;
- sa cunoJ5rel, co rru..l ,ibe,Ut - inm Iritu..
- sa cunoaFteli conlinuiul dreptntui
la intormare:
- cu,.oa_.,( i contir.rrut drLotul,.r
'i Je rsocre.(.
sa cunoatteli continutul dreptutui
de petilionarei
dreptului persoanei vdtenate de
oil i;;;}"t' '"*'n"tl o autod-
Sec(iunea l. Libertatea conltiinfei

4rr.i29 din { otririruri! Romnniei. I oe,l,r(d co rr
{r) l rbe,"ratca gandlij
ii r oprnl or. Drcr .:
,rr
,he'rar.r redin.i^,
,, ,","",..
,0"i,:
i ;'-: ." ; ,d;,"1, ;;;; ;
",,".,.,;",'-un
:i:,;"l"li:i ll iXii;,i !1,.1.,
, izr rrncnarearera(Lt
u( rnrlralp
constiinrer e\rc garanl3ln: ea r.r
.LLIno. 'hurc 'i 'Jn Jrrl' l( rn "l
rra! 'Dr'r'
rlr Cuttcl( ftlisioas( suni r U".. r ," o."un,,,rn'a _o nr"
-'i .^ndrlr.tp tcJ-ii. 'uarelur o.vn r.
,.lf dei"Inr'r'J'l'e
acrrun rajhire relisr^dsr.
,.rF rror,F,d,.. dl
(5) C'ult(te (t ginr\e suhl aL,ranun (
'r(Jn r.r. rn(tu.r\
ta, tte
,.n,.: .",n. ''FJ ' 'c
L'u 'i Je .pn inui
..,
pcni FlJr.-! rn d/r (
r. odelmaLc
n
'm i in 'prra e a
16r Paintr \au rurur I' atr !reptut
, de a arru'
o, d.do,.;.p n'"0''ln' or\irrcerr'
",,".. '",",,,,Jo"'"
240 Dleptutile ti liheftille saciat politice ;i *epttile e antii
Reglem€ntar€ juridici. Libeltatea con$tiinlei este un drept flrndamental ce face
parre drn prima gereratie de dreprun fsre un drepr
rnerent trmler umane. omul fiind tnlesnar de la natura
cu raltuDe $i gendire. "lntr-o acceptiune larga. Lbe-ralea consriintfr semnifica posi_
brlrtalea oncaLrei per5oane de a a\ea sr de a erp-im"a publrc oconcepfie
a sa de,pre
lume. \ial; St despre tor ceea ce il inconjoam. in accepliunea strid
libertatea con$tiinlei sennifici doar tiberatea gandirii, i;ile.tateu luridi'ca,
opiniito. gi u
credinlelor religioase. tut. 29 din Constitutie prevede cE libeftatea
Larai.il ii
opmiilor..precum ri libendtea credinlelor religioase nu po, n ingraai,_..uU ni"io"
lbrmi. \imeni nu poale ll consrraDs sa ddopte o opinie Lrri sa ad;re ta o credinla
religioasd, contrare convingeritoi sale. La niv;i inremationat. oectaratia
Univenaia'a
Drepnrnlor Omului. in afl. 16. arar6 La orice om are dreprul .a libenalea g;rdjrii.
de
conttii{a $i retigie. Acest drept inctude libertatea d; a_gi schimba ieligia sau
convingerea, precum gi libertatea de a,$i manifesta reiigia sau convingereaisingur
.au impreura c1 atrji. ardl in
'nod pubtic. cir ri prirar. prin inv:rp"rura. praciici
relrgrodqe. cult 5j iDdeplinirea rirurilo.. pacrul internalional cu pri\ire
la drep\rnle
ci\ile )r polilice tdn. t8) ti Con\enlra pennu dpararcd arepnrritnr,r a libenalilor
lundamenrale fafl, ar conln !i ete pre\ederi asem4n5lotu-s. De asemenea.
la ni\elul
Uniunii turopene. cdna drepruritor tundamenlate. prln afl. I0. srabilqre c; orice
persoanl are dreptul la libertarea de gandirc, de constiintrn
$i de rcligie. Acest drept
implicd liber.tatea de a-Si schimba religia sau conv;ng"r"u,-pr"*.
9i tiU..tut"" a" u_lgi
manifesta retigia sau convingerea individual sau coLctiv,in pubtic sau
in particulai,
pdn intermediul cuttului, invaFmenrului, practicilor inde;lidrii
$i riturif"i. nr"pt"i
la obieclie pe motive de con$tiinJa este recunoscut ir conformitate cu legile intJme
care reglementeaza exercitarea acestui drept.
Noliune. Libertatea constiinlei semnifice posibilitatea unei per_

soane fizice de a avea gi de a expriraa in public sau in
od particular o conceplie a sa despre lume, viaJe
$j
despre tot ceea ce il tuconjoarn, de a imbre!$a o anumita creainterelgioasl
sari nr],
precum 9i de a face parte dinti-un cult rcligios sau nu. Libertatea
iongtiinlei nu
trebuie confundala cu libenalea religioa.,. Aiease din urna
e.le pr^"; li;;;i;
conShrntei.
Conlinut, Libertatea con$tiinJei esie un drept complex ce cuprinde

in continutut seu atat libertatea gandidi, cet fib;rtarea
$i
opiniilor )i Ijbenatea credrnlelor religioase. Ceie hei
lrbel1ah sunr snens legate inre ele- deoarcce ljbenatea gendu_ii
uiei persoane Era
posibililarea exprimarii oprniiior cu pri\ire ta ceea
ce gandelre r""r;.r,";;..i;
lrpsrt5 de sens. De asemenea. lihen rpa.redintelor rcligjoase rine
coni de raprul ca.
d: regul;. concepliile despre tume. riaLa Si iumea inco-nluraroari.r;i ;;;;;;;;;
rerigroase. tre conceptii laice. De fapt. ins,iri libenatea consriioKr
tace pane dinn_un
concepr mulr mai larg de tibe1fu de opinic care inglobeazd
mai mulr areoruri
rdreptul la mlbrmdlie. lrbenarea de g;.rdjre. libedare" consriinlei.
dreDrur de asocrere
secreiul corespondenlei Si libeflarea de e\pnmare,
Secrctut corclpondentei 241
Texiul constitulional prevede ca libertatea con$tiinfei este garaniad. Ea trebuie si
se manile\re in qplril oe loleranla )i de respeLr reciproc. Toleranla 5i resDecrul
reciproc al per\oaDelor. una lala de ce"lalla. face pane dLn ralonle umane. ir
juridicd se spune cI dr"ept t unei persoane se intitltle pdnd lriinla
acoto unde acet ttript mt
incalcA dleptul unei abe persoa e.
Tot in conlinutul liberetii con$tiinlei infi qi dreprul pdrinlilor al tutorilor de a

Si
asigura. potrivit lropriilor convingeri, educaiia copiilor minon a caror rnspundere 1e
revine. Datorifi indaroririlor pirinte$ti care le revin, ptuintii au dificila sarcine
de a_si
edrca copi . rar acea\la educaiie .lu Doale fi tlculri conrra con\ ingenlor lor
Cultele religioase. Cultele religioase reprezinti modalitatea de exieriorizare

a credintelor religioase. Aceste culte sunt liberc $i se
organizeazi potrivit statutelor proprii. Constiiutia insri-
Iie duar regula conlonr carcrd ir relatrle d:ntre cuhe.unr inrer,,rse orice lorme.
mijloace, acte sau acliuni de in\.Trjbire religioase. Aceastd reguh are legaturi cu cea
de toleran!i !i rcspect recrproc cc lrebrie .i .e manife.re in cadru. hbenalii
con)t nte'. ln ceea (e pri\e!te relatjd drnlrc .tat iicLlle. Conslrtulid rn\tiluie -egula in
codormitate cu care cullele reiigioase sunt autonome ibii de stat se buc; de
$i
sprijinul acestuia, inclusiv prin inlesnirca asistenlei religioase in amlatl, in spirale, in
penitenciare, in azile ;i in ofetinate. Sratul este separat de bisericl astfet
ci;prijinul
la care se refertr textul constitulional are in vedere doar asigurarea de catri siat a
accesului fiecdrei persoanc la culrul sau reljgia pe care o dorerte.
Secliunea a 2-a. Secretul coresponden(ei
Art. 28 din Constitutia Romeniei. Secretul corespo entei

Secrctul scrisorilor, al ietegramelor, at alror rrinireri po9lale. al colvoF
_
bjdlor telefonice rj al celoilalte mijtoace lesale de comunicrc;ste inviotabjl.
Reglementare. Secretul corespotrdenlei este un drept fundamental

aflat in shansi corciatie cu dreptul la viatn iniima
$i
privata a persoanei. Viafa privatA qi intimitatea unei per_
soane nu pot fi respectate iEri o proteclie a corespondentei private a acesteia. bin
punci de vedere al conlinutului acestui drcpt, el face parte din
categoria drepturilor
social-politice 9i se inscrie in genemlia a doua de drepturi, drepturi pozitive, pentru
a
cdror existenl, este nevoie ca statul se se implice cre6nd reeuli care
sd interzicd
urilizdjea de c,itre alre per\oane d unor ddle !i inrorma,ii <trans igare de \ jdta privara
a unei persoane. Datoritd inportantei sale, secretul corespondenlei
este reglemintat qi
la nivel intemalional prinrr-o serie de convenlii intemalionale p.ecumi nech.ulu
Universale a Dreprurilor Omului (art. t2). pactut intemalionat cu privire la
drepturile
ci\.ile $i polilice (ari. 17), Conventia penau apirarea drepturilor
;i
fundamenla e ,dn. 81. Toare dcesLe acle pre\;d Drotrclia per;oanei impotri\d
a libertalilor
oflcarei
rnflrLrJnr arbrtrcrc in !ia12 paniculara.du in co-ejpondenF sd. La ni\elul
Unrun
Europene, Carta drepturilor fundamenrale a Uniulii iuropene reglementeazd
secretul
242 Drct)t ile $i libeidtile sa.ial-politice ti dlept rile garanlii
corespondenlcj in cadrul dreptuLui la proteclie a datelor cu caracter personal previzut

de alt. 8 din Calla. Confoirn acestui afticol, odce pcrsoani are dreptul la proieclia
datelor cu caracter personal care o privesc. Asemerea dale lrebuie tratate in mod
corecl, in scopuile precizate Si pe baza consirnlimantului persoanei interesate sau in
temeiul unui alt motiv lcgitim previzut de lege. Odcc persoani are dreptul de acces
1a dalcle colectate care o privesc, prccum $i dreptul de a obline rectificarea acestora.
Respeciarea acestor norme se supune conholului unei autoritili independenle.
Obiectul secretului il constituie scri

Obicctul de proteclie al acestui drept
corespondenlei. sorile, telegramele $j orice alte himitei po$tale. convor-
birile telefbnicc $i orice alte mijloace legale de comu-
nicare. Enumemrea ficuti de texiul constitulional este
doar una exemplilicative $i nu una limilativ5. Practic, orice mijloc de comunicare,
inclusiv mijloacele nodeme de comunjcare (nesaje prin e mail. SMS etc ) intra in
sfera de proteclic a secretului corespondenlei.
Limite. Tottul consdtutional se limileazi a preciza doar ci orice

mijloc de comunicare face obiectrl protec{iei secretului
corespondenfei, iiind inviolabii. insi, nici secretul
corespondenlei, ca de rltfel niciun alt drept subiectiv, nu esle absolut. El cunoa$te
anumite limite. iar aceste limite tlebuie se se inscri€ in prevederile aft. 53 din
Constitulie rcferitoare la restrangerea exerciliului unor &epnri sau libellali. Existd
legi carc reglemenieaze situalii spcciale in care acestui drcpt i se pot aduce limitari
(ex. inlerceptarea convorbirilor lelcfonice in cazudle de criminalitate organizati sa
teroisn sau utilizarea unei corespondenle personale ca probA in procese).
O situajie speciaia este cea referitoare la cazul anumiior persoane carc prin natura
funcliei lor inlra in contact direct cu anumite date sau informalii ce constituie obiect
a1 secreNlui corespondenfei (ex. pogta$ul in cazxl unei telegmme; telegrafistul in
cazul rmnsmiterii unui tele$aq telefonistul in cazul in care realizeaza anumite
conexiuni telelbnice etc.). Acesie persoane au obligalia profesionald de a nu di\ulga
informaliile aflate. Dc asemenea, le este interzisi stocarca datelor oblinute ca umare
a ser.r'iciului preslal. Legea penali sanclioneazd oice f'apld de nature a divulga, pastra
sau utiliza datele oblinute ca urmare a unei funclii pdn carc se pot afla anumite date
Fi informalii penonale, confi dentiale.
Sectiurlea a 3-a. Libertatea de exprimare
Art.30 din Constitufir Romaniei. Libenaiea de exprimare

(1) Libefatea de exprimare a sanduilor. a opiniiLor sau a $edinlelor qi
.ibetu..d c! t'io, d( o .. .(.. ! 1 \ 1. gn, pirn.cri . prir masiri. fn-
sunere sau pri. ahe miiloace de comunicarc inpublic, sunl inviolabile.
(2) Cenzura de oricc fcl cste nrterzisa.
(3) Llbeialea presei implic. iiliberlatca dc a inninp pubLicalii.
(,{) Nici o publjcatic nu poale fi sulri]nata.
Libeftdtea de exptiharc 243
(5) Legea toaie inrFne nuloacelor de conrunicare in nase obllgalia de a

face publica susa findDFni.
(6) Libcrtalea de exprimare nu poarc prcjudicia demrilarea- onodea. vialr
p-ni. Lm r!e, or'(i..L..d<prr d!,op, dirdg.|(
(7i Sunt nrtrzisc de lcgc defiimarca Frii iia naiiunii. indcmnul 1. fizboi
de agresiune. la ura naionala. rasiald. de clasi salr religioasi, incitarea la
discrlninare, la separatism tedtorial sau la violenF ptrblici. prccum ii
nlanitestarlle obs.ene conrare buelor noraluri
(q Raspunderea civild pentru informalia sau penini creaiia adusi La cunor
tintl pubLici rc!ine editorului sau realizatoruhi, automlui, organizlorului manl
testirii arlislice. prcprietmlxi mijLocului dc multipiicae, d postului de.adio ,au
de teleliziune, in condiliile legii. Deliclele de prcsa sestabilesc pin legc.
Continut. Libertafea de expdmrre este un drept fundamental

inerent fii tei umane. Acest drept este stlells lcgat dc
;bendrer col..iinle', deoxre.e conrrii rl- Lrn.,rr ru nr
avea va1oarc daci nlr ar putea fi exprimati. De aceea, libedatea de expimarc ca drepi
fundanental nu poate ii luaia in conslderare decat daci este exprimata in public.
Expimarea in public este definitorie pentm conlinutuljuridio al acestui drcpl.
Datodttr importarFi salc pcntru individ ti pentru libera sa de^'oltare intelectuald,

libertatea de exprimare esie regLementati la nivel intemalLonal prin cele mai impodante
docunente: Declaratia Universah a Dreptu lor Onului (at. 19), PaclrLl intematronal
cu privire la dreptuile civile Si politicc (a.l9) $i Conventia pertru apArarea
drepturilor $i a libedililor furdamcntalc (ar1. l0). Confoin acestor acte, orice om are
dreptul la liberlatea opiriilor qi cxprimirii. Acest drepi include libertatea de a avea
opirlii iEId iirixtiune din afal.i, prrcur SL libertalea de a ciula, de a primi fi de a
rdspandi jnlormalii $i idej pdn oricc mijloace ii independenl de fronderele de stat.
Nimeni nu trebuie sn aiba de suferit dln cauza opiniilor sale. Acesl drepl cuprinde
libefatea de a cduta, de a primi $i de a risp6ndi informatii ii idei de orice fe], indiferent
de 1iontierc. sub lbmi orali, solis6,liptuiti ori aftislica sdu prin oice alt mijioc- la a1e
gerea sa. Exercitarea acestor liber1dli ce compord indatoriri fi rcsponsabililili poate fi
supusi unor formalitili, condilii, restrengeri sau sanclimi prcvezute de lege. care
constituie misuri necesare, intr-o societate democratici, penmr securitatea nalionali,
integritatea teritoriald sau siguranta publici. apirarea ordinli ii prerenirea infiactiu-
nilor, protectia senitilii sau a noralei, proteclia rep taliei sau a drepturilor aliora,
peDtu a impiedica divulgarea de informalii confidenliaie sau penrru a garania
aulonrdlc.r rr Inp.dlra r!alea prLer ii judec,lrorerli.
Conform Caftei drepiurilor fundamentale a Uniunii Eutopcrlc- oricc penoana arc

dreptuj la libeitatea de exprimare. Acest drcpt cuprinde libedatea d,3 opinie $i
libertatea de a prinri sau de a tusmite iffomalii sau idei f:r: amestecul autoritdtilor
publice $i ftrn a lne seama de liontiere. Libeftatea ii pluralisnul mijloacelor de
informare in masi sunt respeclate.
Constitutia Romaniei reglenenteaza liberialca dc expdmare, dand un conlinut

complex acesteia. Astfel. r^n Constiiulie surt reglemcnlare fomlele de realizare a
244 Drepturile;i hberfilile social-paliti.e ti drcptutile Sannlii
libertilii de exprimare qi ceea ce se poate exprima 1iber. Din punci de vedere al

lormelor. sunl enuolale ffmaroarele forme de exp-irr are: pnn \ iu grai. pri.l scris. priD
imagini, pin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public. Din punct de
vedere a ceea ce se poate exprima liber, Constitulia se referd la libeftatea de expri-
mare a gendurilor, a opiniilor sau a credinlelor $i libeftatea creatiilor de odce fel.
Libertatea piesei. Libertatea de exprinure presupune $i libertatea infiin-

Erii unor mijloace specifice prin rnlen.led,ul cdrord per-
soanele se se poate expima public ai sA se facd auzite de
catre ceilatli semeni. Presa este urul din mijloacele cele mai cunoscute prin inter-
mediul careia libertatea de exprimare se poate manifesta. Libertatea presei implica
insA ti libertatea de a inliinla publicalii. Aceste publicalii au rolul de a rispendi
infomalia 9i de a infoma corect opinia publice. Nicio publicalie nu poate fi supri-
matn. Legea poate impune mijloacelor de comunicare in masi obligatia de a face
publice suna finangrii, acest lucru constituind o garanlie a responsabilititii presei
intr-o societate democraticd. Rolul presei este cu atat mai lmpodant cu cat societatea
se a$teapti de la ea sa fie acel ,,cAine de paza al de,n ocr"dltei '. Or. pentru a juca acest
rol, presa are nevoie de responsabiliiate ti de tmnsparenla in ceea ce prive$te susele
sale de finafltare.
Cenzura. Textul constitujional instituie, in ceea ce priveste liber-

tatea de exprimare. interzicerea cenzurii. Cenzura de
once lel e\re inrer/i.i. De Jsemenca. \lrprim.rea unei
publicalii este interzisA. Cenzura Si suprimarea unei publicalii sunt m:suri dure
necompaiibile cu o societate democratici. Supimarea nu semnifici suspendarea.
Supdmarea inseamna eliminarea unei publicalii de pe piaF. Suspendarea esie o
mdsuri multmai u$oare decat suprimarea $i ea nu este inlclzisA de Constitufie.
Limitete libertifii de Ca o ce abept, 9i libertatea de exprimare cunoaste anu-

exprimare. mite limitnri. Conform textului constitufioftl, libertalea
de exprimare nu poate prejudicia dennitatea, onoarea,
viata particuhre a persoanei $i nici dreplul la propria
imagine. De asemenea, sunt interzise de lege defiinarea lirii Si a naliunii, indemnul la
rizboi de agresiune, ]a ura lralionali, msiali, de clasi sau religioasa, incitarea la
discriminare, la sepantism terito ai sau la violenF publici, precum $i manifesdrile
obscene, contare buneld mol?vuri. Aceste limite pnvesc. pe de o parte, drepturile Si
libertilile celorlalte persoane (onoarea, demnitatea. viata particular; a persoanei sau
drcptul la popria imagine), pe de altn parte, privesc valorile societnlii in ansamblu
(protejarea valorilor na{ionale ri mentinerea unui climat de iolera4i ii bune infelegere
lntre indivizii unei ltaliuni). Limitirile instituite de Constitufie sunt $i limitiri impuse de
acordudle qi pactele intemationale referitoare la proteclia $i garantarea &epturilor
omuloi in materie de libed exprimare.
R{spundere iuridictr. Rispunderea iuridici penfu incilcarea drepturiior per-

soanelor pdn libertatea de exprimarc este $i ea prezente.
Dleptul la infomatie 245
Rispunderea poate ff civili sau penall Raspunderea civild pentru informalia sau
penfu crealia adusi La cunoitinli publca revine editorului sau realizatorului, autorului,
organizaroruiui manifestirii alistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al
postului de radio sau de televiziuDe, in conditiile legii. Enumerarca celor cale dspund
in materie civild pentru abuz este frcuti in ordinea celor cdrora le revine responsa_
bilitatea pennu infomutia publicati. In ceea ce prive$te raspunderea penah, Constilulia
prevede ce deiictele de presd se stabilesc prin lege.
Dreptul la replicl. DeSi nu este reglementat ca atare in textul constitulional,

pe cale jurisprudenliald, Cufiea Constitulionala a stabiiit
ce mijloacele de informare in masa au obligalia se facE o
info.mare corecti a cetatenilor $i in acest sens, dreptul la replica reprezinte un drcpt
coreiativ celui la liberi exprimare. Drepfirl 1a replice respunde inientiei de repamre a
unei daune morale picin ite unei persoane prin publicare unor infomalii ercnate sau
vexatorii la adresa sa-
Secliunea a 4-a. Dreptul la informarie
An. 31 din Constituti! Romaniei. Dreptul la infonnalie

(1) Dreptul persodei d€ a avea acces la odcc infonnalie de i.teres public
nu poale lL irgadit.
(2) Autoi ntil€ publice, pottivit competenJelor ce le revin. sunt obligab sn
asisure infornarea corectd a cetitenilor asupra trebudlor publice ri asupra
problemelor de interes personal.
(3) Drepntl la i.formalie nu trebuie sa prejudiciezc masurile de protectie a
liredlor sau securitatea nalonala.
(4) Mijloacele de infonnare in nasa. ptrblice ti privale, sunt oblisate sn
asigure informarea corecin a opiniej lublice.
(s) Sewiciile pubLice de radlo ti de televiziune sunt autonome. E1e trebuie
se garanleze grpuilor sociale i] lolitice impoddte exercitarea dreptului 1a
anten6. Organizarea acestor sewicii li controlul parlamentar asupra activitali
lor se reglenenteaza p.in lege organicn.
Reglementare juridici. Dreptul la itrlormafie este un drept fundamental in baza

ciruia persoanele se pot dez\olta spi.itual prin accesul la
informatie. Pe de alti parte, dreptul la informalie este
str,ans legat de libertatea de exprimare, deoarece gandurile qi ideile oricirei persoane
pot ajunge la ceilalti semeni sub forrna inlbmaliilor rispendite de diversele mijloace
de informare in mase aperxte in ultima vrcme.
lmportanta acestui drept pentru orice persoana a deteminat leguitorul coNtituant

romen se reglementeze acest drept, conform nonnelor juridice intemalionale. Atat
Declaratia Universale a Drepturilor Omului, cat $i Pactul intemalional cu pivirc la
drepturile civile qi politice reglementeazd alreptul la infonnatie aEturi de libe(alea de
€xprimare. De asemenea, Carta drepturilor fundamentaie a Uniunii Europene prevede
in art. 11 ci orice persoane are dreptul la libertatea de exprimare. Acest alrcpt
216 Dtefitritatitibe iitite so.tdt-patitite dte?hr.ite
$i eardntii
cLrnrilde JiDendteo de
oprnre >r ,_bcnr
rde, rlra"n-e.recu ,\a-Je,ran\ni,ern,or-d,i:q,r
p "roii;;:,;:;l:5i1:"".1,
o. e;u;;i; j:;,::;
rJ,.,-u,mr
lTil"i::.;::T.: o,ie,e , bc'r,e".
Contindt_ ( onl.nun.l
o"eDn,,u: ld inti rrra,ic
e.,( qrur conrnj.,
dar $i dinamic. i" ,,*1.',i"'- unu, uorlpler,
,*1".; ump.
a.*'"." t.i''oio'i^
r'.r acela$r
. iTll:
';:;1:: moo.."u
m:n-re
" i. rnrmar,er
" r ,d;*,, ":|.tu '*n", ',ut n, tn1t"crc a. ,:i1..
i': ;:T :"; ; :: T:* jl :s'"li :;:. ; H,'
t d :: ",i,'i,ll ;' {,"""J t'
jl:ff:1""j:'$;j:J j:::hlj*:i t' i":,,:
p
illp'l'"'.i'" ;": :r :;r;j
d''su'( ,' 'urm"Jer co,<.,; 't't""' r",'or'r'eu'. .,
e ;
:':,1:1",':
e. a d,n,"",. ";;,:l
*^,,,r i'..:;:
". .r maniouia ., ;:"l"il 1".,;,":iJ]'.l,il":,'l:il',i :;
J
piftrnrroare eqre de naturi
ea,\4ai mujr. orce inronrrrie
I'cb.,ie sa poar; il 1",; i,'llierJ r arcJ r.sp,'d{, e,o, rum,z.r "
""",r ;;i;."li
in,o..,,." i,,;,.,,,,,; ca,.,rc
:i1:::;:: i.
LirDirete dreptutu; la Or rle &enr
inrorma(ie. ;':;; ::":"11:1": ' anl-irr(
',r,.e ,'rfi.. oe apd-
,,",,.,, .,li;::: l;l.l::!1,:,:;lli l:,il;,i
,1 or,e nL neoure -,r.'"t;;1;
., 0,.,0 "".' -'",lila" r,-'':,'. qrir.i.;;;i,i i: l;;:
'a,una'; {1he,c. -;;i;";;..i: i,j.'il'li ": n'"'..," r,:ne'jro' ..L.e.un,a,ed
!aton rmp^nrnre .ec'rr"rea nar.unrra.
,".,*,i.i-"1'.,(".) Jepr(/ir.r;
- ," ","i,
e\e,nri,'.cd,i\a co'\rrrr''on.,r '"ce dra, o
,.
",;i;, ,;.;;:: ":::-u.
..n,rm(-a,e
i.;5;l; i ;t: :1 *if f:;:*#i:i,,.,"iirl" I l,;.,"#r:"":"t i"jt";

',n.t',n. .u p"i i,. r" j.r,i;,. l1'9'l p.n"r',' i'nimo\,.,icoe
'a illo-d
u'ep.'rrir
qo+ *'.rio"l,,a'"i.,ili'"':l
','"'.1'.
d; (o nr
re I od rr per'dl.
'pr(
'rdbirind .rrn;,ocrere ;;-,.;,:;,:',1::''".::" n cd e a, rul..
@..r1 ,4tonu, 'n,o",n,,rr
,".,,, o. j",;.:i,'."::,:,:::,: ,,::,: .,,:,;::_",";,.,1,,;:,::,
"i"):';i.:"::::i;1,i;:::,:.i!-,"" 1,'.11,j\rd"f.c/,
Dreptul laantenA. {oafr.11 sr aL/!olafei
r"Ulorcelor d.. comunicote
masi au deter in
p",,unJee p r m,.d u ['i]i;,r1i]:":1.:lllil:,i:l" .:,,iJlI.,';;

lfli:lilj;:i:::1, .,";;,i;,;,::;i:::;::,;iii"l,.l""il:.j,'.;TT;iT.i;
""
LaraluJui aLrdio\jzudt i_au

,
dire4,,In.n,. .1,, to\r asocrdi
,irro|-la,e. educa,e.
",., . o* * ,i,i,l],1:.1ii: :l_*'11",.
.lih.j;,:LTJ;:'J;:, i ru] *,i,:iili.::l'#. l;:i;fi .': ;::'i,t,til
Dre?tt ta inlomatie z1'7
in analizarea capacilili canalului autliovizual de a fonna sau deforma opinia

publlce nu rebuie si nesocotim publicul, care poate aprecia mesajui audiovizual in
functie de contextul siu socio cultural, il poate selecta $i uliliza polrivil nevoilor sale.
Deii nesajul audiovizual este ceva mai agresiv, nici in acest caz cornunicarea nu este
in sens unic. Ceea ce nu poate fi contestat este controlui integral a] mass-media in
regimurile totalitare $i importanla deosebitd acordatn controlului emilitorilor $i
studiourilor de ndio ti TV de cntre insureclionitti din lunea intreagn- Chiar $i in
democratii putemice guvemele au incercat intr-un mod mai subtil se-Si conserve
drephrl de supraveghere in domeniul ar.diovizual l i-
Impactul canalului audiovizual nu poate fi neglijat, dar

nu febuie uital ci c] nu
este singurul mijloc de influenlare a opiriei publice- Totodata, iD echilibru cu posibi-
litatea de influenldre a opiniei publice se alli qi capacitatea deosebit: a sistemului
mediatic de a transnite $i crea valoare cuhurala.
Eleml.nl1rl cheie ce poale contracara efectul negativ al canalului audiovizual cste

reprezental dc plualism. Acesta d5 posibilitaiea diferitelor curente de opirie de a se
exprina, de a coabita ;i de a se confnrnta in dezbatere publici, ceea ce va duce la o
rcprezcntal! a unei societi! diversificate fi in continuu proces de moditicare.
Completa dezvoltare a libeltilii de comunicarc nu poale fi atinsi in condiliiLe

unor constrangeri teh ce 9i {inanciare. Canalul audiovizual a fost ii este ur cdnal
nred"lo"ne,curnpdincru,,adotarilor.ehnicedinceince.na.o.'.Lic.te.bruu.
siu s-a creat o intreag5 industrie specializati in echipamenie tehnice audio !i video.
Cu toate acestea, modalitdtile de finanlare au rimas resfanse, ceea ce a hsat canalul
audiovizual la indemena statului sau a marilor grupuri financiare, punandu-se de
multe ori sub semnul intreberii liberiatea de exprimare iipluraiismul.
Canalul audiovizual este cel mai popular mijloc de inlbmare $i de educarc.

Radioul ii tclcvizorul reprczirti centrul caminului pentru najodlalca laniliilor.
tocmai de aceea audiovizualul trebuie se se bucure de o reglementare eficienti,
adaprara rcdli.a,ilo- culrurale. .ociale. polirire )i ecnr^n ice. fenrru . .e d,igura
libeitatea de comunicare, informarea corectl si prin acestea educarea pub licului.
De aceea texlul constitutional prevede ca serviciiie publice de radio ii de

televiziune surrt autoDome. Ele febuie sd garanteze grupurilor socia]e Si politice
importante exercitarca ftoplului la anteni. Orgarizarea acestor seNicii $i controlul
parlamentar asupra activitiii lor sc rcglcmcntcazi pdn lege. Dreptul la anteni
sennificd practic accesul pe care serviciile publicc de radio $i TV trebuie si il acorde
principalelor grupuri sociale Si politice (ex. patide politice, asocialii, sindicate,
paironale etc.) pentru a-ii face c noscure platformele, progranele, dezideraiele.
248 Drcpt ritegtihe iilite sociat-potitice drcpturite
ti goantij
Secfiunea a 5_a. Libertatea intrunirilor
Art 39 did Constftuti! Romeniei. Liberratea intruniritor
Mitinsurjle, demonstlajiile. procesiDnile
-ir sepor orsaniza sidesf:rura sau orics
"ii.
i"o*"t .r., ria*"
.,"
numai in nod lasnic. ftre;"; ,;;;;;;.
Reglemenlarejuridiaii. Libenatea inlrutririlor e\te Ln drcp. lLrdamental
cL
(aracler sncial
.i poli c. Ll lace pane din catecofla g;
idr
d ..ttbea.ititt p"6i;, ..in c,re iurr i".f",.,,
oe e\prmare jau dreprurde ajocrere. prin fil"",,i,
decrindlarr ,ar. tioenar.a i;;;il;":;.
un drepr 5Lbiecri\. ;ndi'Juat carc apa4 e
nunaj
acertur drepr nu poare tt insa decdr rn grup ".;;l;.;."il;.;;:;: d'";;."
de pejsoane.
rnrmnirea presJpune \Eangerea ma, 'u"i.,"ii,llJi.*
mutior'per.""''" ,, "."t..,,t;,;.
(.ara drepturjror ",,.i,
rundamenrate a uniunii iuroperu;;";.0;-,.";;. , .iil::
persoand are dreptul la libertatea
de ?ntn pasnic;-Reglen'entaJ<.rcce-lujdrepr
nr\er inrema(ional u.no i,nponun,u ra
- *6".o.Jf
_ iare \e buc.ra libefialer inlrlnrnlor ca d-ept
fundamenralal persoanei.
Con{inut Textul constitulional face relerire la mitinguri.
demons
rratji. procesiuni. precum )i orice ,fr. i"i.,"in
nr. 60 tooi prirind orgariTarea
f."""
rilor publice, sub tirutah'a de,,d,tuna,i p"trx",r !i A*,r,""r* ,a,,ii_
lirle..manrleslalirle. cunpe
titii. iril;;il.ffi#"#
lljle \poni\e. proce\lunjr( i, dlL(Je a.enenea. {rddar
te\tul consntultonal nu restrinse fom.k
nrjloa(ele de rcd|,'dre a riberratj: rnrru-
ni.tor. ta.dnd descbis6 tir,rn.oaot,rarito.,i
. In
cdre \c poale e\pnma aceas.a
mnuniritor libenaLf c
Drslincliz dinrre mitingun. demonsrdlri. proce.,unr.

manrte\ral::clc, e.te ureu.ie
Ierlr,/ar deoarcce /a1o..a*r ele au un conlinur ,;,n,,*. .*. . r. ;,-,':::"::
rl:l a dres,o. adunari pubrice,* d".;":;rril';,'" "-_
::ii
Drocejrunrie natum retrgioas;: maDiteslariite ii J,"l;#, ;:;,::::
nrtu,E cutturat; .,.., pl;.1,..;;;
tormutarea re\lutur con.rrlutionat re^rto
c.i rnrrng.rrle. a.."""*, f.,i",,i"ii ]
nite .unr torme de ,nrn-nire innrnrr,te por
I nru,i*. .,'""' ,; ,.: :,"i:i;,
constitDtional nu face njcio dNtincrie in "!,
tu*, j" ;. .;,:;.;i,.;' il
i. l;l'il,
:li T:t ;:,.i::il':::,11ff 3
rn"unrn \unr garanrare de tele tubi tq non #;II
.li5tias,, , ,;: ;;;;,,,;;;;;:;';,;::;'r:.i.
l:f
i,l:
Regimuljuridic. toaremrtinguriie.de-nonsuatiite.manrtenaliite.comDe_
li{iiie sponr\e. proce5unite \i ,,,"r",."_---"'-_ ll.
",r"t ;" ;;;;-p;;;;;ri;,i,iJ.
o-ganiza sr desr):um
cu prorectia parricipanlLlor 5i a mediulu
norna,a a dnrmuri,or pubr,.;.,-,;;;;j,.l,1: il1;,lli,ii,iu:,L=^
l:'"Y:i: l. oanua a pune.in primejdie o,dinca
{anetor. tntegflialed corporal;. \ i,rla si ""jiilll;
rio,ii"u--u-'"'.".',^,u
5au burut tle a.e.rora nn ut. aomeoiutul
ue a.(rnened. roare adunante p.rbtrce or,Uti"
trebuie sa \" a..n*"_ mr, i.rlJr..i
qcesre rcguti sunr
necesre deoarece d.rtel a" ,ar"-, ortl.. ",ii*
.i i.l;r:;:: ;.;
D/e?tut de $ocierc 249
reguid, in public (in piefe, pe ceile pubtice ori in alte tocui h aer liber).
A$adar. orice
intrunirc trebuie sd respecle urmatoarele regulj: ay sa ne pagnica; ty sa ne Art'arme_
In categoda armelor sunt incluse atat armele letate,
armele de foc, dar si alte iipuri de arme.
9i
"at ""te
noo letate, p.ecun, ll
Aleturi d€ aceste doue conditii instituite de textul constitulional in ceea ce
prirelre de\l))Lrrarea inruninlor. legea porte slab.lt ahe regulL.
5i le\ru1 constiru_
ronal nu tnler/rce_cce\r lrcru De aceea. sp,e e\emplu. Leger tu. 60
Iqqt pnrmd
orBanr,/aJea !i de.lilrrarea adunafJor publice s!ab:lerre cd organi,drea
ri desDlu_
rarea adunArilor publice sunt interise ?n imediata apropiere a girilor, porturilor,
aeroporturilor. srariilor de metrou. spitalelor. obiecrrr elor mrlrrare.l uniraqiior
econo
m:ce cu in.tdlalri. ulilaJ(.au masini cu grad ridrcal de pencol n e\ploatare. De ace_
menea, este inierzisA desfE$urarea simultane a doud sau mai multe adunari publice
distincte, in acela$i loc sau pe acelea$i trasee, indiferent de camcterul acestora.
Sectiunea a 6-a. Dreptul de asociere
4rr.40 din Cotrrdrutir Romtniei. Dreprutd( a,or,ere

(lr aejlen'i p^r AJcm l,be' n panrd< po.iILe. :o .indicare. .r pa.rondre
- 'e
siinalte fome de is..inP
r2, PaniJele.au uEanr/rtiite cJre. p,in.copuflte ori pr- acri\irarea .or.
mi irsla imDo,ri\d pLmtismJtu, potrLrc., prin;ip|tor ,rartui de drepr ori a
suveranitntii. a idteeritalii sau a independenfei Romeniei sunr neconsriruitonate.
(3) Nu pot face larte din partide potitjce judecntorii Cu4ii Constiiulionale,
avocalii poporului, magisrratii, nemb.ii activi ai matei, polilittii,i alte
calegoriide functionari publici srabilite prin lege orsanica.
(4) Asociatiile cu caracrer secret sunt interzise.
Formel€ de asoder€- Dreptul de asociere este un alrept fundamental si

cuprinde posibilitatea oricArci persoane de a se asocia
liber in difeite forme Si tipuri de organizalii, cu scopul
de a paticipa la viala politici,
ttiinlific;, sociah qi cultLrala ql de a_9i reaiiza o serie
Je.inrerese.le^girime comure. CaranLind o.eptut ta t,U.ra a,oii.re. ai.poziliit.
tegri.
rlxbile(c )i 'ormele de asocjere. Cons rulra RojnaLniei prevede ace.re forme" de
asociere in art. 40, 8 qi 9. Mai intAi, art. 40 din Constitulie prevede ce
,,Cefitenii se
pot aro,ia ltbq tn pa\kjp patitae. in .ndicate in putoiat?
i in rttc lom, de
a:orip'e . ia..an 8 ti q definejc partrdele polilice 5r .indirarele stabrlind ca panrdele
pol;rice.conlribure la definire" Sr e\pnmarea \oinrei oolirice
a ceulenrlor. relpecuind
suveranitatea nalionali, integritatea teritoriah, orainea ae drept ql-principiile
aemo_
crafiei, iar sindicarele contibuie la apirarea drepturilor qi la
iromovarea intereselor
profesionale, economice sociale ale salarialilor.
$i Agadar, fbrmele de asociere
r"eef:T-r.ntale la
ni!el cor.rirution"l sunr panidele potirice .indjcarete. a.ociariite
1i
tunda(iile loate aceqKa i$i de.t]soaE actrv atea rn baza unor reglementari
legal;
adoptate de cdtre Parlament.
250 Drcttu / it e I i ! ibal a li I e s oc i a !-po t i ti.e i .trc
S F u t jte gd tuati j
Se poaic obsena ci lormele de asocj(
u,,r "itr.,e. a"
"rc.. . ; ; ;
-;:;:lT;":.:':;,:i:;,11
drept privat. promovarca " apararea intereictor
:::,.:,:i,:;.: :::
s dir"","i". g*i,,ia-"j"""_o,r Li",l_:i
ll1l
,l c:, f, ,e-rirc. "an,r,,,,r.,ri.,,,r_o''" .., .;.".;;t;,".;
''npo(rnrrJriI:\l'rcl'a drer'-lri de a.u. ierc. r-orrere ae ".;;.:,
i-ocie,c por I .."ri,,*,.
i, ,r(r caregonr. I, t nLlre d( \cup.r.r.e pe .arc t( rr..arc.c rrrt
)r odc<.e (Te
Lrrne".,i r r u,iti/dre per indenri,,i"er
n_ ohrc. r rct"";,;;,,;. .-r;: . ; ;]:;,;.1.
$1. Asocierea in partide politice
4soticrea in partide l\toric. l.vsi

nor'unea d< panid po'i,ic.r sL,Je..r o evo_
pottttcc. lu,ic .orsrantr de r ,unur, rinlu,u. l" ,n..p.,r. uc..r
,c-nre r nu 5ernn
fic" at.(e\" decnr o anu",ri .enrlirrrr
po :c;. un !rup d( n(Jso. r( c4r< . !eau rcom.rrra"_
/r-rca ta o rdc< rc-ir,ca dlu ne. r on., r td R^m,r,<j dcL
t8bhn,,",1i:a.i:i,
ta pafiiaA" pofitice 5i rn.i -orrtiiriiile ji"
prevedere - apress,.r lerirr referiloare
l02lri laJS rL tolu.e\cdccrr re-re1 \.r m.i(ar teAite cter.oldte d," ini, ., l"i"
l:l
..*
il, de par,,J_ ooriri, rec.sra'a -pcr .,;., ;;:;"
;.
"l:i-"-':l:potrtrce. ree\-dndo (ge c"dn aparLjdeor\auorpri,,lriitor
org,rl/atI
poi,rce "";,i:;
Au e\ \lar n5a \. d.l< norm. tr\e c.re \e rctereJu Lr pd"r.dele
doco nu re menlunnj 'n mod .ro,,cii
,i organiuarir,e
f"li,',.:: :.'i"l
x,,4rlrorr tr d(cembrc lal8errprom, eald i(ger perr,.L.nf,nt"., i.,.:ff;j';::;;
^.r;,';,,; o,nr.r,rni",
uu,,,k rrornuJ Ken"5renr \d{iu1ate. r"r prin L(ge" r. 514.04U.nrit
u(rer(J 5r.l \at onrl I .!:onar. ia V ,.. r.,a I ..gjonar; ro.;n
er" ..ngrLla r.(L,o.(Ij de
citre stal. Nici Constirulia Romanici aln tS+s iu .""fi""
patidcle politice, insi Conslituria a;,, ro52
p;;ae.;-;;i,;;" j;
560u1"u4 h ;r; .;;;;;.#*;
Partiduiui Comunist Roman de unic reprezentant
al poporuiui roman.
in-ciuda inexistentci unor rei.eriri spccificc la pa.lidele
poljtice, din toare acteie
-^
nornal \e -lcnrionorc r' <nn, rc/rtla,r,trepnt
dr,-..1. ,., pJa. n"iii,..",
dniniledccir ,cr;lenilor rnnin:(n.srinr rdr,boopreci,(:i,,ri""..^,.";;;",;
de drspoz(iile constitutionate. cetct.tr. t;
:1:,::.,yi:*"."":,,,,,""."..","0.",,ii.'iJ,',if[".:.fl:Xil;:,:i:)"1;";
tc dc drepruF poliLi.e .r ca rrmarc
pa(rd( po'.rice n,r .rn Jcordar( (eratelrtn- 5rEini.
r...,...;,;
ltcr dreptrl d.
;tlo,n,rr.atta a:"q.4a l. :t/ci, .t Ronant,l ptnrtt)"....,., .r;,., ,"",
,,i;;r;;
pott', c an I dir r-nn.r,iulr prirc.p"r(to- | \\?,. ,;r,';;;.,,;,,:;;,
, i." n^,"a". a n :n ,"r* iS,,",- '
Asocierea in paftide Situatia actuati. Constitutia Romaniei din l99t

politice este un drept ce sriprF
leazi in mod expres ci pluralismul politic consrinrie
apar(ine doar cetdtenjlor ,,o
romAni. ",ai!,i ,, ? BdrJa i d .1..n,o ,oti t .^,,t dt,anatp..
Dd-r.Jelc po'ricc Lrrand a sc cnr.r,rur pi
a_..desrapr.r
acl \ t"t(a Ir conJi r..e tet lo..r.r. Jfl. q0
aI teeer
lundr..nr. " nu peT.,re r.o(ier(r i1 p- .dc potrlr.e
Dreptul de asociete 251
decei ceaFnilor Romaniei. urmandu-se asifel principiile constituliilor anterioare.

Prevedeile legalc sus'amintite. reluate in art. 6 din legea paftidelor politice din 2003
au lbst justificaie doctrinar prin faptul cA cefilenii srmt legali in mod indisolubjl de
statul cAruia ij apa(in, prin calitatea 1or de cetilean, avand un interes direct ca statul
respectiv si lle guvemat in mo{l responsabil ii eficient. in aceaste viziuDe, strAinii $i
apatrizii nu ar prezenta ,, gdJ'drltt " suficiente ci decizlile sau opiniile pe care ar urma
si le exprime prin vot sunt luate in cuno$iinti de cauzi, fiind posibii ca ace$tia sn nu
inteleaga realitalle unei societeli din care nu fac parte. Nu putem face abstracfie aici
de o alti preledere constitufionali, iespeciiv ,ld€litatea fqn de $rd Obll91\ia de
fidelitale 14i de palrie esle prima din indaioririle fundamentale ale ceidleni lor romani
stabilire prin Constitutia din 1991 fi apare practic in toate constituliile din lume.
$2. Asocierea in asocialii qi fundalii
Asocierea in funalatii li Istoric. Dreptul de asociere al cetalenilor romani a fost

asociatir. recunoscut de toate constituliile romane api{ute pani in
prezenl firi a se lace vreo disthclje din punct de
vede.e terminologic - intre asocienle cu caracter politic
(paftide) $i celeLalte fomc de asociere- ircepAnd cu textul Constituliei Republicii
Populare Romane din 1952 se instituia in mod exprcs rolul Paftidului Comunist
Roman de unic conducitor al socieh{ii romane$ti $i ca umlare, infiinlarea altor
partide politice era inlerzisd, dreplul de asociere al cetatenilor fiind insd in continuarc
recunoscut in ccea ce prive$te celelalte forme de exercitare ale acestui drept
in principiu, atunci c6nd vorbim despre dreptul de asociere ne refcdm la dreptul de
a crea persoane juridice. Constiiulia Romnniei dir )866 prevedea in art 27 ca
,RonAnii au drcptul .le a se asocia, conJomAndu se legilot care srryemeazd exer'
c4iut arc$ui.trcpt", insa Constltulia Regatului Romeniei din 1923 a plecat de la
considerentul ci se impunc precizarea laptuluj ct dreptul de a crea persoane juridice
prin asociere nu esie absolut, adicd nu oricerei asocied ii este recunoscutd perso-
nalitatea j uridic!. Astfel aft. 29 din legea fundamentali menlonali anterior prevedea
cl ,,(2) Dreptul cle liberd asociali ne nu inplicd in sine dreptul de a crea persoane
iuritlice. (3) Contliliunile in cari se a@ftld perconalitatea juridica se ')ar stabili ptin
o tege speLiald". Reglementarea speciah la care facc referire norma constihtlionah
citati a constituilo, incepand cu 1924, Legea nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru per-
soanele juridice (asocialii $i fundalii). Persoanele juridice create in baza acestei legi
aveau calitatea de persoane juridice de drept pdvat $i nu trebuiau sa aibe scop
lucrativ.
Trebuie remarcat faptul ci, de$i Constitulia Regatului Romeniei din 1923 acordi
dreptul de asociere numai cctilenilor romani, Legea nr. 2ll1924 permite qi cetele-
nilor striini sa lbrmeze asocialii sau tundalii in Romania. De$i nu precizeaza in mod
direct acest luct'u, iegea sus-menfionati stipula cd aceste forme de asociere erau
eate de ,,pa icuLari ' (art. I din Legea nI. 2111921), iar an. 12 i]lr'punea c^ ,nen-
lrrii arganelar cle .litectie ;i adminisfualie" sd fre ,,cel Pulin in najoritate absolutd
25) Drcpturile Si libeflAite tuciat potttice
i &epturile garcnlii
?i'{;:;îi?T";"ij' ' -ntari') ceilatti membri ai asociali or

5i llndaliiror pureau
Dreptul de asociere penht

crearea u asrr-ei de perfane juridjce de dr<pl pri\
<m recunorcul nu numri per.oaag,61 al
6:or oe'so$e jur;d,ce .or-dne sau
.r'a'"e. cr,ia.5' o.ôun.;;,#;."., JJ" ;:,:,arro'
1g:*:,'"trutrj;:,;;fl:ii#j,i,illi:t;"'ii.,"i;:Ii|i:i
asociafii. f,,,*" ,li ..
,,,,",," l?li,i, :"::;[";:,":l:.,;lll"tll,fl lli;
o
"l Aciq ac'
d,spoz,ri,re Legii ,, ,"!.1'iTJ.i'",T
2o 2000
d'nne ';;;;; ;;;;, ;;
"..
minore pideoroin proci;*,i ceJe doud dcre nornari\e fiind
in.'e persuanete 'till1" i"'.i;;:l':1 ro drninclie ;nre omdn i sr srdin, ici
rc
i
li.l;'i"" " ceer ce pfi\<)re dreptur ld a(ocieres, n
erceprid raptut,ri'')r..
.r;";;;.,i;il;;" cu
jL'idica. a.;c,e,i re /d,',;.;;.iJ;;:::- fl ..rca si asociari; rlri peAond,,,d'e
propt'\ permile dcea'rd saelrrDrral:l
obligari\ildrea *
o. .""o"".,opul
r!alofltarf, celireni "rn,""i
rcmar . Desi c*,u.T T
asocrali<i sau tu'rda1,ei sa fie
rn
::,-1: 1"t,tu-. .,"*,"

uuvemurur 2612000 nu"i,,,i.'. i."]";:il: i:X#i;.,'l,:: _iffiq.3l:?;:j:
nateaza deloc e nor,r,n'. cerarenia nec,ard pmcric
njcio rere\anra. cd urmar;,;;;,;.J;-"1*.:
,n imp..rim.nr peno,, oiil;: ili;ii ::i::iililll,liJ,".,,Lffi |;;i1;;''*
53. Asocierea in alte forme de asociere (sindicate, patronate
etc,)
ln rindicate si lsaoric. Dreptul.de asncieje
in (indicare
patrooale.
_{socierea (r:ins legar de
j" }i patronate esre
"r"., * *i,".r., iii..

dreprut ,. ,,
private. inain
Romdnia ecum
p, . ., .""n*:j:i*"1';,il1 ]J# il.::,i,#f :.:.:.'i;
generic drenrunte. conslitulirle gd'anrandu-le. in
o,*h,J ,n"""ir..rltr\are'lrainrlor. rnclusr! mod
insd ab\olur. a".-*. ipatri/iror. nu
"*.,i, l,
', erd
"r,(lxoscul
*.1 l,.ll;::;lkl;i,,t,,",,:::::l "Tffi.::,::,i:: ::#illl il[:::], l:
.''ninii o,'.,, .".r'oJjo; 1]il,: onare drume derermina,e
tl"ot r la asocic'ea .indicaederefiind
;',il;,j':'"' rere.
"rp""..i. u,ju " '",,*, "o.Jli;

recLrnoscur 'n
rraramen, irlre cehten,, ,;.;;; inrerprerir ca o.dir"'renra de
;, ."1';,;i';:rebuie
dp.rut ielati\ rdrziu. d to., ,;*;," usud((e rn(dsr nol'unea de sindicrr
; i f';manran sociale Jd scari
a
mondjala. iar a..p*t
-e""jro.;.: :":'.f'l'-l*
conre'rar .i chro, repnm];;:;;;'rr";li:"t' rn\cari sindicarc a ros' puremic
rume. purerca p,"-ir.'. S' in Ronrinra. ca pesre ror in
*,0i" era aproape ab'oiure. teeite
erirrenre regtemenrand ".r.1,51ii".1',''''
n;rl ;;l;.t"]1' lpr'tedu
s propri ansajari .r"'i,I,j,,"".1i.i,'1;:JiJ"::':1;Jlj,,"::,."ri;lll,7
'.."
DrcPtut ile dsociete 253
Romane din 24 septembrje 1952 care

sindicat este Constitlrtia Republicii Populare
:ilil;; ;. il ',i. i""i''-it* * t"*se1e celor ce muncesc ei in scopul
celnlenilor ReDUbhcr'
o.r,olL,n' uo'rirrll' po'rlrcc fi oblLe)li a maselor nopulare \indicate
0"" n"te* *fi ureplLl de a'o(iere in organi/a(ri ohtte)ri in
'f^* ".igura
:;:;;:;#;.";;,;;;""'p.'.in'.. *gn"i"r:r de rcrnei de rincret o'!aniza\ii
lfor,'r.. u.o.;"r'. curru.alc. rehnice >i 'riint'fice Se p"': i:,:::?^:'::::'r::
-.'i]]1.il,i
asocie-e ,n ,rndicare (ra reLuroscrt '1umai
ccLirenilor' t^'t'1'""'t;
li
dJeph l oe a muDci inRom'nla darlncoDorlrr
,."n"r.*'o-'"lnr"ti""
in peno.ida comunista
16 i948 privind
Astfel, Decretul nr' 238 din septembne
":ti.".-i"
'""'.',f.*r,tif-,"n*ubrlcdPnpulardRomaranrenl'onacaace'tia\enotargalaLn romane AC(rr
o;.""ir. a" rr f,pl, condrl;;l< erd!' lasdre l'i ldl tudinea auror'E(rlor
asociere in sindicate sau
;";ffi';;;;; fnJea nicio referire la dreptul la
" '<i"-","'r"iiir. rcgl<nrenratc de legr5l"ria

*,'-rle Urdtronarele) nu dLr foqrauricrru5reredec;r reaj{ri la inllueDra tor
. ;:;.;.;:;,/... ,...re forme de a-ociere rru
o in cadrul socrcra{rr De-rgur' au <\ist'rr
-li ..'. ". .". ''"a"arele du dobandrt a' nrme dar n!' inrr o ro'md oreani/ara \i c"
".';;;ii:i;##;;;; o'""i""'' rodre
:;,".;;:l;;;;;;;'";','",i ,"' in don'enru in penodJa cumun^tl
""n','i' cu pr;\ ire ra ndrronrre
i';.i;";;.';;:; ; .'t;ru'ivirate 'tarurur' iar o Iesr(menrare
idre derulau araccri ;n Romanra
l: r, 1"""i1i,i. a. "rt"cL Pu{rrele fi'-e 'n;ine
iratauinmoddifectcusiatulloman,negociindcuacestadrepfurile|iobligalii]eceie
patronatele Situatia actu'lil Dune 1989 sindicatele au clpetat un

Sindicttele Qi ri'nd Iecu
i" ror rnpondD] drefrul de a\ocrer< 'indical;
"-r"*i".""lrr-l".idice no'Ltrt de Con\riru1ia Jin laol Prima augu'l lqql
ii,f""i,
reglemenrffc
po\r-comunr'la a losr Legea nr' 54 din 7
s nt
tare pre""de" in a 1 aLin (2) ce "Sindicatele
tle oryanete de itar' fala de partidete
politice si fald de o tare alte
intleDen.lenP tufi lorod'rr;'
*l;iîiai'''. ,''t topu'.'' ""to ucesror rofmedea'ucrer<
e'p'es .." reri'anct" lare r LJtitdtca dP 'atahdt at'I
"j,:)fi'1'g,i
";il ";;.",
""T#i."'," '";;:r;.,a
ingrdtiire sau autorizate preatabiLd' sd se oryallizeze in sindi'
"i,t.
de legea dialogulu'
in orezenr. d-eptut de asocie'e:n 'rnditare e're reglemenLar
in pisrrca/a \olu(ra (on-a'
...1;l'":';i;; ,:;;t,,btrcara Acrul nomarrr vigoare noale aoera d ul
.r",, 'n 1o0t.,..p."'i d\eea ca oricine lL(rea'la legal in Romdnra
fo*ofu."u f"gti fiLnd 'penoanele incailrate in munci"
"i"Ji*t
patronatcle acli\rL'lea aceslora esle reglen'enLdla Iol de
Leged
in ceea ce pnreste-o'zjnrr'
orr"t"lr' '".i"r * repLrblrc"ra An l dr dce'r icr norm'rri\ definelle
* fi"a ,pP^nana iuadib inqatt*''tati
peroana trzi'i auntt rtd
"*,"'^"f
ii))),,' ,.,,, ,,:," pntrt'\n tryii ne'eri' "ti Fa.tc;iure ia
o
'r"l .ai-"-, "":';";; '';" 'r"/!ih nbt't1?rtt a(
Lare dtln'ni'ftca:a ri t ilizen:a aptnl ia -up'lt
proJ;t i, ic'raitii d" co*urcntd ti carc a eajeazd nmca
salatiuLa
251 Dreptutite $i tibertdtite \ociat,patitice i &eptwite garuhlii
,
Secfiunea a 7_a. Dreptul de petifionare
Arr.5l din Constitut'ia Rominiei. Dreptul dc pettionare

(l) Cefilenii au drephrl sd se ua,es"ie autoiitagro. publice prin
^
fornuiate numai in numete semnararito,.
peririj
(2) Organizaliite tegat consriruile au dreptut
si a.lreseze petitii exctusi! in
numele coleclivetor pe care lereprezinln.
(3) Exercitarea d.elrutui de petjrionare esle scutid
de taxe
Ar or,irilire pubt.(c Ju ubtreatid .a mspu di td oerili. in renrenetL sr :,
^--(:l) srabrrrrc potri\ it tegir
(ondr(lte
Importanli. DreolLt de perilionrje e.r< Ll,rt dilrr( primete dreptui

jet:lene*i. fiina'n\cri, pentru p,inra darr
in Vemr
Charra Ljheturum (1215). Dupi aparilia constitugiilor
nalion,le. najoriLare! .rulflor oJ'nsc-i. rn u,\lLl con..irulrrlor
ior drep[l ta oetitronare
ca drept tundamrn!al c\. Cor.riruln 5panier. (r.ec,r'',.
r
r.prn-t.l
"...-.,i tr[.]
u.rl
ca er (a t.e rnsc-rs asd?i chiar.i in ( drr] drepl.rri'or
tndamenule a t r,uni furonene
cajt.pre\ ede rn an. 44 reglern(nLlr<a drcDrulur de oer,lionar.
vaUitina .a o,n= , er"r.*
ar unrun tr oflce per,odna fi/icd .au
J.rrid ca cJre drc -eSeCrnLr 5au \cdiul jocidl
,ntr-un ctat mcmbnr are dJeptul de adre.d pet p"1ame
" ILlui EJropean.
Caraclerisdci. Dreptur0eperilionaregaruntea,,,icelrlerilurDonbilrLd_
red de d .( adre,a cu pe.r! o r(drei auronui,oubirce
Prin rnrermerliur dreprrt ri ,te pel(ioiare, c<r;(e;ri inua
o'^" .r, *1" irarite.rarutu r s arr pusib,ri",* a. , ."r,
lL::l::l
oe rnreres persona,. c,r 5i probteme de inlerc. generJ penrru r,"." ",,i,
p,"u..,".
,ocierare. Dreonrt
,je
p.rtionare iace paae din Drinra genemrie de
garanlre. deoarece prin intcnr.eorul ruj e.tc
;r.p-,'., ;.;.-;;.:;;;.; ; ;;;
a\igumra p-^.ecl" turidrra efi(ienld a
dlro, drepruri \au inrerer tegrrirre. Din modur di
redacra-e
ro'n, obse^d un cdr.,cre, desrul de Jarg at d,eprutui " ,.,,lrrri i"".,iiri,"*i
ae p.ri1ion.,..
^;;:;.1;;;
r)-j:tTl (]i ceratenii se por adresa oricnre; autorirafl pubtice prifl peritii.
.^
rermenLrt de..autoriti(i pubJice \e rele-a nu.1oa,
la acele.r"rorri,i rn.c:..e in
Constirulie in Titlui III, ca fiind autoririti pubiice.
(ex. Avocarui poporului):
ci qi f" ;"tit"iit .r"t,rri
"rt" "i"
b, faptuf ct \e pot adresa cu pelidi autoritdlilor pubtic( nu doar
c€rAtenii
sau grupuri de cettlteni ci ti organiTafiile tegal
conrrituire rf"
termenut de ..organL,,at, tegar .on,r,rurre..
seLqeiege ,,j,
_r*.,"*. ji; ;,' ,.;;
"",a,"r1r""-'p".
neoah,monral con.trlr,ite in ba,,a drcptului
f. im, f ",;";"
.'.i, ,i_;;l; :" ;;: .
panrmonrat.(onstrtuitc
c)
in bala deprului ld libera inii.jari\a e(onomrrj;
cn obiectul petiliei formut.te poate fi aperarea \ar
-laptul valorificarca
unui drept, dar $i apirarea sau vatorilicar€a
poatr insenmd cerere. recldmalje. sesi/arc.
f.t"*..
".rie.r.l N"1i"""" a" ,p"tii";
ptopurerc
d) lhptul ce pefilia poaie prh; nu doar apirarea \ru \atoriticarea
sau inleres personal ci )i ap.rarea sau raroriricarea unri rtrenr
colectiv.
,;;t ;;;i-.;;";;;;!;
aaa. and\.!e r Jdtr',ta'e tubt;'i 255
D\lt.tp- va
Condif ii de exercitare. Texiul constitulional inslituie o singura conditrie pentru

erercitarea acestui drept, $i anume formularea
petiliei
nuiai h numele semnatanlor' in cazul persoanelor
lizice. formltlarea peliliei ltebuie sa se fad in numele celui sau celor care semneazi
constrruire oblrsaria e're La per;rra
c' 'e laci
;. l,;; ; .;";, rrsrD'./arrrlo'resal respeclr\; A5adar' lilularul
n,mai u ,.rn'ele ce'rr pe (3re ri renrezrnra orgdni/d(r'
o ner'oanaJurr0 ca regar
J..p*tr, o. p.'it,ono'" poalc fi dl;l o per5â11 fi/rcd cal 'iDe dtcea le\LUl cunqtilu_
.".u.*,i.. n.ol,lirur.ri uebure \.r poa!, fi rdentrl'cabrli
declin:Lrea ideniiiilii in cuprinsul petitei'
sesizirile
;J' ;;;; ;.;;i;'llor
nefiiid luate in calcul
'nonime
Ace'lui drcpl al c('alenilor ii (orespuDde
\r obliga{ra
Rcqim iuridic. publice de a dspunde Iz' netrlrr
Jo'elalr\a a ruroriLir\ilor
ln lennenele ri in conditirle sLabilrle poln!rr legii De
f"plJl ca roate pelilirlc ddresrle auLo-
arern<nea. le\lLr c.rn\trLu\iondr dre:n \ede'e
;;;;r;;;t;.; ..,,i . o. ,*; c'""i'u':' "p"11"! "' 9:1i: :'i"t'l::.?:l]l
a JeDrului ci o garaniie x reuli/arii elecl've a dreprufl'or tr
.^.t1."*,
a.p'i"n 'r
intercselor legiiime solicitate-
Sectiunea a 8-a. Dreptul persoanei vitimate de o

autoritate Publici
Art. 5? din ConstituFa Roniniei Dreplu1 persoanei vAdmate de o

i,,r.,Ltat€ .ubli!a
'"l'iit"i-"* rn'Lndrcpr 3 ur' rnri-11 nf,r's 'cgirrn deo
'au
i: ','..,',
1 un d rd n Lrarr\ {L pr 1 ne$'Lrronarea
rn reme-
. ,.,;,",. '
nu, l-s"l r,
'
"'; e cerer"' , erc :1d'ep ;, !d JbrrnJ
si -ec nodrLeea dreDturu orerD\
,": .i*-',r, inJlrred scrulu n ren"mrea P"slbei
(2) I o' di "e""') I Ti'elc e\ercrrdnr icc'ru' drep' 5e ndbr'eic pnl Lcge
.
"c
"ir,l", ra'nund( pamnoo'r pe'rru nr'judtci'le. cdJnre
orin r'-'nle
,r.lcroi. Ri+L oov raalu e'Le 'dbi'rt' ' .lcrrd cundtrtile'cgrr
Lu rea-crdrnriL $ srrri
-'"."4":',1',-:'',,r,r"' 'dre ''-oL (xer' ira' I
*;lir'!a.
Drcnrul nersoanei \irlamate de o aulontale publici
esLe
Notiune. drep
un drep' fundamenol ce l"ce lane din categoria
lurilor gamnlii El este in stranse corelaiie cu dreptul de
per\oa4e inn-ur) drepr dl
n.riri,,nare. r\ind in teoere ca o \iLcmdre cau/d'i uner 'au
admrni'trdri*au prin
:;' i,'"u ;; ;;;:: * dc o a'orirare pubrica pdntr-un
'r; leg'l a u'e; cereri d' poqibilrLarea"cru.ler persor.le 0e x cere
ne.orutionrrea in eme'lul
dnularea actulur sr repararea
recJnoaiLe'e,r LlreptLlu: prelins saL ! inlere\ului leg;rrn
(aulorrlalrlor sarcr \r
lagubei. ccen d:eDr aDdr; c(ra{en': conlra cDu/u'ilor s atuLur
256 Drcptwite qi liberrilite socidl potiti.e
lii .*eptftite garelii
la despigubirea celor care au a\ut
:::Tjlatul
compodament abuziv al statului. de suferit de pe urma acestui
La nivetuJ Uniunrr Euiopene, Cana

dreDhr
4t t.o c"dwr ,dreDr tu, to t rra .a.inl,,,!.l,or.tundamenlare
an. d urrunir pre\cde ln
benercia. in c. or;,.y,e p,obt.n.tJ-rri" 'n1'"
" """ p.,:odna are dreptul de a
ii" 0"..);T"i:j:,x;:,,#iJ. #lil:: ,:.jJ31;,;l

,..."",u,
Unrun"^*
;t1-,,1 Acest drepr include u princioat
;;; *j;i]Ii:J' " *'"
decizi,re. o,ice p.r,,,"; adminjsr,ariei oe a-!i r-oriva
ca.ze e de cane in- iru ji;. ,:; ;,#;,
'nrla'e , u pr ircipiile generdle ";.iJ:'il:i.t :i:T,l#,li:,i.i:i,:;;L:,
comune legrslali:tof s.areror ,nernbrc.
Condifii d€ exercitare. ln-\-ederca erercilarii rce\tui

drept. ( onsLiruiia rmpune o
scrle,oe condlll nece\are, qces'ea
r tlr \ederc u_md_
al dolada vatiimnrii uoui dreDt suhl

garan,ea,,, anir dreprurte rUbie.r,,.-,r. a urui inreres legiiim. srdrrl
D.;::ti].'au t rnlere'ele ror les.:me. \u
once rorer(. ar p(Roanei esre proreiar.
c. d:::i1:' i"
il.l ".1,i::::i".""::;l;",:il,T::r}-ilii::::;,:i5:Tl:'.,Jffi il,;,:i;ll:::
;;*':,::'::lr*,!="i.;1,'.llil"'ll.iiJi'ii,:m
\aramarea dreprutui sau a interesutui ;:,1,:':1"*,:l,nl
;
-.-o, o auiorirare publicA.
carr€ r"eid, ;"1"i"-,i ." f",):;i,*
Te\trt consr,n (]'r. dr( i1 \edere do..
cau,,are de aurofiririle s.aruluj. acele \ardmari
rerrulnr or drcprur'lc $L inre'e'ere lesinme
\;Lamare dc arre
o.'."";. ;,'.;,;; ;'orerea'/5
i; ';; jill'.ll,'"[":ffi i:,;::
ii:b"nllil;; ",J,1 lili,ill,.l' ;l,tr::i:l;::;
c) vtrrnmar€a s]i se fi produs Drintrrl
narea in rermenur iegai,"ffi i;"",.#l'#,
v;ramarea produqa Dfin em'e,ea
ili.';'H::':":X",lJ:T ft:ff,:.
Je can( d.rro't.r ,.. ",",", r;
)r varatnarea produsa de caft( altofltatlle s " ":;;i";ill;;;;
:,::": g:., - *ila".i",.,l,il:',lff lli 1,,ilil;i.i,H: f i,I#l:
unut dlept s3u i lnur irreres legrtim unei
"i",,
:usurie 5i poa e ce,e
-"r",*,.,i],i
sur(nte (cx emjrerea unui eertificat
.,*,.",llii'li;:lllijljliJi#ffi ::];.i:
de srn, trn:: p(r$aFe.cu land'cap
ca,urd d(cs,e persoane,' .rn, ir baza
l::lt:::, i" i a",, .,i,",1.. il ;il ;i:,"i:::l ::ili,::,,;,;:::::"::1"i;:

tuo,. ar.ornrluli
soxclranl uner persoane sau nesoluhonarea

u cereri de care
rermenur regal. \.a .,,,,,'; ,;;;""
;;ner "urorrr;l,le p.,hli(e in
aceasr. 66i. *ri.'" ,.p--J,-ni.L;,;l:ll '' '' a rn'eferult'i LLrre' peFoane.
aurorizar i de con,m *ie ;;;;",:;;i:l;il:;:'",;"l ji'',;;ffi 1 "'"*',".'
;n'*:*m1.um;*,Lh ":n#, ;i#*:,1:r x: :
Dtept tile elusir politice 25'7
cereri, este indreptititi si obtina recunoaiterea dreptului pretins sau a interesului

legitim, anularea;ctului si repararea pagubei. in aceste cazuri, statul este raspunzdtor
patrimonial pentru daunele suferite. ln vederea reparArii vAtimirii cauzate, penoana
in cauza are rrmetoareLe posibiiita!: a) sA ceare recunoa$terea dreptului pleths sau a
int€resului legilim; b) sn cearE anularea actului care a priciluil paguba; c) sd cearA
repamrea pagubei. ordhea este fireasci deoarece nu se poate cere repararea pagubei
inainte de recunoa$terea dreptului prctins $i de anularea actului care a cauzat paguba.
Rispunderea patrimonialtr TextuL consiitulional a instituit regula conform cdteia

a ctat lui oentru erorite 'laLJl -dqpurde patnmon al pentru preludiciile cauate
iudiciare. prin erorilejrdiciare. sutur raspund( asdoa- perlru toate
rorr,e iudiciare cau/are oe autorrullre 'ale. n.r doar
pentru ercrile din procesele penale oli administrative
etc. Raspunderea statului este stabilitd in condiliile legii $i nu inldtura rAspunderea
magistralilor care Si-au exercitat funclia cu rea-credinli sau gravn neglijenld. Aceasta
presupune un drept de regres pe care siatul il are fali de magistralii care au sdvarSit
erori judiciare. Drepnrl de regres al slatului se poate manifesta numai in cazul in care
magistralii se fac vinovali de rea-credinld sau grava neglijentri Reaua-credinli sau
grava neglijenli trebuie probati de cdtre autoritilile stalului atunci cand exercita
drcptul de regres. Dreptul de regres al stalului se exercita de asemenea, numai in
limita despigubirilor pe care stalul le-a acordat persoanei vatimate Conditiile 9i
limitele rhspunderii statului pentru erorile j udiciare cauzale suni lesaE de catre textul
concrilLlroral 'pre a ll r(glemcnrJle prin legr.
Secliunea a 9-a, Drepturile exclusiv politice
Dreptudle politice apa4in in caiegoria drepturiior exclusiv politicc inlla ',dreptul de

in excl sivitate cetitenilor. rol" $i ,,drcptul deaf ales" Ele apa4in numai cetdle
nilor. Striinii $i apatrizii nu beneliciaz; de aceste drep-
turi avand in vedere ci drepturile exclusiv politice pri-
vesc participarea Ia guvcmare. Sfeinii 9i apatrizii nea-
vand o legiture juddici pemanenti cu statul pe teritoriul cdruia trEiesc, nu beneficiazi
nici de totalitatea drepturilor prevdzute de constitulia $i legile acelui stat $i njci nu sunt
iinufi de toate obligaliile ce revin cetilenilor unui slat (ex. fidelitate, apararc etc-)
La nivelul Uniunii Europene, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii trateazi
aceste drepturl in Titlul V al Catei denumit ,, r/ep turile cetdte itor " . Astfel, art. 39
$i 40 din Cartd prevdd ci orice celilean al Uniunii are &eplul de a alege 9i de a fi ales
in cadrul alegerilor penlru Parlamentul European, in statul membnr in care acesta isi
are re$edinla, in acelea$i conditii ca $i resortisanlii acestui siat. Membrii Parlamen-
tului European sunt ale$i prin voi universal direct, liber $i secret. De asemenea, orice
cetllean a] Uniunii are dreptul de a alege $i de a fi ales in ca&ul alegerllor locale ir
starul membru in care acesta i$i aft reiedinla, in aceleati condilii ca $i resoftisanlii
acestui stat.
258 Deptulile tilibe,tiilile tacidt potitice,i dre?rtite gurd tii
_ Deoarece drepturile exclusiv politice sunr in relatie direc* cu exercilarea puterii

de stat, vom analiza aceste drepturi in cadrul capitolului referitor la sistemul elcc_
toral.
Dupi criteriul cortinutului drepturilor, acestea se clasifici in:

l. Drepturile principii sunt acele drcpturi 9i tibertali care prin conlinutut tor
-
reprezinte adeverate principii pcntru exercitarea tururor cejorlalte drepturi jiberrdli.
$i
Includem aici: universalitatea drepturitor, egalirarea drepturitor. n;retroacliviratea
legii, accesul liber lajustilie etc.;
2. Inviolabiltntile suni acete drepturi Si liberlifi care, prin conlirutul lor.

asigurn viala, posibilitatea de migcare libefi, siguranla fizica
9i psihid, precum 5i
siguranta domiciliului persoanei. in aceasra caregorie inctudem: dreptLrt la viali, L
iniegritatefizici 5i psihice, libefttea individuali. dreptut la aperare, areptul la tiber;
circulalie, dreptul la ocroiirea vietii intime, familiale $i p.ivate, in;iotabiliratea
domiciliului;
3. Drepturile ti liberttrfile social, economice fi culturale - sunt acele drepturi

care asigurd conditii sociale si mareriate de viajd. educalia
si posibilirarea prorecliei
acestom. In aceasti categorie intri: dreptul la invatituri, drcptul Ia ocrotirea sinititii.
drepiLi ra munca ri la prol(c{ia cocrala a muncii. dreplu. la $e\r. dreplul la
proprietate, dreptul la mogteniie, dreptul la cdsatorie, drephrl la proteclie socialdl
4. Dreptudle exclusiv politice sunt acele drepluri care. pin conlinutul lor, pot
fi-exercitate de catre celileni numai pentru parriciparea Ia guu"rn-". io u""u.ra
categorie intri: dreptul de vot $i dreptul de a ti ales;
5, Dreptu le ti libertitile sociat-politic€ - sunt aceie dreptui care. pin

conlinutul 1or, pot fi exercitaie de citre set;lcni, la alegere, fie pentmrezolvarea unor
probleme qocrale. fie pennu oarrciparea a guremare. in acearra caregoric
rncluder:
libê(atea con$tiintei, liberratea de exprimare, dreptu1 la asociere-
informalie, secretul corespondenfei $i libetatea intrunirilor;
;i rlreptul la
6. Dreplurile garantii sunr acele d-eptufi care. prin conlinutu lur.jo,(a rolul
.
de gdmn'I conirrulionarc. ^Tn acearla cdtegorie ntra: dreptul .a pet, on.rre dfeprul
!r
persoanei ! alamale de c;re o autonlale publtcj.
258
De Capitolul XIV
de sta ^
. Indatoririle fundamentale ale cetitenilor
DLrpa srudiur acc.tur Cipitulde in\blare \Flr rcurr:

D
- si definili notiulea de,,indaroriri
fundarnentate,,:
1.
- si cunoaSteli clasificarea indatoriritor findamenrale
rcpre in drcprul roma_
Inclu
legii - sn cunoatrefi indatorirea de fidelitate
iaF de stai:
- si cunoa$tefi indatorirea de aptuarc
2 a Fn-i;
-{ cunoasrelr u.darorin:a de a cor0rhui financrar
asigr
pub/rcei
L cheltue,rlc
sigu
intet sa indaronrea de a exercita cu buna_credinfi
; lunoatteF d€pturile $j
don
Sectiunea 1. Noliune
Caracteri\tjcilc Asigurarc.r unu. crd,u, legaJ

dre indaroririjor ttDdamentate. .o(iale r oa,.enitof
-;;;;;r;;;*.;i:
de oerulare a dcli\itar,,
pro
cbre r.ar a unL,
,r."d*. ;
ser de dreonrj tr irbe.rati ;.";;.;,ri.
. ci )i
rncrrru,rcd uror obtrgatJi p."Lru
,l.ul".-o. ir"i,
fl :1:*' t":l 'ub,ecri\ al p<rco.,nei ,, core.purde
parlrcLpanlr la raportuiieJuridice
de a reso " ";ra"i,. -,.r,,i, ,l .li.,iljl
rdJri,raic a re"pecra'ca
'erJ,,nrJme. si p.!ar<
ceror arre suu ecre a. a, e; ;; ;,il#::Jfi
",,,.iTjl"lil{:0""'dreprului
:#',,'0...:i"#",1lolf ; i:,'.'* "'
pr( Pentru definirea indatorbilor
fundame nrur. trebuie identificate
caracteristice ale acestoru, cateva elemente
1it
a\ iadrbhrit, fLndanennk ,har obtiRrt;t
in
ctinklp ttnei \o.t\tdti. Jc ,aa ,httc,t ,. dt, pe,,oonelt Jere,n,n61.
-., 1o
oDdtit, Ji",ani ua.,ia ;n _,",,tune: ".
b) inJarun te tundanenale ,int o't
d" a"sl'arc a
Eatua,aa,,.r,, plu.,itot tua*.",., ,*, 'e'o'e uni :'
* ^*
d€
p( ct tndataririlc {un.lanentdte sunt n\ "'.""1i"l,iltte
"' ;1 ;i;. :
i :;i; : i;!!f
[, ): : ":
u,',,.,,-.*, ;"t- ii, r"i i:::;;::;{:f:
:!j: Ii ;:,,,
:L::,: ::':1";:fil:!: ;,i:::,
i!: i?:':,,,:;,,
Defnilie 261
Sectiunea a 2-a. Definitie
D€finilia juddicx a Plecand de la ideea ci nu existi &epturi fhri obligalii $i

lndatoririlor fnndamentale. cA obligatiile sunt o modalitate de a asigura exercitarea
efectivd a drepturilor, putem defini indatoririle funda-
mentale ca fiind acele obligatii ale persoanelor, inscri-
se in textul legii fundamentale a un€i 1iri, ce constituie o modalitate de asigurare a
respectirii ti garantnrii drepturilor fundamentale inlr-o societate, obligatii care
sunt asigurate de bunii voi€ sau pe cale de convingere, oriin caz de necesitate prin
lbrta de constrangere a statului.
SecJiunea a 3-a. Clasificare
in frurclie de contrinutul 1or, indatoirile tundamentale pot Ii clasificate in:

a) indatoriri fundamentale faltr de stat b) indatoriri fundamentale penlru asigu-
rarea convietririi palnice a persosnelor in cadrul nnui stat.
$1. indatoriri fundamentale fatrtr de stat

1,1. indatorirea de fidelitate fati de lard
Art. s4 din Constitut'ia Romeniei. Fidelitatea faF de la]t
(1) Fideharca fatd de Frn esie sacra.
(2) Cetnlenii carora le sunt incredi.late tunctii publice, pr€cun ti militarli.
raspund de indeplinirea cu uedinla a obligaliilor ce le revin ii. in acest scop,
vor depune jurdhantul ce tdelege.
Nofiune. Fidelitatea fali de lard este una din indatoririle tunda-

mentale ale cetalenilor, ea fiind in stransd legdturd cu
acea calitale de cetilean a persoanei. Intrucat cetetenia
reprezint, o legituri permanerti intre o persoani Si statul pe teritoriul cdruia trdieqte
$i avand in vedere ci nunai cetilenii se bucure de bate drepturile $i libeltilile
prevazute de constitulie qi legi, indaiorirea de fideLitate fatrd de lara al cdrui cetdlean
este rcprczinti o coosecinle fireascn a grijii pe care statele o poarte propriilor lor
cetdieni. De aceea, textul constitutional prevede ce frdelitatea fafd de lari este sacrb.
Titularii acestei obligalii de fidelitate fali de FrA sunt cetaFnii, alat cei cu o singuri
cetaFnie, cat $i cei cu dubla cetdtenie.
Fidelitatea fatri de tarE semnificn abfnerea de ia a face orice care ar avea drept
rezultat o atingere adusi demnitrlii !i integdtafi statului- Codul penal inscde printre
faptele sancJionate ca fiind fapte de naturi a aduce atlngere statului: lridarea,
tridarea prin transmitere de secrete, trAdarea prin ajutarea inamicului etc.
1.62 I^ndatorrjle futulan.ntale al. cetdlenjlot
O situalie speciale o constituie lid€liralea l'a(l de latl a

Persoanele cirora le sunt Je rnri:oub
;:*";;;;i;;;;;;iilii"". p'***r"-.'"*
A'e\'ed. p-(curn 'r
_ilirr':i
c
" 2'purrouc rLrcrrrrrr! ci:n' ed' c<
scop' \'o'
credirlle a obljgadilor cc le rcvin $l' in acest
:nc cdir{'re
.lenun< ru"im" Jl cer-t d( eg( ln.rreg.,-]" ocnotrne o' 'a ur/ (' 'Lnl r le
hrnct,r oublrce :nlr; sLc cc ce o(lrn func\ii pJhli(c
c;r )' c(r d(1 ''crnnrrJLr
nuntice rcr. L"ct'orarr prbli.' 43-sr ''emorr Parla "erlrl
rr'(iI'crnLL (!u'(ru
i;",t,';. ";;;";:,""uii.,r,, a. rd(':,"c r,,,r de \,,i d,'dn,e.i ,,r, 1,,r.-
i";."-;, ';";;t-.'''.,.,n'"'. mI'rn'" a' i\r'r c(i rrec'r'r .re/cna r"i'J -n"'
\or L Lr''urr dr'r -r'rarrr
n.i,nu"i.'oprrc.zac.dea.eacr;obrgdrieo(rldeliLcre
aclivi, cat fi cei treculi in rczen''
I.,are oer'oanelc c1lo-a
re
'Lnr r.lJre'r'' al' rr' ir
p_bl Tre' r'' ' r rrr'd-
'e\'t'r
d( r-rd t r:m:r ' emn
Lr I ru im"r' Je crcd'nr" rarr
','",;:.;..-:t;.;,."
i.t li"lii""" .*ti*ll"r f;!t de Fra lor ti indeptinirea alribuiilor corespunTnbare
r'nJ{:lor 'or r'.(urd cu legcJ srrnr'l ru( d
1.2. indaiorirea de apiLrare a larii

Art. 55 din Constitulia Romaniei Aplrare! Frii
III(en.lni a d'cp"l riob g ''rrpteRwt 'r'id \robr' c p n
trr '.n; .'" plinr d'1rni 'a rrrd"or'iro 't'irac 'e
lete ursani(a
^',;;T.; 'n''';r
'pu rr 'r'' Do€'|r"e ar' 'oe:0o'"
:s i" ani..u *cilti" 'ot"lalilor'
in condiliile Legiiorg'nice
1l'l un drep '!r 'i o "bl P_l (

Apr-arcr 'arir repre/irrri
Notiune.
n" rc'*i Lo"'r rllr' nal pre\(de .r (c'r< ii -'
"''"u
d rprul )r o'liJa ia 5 rpe-e Ror u'"
S:atca'a rJa
:l J ;n! rLl'h rr c- 'orrJter ae
roll e! ro tr ced d( fdc'iraLe l1l' oe ll'a 'c af"
jcr:,(n,c. Jcorr<ce c.' ta'ea de je'a crre d" d'(ptul Lrne' êr'oa r< '1 t:l:ll:'1'."i'
i'r r'( t le: dr n ircela' II-!
rnale oreotr_'e )r I oenalrle p e\.l'J e de corr'
r- !/rr eJ"
o1',;e,eialeanu ):tdanu,nrc"c.i.,rilr pFc r v l( i ,d,ep 'r'ea'(t : ll,o_d
. eLie"n. Anara'ea r.rr;i e'le o noodr:ra ' de
e\n'ima e u 'del'r;1rr lord 0c 't) \l'j1
lc re or ':cre r
-ea oodr paa Lipa"ec '" acrrun de r'l'rurare 'aL
Fr' rre'n \ederc nL:norep'ore
r.ner asre,iur, ornrle ,np.rrra trrir. drr i: 'lc prqit - i ell' (
no. nlLitar: pa'ricrp.r'r I a"lel de "c rJrr re{ ''ri'l rccred
par"c'purea Dc iod'c; ld c i I'arr Jc nreg"rirc ririrl]-;l
'\,lodalirali de reali,,are a rna oin lornci rc pr(g'r'rc F"* "ltl l ^1,

apirArii Inrii. reprc/r'l a '1lr'lac(re' 'l'p LLL 'n'l'Lr
_ea ( on'rrru!'ci Ro
"dn ci d n "nu
00r'
'r'
r 'ttLr'
g
er'r oblrgi orru pe.l'-rr luare pcr'ua r''e
h rb" ' J"
-onranr c- \ar'rJ ir'-e 20 ): r5 ae an: Ouia
'crizL'
r'ea cin brLr iu"l 'ar,r' '1en
crJ'
.lrA'LlL. "rrlrLrr r I rtr'i r(p-e/r1 r J obl ;"':e c er' do'r o fo'b :l!' n'Lrgrr \
voluntaliatul Accasta este
tuie'a ,atisf".erii stagiului milit fiind inlocuite cu
11
26? in dd t ot ib Jnndane n tu te d te. edl e n
it a r
.
sunt
Persoanele rArora le O sir!atic
;"*ai"r,," r"""rip,o;;:". ".'::,1
;Ac<.rea.
.";;.;"lt:;:l: ;:,.f :l:::'i j:,i ";,:l :;
n.(cum ir nriti a,||r fLro ,,a.i-
-."..
credinll , obligatiilor ce 1e revin gi, in
". "
depune juremantui ccnt de lese. i; mr, "".";
...; ";;
(e-ncre'unr'n((o',''1'|(
r,*' ,p,ur'..i.r.;',J,;.:.;:;'::i'""r'cr'odner'rr
n"b, .."".. il,.,,.;;;;;,,. ';; l;
sratuluj). De asemenea, obtrla a de f
''" -:Lilde
ii:r:l;;ll ;il :l ,;,llil lliillli
reL." ,,,b;"-";;;:.;;,;" lJfsr::
ncliind nicio precizare, de aceast. obligajie
[.,1''".yJ': ;1,11:
acfivi, cel Si cei treculi in.ezer\e.
d. fid"iit"t., ;;; i,;;;; ;';1;ff;
Toate persoanele carora ie sunt indedinlate
f.unqii publice. precum lj mititarii.
sunl obligarc sn depunn un jurinanr de
credrnF fara a"
I'c; fdel drca Ler,tcnitor r"1.r d. .ara fo .i ,ra.p,,n r*1. e.*t r,,rlrii,u .".,r1
:.;.':
lincl :,or ln rir riord cu legea .i .on.|tut r
,., 1."; :.; ];;*1.
"-
1.2. indatorirea dc apArare a
liirii
Art. 55dinConstjtutiaRomenjei.Apnmrearirii
(1) Cjulenii dr dreltul obtisaria
$j si alere Rojnania
(2) Conditiile privild indeptiijrca
,lege organicA. injalo.inlor mitirarc se (abilesc prin
(3)
ceralenii pot fi incoQorati de ta vafra
_ - de :0 de anj paDi b va6ra dc
15 dc ani cu crcepiia voiunrarilor. nr
condqiile tesii orgaDic;.
'i
\oliune. \t;r.red t,jlr -epre,,,-t; r.d. ,n dre-,. . ar .. o ob
Dc dc<ed. te\L,l .on.rrLuorat p,.,.,]. 3d r..
.i ..,. i..r]i .,
drcptu ) ubtigr., .., an(re Ro,n-,,r
(te ltde,.Grc tr.a dc (..J. ,c S ,.*J.
-:;,;;-.;,"J
.e,i,enie.deo.re,ec"t,,i.eadec(;,cned..,j,.",,.;". "t.- n 5 rnsa egrru ,-.
roi e d,ep,uritc ,, ti\enal ,e pre,j,.L,re
p;,;:;;:..:;; .:.."::
d. :.: :' :I
ob g; .'(rat<a1ul ), .a arum:,e rc,r\ itr.r ""..,,;,;.-.';.;";i,':.
f< ci e ,d le rarp, r,ed.., , .,,f,. -" .. ;"
c<r;(aF Ap!m,cd r.r (src o mod.,rirae oe
e\Dri..,. j.,ii.'',i,.,"".'i....fr"""".
h a. r.r r o."inl.nL .,. ,-, . -.:
rcJ (rni dr.- ,n vedir< 1r doar par ic.r.red --"
uner .ge.i:,ri drraje ndren,r.e .n1n.,,i\r
uf . o* ... ":
i."i.;1,..i
fosjbrLjratl portrcjptuji t, a.ifet ,r" ,,,i,, " ".e,,:.
unui stagiu miri,ar siu
i,".,"rp"li" i..rJiJ r" *;iil,:: ;:::fi,:Hffii:ccrea
\l'daliteli de reali/are a t"d dir ,.tme-e ae o.eg1rir.
apirlrii(Arii. -epr(./rfla.orj\race.(.r.rJgrrtJil.rrn, rpr.. (, lrrr o
rtr.d.p.r;rar-\i/,,_
rea Constih4iei Roniniei drIr anut
200:t..,"gjri;ri;;".
era oblisatoriu pentru ro"t p**"*r",
romani cu varsra infe 20 {ii 35 de ani D u.tii.."ji.,,i
din anur r00r' sslisracer"
,t"si
'"iri;;,; ;;i;;;il;#;;'0" ""'zntrea
,u,o 'r,i
",ug',r;i;;ffi ;'# ii,ki;.:f i:i:,,i"l:::ll'fl:",",l',:#':;
.",;,r:..".;;
I
ch\Acdrc 263
explicatia pentru care textul constitulional vorb$te despre dreptul ti obligatia de

apdrare a tirii. Constitutia kse, de asemenea" posibilitaiea ca prin lege organicd sd se
stabileasce modaltelle concrete de indeplinne a indatonrilor nilitare ale cetifenilor.
Astfbl, eliniMrea obligativitilii satisfacerii stagiului militar opereaztr doar penfl!
perioada de pace in timp de rizboi sau de nobilizare ori asediu, stagiul militar
^deoarece
este obligatoriu. In aceste cazuri, incorpordrea se poate face atat pentu barbali, cat $i
pentru lemei in intervalul varstei de 20 de ani pane h 35 de ani.
I^n ceea ce privegte voluntariatul, Constitutia prevede ce cetdfenii pot fi incorpomti
ca voluntari. in conditiile legii organice. Atat birbalii, cat qi femeile pot si se inroleze
in armatd ca voluntari, legea stabilind modalitilile concrete de rcalizare. Voiunta-
rianrl are in vedere r*lizare de citre stat a unei amate de profesioni$ti.
tersoanele cu dubltr Constitulia nu roglementeazi situatia acestor persoane,

etitenie. insi in pracdca a aparut aceastd problelnd legatl de obli-
galia cetdlenilor de apArare a ambelor liri ai ctuor cetalenj
sunt. De ascmcnea, in practicd se pot ivi situalii in care
statele ai ceror cetiFni sunt anumite persoane se se afle la un moment dat i
stare con-
flictuali. Pentur astfel de silualii, Convenfia europeand asupn ceteleniei, adoptad la
Strasbourg la 6 noienbrie 1997 reglementeaze situatia peNoanelor cu dubh cetitenie
in privinla indatoririi de apirare a tirii. Ronania a ratificai aceasti Conventie prir
Legea nr. 396/2002, publicatd in M.Of. I1r.490 diD 9 iulie 2002.
1.3. indatorirea de a contribui financiar la cheltuielile publice

Art.56 din Cotrstitufia Rom6niei. Contribulii Iinanciare
(1) Cetalenii au obligaiia sa contribuie. prin impozite ii prin tde, la
cheltuielile publice.
(2) Sistemul lesal dc impuneri trebuie sa asigurc aqezareajusE a sarcinilor
(3) Once alte p,€slalii sunl inle.zise. in alara celor stabilite prin lege, 1^n
situatii exccplionaLc.
lheltuielile publice. Existenta statului presupune cheltuieli financrarc nece-

sare organizdrii $i funcliontuii aparatului stalal, necesare
apararii statului, dar $i cheltuieli iegate de pollicile de
proteclie socialA pe care stalrl lc promoveazi in vederea garantarii rmor &epturi $i
libertiti. Toai,e aceste cheltuieli constituie ceea ce denumim geneic ,,chehakli
?r,/1.e". Conforn Consiitutiei, cetd{enii au obligatia sa contibuie, pin impoziie $i
prin taxe, la cheltuielile publice.
laxele. Taxele reprezinte plata e€ctuata de persoanele fizice sau

jufdice pennu serviciile preslate acestoE de citre insti-
tutiile sau autoridlile slatului (ex. ta\a pivind eliberarea
unui pa$apor1).
264 jnddta titeJntutuhentur.
ab Gjtdteritor
Impozitele. Impozitelereprezintiocontribuliebineasciobligatorie
pe care toate persoanele fizice
Si iuridice o Dresteaz,
statului .eniru constituirea fondurilor generale
necesarc
de,,\ollirii socrel.rii .dr findn,.rir .r"o, oo,,ri,, .oc,ot_econo,-ice
comunjratr (el jmpozitul pe saldflr,. i; ;l;*i;;;.;i
Ase/area jnsl6 a rarcinilor s stemut lctsdt de .mpunen !ebure .a

r.ieure aje,, ea
r\(are. Ju.r; a sarc,nirof fiq(ate pe.r,r,r ceruleni. c,,.rc.eiut iL,sL
al afeztuii sarcinilor fiscale trebuie interpretat
in strn;sn
corctd(re cU prn(rDirie ega.irbl i, prononiona,rdLr si
e(nrraI . (ontonn pnrcipiului egdl ;( . sJrcinilc
.r,c.rle trebu.e irrpr.c ruruo,
ce'iren lor. Putem \orbi de o egalitalc pe rerticata
i, corformirar. c r care ,arc,irte
,Narc (unr.,mpuse nrtrrn. peroanelor ( fi,,ice sau
tLridice.r. lara 1r(iun Jel dc disLrl_
mrnare. ir d( o egatirate pe oriontala .n conlormitatc.u
cur. apti.".o conr.ior_
liilor financiare cetitenilor trebuie sa lnd conl d" *rUUrtirJ i*"a."i
persoane. Confonn principiutui propo4ionatiinlii, "up""ir".u
propo4ioDald cu ci$tigrlite obtinute de citre
u"iiri.* n.*r;ia6i,Jrt"-"i-f*
"
fiec*" -roiU*tif I" p""., ;". "ifr;r"_
tca tine de o distribuire a sarcinitor fiscate
in vedere" *ar,_" .r"ii.i.iiiii.*r"[.'""-
Interzicerea altor prestatii. orice arte prestatii sunt interzise,
in afara ceror stabilite
pr:n lege. ir .rrunlr e\ceptionrle Acer.t; rcsu1a
are in
\edere dotrcarc pnnciorulLr le8dl,lali, rn
m.rle:.e fiscala.
crar, inrpu5;. rn d,ard cclor 5labilrle dc tege, nu e.te
ru,u,.oe.(llepr Inseamn; stdrLrt cire \e urgani,,eal;. Dosibrla.
lunclro,lea/a )i se conduce.t,,ni
rcgurrre regale. ( omDo.ui-enrul ,rhirrar al stdl.rlui
caracterutui de stat de drepr. De aceea, -n ar organ.tor sate ercei;
rextul
de stat i"".".rit"li"r"l-ir;;;i";-;l;;;;
prestatii financiare ce ar puiea fi impuse
fnanr rare. De ta acea..n rcg!i,i esle .""1,_",ii,.,j,Jj* *[
".a""janume aceez
s.abili.a o e\ceptie. >r a noriU;t,ri;;
',,,Puncrrr. 0rin repe. a anurnilor.r'cin, Fccale rn.rlualr, e\cepl:ondle liind s:Luari,
e\c(ptionare. ete .u,r, de sF.crd inrerprerare
5i ,pt ;;;;.;,;;; .:, ,,,.],,,1I;,
'ntprpt,tatt04t,t. \ece\iralea uj.ei a.tlel de pre\ede1 den\; dm rup*,"a rn.o;
po. br' ca dal.rri'ar urof srlud r neDre\a/ute re\,
".i.
cdta.trot.e ndlLrole. stare dc r,/hni
sLarc oe a.edtu elc.) narul s; fie ne\n \a
irDurii ceralerl|o, *,. p. *.i"ra,
temporarA, anumite obligalii fi nanciare. "
j1j1,,"":. a:damentale pentru asigurarea conviefuirii pa$nice

-a persoanelor
-13: in cadrul unui stat
2.1. indatorirea de a exercita cu bune_credinli
drepturil€ fi libertitile
4n. 57 din Cnnsrituris Rondniei. I \ercirarer
orep fltor
.c*re. ,ur;l,. si o I.o(ntnt.r
,r *'", ., .0,",, i -rJr'.r"
rerlren ,*r ,iJ., i,;;; ,"";;.;;,-
., t,ben;( re con{,rurona ." u""r_.i.J,"..
libeftntle cetorlalti. " ;;;.';;il:1,: I
.-
Cttfi.arc 265
?rincipii aplicabile. f ,re o ildatorire r trluor persoaDelor care ocrie.c pe

teritoriuL Romaniei indiferent ca sunt cetileni, ffeil1i
sau apatrizi. Fiind o indatorire fundamentah, allatd in
stranse corelalie cu exercitarea &epturilor $i a libertitilor fundamentale, tituladi
acestei indatorid sunl nLrmai titularii drepturilor $i ljbellaflor fundamentale
(ex. autoritdfjle publice nu sunt titulare ale unei astfel de indatorid deoarece ele nu
sunt titulare de drepturi ;i libel1iti fundamentale). Aceasti indatorire pme in
cvidenli doud vechi pincipii de drepr: buna-credin{n (Dod rde) $j respectarea
dreDturilor celorlalti (neminen laederc\.
Bnnr-cr€dinln. Buna-credinftr (bona frcle) este unul din vechile prin-

cipii de drept tansfomat ln zilele noastre in regr i
constitulionali. Confom acestuia, &epturile $i libeftI-
lile trebuie exercitate cu buna qedinti. Buna-credinli se prezr.u1ld. Aceastd prezumlie
este'insi una relativ: pand la proba conbarie. Buna-credinli line foane mult $i de
moraliiate pentru ci buna-credinlA rcflecta, in primul rand, loialitatea indivizilor falb
de statul pe teritoriul druia rriiesc $i carc le apara $i le gamnteazA drepturile $i
libel1eile, ti in al doilea rand reflecta increderea intre indivizii ce constituie populalia
lu1ei ltui.
Buna-credinla arc ca element opus reaua-credinli. Reaua-credinle senrnifici
abuzul de drept, iar acest abuz se pedepseste. Exercitarea abuzivi a unui drepl (cu
rea-credinlt) are ioc in momentul in care acel drept se realizeaza in alt scop decat cel
pentu care legea l-a recunoscul.
Respectarea drepturilor Resp€ctarea drepturilor celorlalti (neminen laedere).

celorlalli. Generic, se mai spune cn dreptul unei persoane se intinde
pana acolo unde nu incalc, dreptul unei alte persoane.
Respectarca drcpturilor celorlalti este o conditie necesara
unei bule conrieF,r d oamenilor in:ocierare in Roma anuca se sp rner ca
inv4nmintele dreprului sunti sd triiesti in cinste, sA nu vaiimi pe altul $i si dai flecdruia
ceea ce i se cuvine (Jun.r praecepta smt haec. honeite virere, aberun non laedere,
suun quique trihuere). A, nu vdtima pe altul $i a-i respecta dreph{ile este o obligalie a
tuturor persoanelor li o dovad! de respeci reciproc a persoanelor. La fel ca $i buna-
credinle care presupune ca respectarea drepturilor celorlalti este snins legaa $i de
moralitatea persoanelor. ,,Ce tie -li place, ah ia nu-i face" este una din vechile
rcguli dupA cdre comunidtrile de indivizi se conduc. A-i respecta pe ceilalli $i drepturile
acestora insearmi a te rcspecta pe tine insuli. Este o dovade a rdiunii cu care oamenii
sunt inzestrali, iar aceastA mtiune este cea care face diferenla infe societitile umane $i
celelalte societ5ti (ex. societatea animale).
i n datoifle.tun dan ent a t e ale c a d!e n i ro t
*",acere obr,sarii are pe.,e61s1o,.

',.'"'.'.'iili'f,lffil:H::,:i:,":iJ:,,'11
a retpecr.arii
.d;;;;"d;#::
1i garaoorii 'on'rruie
o moda]ir"re de a.is.,rare
inb-o socierare. obriga,rr car-e .unr
asis,rate de bunavoie
cotrshingere a (raruluisa";l;;[;";;ilf
_ .- i]"e
'6ere on in cal de nece.ilare pnn lona de
in fl,nclie de continutur lor,
*,?:,'jln:::;t*"trilor:
jodatoriri
indatorir e tundamentare
a) tundamentale fata de stat:
*o*-rare penL,u asisurarea
conueru,rii pa.nice a persoaneror
in
""dil,l"1l1l,l.
M. Constantinescu, I Murua,
^ J. Detpl
,;;tr$id" j:::::k:?;l::l',,:'i:;:.^t;^1.":::":,1;^|,!:;
;;"".,ifi
r,."J,r:;;r.fi ?',;tjronsritulional
si iosrjruli, poririce. \or r. rd. c.H. Bcck.
L Deleanu. Ijstituljj proceduri
9i con{ri
compam Fd c H. il;i ;;;il1'ilJ:r1!;:;l;'" "*', romdn !i in dreprur
",!Sanu, Drepr consritutronal $ ins

^LU,,_r umrna politice Trdlal elemenLar. rol.
lex. Bucurerri. t9og. p t51-19,nruni t.
,oo!. ion,.'poran. rd. ( .H. Becr.. B,curer,i,

ill!'11;ll1?1,t"'rf"p' 'on'';'u'.;onu1
,,,,I:,::i. [":*i:::;;it,i:Tiff .n-u",ar si ins,itu,i poririce \or r
i ?'i3;.';l#lii:l;;:?:T.l;;l','," Romdniei come. ariu pe anico,e

', co'sriturionar .i
r,"?,#l"jffr1':1, il;pr insriur,i poririce. rd. H"mansiu,
'Capitolul XI
Dreptudle inYiolabilitifi
Dupl studiul acestui Capitol de inv51arc veli r€u$i:

- sa cunoafteli clasificarea drepturilor fun'lamentale ln dreptul
- sA cunoagteti conliluiul drepturilor fundamentale in drephrl roma_
- si cutoa$ef continutul dreptului la viaF, la iniegritate flzica $i

psihicd;
- se cunoaqtetri conlinutul libert4ii individuale;
- sa idenrillcali coDl;nutul dreptului la aperare:
- sd afla1i continutul libe$ilii de circulalie a penoanelor;
- sd cunoa$teti continulul dreptului la viaF intinA, familiah $i

plivata a persoanelor;
Sectiunea l. Dreptul la viati ti la integritate lizici si psihici
Art. ?2 din Constitutia Roneniei Dreptul la viata $i la intesrilate fizicd 9i

Dsiirica
'- iir o,.p*r ld \rald. precum ri dreprlr Ia inrcgn'''e fi/ci sr p"ibtc6 ale
peNoanei sunl garantate
(2) Nimeni; poate fi supus toriurii d nici unui fel de p€deaps! sau de
tralament inunatr ori degmdant
(3) Pedeao'd cu moanea esre rnre17Fi
inglo_
Dreptul Ia viaF. ld integriLale fi7ica Si psilica eqle un drepl complex care
beaza in coninurul sau rei drepruri disdncle: dreptul la \iab' dreptul la iDlegnlale
garantate de cetre
fJ"e qi d."p*f la htegritate psihicA. Toate trei srurt
Con\liruIe si legi !i au un cootinul distiDct 'lreptui
Dreotulla vial,i, Dreptul ta viati este unul drorre dreptunle fuDdamen-

le naturale ale omului Acesl drept esle reglemenlal de
aprcape toate constituliile nalionale' dar $i de actele
juddice intemalionale. Declaratia Universab a Drcpturilor Omului din 1948 stabi-
Drcpfut la
Drcptul ri4a
ta ridld ti ta integtitote
la integritote ,zicA
lizicA tipsihicd
t i psihicd i95
lette in aft.3 cd ,,Orirc finld umanA are beptul la t)iatd, la libertate;i ld securitateo
rd '. De asemenea, Pactui intenalional cu privire la drepturile civile qi politice din
1966 stabjle$te in aft. 6 xe.,,Drcptul La fiald este inercnt fintei umane. Acest drept
trcbuie ocrctit prin lege. Nineni nu poatef ptiwt de viala sa ia od arbitrar".Pe
plan regional, Convenlia pentru ap5rarea drepturilor omului tj a libertililor funda-
mentale din 1950 aratd in aft. 2 cA ,,Dreptul la viald al oricArei persoa e este
prctejat prin leg€". De asemenea, Ca a drepturiior fundameniale a Uniunii
Europene prevede in art. 2 ce orice peisoani are dreptul la viatra- Nimeni nu poat€ fi
condamat la pedeapsa cu moartea sau executat. Aceea$i Carti reglementeazi in
art. 3, 4 $i 5 dreptul ]a integritate al persoanei, inlerzicerea toturii ii a pedepselor sau
tratamenle1or inurnane sau degradante, precum $i intetzicerea sclaviei qi a muncii
fo(ate. Acesi drept, ca orice drept fundamental, nu este unui absolut, desi in dochini,
existi opinii confom cArcra ar fi un drept absolut nepatrimonjal (Gheorghe Beleiu).
Dor.ade a laptului cd dreptul la viald nu este unul absolut sunt 9i limitele atat legale,
cat !i naturale ale unui astfel de drept (un exemplu de limili legah a dreptului la
viaF este dezincriminarea avortului din legislalia penah romani; de asemenea, un
exemplu de limitt nanuali esle cazui de suicid). Dreptul la viale este un drept
garantat nu doar prin inte.mediul nomelor constitulionale, ci ii prin intermediul altor
nome de drept, prec m normele dreptului pena1.
Intezicerea pedepsei cu Stdns legat de dreptul la viati este interzicerea pedepsei

moartea. cu moartea. Pentru o protecfie ti gamntare realA a
drcptului 1a viaja, s-a considerat necesar ca pedeapsa cu
moartea sa fie interzise. MulE vreme, instituirea pedepsei
cu moaftea a fost asociaia ideii de justilie penald avand reminiscenje in vechjle reguli
clj1nmiarc,,dinte pe tru dinte ,,,ochi pentru ocrt". Abolirea pedepsei cu moartea
reprezintd astizi un curmi de opinie desiul de putemic Si o miFare ia nivel mondial
incepure la sfer$itul secolului al XVIII-1ea. Chiar daci astezi pedeapsa cu moartea esie
inci prezeiE in legislaliile penale ale rmor state precum China, Iran, sau uneie state
parte componenti a Statelor Unite ale Americii, ideea abolirii acesiei pedepse es:e rnla
prcgunti, considerendu se cb lumea a evoluat ti ci aplicarea rmor pedepse de
reeducare a infiactorului este mul! lrtai elocventi.
Din punct de vedere al dreptului romanesc, tradilia romaneasci este aceea a

abolirii pedepsei cu moafiea. Codul penal de la i864 prevedea inierzicerea pedepsei
cu moartea. Aceasta prevedere a dmas in vigoare atai in timpul Constituliei de la
i866, cat ii in timpul Constitutiei de la 1923. tuin Consrirulia din 1938 s-a inhodus
pedeapsa cu moariea, ea fiind lnenlinute $i in perioada constitujiilor socialiste penA in
1989. Dupi 1989, pedeapsa cu moartea a lost aboliti.
Dreptul la integritate fizici. Dreptul la integritate ftzici este stans legat de dreptul
h viaF. Integitatea fizici a persoanej esie parte compo-
nenti a vietii unei persoane. Dreptul la vialA nu poate fi
conceput fari o integritate lizice a acesteia. Odce atingere a integririlii fizice a unei
persoane inseamni o lezare a dreptului Ia viaja. Viala nu poate fi conceputa doar prin
noo,,irie la moafle. \ ia(a cnc un 'enomen comnle\. in aralrza dreprului td inregrilare
r
196 Dreptutite inviatabititd{i
fizicA nu rebrre confundrta
dceasta norir
-um;re pe'.o,,'.. rana-ii"p;i;:;o;H:
* ::"' tarricrpuru; n/ic de (arc sureid
de voinra pe,soairei,s^ ',;;,":l' independen,
(e\ au,omu,,id.ea ,""; ;,; ;,.; 'rnd\e'cmo,,\e.Lreo,i
'rn h"rdrcap) nreo,, in ,nnr !oir
;;:;;;"i';:l:,cr
;:i:jfl_T.fli.:jil;,;;;;-, #:"?, [,.:..flL" "i{:;.
nu pofle r'
T,i:.,,.fi::
\1p,..
n;ciunL,i rer dc "'"""' ro,tr,,i si
o.;;,":;",;;;. i'il"l:-.':hunr"rr on desraddnl \efiind
.rb.ol r. rr oreptutuj
o'pu*. u ,n,i .".0* o,i-n.. iil"l"l
o u.,.*".,. @l rimir;r:
un d-epr
spre e\empru. o
iiii'l '.:: id*'
.;t:fi
3".T.H#rff .i"H; *tr:'"i.frili;{l:.i.-
-;, "*t'
il il: :,j Jr Jlil;
p'e'cins cir(umcL.'rer tuu
r
.'ea'n,e
'etigioa'e.e f.;;";;i'""; ".,nor
f .lt:T:',,"':ml,i:li.l**i j:H:?ii#ilJ,',,:i:T'tli::fl *l]
n"';::[Tffi l#; T:Tx;:,:H:;;H t:r*;ii.r :rii#
f,iill;l'''"'"*'.u"'" il:i:'J f ;l:T[,]',:,1'i'Jf,,"; ;:"; ;i ;;;1;11;
elemenr eserriJ at
acerie, j"jr).ll
,"""i,,.,,r.,n"j
p'ih,cE nu poa,e a oreoruir' ;.;.-i;,J;i'j1.:
n o'.".,iro.ifl"'rT',1."a''r '' ooua .rL,ri pone
cnmponenu d ,i"ri' ''
,*i p"^*r.. ''rl.grlalea.-rrnscre fi/rJ; r ele
ahcreaza v inngrirorea adL'u in eenLut'i i,,..
f. iar."o"i s' '.srtualii
p.it ;.. n,
-r.n.a,a neij;, ":;,'::'l'
]:" n/rce
'n car< arbcra,ea Inresri,Jdi
(t\',oru'* .'.,r"u,[,,, u
unei pe(oane dererminnni,
;; ";..;l:""
;;il;l":s" arrsocia')
:ri;
l e\rrr .on.,'r,t'on,i ru..
rerenre 'd inre,./,cerea
".;i;;;: ;;; ;:'JjJ-l
;"'': :"T;:,::,:::'f i 1:KiJ' ffffi'I#;
::;fi;1.1""'*'"i"
n"fJjri:r51#LklsjlFil
re\ ioci imrndrea * ** -", .r"'"n :;ix-il"i:
dlle pelsoane
ffi,,rt ;n;r;:g
5arr gr upuri de p.noar
e
*,,"'jre
lo!rrilore,c.i.pedeatra"*.,.;;.;;;;;'r;Limarirorco,porale.,u.r6lslii.a
care -a alecreze ace.re a nu rccu,se rd mr.uri
dr.;;'";l; (t3cde 'Laturui 're
a d,eptuI|tor,,., ".,,;;i.
*""j"i ,"_..,'"[ "g"1'1',r Drore;ar"c a \itonto-so.rerat;,.,]u
Lrrlr/arrr rL,rtLr., de caLrc rialn
,ealizarea anche,etoi
i*","" ."r'.i"i,,jila
con\rnr,a oN.LJ ,o.r", ,,, ".'i',,'"j1"1 **o'.'rmranrenre
cu moa(er,. D< aceeo.
vu desradanrc drn 'r--,1
,*o a.n".r,. ,l^"1"', f":n* -' cruoe. rnumane
un rcr pnn carc srre.nre
fi/,,e \ru p\ih,ce runr r" ..a purem,ce
;""",,"1j,'.1j] "d
* *, . .;.;--;; ::::;:i i;:::T::#:.',il:il:
l;,];T,H:, i: ;lff: :S::
Libeftatea ih.lividuald 191
Secfiunea a 2-a. Libertatea individuali

Art. 23 din Constitutia Rominiei. Lib€rtalca individuala
(l) Libertatea irdlviduah fi sisuranta persoaneisuni invloLabile.
(2) Perchezitiorarea. retinerea sau arestarea unei pcBoane sunt permise
lrTdi _ . J/r- le)ic. prucEourapre\a/uredele-e
(3) Relinerea nu poate depiri 24 de ore.
(4) Areslarea preventivd se dispune de ludecator si numal in cursul
(t In cursul unndiirii peDnle aresiarea preventive se poate dispune pentm

cel muh 30 de zile ri se poate prelungi cu cate cel muh 30 de zile, fer; ca
durata totala sa depeieasci un lermen rezoDabiL. ii nu maimnh de l8l) de zile
(6) In faza dejudccatd instanta este oblisatn, in condiliile lesii. sa verifice
periodic, qi nu mai tarziu de 60 de ziLe, legalitalea Si Eneinicia areslnrii
preventlve $i sA dispunA, de indaln, puncrca iD libertate a inculpatului, dacn
tcmciurile care au deteminat arestarea prevenlivd au r^ncelat sau dacd inslanla
conslala cI nu exiss remeiuri noi carc sn justifice mentinerea privnrii de
(7) incheierile inslartei pivind nnsura dcsttuii preveniile sunt supuse

cnilor de alac prcvdzute de lege.
(8) Celui relinut sau areslal i se aduc de r^ndatd la cunortn4!, nr finba pe
care o l^n1elege, nlolilele retinerii sau ale arestnrii, id irviruirca, in ccl mai
scurt temlen; invinuirea sc aducc la cunottinF nxmai in prezenla u.ui avocatj
dles sau.rmit din ofi.nr
(9) Punerea in liberlale s c€lui rctiDut sau destat este obligatorie. daca
motivele aceslor ntsuri au dispntu. precum iiin alte situaii lrevAz.rie de lege.
(10) Persoana arestatd prevenri! are dreplul sA ceard puncrea sa r'n libenate
trovlzorie. sub controljudiciar sau pe cauliune.
(rl) Pana ]a .annnerea definilila a hottuaii judccntoretti de condamnare,
peBoana este consideratA ncvinovain.
(12) Nici o pcdcapsn n! poate li stabilitE sau aplicas decer in coDditiilc 9i
in tcmciul lesii.
(13) Sancllunea privativn de lberlate nu poate fi decat de naturA !enal6.
Libefi atea individurlt- Libertatea individuali vizeazi liberlalea lizici a per-

soanei qi dreptul sdu de a se comporta liber, nelinut de
nicio restdclie. Pentru protejarea $i garaniarea acestui
drept, se irterzice relinereaj arestarea sau perchezilionarea unei persoane. Alrturi de
temrenul de ,,libenak indiriduald' textul constitulional folose$te qi expresia de
,,s ipyrcnta persaanei". Siguranla persoanei constituie ansamblul gamnliilor oferite
de lege plin care este protejate persoana in cazul in care impotriva ei se iau de cilrc
stat mesuri privative de libel1ate. intle cele doua noliuL1i, de libenok indiri&tatA $j
siguranld a persoa ei existA o relalie de la inireg la pafte. Sigurarta persoanei are o
slera de cuprindere muh mai mictr decar cea a liberrblii individuale. Sigurantra
persoanei este o garantrie a libetblii individuale. in sensul c! ea seDnifici legalitatea
mEsurilor p vative de libertate luate de crtre autoritifi impotriva unei persoane. intre
cele doud noliuni existd insi $i o stransi corelatie, ele aflendu-se in interdependenF.
198 Dreptwite ,Nialdbititdli
indivjduati $i siguanla persoanei reprezinli un drepl

-,,-Libel1area tundamenral al
caru, contnLl se rega.esre ). in Jocdmer r(ie .rlemal.or"te. q(tre1.
DeclaraLia
a:?tn. n :c: utrtltpa .:,,anpt ,ot? ).cj] .n,neni nu pakjj

ttp\)at J,tinul nr
eYlla: ti
lod atbilrct.t Pacrul inrernarronat cupri,ueradreprui,eciritesi ootrLr.c,n
an q.i.Corvcnlia penru apdarca drepru tor .i loen:rli]or rr.d;.",r]..;;;;.
"
D'evad drspo/rl' \'nrtare rc"enroarc Jd dr(ptul ta lib<rtatc
;
ti .iCurilla s.abrlno ca o,,.
lT:1,tr*:nrnenr
:rorBir-
dreprut td troena€ )r ta .rgur.n!a. r,-en, nu-pourc
fi .ai;,;.;;";j
nu po:ue fi prirar de beiatea ,a decal pc,,lru moti\.: ,egale
collormrlate cu D.ocedura prc!a/.ura de t(ge. ( ana deprurtor !i .rl
rlnaamenrate i t nrLnir
Europene prevede in an. 6 &eptul oriciiei persoane
Ia i,il ;; ;;;
an 4a y 50 pdncipiile legaliktii 5. proponioruti|al|| :r b uc, iunitorci "tg".;;,
dreptul dc a nu 1l j.rdecdt (au condanrn]l dc uou; ori pcnol
*a.. *r., .,
aeeealr Lnfracliune.
\efiind un drepr abso,Jr. tiberurea ird \ idurt- con!ine ,..;r"*.. ;;;.. ,",,,
ir
le poare dduce a.esr,r d_repr. F\rc \o,bd de perch",
rl.,,.t,"",i"i.,"i.
rcprezin$ fimii,e tegate ate tibertali individuale p"r"" .-"
r"r,"""",
prccir in ceed ceprirqte ulJ,r/ar(d
*i!ta ,rCJi
lor. "p""i"I"'$i
Perchezitia, perchezifia reprczinid o

mdsuri dispuse de Codul de
proceduri penati prin care sunr ridicate anumite obiecte
q"L in. isu,r ce poL .cn i .a
n i,,odce d( Droba in n,n_
(e.ul penat. percteTjrja r tace arunci cand
ner\o4nd ,
'efu,,a .a le predea ar)chetzlorit.r.du tag;drieite e,,,..""""r.',1"r.;J.:;.
.r, ,J;1,;.;;..; "i;;
oe.cazun. aulonlatrte sr.rtului
;ru;
nol recurge ta n;\Irc.Je sii \r,/e,/c dtinrefed LberraLii
r)or\rduate prn pe-cle,,ilra electuald. A(e.t ar.ticol arc
perche,,i(ia c.rrpomtE. nu pe (ea dornicitiaE.
in,ederi insa numai
)r .rr..,,. ."gt.."ool-i .;"_f;;;
la un alt arhcol
Refinerea. Re{inerea este o mesuri preventive privative de libor_

iate care poate 6 dispusd de procuror sau de cetrc
organut Je ccrcerae penrlA. pot,r\ d!po,.ifiilor
cunrL
ru{rolate. -erinerea nu poare dura nai mu,r de .ra j.
*.tt;";.-;i;; i;;;i,i,
care o percoana este suspectatd ci a sivar$it ",. penald. De ,"guli, ;;;
o fapti
mdiur; r id taincepurut tal(i de umrarire perata.i
numa, dr pa r*,,";.,
rcrinuk'. ( eiur ret,nLr rrcbur( sa j.e adu.; a. irar,; ".,-,;;"
lr.,,."rii,rfi ; ;;;;;;.;
intelege. mor,rete rerjnerj. Ascutrare,j .. t".. ," p..r.,r;
2,1 de orc pentrL care pole fi relrnutn o p.r.od1a
;;r;';"^.: ;.;;; d:
eq,e o oefioala ma\jrna. D"(i U
(unl nece(are.ceje )4 de
ore pentrrr lamuri,ea proble11et. o penoan; p*,.
,4 de ore. \LInJi n *,ir",a
in .rturlra rel,ne-r. uncr per:oanc in caz dc naoanr
uen(r. regrsratja nroce\uat p<ndta pre! ede reli.rcfe.i pc
o p(rio"Ja fi\a de 2q dc o;e
Arestarea. Arestarea este rot o misuri prcventive privatil,i

de
liberate. Spre deosebire de ..iin"... *"ri"r"o
macua rnLlt mdi ga\d de Jtecare a libcnal , ""r" "
ind:\ _
duale. Fiind muit mai gravi, perioaala peniru
$i care o persoani poate fi arestate este
LibertatPa indirid,qtd D9
rnrlt ma Fare. fe\nrl .onstrlutionrl nje in \edere
areslarea pre\entr\a. trebuie
ftcutn distinclia ini.e arestarea nrevenr
pedep\e, ncarcc, area ) incarcera reaJ: ff :':::x,;l ;lr"1l:; ::.i#ilJx:
lT-1i.,: ii"i rorarari jrdecdroreri de condamnare. r*ui*" f*,"",i,a i L."
p.':r
lli.:l. l::::lli
.:.::' ::.:':li'penrte. ea), ,.mai
*""i \e
de care
'ln
iudeca,or Daca .-,
"l"..i*."l0 ite
::fl. " tace numai penrru o durara de ma\im
/rc cu posr'rrlarea. pierLrngirir cr cdre eer murr J0 oe zrre. rara
ca dr'ara roLara sa
ucpa(easca na\rmLt de 180 de ,,ile ln ra,,a
d( judecara. in.ran a e.re obrrgau. in con_
ditirl( legir. s" \erifice periodic. $i nu mai ,aviu de
60 de /ite. r._"tr",?"ll ,"_",
pre\err,\e,ri .; di.pLn.. de irdala. punerea rn trbenire
:::'j,1':T|.ll a i.c,rparur,i.
oaca remerr4te c4re aL delerri,,ndt arcsurca preverli\d
au inceLal sau auca inor","
consrati ci nu eristd remeiuri noi care sa juitilice
Celui areslar trebuie si i se aducd tie indatn la
menfi"** prirlii a"liir"#i.
cunqri;f,'i" t-f.U","-""* . f"r"r[!,
motivele aresiirii, iar invinuirea. in cet
cuno$1inId numai in prez""i;; ;;;;;, ;:: ::fljfl?:i,' :?J"[:f;,&#:nj:
nicirii de indata a notivelor arestdrii a-
a.esra? a mo \ero, de d,"p,s,d. Dp, p"J;i1;':il,?:'.',:'"T
auuc. rcr.nana febrtc s, ctie ceed ce i \e inrpuLa
lil:[:_t1':il:
ri penFu ce a ro.t ur..ura. Nr_u;
iudecatorl-l poate tua ma.Lrr arcsr;ni 5i ror er poar< prctungi
o(,zIre rns.2rter pflv,nd misura arerinr pre!ent,ve qunt supuse "..",*;;. i;;;
prevture dc iege. d(o"rc(e odna ta r,am;ne,ed cailor de alac
definilva d horararii iuaecaro.",ril"
c^rdanu.rrc. per.o.lna e.te con.tde.aLi ne\ ino\ ata
Punerea in libertate. punereain libertate a celui rclinut sau arestat este

obrrgaton<. dac; moti!ele ace(lor masun au
ai.nan,r
Acer.ta e{e o gd-an,ie a re,,onabrlit6tji ma.urilor pnr
a
lire de libenare. Prlqerea in libenare nu inseamna o
persoanei arestate, ci doar o garanfie
ab\ol\ ire de \ ur" i ,. :l;;
"*.
cd tiberarea sa individuaL nu-;;"";;ffi;;
mult peste temenul rezonabil care ar fi insemna,
"l*1fi"-;.t*di;";r;;;i'i;
Liber:rrea provizorie. Liberarea prorizorie corqla in posibilitarea
Dersoanei
dre\ble p.c\erltv de a ccre punerea qd in llberue nr6ri
/orie. s.rh .,,nrotjudrciar sau pe caudune. CondiLiite.le
cunrol j'dic.ar )i.c.ranrun)Lt cau,iunii 5unr .i"rll,.
a.
Lrwrdq pro\ r/one d une, Der\oanc pe cautiune nu reprezrnt; "i".'1"'.,u',;;.' il::'J.
o plaLi d japt;r penale
invinu11.., 6., o,olLr(ronarc a cauzei perale
.,2'u,!r de cane autoiirarit"
cu persoand rn\,nujta sau irculpdra in .lare
de tibenare
Legalirater pedeprei. Legatitatea pedcprei esle una di'Ee conditrile

\Fi.r
pre!azule de re.\tuI con5lituliondl in ceea
ci nrirese
aplrcarea de caie rnsLlnla de iudecara, ,,*, i,",r"^*
ier. c"re r \:.\ll.ir o .ap,a pendti. Nicio
T:od...:' ,: cono pedeapsa nLr poare fi ."b,i;;;;;;.
:ll" tirre )l rn reneiut iegii t,1uttt,n t nne ,ine tepo.
nutta oonn, ii,,
t-Ee. 4uua turrttta ,/,p /egp). T egal,trlea I
i,,er,?a aret rcmerul .,uUifi,,i un.i p"a.p.",
200 Dreptwite ikriatabititiili
li cond4iile. Nimeni nu poate fi sanctionat pentru o

cal
iilpti care nu este interzisi
sau sancjionaa de lege 1a momentul sivar9irii
;i D" ,;rt ; ;;;,J;
pedepsir alrfel decit pre!ede lesea.
Leuati """;;;,
In(decdr.,c'e,u'| (ratur,i dc
a."p,',.a.i.r".,i*,',u,;;;i:';J;r_::.**dep\e
Prezumtia de nevinovdtie. prezumlia de nerjnorAtie
are Ul vede-e fegula conlorm
careia. p;nd la r;n dlere" de,,njr,\J
h.,i*i ,ra..i_
tore)tr de condamnare. perjoana e(le"
novalA Este una din.garanliite cele mai putemice co"ri,l.rr; ..r;_
af" rib"neii :ldiilr;t. i*".;
numar rn urma unei horirari judecAtoreqri
definiri". p**""a p""i" ll
" "*-"a"r",i
Privarea de libertate. O alri prcvedere importafie a tibefitii individuale o
co.rsotui( rarura iuridicA a \anctiunii pdtarire
d;
libertate Aced.ta nu poale fi uecal a. o.n,r.i p"nrra.
Unei.pelso.ne.1u i \e poale aplica o rancdurc pri\a.i\.r
ae t,Oenure rlin oonn"-""
ndruri civil;. ddmtnisE-ati\,i o.r de nlu natu.a
decaicea nenala
Secfiunea a 3_a. Dreptul la apirare
Art. 24 din Constitutia Rominiei. Dreptul iaapamre

(1) Dreptul la apr.are estc gamntar.
(2) ln ,or.cujrt.proce.Jtui. panr,e
au drcpru, .d fic
",- sa! num rL tlrn oliciu
ares ",.r, e de .n d!ocar,
Dreptul la apirare este unul dintre drepturile frrndamentale previzute
.legi.latrainlema atat in
a sr.rretor. (dr rj in documenrete inrem"
orrJe r,,;p;,;;.;,; i;
Declcratla Un\el\ala a DreDtunlor Onulur.
.rn rt ptc\ede c; ..04," ppâana
a.' /atii d? .onikrca unui ad. ..xa. tp/ ppnat
atp otcrn)t ,a f. ;,"r,;;,;
ncuin,âh pdna..Liad vtnoNate,a \J :tdbtttta
ptbli in,ar,.LaL lost asEtttak nare ti , _,;,*i,',, i,ili ,iiiiili
sa,ant,,te ,r;r, .p:;;, t,":;t,".. ;:
asemened. dn. '4 d,n pacrut inrernational
c.r pn,ire ta .treprLlre.,,ir. ,l p"li,i.
prevede cA orice persoani acuzata
de comrr(
cona,l r oe aepriri egar Lal.::;il;;:'l:;i":::,jln'i#,::Tl;.iliT:l: ;:
asrstenF utrui apararor ales de ea.
r,
a. i, *, i;
. al . j,;;; ;,#::i j,:,il:':"::::
Dacd nD
;" i: :ftT:1,:'if,fl:iij
"-r
oficiu. Dra ptdu. daca ea nu ,.e ,ri'jtoure oenrru
*,.i. d",
u_
"".r".".
ria penm ap;'area drep*"t",
;;;;il.;r;[;,;;,
illl' " . /...t "",er ,j, tib.,,.ti;
ork.e a,uzat a/e. ta ,p"ciat .trcDr ,j ^,;;;;Jil.:
:-"1.':T,.*,,
tnte.ntnt? a4erare pregdtitii
t d^l,,;r; ,;r;i::;;,
apjrdrii rate tt .d
"p." "t*,,^r;, *, ,,;:,,::i,;";;,,;;"
ce
ua apdratat .!te: Je ct . da, a nu di,pt
ni a, ,,,d*a" : :;:: :.,.-
apamtor. ta poatd n a,^@r in nod gtaair ^-))-".
de un no..n, dt,
tat?rc:-clc id\titci o\?rt...,.LafeJ.Cana*eprunto'.nnao,nenute;i .;,,; :;;:,"';;;:
.;;;
Dene. in an. 48 reg,emenleaza pre..umria ,:e
;;;;l
""" ' "'"-
ner ino, ar,. s. a.eprul i"
"oar*..
Drcptut ta apiilate 201
Noliunea dreptului la Dreptut la aparare cunor.te dû; a(ceplrun:.
ap.rare. acceptrrnc. p1n drenr f, ,or,_.
inrro
-e: pe-soane de.r benericia "f.,.*.,".1,"1,ri ",',".i
de ur
*."prr,* .";:;" ; .i* ;;:;;l
apar:,-ror."li; il;;
deJe n.i rxrsd decd,
fdn,,, o:J:l',1:::::',]'. porib:rrtnrea orci-er pcr'oane
de , be"efi.i, d. ;;, e "'1rrrc;
e;""u''',i"o,i,JiI'"
u,,,' p,""".,.,, p."uilJ; ffi ;i J: jT:il?1,;,;,;::l;
on(arei per.o?ne D<,rru d .r ap;tu drcDturire
ol-e-e
ral a-si a.._.."1,., ;r., ri," ,..
ff;l:r:.1:
Dane drr pnncrpii,e de rearrzae a .tilier:
t
rd<\.rutui.f.incipjr,tjot,,triicr\.rtJudec.ro.Ltu
princ.Diul i.g"f,,rf;,, pri".irrl-:na"l
ir.ra-.,rpi*.."ir,'.,..'','",,","
C_ontrnutuldreprului la Cortinurul dreptutui ta apArar( rie rn \cdert'
aparare. r(ete garant.r oter,rc dr iege ,l
LoaLe
r"-il.pJ,r,"
"^. in cursul umii
oricerei persoane penlru a se putea apara
proces. Asrfel, pi{ite au dreptul,
in iactrul unui proces,
o:1t'',
"^,.'
p.-',"c" *..',"ilc,'l:::,'1i,il':;',":,:jfi*.'':iil'",*:1
aceslora. De asemenea, invinuirile care
se aduc de
Lr-r.r€rire Denal; bebrie llrLte ii pje,,cnla "ar" ".!_.f"-1.
i..""r*. #
unuj ,r*", "i"
,l .r:;;;;;;;;.:
persorna i
;:l: "" i :fli
,!r,,J,,,. ,,cv(oerr< 1regdie 'are'|a 'e ';.ruc inr rnrrir ie
:'re ddr posibrli.artr.r ajiglrlarir unur inrerprer. ", ","",1" ';ilu"
arj. n laza
i; J.
cercetare urm;Frc penata. (dr .r .r
t.,,r de jude(ar; ;;. p.;;[ ;; ,.. ilJ:
Lleplul de a fac( dpel ra toale rnijloaccle
de p.uD; perm aD;rarea Jrenhrnt.r ,^. .",,
penr.--a r
dcmon\rra ncr iroralra. Legea orem
.f,i"i po"Uifi,r..u on.;io-O;;.";;.;.
a 5e apara srnguri in cazul rn care ,torc\re
.'"o .'," p.i.,r, ,,,.,';i;,#; ;T":il:;l':* ::":.:iiji|il.lj"l, _11,
o.dond,r; de L-sera i Cu\emLtui _. sr:ons n,i,i.,i",J";;;ri;.t;:Ji;
m.arene ci'ii (rabite,re
c; a jururu, prbt:cJud,ciar \. *_a, ,i ."
,rdmu'srmtr\e. de munca r.rgur;n .o(iatc. ,'.,Ir.. .J.i."lrr.l
Si
p.e_lrle Poare \ot,ciLa dcorddrer
".
prec.m r, i" ,1,.."rr., ., .,,:.;;:;;;
srll'alra rn earc nu poate jace fatA
p,uri.
"iu.*r,, L,a,l,"l ;il;;1":;:'11i.;:"ri
chelrlleJiir
*, ""*,"", -"_i,,, ;,-;;..i H:;:';];i':::1.;:;i:,T:i:: :,il*,::
Justilje. ftra i pune rn pedcL,l rnretmerea od a familiei sale Aiutorul public
iudiciar se poare acorda in umatoarete nr-T
xD onoraFUlui pen!,'u asigum,ea
rcpre,,enrafl,. a.,srenrei ruria,..
penr.r, reali/i!r'"
,i,- *Pur\-'
orrn *r.
ali.-1.].1
aparafir' pnnlr Lr c\ocar numrl saL F''s
."" ;"r";r.;
pre,er re, unu ,r elu: ;; ;,;," ;";Jjii ilr'ffi;f:llJ ,ll.{::Jili: ffi ;
iinrarea in"Lanrer .aL a aurorirarii cu
:;;,1 H::],]l ;..i_11::r
p,nd rncul.l0a. potr\i, leei.. cet r ce .otici.a "r-iburiir'];;0;"t'.tr.
cr prUf,. ;r,t,.,*,
Drara onoranurri erecuron-tui judeiaro.e,c:
dr sc,rdri. .j;.;;: .r;;i;,.'1"
"'jr.rui
liflj:l,lilJii]il, ^*r iudic,are p.e,azure Je r"*..,*,,.,,
"'."":0,,1r.,.1" |.,jj
DreplLi r ap5mre rebuie an",r.,ar i1 \nan.ii r(g,rura
cu celelalre dre'tu.
tundarelr,ate
"re omutui. deoarece pril ace.r drepr * ^,g.,,, ^,ri,ii""...liji"j
202 Dlepturile ihviotdbititdti
persoane de a-fi realiza pretenliile injustitie sau de a_qi demonstra nevinovrlia atunci
carld este invinuit pentru o fapti pe care nu a savar$it-o
Secfiunea a 4-a. Dreptul la Uberi circulalie
Art 25 din Constitutia Romeniei. Lrbera cjrcutatie

(l) Dreprut la libern ciiculatie. in Frn 9i in strAinatate, cste garantat. Legea
stabilqte condtiile exercirarii acestui drelt.
(2) Fiecdni cetitean ii este asigu.al drcphrl de a qi srabili domiciliut sau
re$edinJa in orice locatitate din tara, de a emigra, precun g de a reveni iD,ara.
a
Libera circul4tie Libera circulafie face parte din drepturile inerenre
persoanelor. fiinlei umane. De aceea. in dochine. se Drevede cd libera
circularie fa.e pdae dm dreplurile de p,una generalr<.
pcrsoand. prin natura ei are liberlatea de a circula.
În Declaralia de independentiOrice
a Sratelor Unite ate Americii adoDtari la 4 iutje t7?6
se pierede ca ..t...r @i oancnn vnr t t. ati eRatt; t! sunr t4?.stnti tL\ Creator t,
anunitp Jrcptuti
'nalrcnabtt.:
printrp a,e:re dr.ptuti t alta viato. tibertat?r Si
L,tutarcaferXirii(...).Sunt$icons.ituliinalionale,precumConsiitutiaSuedieisaua
Olandei, care preved dreptul orictuei persoane de a se deplasa liber in intedorul
larii
ti posibilitarea de a pirdsi teritoriul trtrii Acesr drept isre reglemenrat qi la nivel
intemalional. prin convenfii $i tratate jntemationale care consii;lesc dreptul la liberi
circulatie. Astfel, ar!. 13 din Dectaralia Universald a Drepturilor Omului preve<le ci
,Ofice persoand arc dreptul .]e d Litcuta in nad tiber Si de a $i alese rc$e.linta in
ut?tin,-ul erannelor Lnut,ut. Or;,e ppr:oo a an dreputt Je tt patt ot e
1ata.
inclus a sa, $i de a rcwni in tara sa,,. pactul intcmafional cu privire la drepauile
civile $i politice prevede in art. t2 ce ,,Ortue ?ersoana ca,e se i\a in noa tgat pe
tetitoriul unui stat are dreptul .te a circute acata tibet Si tte a_Si alegi tibe,
re$eiinta. Orice penaa ii este liberd sa pdfiseascd orice
Sird, inclusit, ?lbrid sa
tufi. Dreptutile sas mentionate nu pot fuce obiectut unu resti4ii ;ecA .tacn
acestel sunt pfaazutu pfin lege, necesafe pentfu a ocroti secufitated naljonatd,
ordinea publicd, sdndtatea ori moratitatea puhlica sau drepturite
,i libertdliie attor;
Si sunt cu celelatte .trepturi rccunascute in prczenhlt pact. itineni nu
poate.fi-compatibile
ptuat in nod arbitrdr de dreprut de a intra in prcpria.si
tard,,. pe pIaD
european. Protocolul 41" Con\eniia penlru daiirarea dreorurilor
5i d libenaiilor
fundamenlale. pre\ede rn an. ) $r I c; ..Or,. nt \ ga,, auJ
,1s in tcgal f rp/ .riLt
anui stat ate dreptul sd citc te in nott tiberyi sd_si akagd in noct tiier iese.jinla
sa.
Orice peftoand este liberd sd pdrAseascd orice tard, inctu:;ir) De a :,a Exer.xalea
arc,t"r drcpturt nu foate fu, c obie, tut aho, rett aare, i .la ot a.?t, r .orc. p,pva:uh
de lege, constituie nasuri necesare, intr-o societate aemoc,"tXa, pe"t"u slc",itatea
nalionald, siguranla publictj, menlinerea ordi ii pubtice, pretenir)afapretor penate,
ptotp.t;o :jndhtii .a a norclc, a
t."nuu pr,tcia,cr a/pptuhl;t y tib,tttitit,,t
attnto 1...) vimeni nu puate ti ptiw'.1, clppht de d tntrc pc rc/;bt it,t :ntulut d!
t tin/i t4dtean d/p. 5r Cd-la dreptLJrlor ruroamcnrdte
a Inirlii Furopene
reglemenlea,/a in an.45 liberlaled de ci-cLrta(ie
slatelor rnenbre a oric;rur ce.dlear al t nrun ..
!i redere liberj pe reritori,rl
de
Dreptul la lth.ra.rLulare 203
Continutul dreptului la Continutul dreptutui la liberi circula{ie vizeaza doua

Ubcrii circularie. a.Decre. ar trbera circutat;e in in.eriorut ial|r: bJ DLrsibiti_
lared de d n6ra.r rerilori.rl larii. tr ceea ce pr,repie l;bera
circulatie in interiorul larii, aceasti libertate are, la
dndul \au dou; compon€nlc: or trbenarea oe rleprasare rn i",.n.*i
b) lrbenar<a de slabilire.r domrc..i, l,, . u a reseLfirlei jn orice local,lare i*i;
din larA.
Libertatea de deplasare in interiorul fnrii este ,- a."pt gu.unt"t o.i"dr"i p".;o;;.
A.'gurJei acesrui depr de cane stat rLr rnseanua !r obliAarra sutului de a a.,orm
plal" chelrLrelilo penrru den,r\afe rer. p'.rr bileruiur de'catarorie
a ,".i p.î"""
d nI-o lo(a itdte rn alra rntra rn ob rgrira persoanei re.pecrrre. nejircano pane
din
garaniiile pe care statul trebuie sd le ofere peiltlu exercitarea
acestui drept). Fiind un
drept relativ, ererciliut dreptului ia liberi circulalie poate fi uneori restr6ns
(ex. interdiclia de a pernsi locatitatea in cazul instituirii situaliei de urgenqi pentru
carantini sau interdictia judecetoreascn impusn anumitor persoan" ae"a n, parasi
localitate). Aceasti restrangere este in acord cu lextul consdillional care
srabil;te c;
legea prevede conditiiie exercitarii acestui &epr_ titertatea
ie statitire a aollJ
liului sau a re9edintei fu orice localitrte alin fari face parte tot din drcptul la libera
circulalie. A circula liber inseamna $i a avea posibilitatea stabilirii domicitiului
intr_o
altd localitate. Textul constilulional are in vcdere doar libertatea de stabilire
a domici_
liului sau a re$edintei intr-o atti localitare. Termenul de ,,tocalitate,, trebuie interpre_
lat prin prisna legislafiei rcferitoare la organizarea adnlinistrativ teritoriali_
A;est
termen a losl inscris pentru a nu se lisa posibilitarea unei interpretdri abuzive.
in care
o persoan5 ar dori se i$i stabileascd domiciliul sau re$edinFln afara
unei l;calrnii
(ex..pe, verful unui munre, intr o perterd etc.). posibiiitste; pnrlsi
de a te;ito;i;'i
tirii, de a emigra f apoi de a reveni in fartr sunt Si ele reglementate ale textul
constitu{jonal. Libera circulalie in straindtate trebuie analizata in'srrAnsd
corelalie cu
cateva elemente: a) asigurarea mijloacejor materiale de celitorie i[ strainatate
(ex. bann necesar-i penhr cehtorie); b) indeplinirea unor
condilii prealabile necesare
p.nrdsirii teritoriului (.3x. detinerea unui pasaport de Aferorie);
c) acceptarea ae catre
statul pe teritoriul ciruia doreqti sa cihtoreSti (ex. oblinerea vizei
n.""rar"
nu'. lo-re dcesrea nu reprezirrr; resr-dngeri ate i,b.*,ci*r'al,i..i co"Jilii;;:;;
"afer"_
.trirndkre. I egi\lalja pre\ede rcstrangeri

)r ".e
drepluJu. la liberA circ talie. tn acesr
caT.re.r,rangerea e\.--crlului are.tui drcpt lrcbuie sa se lacd in acord cu pre\(derite
arr 5J drn ( nn5lirude rex. Dlala uJre.ra\e la trccerea fronrierei reprezinrj
o rerrrin_
gere a dreptului la liberi circutalie sau instituirca
interdicl;ei ae a pirisi teritoriui prii
este, la fel, o rcstrangere a liberei circulalii).
20q Drcptu,ite ikviotabititaili
Secfiunea a 5_a. Dreptul la

viafi intimi, familiali privati
9i
Art.26 din Co;stftutia RomA,
i ; ;;,,";";X;[.lT;"';',:,:: I:1.,,i::. lift :, :, l]: .,
,,;(2) pemoand "
fizica
are dreotu
r.,i,r", "i;;;.,,:,i,:L:i,iT: .,
""p*. u,,r"',,o,.
ff :, ",,.,
";:;:,
Continutul dreptului. \ iata rnlinrd. tarrIria i, pn\ata. ldce pat1e
drn \atofltF
fiin1er umane t,._u,irir".,a r,"r,;;;#;::;i::
,n, m;. cd,e dre dold .".rJf"1;1;;,:1 113fti de iap rd ," .;;;;?;;i.'i;i:
cere-dout componenre ,'.i,,-'",rJl'T l''5,r'a'"rhala br rrata inrima prirari.
au rn \edere
cnre rri de.llsoara "r. 'itualra
tpecilrca a De"n re'
".,'"i,",."ir'.,d-it
tiinia ri prin apdnenent" L f","lii i*.
comuniratr prin raoona.e ta p,opna.a
orima gcreratre de drepn,r' " ottot Lrnd"n'eoul care ldce p.rne
,' "l
"^"'',r'"flilePr:Tenrare
dr-
a';' rd rivet ,r,er', .,i srdre,or.
cdr .i ra lr et ,",.r,ii.",i "rr. 'r, ".''"
ororeieaz,i ace.r drepr uni\ eâle a Dreptu'ilor omr.rri
co*ia.rr"a .; .',1.ii''i"l'e
,iap .a p"ôalta to,n,\ri,r,1itbikd'"
in n-;,i,;",; ;; ;:::,i,:',,'a^k,:Lpu. a
illiiya;:;:::::":.::,,:::'.:!:1::;'i;i::;.:#{!::#*ii^!i
:L rn alt. l7 din pactul rnfemadonai
cu n
nuvlpL,pa,,:upu\,;";;,,;:,;i,i:,i,;;,i":""lad'ep*rreci\ilcri pori'ice \ine,
i:
j!;:
:; i:: :: ::,; i:':
' :
ii :: i, fi, ::i;::
| ",; : :: :
ti
:?,i:::,:;;:i:;;::::,,,:* ::,',":i:{ji,:,i,!::i:,::":'":;#:,:ii;i,::,2:
:: ;;:::t :
paNJr? arc dr'Ptul Id trfPa viet! \a p
ti ap n,,tt". i.*,),1t,,t,,' ,.;t\"1,"4 'p",
,' a arc:pond?4lp' :atc
.-e,,e.,r ,n, t " l:;,:i,' \,r .'re ad^
"wo,,,,at,;,,;,,;':
x:;:x:i::i::;i":*'"r:tr;;:r*,i;f:i;t;x:,x::;:::
bLn.irkha nationJtd
c,onon\J .';, ;' ;,;,";:."::'lla "su,lnta publia.
';:#';::,;i:i::,":;:H"{:i,":;l:ii':i:"::,:";::,':i,:';:;;:,:;:::
. o.;;;;; ;i,; ;l:T!;:i:I;,:1.il"
ili:"I:':" ," ii"i"[
"l.ililiill
Viala inrime familialA. \;ala intim]i |.amiliald are
rjj !eaere vrald d( nrm,lie,
persoanei. pr
^b,
gar i rcL ipro(e cdre j,,",ruf#|":# l#li'.""',ll
Jli']".i'.1,1',;'i1;ill i,
de castirorie
alre raoo.ru.i n.',n'*,.
*..,o,,1o.#;xlrrle cihe 'Lrdenie. acopl;e,oLr,trr
rdm,li"le iepr,,inr; 'rrr' D'in rege. a \ielii inrime
1(
ld''irje "a,,*,'". o,,"j".,# pLrrem
"jn5Lir obi"rva tratul ocrorc)re
nu doa' p,in i..";,:.;;,i;;l la{a de
sun, .,_. regui. .,e oc,o; ; ; ;l;; :;ili lfl *if ]i: iHl]i:":l;iil;
hhitiatil i priratii
Drcptut Id viatii irtind,
205
ir lne-i.or rdn /qr. prorec{ia Der\oanelor cu handrcap
(alt. 46.). De asemenea.
t.n. 50r. dreptul l.r noft(ni.e
nu doar Consrihr
si ,r,e ,.'e 1of-;'i,e. ;;r;;, ii;|' '""'"cra norme ae r\roreclre i ramil'e,. c,
-nen,ed de
" ; ,;q,'i". fl1],J:,:1,:,#, ;:,ffi:.*li.yJli::
".c,
\,aruru,t ca, proJe.:ondt ";..,',
cau de po/i(rr sociard In
cidrut *l,..,rill.
norme,or 'rrridice
de c;re srar. arcr.1 ,rebLre..
i.-"j"",1.i)
*,.,c;,.;;;;;,.,
'ari,rati a oricarer per5oane,e\.,epea,n\riru,e i;"i;;:
p"r;uir,*,* i,1a..".,1]ria.".
declara anumire tedDtc de iudecatr s"et
'\(-e'e cr urmdr( d judec'rri rlor (aure de
ai'or.au cu minoril.
viati intimtr privati. yiafa intima privati se

rerere, de regura. ra intimiratea
cdu cort:derlralitale. o. c_e
o per.oana irteleee ra o
:.,j.j.0:::*..1
pre\uDre 1.: 1.,J;;::;,:lJ;fi.;:,1;r::.::;i::J#:
s. ,,one: dJlatela cunfluenta dinre soarrul inLjm .i
: iil:}'fi;
.el comun,rar r.ocrair- crm
;::l-::^.):,p1,
.u,(cria
d"Lere cu cirac,er persoral: nLne.
v er.r p.t\ ate are o .ler; de cJpru.dere
,",j ,u,."' .,,,. l]i,l .f,i.
face doar o eruntrre de princroiu in cee,
dc.rut de targa. D"
"...".
n..",;;;i
a;eo, 1,,.o.. ir,,10noi'.il;;:: ;..il;::',Jl;.f.,ffil*,:::;.:fllii,1l;
In,',ne fe.\. rcrctut co.espondenLe,. ,'v,otab,tiLiLed;;;"1;,"',;il,;J',#;;ljl
Tol in.rlegorid rretr inrrne prira,e ,nra
s, oreDru, ta propnrimaBrne (e\. publicarea
uno- fo,ografir tlrb dcceprut oer.oanei torogratarer. -;;";"
dr"p, ;;r;;:.;i
Jurisprudenta rnsranlelor nationale. car si de
o"i'",,^ c"," i,, i";:;,:';::#;edT.;12 cuq, Luropenea Drepturiro,
D.reptul persoanei de a Coniorm textului constitulional, persoana

dispune de ea insAti. fizice are
dreptuJ sa drspun.r de ea i"_rri. ar.,
i"clf.ij*#
nle !, lrDefl,tile allord. o.Ai"e, pL,Uf,ca",*,
Ur,"ere.i.._
:;'ii:l.i:'.:"^T:
* ,.,-" :,.*'. -':-" I *'":': ffi;:,fl'i;:: Jil::T"',f# :: ;:U:": i:
ca o componcr.d a rre,ii nrir"re. tnLerprerarea
pL',,,(,, rrebl,e 'dl!rr acerrei dir_
racura ,n\6 m acorJ (u dinam,ca .",i";lr;"*';;:;,T..;1.".:
situalir care au LmpLjcatji jn ptanut !iehr
oy9_,n10. ru *,*-.li',n".'t"
srupetante sunt doar care\ a drn
il",;:t.,Xii:i'll!.; liil,."\,,H,,1 1:"".',";T::
srtuahile ( o rnterprerare ii zDlicare a
dreprului uner pei5oane J. . ai,"*. a" .,
.g., p'.'.". ., p.:,."*
-ncalc; dreprujr,e )i
;
,be.Utrle
;,";il: il':'::,.ili::
'li.itr9nnind
:n fl :il1*l.;'; .1'll
allod. ordine" puotrca
.aLr mordvrri \ituadi
bune,e
precum e\amenrl ubrsdrofiu
at $ratatrJ inarnie de c;5ar"r". _..;"*ir.
m(d,cate pen,ru depis,area L,r,r b.r, ,*.*.;;l ""l""ljli
;;;,"".;",J1,;
renre,/inl. inc;rc.n dte dreptuJur Lner
la gmnita dinlre iibertarea rndr\rdu;ja ner.oanr de , di,pr". d;;, i;,;r;..;;"; ]*;:
ri cerorrarre Deôare
pe'.o"rei ae a ar,pune ;;;;'::;.;'
a.;-, ::'*rireun (onrjnDr \a'iab'r s' d'eprur
d ,chimhd.,,e cd ; i;'r;' i"-;;;1:,: sen.,b,l
;i;;'"'"'"na
""'" o acomodare a acestui drept cu
rear;talre sociare ei cg ni;;i;;;'i;l1"j' '"""sard
206 D rcp tut i I e inN i a I ab i h t dl i
Sectriunea a 6-a. Inviolabilitatea domiciliului
Art. 27 din Constitutia Rom6niei. rnviotabilitatea dornicjliului
(l) Domiciliul 9i reredinta sunt inviolabite. Nimeni nu poate pnhnde sau
';m;ne:odonnlliu'onin"c5edlnlaLrepelsodnei}la'
(2) De la prevederile alineatului (l) se poate deroga prin lege pcnrru
umdtoarele siiualii: a) executarea unuj mandat de arestre sau a unei h;tnrari
judecatoreqti; b) inldrurarea unei prinejdii privind
viata. inteqritarea fizicd sau
bunu,rle uner per,o.re. cl dFturea ,ccunrorii m onale .," . orc pubtice: n
d) Drere!;rcd rasoandrFr unei ep,demii.
(3) Perchezilia se dispune de judecftor $i se efectueazd i!
conditiile ii in
formele prevazure de Lege.
(4) Perchezitiile in rinpul noplii sunt intezise. in afali de cuul inAacdu
nilor flagrante.
Inviolabilitatea domiciliului. Invioiabilitatea persoanei, ca drept fundamental, nu

poale fi respectati 1ilb o protectie a spaliului in care o
persoani locuie$te in mod permanent sau lemporar. Din
acest plnct de vedere, textul constitufional garanteazi inviolabilitatea domlciftu]ui
$i
a re$edinlei oricirei persoane, stabilind cn nimeni nu poaie pifuMe sau remane in
domiciliul ori in regedinfa unei persoane fire invoirea acesteia. Textul are in vedere
atat domiciliul unei persoane, cat fi .egedinla_ protectrja domiciliului
$i a re$edinlei
unei persoane este reglementatA atat la nivel intem, cet
9i la nivel intemalional.
Aft. 12 din Decianlia Universald a Drephfilor Omului prevede cn ,,Njrled,; yd ,
,ttpuc la inivttun at bitrarc ia tnp sa
rt\anatj in tanttia sa, )n Joni itiLt ltti sal,
;n torp'ponclcnp .a. nt.t la atingai adt"'c aroatpt
ti tepLnliei ,at. Ori p rer,oaaj
afe dfeptul la proteclia legii impatriya imixti ni sau atinqeri,,
An. l7 dir Pactul inlemar,onrt cu pn\ire ta dreprurii( ci\ih 1i potirice prere-de ca
,Nimeni m w p tea f s pus veunor imirtiuni drbitrare smt itegaie in viaTa
particulara, in familia, clomicitiut sau corcspondenta sa, nici /a ahngeri itegate
aduse onoarei ti reputaliei sate. Orice percaa d arc .heptul ta pritecfia lesii
inrouiva haor r,en?npa ini\riuai :a arinecti . i un. d ai. Co.,,.n1,, p.nil,
aperarea drepturilor 9i a libertitilor fundamentate stipute:[.l ca
,,Orice peisoana are
dreptul la respectarea yietii sate priwte si (te famitie, a donicili;tui :i a
tor?\poftlpnki :a!? \!tl ?:te adnt- an?,p&l un"i attrttrtik) puAli,e in eret, "-du
ttrt.o
acertui drept decat in mdsala in care acest amestec este preytuut de tege dacA
Si
constituie o ndsutd care. intr4 to.iebte demoffaticd, n"r""ia'p"nt*
securitatea najio alA, sigut.jnla pubtic,i, bu dstatea econonicA ""t" a fitii, dpdrurca
otdinii ti prcwiea faptetot penate, prctejalea sdndtdlii sau ioi p_
tejarea dreptutilol ;i libetldtitar .tbora,, . " -o*tii,
Noliunea de domiciliu. Nofiunea de domiciliu are ir vealere locul unde o
persoani locuieqte in mod pemanent. Aceasti notiue
unrr,/drd rn dreprul constrlulional are un inlercs F.rlt mar
larg decet in alte ramuri de drepl, precum drepiul penat, dreptut civit, jreptut
comer_
cial ori dreptul adminisrrariv. in dreptut constitulionat, prin aomicitiu'se
tnletege
Ihrioldbililatd.lotui.iLiuhti 201
losul unde o persoane locuie$te singuri sau impreuni cu familia sa Domiciliul

cuprinde nu doar camera in care locuie$te o persoand, ci $i dependintele acesteia:
cude, garaj, gridini etc. De'asemenea, in dreptul collstitulional nu se face distinclia
pe care o intaLnim in dreptul civil. spre exemplu. intre domiciliu de drept comun sau
voluniar (ex- locuinla slatomice aunei persoane), domiciliu legal (ex- locuinla trecdn
in ac$1de identitate a unei persoane) qi domicjliu convenlional sau ales (ex. locuinta
stabilitt de pd(i intr-un contract ca fiind locul execute,ii conractului)
Notiunea de retedinld. Notiunea de re$edinti se rcferd la locul in care o peF

soane locuie$te in mod temporar sau ocazional- In
aceastA categorie intri ata! o re$edinJA de vacanli a per
soanei, cAt Si o cameri de hotel, o camed de camin studenlesc sau o locuinF
inchiriafi. in sens iarg, putem inchde'in categoria re;edinlei 9i iocul in care o
pe$oani \i desli$oara activitatea prcfesionali.
Atet regedilta, cAt $i domiciliul nu se confunde cu prcprietatea Re$edinla sau

domiciliul nu febuie se fie propdetatea persoanej respectlve pentrx a fi protejati prin
acest drept. Inviolabilitatea domiciliului line mai de $abd de proteclia vielii $i a
personalitilii umane decat de dreptul de proprieiate.
Excepfii de la regula De la regllla inviolabilitnfi domiciliului sau re$edintrei

inviolabilititii domiciliului. exist, $i exceplii Aceste exceplii pnvesc situaiia in care
se poate petrunde in locuinta unei persoane (doniciliu
ori reqedinF) cu acceptul persoanei $i frrd acceptul per-
soanei. Analiza situatiei in care exlsti acceptul persoanei nu pune probleme deosebite
de drept. in cazul in care nu existd acceptul persoanei, textul conslitutional prevede
cateva cxceplii care sunt strict limitate. Astfel, se poate deroga prin lcge pentru
urmitoarele situalii: a) execularea u]lui mandat de aresiare sau a unei hotnrari
judecetoretti; b) inldLurarea unei prinejdii privind viala, integritatea fizice sau
bunurile unei persoane; c) apirarea securitllii nationale sau a ordinii publice;
d) prevenirea rispdndirii unei epjdemii.
Er€cutarea unui mandat de arestare sau a unei hotirari iudecitoresti are in

vedere situalia in care chiar legea dA posibititatea pArunderii in locuinla unei
persoane (domiciliu ori re$edinla) pentru asigurarea eficienlei justitiei. In acest caz,
nu este nevoie de acceptul persoanci in cauze pentru pitrunderea in domiciliul sau
resedinla sa, deoarece persoana respeclivd este cea care hebuie sA rispunda juridic
pentru fapiele sale. MenJinerea ordinii de drept intr-un stat li apiicarea principiului
legalite$i impun luarea unor nesuri urgente in vederea restabilirii situaliei de
legalitate.
inlnturarea rnei primejdii privind viata, integritatea fizici sau bunurile utrei
persoane are in vedere o stare de necesitate. in acest caz, de$i legea nu ordoni
patrunderea in locuinta unci persoane, nu este sancJionatd aceasfi pdfundere,
deoarece ea se face avard in vedere o situalie speciald in care persoana in cauze se
afli. De cele mai multe ori, chiarpersoana care se afld in situatrie de pimejdie ar dori
DtePturile iNialabilitdli
208
:*n i }ir x*hti'il1'r;

{*,*t *t *,'***rf;
I
\pi*rea \ecuritntii rlr'oq:"'l*,:ll ::::ic:ln'i::i"ilT"il:Jl"::::

chiar letea ordona
p;trLnoera 'dr! -.'',H -,'llli .,", In;.url de orJin general care
'ttti$;il;*kr'.;=i'ffi
f i=#*'i*itr#::
Preveoires rnsp6ndirii :l:::::t:Tl ;*j"l.l):;l?;' ; ;i[]:i;:'::il::
*$*$*m-'*$*tr*'*ffi
perchezi,ia do$iciriar. l:i:T;il[ l".]::llln;";:,1':,il,"ll'i,:"1'l= tt
Jifc,i'd de perche/iria "*"rl: l"^llil|"ll iil..l
**ir;* :T.r r- +t[*;*lffi**i*f-+*lm,1

ll-l-.", *lil*'*'*+[ii-' * l+ :*'*;t': m
t*il,,.''* ,ll;i',*.'" #{$*{ffi '$T*t,,,',
::ili'ii",i:Jili,. ilii;iTr,*t' ***,i*[fijJi.,,',{;i];:t,ffi
perchezr\ru'l
interdictii de efechrare a
ce'cr
ri.i"Lii $ a ord'nri publice pentrLr
nlrma
."rctrezltia lr in timplrl noptrr
i'n., rnfr.]ctiu uagrante este descopcir
\rzlDLrl
iuoa cornLtere De arci declrrge
are asuPra ordinii Publice
209
Rezumat
Dupi criteriul continutulni dreptufitor, acestea se clasifici in:
l. Drepturile principii sunr acele dreptud $i libede! carc prin coqinutul lor
reprezintA adeverale principii pentru exerciiarea tuturor cetorlalte drepruri qi libertili.
lncludenr aici: nniversaliratea dreptuilor. egalitatea drepturilor, n;refoactivitat;a
legii, accesul iiber lajusrilie etc.;
2. Inviolabilitntile sunr acele drepturi Si libefiti care, prin conlinutuj tor,

asigurd viatra, posibilitatea de ni\care liberd. sigumnla fizicn
$i psihici, precum $i
siguranja doniciliului pe*oanei. in aceasta caregorie inctudem: dreptul ta via1a, ia
integdlaie fizicA $i psihich, libertarea indivjduali, dreprut la ap;rare. {:lreptuj 1a liberd
circulalie, dreptul la ocrolirea vielii intime. fa,,riliale $i private. inviolabilitaiea
domiciliuluir
3. Drepturil€ ;i liberfiFle social, economice ti culturale sunt acele drepturi

care asigula condilii sociale Si materiate de viata, educalia
$j posibilirarea prote;fei
acestom. In aceasti calegorie intra: dreptul la inveliturd, dreptul la ocrotirea saniteiii.
drepul la m-nc" .r la p'olec,id rocrJlj d r.1.rcii. dr(plu la gre\r. dreplLl d
proprietate, drept l 1a mo$tenire, dreprLrl la cisirorie. dreptul la proteclie sociaG;
4. Drepturile erclusiv potilice sunr accle drepturi care. pdn continulul lor. po!
fi e\ercrL]le dc cJtre celrlen -Jrn penrr pani ioarea la purern"re in rceash
categorie intrA: dreptul de vor fi drcptul de a fi ales;
5. Dr€pturil€ ti liberrnfile social-polirice sunt acele drcpturi care. prin

corliiruiul lor, por fi exercitare de citre cctiJenl.la alegere, fie pentmrezolvarea unor
probleme sociale, fie pcnrru parriciparea la guvemare. in aceasli categorie includem:
libêrlatea conitiintei, Iitrcrarea de exprinare, dreprul la asociere
9i dreptul la
informatie. secretul corespondentei ti tibertatea inrnni.itor;
6. Drepturile earanlii sunl acele drepturi \arc. p-'n curtinunrt lu-. joaca rolrl
.
d< grron( . conLr'r(ro-alc. Tn acca.U c. tegorie.ntra: d-en1r. la pe.ilrorre
),or(prul
nersodr ei \ r.d 'r"l( Je c;r< o ar tor,L]le pLb. cd
Bibliogralie
a'. Brrar, Convenlia europeani a drepturilor omului. Cornentariu pe articole,

.
vol. I, Ed. All Beck, Bucure$li,2005.
M. Constd tinescu, L Muldru, L Deteaal, F. Vd.\itescL, A. IDt.gown, L lrida,
Co-nstitulia Jtomaniei comentati $i adnotatt, Ed. Regia Autonomn
,,Monitorui
Oficial", Bucure$ti, 1992, p. 35 129.
D.C. DAni;ar, Drepr conslitutional $i insritufii politice. vol. t. Ed. C.H. Beck.
Bucuregli. 2007. p. 518-622.
Capitolul X
Drepturile principii
Dupi studiul acestui Capitol de invdlare veli reu$i:

- si cunoaiteli co{inutul drepturilor fundamentale in &eptul roma-
si inlelcgeli principiul universalitalii drepturilor;

- .a inre ege\i prncipiJl ne-etrorcri! i Sl r lcgii:
- 5r in{elegeli ce p-e.Lpr,re egariralea in drefrui:
-..1 ir\elege(i reglllile e\pul/;r t ale exE.da r:
- si aflali care sunt modalitilile de protectie a cetetenilor romani in
sbAjnitate $i a cetilenilor strdini in Romania;
- si intelegeti ce presupune accesul liber lajusttie:
- $ inlelegeli care sunt condliile penn-u ocuparea tunctriilor $i a
demni uhlice
Secliunea 1. Universalitatea
Art. rs !In. (l) din Constitutia Roneniei. Univercalitatea

(r) Cetaienii beneliciaza de drcpturile ij de Libetdlile consacnte prin
Constitutie $iprir alte legi ti !u obligatiile previzute de acestea.
Universalitatea Universalitatea reprezinri unul dintre principiile gene-

drepturilor. raie aplicabile drepturilor. libert;lilor $j indatoririlor
fundanenlale. Acest principiu se referA la doua aspecte:
sfera dreptutilar, libenAlibr $i d inclalotirilor Si titu-
ldrii aLestoru. Din punct de vedere al sferei de cuprindere, universalitatea are in
vedere faptul ca cetilenii benefici^z: de toate &epturile $i libertftile pevizute in
Constitutie $i legi $i sunt linuli de toate indatoririle inscdse in aceste texte.
Din punct de vedere al titula.ilor, universalitatea presupune ca toli celtlenii sA

beneficieze de drephrile $i libertilile prev:zute in constitulie Si legi $i sn {ie tinuli de
indatoririle prevlzute de acestea. Dreptudle fundamentale fiind drepturi srbieclive,
acest lucrx inseamnd ci celdlenii au posibilitatea oferiti de lege de a beneficia de aceste
drepturi. Universalitaiea nu inseamni cd cetiienii iqi cxercite toate drepiurile inscrise in
constitutie Si legi. Pot exista rurele drepturi la care celalenii si nu fie nevoit se apeleze
114 Drcpntile principii
(ex. proteclia persoanelor cu handicap este rm drept fundamental, dar la el pot face apel
doar acele persoane aflate in situalia de handicap). De ilsemenea, Niversalitatea lLre in
vedere $i indatoirile ccldlenilor. Ele sunl corelative dreplnrilor $i libetellor. Toli
cetelenii sunt linuli de indatoririle tundamentale. in aceasti categorie a indatoriflor de
care sunt linuti celilenii intr:: fidelitatea fala de lare, apnrarea tirii, contribuliile finan-
siare 1a cheltuiclile publice, exercitar€a cu buni credinF a drepturitor $i ljbetnilor.
Instiluirea prlncipiului universalitaii in Constitulia Romanici este in acord $i cu

paciele, tratatcle $i acordurile intemalionale pe care Rondnia le a incheiat SpIe
exemplu, in Preambulul Pactului intemalional cu privire la drcpturile civile si poljtice
$i in cel al Pactului internalional cu privire la dreptu le economice, sociale $i culturale
(ratificate de Romania p n Decretul nr.212 djn 3l octonbtie 1974) se prevede cd
adopiarea celor doui Pacrc s a fdcnt ,,considerAnd c.i, Fori:tit Cattei Ndliunilor Unite.
statete au obtigdlia de a prcnora respectarea uniwnald Si efectivd a dreptutilor li
tibetldtilot on tui, luA d i cola'i.lerure faptul cd onul are indatatiri Jtlld de \enenii
sdi ti falii de colectivitatea cdrcid ii aparti e $i este dator a se stfid i sn prano'eze $i
sd rcWecte drepturile recxtnoscute in prezentele pacte".
De ascmenea. in Preambulul Declaraliei Univcrsale a Drepturilor Omului dit

10 decembde 1948 se prevede ctr,,statele membre t aL angajot \d pnnoveze in
cotaboture cu Oryanizatia Naliunilor LInite rcspectul niwsaL ;i efectir lald .le
drcpturite omului ti libertdlile J ndamentale, prccun si rcspectarea lor nil)ersald lii
ekctivd". Aceastl Deciar4ie are ca ideal comun spre care trebuie si tindi toate
popoarele Si toate nati nile, pentru ca toate persoanele $i loate organele socieialii si
se strdduiasci, avand aceastd declaralie permanent in ninte, ca prin invAFhIA ii
educaJie se dezvolie respectul peniru aceste drcpturi $i libertiti si sd asigure prin
masuri prog'esive de ordin l1alional $i international, rccunoa$terea si aplicarea lor
universala ii efectivi, ata! in sAnul popoarelor statelor membre, cat $i al celor din
teritoriile aflate sub jurisdictia lor-
Sectiunea a 2-a. Neretroactiyitatea legii
Art. ls ali'. (2) di' Constitutia Rolnanici. UDiversalilalea

(2) Legea drspune numai pcntru viitor, cu exceplia legii penalc sau
contravenjionalc mai favoitbile.
NeretroActivitatea legii. Principiul neretroaclivilalii legii (ler retro nan agit)

consti in faptul ca legea nu se poate aplica deca! pcntru
situaliiie viitoare momentului intririi ci nr vigoare.
Legea nu se poale aplica situaijilor juridice consliluite $i reglementate sub imperixl
vechii legi. Daci legile care se succed ar slerge electele produsc sub imperiul legilor
anterioarc, am fi in situalia unei permanente instabilitili icgislative. Or, unul din
pdncipiile care guvemeazd dreptul este asigutuea stabilitilii raporturilorjuridice.
Neretodctiritatea legii 175
Textul corlstitLrlional loloseste expresia ,.legea dispune numai pentru viitoi'. Prin
termenul de .,]ege" trebuie inleles sensul general al noliunii (1dtd reur"). Nu se are in
vedere aici numai termenul de ,,lege" ca act juidic al Parlamentului, deoarece toate
legiie (fie ce sutu legi, ordonante, ordonanle de ulgenli. hohreri etc.), indiferent de
emiten!, trebuie sd se aplice numai pel1tl]l viitor. Momentul intridi in vigoare al urei
legi este momentul aduccrii la cunostinte publicn a textului acestei legi sau un alt
moment ulterior slipulat in chiar textul legii (ex. 1a 30 de zile de la publicare sau in
6 luni de la publicarcr. Aduce-ea lr cffo.l nld pLblica se ;ce. de reg!la. pnn
pub (xrea leg i. ln /ile e no"sue. pub r(arer se lace rnn ur Monnor, JLmrl .au
Gazete oficiala a statului, astfei incat cetdtenii si poata lua la cuno$tinld despre iextul
legii. Ulterior publictuii, nimeni nu poate invoca necuroa$terea legii (rerro cerserl
O regula de drept se aplicd numai din momentul in care ea existi. Aplicarea

penmr viitor a legii are drepl consecinti neafeclarea raporturilor juridice deja
consumate (ex. cesitoria efectuati sub imperial unei legi rimane valabili chiar daci
o noui reglementare juridici instituie la un moment dat noi reguli Si condilii de
incheiere a casbtoriei). Neretroacti\.itatea nu inseamn: insi ci legiuitorul nu poate
modifica reguli jruidice stabilite anterjor (ex. daci o lege prevede la un moment dat
posibilitatea ca o persoani sA poatn candida pentru o tuncJie publicd penlu mai multe
mandate succesive, iar la un moment dat legea este modificati $i restdnge aceasti
posibililale la un numar limitat de mandate, nu inseamni o rehoactivitate a legii).
Exceptii de la regula De la reEia neretroactivitelii legii exist; $i excep{ii.

neretroactivitilii. Acestca sunt enumerate in textul constitutional. Este
vo$a despre legea penalt ai lavorabild (r?t or" /e-r) $i
legea conlravenlionald rnai l'avombiltr. in doctrind, se
susline $i o a lreia exceptie de la regula neretroac1]yit5\ii, Si -,u]'rme legea ;nteryreta
/iv.:i. AceastS situalie nu este r^nsi o vedlabil5 exceplie de la principiul neretroac-
tivitnii. dcoarcce prin interpretare se ldmure$te intelesul unei norme de drcpt avut in
vedere dc cdtre legiuitor d, t']i/io. P n interyretare. nu se poate adduga sau completa
o nonnA de drept, ci doar se pot clarifica anumite dispozilii ale legii.
Retroactivitatea legii penale. ir1 ceea ce privette retroactivitalea

legii penaie mai favo-
mbile, noul Cod penal prevede in 5 $i 6 sifialiile in
aI1_
care se poate aplica legea penald rnai favorabili. Astfel,
in cazul in care de la sdvar$irea inftacliunii pani ]a judecarea definitivi a cauzei au
intervenit una sau mai multe legi penale, se aplice Iegea mai favorabili. Acelea$i
prevederi se aplicd ii actelor nonnative declarate neconstitufionate, precum $i
ordonanlelor de urgentri aprobate de Pariament cu modiliciri sau completnri od
respinse, dacd in timpul cAnd accstea s-au aflat in vigoare au cuprins dispozilii penale
mai favorabile. De asemenea, caDd dupi rimanerea definirivi a hotarerii de condan-
nare $i pana h executarea completi a pedepsei inchiso i sau amenzii a intenenit o
lege care prevede o pedcapsi mai u$oarA, sancliunea aplicatn, daca depi$e$te ma{i-
mul special prevAzut de legea nout penfu inliactiunea sivdrqita, se reduce la acest
maxim. Dacd dupi rdmanerea definitivd a hoararii de condanriare la detentiune pe
viaF $i panb la executarea ei a inteNenit o lege carc prevede pentru aceea$i faptA
116 DrcF tile PriflciPii
numai pealeapsa inchisorii, pedeapsa detenliunji pe viali se inlocuie$te cu maximul

inchiso;ii prevdzut pentu acea infiacliune. Dace legea nouA prevede in locul
pedepsei in;hisorii numai an1cnda, pcdeapsa aplicafi se inlocuie$te cu amenda' fitu' a
ie putea dep;qi maxinul special prevazut in legea noua Tinandu-se seama de patea
ex;cutati alin pedeapsa inchisorii, se poate inlitura in totul sau in parte executarea
amenzii. Mes;rile educatjve neexecutate $i neprevazute in legea noue nu se mai
executi, iar cele care au corcspondent in leg* nolri se executd in conlinulul fi
limit€le previzute de aceasta, d;ce es€ mai favorabili. Cend legea noui este mai
favorabill, pedepsele complementare $i masurile de siguranli neexeculate $r
neprevazLrte in legea noui nu se nai executi, iar ccle care au corespo
dent in legea
noun se executi in conlirulul $i linilele prcvezuE de aceasta Dacd legea noue este
mar la\ombla DUmai 'Lb a.pecLul Fdeo'elor (o rolemerrrd-e 52u na'u'ilor dc
rrrritele pre\a"ure de leged noua C;nJ.o
srguranF. aLesled 5e e\ecula rn corrlinurul 'r
rliino,,iLie drn lesea nou; qe rcrera la pedepsc definrri\ aplrcrre se Ine '<a'ra in
caTLl pedeps<lor'e\eculsre pind la dal.i in rdr'r ir !rgoare J dce'lera de
pede'psa
redusi sau inlocuitd.
R€troactivitatealegii Cu prilejul revizuirij Constitutiei Romaniei in anul

2003, s-a inlrodus o dispozilie Iegalt prin care s-a exiins
""rir"t""ti"""f". posibilitatea retroaclivitdlii legii ii in cazul legii contra-
venlionale mai l'avorabile Solulja impuse s-a datorat
jud
unor situalii dir practice iD care anlrmite sanctiuni contravenlionale au un rcgim
dic aproape similar celor penale Ca atare, s-a impus $i in cazul legilor conlravenlio-
nale ; solutie simetrici ceior penale intr o viitoare modificare a legii pdvind reginul
juridic al contraveniiilor (Onlonanla Guverllului nr' 2/2001) este necesar insd
inscrierea excepliei privind refoactivitatea legii contravenlionale mai favorabile
Sectiunea a 3-a. Egalitatea
EsaLitaiea in drepluri
Art.16 alin. (1) 9i (2) din Constitutia Ronaniei.
(1) Cetntenii suni egali in fala lesii ti a autoidtilor publice, firi privilegii
ii ftra discrininari.
(2) Nimeni nu esle naipresus de lege
Egalitatea in drepturi. &ep ri este un principiu general al drep-

Egalitatea in
tului intahit in toate ramurile dreptului. Ea este preve-
zut ca principiu 9i in Carta drepturilor tundamentale a
Uniunii Europene, in art. 20. Acest principiu este exprirnat atat legal, cet li doctrinar
principiu de
ti jurisFude;fial. De-a lungul timpului, egalitatea s-a cristallzat atat ca
drepq cat si ca drepi fundamental 9i caregorie juddica. Asa se face ca pe scara
tecut ale la inegalitate 1a egalitate $i mai apoi chiar la discriminare
"uotuti"e "-umijloc de proteclie a anumitor categorii defavodzate Egalitatea este un
pozitivn, ca
principiu constitulional complex ce se define$te atat prin rapotare la diferenli, cat.9i
prin rapo.tare la discriminarc. Egalitatea nri inseamla unifomilate pentru ce in$i$i
oamenii nu sunt egali de la natufi.
111
Ssns€ egale. Egalitatea inseamni in primul rand oferirea de $anse

qgale ururor ceLirenilor. ( omple\ilarea dcesrui p-irci-
piu a condus in jurisprudenla Cu{ii Constiiutionale a
Romaniei la proclamarea unui drept 1a difercnji ca expresie a egalititii ce€lenilor in
fala legii. Legea trebuie si ofere $anse egale tuturor cetalenilor- Acesta este sensul
prevederii constitulionale confom cdreia cetdlenii sunt egali in fala legii ti a
autotitdlilot publice, Jdtd pritilegii Fi Jdrd discrimir.ir"i. Faptul cd nimeni nu este mai
presus de lege ne aratn ci intenia legiuitorului este de a crca un stat de drept in care
legea este cea care guvemeaze $i nu voinla indivizilor. Doar legea poate fi egale
pentru toli. Voinla fiecerui individ exprimn nevoile fieceruia in tuncfje de situatia in
care se gisette fiecare persoani.
N€discriminare. in al doilea Iand, egalitatea inseanmd nediscriminare.

in acest l'el. art. 16 din Constitulia Romaniei trebuje
interyrelat $i aplicat in concordanld cu art. 4 alin. (2) din
Constitulie conform crruia ,Romania este patria comund si indirizibild a tuturor
cetdte ibr fi| fdrd deosebire de rasd, de atio alitate, de otigine etnicd, de linbd,
de religie, de sex, .]e opinie, tu apartenenfi paliticd, de .\'ere sau de otigine
soctdld". Acesie criterii de nediscrininare, prevazute si in art.21 din Carta dreptu-
rilor fundamentale a Uniunii Europene, stau Ia baza aplicirii principiului egalitaii.
Raporlul dintre a . 16 9i art. 4 nu este un raport de la normd genemh la nomd
particular; (speciah), ci este mai de grabd un raport de coordonarc inte cele douA
norme prin care se completeaz; reciproc. in timp ce art. 16 instituie principiul egali-
tifii, art. 4 stabileste criteriile dupn care se realizeazi aceastd egalitate. Egalitatea
poate lnsemna, pe de o parte, o egalitate pur formali (ex. odce salariat are alreptul
la salariu, sau la munce egali, bdrbalii Si femeile au acela$i salariu), dar $i o egalitate
relativii, lnandu-se cont de situatia ln care se geseqte o persoani (ex. dreptul la un
nivel de trai care este un drcpt cu un conlinut diferit pentru fiecare individ ln parle).
Egalitatea pur fomala poate fi numitd $i nediscriminare. Din punct de vederc

etimologic, nediscriminarea insearmd interdiclia de a lace distinctie inte obiecte, de a
stabili intre ele o sepamlie, o diferenliere plecand de ]a trlsdtnrile lor distinctive.
A discrimina inseamne a separa ierarhizend pe diverse cdterii. Discriminare inseamne
odce distinclie, excludere, limitare sau prefednli bazal' pe rasd, najionalitate, origine
etnied, limbd, religie, sex, opinie, apartenenld politicd, averc sau origine sociald.
Rezultatul unei discrimintui esie reprezentat de supdmarea sau alteiarea egalitilii de
Drept la diferenti. in jurispiudenla sa, Cufea Constitulionab a Romeniei a

considerat cA egalitatea inseamna $i posibilitatea institui"
rii unui drept la diferenttr pentu situatrii iuddice dife'
riie. ASa se face cA ln cazul pensionadi bArbatilor $i ai femeilor b varste difedte,
Curtea Constitutionali a ajuns la concluzia cA egalitatea in drepturi inseamnA intelzi-
cerea discdmharii negative, dar nu 9i a discriminarii pozitive (a se vedea Deciziile
Cu4ii Constitutionale a Romeniei nr. 107/1995 9i nr. 2711996). in momentul de faie,
l/8 D\ "tL/il?t\tatiP;i
prevede ci
chiar Carta drepturilor funalamentale a Uniunii Europene, in art 23'
pri".i"'"f .guf't nu e\clLoe menlilered q"L ddoo xrc' de rnr'u-i c"re 'a pre\rd'
'ii
avanLa,e 'pecifice rr la\oateq 'e\Jlui sub repre/en1at
Secfiunea a 4-a. Expulzarea
Art. din Constitutia Roniniei Extddarea li exptrlzarea

19
(1) CetateanuLrcrnan nu poat fi exirldat sau expulzatdin Ronania
(1)' cctrleniircmani poin
iiip.i" a"-g-" a" r" i,.evederiLe alineatulxi
in l-"- internationale la carc Romania este parte' 1^n
"*tiid
"
cnndili le leg:isr "o"""tilior
|c bdla oc rec oro(irare
pot fi ext'6'la! nunai nr baza unei conventii
tlt C",r"t"'i; tt'ani Si
"palrizli
intemalionale sau in condilii de rcclprocitate
(4) Expulzdea sau extrndarea sc hotiriire dejusiilie
Notiunea de e\DUhare. F\pulzared lepre/lrli aclu' plln car( Ln tLal collsrange

urul mai mulli slmini sau dpaur/r care c( allr 0e
'zu
lerrtoriul sdu sa rr pdra'edsc' in cel 'na '(u'l Lnrp
ctr Dn\r-e
oosibrl 5ldlul car< Joopla rnasura e\pul/arir nu esle da or s'dea e\plrcd(rr
(xpul/ali s aturtr] de urde
['."'i.i"."prrrrtli '"n-l,ri carui: rr apan n cetale'ii 'au
o aplici' Daci
competenla statului car€
ar.r venit apatrizii Mfsura expulzirii este de
i'roun aceslu' nL\ur
ruriro, cur. rir de hte'e'ele 'uaLul'rr re5peclr\ "ulurirdlile 'ral
da pubricila(ri noLrvele eroulzan, in anunrLe cazurr' din cL
noa/re stdlul c c apl ca
-eirra "tpufratii poate aduce la cuno$tinla stafilui cdruia apa4ine cetdleanul
expulzat motivele care au detemjnat adoplarea uner asemenea masurl
cat $i in
Expulzarea este o institulie juridic[ intalniti alet in dreptu] constitutional
De$i implicd
dreptui intemalional public, fiind consideratd o mdsura administrativn
conrursul oredrelor iudieia'e, ll,no hotar"L; rrtrm": Lle JU'lilrc e\p!"/arcd cu <s e o
m;r'uri Lle o'-din penal indepanrrea urrei oer'orae 'Rdi re dc oe
'( iror'rr unJi sar ca
u.-*" u "tpul#ii se fu." dato.ita faptului ci acea persoand devine indezjrabila
statului pe t;ritoriul cAruia se afle (pe,iofla non gatu) Cel ce a fosi expulzat.nu
p."i" i"i*i i" 6* ai" a fosl expulzal decat daci: a) ordinul de expulzare a fbst
"are slatului care I'a expulzat
;nuhq b) a {hbandii cetile a
Conditiil€ expulzlrii. Expulzarea este o mesud extremi h care se recurge

numai in anumile conditii De reguli, expulzarea are in
vederc apararea securitali nalionale a statului Este cazul
siatului
cetatenilor streini sau al apatrizilor care prin faptele lor au devenil ind€zirabili
Mns la expubatii se aplici de reguh striiniloJ $i apatrizilo^r'
care ia misura expuLztuii.
Roma ia lr
Confonn Conslitutiei Ro men\ei' cetdleanut ronAn nu poate f expulzat din
a fost aplicati de cetre slate $i
isbria statelor, au exisiat ii situatii in care expulzarca
propdjlor lor cetaFni (ex expllzarea membrilor Familiei Bonaparte din Franla in
timpul celei de a treia Republici franceze).
Exputzared 09
Tituino (on. de lannJ cA e\oJl,,area -epre.,DG o ra\ura
destul de gra\d ce poaF
albct n,r doarreJdrii,e otntredoLra sau l'rar mutlestJLe.darooarea\e,ere.r.npd,,i.".i
a\upm persoanei erpLt.d,.. p,.*r i",.."i4;;i;; l;;r;:'r';;
pre\ede in an. lJ condilrle ce uebuie inrunire
;;,; ;;;;.'::i
perru aqe
pLlea tn..
A'tfel. d,n , aft :e alla in nod fega!
un
'
pa, t.nu poap
7. p,tah,t ,nui ,!"t *,. h""p;r"r.;.
";:.:.',:,)
ti ,rpdtzot Jec.it in ae.ula;a ne dprt t, 1r.," ;,;;;;,;;,:;;';;;:"
ri. da, d fttuni inpct i.as" de ,"ru,,,or" ,ot,oruto nu' ;;;;,;.';;
posibilitatea .le a prezenta consitterentete
,';;:;;:,;' :.''::;
care pled"*d t*pr;;; ;p;;;;;;";;";;
a obline e\aminaruj cazulai sdu de cdtre ;
autontatea competentd ori de cdtre una sau
mqi mube persoane spectut desemnate de acensfi
D. ,*T:,:., "rt*ii",1na *p*""r,rit,
::,1: ( rna diepuitor tundamenrate
,t r,.io."" "i,
d,. re (a e(put/aflre cotecl,\e junt Inter/i\e .i nimenr nu ",,",. ""i.j.'i"
poate fi snar-uLai. ernrtzr
5au e\rmddt cam un srdr unde erisra ur nsc .crioc
de a fi :";" -;;;,.:.; #;;:
torhrii sau altor pedepse sau tratamente inumaoe
sau degradante_
Procedura erpubErii. frput,drea ejle arrburul erclujr\ at u1\lantelor de

rude
c"l;. Dod. ere pot decioe e\pLlzarea unur sh-a; sau
. . . ... aparfld de pe lenloriul Romdniej ,i ror ele, contorm
orncrp-r.rt-Jr srmetnejjuridic<_._poL decrde anularc" o,d,"rlri d. .\prlzar;.
oe urgenla a Liu\emurui nr iq4 20o. nirind
b,d;;;;
in an. qo-100 procedura efectu:trji erpuLarir.
feg.mu .rEinitor i; R".i",;;;,;;
A.rter erpul,,area .e .f..*l,.rr_j"
care ln\pectorarLrl Cenerat perrru tmig,ari prin in.leoanarea
sL,b e.cr";;.;;;;;;r:
D,eprut de .edere at crr.ir.riui inccreazla de
arepr t" a"," ,r.,i" i"., a,,prs, rnr,rl,
expulz6rii. "
. ln.r.rrla oe iudeca,! poare drspune 5i ca slrainul qa fie lual in cus,odie publica.
p;na la etecluarea eroulTarii. Fri (a periodda
ace.ter rnn.r; ra a"pat.*.u.'i" In"a
e\c(p,ronar l2 lunr. Luarea rn cu.rodre nublica
es,e masura de re";;;;;;;;
a |berlalii de rilcare pe rerironut Romnniei.
dirousa il"p",r,,; .;;;t,;, ;;:#;;
ildep'rnirii tur.ror demer\L,dto, reccsare :ndep.r*ii
pr,blici se d,rpune in \ls prin ordonu(a ;:;;;;. .;;;" :r;:il"
moli\ata i" dr.p, .,i_i;;;, ;; :;;.
::::::?:tl1::l:
n,d|u,ur are nu lT1Tor
\d h d rn.mc oraruru u**,r
poate trtnd(pdflal .ub e\cLrna In rerren
p;;|'",;;;i,;;"i;;;
de 24 de ori
un snatl nu pod,e I e\nul,,at irrun.lat ,nca.ee\tsrateme
jujtificaLecaviald
,.esle pusa m pericot o. c; \a fi i.rpus L Lonuri.
rrar.menre inuman. sau dep.na,ni._
\,lasum e\put/arii nu (e d,,pune. iai
in cazrt in care , ;;i;,;;;;;, ;;;;?::.-.":
la,i. ddca .rrarnul: a) e.le in!rnurl
sau inculp.tr
dispune In\rituired ,ra.curji rnterdicrie:
de paEsi.e",;;;;;;.;;;;";;i;:\:;
a tocalitall on drii ;: ;;;;;
conddnnar Drn hohrare judecdrofea\cd ;a'"*,
pedeapsa privatLra de tjberlate. Interdictia
d"fi",,;,;';i ;.-;" ;.::r;i:
de erpul"are du'ea/a pioa la di'pari'ia
mori\elor pe care a losr inreme,rri
ln ceea ce pn\e)re recunoaiterea decr,,,,tor de indepaflare .lr,arnilor
rerronul .raretor membre ate Unru',r, r ,,op..,.. a de oe
cer;lcni ar unor rlate re(e. dc pe lenloriul s.alclor
,r".i.;ir.l. ind:r;;;;:';;:ii;
r-embre dle |
rccuno.cure de.r"rr.t romdn ), junr DUre in "llr"liCrl"."" ,""i
aplrcare de t".,*.;;r;iC.".fi
lmigitui. ;.;#
180 DrcPtulile PrinciPii
Sectiunea a 5-a' Extridarea
Art.19 din Constitutia Romeniei' Extaddea 9i expulzarea

ii' i.'r",i,r '"'* "' p"a'e i errradd 'a Ie\prll'l'larledrenr
dir Roman:d
;2r Prh oerosare de ra pre\eden'e al ledlu'Lr 'omrnr po' '
ene pane '1
*.*l,n '" ul^'*"'*,1'io' '*"'r'o*" ra 'are Rondnid
condi!i-le leeir>i pe bd/a de rec'!rucirar(
'""iil, I"r'"r tl )ri oor n errrid' nrm"i in b'a dne con'enrri
"'ri."l "oan
inren"forale 'aJ in cond \'ide recrpro" J'e
(a) bxlulzaroa sax extrndarea se hotnr4te de
jusrile
pleoat aulol!-l
Noti[nea de ertradare. Lxlradared reprezinD dctul prin caft esle
nei rofiacfluni de cAne 'rirul care il deflne unur arr sE''
la cererea dcesruia penm a i
jrdecar sau pentru a e\e-
culaoDedeaDsalacdre.rlo(Iconddrnnar'h\rr'rdareaconsliruieomd'uidea'r'lenla
unei peNodre
l;;;;;;;:;;" in mdrene pe.ala pril ca'e 5e realiTea/; uansrerul
rnui srar in
il;;;;:;;JJn".*; f"nur' a;n .ro'"niur su\eranitarii rudicra'e 'r
convenliile de exbtr
i"..""1 J"iiJi.* re;iul juridic al extrddirii ini1 consrituje
i".i """ a" juridic; incheiate de siate acest scop' prin aplicarea prin
in in'.n1n u"tt'o' con\enlir' Fmeiul jundic al e\radani
""i" "s"".fu ece
i'î'l'i *"i"'*
"u' mLlElarerale pnn cale sunr incnI.in"re unele rnhzclrunr de
con;rrruiL rie contentrlte
gJave
surul in ba-/a arribLrLelor 'ale
.i""f. -t'* oacir !i omenirii ge0ocid erc inFracror'
',".t*
iru.ru,.;rrr., pouLe *.cplr sau lefu/a p'edarea ului
lje aceea texlur co"LF
;;;i';;" pre\ede ca ceulmii romani nu por I erraoati ir mod e\cepuonal'
ccLaLeniiromempolfie\radalidarnumarinba'/rcon\m'irlorrDtemal'olareracd(
;J;l; ;';;;. i".""ai'iii" r'g'; ?i oe ba7; de recrprocilare in ceea ce prive--re
cetrlenii5ldi;l)iapatri/l:.acqllaporfre\trada1inumai]nba/a
este a$ddr' un amour uc
rnlemd(ionale ,at in condilii de rccip'ocirate T\Eadarea
mai
.t *f"l- ,q"AM in vedere ca exfridarea este una din modalitdlile cele ca o
""""*i_it"t"
i.oo*n,* nt. " lrptei ,ldrelur imDotri\'r crrminalil.rii extradarea e'le \alzuu tr
inhptuirca ju'rrliei
0.""" '",.. ,l."arcce retu/ul e\Eddarii rmpiedic;r
"Uit"n.
Conditiile extridirii. in convenliile privind extradarca sunt prcvtrzute' de
resula. si cordrrile de lond tr de lorma cu
pri\rre la
corrdilrr sunl 'rabrlire pnn acordul
"*i."a,r..,q...i. doar penlru a(ele
oarrilor semnaLire ale a.ordului A'llel. e\ltadared 'e ddmile
sLdrelor implicare
I;::,;";t .;;.;' definire ca arare in reslemen!arile Juridice ale pe$oanere afldre
a..'"ra"" Pot fi errradate.li cererea unul stdL srrrin
"r.fit"r
;"';;i;;,ri
'" 5<Ju ci*e \un, urarire penzl sau sunr
Rin'i\e 'n iudecars perrru
oeJeose sau a
t*rrtir"" r""' intracliurr' on sunt cauiate ir vederea execuLanr unc;penû! reali/drea
,".1.r.r. a. 'l**^"p rn slatulsolrcitanr' in dreplul inler.ralronal'plecanou-(e oe-ra
exrradani se cer i0trunite doua prrncipii: a) Lel al recio'ociDlrr'
laplel care lace oorecrur
cerinta cd in ambele \!ale 5a exlsle dceea'i op'ic5 a'upra
penall: b) cel al rpecrar'7arlr'
soliciLarii, in.ensul ca ea sa lle rnc'iminala de legea
..." * i"pra \a fie prer tu16 in legi'laia ambelor slile iarjudec"rea 5i
o.a.o"ii*"*.r*""."
p.""*.1 ,e'p..tite ia uiba loc nunai pentru lapr penl'u c'rre ' d cerut
Prcteclia.iutidicd a cetdleftilot rcrnani ik strdindtate 181
exir:darea. DacA exredarea s'a cerut de mai

multe staie' de reguh' cel extridat se
pt"Jti"utf.i p. ciruia s-a consumat lapta socialmente periculoasi'

".ia.itl
procedura e\rrAderii. Proceuurd e\tr'dani esle reglerl'entau de regul' ir
con\enl 'c oilarerale \au mullrlalemle rncheiale intre
judiciarn in dreprul rome-
state cu prjvirc la cooperarea
.p.c nrocedura esLc r<Jlle-renlald prir tegca nr' 102 2004 nrivind cooperared
perar; in *":'1" d.llll1:-::'j::l.-:.'"f::i"::
iuirci"i, 'nrcrnurionara in matcrie \Lnr rcelementale sr nersoumeie (\t(uLa'( u!
acriva, procedura dilc':r' De d\emcnea
dreprur de azir In Rom;n'a
i; .r;;*" 4) pero ere clirora lr 5 a acorddr de imtrn'are oe:u'isdictre in
;;;;:;;.;,i'"; care se bucrra in Rom;nia
pnn ahe in\eleseri
.,.atUrte,i in timirele 5rdbrlire prin contenlii sau '"""llll"-ll.
p5(r' manorr sau
i.i,l-l'. *r'* cirare din srrarn;tare in \ederea audieriiir cJrr-rrrele
:il.'"ifr ;^,";:; ;"'""'i '"a'';""
"t rom;ne solrcr!ante imuaiLa{rlor
eonfeite pnn con\ enlLe interna(ionala

pe'n! punerea in aplrca'"
Leg(a conline. de a'emenea n dr'po"rlii "'"t".^1,
in mare'ie de e\lraddrc adoplale lu ni\elul Lnrurii Lurcpene ln acest
'".'u"i,rriorce f;;:;: ;'.po)rt,'r. con'.nt''' pri\ind s.nprrqcarea nrocedtrrir de
5,:'"i:;^; ld r 0 manie lqos oe
:'J;;; i;"; . "'. . mcmu'e a'e t niun 'i Furooene adopLariare unjunii Europene'
::;1; d;;;;l;.tnJ extridarea intre stateie
'rembre
adonlaLa la 2- s<pletrb-ie lqqo precLm)idi'po/ilrileori'rrde\radarcacunrrnsern
i'lJ'."i, a'" rq iun e rqoo de punere inanlrcare aÂcordului
srTlt"-ii:l:":"1:
e,rrrnarea neprali' d conlroalelor ld ftorliere'e
'*. t,lt.a
,"ru.ia.,"..r..lalemembrealeU'riuniiLuropenecdIeaulormLlarpr \ind
::;J ;;l-;"';*';;i-c,a,., u t on'iriutui irn rr iurie '002
";; ,;;:';;J piocedunte de predare intre surerc 'nembre dre uniunir
manddrur
.'";;:.-
';
iu.p*" ptnttt fut' 'arirsire in rinre de o anurnita dattr
Secfiunea a 6-4. Proteclia juridici a cetitenilor romeni in

striinitate
Jriindra'e
Arr. l7 din Con\rilutia Rominici CerA\eni'r^ninr 'n
i*i.eni on.ni se buc"? rn s'ra'ndrare dc prore!ria 'rarulu 'orrn 5r
r .bu'e irlepri'e^ci ool gal r'e 'u e{ceplrd acelo'ce 1L runr corparD'r(
',-r'
cu absenia Lor din Ftn
Pro e'{;a cela{cnilor romani rn 'B;inalate

l}cuI. de c;re
Proleclia celilenilor prin (a ceu\e.ia esre o
;;;;;i;:;;i;;,;;". s,zrur roman 'e e\pr;c' raprur
q'al'rl pe leriloriul
legarLua permaDenr' rrlrc ur irdi\ id tr
c'ruia raiette fllnd o leganfa oermane0l6 lnseamna-L;
sdu. Lndiltrenl unde
qe all; acesla Fie
5ratul e.L< obrigd, ca acorde spriiin celaleaDului
.n .. nla ln frru *, ln 'Ba:nirlate celnleanul ronran esre protelat p:t--:ll{jj::
sLarul rorrdn. Mijloacelc coorreLe de proLeclie sunL
reg{ementate pnn nonne Junorcr
m 1s6/2000 rcglemen-
il"ificeJ ;""il;'sitoutiu *o"'"ta Gpt" o"mplu' Legea
182 DrePt lile PtinciPii
teazn modalitetile de proteclie a cetilenilor romAni carc lucreazd in strdinftate)

La
nivelul Uniunii Europene, Cata drepturilor tundamenlale a Uniunii prevede in an 46
ce orice cetilean al Uniunii beneficiaze, pe teritoriul unei Fd tert€ in care sta$l mem
bru. al cirui resortisant este. nu este reprezental de prctectia autoritililor diplomatice
stat
sau consulare ale oricirui stal menbru, in aceleaqi condilii ca $i resodsanlii acelui
in schimbul ftlt de stat De aceca, t€xtul

acestei protectii, cetAienii au $i obligalii
constiiutrional face referire la taptul cd cetatenii romanj trebuie sd i$i indeplineasci
obligaliile fali de stat, chiar dacd lipsesc temporar din lari Obligafia de fidelitate fai;
de t;ri sau obligalia de a contribui cu impozite 9i taxe la cheltuielile publice sunt
obligalii ce incumbi cetitenilor romani aflafi in strdindtale Exceplie fac doar acele
ob{aiii ce nu sunt compatibile cu absenla lor din Fra Spre exemplu, participarea la
acliini menite se preintfinpine o calamitate sau sa indepirteze umnrile un deTastru
(indiguirea cu nisip a Lrnor zone inundabile) nu reprezinfi o obligalie la care sA fie linuti
cetilenii romani aflali in sireinitale-
Sectiunea a 7-a. Protectia cetitenilor striini !i

juridici a a
apatrizilor in Romenia
Art.18 din Constitutia Rominiei Cetalenii strnini liapatrizii

(1) cetnlenli strnini si apl}lrizii care locuiesc in Ronnnia se bucurn de
proteclia generah a penoanelor 9i a averilor, gar tata de Co$tituiie 9i de alle
legi.
(2) Dreptul de azil se acorda ti se retage in condtliile Legij. cu respectarea
tratalelor si a convenliilor intemalionale la carc Romnnia este pane
Prot€clia cettrtenilor Populatia statului ru cuprinde doar cettleni.Pe teritoriul

.triini'Si u up"ttirilo" ln unui stat sunt atat cetSleni' cat Ei strAini $i apatrizi tn
no-ani". virtniea calitilii 1or de fiinle umane, sireinii $i apatrizii
beneficiazd de o serie de drepturi indiferent de locul sau
tara in care se afle Aceste drepluri de care beneficiaza
sunt, in general, acele &epturi inerente liinlei umale Constitutia Roneniei lrevede
ca strainii ti apatrizii care locuiesc in Romania se bucuri de proleclia
generale a per
soanelor qi a averilor. Expresia ,,proieciia generald a pe$oanelor $i a averilor" este
una deslul de generala. Prin proteclia persoanelor, textul constitullonal are in vedere
acele drepturi ;atumle care l;de fiinla umani: dreptuL la viaF, la int'egritatc fizica qi
psihicr, inviolabilitatea persoanei, liberlatea congliinlei etc. De asemenea' prin pro
ieclia averiior, tcxtul arJ in vedere acele dlepluri patrimoniale ale persoanei: dreptul
de proprietate, inviolabilitatea domiciliului, libetatea econonice. dreptul La mo;te-
De aceasttr prolectrie a persoaneld li a averilor se bucura doar acei striini 9i

apatrizi care locuiesc legal in Romania. Textul constitulional nu ii are in vedere pe
aceia care doar ocazional se afli pe teriioriul statului sau cei carc locuiesc in mod
nelegal in Romania- Textul constitulional nu face relerire la faptul daci acesle
Ocupatea ftncliilot I i d detuhitdlilot publi.e I 83
peisoane trebuie si locuiasci in mod legal sau nu pe teritoiul Romaniei, insa Ordo-
nanla de ugenli a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strdinilor in Romania
prevede ce sunt beneficiari ai acestui drept doar acei striini ti apatrizi ce locuiesc in
mod legal pe teritoriul statului rcman.
O a doua precizare a textului constitulional esie cea referitoare la &eptul de azil

de care pot bereficia striinii $i apatrizii pe teritoriul Romaniei. Confom art. 18 al
Cartei &epturilor fundamentale a Uniunii Europene dreptul de azil este gamnta! cu
respectarea normelor prevezute de ConvenJia de la Geneva din 28 iulie 1951 $i de
Protocolul din 31 ianuarie 1967 privind siatutul retugiatilor fi in conformjtate cu
Tratatul pdvird Uniunea Europeane si cu Tmtaiul privind tunctionarea Unlunii
Europene. Azilul se acode $i se retrage in condiliile legii, cu respectarea lratatelor $i
a convenJiilor htemationale 1a care Romania este parle. Azilul poaie fi de divene
feluri: azil politic, religios etc. in zileie noastre cea mai in$lniti foma de azil este
azilul politic. Legea nr. 122 din 2006 privind azilul in Romania stabile$te procedura
de acordare a azilului !i drepturile 9i obligalijle azilanlilor pe teritoriul statului
Sectiunea a 8-a. Ocuparea futrctiilor $i a demnititilor publice
Art. 16 aln. (3) ri (4) din Constitutia Romeniei. Esalitat€a in drepturi

(3) Funcliile qi demnittile publice. civiie sau militae. poi fi ocupate. in
condilijle legii, de pe$oanele care au celilenia romann $i doniciliul in 1ar!.
Statul romen garanteda egalilatea de qanse int.e femei ii barbali pentro
ocupare€ acesror functii 9i dennitdli.
(4) ln condiliilc adernrii Romaniei la Uniunea Europeana. cetslenii Uniu.ii
cdc indeplinesc cerinlele legii organice au dreprul de a alege Si de a fi aleti in
autoritilile adninistaFei publice local€.
Ocuparea unor tunc1ii sau dennitdli publice presupune indepiinirea unor condilii
prealabile. Printre condiliile prealabile, Constitulia impure doar doui: p
dore$te si ocupe o astfel de funclie sau demnitate sa aibi cetilenia romand ii se aibe
domiciliul in 1arE. indeplinirea acestor doua condilii cumulativ este obligatorie in
vederea ocuparii unei funcfii sau demnitili publice. Pe hngi aceste doui condilii,
legile subsecvente constitutriei pot institui fi alte condilii: varsti, vechime in murce,
preghtire profesionali, capacitate juridicd deplina etc. Raliunea instituirii acestor
doue condilii prealabile in Constitutie este aceea cd o funclie sau o denmitate publici
presupune exerciliul autoritelii statale. or, un astfel de exerciliu necesiti din partea
pe$oanei care presteaz! acel serviciu public nu doar loialitate fala de stat, ci $i o
permanenta legituri cu statul a cErei autodtate o exerciti.
Distinclia dintre functii qi Textul constiirlional utilizeazi doud noliuni dis-

demnitdti publice. tincle: lunclii publice ti demnitdti publirc. P.elati^
dintre cele dou: noliuni este una de la intreg la parte.
Prin functii publice .nlelegem a(ele tuncl;i cdre
184 DrcPtutile PtihciPii
prcsupun autoritatea statului gi pentru care persoana care indepline$te aceasta funclie
'es" otl;gatl si depuni un juriment de credinF Confom art 54 alin (2) dln
ConstitLrlie ,,cetzlenii cdlora,ie sunt indealinlate tunclii publice'
precun 9i militarii'
rdspund de indeplinirea cu crcdinli a obligaliilor ce le revh $i, in acest scop'
vor
depune juramdntul cerut de lege" Demnititile publice suni o categode
a fimctiilor
p;lice. Dennitnt e publice sunt, de regul5' cele care ptesupun un rnandat din partea
pot
cetilenilor acordat in vederea exercifirii prerogatjvelor de suveranitate DemnltAile
fi alese (ex. senator, deputat, PreFedinte al stanJui, membru al Parlamentului European
etc-) sau numite (Avocahrl Poporului, minisfir, consilier de conturi
etc )'
Textul constitulional ca(e instituie cele doua condilii' cetilenia $i domiciliul

in
publice civile, cat celor militare Acest
FIa, se aplice atat tuncliilor $i demnitdlilor $i
iu". u.nid i-po.t-1p. care legea o acordi ceteleriei ti domiciliului unei persoane'
indiferent de caljtatea civilE sa; mittarn a funcfiei' Totoda6, textul acestui
art 16
utin. 1:1 o"t,ri" interFetat $i aplicat in stransd corelalie cu cel al all' 54
alin (2)
intre func-
amintit anterior. Nici'acel text, ;a de aldei nici acesta, nu face distinclie
ai obligaliei depunerii juraman-
liile publice civile sau militaie dir punct de vedere
tului de credintd faF de Fre
Fati de reglementarea constitulionala anterioari revizuirii djn anul 2003' aciualul

text nu mai pievede obligativitatea ca cel ce dore$te sa indeplineasca o functie sau o
deruitate p;blici civjlJsau militard se aibA numai cettrtenia romAni Faptul
cd
Romdnia accepti dubla cedlenie este unul dilr motlvele pentnr care a fost eliminat'
sd de{ind o
condilia delinerii exclusiv a cetileniei romane pentru pelsoanele ce doresc
euopene
astfel de functrie sau dermiiate publicd De asemenea' hstituirea cetelenjei
cefi-
este ti ea un motiv de eliminare a condiliei restrictive a delineii unei singue
Fnii pentru cei ce vor a detine o functrie sau o dennitate publicd'
inlre
Esalitate de tanse lor o rcgula noud introdu'a in Consllru\ie cu oca/ia
ii.inti si femei. revizuirii d.n anul 2001 e\re ii cea relerrto'rre la egdlira-
tea de taDse dinLre barba{i ci ierer rn pri\inla ocLpa-ii
tunctiilor sau demnitdlilor publice Statul roman garan
teaza egalitatea ale $anse intre bArbali Si femei in privinta ocupfii acestor-tuncJii
sau
der.mirilr lerrul conqilulioral nu se refer, ld egaliL'rea intre barba\i )r lemei cr la
egalirare de sanse. adica iegea trebure '; ofere acelea)i lanse aL;l barba\ilor' cal >i
tJmeilor. Uodalitelite efeciive ale realizare a egalit6tii de $anse sunt leglementate

prin diverse legi. De asem€nea, slatele au diverse modalitdli de reaiizare a egaltaii
-te.Ua1i
de ganr" lntre q; femei in ceea ce prive$ie ocuparea fimcliilor sau a demni_
teliior publice (ex. sunt state Fecum Bangladesh' Tanzania sau Bufkina Faso care
prin le;ile electorale instituie un numir de locuri din Parlameni rezervate femeilor;
alte sta:te precum franla care inslituie obligativitatea ca un mmdr minim de candidali
in alegerile parlamentare si f1e femei)
Accestl libet lajustitie 185
Sectiunea a 9-a. Accesul liber la justitie
Art. 2l din constihilia RonaDiei. Accesul liber la justilie

(1) Orice persoana se poaie adresa Justiliei penrru aplrarea drepturilor, a
libefidlilor Si a intereselo. sale legitime.
(2)Nicio lege nu poare r'ngr5di exercitarea acesnridrept.
(3) Pi4ile au dreptul la un proces echitabil $i la solulionarea cauzelor
intr un termen rezonabiL.
(.{) JuisdictiiLe sp@iaie adninisbative sud facultalive li gmtuite.
Independenla $i imparfialilaiea jusliliej reflectd, poziiia ceintreanului ir societate.
in acest sens, prevederile constihrtionale ale art- 2l reglementeaze in materie de
justitie dreptul oricbrei persoane de a se adresa justitiei pentru aperarea &epturilor,
libelldJilor fi a iltereselor sale legitime. Nicio lege nu poate ingridi exercitarca
acestui drept. La nivelul Uniunii Eulopene, Carta drcptudlor tundamentale a Uniunii
prevede in art. 4? drepiul la o cale de atac eficientd qi la un proces echitabil.
Titularii dr€ptului. O primi precizare cu privire la acest drept o constituie

iitularii dreptului. Confom textului constitutional, titu-
larii acestui drept snnt persoanele, indiferent de cali-
tatea lor de cetiteni, sfiaini sau apatnzi. Constitutia ofere oricirei persoane posibi-
litatea de a se a&esa justitiei tocmai penau cn justitia este un serr'iciu public ce
ffebuie ofedt oicirei persoane.
Continutul dreptului. O a doua prccizarc la conlinutul

este cea referiioare
acestui ahept. Continutul dreptului la apirare are in
vedere apirarea unui drep! a unei libertiti sau a unul
interes legitim. DacA nollnnile de drept 9i libertale, au fost deja analizate, notriunea de
intercs legitim nu este definiti in Constitulie. A$adar, Constitutria de posibilitatea
oricdrei persoane de a-Si apera un interes legitim, nu orice interes. Llteresul legitim este
acel interes carc este in acord cu ideea de legalirate $i cu cea de stat de alrcpt (spre
exemplu, refuzul unei a&ninistralii de a elibera o autorizalie privind deschiderea unui
magazin de comercializare a produselor poate fi motiv de acliune in justilie pentru rea-
lizarea unui interes, dar dacA prin acel magazin se dore$te comercializarea unor produse
interzise de lege, atunci interesul nu nai este unul legitim).
Sensul nofiunii d€ justilie.

O a heia precizaie este cea referitoare la sensul notiunii
dejustilie. Termenul de,,iustitie" are doui intelesuri.
Intr-un sens, prinjustilie se inlelege sistemul instantelor
Judecarorc) r:JUdecarorii. ribr.laie. cuni de apel. I.lalta Cune de Ca.a(ie si lusri{ie.
Intr-un al doilea sens, pdn justilie se infelege activitate de solufionare a cauzelor
deduse in fatra instanlelor de judecad: cauze civile, penale, admhistrative, comer-
ciale. fiscale etc-
O a patm precizare este cea care face referire la accesul liber la justilie din titlul
marghal al aticolului consritulonal Si accesul neingridit, din conlinuhrl articolului.
Acces liber qi neingridit nu inseanrni un acces ferd niciun lel de regrli. De exemplu,
186 Dreptutite plihcipii
accesui la justifie inseanrni $i stabilirea unor condilii de exerciiare a acestui drcpt,

pentru cA accesul liber la justitie nu este un drept absolur. De asemenea_
accesul la
justilie nu inseamnd un acies grahri! pentru cdju;titia presupune gi costuri.
De aceea.
leprle .rabileic .inumiLe L2\e judicidrc penrru cauzele .ol:rionrlc de care rnsranletc
judecitoresii.
Proces €chitabil ti termen Dupe revizuirea constitulionali din atul 2003. au fost
rezonabil. Lrlrodure doua nor aliredre lu ace.t anicol releriloare la
dreptut ]a un proces echitabil, solulionat inrr_un remlen
rezonabil $i la jurisdiclijle speciale administmrive. proce_
sul echitabil constiruie o garanlie a principiului egalitilii, iar termenul rezonabit
constituie o garanlie a faptului d juslilia, ca seniciu public, asigurb apdrarea
&€ptudlor ii libertililor cetifedtor. in lond, prin introducelea acestor garanlii a1e
procesului se asiguri caliratea actului de justitie se
$i earanteazdjustiliabit;lui dreprul
seu tundamental de acces liber la juslilie.
Sunt avute aici in vedere trei lucruri distincle care privesc procesul ca atare.
Procesul trebuie sd fie echirabil, adicn.just, bazat pe rigorile letii
9i pe aplicarea
corecti a lor. Trebuie si fie impa4ial, adica si nu fie pturiniror penhllniciuna din
pani. dcoarcce legea e.Le Lrn.r peniru lotr llr; licrun fel de .c-imina,e. jaj iudeca.
roml este cel care estc in ma\ura .d aplice acea.i lese. Ir acctarr rimp,
ludecarea
cauzelor febuie si se faci lnrr-un temen rezonabil, fErA o prelungire n;ju;dficati a
.iluatiei incene in care se gaseste o pe.\oana.
Dreptul la un Foces echitabil $i la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil
este o rcguli Feluatd de catre constituadul .oman din Convenlia europeana pentru
apirdrea drepturilor $i a libeffitilor findamentale ale omului. Introducerea in
Constitulie a dreptului pe4ilor 1a un proces echitabil
$i desltrsurat inrr_un termen
rezonabil a fost necesari avand in vedere Sj principiilejustiliei europene care consacre
acest principiu ii carc il ii aplci in solufionarea titigiitor. ilr aceta5i timp, preluarea
acestor coordonate esenliale pentru protecJia drepturilor subiective ale_cetdtenilor.
anume ced a procesLlui echiabil ii a lemenu,J relonab de solulonare a dce\ruL,
constituie o corecti receptare a evoluliilor juridice modeme la nivel european qi o
punere de acord a prcteclieiJLlridrce g.rranlale d-eprLrilor.rO.ecrire prur
regtemenr:uile
rnteme cu cele intemarion.le
Reglementiri Garantarea unui proces echiiabil $i soluiionarea cauzelor

internationale in materie. intr-un teflnen rezonabil este prevazuti ii in reglemen,
tnrile intemajionate la nivel global sau reaional. primul
cl in.emalroDat care consacr;:n mod co;ote.ri erpre\
drcptudle omului la nivei global estc, in zilele noasne, Declaralia Unir,"r"uia a
Drepturilor Omului, adoptati de Adunarea cenerah a Organizatiei Natiunilor Unire
ir dala de l0 decembrie t448. Drspo,/iliile an. tU drn;esl docLmenr connueaa
regula runoscu€ sub notirmea de proces echitabil, stabiljnd ciL
,,orice persoanii are
dreptul, i deplina egalitute, ta au.jierea echitabild pubticn a ctuzei'sale, de
Si cdtre
un tribunal independent ti inparliat, care
fe asupro drep,tur;tor 5i
"a,tecide,
Acces llibet tajt$titie 187
oblieatiilot sale,.lie dsuprd legitimitdtii orictirei acuzalii in matefie penald

indreplatd inpotriw ei .
La nivel european. neceiitatea procesului echitabil este menlionati in dispozitiile

aft. 6 al Conventriei pentru aptuarea drepiurilor omului Si a libertitilor tundameniale,
intrati in vigoare in data de 3 sepiembrie 1953, care prevad, intr-un mod sensibil
diferit, acelagi drept, 9i anume: ,,Orice persoand are dreptut ttl jwlaatee in mod
echitabil, i mod p blic $i itltr un termen rczo abil a cauzei sale, de cAfte o instanl,n
i dependenfi Si inpartiald, instituitd de lege, care ra hotdri fe asupta incdlcAfii
drepturilor ti obligaliilor sale cu cdtacter ciril,.fie as ptu teneiniciei oficnrei acuzalii
in nateie peliala intueptatd impotita sa. Hofirarea trcbuie sdfe pronunlatd in nod
pltblic, dar accesul in sala de Vdi le poate f intezis presei ;i publicului pe inteaga
dut itd t prccesului sau a unei pdrti a acestuia, in intercsul moralitdlii, al ortlinii
publice ori al securitiilii nalionale inft-o societate democratd atunci cAnd interesele
ninarilot salt pntectia ielii pti,ate a pA4ilal la proces o impun, s.u in nijsuru
considerutd ebsolut necesara de c.dtre i$lantd, atunci cand in imprcjurdn speciale
publicitatza arf de nat rd sa adlcd anngere intereselorj stitiei".
Independenfa ti Aceste dispozilii constituie expresia conceptului de

imparfialitatea proces echilsbil, similar celui din lirile anglo-sa{one,
judec)itorului. cunoscut sub denumirea de Jail r/ial. El prcsupune sta-
bilirea, pe parcu$ul procesului, a unui ansamblu de
1ot
reglli de procedure destinate hstaultuii unui echilibru
intre pi4ile in proces $i aplicarea unei organizdri capabile sd garanreze independenla
$i impa4ialitatea judecntorilor. Independenta presupune dispozilii apte sA asigure
libe(atea de decizie (condilie de numire, de retdbulie, de desfi$urare a carierei etc.).
Impar(ialitatea face apel la caliinlle personale ale judecirorului, la rigoarea sa
intelectuah ti momltr, avand sarcina si aplice legea, el trebuie adesea si o
interpreteze nu in funcjie de valorile sale personale, ci cu o iguroase neutalitate care
il indeparteaze de orice pertinire 9i il conduce si se sprijine numai pe elemenrele
deteminante ale dosarului.
Conceptele de proces echitabil ti termen rezonabil bencficiazi de o importanlA

deosebita, ele fiind considerate de ciire instantele judecitore$ti, in raport cu caracte,
ntl cauzei, complexitatea procesului, comportamentul pi(ilol qi cel al autorit{ilor
publice.
Jurisdicliile administrative Ultimul alineat al acesrui afticol se refcli laiurisdicfiile

speciale. speciale administrative care sunt facultative qi gratuite.
Acest lucru ne aratn cA in confomitate cu legistalia
romani exista o jurisdictie de drept com|rn intipluiri
de organele judecitorefi prevazute de Conslitulie qi legi (inalra Cul1e de Casalie qi
Justifie, Curtile de apel, tribul1ale ii judecniorii) $i o judsdicFe speciaH ce fijnclio-
neazi in anumite materii Fi care dA posibilitatea participirii in cadrul acestor instante
)i unor per.oare drn aLrrd rn.rgislmturii. Procedum adminisuau\-juri.d,clionaiir
conslituie o misurA de protectie care nu poate avca ca scop, in niciun mod, limitarea
accesului lajustitie.
-
188 DrcPtutile PlinciPii
Jurisdictiile speciale pot fi de drept public (constitulionale, adminislrative' lis

cale) sau de drept privat (de munc5 ori de arbitraj comercial realizate in cadrul
concilierii ori al rczolvarii unor divergenle de ordin economic, comercial) Jurisdic_
1ii1e speciale au fost creafe pentru rezolvarea unor liiigii adminisrative,
liscale,
coniravenfionale, de munca etc. Indiferent de categoria din care fac parte. jurisdictiile
speciale sunt caracterizate prin faptul ca nu reprezintd instanle speciale sau extraordi-
nare ti ftnclioneazi pe pincipii aseminitoare pincipiilor jltstiliei. Jurisdicliile
speciale nu beneficiazainsa de toale garanliile oledte de d1r'e insiantelejudeciioreiti
precum independenta ii inamovibilitalea j decitorilor, oralitatea 9i publicitatea
dezbateriLor, pronuntarea unor holerari definitive sau irevocabile.
in carlrul jurisdicliilor speciale. jurisdicliile administrative au on rol aparte, ele

fiind reglementate la nivel consiitutioml in art- 21. Jurisdicliile speciale administra
tive au in vedere doar acele activitnti de solutrionare a litigiilor care se desfrsoari in
fata unui organ administrativ jurisdiclional prin emiterea unui act administrativ-
jurisdiclional. Acesle jurisdiclii speciale diferi de procedurlle prealabile sau reclrsu-
;ile ierarhice cerute de unele acte nolmalive, drept condilie pentru introducerea unei
acliuni in justitie. Delimitarea jurisdicliilor administrative speciale de proceduiie
prealabile se face in tunctie de cali{icarea expres! datd de lege organului jurisdiclio-
na1 9i de proce<lura utilizata Astfel, ne afldm in fata unei
jlLrisdiciii speciale adminis-
trative numai alacd organul jurisdiclional este stabilii de lege' daca membrii sei sunt
impa4iali (nu se contundi cu una din pa4i), organul este inveslit cu depline juris
diclie $i are putere de decizie nu doar de aviz, iar prccedura utilizate este una care
prezinth echitabiliiate, contradictorialitate, publicitate li rezonabilitale
Jurisdicliile speciale administrative sunt expres prevazute de lege ti

sunt regle-
mmtate pentru anumite categorii de litigii. E1e nu i$i pot proroga competenta fi la alte
cazuri similare. Toideauna penhu jurisdicliile speciale administratlvc exisid o lege
speciald cme prevede in detaliu modul de acfiune al acestor jrisdictii speciale'
Constituind excepgii de la regula judsdicliilor de drept comun, jurisdicliile speciale
adminislrative sunt de stricd interyrctare $i aplicare la situaliile care prcvad aceste
judsdiclli.
Jurisdiciiile speciale administrative se caracterizeazd !i prin faplul ci in procedum

ale solulionare a unui litigiu, instanlele nu pronunli holdreri definitive sau irevocabile
precum inslanlele jurisdicliilor de drept comun ii nu sunt investite cu titlu executoriu,
precum hotarerile instanlelor de drept conun
Jurisdictiile administrative Ele sunt bsaie la latinrdinea justitiabilului :in vederea ape-
sunt facultative. ldiii la o asemenea jurisdiclie sau nu Caractenrl facultativ
al jurisdicliilor speciale administrative trebuie inleles in
sensul cA nimic nu impiedicn legiuilorul sE instituie
organe administrative junsdiclionale $i sA reglementeze proceduri administrative juns_
aliclionale inainte de sesizarea ruei instante judectrtoresti. Nu poate exista'inse obligalia
peNoanej de a parcuge aceasti procedura admjnistrativ jurisdicfiona1d.
Catu tetul de erceplie dl tenfingerii unot dreptuli sau libeltdti 189
Sectiunea a l0-a. Caracterul de excepfie al restrengerii unor

drepturi sau libertiti
Art. 53 din Constitutia Romani€i. Reshengerea exercitiului uDor drepturi

sau al unor Libcftnii
(l) Exerciliul unor drepluri sau al unor libertnti loate fi rest.ans numai pri!
lege $i numai dacd se impune. dupe caz. lentm: aperarea secuntaii nalionale, a
ordinii, a sdnatalii ori a noralei publice, a drcptuilor ti a libetdtilor cedtenilor;
desfiludea instrucJiei penale: preverirea corsecintelor unei calanitdji nanfale.
ale unui dezaslru ori . e unui sinistn deosebit de sav.
(2) Resrrnnserea poate fi dispusa numai dacn este necesarl intr o societate
democraticA. Mdsum trebuie sA iie propoqionali cu ,itualia care a
detemi&t'o, sn fie aplicaln in mod nediscininatonu ti fird a aduce atingere
exhtenlei dreptului sau a liben4ii.
Restralgerea exercifiului Avend in vedere ct niciun drept nu este absolut,

unor drepturi. Constitutria prevede cu titlu de exceplie, posibilitatea
legiuitorului de a restrange, in anumite cazuri, exercitiul
unor drepturi sau libel1iti. Nu doar Consiitulia Romaniei
prevede aceasti posibilitate de restrangere a exerciliului unor drepturi sau liberta[ ci
qi docurentele iltemafionale in materia dreptlrilor omului prevad o asenenea
posibilitate- Astfel, Declaratia Universah a Drepturilor Omului, in art. 29 prevede cA
,, In exercitarea drepturilor ti libertdlilor sale, fecare om nu ette suplts decAt numai
ingrdditilot stabilite p n lege, enlustu in scopul de a aiigura cwe ita ret noagerc
a drepturilar si libertdlilor dhon si ca sdJie satisfacuk justele cetinte ale naralei,
ardinii publice ti bundstdrii generale intro societate democraltcn". De asemerea,
Convenlia penfu aperarea drepturilor omului si a liberteflor ftndamentale permite,
ptin an. 15, ca ,,in cdz de rdzboi sau alt pericol public ce aneninld viala naliunii,
otice ?naltd perte contractantd pate lua mdsuri care dercgd de la obligaliile
prevdzute de pfezenta Co yentie, i mdsura strictd i .are situatia o cere;i cu con-
.Jilia M aceste mAsuri sd m tre in conttudiclie cu ahe obligatii care deatg eli
dreptul intematianal'.
in planul Uniunii Europene, Carta &epnrilor fundamentale prevede in art. 52 cd

,,Otice restangere a exeh:itiului &epturllor si liberfiliLor recunascute pfin prezenta
cartd trebuie sd fre prcvdzlttd de lege $i .\d respecte substa la acestor drcpturi Si
libertdli. Prin respectarea ptincipiltllti propottionalitdlii, pot f impuse reshangeri
numai in cqzul in .are acestea sunt necesare $i m.tnai dacd rdspand efectit,
obiectfielor de i teret general recunoscute de Uniune sau ecesitdtii protejdrii
drepturilor ti libertdlilor celorlalli ' . Di rcdacttea acestui text, se poate observa ci
resfangerea exercifiului unor drepturi sau libeteF de citre statele membre ale
Uniunii Euopene se poate lace in condiJii aproape similare celor enumerate de
Colrstitulia Romaniei. Acest lucru arati compatibilitatea legislafiei romane cu cea
europeane in materia drepturilor omului.
t90 DtePtuntePnnLlp
Domeniu de aplicare. Textul constitulionai prevede cA .,exerciliul unor drep_

turi sau al unor libelte! poate fi restrans,,. Din aceasla
redacra.e. ar pulea reie$r ca ererci!rJl o (arui .tre.r
ftundamenra. sau nur poare fi res!;.1s. r u;ea Con.rtutron.tb
a R,i._i..,,." _ji
prudeDL1.sa. a \rabitir rnsa ca nurnri dreptu-ile
rundanenraJe,urr , ,;;;;'r...1 ,*,
-rû .i-celelatre drephrn .ubrecdve rDcci,,id Curlii Consututionate
:-:i,y:":"'
nr. I J tqqe. ru- )2 r )00t n., I 2004 tu_. 214 2005).
$:
Condifiite restrengedi penru reshangerea exercifiului unor dreptqri

$i libertati
exerciliului unor dr€pturi sunt necesare inaleptinire anumitor condiiii ,i" |brd;i
sau libertifi, l';
lolme. Acesre condilii sunt urmatoarelc:
Înca deR€strengerea
a)_ trebuie liicuttr numai prin lege.
la adoprdrer Con.lrruliei din tao t. doatrin. r;i_
dic; u inreereL,l lemenut de..tege. ca d\and ,n redere numai f.g.".",iilrrid1"
rattamentutur (toan Vumru. Vihai ( oi.,lrlinercLr. Ieorerjc "l
deci. la,uA
pnrrunalt acL no.rrativ rOrdon ta deUuvem sau Ordonant; deresrmngerea uj",i1o u t,rr.i.
nulur) nu ecle posibrla ln praclica:1sa. Cunea Consrjtu{iona;.
orinn i ;;sn.,a"n.
constanti (Deci,/ia Cunri consd[{iona]e tu l]o loo4J. pind
in 2U0j L
con\r,tu{ionala d araL?r ca re\rangered er,ercioulu, unoi o,eprur, .au ",i^,,""
tiUenaLi e.L"
Doribrli 5i pdn acre juridjce cu toqa echratenu t.gii ,O-a""-r,
J. Cr,.L .l"
"t_":yt * xrgcnF a (ju\errurui) Dupa revr^rirea Conslrturier in )001, rerrul
an. )J bebLre interyrelnl in corclallc cu an 5 din Con\t,rulie re,eriror
la dejegarea
legrqtatr\4. O asemenea inlf,rprctare ne drala c; jesr;nge-ea
erercidului r,nor are_prurj
-au lbenari nu \c ma: puate lace decir pnn lege ca *,j*iai.
1r,f".."*fri qn..,)J
LUrFL lonsnrulLunate nr. 152/2020); "l
b)Resir6ng€rea se face numai dacn se imputre pcntru: aoarsrea
secuririirii
nationale. a ordinii a snnAtnrii ori a moratei pu;ri*.
i a*pr".ir", si, riU1.,effi
cerileniiori de\l?ilurarea insrrucfiei penale: preu"nirea
un"i cJa.i-
aaF naturale. ale unui dezastrr ori ate utrui qinisiru deolebii
"ons""in1eto.
d( grar. tnsrjrui.ea
acestor condilii este in acord cu reglementerile int"-a1i.r"le
arah narura cxceptionata a masurii resnangerii ere-cjliutur
i, mate;e. tces; lr;;
,rnor **ir". i"",.r.r"
enumerale \unr limrtarrve. fnumera-ea cazudror
gerea exercijiului unor drepturi sau tibefi;li
'r ctue \e poo,a ,n,._"n, a, ,.r*"_
este una srrict li_jtd N;';;;-;
enumerare exemplificativi. Toate cazurile enumerate
se refera la situagii excepliolale
care nec"-siu intener)lia sr.rtulur pennu apdrarea unor
Jrcpruri *, i",..",. ; r,ii"",
aparaF 5r secxnlak'nationala. morat; publicA. catami,.ilr sau rlezacr.e
narurale crc :
. cl Ke\trtngerea poate li di\pusii numai dac6 este necesari intr_o
AceasLd condiri( r'nlilres,e (aracrerur de e\cepr,e,t
societfle
::lll".:. rrstringeni
trurur u4or dreptun .au liberrali. De a.emenea. d.easta conoilte irpure
eyerci_
nece.iraea
re\tr-engerii doar pe o anujriL; oer;oada dc limD
Re.Edneeka n bure a n. r"_onra*
oeoarcce nuntdl o je.trengere lemoomr, ar fi Ln acord
cu narufd democmrica a unei
socLeraF;
O), tu:u., restringerii trebuic \i fie propo4ionali
_. proponronrljrd{fa este Lru. cu \ituafia care a deter_
mrnar-o. dinne principiile \echr aplicabrle dreDrului in
(onlormirare cr care m.5unte jurjdice
luare nebuie v fi. ,d;.,;;:;i,;t;t;i .""1,i.
drora ii se aptici. propo4ionatiralea imptica mai muite di.""J*i..;;;ii;;,
tlettnat 191
j^ntr-o anumiti locali-

(ex izbLrcnirea unui fbcar dc infeclie
iustele. iegitimitaie, echitale
',ii" ila.iino pout li ."ntracaratd pnn resirangerea exerciiului liberei circulalii pentru
tori cctatenii RorninLei);
-
"'i
,ii"t" .".i'4"-trii lrehuie sl tie aplicaln in mod de
nedi\criminatoriu'
la d rmpune arlum\(
Jblrrerea
C,.".la condi{re "np.rni'Lanrlui si -Jlorrlirilur 'dle dem^cr6r;ce-a
gxrairie 2 xplrcan
nrl'""".ln"d *li'" \cc'r lutr-u reorc/inla )r ')
.".Lroncc.'ieter.rtiur",L'"rrrdrcp1llr'deo'receJnuld'rpi"io'r'edemocraleresreccrprrn
aplicared nedr'cr:mrnatone c -isurii rr\earnra
o re\peclare a
,r-.r"ii*,i'. ot. regii:
, csalrtatrr ruru.ur ner,oanc o'r' "ata
'',i'rri
'o lli.uto.".ttlne"tij lrcbuie aplicald feri a adrct riinger( e\r\terler orcp-
'r drcprul
l:;;;. '" pon'' '"''''ng' "'' "{erj'riur oreprurur nuprinerpiilor
.,';l;;;;;;;. 12 L-616n1''6
i. 0,.p, n" ' ''ta'u'i't""'nt't5
"".-t*""1.*,*' 'ut penoada a restangerii exercitiuiui unor dreptlLri
unei societili demodatice. Pe i'ntreaga perioada de timp
*:r-f,i"*,i]a."otf * dman; f'rd ca el sd poati fi exercitat o
in toate el;mentele sale "are
chsifici in:
Dupi cdteriul conlinutului drepturilor' acestea se
prir conrrnurul lor
l. Drrpiurile principii sunr acele &epLu'i 'r liberra(r cal( dreprun !i ribe \r'
<)ercrrarea rrruror celorlall<
'enre;rnLa aderar"lc n'ilcrprr nenlrL
i;:i:;;;;;,,-;;;.,';;,ii", .r,-* i'"' egd':t"rca dr(ptu'irur' neretro"ctrviratca
1egii, accesuL liber laiustife etc ;
b:;
2. Inviolabilitn$le sunt acelc drepturi $i libefitiq/rca !'ii.
care'
"o,nti"'til
psrhica o-ecum
r;",r. t".'a'f * eo de mi'c,re lrbe'a -'gLranla r: sr
""";;;,";;'i;;;,i;;,'n.nei
^'",,ra in *'n"o car<gon< 'ncrJdem drcptur 'd !rara l'
dr<nrul l' liber:
i ,""i"i'i,.i)1." tl r"l{.,, rir'..,". 'no:\ iouala dreprul l3 apar"rc
.i..i,"ric. a"cp,u, la uc otr-er 'ietrr intrme lam'lrale ti pn\ale
rnvolllDrrnarca
domiciliuluil
cJn dccre Llreptu'r
I Drrnturile )i lib(rla{ilc \ocial economice )i culluralt proreclre
,"." as:s"i; corairri 'oc are ?i ma erirlc d< \idU edtrca{ra )i posibrL'ldtcd
\anaralrr'
lr o(rolrrea
acesro';in &eaqu ca egorie rnra: oreplur l! rr\a{dtur" dreprul
;;.;,,; t; ;;;., 1r r.r pror.crra 'ocra'a 'nunc'r' d-eorul la ee\; dreprul la
sociald;
o..to*t"".l-t"ptf i^ -o#nire, clreptul h oas:torie' &eptul la prolectie
sxnt acelc drepturi care' prin conlinutul lor'
pot
4. Drcpturile erclusiv polilice
fi al catre cete-1eni nunai pentru parliciparea la guvernare. In aceasta
";;;;;
catcgorie intral dreptul de vol Si dreptul de a fi ales;
prin
5. Drepturile !i libefintile social-politice sunt acele drepturi care'
fi e\e_crlare J( crue c( arenr' la cgerc' fie nentru
k/ol\!uea rnor
"."'i"un,t
ior. oo' '
su\cmarc ir aceas'a caregorie
incrude'n:
;;;:;;.;.;J. ;.';"1,, -n'''pa*u ra
192 Drepturile prin.ipii
libertalea con$tiinlei, libetatea de exprimare, &eptul la asociere 9i dreptul la

informalie, secretul corcspondenlei $i libertatea intrunirilor;
6. Drepturile gsranfii Sunt acele drepturi care. prin continutul lor, joaci rolul
de gnanlii constitulionale. In aceasti categorie intrd: dreptul ]a petitionare ti dreptul
o(rsoaner \ aomale d( can( u aululltare p.lblica.
C. -Bilsd". Conven{ia europeane a drepturilor omului. Comentariu pe arlicole,

vol. I, Ed. All Beck, Bucureiti,2005.
M. Constantinescu, LM Delea u, F. Vasile\tu, A. hrgotun, L l/ida,
raru, L
Constilulia Ronaniei cornentata Si adnotatd. Ed. Regia Autonomd .,Monitorul
Oficial", Bucule$ti, 1992, p. 35 i29.
D.C. Ddtli;or, Drept constitLrlional $i institulii politice, vol. I, Ed. C.H. Beck,
Bucure$ti, 2007, p. 5 18-622.
tt. Deaconu, M. Enache, Dreptut'le qi libert;lile tundamentale in jurisprudenta
Cu4ii Constitulionale, vol. I, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2019.
L Delean , lnstin\ii ii proceduri constitutionale in dreptul roman qi in drcptul
comparat, Ed. C.H. Beck, BucureSti,2006, p.452 560.
T. Dfiganu. Drepl constitulional $i institulii poliiice. Tratat elemeniar, vol. I,
Ed. Lumina Lex, Bucure$ti, 1998,p. 151-191.
T. Dfieanu, Liheftl acces lajustitie, Ed. Lunilla Lex. Bucuresti,2003.
C 1or?ercr. Tratat de drept constitutional contempora!, Ed. C.H. Beck, Bucure$ti,
2008, p. 221 -242; 669-689 .
J Monnge, Dtoits de I'honnne et libet6s publiques. Ed. PUF, Paris, 1995.
L Mururu, E.S. Tdnhescu. Drcpt constitulional 5i insiitutii poliiice, vol. I.
Ed. C.H. Beck, Bucure$ti,2016, p. 134-190.
L Muraru, E.S. Tdzr;rer.& (coord.), Constitulia Romaniei. Cornentariu pe articole.
Ed. C.H. Beck, Bucureiti, 2019, p. 136-168.
,\l Pdle1, Egalitatea in drepturi a cetdtenilor ri nediscriminarea, Ed. Universul
Juridic, Bucure$ti, 2010.
J.F. Renucci, Tratat de drept european al drepturilor omului, Ed. Hamangiu.
Bucure$ti,2009.
B. Seleja -Gulan, Proteclia europeani a drepturilor omului, Ed. C.H- Beck.
Bucure$ti, 2006.
B. Selejan Guta Drept constitulional qi institulii politice, Ed- Hamangiu,
,
Bucureiti, 2008, p. 119-172.
F. Sudr€, Drept europear;i interna{iona1 al drepturilor omuiui, Ed. Poliron1, Ia$i,
2006.
E.S. TiinnsetLu, Pr ciplul egalitilii in dreptul romanesc, Ed. All Beck. Bucure$ti,
1999.
Legea nr.156/2000 pdvind protectia cetdienilor romani care lucreazn in
striinetate, republicate in M.Of. nr.227 din 25 martie 2019.
CaPitolul Xll
Drepturile fi libertilile social-economice !i culturale
Obiectivele de invitare ale Capitoluhri xII
Dupd studiul acesnri Capitol de imnFre veti rcu$l:

- sa cunoasteli clasilicarea drepturilor tundanentale in dreptul
- sa cunoa$teti conlinutul drcpturilor fundamentale in drephrl

ron1e-
- sa crn.'d!,elr (onlLlunrl Jentulrr ld in';

'rJr5:
- cunoasteli conlinutui dieptului la ocroljrea sAnnt4ii;
sA
- sE cunoa$teli conlinutul &eptului 1a culture:

- sa cunoa$teti conlinutul drcpiuiui la munci 9i la proteclia social!
a
muncii:
- sA cunoa.$tcfi conlinutul dreptului la gleva;
- si curoa$teli contl'rutul drcptului de proprietate;
- sd conoalteli conlinutul dreptl ui la un nivel de rai decent;
.a cunoa>le\r cnr(rnJ'ur orcnrulLr la ca.arn'ie:
- sA cunoatleti conlinutul dreptului la proteqie a copiilor;
' sa cunoaglcli conlinutul dreptului la proteclie a persoanelor cn
handi
Sectiunea l. Dreptul la invitituri

Art.32 din Constitutia Roneniei. Drcptul lainvnFhri
(l) Drcplul la inv4iturn€ste asigu.at prin inldFmantul general obligatoriu'
prn 'r\d m ,lu rccal ,, o'! ce, o o'eronal .- ' : \i'nrinr" 'u|e-:ur'
n,cc-,m:i Dnn anc ln r e Je ,i' ru.lie )r dL per .cl o Erc
' ,r' iniau,' de one Jdd('e '. oe'ft'oaa rn Imoa 'umdld ln
m-di!j,e leei,,
'".t
1\lram; rrl 'e pnart d li'ur. 'r rLr-o I rrba de 'ircLla!e
(3)breptul pesoanelor apa4inand Ininorilellor na(ionalc de a inldta limba

Lor matma ii dreptul de a lutea li instnrite i! aceasd limbd sunl
gdantatei
modahalile de e\ercitare a aceslor drepturi se siabilesc prin lege
l4r in\orandlr ' de 'LdL e're srdlurr poE \ ' but
r_dii rrul dc^dir
' ocMle
c ,rudr rcpirnr I rie"ro pro\cn dn rr'l'i d'd\orr/arc t ceor
inslitujioDaliza!i. in condiliile lesii
212 Dlepturile Si libertdtile so.idl-econotuice ti cuhu/dle
(t invatanantul de toate gradele se desfitodn in uritsti de stat, paniculare

9i confesionale, in conditiile legii.
(6) Auronomia univemitare esG sdantati.
(7) Statul asisurn libedatea invnFnentului religios, pohlvil cerinlelor
specifice fi€cdrui culi. in icolile de stat, invaFmantul religios esie orsdizat ri
garantat prin lege.
Dreptul la invtrttrturtr. Dreptul la invtrttrturtr este unul dirtre drcpturile funda-

rnentale ce face pate din generalia a doua de drepturi
denumite Si drepiuri negative. Penmr existenJa acestui
drept, statul trebuie sa se implice pregetind dascrli $i creand $coli lmde se invele copiii.
Dreptul la inv4nturn e$e pate a dreptului la educatrie. Pdn invdldtua se asigxrd
educalia copiilor ti tinerilor, dar $i pregatirea lor Fofesionald in vederea inieglirii in
societate ti pe piala muncii la matudtate. Prin contrinutul seu, dreptul la invEleturd este
un drepl social-cultural. Este un drept social datorite numirului mare a1 destinatarilor
sai Si este un drept cultural datorita scopului sau, acela al educfuii copiilor 9i tinerilor.
Datoriti importanlei lui, acest drept este reglementat atat h nivel intem, cat $i la nivel
intemalional printr-o serie de pacte 9i corvenlii intemationale. Astfel, Declaralia
Unive$ali a ahepturilor Omuiui prevede in art. 26 ,,Orice persoand are fueptul la
iwdtitwd. iw dmAntul tebuie sd le sratuit, cel puln in ceea ce pnve;te
itwdld,nAntul eteme tar si general. inv\dnA tul tehni ti prcfesional trebuie sd fe la
indemAna tututot, iar iNdldmantul sltpeior trcbuie sa|ie de asemenea egal, accesibil
tuturora, pe kze de neril. invdttanantul trebuie sd rmdreascd de?oltarea deplind a
personalitdjii umane si infiirea respextuhi fald de dreptwite onului ti libendlile
fundanentale. El trebuie sd pramown inlelegerca, taleranla, priete ia intre toate
popoarele Si toate grupurile lasiale sau religioase, ptecum;i dezvoharea dctiritdlii
Oryanizaliei Natiu ilar Unite pentru nenlinerca pdcii. PAtinlii au dreptul de ptioritute
in alegerea felului de inNdandnt pentu copiii lor minori". Pactul intemaiional cu
privire la drepturile economice, sociale Si cultwale prevede in art. 13 dreptul pe care il
are orice persoane la educafie. Educajia tebuie sa umarcasce deplina dezvoltare a
perconalitilii umane qi a simlului demitilii sale $i sA indreascd respectarea d€pturilor
omului $i libellltilor fundamentale. Prin educalie, orice persoani trebuie si devina
capabild de a juca un rol utii intr o socieiate libera, si favorieze inlelegerea, tolennta
$i prietenia inbe toate naJiunile $i toate grupurile msiale, etnice sau religioase qi sA
incurajeze dezvoltarea activitililor Naliunilor Unite pentru mentinerea picii. Convenlia
pentru apnmrea drepturilor omului $i a libertntlor fundamentale conline tn Protocolul 1
la art. 2 prevederea confotm cdteia ,,Ninami nu i se poate rcfiEa drcptul la i shairc.
Statul, in exercitarea functiilot pe care ;i le w asuma in domeniul edu.atiei $i al
iurdtdnAntului, w respecta dreptut pdrittilor .le a asiaura rcea$d educalie $i acest
itvdfimAfi co forn cowingenhr lor rcligioase Si flosofce". De asemenea, Carta
drepturilor tundameniale a Uniunii Europene garanteaze in art. 14 dreptul la educatie.
Formele de realizare a Formele de realizare a itrvit{ment ui sunt: lnvifa-

invitimAntului. mantul general, inveFmantul liceal, inveFmantul profe-
sional, irveFmantul superior, precun $i alte fome de
inshxclie qi de pelfecfionare, prevAzute de lege (ex. for
Drcpt't Ia i,fitdtu/a T3
melc de pregadre conlinui a flrnclionaritor publici). Toate aceste to.me de invetamant
pot fi de stat. confesionale ti particulare.
Textul constitutional conline unele reguli cu privire la modul de realizare a

invdldmantului. Astlell
a) inyntnmAntrl de toate gradete se alesIl;osri in limba romani. Aceasti
reguli trebuie interyrelatd prin prisma camcterului oficial a1 limbii romane, prevdzut
de alt. 13 dii Constitulie. Constitulia dd insn posibititatea ca, prin lege, ;tatu1 se
poata decide ca invAlimand si se deshioare
$i inrr-o limbl de circutalie intema_
lionali. Accaste regulS arati deschiderea pe care statul o de tinerilor de a se ilrstrui si
inir-o alta limbe decar timba oficiatd a siarutui. Avantajul esre aceta al posibitiEtr;i
tinerilor de a intra in contacr cu tinei din atte jdri, posibilitarea $colilor d; Romania
de a face schimburi de experientd cu qcoti din alre liri, precum si facilitarea tinerilor
de a studia ulterior in rniversirili din alre staie. Cunoagterea unei timbi de circulalie
intemalionah rcprezinti o $ansi pentru tineri de a se integra mult mai uior in
societate fi de a se adapta rcgulilor intemafionale de acces pe piaia muncii. Datoritd
protecliei pe care statul roman o acorda tuturor ceatenilor sAi, inclusiv celor care
apa4in minoriteilor nalionale, ii pentru punerea in apticare a principiului egatittlii,
Constitujia prevede dreptul persoanelor apa4inand minorit;lilor najionale de a invdia
limba lor materne $i &eprul de a putea fi inshxiie in aceasti limbe. Shtul garanteazi
acest dreptprin pregirirea cadrelor didactice care sd poaia preda tinerilor i; limba 1or
matema ii crearea de $coli sau clase cu predare in limba matemi a persoanelor
aparlnand minorildlilor nalionate;
b) Invittrmantul de stat este gratuit, in conditiile legii. Texhrl constitutional
are in vedcre doar gratuitatea invdlimantului de stat. peniru invitrimend privat
$i cel
conlesional starul nu garanteazA gratuitatea. De asemenea, nu tot invitamarrrul de stat
e\rc gmruir Conctitul.a la$ posrbili,ared ca leged sa stabileasca regulile aplcabile rn
materie de gratuitate a hvdt5mAntului. Ca umare a acestui fapt, Constituiia prevede
ca statul acorda burse sociale d.J studii copiitor
$i rinerilor provenitri din famiiii defa_
vorizaie ii celor institulionalizali. Acordarea de burse copiilor qi rinerilor provenili
din familii defavorizate 9i cetor insritulionalizati oferi acestora sansa de acces la
coucdrie a!rnd n \<de-e carac.erut 5ocial al slatulJi rom;r. Ca -egula ge,rerala,
invdFmand obligalodu este $i gratuirl
c.i Invitimentul superior beneliciazi de autonomie universitari. Autonomi.
universitari are in l,edere posibilitatea universititilor de a-qi srabili propriile reguli de
conducere, de a exercita libe(atea academica fhra niciun fel de ingerinle potitice,
ideologice, religioase, de a-$i asuma un ansamblu de competenle
9i obtigalii in
concordarF cu opliunile ii orientdite strategice nagionale ale invepm6ntului univer-
sitar (un exenplu de regnlA ce lne de auionomia universitari este dreptul univels!
tatilor de a-$i stabili propria cul]icuh universitarl);
d),invnfnnantul religios este organizat $i se desfdsoari potrivit cerinfetor
\pecilice liecarui rult. ( ontom ace.tei feguli. (e are in vedere. pi Je o pane. rodul
de rcdlrTare ) org"ni/are a'n\diaminrulLr rc',gto. i.r 5colrle de srar. rrr pe de arG
pate modul de organizare Si funclionare a invntdmantuiui confesional. ca;e este tot
un inv4nmant religios. Din pund de vedere al realizirii
$i organiztrii irvdnnantului
rcligios in $colile de stat. trebuie linut coni de respectarea liberdtij con$tiinlej
fiecirei
214 Drcpturile t i libeftdl ile socbl-ecanonice si culhnale
persoane 9i cvitarea indociridrii sau obligarea mor persoane sE imbrelseze anumite

religii sau dogme religioaser De asemenea. trebuje avut in vedere cA nimeni nu poate
fi obligat sA unneze cursudle invetdmentuhri religios pcnru a fi respectafi iibertatea
con$tiinlei fiedrei persoare. Din punct de vedere al modului de organizare $i
functionare a'invnldmanhlui confbsional, trebuie s; se lna conl de pregAtirea profe-
sionaH a dascililor in acord cu cerinlele generale ale fiecirui cuh.
Sectiunea a 2-a. Accesul la culturi

Afi.33 din Constituti! Rominiei. Acccsulla culturn
(r) Acccsul cultud este garantat. in condilijle legii.
la
(2) Libertatea persoanei de a-ii dezvolta spiritualilate! ii dc a acccde la
lalonle cuhuniiaJionale ri univesale !tr poate fi ingriditi.
(3) Sralul trebuie si asigure p6sh?rea identililii spirituale, slrijinirea culturii
naiionale, stimuldea artelor. protejarea ri consen'area mogenini culturale.
deaoltarea creativitafi contenrporane, promovarea valodLor cuiturale ti adishc€
ale Ronaniei in lun€.
Dreptul la culturi, Dreptul la cultu$ este un drept tundamental introdus in

Constitutia Ronianiei dupi revizuirea din anul 2003.
Importanta pracdcn a acestui drept a licut ca el si fie
reglementat nu doar la nivel inteni, ci $i la nivel inter-
national. Astfel, Declaralia Universald a Drepturilor Omului, in ar1. 27, prevede cA
orice persoana are alreptul de a lua parle in inod liber la viala culturalA a coleclivililii,
de a se bucura de ar1e $i de a paticipa Ia progresul $tiinlific ai la binefacerile 1ui.
Fiecare oin are dreptul la ocrotirea intereselor morale ti materiale care deculg din
oice lucrare itiintifice, literard sau arlistice al cirei autor esie. Pactul intemational cu
privirc la &epturile sociale, economicc ai culturale rcglementeaze in art. 15 dreptul
fiectruia de a paftjcipa la viaja cultural;, de a benelicia de progresul ltiinlific si de
aplicatiile sale, de a beneficia de protectria intereselor morale $i materiale decurgand
din orice produclie $tiinlifici, literard sau artistici al ctuci autor este. La nivehl
Uniunii Europene, Carta drepturilor tundamentale a Uniunii reglemen&azi in
art. I 3 lib€rtatea artelor $i $!iin!elor, iar ir art. 22 diversilatea culturali.
Prin conlinutul sdu, dreptul la culturi face pate din categoria drcpturilor sociale,
economice qi cultul?le, fiind insi in slransi legdture Si cu o serie dc &epturi din
categoria drepturilor social politjce, precum libeftatea de exprimare, libe(alea de
gandire sau libertatea constiinlei. Ca generalie dc &epturi, accesul la culture face
parte din generatria a treia de dftptud, denumite $i dreptud de solidarirate, deoarece
pentru realizarea acestui drept stalele tebuie si coopereze. Statele irebuie si creeze
cadrul necesar pentru ca petsoanele si poati beneficia cu adevirat de acest drepr
(ex. sn pqmiti tipdrirea $i dituzarca diverselor opere; sA permiti libera circulatie a
cetiienilor, si permiti accesul cettlenilor la diverse documente, se informeze cete
trenii etc.). Destinatarii $i beneficiarii acestui drept sunr deopofiivi arat cetetenii, cet
Si strdinii Si apatrizii. Constitulia face rcferire la temenul dc persoani.
215
Formele de realizare:{ Scopul reglementirii acestui drept este reprczentat de:

accesului la culturi. a) libertatea oricirei persoane de a-$i dezvolta spiituali_
tatea; b) libertatea orictuei persoane de a accede la valo-
dle cuLturii nationale $i universale; c) pdstrarea idenli-
tnlii spiriflrale; d) sprijinirea culturii nalionale; e) slimularea arteLor; 1) protelarea $1
tttoi""irii cultumle: g) ale,.voltarea creativitilii contemporane: h) pro_
"o*.*.*
movarea valorilor culturale $i a istice ale Roidniei in lume
Libertatea persoanei ale a-fi dezvolta spiritualitatea are in vedere-crearea

de
cetre stat a cadrului legal 9i jnsiituljonai p n care orice p€rsoana are posibilitalea de
accede la diverse lucriri, ,le u se putea educa fErn niciun fel de ilucrinle de ordin
putea supon:a
doclrinar sau propagandistic, de a imbra!$a orice fel de idee f:rA a
consecinlele legii. eceasta liberiate este stdns legatl de libertatea
de gandire ti
libertatea constiiniei.
Libe atea persoln€i ale a accede la valorile crlturii national€ Si universrle

est" l"gate a" ,heptul 1a infonnaiie $i la libera circulatie a persoanelor' Accesul
"tran" cuiturale nalionale universale nu se poate face decat printr-o implicare-a
la valorile 9i
siatului in privinla sprijnirii tipnririi $i dituzarij operelor nationale si universale
teatre'
iex. introducerea o."itot op"." in curicula $colari' deschiderea de muzee'
infolmalii in nass-media etc ).
Piistrarea identititii spirituale reprezintd o continuare a libeftali pe$oanei de

persoane' statul
a $i dezvolta .pirituutitateu Odatn dezvoltad spiritualitatea unei
tr;buie sa dea posibilitatea acesteia de a-Fi pistra acea spiritualitate Dacd ln
cadrul
dezvolta spiitualitatea aven de-a face mai de grab: cu o
libertaii perso;nei
'activn
de a-$i
a statului, in cazul pdstrdrii identitdlii spiriluale, statul are mai de
obligali e
de la a face oice de nature sa ducA la
erabi o obligatie negative, de ablinere
prerdered J(e. ei 'prrirualrtdl de c"tre o fer"dni
Sprijinirea culturii rulionale, stimularea artelor !i proteiarea $i conservarea
rnogtenirii culturale sunt condilii esentiale ale accesuluj la cultura al orictuei
pcr;oane. Slatui dre obligalia su*inerii Fi finanlerii cultuii nalionale si consenarca
mottenirii culturale hsate de citrc inainta$i omenlni Promovarea c liu i-scrise ori
pe
proteclia monunentelor culturale sunt doar cateva din exemplele care se inscriu
acemtA linie. deoarece o cultud nationali se lbnneaze in timp, iar pentrlL a o putea
t'
dezvoha. genemliile viiloare trebuie sa se raporleze la ceva palpabil Oetbd ')old
rcr?/a ,?arlerl spuneau romanii)
Dezvoltarea creativit:ifii contemporane presupune educalia generaliilor viitoare
nu doar prin cunoalterc, ci Si prin dezvoliarea aplitlrdinilor creatoare O culture-frrn
iimile, in care persoanele sunt incurajate sd creeze $i si inoveze, reprezind o culturd
pretr avere a
vie. Acesta lrebuie sa fie dezideratul oicnrei naliuni pentru cE ceamai de
unei naliuni este educatia. creativitatea $i inovalia
ti culturcle
216 Dtept riteli libeftAlile sa'iat'et:anomice
promovarea **"*l:-:::.':-lT:ili"IfJil::::
*,ori,ol
per\@ri ilTil:xl:l';1'X
nuFrai utrdepr.ci)i o obliga\ie,atuturor pe..oanelor care nol
"6ii.f
a :e rearr/.t ace'r rucru stirur l:i"l'"::.*.; j."""*,'"a,i."1i*""
promo\,r cJlLUra romerea'ce rn 'lt'',1':,;:,; a..."r'"."r**t. rn snzrirrrarc
'nrosrune infotmuti-e in sttainatate descon
proinovarea rurismului etc
la ocrotirea sinititii
Sectiunea a 3-a' Dreptul
Drenru' rr ocrolrrca 'arr'a(':
Arr' J4 din Con\riru(ia Rominiei
,'i b'"p' r' * ""'*''"''"'l'l: d'ard'i'i
sa ia ma"un i:l'J'j,'""-",,g,cne,'
t
i2) sta;l este
"bligat
"'"l,"ir*-u,* aqFFn ci redicale ' n n:emuru: 'le ansurar' '"c'd'c
;Tr:r':"
ilil li*,d:tii.'*'*
ir" '
*l*r'l *;ril:]:
nzicc >i nent''e
p'
iroLtctie ' 'ani
:"T""111".',Hllil"""ri:;T,1flt1{*i1i::#iliiiiiI'tlf
rrr ruaL\ q"" '
Drepttrl ld oc"ri'ed Jnata(ii
este rn'cns
i*I
i',ema\iona,e ,*+1"a ." g!1."y11'1,:l::l:'li,:,""lTl]:l,i.ll.,i.lil,i,lil
are dreprur rdlurrrr'""r.
nn. 25. pre\ede ca o.ice om J,rrr*r.,""". to*"'n. '"gt
cupflnl,-^"^-",."-
liu""ui"* '"i r; a tamilrei -ale. ." o*pLul ra ".rpu"a.e in
j:' ",",,r
i:lti'Jij:ilii;l)iililJ,lir i,s :':lli:;:,r",;:l:,:iiT'"1.': I[':;
" -'ir^,,eror de sLb/FIcr\;$irn
-a"liiar.pt '" '*" ';"l;:"il;;; .u o' t" aep,u'ite .oc''t'
PactuL ',,..
"'t" '"g]"'ntat
l*""*i'".'i'';'u' ''" l" l"li.:::;1.,1'."T":l 11J,i''Jo.'1,' )l' "
" be*fi',n de
drepLunror rLndamen,are ""1""",::]:J;;J;;
ta as:.l:t ia pre,e,tu,a 1; do u
are tlreprut de aLces
neioana
'iir)i,"i,:," ."a,.,i" in ' on(:lit;ite "*:'u.;,,0;,';,7,;:,",:,,"":,:,,i:;;:'' :,:i,' '|'::it":";
a tutur'
iinnireo si P'n"'"u uPlicare "
""1';;;:i i" l 'ttnatit'Il t' Jn?
""";tie drepru, ra.oc:11::i
roman gamrIeaT.
s,arur";:';
privi"o
;::lTj';,::l.ii:i:i:;il"*
p..r"a" ar -5n;€,iL
rega, 5i ,n.rirurionar î|lii:'':"::il:,:' ii
cu/Prrvr!.,*"."",,"1,r *g"t,
piblrce de intornare a ceblenrlor a.
"ri,."ni'".0t."'.
j"l*"1';ll;::'' l':';l;l::
;T#',':i5;'H5'"":ns
n (an;rarrr pubrice
igi.n.i si
::: liillh;i
l''L"lii"ll'j"r".,"",
popur"iier cL! aier)r^\r1:r
du^, in un;rilire., p:i"lliJ;,;';:],;;nrero,.xorr.er,ainirer oea.e-
.luniL",e.
,ex. uniuii economice de
p.'":*":l;,i1'i;;;;ii.i .""r. ,r pir.arii oerulur p, a
de sall
menea. asigularea unor senlclr
211
Drcptu\\a un hediu sdn"tos
ocrotirii
apelor reprezinti tot obligali ale
autoritdlilor statului in vederea rcaliztuii
slnatn{i Publice.
u0 drept social economic
\r
Prr (orll'lurul Ju dreptLl la ocrolirea sanata\ir eqle un
in an\amblu\'
datorrra beneficiarilor -ai rsocieutea
.'dl:;r",li'i'" ,-ot*i 'oclal pe care le presupune ti un drepr cultural deoarêce
l"n;; ;l;Lo'lti, 'o\rutilor
;:ii;J:;:ffi; n,.u.n'''au'"'."'i:T,l::J, e ::'ti::i#il;',':L::1
senataui. Peniru o natiune este rmportanta
ooare race decdr pnn educare
#;l:i"" d;;.;,i";;;a 'anar-aui
nu
'e
a cahna elemenle
Je),tu' con5riruliondl ldLe )' o enumerare e\emplificati\a
publlce Asrlel sratul organr'
....r# .t"inerir rr prorejarii \analatrr
j.)r" "t'**",' at'"otra sl'lete de'$'c:jjaj
,nedrcalj pcnlru popula\ie creea/a ti e\ercrturea
".;.t"""t il. uc.ld'nt. n'a''mrta'' )i recuperare controleaTd
i:ffi.";.;,;
""ll,li,',i, orrce alre misun de
I"" nli."il
*".*rrtil t' i acri\iLarilor paramedrcale st?bilette
poareob'ena gj'la pe
r)"e)i d oer'oanelor' De arci se
menrale
sanalodsa rn'eamna
popula\rei deoarcce o oopula\ie
ilr. .i".u " ,..tda 'an;ld\ii stat !i o mai mare bunastare
pentru oamem
,."i"r" -"i ptti"e pentru
"""i"ri
mediu sinitos
Secfiunea a 4-a' Dreptul la un
rnedru slndto'
Art l5 din Conctiluda Rominiei Da 'rur 'a d^
,1i'-i;;; ;:jil; ilrur o.carc ;(r'oare'a un rcd u :n'onju
sinAtos s e!hilibrar eLologrc
'''',, penrn e\ercira'ea reJur drepr
i"*r "'i"" -l*l legrJdr'' u""d","'"e'de
i
a n'ore'a )i a ameriora
ir; ;:;:;;"1";;il 'r Lui'o''e
hediul tuconiurator'
Reerementare iuridicri R'"'ll*;: :n:1il:':: :T.fil"'ffi ,T:lH'l;

200l lmponan(a acesrur
dln 'drcpt 'a
'e\i/uirea
sA
'nul
innoorr'i in leeea fundamenml' acesl orepr' r'r
derermtrdr con.tltudntul roman
l:; ;;;;i";
tirulatura
;;;"'emare a Uniun i
,,Proteclia medrtrlui" ]n art il1"i,.;i ":ilff',:i :::fii:Tl1);;:
';;;i;," *:;;';'';;,","da r,n niwt ,idi,JI ji dc inb.undtdtirc
cte p'orcqie a nediului
I'c asisurat in contornilat? cu p ntpiul dezlotnr

)'),i,r,,;i
"a,,"ii,l ii*"',,i 'ar? 'a de acte 5i rlalate inrema(ronare
ru' inLernalional e\rsu o muldrudine
dreerurui m:d,fr,i;i*:TH::;[1ili;:.,'"::;:i::",.1';
'l'J".."i,,-ol"i..i*r
cele mai cunoscute: Protocolul
pn\md ll
privi0d schimb'rile climalrce'
ii"*r'-','itt" * lsqT 'au Con\en\ia cadru a oNllJ
senuate ia Rio de Janeiro in 1992
rotinDlaninlemalional.cuneaLUropeanaaDreprr.rriloromuluralecunosculi0
j* ;ilJ,,-.. il:;i;;jr:* : "l l;j;r,*,llillll"llilf illii*j,il
Conlertier pentru apararea dreptufllor $r de a lua rni'urt tn scoput
i" , ,rf". , unea a :Labilit ca sratele au obligal;a poliivd
218 Dre?tutile ri liben4ile sac ial-e..honice ti .xhtdle
protejrdi peisoanelor impotriva violtuii giave a Foteclei mediului, inclusiv in relaliile
dintre persoanele pa1ticularc. De asernenea, statele febuie sA asigure un just echilibru
intre drcpturile indivizilor $i interesul public de a limita dreptul la un mediu sinitos,
cum dr fi acela dl Sundsurii economice a unei Fri.
in Consdru$ile altor trari precurn Elvelia (aft. 73), Crecia (a11.24), Portugalia
(art- 66) sau Polonia (art. 74), dreptul la un mediu strnitos apare rcglemental expres.
Acest Lucru denoti interesul pe care iI au statele tot mai mult pentru protejarea
mediului inconjuretor.
Dreptul la un mediu sanitos este un drept din generalia a treia de drepturi denu-
mite $i drepturi de solidarilate, deoarece stalele au nevoie de cooperare pentm a
Aia cum este regienentat de Constitulia Romaniei,
asigLrra respectarea acestui drept.
dreptul la un mediu sendtos este atat un drepl cat $i o indatorire, avand in vedere cd
alin. (3) prevede cd ,Peôdnele lizice ti iuridice au indatoriea de a proteid ti a
ameliora uediul incotljurrlol""- De asemerea, dreplul la un mediu sanatos este un
drept social economic prin continutul seu.
Din punct de vedere al statului, dreptul la un mediu sindtos implicd o serie de

obligatii penhu stat, care febuie se asigure cadrul legislativ pentru exercitarea
acestui drept. Acest drept esie un drept pozitiv, fiindca stalul lrebuie sd ofere garanlii
pentru asigxrarea unui mediu inconjuator sAnibs $i echiiibrat ecologic. Un mediu
senelos oferi persoaneior cadrul necesar dezvoitirii lor armonioase $i ie garanieazd
posibilitatea exercittuii depline a allor drepturi precum dreptul la un nivel de trai
decent, dreptul h sanbtale, dreptul la iniegritare fizicd $i psihice.
Sectiunea a 5-a. Dreptul la munci ti la proteclia sociali a muncii
Art.4l din Constitutia Ronariei. Muca !i protecliasociah anuncii

(r) Dreptul la nunct nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei. a mesericisau
a ocupali€i, !rccun i a locului demuncaesle liber6.
(2) Saleiatii au dreptui la mdsuri de proteclie sociald. Aceslea privesc
securitatea Si sanata&a salarialilor. regimul de munca al femeilor ti al tinerilor,
instituirea unui salariu ninim brut pe tari. repausul saptendnal, concediul de
odihna llatil, prestarea muncii in condilii deosebiie sau speciale. fomdea
profesionah, precLnn ii alte situatii specilice, stabilib pnn lege.
(3) Durata lornali a zilei d€ lucn este- i! medie, dc cel mult 8 ore.
(4) La munce esali. femeile au salariu egal cu barbajii.
(s) Dreltul la negocieri coleclile in materie de muncd ti caraclerul obliga-
toriu al convenJiilor colcctivc sunt garutatc.
Art. 42 din Constitutia Ronnniei. Inlerzicerea nuncii fo4ale
(r) Munca fo4a6 esle iltezisd.
{?) Nu conslituie nunca lb4atd: a) activiidlile lentru indepllnirea r^ndatori-
rilor militare, precun ti cele desfaturate. polrivj! legli, in locuL accstoF, din
notivc .elisioase sau de contriintdi b) munca unei lersoane condannate, pres-
tata in condilii nornale, in perioada de delenlie sau de libetate coldilionstn;
Dteptulla hunca:i ldprcie.tid so.iata d nuhtii
219
c) tr'restatiil€ impuse in sir rlia crcati de calaniraf ori de alt
|)ericol,- precum
' ii
celc care tac parte din obtigltiile cililc nonnaie srabititc de lege.
Dreptul la munci. Dreptul la munci eslc unul dintre ilreDturile firndamen_
lJl< con.tlntie -Lar t" 1r\el intem. fnr, lerrele (on.tinr
liilor nalionate, cai ;i ta nivet internalional, prin pacte $i
acorduri internalionale. Asttel, in Deciarulia Universati a Dreplurilor Omjui. ;.
23 ii
24 prevad dreplul oricirei pe$oane la lnuncd, dar regulL jwidice dc proteclie ji
ri
gamntarc a ffuncii: egalitatea in munca. retributie echirabik. dreDtul
la o<jihni etc.
P.crLl rcmar n1"l (r ni, re ld o.eptur e s.rci"le. ..(ono*ic( .i cutruale p-crede in
ari. 6, 7 $i 9 proreclia dreptului ia munci $j misurile pe care orice srat treb;ie sn te jll
oer ar a.igura .r dep rn" I e\cruijr r dr<prut.ri .c rrunLa tn
norr.nta dreprutu ta
munci rciese ti din regteuenrarea pe care Cafta drepturilor lurdamenrale a Uniunii
Euopene o di acestui drept. Asifel. alt. 15 din Carli rcglemcntead libertatea de
alegere a ocupatiei ti dreptul la muncd. in viziurca Cartei, orice persoani are
dreptut la
munca ti drcptul de a exercita o ocupalie aleasi sau acceptati in mod liber. Orice
cetiteaD al Uniunii are libenaiea de a-$i ciuta un loc de 1nuncd, de a lucra, dc a se
stabili sau de a presta servicii in orice star membru. Rcsorrisanlii
liritor 1e4e ;are sunt
auloizali si lucreze pe reritodul sratetor mcmbre aLr dreptui la condilii de munci
echivalente acelora dc care bencficiaz: ccfilenil Uniu i.
Noliune. nrepr td munc.r poxreI, defini, rnu_un \cn. .drg rl

nr_Lr1 rt re.rdn. ln senr targ. pri.l drepr tr munca
nlFlegem liberatea ategerii profesiei, a ocupaliei. a lo_
cului dc muncn in larn sau in afara ei, protectia sociali a muncii. salarizarea muncii.
(Ieprul lanegoc<r'cnlc.lr\e)i ndi\ iducle. \.ab . l.Iea .n n .jlc.j
in ren. rc,rrins.
dreptul la muncn poare fi inleles ca liberialea unei persoane la mrlnci stabilitarea in
$i
sacial'e.anami(e. De asemenea, este un drepr .e

:fdce pdtle .tin generoljd a do d de
.+epturi, treptuti pozirive, penrru a cerui existenlai ,tutot t."Uuina se se imolice ir
pri\'nl.r de/\..tar dclo.Lrri J< munca. p-egalrrii orote\ion",eco1.irr(di.ir-.alilor,
asigurarea unor condilii de tnuncn decenre care sa nu puni in pe.i"ni'uiaiu q:
sinitatea celor care muncesc. Dreptul la munca nu este un clrcpt abs;lut. El nu
ioa;e
fi in totalitare garantat de dlr€ stat. De accea, textul constitulional nu pr;vede
garantarea drcpn ui ta munci, ci faprd ca drcptut ta munca
nu poate fi i;gridir,
alegerea prolisiei, a meseriei. a ocupalie;
$i a tocutui de nuncd fiinjlibcre.
Un€ori, in constiru(iile srrlelor nalionate (ex. ConstitLrlia Spaniei, arr. 35) se
prevede nu doar dreptul la m nci- ci $i obligalia de a munci. Este, insa, mai degiabd
o obligatie morale, deoarece mr putem vorbi de o obtigalie juridic; a persoaneide
a
munci, dreprul ]a munc, v;and doar tibedatea mLrncii
Si garanjiite ;i.erite dc star
pentru cxercirarea acestei Iibcrlili.
in baza dreprului la lnuncn, satariafii au dreptut la misuri de prot€cfie sociati.

.
Accstea privesc securitatea $i sinitarca salariatiior. regimul <le nunci
al icneilor si
220 Dreptutile Silibeltdlile sa.ial ec.honice ti (ulturale
al tinerilor, instituirea unui salanu minim bru! pe 1ara, repausul sipdmanal conce-
diul de odibni pldtit, prestarea muncii in condilii deosebite sau speciale, formarca
profesionali, precum Si alte situatrii specifice, stabilite prin lege.
Securitatea muncii, Securitater $i sintrtatea salarialilor constituie expresia

implictuii statului in prevenirea accidentelor $i a bolilor
profesionale ale salariatilor. Aceastt secrritate ii snnetate
este asigulala printr-o seie de mesuri pe care statul este obligat se le ia in vederea
asiglrtuii unui mediu de munci nevitimitor pentx salariati ii pentru celelalte per-
soane implicale in procesul ]runcii: asiguiri de munci, asig]rriri contra r.mor boli
profesionalc. concediu medical, tatamente gmtuite peDtru boli prof'esionale, proteclie
speciali acordati persoanelor cu handicap etc. Art. 3l din Ca(a drephrilor fundamen-
tale a Uniunii Europene prevede ci orice lucrator are dreptul la condifii de muncn care
sE respecte sinetatea. securitatea $i demnitatea sa.
Regimul de munctr al femeilor $i al tinerilor este o altA misuri de proteclie

sociali a muncii. Situalia speciale a femeilor ii a tinerilor recesiti masuri dc pro
teclie suplinentare. Aceste mrsuri privesc duata zile de nuncd (ex. durata redusa a
zilei de munca pentru lbmeile care trebuie si-$i ingrijeasca copiii minod), asigurarea
unor condilii speciale de muDcd (ex. amenajarca unor spalii speciale de a1:ptat peniru
namele cu copiii) sau interzicerea unor munci grele care necesitn un efod fizic sus-
linut penhr tineri.
lnsfituirea unui salariu minim brut pe tlri esle expresia laplului cd salariul
unei persoane care munce$te hebuie sa asigure persoanci rcspcclivc $i familiei sale o
existentl confond cu demnitatea umani. Salariul trebuie sa fie echitabil qi
sarisfrcitor in raport cu efortul dcpus dc persoana care munce$te. Prin legi speciale,
statele asigurd anual sau periodic un nivel minim a1 salariulli brul pe care il prime$ie
orice salariat.
Conlinutul dreptului la Repausul siptimAnal este necesar pentru refacerea

munci, fizici a salarialilor dupi depunerea unui efort suslinut
timp de mai nulte zile. De rcguli, acest repaus se
acordi sepiindnal in zilele de sanbdtt Si duminicd, dar
el poate fi acordat ii in alte zile ale saptamanii in cazul pe$oaneior cu un regim
special de munci (ex. aviatori). Chiar Caria dreptudlor l'undamentale a Uniunii
Europene in art. 31 prevede cE orice lucritor are &eptul la o limitare a duratei
maxime de muncd Si 1a perioade de odihne zllnicd $i siptimanald, precLun $i la o
perioade anuali de concediu plitit.
Concediul de odihni pltrtit este garantat tuturor angajatilor. Legea stabile$te
durata minime a concediului anual. Angajatii nu pot renunla la acest concediu. in
durata concediului de odihni nu sunt incluse zilele de repaus saptdmanal, sarbatorile
legale qi nici zilele de concediu medical.
Prestarea muncii'in condilii deosebite sau speciale necesitd asigurarea unor

mesud speciale din partea statului pentu angajalii respectivi. Aceste mesuri por pdvi
Dreptul la huncd;i la prcreclia socidld a nuncii 22t
reducerea duratei zilei de mrlrlci, reducerea ljmitei de versia standard pentru pensio-
nare, obligativitatea unor cgrtroale medicale sau de alti natui (ex- psihice) periodice
etc. Institutea unor mesuri speciale pentu persoanele care presteazi munci in conditii
deosebite sau speciale nu trebuie se afbcteze acestora salariul sau alte beneflcil ale
muncii (ex. durata concediului de odihnl anual od reducerea cuantumului pensiei).
Formarea profesionali este o necesitate peniru perfectionarea perrnanenti a

salarialilor 9i adaptarea lor la piala muncii. Societai,ea fiind in pemanenE schimbare, si
munca necesiti adaptare la noutaFle din domeniul tetnologic $i nu numai (ex. extin-
derea la scari largi a utilizd i computenrlui necesiti perfeclionarea profesionali a
angajalilor in utilizarea acestui mijloc modem de desfrsurare a muncii).
Durata zilei de mllncn este stabiliti in Constitulie ca fiind, in medie, 8 ore pe zi.
Aceasta este regula in materie. Constitulia las, posibilitatea stabilirii prin legi speciale
$i a unor derogari de la aceaste regula in cazuri speciale (ex. cazul pilotrilor de avion sau
al medicilor, polilistilor etc.). Cert este ci aceasta durati de 8 ore pe zi este o durati
maximn, iar legea instituie $i durate maxime ale timpului de lucm septdmenal (maxim
48 ore).
La muncl egalI, femeile au salariu egal cu birbafii este exprcsia egalitili in

drepturi a femeilor cu berbatii. in doctrina, s-a exprimat ideea cd de leee.fercnda
textul constitulional ar trebui str se refere la faptul ci,,i,l cazul muncii de valoare
egala" f'emeile au un salariu egal cu al birbalilor (lon Traian $tefinescu), avand in
vedere legislatia Uniunii Europene iD domeniu.
Dreptul la negocieri colective in materie de mrtrci $i caracterul obligatoriu

al conventiilor colective reprezinE instrumente de proteclie a salarialilor. $i la
nivelul Uniunii Europene, Carta drcpturilor tundamentale prevede in Titlul IV
intitulat ,,Solidaritatea" (aI1. 27-30) o serie de reguli cu privire la negociedle colec'
live de munca. Astfel, hrcrAtorii $i anga.jatoii sau organizatiile 1or au dreptul, in
conformitate cu dreptul Uniunii 9i cu legislatiile $j practicile nationale, de a negocia
Si de a incheia conventrii coleciive lanivelurile corespunzitome qi de a recurge, in caz
de conflicte de interese, la actriuni coleciive pentru aptuarea intereselor lor, inclusiv la
grevi. Lucrdtorilor sau reprezentaqilor acestora li se gararteazi, la nivelurile
corespunzitozue, infomarea si consultarea in timp util, in cazurile Fi in condiliile
prcvzute de dreptul Uniunii $i de legislaliile 9i practicile naliolrale. Orice lucritor
are dreptul la proteclie impotriva orictrrei concedieri nejustificate, in confomitate cu
dreptul Uniunii 9i cu legislaliile !i pmcticile nafionale.
Munca fo4at,i. Tot in cad.ul dreptului la muncA se inscrie $i proiecJia

dreptului la munce pdn interzicerea muncii fol'ate.
Munca fo4atd est€ definiti in actele intemationale ca
fiind acea munci sau serviciu care sunt cerute unei pe$oane sub ameni4area unei
pedepse $i pentru care persoana respectjvA nu s-a ofedt voluntar (Convenlia
Organizaliei Intemationale a Muncii impotriva muncii fo4ate dill 1929). Confom
aft. 42 din Constitutie, munca fo4ad este ilterzise. La nivelul Uriunii Europene,
Carta drepturilor lirndamentale prevede ln art. 15 interzicerea sclaviei Si a muncii
222 Drcptu,ite ri libendtite saciot e.a onice
ri cuttutdte
fo4are in-viziunea cafiei, nimeni nu poate
ti tinut in sclavie sau in se,.oiruae. Nimeni
nu porte r'i ronsrran. \i erecrue./e o nruncJ
tolar;."u obrigaron<. l'fn.ria" ni)I"
rnxnc esrc ir(-/i. Dc a.crren.o. an. J2 . ( dnei .,"btk;;;;
;.;d,;;;; ,"" ;.];:;
" eopiilor <s c inrcr,/i\a Varsra lrinim de rlrc"Jm.e t" t;;;;"*,
celei tr care ccre"/a per,orcrr de '"r".;;; ;;;;;;
,(oia ,,a e ;;, ;,i;;;1";.: ;",:,:. ::;;:;:
normetor mar favo€bite rincritol sr c
a"cept li
"i,;.;;;;;:";#;:d;.;:.r:::li,llii" jii,'ijl,l,l#,iil,J'iilll
fe orol(jali impori\a c\plorri', economi.e .au a oric;rcr
pxne,ir pcricol \ccunlrlen. sdratJt(a. .t.r,,oirr..u r", ".;r,ir; :;; ;;;,":
l,rtr,,,lfr,.r.?'"ifl'lii
tc_ar puted comp-orritc edu..ala. Si al.c
p,<cun pactul inrcrna.ond, cu pr'\.rc ,3 *.r;",," ,";;r,i;;.
drepnrrrte rociate. ;;"";;.; .t :;l';;;i:
,dn. t, scu con\er(,'. penrru rparare- a.j*,ii"" .,.-,
riu.*ii;;'ilj;#,1:
(aft. 4) rnteric nunca fot1al]i
munci.lbrlar,i: a, a.rr\inrrle pe1 -u ndefr,rrrea ;ndaronri,or

.-il^l]i-
pllill
*.,)^"- "11:t1t* sr cere dcJrlsurdrc. pnr \ I tee.. i" io.t,',c..ro,a, arn
m.r re
,clgroase iau de con5lrnLi. b) ,nunc- r.r pcr.o"..
cr , ona,,,.rrlrrc. p.c.rr.; i, , ona:iii
norn le. rn N.ozda dL de enrie,1,.,tp Lbe;rjre c""dtt;;",r,
riT.o,iu .'.,'n de ca.ani ati oj. dc r.r peric.,. ;);i*";:; ;;:;'l';
.. ..,. ,'l"'r." ."i,. i."
obligariilc c:\.le nof-rgle .tdbir,le de Jegc ",..;rn
Sectiunea a 6_a. Dreptul la grevd
Art.43 din Constitufia Roneniei. Dreptut la grevn

rascr' ocrrou
" 1l'-i:lll:l: l: '*"
economrce sr socrcle 'p,,a,ed ,n'e,e'eror p o,e!Jnd,(,
{2t redea rrao,L) e (ondr,i.te
).t,,1 ete.\e.cr.dr:irr<. u. Jrepr. pre-un sl
ga,anli.lere..,aL a..e.J.J,ir
"...c,tor-.(rt,d.cpe tu
Notiun€. Drepflrl la grev; este !m drept lundamental adat
in sirdnsn
corelalie cu dreptul ta m nci. Creva poate
fi definita la
cea actilitate de incetare a h:cmlli,ln mod
organizar. de cere uo cotectiv de salariali -" -'-"u'"'*""
colectiv t'
si
in *"p"t o*r"-*
rc!endc.n n,ote.,onrre. econor ice,i *.i"i.. ci.,,',,,-,1;;,J .;'.:r;;:J .:i
nolr,rnea de., or,4i / col,, A J. nun,d.
Crer a -errrezrr-a d"ar r-..;,j;..;il;:
.: *"1 in -pur Lru, conrric co,ec ir d;;,;,;;
:l1l1i:
renomen
!: .i
tundr.. cdr Lrnui ,ocn,. DLr D rnc. de ,.a*. ,*,"f.,,.,"
;,.:; .:,J:;i:;
*. .l" ."i.i"",
mull mai larg, fiin{r considetui _is"-. . *.iJJ-p,i"-;il;;;Hii#i
:.:;i:, -" inccr.r-eJ rurru,ri. .a_. rmr ne anrflire,.," ii ."-." _,lnj,.
"".,r.,"
Titularii dreptului Ia $evi. Titutarii dreprului la grevd sunt satariatii. Numai
lor
ii se prevede drcptul t" g*"i_ C"f.tat"
eorli-(""ro_
la.al,) ""t -\*nl"I-;i;
g,.r,
nu bencticra,,.. de drenrLl ,,
pot cel Jnull. adopta.rle m,itoace de pror(r .n,.a.,., *,i.,r*rii a"L"","..
A\,;nd in \eoere n"n'" c,n,pt..*" . ,r,.p,utui t. pr.,, ,.il ;;.;;.;;. ;;;li:;l:
Drcpnl de ptuprietdie pt^,atd 223
titularul dreptuhii la grevd $; beneficiarul acestui drept. Titularul dreptuiui ]a grevd

este toldeauna o persoane Galariatul), deoarece dreptul la grevd, ca drept tundaden-
tal, este un drept subiectiv. Beneficiarul dreptului la grevl nu poale li decAt o
colectivitate (ull grup de salariaji), deoarcce exercilarca acestui drcpt nu se poate face
decAt colectiv.
Scopul grevei. Scopul grevei este apfuarca unor interese profesionale,

economice gi sociale. orice alt scop a] unei greve esie
conside rt a i ilicit (ex. greve avAnd drept scop interese
politice plin rcvendiciri de ordin politic). Carla drepturilor tundamentale a Uniunii
Europene prevede cd lucratorjj $i angajatorii sau organizaliile 1or au dreptul. in
confomitate cu drcptul Uniunii $i cu legislaliile $i practicile l1alionale. de a negocia
ii de a inchcia convenlii colective la nivelurile corespunzitoarc gi de a recurge. in caz
de conflictc de interese, la acliuni colective pentru apirarea iniereselor lor, inclusiv l.t
grcvd. Aces! lucru ne arati cE greva este doar o nodalitate de realizare a scopudlor
prolesionale, economice $i sociale urmirite de salaiali. Salariatii pot acfiona ii altfbl
penlru atingerea obiectil'elor propuse (negocjeri, medieri, arbitraje, acliLui in
insianiele de judecati etc.).
Regimul juridic al grevei. Regimul juridic al grevei este r€glementat prin legi
speciale. Constitulia lasi la ialillrdinea legtuiiorului
stabiiirea condiliilor $i a lilnilclor exercitarii dreptului la
grevi. De asemenea, tot legea este cea care pr€vcdc $i garanliile necesare asiguririi
seniciilor esentiale pentru societate (ex. sctvicii medicale. de apdrare. de ordine
publice, de comunicatii, de salubritate elc.)- Ofeirea acestor garantii de cafe lege are
drept scop evitarea unor abuzuri din parlca celor care exe.cili dreptul la greve
(ex. oblinerea anumitor rcvendicnri prin $antaj). Asigurarea continuitefi oferirii unor
servicii publice este necesarl peniru tunctionarea in bune condilii a statului, avand in
vedere cd cetilenii plftesc taxe qi impozite pentru a benelicia de o serie d€ servicii
publice. De aceea, legea prevede anumite categorii de persoane care nu au dreptul la
grevi (ex. membdi activi ai annatei), dar gi asigurarea intr o anumid proporlie a
unor seNicii publice (ex. ser,,icii de apA, transporl, comunicatii, servicii medicale, de
aptuare, ordinc publica).
Sectiunea a 7-a. Dreptul de proprietate privati

Art.44 din Constitutia Romaniei. Dreptul de proprielate privala
(1) Dreptul de proFietate. precum ri creantele asuln statului. sunL gara!-
tatc. Conlirurul ii limitcle acesror drepturi snnt stabilite de lege.
(2) P.oprietarea privati esie garadata ti ocnrtitd in mod egxl de lege. tudi-
f€rent de litular. Cdnt€nii staini ti apatrizii pot dobandi drcptul de prcprietate
privata asupra terendlornunlai in condiliile rezultate dnr aderarea R otnnriei la
{JDiulca Europeda ti din alte tralate inienrationale la care Romania este parte.
pe baza de reclprocitaie, in condiliite lreldzule p r Lege orgaricn, precum 9i
priD mo$rcDirc legalh.
221 Dteptutite ri tibertdtite
sociat-e.onani.e cutt rate
Si
a3) Nimeni nu poaie fi e\DroDhd
naD ,jt, Do!n,,, ,eei,. de u i,'|ra
e pubr:ca.
,r, {,"' i"",,i.. ,,,,:1:::,',.0:"'-':''|./r
cr d,c.",.praE0rra dernrPubrre
propnerJle pub'rc; "lri."lliod>r ** d're ma\u" de rrecerc nri' rn
;;il;';'::
' ";i; ;.",#:;il1:";,il,lH
ol," rcr,,.i _, a",r*
",;;
eu e,:c f
ti) pentr! lLrcrin de nteres o
osocEh
-u'"',r *.,"i p.o,'.*ir ,."'rii,,"j"l " : l'rsd'ia
:'':'(a .nLro',cd
po",e roroi
penh daunere ;,." :b
de desp;subi
" p,npn(,aru'
ahe daune ";iJ;"r';il;;:,":
rmpuraorre,uor,;;,:'-- " "'
*' cor{rucniror' p'e-; ;' p",r'.1
(6) Despngubirile prev4zuie
tn alj <, .e arJb,'e\
p,.p,,."^r,1" i"'.;;i;i:::"r:','' oe comLn
r1 orepnt ae prcpnerare ob_' . trgenF DnnJLsr"ie
^"'a.,
..,t',t,' ri
^'e,-., i,l"' *li"',;i :-:* -* rj-''iriro'|
a
p,:\ind D,o'ec',a
'-",i*'..p""i''r
r8r
t"'"Dropne,aruru,
r.g,'*;.br..;,il:'i*",n r*pecrare cehr'arre
,. c\erca a"u";-,,r-ltr,''"1'ioare I confi'carr'
LoDrDoirr se pre^rnd. cd'acrerur 1cr dt
f9) Bunuite desunate, foto,re
p", n
sa,,
*"r.*,. *,";-i"..ili;l;l::,i",,,*. .," infiacriun, on co1,.r,enr:i
Drepr u I de proprierare
.".:"r#,
"t i::.:.#i,l i",I"il"#,:fi ,i:,;.:::,,::i,
sociarDntrndn'asa er
n".11."1,1,i"iljj:T:: doM.*,;,"i.i."".i".l
i,"I"ij,".li.
br dorut. ambete *-a ,"r-r."*r-,'li'âe teluri puremice: a) p,oprielarea.j
acrr'rnire ,'un.. i.oo.un1,
arepruiui ae p'oprier,iepft;;:;;"';".|t*rle sjltrneul
consrirure obieci *,i, a"""_.",i l,;11::".::-, dtir tjmp,,lui
"r l*"
p'op.i.Lareu,a
inremalional. er *Li in,;'rl]I''i. i"*'lt't la nrvel inrem. cdr
)i
consR"re.c a'.prur ""
a. p,o;ffil"i#:l
de docrmerr. inremdfionale
"a
inan. t- ca: ..orr pit,;"d;)";;;::,;i:
:::'e caJe
er'ari a D'eDturiror omLrru, pre\ede
,, a,,, ,,.,,,
e :": atur \,inptu .a' .i
,, p.,,"iri.;;,,";:;:;:,::"::'::: n dso, i?c
trtfi fr fil,f ;ffi rlr'*rm*#'{*ffi :.f iiliTl

an r.- il;;;# #;Hiîll,,T*HlILff,,i;
care co,,acra
u uarne tn prorrierrk
drep,,
de u tbtosi.;e a,.t,,",,
xlf;t:i,itrilt.i"::i;i!ffi ;::';,:::iil;,^,;i:
i:ii.,:,:,#iii:::y..;'u::;;:;*iii;::i;:::,jii:
,,J::;lili;i:llT:ljj,:T;.*:::::i;:l:menraredproD,ieLi,i,,.ri,d,e nL,i,a
;iil;']#f.1*tffii,:];5r',"ffi ili'*il-,*i,t:,#
DieplLlJ, tropi t.talt ri i . 2)5
Obiectul dreptului de Textul conslitt{ioral }orbesie dcspre dreptul de proprie

proprietate. ta1c, precun ii de creanlele asupra statului, care srllrt
garantale. Prin noliunea de ,,prq,-rcldte,, se are ir vedere
orice bun aflat iD propricratea unei persoane, chiar $i
acele bunuri penhx care persoana are o,,rp,?i?r/d legilir?r7,,de a obline fotosjnla lui
elcctivi (ex. speranla valorificirii unui bun j^n baza unui certificat de urbanisrrr). in
privinta creanlelor. acestea. pentnL a li garantate, trebuie si fie recunoscute. sa fie ccte
Si exigibile (cx. o hoiarArc judecaloreasci de dcspaeubire din partea srarutui intri in
sfclrr dreptului de propdetate gara tal).
Titularii dreptului de Titularul dreptului de proprietat€ poate li ar6t persoana

Proprietate. fizicd, cat Si pcrsoana juridlci Texrul constitulional pre
\rcde cA propdclatea privati esre garantalA 9i ocroriri in
niod egal de lege. indiferent dc titular. DacA pand in 1989
proprielatea sutu[Li era garanlaii ii ocrolilA diferit fala de proprietarea privatn,
legiuitonrl constituant din 1990 a inFles se gamnreze ii sA ocroteasce in mod idenric
cele doua tipud de proprietate. Acesl pincipiu a] garanttuii egale a cetor doui dpuri de
proprierate nu este o noutate peniru legislalia romand. gi irainle de 1945, tegjstalia
romana prevedea acelea$i reguli in natede de proprietatc.
Dupi reljzuirea collstitulionald din 2003, au fost iniroduse noi reguji cu pdvire ta
dreptul de prcprieiate al cetirenilor srriini $i apalizi. Asifel, se prevede ca cetelenil
straini $i aparizii pot dobandi drepul de proprierale privati asupra terenurilor numai in
condjliile rezullate din ader ea Ronaniei Ia Uniunea Europeani $i din alre tratare
intemalionale la care Itomaria esre parte, pe bazi de reciprocilare, in condjliile prevd
zxte prjn lege organica- precum $i prir mogtenire legald. Este o precizare noua necesari
a'"-d r,,(de-e."1 ..-. rlon Jn e de. trerno- r.r l n.-1 ; t Uroo(ne carc dcLc,min;
Jp'."e I or -r!-li ,.rr. rn e(a
. !( pr \e{c,ub;.d"." uru- d-epr_, pe,.ru
cedlenii UniLrnii Euopene. Lcgea nr. 112/'2005 privjnd dobindnea dreDlului de
nr.o rerd e \r \Jl; d. rD a le-en. ilor ue cat-..Jerr.e.ii .rcj I \ . no r/r. p-e. unl )r ae
citrc persoarelc juridice srijne vl.c $i deraliaTi toate corldiliile fi hnjlete dobAndirii
dreptului de proprietare in Rominia de ciire cerilcnii sfejni ap3irizi.
9i
Sarcinile proprictsrului. Orice drcpt trebuie cxercirat ir limirele sale asifel incar
sa nu se adusi atingcre dreprudtor celorlatli paficipanli
td aponlct.r dc. D( rcee". t
cn dreptul de proprieralc oblgn ]a respecrarca sarciritor privird "r.r,ru,
" preci.,e-,"
proteclia mcdiuLui ti
asigurarea bunei veciritn(i, precun ;ii la respcctarea coLorlalte sarcini care, potriv;r
legii sau obiceiuhri. revin proprietarului. Daci ir privinla sarcinltor privin{l proreclia
nediului i'i asigurarca bunei vecirrrali tucmrije ru par a pune probteme. deoarece
multe din rceste sarcini sunt cunoscurc, in privinta celorlalte sarcini ce rev uro_
f ie ar,l ri. poln. i e! .JJ n-rrc L r . r. .. : nc(e. ; anLrr e Trerr,,J . l.lp- mLl
rend, sarclnlle legalc ale propderaruhj rebuie ciurate trr legiie spcciale
iri!ind
pmprietatea (cx. sarcini legale pot fi consjderare servirulile prcvdzure de uneG le-qj)
In a] doilea dnd, sarcinile ce dcrivi din obicei t tocului srLnt jrreu de idenrifiJai.
226 D/e?t tite,i tihe dfite,a.ntt ctor.nice
si.4ttrnte
deârec< nre.'p.rn un rr.rmc.roie.r!r.m nnrnc.red(,o(-t prop".e,jtir
,rp.,,e,eo dnumi,.f tnfc ., prop, re.arurui Dc xccee
;"-;;;: "1.-,_
"<b ,,e aren,
,. inindl \e cun, de dreptu,,re .. r,",,,i;.:,r; ;:;,;,' ; ililit;
,ilil,,l"'...,. ";'"
Carantiile ofcrile dreprului pe rLrLr u -..,t.. ornletar( si g. .anErc , d-ep[lu,de
de proprietate. etrle ld\atd...",, ,,,'-
nruDlr-
".,,n,,.
o_.:;;;r;"T;,.
{cc.rr garrnl,r fr \e\( eo r,.
".ro,,""
pr cLar,r de c.r( reJe. ..rd ,*.,,,
,t :.;*.;;;:;
o" , i,"r"i,",JOil,l*,
nropncl.tii: :r.rirurre-.rnor co"d rr .pe(.dr. de <\nroD rere .r
rn(i proprie.,tr: inre,,iccrea n" ,ondr-.,. o< ;;.,;;,-;;::l
r, '".,,,,i;."
"."^_;,;, i. ;.;; ;; ;':,;.i
a) Egala ocrotire )i grrantarc a proprietdFi
de c:ine tegc. inditerent de
^ *,*.1",", rcp, ru:(gd ,, . ,;;"i,;, r;l;""r;;,;1;
titular
:::,:)::.j , in orerrur
:;:;:,:x"titilt.,f :;ii iJillll, .tllil.Lti*i. * ;. nf;;,';

";.'
..b) lnviolahilitarea proprietriii prirate. _qc*u; .r:u",.n,,,.; .e.c.e dr- drsno_
/rl ,te connrn .ora,e rle an. ttb. tn\io,abi,rdrca
aa e\prcse ure,o.*.,, o*
decLrratile a propneraiij pri\rte. deoare.F
.. g","",,io..,".,;;il;,::::::..:;,.1,1",'.::o,i::l;l'",,," D,a e\ . en d
-,r.
ct rnsrrruirea unor conditji sDeciate.i,
p'a'"'u1i. r.p-i;;;'.::::ffi [:::.:Tli:'l 1,li.f,';:T: :J',:':fi:;
J"1r
lli: ::.'#iil"'" I ::::-l-i:li :"ili .! , t" " n"u,*i .1,1. ,'.r n"i,"ii. .l
I;:;";:;T5;J;.:;",JTJ,'j11 ra \e\(-e n..ud'Lac
moo \a
i..,..1,'l".ce
srncl timi.are sr dere,,-inJre de lepe. Lrn,
'egLlilc inninrrle pc rru eto-op'iei. .r'
a,u-a,,. p,.p,i.,,,,i",;;,.;.i:;,_'il"".:;;fi l'.liiliJ."1l,i".,l;ll
"
LorJedui.a s.?'u \:lrr oir.ti.lllle o rrituJui {rn.r ll:,.]i
IL,,(.cnn"la\irtocai.rnruncricne
necesitatea utitititii pr$tjce rle intcres
rarioir
erp.oprcr r,, ;;:l ; ;
r/,ce
il,;, ;il;
; ::l ;1 :::.
jurdi(e. p.o.edura erproprieriI preqrrp, , ( ,na, *u.,. ;ll;l.llfl:{i:l
;i::::,:
,.au
a) dec,dr]lca.rrjtiratii pubtrc( hr ., p.-"io.",r*"
;..,
proptietan,ui. negociered e,..,:
ri"ur prq".€aruarc.rpr^pr,.,,r 1.'. ";,.,
., lrrrftruj er..(t:! ,, r, ..,", .,".
e\proprjat la elpropriaror Tortleauna.
eroro,
'e
""**num'i
r"ce cu dreapr; si p"1l^
rdorr. derp;gubire.'De.prrrur".".. ea
a ounu,ui e, propr a
o;:;;*; ;,'.1,; -5;:,;T;
ir."-",| -"ea
transferarea Fupfletslij bunuhLr
:il"'i:::'";'::.. if" I ii:-i:
de ia cxmo
.
"g*, "."d,'"",. "...p;;; # ;:;:i;i.lfii^:l:; :l,i';:::li:ff ,:l;
DroDrelare n,i\ar in prnprie le pub.ca. in prrr,.o
r"r".l.u.r,r,"rrirl ',,i"i
propriereF Con.rrtulr. pre,eac,a p.-.u .uc-ar:
de .
publjc.,oonre tot^., .,rbso,u ori.rrer
n,op.,e.iri".r ;.;J.i';r;,
ll . :, ;; ;..1
;i::
p,opn<rd-Lt Denrru daurete aj,s.i
::.D5sxb. penrru sotutui. """
0r"",",:ii", .", ."i"*.,-il,l
",it,"
Drccumrr rl,cddune i.rp,r'1b:re duofi .ri Ac;a.rr
rerur ".Srr, lir,,;;,"",i#
nLrblic al bos6t.
ror jnre-c.
dc prhr,c ate .Lb,., uJu
or;r;r;'; ;": i, ;,
Lihe dtea ecanani.a 221
Corstitulie- lolosirea subsolului unei proprietili poate lacc numai daci autoritalea
se
publicd a statului lacc dovada ci lucrerile ce trcbuie efectuate sunt de interes general;
d) lnterzicerea nafionalizirii reprczinti o garaniie elbclive a &eptului de
proprietate. Nationalizarea reprezinti lrecerea silid in proprjelaiea stalului a unor
bunuri (terenuri sau cladii) firi plata u ei despagubiri echivalente Nalionalizarea
esle cea mei severi fbn1li de deposcdare a unui proprielar de proprietatea sa $i
nalionalizarea. ca $i exproprierea, reprezintar o fonne de dobendire a proprielilil de
calre stat. Constitulia Ronaniei prevede ci sunt interzise nationalizarea sau orice alte
mdsuri de trecere siliti in proprielate publici a unor bunuri pe baza aparienentei
sociale, etnicc, religioase, politice sau de a1ld ratura discri inatorie a titularilor' Din
redactarca textului se poale observa cA legiuitorul roman a avut in vedere doar
interzicerea naiionalizdrii unor propiedti private :in funclie de apartenenla propd
etarului la o anunlite chsd socialA, etnie. religie, poLiticA etc Texlul constitutional nu
exclude in totalitate nalionalizarea. Uneori csie posibili nalionalizarea in mpo11urile
intemalionalc dintre s!a!e, pentru reglarea tapofiuilorjuridice dintre cle cu plivire la
unele bunuri (ex. nalionalizarca bunuilor proprietate pdvati a unui stat detinute
intr-un alt slat ca unnare a nepiilji unor datorii care acest slat);
e) Imposibilitatea confiscirii averii dobandite in mod licit Constitutia illsti
hrie prez mlia dobendirii licite a averii Accasta este o prezumlie legald relativn'
ileoaiece daci se dove<1este ca bunurile au fosi dobAndite ir mod ilicit, ele pot fi
confiscate. Ac€asti confiscare nlr se poale face decit in condiliiLe $i lilnitele
previ-
zute dc lege (ex. h baza unei hotirari judecatore$ti de conhscare a bunurilor)
Prezumta ;aracterului lici! al dobandifi bunu lor tunclioneaz: si in cazul bunurilor
folosite sau rezultate din inlractiuni ori contravenlii Acestc bunud pot fi confiscate
numai in condiliile legii (ex. nurnai dupl remancrea definitivd a holnrarii
judecito-
re$ti de condannare a unei persoane pentru sAvar$irea unei infracliuni in care s-3u
lbiosit sau din care au rezultat bunudle confiscare) Averea dobandih licit nu poate fi
confiscati. Esie sarcina autorildtilor statului si demonsireze caracterul ilicit al
bunurilor pentru care se cere confiscar€a
Sectiunea a 8-a. Libertatea economici
\rr.45 din Conrriru(ia Rominiei l endrJd (co' ^r'c

Accesul liber al peNornei la o activilale econonici. libera iniliatira ti
e.crcnd<a r' eJo d '_ ,o10rlIlc lc:i .u, I fdra r. e
Cofltinutul lib€rtifii Libertatea economici a fost introdusi in Constilttiia

economice, Romaniei ca drept lindamental cu ocazia revizuirii din
anul 2003. Libertatea economicd reprezinti o noliune
complcxi aflati in sransi legilffe cu teoriile econo
niice ai cu doctrineie politice. Liberlatea econonica trebuie interpretaii. de
asemenea. in stransd corelatie cu drepttl de proprietate lnpofiarfa deosebitA a
acestui drept a licut ca ea sA se reg5seasca $i in docLunentejuridice irtemationale, nu
numai in constitutiile nalionale (ex. art 27 din Constitulia Elvetiei; a . 38 dir
Constitulia Spaniei: art- 41 dir Constilulia Italiei sau art 6 din Constitulia
228 Drepturile ti Libefidlile social'econohice li dlt tule
Germaniei). Astfel, Cana drepturilor ftndameniale a Uniunii Ewopene prevede in
16 ci' ,Libefiatea de a desfisura o activitate comerciald este rccnloscutd tn
^tt.
cotlfurnitate c dreptul Uhiutlii ti cu legislaliile ;i pftcticib naliondle"
Nofiune. Constihrlia nu de o definilie a libetilii economice. Ea

doar se limiteazi a face precizarea ca accesul liber a]
pe$oanej la o activitate economici, libefa iniliativi $i
exercitarea acestora in conditriile legii sunt garantate. Libefatea economice presupune
insa inceperea unei activitili economice $i desfbqwarea de fapte de come4 intr-un
mediu concurenlial. in ceea ce prive$te activitatea economicd, Ordonanla de urgentri a
Guvemuluinr.4.1/2008define$teactivitateaeconomi'cidrcplacea,acltuitatecuscap
lucrativ, cansLand in prorlucerea, adninistrarca o instrdi arca de bu ui sau in
prestarca de senicii". Referitor la faptele de come4, doctrina crmoa$te mai multe
definitrii din perspectiva mai multor teorii (ex. teoria speculatiei, teoria circulaliei' teoria
intreprinderii etc.), inse ele poi fi definiie ca acte ce realizeazd o interpunere in
circulalia bunurilor, efectuati cu intenlia de a oblile anumite beneficii salr profit
(Stanciu Cdrpenaru). Important penlrx activitalea de come4 esle asigumrea unui mediu
corcuenlial. Concrlrenia este denunirea dati relaliilor dintre cei care aclioneaze pe
aceea$j piati pen1l1r rcalizarea propriilor interese in conditii de libertate economica
Prin natura sa, libertatea economica este ur drept fundamenlal- Prin conlinut,
libe(atea economicd presupune analiza unui cadru care excede sferele juddicului'
fiind deopotrive ull conceptjuridic, economic, social $i politic. Libertatea economicd
reprezinti condilia realiznrii celorlalte drepturi fundamentale precum dreptul 1a viati,
la un nivel de trai decent, dreptul ia sdnetate, la educalie, la cultura etc
Secliunea a 9-a. Dreptul la mottenire
Art. 46 dir Cotrstitutia RomaDiei. Drepnrl la mo$tcnire

DrepluL la mo$enire este garantat.
Colfinutul dreptului la Dreptul la moqlenire este un drept fundamental slrdns

mo$tenire. legat de dreptul de proprietate, deoarece prin moqienire se
intelege transmiterea patrimoniutui unei persoane fizice
decedate catre unul sau mai multe subiecte de &eptl
peNoane fizice, juridice sau stj]t. L.tto sensu, mo$tenirea 1nai esie denumitA 9i
rrcce.ri&re. numai cd succesiunea se refed la orice transmisiune patrimoniall, intre vii
sau pennu cauzd de moarte, cu lidu llniversal sau cu titlu particular, inte persoane
fizice sau persoane jxridice. Astfel, mo$enirea este una din fonnele succesiunii
deoarece se relera :lricr doar la ransmilerea parimoniului unei per"o"re fi/ice in
doctrha, s a spus ci drcptul la mottenire reprezinti un corolar necesar al dreptului de
proprietate, dar sejustifica $i pin indatoridle care se nasc htre membrii acelei celule
sociale care este familia (Mihai Eliescu)- Dreptul la moqtenire ii dreptul de proprietate
sunt intr-o $anse rclalie avand in vedere cd dreptul de Foprielat€ constituie
DrcPtu|lau ivel de tai decellt 229
modurile de
frmdamentul mo$tenirii, iar mostenirea reprezinttr, b rendul ei, unul dintre
dobandire a proprietnlii
Datorita importanlei prabtice a mo$tenirii' acest drept este reglemertat atet 1a
nivel constitulional, cdi 9i prin acte intemalionale Astfel' la nivelul Uniunii
care consacr[
Europene, Carta drepturilor funalamentale are un a(icol special, art' 17,
dreorul la mo>ten're rn c"drul dreprului de oroprielale arlvrd ca Otie pPt'ad d
lav nnTtenitc
drc drcptLt dr a tlPlin" n froprPnte d" a loto'| de a d|'pu e )i dc
d
bunufite pe carc le-a clabAndit in mod legal".
Constitulia Romaniei se limiteaze doat la a preciza cA dreptul la moitenjre

este
inseaFra ace'l drept apdniDe oeopolri\i arjl
erran'u'. feh.;nA n,c:o preci,'arc. ca
pcnrru a'no'lenr suDlcele
i.iu,.n;ro.- clj' s.ai.'ror ii apatri/ilor Condi{iile ceru!e
"i
precizon rn legile sub.ecrenti Con'titutier' A'tfel in legi'larie se preci/ea75 ci
nenLru r mosl;nl cunl recesare douA condirii: cdpacildle \uccecoral; lr
vocalre
pe'soani cale
l.ccesorala. Conrorm CodLlt,i ci\il. are caDacila(e succesoralil orice
toaiqtO la data deschideii moqtenirii Vocalia succesomli
inseanmA
"*i.ta
chemarea la mostenire a unei persoane
noilenirea
Uardrriile dreptului la mollenLre priveqc toare lormele no)lenini: drdl
Le\ru1 consrirulional
hgrla,.;r r' p. i.n ln .locrrina
' a consrderal ca
'.',"t.n*r'
de garanljile dreptului la mostenire, are in vedere protejarea
"t-o*i
rnrinrchnl,
"*ut,"5r ab.;ra(le a oricarei persoane de a dobandi o mosleniJc dar )i
"anisenerale
prolejea/5
o'rentul la Jmorrenrre delo e\icrenr; (flaviu' Baia'' Pracric Constrru\ia
g..*rr. pi atsr.acu a oricdrei persoane de a dobendr o molrenrrc )i
"piirJi*"
gxranrea/a dreptul la o 'no)re'lire deia e\.clenr'
Sectiunea a 10-a. Dreptul la un nivel de trai decent
Art.4? din Constitutit Romeniei. N ivelul dc trai

(1) Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare econolnica 9i de protcclie
socialA. .le natLrrn sa asigure cctelen;lor un nivel de rrai decent
rll l.erarer.i du d-epru l, pcnsre la colcediu de md enrlar( plirir' lr
di.nn,J redi.rr;,r un,;, lcsar /'e Je'd la rlurotJeroraj ) lJ dlr( lonc
au dreptul
de asisx$ri sociaLe publice sau privaie, prelazute de lege CelSlenii
ti 1a nnsuri dc asistenll sociah, potrivit legii
Notiune. Dreprul la un nivel de trai decenl e'le u'l drepr intr.rl

rn catalogul dreprurilor tundamenlale rnull mar drliu
decat celelalte dreptui, deoarece conlinutul sAu com_
n,e\ necesiLa un anumit \radru de de/\olLrre pe care slarele lrebuie cd il aLinga
'oreoLrl la un mrel d< uai deJenr imphca condrlri de nai fie in
'elonabile care 'a
posibilitatea oricerei persoane de a
coniinud ameliorare. Tot traiul decent inseamni $i
a\ea acce. ld rrrra. tmbr;camrnle,'ocuin\a. penlru asiglrarea unei rietr demnc O
definrl,e e\acl, a dreplului la un ni\elcle trai decenl e\le greu dc oal a\and i'l !edere
ce acest drept are un conlinut diferit de la FrA la FIa, in func1ie de dezvoltarea
(ex intr_o
economici, iocialn. potitici, religioasi sau de alt6 natura a Frii respective
llt) Dt-p.t-... .t:L./.n.... ."1 " p,.^n: y ..t. rd.
Fra in care apa potabilS este o problemi. dreptul Ia un nivet dc trai decenr inseamnn.
in primul rand, asigurarca zi de zi a apei necesare traiului).
Reglementare ju dictr, Impor1anla tot mai mare pc care o are acest drcpt pentru
viala oamenilor a determinat organismele intenutionale
A ia nisuri penL"u inscrierea acestui drcpi, in diverse
fom1e, in aciele juridicc internalionate referitoare ta drephrrite omului. Asttel. in
Decialalia Universah a Drepturilor Omului. in ari.25, se prevede cA orice om are
dreptul la un nivel de lrai care si-i asigure sdnitatea ti bunistarea tui si familiei sate.
cuprinztud lrana, imblicenlirtea, locuinia, nurijirea mecjicali, precum ii serviciile
sociale necesare. El arc dreprul la asigurare in caz de $omai, boal;. invaliditate. vAdu_
vie, bitranele sau in celelalte cazuri de pierdere a niitoacetor de subzisrcnti. in urma
uno. rinl)rqlr .xrr rdeperd(,re de \o.rk.d. De a\(r '(re". a . ll oin p.cL-t inLern-rio
IJI .ete-ior L dreprur.(.oJdle. eco.romr.e ): cullLrre -erunoble ri-epn l ,riclrei
persoane Ia un nivel de Lrai suficienl pentu ea insdsi ii familia sa. inclusiv brani.
Irorrcar inre ). lucJinl; .uli. enr( pre.r - 1i ,a n ourar;r rc c,, rrnr; a .or.Jir lor
sale de existcrF. Pentu realizarea acesror deziderate statcie trebuie sd ia mis ri
polivite penlru a asigur" realizarea acestui drept rccunosc in acest scop imporranla
esenliali a rmei coopereri irremationalc tiber consimlile.
'i
La nivelul Uniunii guropene, Cafa drcpturitor tundamentate a Udunii Europene
rcglementeazi in doun aficole diicrire (art. 25 $i ar. l4) etemenrete &eptului ta un
nivel de trai decent sub fonna drcpturilor perso.netor in varstd ,i a dreptului la
secudtate socialS ii asistcnli socialn. Astfel, Uniunea recunoaqte
$l respect; dreptul
persoanelor in vanti de a duce o viald demni
Si independcnri fi de a pafticipa ta
viata sociati $i culturala. Uniunea rccunoa$te li respecti dreptul de acces la
prestaliile de securitare sociald $i la serviciile sociale ca.re acordi proteclic in caz
de
maternitate, boali, accidenr d€ munca, dcpendenf de alte persoane sau batraneF.
prc(r-\i rn cdl de p,crJe-e d lo.u u de rrr IL;. i- ,onto-ni i.c (. ro-rcl. ,laoil;.e
de dreptul Uniunii $i dc legistaiiile fi practicile nalionate_ Orice persoane carc are
resedinla qi se deplaseaza in mod tegat in cadrut Uniunii are dreprul la prestatii de
recuri.ae.ocia; )r b a\ontaJe cn.i1(. I, ronloiritirr cI dren.rt t,niunii i,cL
legislaliile $i pmcticile nationale. peniru a combate marginalizarei sociala si saincia,
Uniu1re3 recunoa$te $i rcspecfi dreptul la asistenii sociah
fi la asisrenF in ceea ce
priveqte locuinla, destinate si asigure o viald demni tlturor celor care nu disoun de
_e.ur.e.r.fcrene.:n.ontbn rta< cr. Fo.rnele.t"brl
e de dr(ptu tqr .rii )i ae
legislaliile fipracticile nalionale.
Dreptul la un nivcl de rrai decenr este un drept poziriv. avand in vedere cd starul
a-e ooli8dria nr doi-d( .er"trlrre dc ti a n. t;(e
.linrc de rJ u,r a inc.-t,1 acet
drepi, ci, din contri, staiul treb ie si se ilnptice acriv pentru ca dreptut 1a un nilcl de
tmi decent se poati fi garantat tuluror persoanelor. De aceca, textul constirulional
vorbe$te despre obligalia statului de a lua misuri de dezvollare economic;
$i de
proteclie sociali, dc naturI sit asigurc cetitenilor un nivel de trai decenr.
Dreptul ld cdsLltari. ti dreptul.le airteneid a fanilir 231
Continutul dreptului la un
Continrtul dreplului la un nivel de trai decent are in
nivel de trai decent. vedere dreptul ]a pensie, la concediu de rnarcmitate
'pldtir. la asistenti niedicald in unialile sanitare de slalj
la ajutor de iomaj $i ]a alte fonne de asigrrr5ri sociale
publioe sau private. prel,azute de lege. la mnsuri dc asistenF sociali. Continutul
dreptului la un nivel de lrai decent privefte, in special, asiguririle sociale $i m:surile
de asistenli sociali pc care statul trebuie sd le acorde cetilenilor sii. Asrfel,
asigrririle sociale cupdnd asigurarea de sindtate, presraliile de maremirate, ajutorul
de deces. dreptul ]a pensie, drepturile acordate unor categorii speciale precum vete-
ranii de rnzboi, viduvclor. fottilor detinuli politici etc. Asistenla sociala este
reprezentati de un ansamblu dc masuri care vizeazi aiutoare bine$ii acordate
peAoanelor care au nevoie in vedelea incluziunii lor sociale: ajutoare de incalzire.
ajutoare pentru hrani. alocatii pentru pcrsoano cu haudicap, institujii de asistenF
pcntu adulli etc. Statul este cel care trebuie sA ia toale masurile astfel incat ajutoarele
sa ajungi la cei care au nevoie cu adevirat de e]e. Jdenlificare celor care au nevoie de
ajulor peniru a nu fi narginalizali sau exch$i $cial cslc o obligalie a statului pdr
serviciilc sale sociale.
Asigurarea unui lrai decen! pentru populalia unei liri inseamni ii atingerea unui
arunit grad de civilizatie $i dezvollarc in mnsura si asigure individului o dezvoltare
annonioasA $i o bitraneF decenti. Pentru asigurarea aceslor deziderate este revoie
insi de solidaritate inlr! indivizi. De aceea, dreptul la un nivel de lraj decolt poate fi
considerat iiun drept de solidaritate al indivizilor.
Sectiunea a ll-a. Dreptul la cisitorie ti dreptul de a

intemeia o familie
Art.:18 din Constitutia Romeniei. Farilia

(1) lanilia se r^hremeiazn !c cisdroria liber consnrfta irtre soti, pc
cgalitalea aceslor! ti pc drcptul ti indatorirea lirin(iLor dc a asigura cregerea.
educalia $i instruirca copiilor.
ii
{2) condiliile de r'ncLrcierc. de desfacere de nuiilaie a cnsatoriei se
stabllesc p.in legc. Cnsaioria religioasa poate fi cclcbrati numai dupA cAsAloria
ci!il.].
(3) Coliii di! lfda cisiloriei smr egali in fala lcsii cu cei din cisdtone.
Conlinrtul dreptului la inca dir cele mai lechi timpuri, falnilia a avul un rol
ci\Alorie. rrnpurlnr ir.oci(rarc i. ri,,une1 lui qfl.totel n
Grecia antici, familia reprezcnla nucleul elenentar al
societAlji, avand o tunctie econonic5 impofianti.
Fanilio eite Lea carc nntribuie la dezyoharca ?roprietdtii prirate liin,:l dircct
i teresdtd in cansoltular.a propietdlit sp]unea Aristotei. gi tot el obseNa ci familia
esle prima treapti de asociere a oamenilor.
Datoriti impoftanlei familjci pentrx societaie, acLelc juridice interne $i i ema-

tionale au rcglementat proteclia ii gamntarea acesteia. Astfel, Declaralia Universali a
232 Drcptuile ii libeftirlile socidl-ecokoni.e ti cuttwdte
Drepturilor Omului in art- 16 si 25 prevede cd familia consrituie etementul nahrnt si
ftndamental al societdjii $i are dreprut ta ocrotire din partea societaii
5i a starulu'i.
Incepand de la implinirea vetsrei tegale, birbalut Fi fem;ia. tiri nicio restrictie ;n ce
0Il!e\re rasa. n"liondlildlea \"Lr relig d. d" dreorul de a se cA,;lori de
ri " interneia o
familie. Ei au &eptxri egale la contractarea cisitoriei. in decrmul casftoriei sj la
deslacerea ei. (;sarord nr podre ti incheiala decal (u cons mlAmdnlLl l,ber
1i dep rn al
viitorilor soti. Mana $i copilul au drephrl ta ajutor $i ocroiire deosebite. Toi copiii, fie
cd sunt nisculi in cadrul unei cAsdtorii sau in afara acesteia. se bucur, de aceeasi
prcrecrre rociald. De a\emerer. pactu llemar onal cu on!ire la
oreprurilc ..,\ile ),
polirice, in art. 24 5i 25, consideri familia drept elementut natural
9i fundamental al
societnui $i al slatului. Dreprut de a se crsetori qi de a intemeia o familie este
recunoscut birbatului fi femeii, incepand de h varsra nubih. Nicio cdsitorie nu
va
putea fi incheiati fbrtr consimFmend liber
$i deptin at viitorilor soli. Orice copil, fira
nicio discriminare intemeiad pe rase, cutoare, sex, limbd, religie, origine nalionali
sau
'ocirli arere.ar na>rere. are drepru d-n paneJ finiliei .c.c. i .oc,cratii ;i i \utului la
masurile de ocrotire pe carc le cere condilia de minor. Orice copil trebuie sA fie
inregistrat imediat dupd na$tere $i sd aibi un nume
La nivel european, Conventria pentru apdrarea dreprurilor a tibe(ililor tunda_

$i
nentale, il1 afi- 12 9i in Protocolu] nr. 7 Ia Convenlie stabile$te ci inceperd cu varsta
stabiliti prin tege, barbatul $i femeia au dreptut de a se cesdtori si d; a intemeia o
!milie..ontori legis rlr(i ralionale.e rcglemer'ca,/j e\crcjldre" rcestui drepl. 5ol i
se,bucurd de egalitate in drepturi $i in responsabilitA! cu cnacrer civit, inire ei in
$i
relaliile cu copiii lor in ceea ce prive$re cisitoria, pe durara cisiroriei qi cu priieiul
desfacerii acesteia. De asemenea, Ca(a drepturilor lundamentale a Uniunii Europene
prevede in aft. 9 ci dreplul la cAsitorie
Si dreprul de a futemeia o lamilie sunt
garanlate in confomitate cu legile inteme care reglementeazi exercitarea
acestor
drepturi.
Se poate observa, aSadar, o gami hrgi de acte juridice care reglementeazi

$i
garanteaza dreptul oricirei persoane de a se cisitod qi de
a_si intemeia o familie.
Drepru la c;.arurie >r drcptu. or,c;-ci perronnedea.i.i,tenerdo,ajrilieesler.r
dr(or tundamel al ce tace na.le d,n pnma gcne-a,ie u( drellufi | | (sre un drepr
social prin conlinutul sdu avend in vederc numarul mare al desrinatarilor sai.
Ac;t
drept se bazeazi pe careva principii, dupd cum unneaza:
Pdntipii aplicabile in a) Libertatea cisitoriei are in vcdere consimrimAnhrl

cesitorie. troe, at (eto- dui .oicu p ,ire
" irc\ereiea uncr
ceselorii. Exprimarea publici a acestui consilntamant
5te rec(.ar pen!,1r ca inche.(red uner cesalorii repr<_
,,ind un acl de oroine olblic;. De aceca. ld rcne,ere, urei ca.atnrt e.re
doar de pre/cnLa ceiur do. \ii,o1 sori. cr si d uno- persoane carc ca "croie ru
5e co1sl.ruie
manori ar e\p m;r'pubrcc a con.rmramdrrulur ia.a,a.oric r cetoj
doi roli.
(on.ir larnintu. la c;qJrur:e lfebuie sa aib; la ba,,A relal.r de ordrr personat, Je
afecllune reciproci intre soli, sA fie dat personal, nevlciat qi constatat public
de
ofilerul de stare civila.
P/atectia .opiilor si a tinaibr 233
Curdrl
,r(Ec. q<rrer.le^d( irLneie.c, de desLccrc >r de nu,i.at( a crsdtonei \e.rabilc.c pnn
rn ccea cc pnve:te;n(heicred uner caraton..'egea pre\ede
ca penm i
putea fi rncleraLa rn rnou lepal..Lrjl nece.d-c irdeplinirer
un"aroa<io" cond,r-r:
ar irdeplinrre" \ars er -rarnmonra,e, t8 ani lrdr p(rrL
b;,b"u.;;i.j;;,-,,_..;:;"'i,.
b) co-runrc4rea r((in.o(i a sLarii de s6nardte a arnbrlor
soti; ct acoidarea con.imta.
mantului liber si in mod public la cdsdrorie ale *tre amtrii
sog; aj afit..,rt"-J. .1"
inrre cer doi .oli: er tinsa i-npcd.menlutfli cr nnr re L
argajarea urui" ai" i"r,-;",,'"
dlra,L;\ar,rde: t) tip.c i-lp(dimcnrutLr cr. pr rr rre t.r .rarca"dc
rrudenre.duecra .au oina
r.rd;;,;; ,, ,;;ii". ..;
h gradlt pdrl. ir (a,. t(etei (otarcrater: gr tip,a rmp(di_
T:l:l,l :: ':,"t , 9 " (e
I lrn\a r-rpellmenlelo.
adopr e: hi deptrn.nr<d racutr;(i,or nin!a,e"a .i,irr,"."r,,
rc/ul.A orn nrrela. in
orir,nla derfacerr cesarJfiei 5au a
anuldrii, legea impune, de asenrenea, o serie de conAiqitn
foncli" a. faptui aa.e aiD
cisitorie au rezultat copii sau nu.
Textul constitulional instituie in ceea ce prive$te incheierea
cisitoriei regula
cnnlorm (areia casaloria rcligioaca po"le f c<lehra!a numar
dupr c;,aroria c.ila.
Dra punct Je \cdere iega . doar c.ts.itnaa ci\ itA produce (kte jLr
dice. ( ;saloria
religioasa rL produ(e e ccrejrurdice. (r Lind -ai degraba -e,^rtLarut urditiei (resrine:
b) Egalitarea.odjor rcDre.,il.a ur alr princjpiu;t dreplLtui tr.a.;.ri;.
_
lea se man.lerS oe mdr mL.re ntlnLri. rn ceed ce priretre inchc.erea
ilrrii,;
ca.aiorrei,
relaliile personale ii patrimoniate dinrre soli, mpofiunt; dintre pdri{i
$i copii;ic.;---'
c) Dreprurite !i obtigatiite pnrinte$ti rn ..", .. p-,,.5,..r.5,.i.o.
eaucalia yi
in.rruirea rop..lo' se ba,/ea,/;j lotdeaLra ne rntere\u. 5upenor
a, copilulur. A;b
pa|nr, aL rrdalofl-ca epalj de a asigrm buna\L2r<c maleriaJd.r
\pirrruilij a cnpirlor
crc),erii )i edlcdtiei acesrora. prin reorezenrarea q6p.,re| 16r
l:l 1" lr^'tr"y
'11rnon p11 admini.ndJea parril'oniuI lor parintii \unl cei re.pon.ab,
asigurarea unei dezvoltiri arnronioase a copiilor lor
. de
minori, d.
uqor""i;;;";-*"1
educati ti de creqterea acestora in aia lel incat si se poatn integra
in-societate;
d) Egalitatea copiilor rezultafi din cisitorie cu cei
din aiara cnsitoriei este tot
un principiu in baza cdruia nu se face distinclie intre
copii in tunc{ie de cLlm ;;
rezultat: daci au rezultar din cisatorie sau atin afaru gi ,.JpJ.ipi, uii
la baza interesui superior al copitutui. "A.ato.i"i.
Secliunea a 12-a. protectia copiilor

li a tinerilor
Art..l9 din Consrittrfia Roneniei. prorectia copijlor arineritor
(ll ( ii
rr reri .e bu, J d de .
obi i a" p,o."c.",,de as {e. l;
ir drenhnt.r .r
realizarea "g,m.p"c,r.
r2r Sr.rul a.;o., ,toc" i penm copir , Jrurodre penr-tl ins-iIca
bornd\
"-, o|, J ioldrcdp. Ahc lomc de p-ore.lie.ociati a colr.toi acop tutu.
riner:tor
5i
sr sraDlesc p n rege
(3) ExpLoatarca ninoiilor. folosirea lor iD activitdti care le_ar diuna
sdn d(ii, noraliraii sau care lc-ar pune in primejdie ,r"f" -i A"_"rr*."
normata suni rnterzrSe.
(4) Minorii sub varsta de t5 dinu pot fi mgajarica salariati.
234 Dtepturile t i tibefttlliLe sa.idl'ecanoni'e :i olhdale
(5) Autolitalilc Publlce .u obligalia sa contribuie ]a asigurarca condiliilor
pcDtru particilaree liberi a tiDcrilor 1a \jala politici. sociald. ecoDonici'
cultumiA iispotti\d a larii
Prorccria coDiilor !i Prolcclin copiilor \i linerilor rco e/ nl J dr<f furF

tinerilor. d"m.rr"r ceLal<re'c i ba/r' c;n r 't"r' l rccrd_ l)r're(-
!ie generaiiilor viitoare. Griia th15 de copii ij tineri
reprczinlA o invcstilie a statului pc termen hng gene'
social'
ralia viitoare a urei nalii. Pin conlinutul siu, acesl drept rcprezinti un drept
parte generalia a doua de &epturi in docirinS. acest drept a
economic. Pl face ctin
fost considerat ri u; drepl sintezt cate valorifici reaiitatea in sensul ciircia copiji $i
linerii constitui; narele poienlal rnnan d.3 azi' dar $i de nlaine al societilii, ca ci
sr'rnt
continuitatea 9i viitorui, perspectiva unani (loan Muraru' Mihai Constaitinescu'

Antonie lorgovan, Elena Simina Tinisesclt)
Misuri de protectie a La ni!e] internalionaL, accst drepl este reglemcniat prin

copiilor ti tinerilor. aft. 25 ctin Declaratia Unjversala a Drcpturilor Omului,
a . 24 din Pactul intemaliondl cu p vire la dreptudle
civile $i polirice $i 3It. 10 din Pactul internadonal oLL pri-
dreptul la
vire la drepll]rile sociale, economioe Si culturale. AstfeL, mama ii copiLul au
1ili dcio discri rinarc intemciati pc rasi'
ajutor $i ocrotirc deosebile Orice copil,
culoarc. sex, ljnbi, rcligie, origine nalionali sau sociali avere sau na$lcre are
la misurile de ocrotire pe carc
dreptul din partea familiei sale, a societatii ;i a statului
t" cere a" -iror- Masuri speciale de ocrotire $i de asisienli lrebuie luate in
"ooitilu
favoatea tutLrror copiilor si adolescenlilor. fire nicio discrrrnina|e din motive
de
filiatiune sau din alte motive Copiii ri adolesceniii lreblLie oorotiti inpotriva
exploaiirii economice $i sociale- Folosirea lor l' lli'riiri de naturi a 1e diuu mora
liiatea sau siritatca, de a lc pune viala in primejdie sau de a diuna dez\'olttrii lor
normaic trebuie sanctionatd prin lcge.
in Uniunea ELropeani, Cal1a drepturilor tundanentale a U ul]ii Europene

prevede in art. 24 cn tot copiii au dreprul la proteclia ti ingrijirile nccesare pentru
;sigurarca bunislirii lor. Ei i$i pot exprima in mod liber opinia Aceasta sc ia in
considcrare in problemeie care ii privesc, in tunclie d.3 varcta li gradul lor de naturi'
tate. in toate a;tiunile releritoare la copii, indiferen! dac: su t realizate de alLloritili
publice sau de lnstitulii private, interesul supeior a] copilului trebuie si fie
consideratp nordial.
Anicolul constihrlional rcleritor ia protectia copiitor ii a tineilor se releri doar la

-JJ(ir
cel<uoracrt<!o- .op.>r ri'eri D,le-err(rereJ diruc.ele dour c legorrr 'e
lunclie de varsia acestora. Atai copiii, cat $i tinerii se bucure de un regim special de
prot;cie $i de asisrenF in realizarea dreplurilor lor' Acesl regjn special de prolcclie
$i asiste4t are in vedcre urmdtoarele misuri:
a) acotdarea ale ciitre stat de aloc.tii pentru copii. Acesie alocalii reprczinti
fomle de sustinere a familiilor in vederca crefterii ti educirii copiilor lor njnori
Singura condilie pentru acordarea alocaliei este aceea de a ii copil Nicio aht con-
Pn ectid .o?iilot t i a ttueril.t 2i5
ditie nu este aoceptau penru acordarca atocaliei (ex. injurisprudenla sa, Cturlea
Constitulionah a stabilit ce o conditionare a acordirii alocatiei pentru copii de frec
ventarea tcolii esre neconstitu{ionate, Decizia Curlii Consritulionale ff.277t2006).
Acordarea alocatici reprezinri o lorme de proreclje manii.eslatn prin g.ilo pe
.ui.
stalul o arc fali dc generatia viiroare. Oricc copit are nevoie d. o fruie...it"..
educare. iar statul intelege si faci un eforr prin inremediut intrcgii
l;
societiti p;ntrx a
crca conditiile necesare acestei bune creltei Si educdri;
b) acordarea de citrc stat de ajutoarc penfru ingrijirea copilului botnav ori
cu handicap reprczinid o forma de proteclie pe care statut o oteri;opiitor cu probie-
me de sindtate. Cuanrumul acestui ajutor este stabilit de stal pin legc in func1ic de
posibilititile financiare ate starului. Ner'ndcptinirea acesrei cerinte teg;le de citre stat
nu reprczinti o incilcarc a drepruiui ta un nivel dc h.ai deccnt. deoarcce efor l
linanciar pe carc il face statut in situalia acordirii de ajutoare sociale pndnltor cu
copii bolnavi reprczinti o formi de sotidarirate a tuturor persoanelor f;te de unele
problemc ale senenilor lorl
c) interzicerea exploafirii minorilor sau a folosirii lor in actititnti care tc_ar
druna saratatii. moratitn{ii !au care l(-ar pune in primcidie \ ial! o;i de,/\oltr_
rea normald. Or cc Lopi ar(re\oed<ope.oruade tormarc, oczr.rlrare r'zrca yi
intclectuala. O fo4are prin maturizarea precoce a copiilor este in defimentul copiiloi.
De aceea, textui conslituiional interzjce o ce fonni de exDloatale a ninorilor sau
loro.I(a lo- a!l Ir;t (arc -ar ,, rci a fi/r..au rnor-l tor-tc mul. re\ pru-ovare"
'r
muzicali a unui mrnor prin programarea unor concertc llrngi isrovitoare rcprezinti
$i
o lbrmi dSundtoare pentm sanftarea lizici $i morali a u{ui copil);
d) interzicerea angajnrii cr satariati a minorilor sub varsta de 15 ani are in
vedere fapiul cA un minor la vArsta de 15 ani este inci in perioacja de dezvoltarc
fizici fi molali- Pentru un niinor de I5 ani educalia fi fomarea prolbsionala sunr mai
importante dccar munca. El inci nu are capacitare juridi;e deptini. dar nici
Je,.\olrdrer./i(d. -orala necc.ife I nL ( on \U.1r rr npruce\u i-r.rcj!
e) obligafia .utorifililor public€ rle s contribui la asiqurarea conditiitor
penr ru parriciparer libern a iineritor ta \ irl! potiticri, soci.tr.
economica. cutru_
ralA ri sporrira r lnrii. t^lledcej(_. i\ idri la car. .., Iilcrr".d(i (opiii trcni
fi
si parlicipe; viala politici. sociali. culturali. ccononica, sportivi, reprezinti fomre
de integrare sociali a acestora. Copiii 9i tinerii trebuie inc;rajali de carc stat
sa se
implice inci dc la varste fragede in procesul tie sociatizare Drin divcrse formc
IncLr. id er ace.tLI.r 'r \(dereJ a.Lmj Lle re,pur\ab .l.tr ,n cuJrul ,o(r(tali:, \li_
nulalea lnobiliiAlii, dezvoltarea capacililitor inretectuate pe bazi de inovaie
9i
fonnarea spiritului de competitie sLmr fome de dczvoirarc a apriludinilor
copiilor;i
rirell.r de cre \ nr a\er nc\oie td r.il\r. mllufi a\i.
236 Deptwile ti libertdlile social-econahice \si c lttnle
SecJiunea a 13-a. Protectia persoanelor cu handicap
Art.50 din Consti;u0a Romaniei. Prore4ia persoanelor cu handicap

?eNoanele cu handicap se bucurn de protectie speciah. StaluL asigura
realizarea unei politici nalionale de egalitate a Sanselor, de prevenire ti de
tratament ale handicapuLui, in lederea participlrii efective a pelsoanelor cu
handicap in viata comunitilii, respectand drepturile 9i indatorlrile ce relin
pnri4ilor ii tutonlor.
Noliune. Persoanele cu hardicap sunt acele persoane care srderA

de anumite deicienle fizice, mentale, intelectuale sau
senzoriale qi carc daiorite acestor deficienle nu pot par-
iicipa deplin la viata sociah in condilii de egaliiate cu ceilalli semeni ai lor. Aceste
deficienfe sunt f1e de la nagtere, he sunt cdpatate de-a lungul vielii din diverse motive
(ex. boli, accidente, accidenie profesionale, traume, poluare etc.). Statul $i societatea
in ansamblul ei nu trebuie si asiste pasiv la drama acestor persoane, ci trebuie sA se
implice pentru a le ajuta. Grija fatd de ceilalfi semeni scoate ln evidentra latura umanA
a indivizilor unei societdli. Solidaritatea este cea care trebuie si se manifeste in
situalii dificile, deoarece nimeni nu i$i dore$te sE ajunga intr o astfel de situaiie, dupn
cum orice persoand poate la un moment dat si treace printr-o situalie care sE ii
afecteze deplhAtatea capacitdtilor ei fizice, mentale, inlelectuale sau de alti naturi.
La nivel intemalional, grija falA de persoanele cu handicap a deierminat statele si

adopte o serie de mdsuri de ordin legislativ prin care sA instituie reguli de proteclie i
garantare a drepturilor persoanelor care suferd de astfel de probleme- Aia se face cA
la nivelul Organizaliei Natiunilor Unite a fost adoptatd in 2006 Corvenlia cu pdvire
la drepturile persoanelor cu handicap. Obiectivul princjpal al acestei Convenlii il
reprezinta proteiarea $i garantarea drepturilor fundameniale ale pe$oanelor cu
handicap, in aia fel incat acestea se benellcieze efectiv de toate dreptudle, in conditii
de egalitate cu ceilalli membri ai socjetnlii. Convenlia promoveaza pentru persoanele
cu handicap pincipii precum: egalitatea, nediscriminarea, incluziunea socialtr,
mobilitatea, independenja, sinAEtea ;i participarea efectivd la viala sociali a acestoi
persoane. De asemenea, la nivelul Uniunii Europene, Carta drepturilor fundamentale
a Uniunii in art. 26 prevede cd Uniunea recunoaqte qi rcspecta dreptul persoanelor cu
handicap de a beneficia de misuri care sd le asigure autonomia, integrarea sociale qi
prcfesionalA, precum $j participarea Ia viala comuritali.
Continut. Textul constitulional prevede ci statul asigure realizarea

unei poljtici nalionale de egalitate a ianselor, de preve-
'rire ti de rrdramenr ale handrcapului. in \ederea parici-
pdrii efective a persoanelor cu handicap ir viala comunititii, respectand drepturile $i
lndaloririle ce revin perjnlilor si tutorilor. Adoptarea unor politici nationale de
protecJie a persoanelor cu handicap esie determinate de deqterea din ce in ce mai
mult a numarului acestor persoane. in principal, mesurile de protectie au in vedere
acordarea egalitdlii de {dnse (ex. posibilitatea de acces la servicii, informatrii,
infrasffucturd), accerlbiltalea (ex. misud de adaptare a mediului la nevoile acestor
Rezunat Xj
persoane asr cLir (.te Jilt,/"r<d lln.r sFfratnare
sonori/ole penrU perjoanele liDsrrc
de \ederc) }j u(luzitnea .\oLeld te\ de
olld'ea de
r(le cu hand.cap/. 'ocun de rn.rnc; per,ru ler.oJ-
Garanlii. in r<derea respecrarrr Jce.tui drepl. pe Jdnla

oolipaliiie
srd,ate. tegi.tar,a prered,.ii ,*"d;.;.r
..,;, .ar.;. i;;
\ino\ili de
(ex.€xcruderead"l"$"""id;;;;ii,;'"h:X,T"T;:r;Tfi,"'1H;,1TX1'ffi:]
speciale in care se afld persoanete cu lundicap,;ratul poare
.lndncitu tdra de acesle p(rsoane {e\. acor.tr
lua,l m"*f al"".ll.
., j\e .au i".p",, . -i'0,"',n,a,"1,':il:"t'j:i:1T.:::U
".ujni
nr\elLl I ri.nii t-uro'enc sur)L o jene de prorec* .t ;:"I.TJ:J":i:
or.p"_.
cel\ol area )r inregrJ,eo ajmonioa.i in soci<rare a pcr."a'j, .;.;. ;";:r;i.;:
^" *'.
., r,"""i."0_
Dupi criteriul confinutului drepturilor, acestea

se clasiffci in:
1. Dreptorilc principii sunt acete drepturi
libefiji care prin conlinutut tor
reprezinti adeverate principii penhr exercitarea Si
tuturor celorlalte drephrd ti libeftiti.
Inctdern aicr: rrnirersatirarea dr(prurtor. egati,area
reg , accesul liber
dr.p,",it"",;!;."";"i;r;,j:;
la Jusrilre erc.;
2. lnriotabititnlilc .Lnt acele drennrfl
asiguM \ iata. posjbrtiratea de miscare trber
), ,rben;.i care. prin cont.nutu, lor.
.ie"*'r" ai;.i"ili,r;i;.,;^;;i.'il'"'"J5t slguranta fizici $i psihice' precum fi
.a ,,-n.,r,i;"il;,i;l;::;l:"';1,:',";;..'ill:il,i:.
"i.g,'.'" n, i:;1,1 ;T.,:
ci,curar,e. d,eprut td oc,ori.ea jnrrme. ramitiate
,'il;;, j;i;;;1 ,i:i:;
dordciliuluil 'e.i,
3. Dreprurile fi libe116tite \ociat. economice
c"-e i\isu' a r ond,r. .ociate ti cutrurate runr acele orenn,ri
acestora. In aceaste oategorie
:, marerate de \,*,. ;;;;"; ;i;*,;'t';,ffi il:1,";
intri: dreDtui la
d,.",. ,,
propne'are. ".,,,.; . ;;,i:::;;:;:: l:f.ll";i.ixl ljllil!"iiJJ,liii"
JreplJt mos'en,rc. dreprLi ta casarorie. depnrJ ia
Ja
orri.,i"."",jr,-
4. Drepturil€ exctusir poUiicc
sunr
;. .;;.;';.,;;;'
ac€
;;".";.p:il,,:;::l;]."j,1'Jl
i :1.,," rnrirl.dreptul de vot $i dreptut de a fi ;tes;
caregone
j:ii,t, :::jl
5. Dreprurile !i libertnlite \ocial-politice s.r1r
ncele drcpnur care. Drin
co.lrrurlt tor oo, rt ere.crrare de c;ne cell..i.
ohblemc soci2re' fie p<rrru panicrparea gu\e.nare.
tr rl"e^.;;. ;;;"";;';; iil; il;
ra rn acea\Lil caregorie incrudem.
irbeil.rlea co\Lri1lci. liben"lea de erprimare_
dreprul ,, ,;_;;;;i i,
rrrorrnlre. iecretuI core\pond(nlei
)i iibeflarea rnlrunrnt.r ".".1.*"
2:8 DrcttLr-i|e ii Iibend|ite \o.ial ecah.hi.e ti.ultutule
6. Drepturile garantii suni acelc drcpturi care. prin contirutul lor, joacd rotul
de garaniij constitulionalc. in aceasti caregorie inrri: dreptul la periliona; si dreptul
o( 5lr..r ei \.r rm"re de cd c o .Lror L t( trLolr( r.
Bibliografie
C Biruar. Convcrjia europeani a drepturilor omuLui. Conentariu pe afticole,

vol. I, td. All Beck, Bucureiti.2005.
G. de B rcLt, B. de WitL Social Rights in Europe, Oxlbrd Universiry prcss, 2005.
M. Constunti e.\cu, I Muroru, L Delednu, l. rd.\ilescu, A. Iargown, I l/ic/a,
Constitulia Romeniei comentati Si adnolari, Ed. Regia Auronomi ..Monitorul
Oficjal", Bucureiti. 1992, p. 35-129.
D.C. Dnn4or. Drept constitulional $i inslirutii polirice. vol. I. Ed. C.H. Beck.
Bucure$li. 2007. p. 5IE 622.
5t Deaconu, M. Enache, Drcpt]]tile $j libcltalile tundamentale in judsprudenta
Cu4ii Corslitutionale. vol. I si II- Ed. C.H. Beck, Bucure$ti, 2019.
1. ,e1'rdfll. Institutil $i proceduri constitulionale in dreprul ronian $i ir dreptul
comparat. Ed C.H. Beck, Bucurcliti,2006, p.452 560.
T. Dral€:dtiu, Drept constiiLlional si institulii politice. Tratat elemenrar, vol. I,
Ed. Lumina Lex. BIcuIcSii, 1998.p. l5l 191.
a-. /onercr- Tratat de drept consritulional contempora , Ed. C.H Beck. Bucuretti.
2008.p. 227 242: 669 689.
L Mwal4 E.S. Tindses(:u, Drcpt constilnlional ri instjtulii politice, r'ol- 1.
Ed. C.H. Beck, Bucure$ti, 2016, p. 134-190.
L l4utatn, E.S. ftr;res.& (coord.), Consritulia Romaniei. Comenradu pe articote.
Ed. C.H. Beck. Bucuresti,2019, p. 268-440.
J.F. Renucci, Tmtat de drept curcpean ai dreprurilor omuiui. Ed Hamangiu,
Bucureilj.2009.
B. Selejan-Gulan. Drcpt constih4ioral 9i insrirulii potitice, Ed. Ilamangiu,
Bucure$ri, ?008, p. 119- I72.
F. Srdle. Drepl european ti international at drepturilor omului. Ed. potiroln. Iasi.
20n|
Legca nr. ,148/2006 privind protectia fi promovarea dreptudlor persoanelor cu
handicap, rcpublicata in M.Ol nr. 1 din 3 ianuarie 2008.
Lcgea nr. 10/1994 priviid mtificarea Conventiei pentrx aperarea dr€pturilor
omului ii a libctililor tundanentale fi a protocoatclor adit;onale la aceasri
convenlie. publicati in M.Ol'. nr. 135 din I1 mai 1994.
Dec.etul nr. 212,/197,1 pentru ratificarea pacrului inremalional cu pivire la
drcpturile economicc, sociale ti culturale $i pacrxlui inlemalional cu privire la
drepturilc civile, putrlicat in B.Of. nr. lz16 dir 20 noiembric 1974.
Carta drcpturilor fundanentalc a Uriunii Europene. publicaii in JOUE C 83/391
din 30 matie 2010
Lcgee nr. .189/2006 prilind liberratca religioasn $i regjmul gcneral ai cultelor-
rcpublicar, in M.Ot nr 201 dir2tmaftie20t4.
Capitolul III
Teoria constitutiei
Constitulia, ca lege fundamentali a statului, reprezintd izvorul juddic 68

principal al dreptului constitutional. Trebuie precizat aici ce valoarea $i
importanla sa nu se limiteazd doar la acest roi. Ea st.l la baza unui intreg
curent de gandire, aplrut in perioada ilurninisttr $i continuat inclusiv dup,
cel de-al doilea dzboi mondial, cu relevantd atat penlru doffedul ju.id;c,
cat $i penru cel politic qi frlozofic. Astfel, constitulionalismul $i-a propus
inilial ($i a .eu$it cu un oarecare socces) se inlocuiascd din randul izvoa.elor
dreptului qi mai ales din cadrul jzvoarekrr de drept constitulional cutuma,
ce permitea o largd pute.e disc.elionare defindtorului pute.ii in stat, cu
izvoarele scrise, mai precis cu Consrituta, ca.e avea drept pincipal rol
limitarea puterii suve.anului $i incadmrea sa in limitele stabilite de nome
juridice cunoscule Si cu fortd juridicd supremi in stat. Prin urmar-e,incille
la aparilia sa, Constitlltia a fost consideratd !i analizatl prin opozilie cu
absolutismul, drept o limitA in calea exercitd.ii arbit are a puterii. O datl
acest scop indeplinit, constituFonalismul a continuat sl aibb un rol impor-
tant Si eminamente progresist pe scena istorice, el propunandu-qi garantarea
eficientd a drcptudlor Si libertdfilor fundamentale ale cetdteanului. Mi$area
constitutionalistd a stat la baza dezvolthrii fenomenului de constitulie in
lume si a permi< rhspanJirea s\rol mri largl. p,ecum >i aprofundarea
consecin(elor turidice ale acestuia\ Sludiul Io.tru se va limita Ia anali/a
noliunii de constitutie din peGpeelive juridich, la precizarea rcgimului shu
juridic ii la identificarea principalelor consecinle pe care legea f\nda-
mentale le produce asupra sistemului normatlv slrtal. in final. va fi succint
prezentatl istoria constitutionali a statului rom^n.
Secliunea I. Noliunea de constitu{ie
in istoria lumii, lncepand- cu <e.nt'l ,l XV Ile. s-' imJllrs, alaturi de 69

alte mari institu{ii cFate in scopul de a exprima prefacerile structumle
politice, economice sau juridice $i donstitufia, ca lege fundamentali a
oriclrui stat. Adoptar-e4 gqnstituliei a devenit astfel un eveniment de
importan!5 capitald penhu societatea umane, ea marcand victorii $i impliniri
de aspira{ii $i sentimente sociale $i morale. Aceasta deoarece constitulia a
40 Drept constitutional ;i institulii politice
fost si este concepute, intr-o viziune m-ai 1arg5, ce excede juridicului, nu
numai ca o lege funda4r-e ali, ci $i ca o realitate politici siltaBDi ce se
identificar cu chirr socielr(ea pe ca.e o cree:u; 5au o modeleaz; \i pe4tru
carc adoptarea sa dobandeste semnificatia unei adevirate revolntii.
De alller. prerulindeni dsrari adoprarea con\rirJriei e\re u"l mare
eveniment politic, social $i juridic al vietii statale. Iar aceasta. pentru cd in
constit lie sunt consacrate principiile fundamentale a]e intregii vieli econo-
mice, politice, sociale $i juridjce, in confomitale cu valorile fundamentale
p9 care sta$l-lwromoveazd Si apiri. Poporul, spunea Hegel, trebuie se
arba fari de .'nnslirulra lui \Sllimenrul dreplulul sau .i -l r.;rii sdle de lapr.
altfel ea poaie exista, e drept, i! chip e-\teiar, dar nu ale nici o sjqmificalie
li niiji (} valoare. Hegel afirma chiar ci ,,fiecare popor i$i are constitutia
carc i se potrivelte Ei care i se cuvi!e". Valoarea, cdnlinutul gi semnificaliile
canadtf;.fiai au fost clar exprimate in actele constitulionale $i constituliile
carc au deschis drumul procesului constilulonal. Astfel, Declaralia francezd
a drepturilor omolui $i cetdteanului din anul 1789 stabilea ci,,Orice
societate in care garanfia dreptudlor nu este asigurat6, nici separalia
puterilor stab;lite, nu are constitutie", iar prima constitutie scrise din lume,
constitulia americani din anul 1787, arati in preambulul seu cd ,,Noi,
poporul american, in vederea formErii unei uniuni mai peffecte, stabilidi
justitiei, asigurarii liniqtei interioarc, asigurdrii apiririi comune. dezvoltarii
bunistirii Benemle qi asigurarii binefacerilor liberthlii pentru noi qi ulma$ii
no;tri, poruncim $i stabilim prczenta constituiie (...)". A$a cum o spun
chiar juriltii americani, in constitulia americana $i-a gasit punctul culminant
spiritul constitutional american.
FaE de importan{a si semnificaliiie constituliei, de practica in acest
domeniu, constitutia este $i trebuie sd fie aQezimentul politic Qi juridic
fundamental care, reflectand !i consolidend cuceririle oamenilor $i
proiectend directiile definitorii aie evolutiei viitoare a societdtii, statornicelte
cuceairea putedi de s!at. noile strucluri social-economice si politice precum
Si drcpturile $i indatoririle fundamentale ale cedFnilor (Ion Deleanu).
10 Astfel vrzute lucrurile, in ideea stabilirii conceptului de constitulie doui
preciziri pr€alabil€ se imprrn: mai intai ci intre constituie $i lege nu se
pune semnul egaLtilii, de$i este simplu de obseruat ce, sub aspect juridic,
constitutia este Si ea o lege, adici un act normaliv; apoi precizarea in sensul
careia constitula este o categorie istoricd, ea apirend pe o anumite fteapte
de dezvoltare a societeFi, anume irtr-o perioadi in care organizarea statali
feudald nu a mai corespuns qi a trebuit sd fie inlocuitl de o alti organizare.
Notiunea de constitulie apare cu mult mai tarziu decet cea de lege. Constitulia
exprimd evolutia sistemului legislativ, ea esle crealia unei epoci in care s-a
impus ca insbqi legea si fie subordonatd unor principii fundamentale.
Constitula a fost crcatd pentru a exprima o noui ideologie politici 9i juridici,
ideologie determinate desigur de transformfuile economice !i sociale ce s-au
contunt putemic incepand indeosebi cu secolul al XVlIIlea.
Teoria constitutiei 4I
Dacb termenul constitutie este foarte vechi, ei fiind adeseori folosit ln 7t
sensul de lege, acceptiunea sa actuali s-a conturat tarziu. Etimologic,
cuvantul constitulie provine de la latinescul constitutio c?lfe inse;na
,,agezarea cu temei", ,,starea unui lucru',. in drepful roman imperial termenul
constitude este sinonim cu cel de lege. in aceasti acceptiun; legile date de
impdrat erau denumite constitulii imperiale. Termenul constitu;e continud
a avea acceptiunea de lege pand in secolut al XVI[-Iea, cand i se dh un
sens nou, acela de lege fundam€ntali. Aceast5 acceptiune este astdzi
incetSlenitd in toate statele. Mai mult chiar, unele a;te normative de
organizare (statute) a unoa organisme internationale se numesc tot
constitufii (!.A.O., U.N.E.S.C.O., O.l.M.), aceasta marcand importanta
deosebitl ce se vrea a se acorda acestora. FeDomenul constitutie a cunoscut
si cunoaste nu numai o dinamicA a 5a propde. ci .i infiuenlele puternice
ale intereselor economice si sociale ale celor care. sub diferite denumiri
(guvemanli, cercud conducbtoare, clase politice, clase dominante), instituie
reguli constitutionale. Iatd de ce permanent se pot aduce adaosuri
conceptului de constitutie, adaosud care aleturi de elementele tradilionale,
consacrate, vin sd pune in evidenti realitb(i $i perspective, ideologii si
tendinte. Astfel, pulem mentiona in zilele noastre utilizarea cuvantului
constitutie chinr alAturi de lratate internalionale, a$a cum este cazul
Tratatului instituind o Constitutie pentru Europa, adoptat de institutiile
proprii Uniunii Europene qi supus ratificerii in statele membre ale acestei
organizatii.
Sintetizand preocupdrile in definirea constituFei, cateva observatii se 72
impun. Constitu,tia a fost conceputd initial ca ansamblul normelor juridice
care au ca scop limitarea pute.ilor guveman{ilor Si garantarea dreptudlor
fundame.ntale ale omului $i cetateanului. Se identifica astfel un\eiitedu
.rnaterigl penrru delinirea consliru!ie,. prin preciTarea domeniului sdu de
rcglementare, adice a relafiilor sociale ce intrd in sfera de cuprindere a
normelor constitutionale. Aceasd conceptie a fost completatA ;lterior, in
sensul ce normele constitutionale t.ebuie sd fie cupdnse intr-o lege
sislemalica $i \d se bucure de o eficienlh juridica superioartr tufur-or
celorlalte legi. Se idenlifjca astfel un crileriu foima-l pentru definirea
conceptului de constitulie, adicE o anumid modalitate de consacrare a
normelor de drept constitufional, edictate de o anume autodtate statald ln
conformitate cu o proceduri speciali. Sfarsitul secolului al Xxlea aduce
o treptatl rcnuniare la conceplia initialtr despre constitutie. S-a considerat
astfel ci limitarea puterii guvernaniilor $i garantarea drepturilor
fundamentale ale cetdtenilol nu mai sunt elementele indispensjile ale
odcdrei constitutii ci, intr-un sens material, se desemneazb prin aceasti
noliune orice lege care reglementeaze organizarea politicd a statului. ln
zilele noastre asistem lnsd la o revigo"are a d€ constitu,tie Si
"onceptului
la o lmbinare a sensului formal si a celui material.
42 DrePt conttitulional si institulii poLitice
73 Analiza unora din definitijle formulafe in literatura juddicl prezinta'

desigur, iniercs.
A-\ttel. Constantin Dissescu, cel care prin predarea )i lublicarea cursului
siu in cnul l9l5 d in.etatenil Dreplul consliltllional la Facullxrea de Drepl
alin Bucuregti, ptecAnd de la ideea cd obiectul dreptului constitulional este
format din organizarea suveranitilii, definefte constitutia ca,fiind
adauge ,,9i fiindca
,,organizarea exirciqiului suveranitdlii" Pentru ca apoi si
touetun;tltii se numeEfe guvern, luat acest cuvant in sensul cel
"*"i"i1iut
mai genenc, putem zice cf,, constitu(iulea e organizarea formei de guvem
pe ca-re poporul suveran !i_o dtr Obiectul dreptului constitulional e ffearea
qi regularea atribuliunilor pulerilor pubiice' prccum Si slabilirea garantiilor
indi;iduale dreplurilor recunoscute cetbfenilor pentru conservarea
!i
nbertililor lor".
Paul Negulescu a definit conslitulia ca fiind ,'o normd care cuprirde
priricipiiie-r;];;itoare la organjzarea statului $i la raporturile de echilibru
intre diferitele puted ale statului", precun $i dleptu'ile omului (dreptudle
Dublice,. ln dcirnitiile mai acr ale \e considera ci {opul con'bluliei ecle
d. u urg"n,rn .e\er.jiliul putrrii De/vollandu-se notiunea de consurulie
\c ar i cx ai;acta delermind .latulul gu\eman(ilor Si paralel preciTeaze
nalura )i lin3liLAliie acd\rli!ii lor' Sconul conctiluliei - 'e spone -
esle decr
vor de-
dublu: Je o Prrle ea de'emneazii per'onirlildlile sau colegiile care
pe de pdne e:]
cide ;i lireaia competenlx.i modaliulile de e\ercilarc: arIE
inJicd ce d'.1rina de org"nizare .ociald si polilicA reprezind gu!emdnlrr
.'-
' n,,n o..u*". .o ia"ntilic" ideea de drept care va Il ideea inclirulre: 'tal'dle
ln .on..p,,, lui Andrd Hauriou. inlr'un sen\ loarte general prin
constitulie s; intelege ansamblul regulilor care adminisheazd organizarea
Qi functiota.ea statuiui. in acest sens,
orice stat, prin faplul ce existx' are o
qi
constitutie, un numdr de dispozifii care reglementeazi organizarea
raporturile clintre puterile publice $i fixeazx, pdntre altele' relaliile de
principiu intre stat Si cetile;n. Acesta, spune Andr6 Hauriou' este sensul
material al constitutiei, pentru ci ln sens ibrmal constitufa este un ansamblu
de reguli, edictate ale regula cu o anumita solemnitat€, fi formand in
gen-
eral o calegor'Le .peci-l; prinlre regulile juridice Ua alt conctilu!ronali.qt'

Benoit .lea'nneau, dct;n;)le conslilulia in sens material ca an'amblul
regulilorrd/ative la organizarea $i activitatea statulni' iar in sens fo'mal' ca
doiunrentul carc rcglementeazd institutiile Si care nu poate h elaborat sau
modificat decat &lp; o proceduti diferite de oea folositi pentru alte rcguli
de drept. Desig r, s-ar pulea cita incb mul[i autori si multe definitii'
pentru
cn literatura jirirtici e.ste destul de bogad in acest sens' dar- in general
definiliile se iseamini. Acest lucru este intmcetva firesc fale de realitatea
ci du;n dor, secole de existentl a constituliei ouand ca punct de plecare
adoptarea primei constitulii scrise din !ume) lucrurile' in mare mesuri'
. uu l; .lennili\aL Din cele e'ipuse vom observa cA unii mai constilLl-
"on,,rru,
lionali\t; plrn d..enr pe conLinutul rlormativ al al!ii rnulL
'on'litu!iei
pe forna constiuliei.
Teoria constltuliei 43
Examinand definitiile prezentate vom constata cd elementul comun.
surprins in toate definitiile, este elementul stat sau putere (puteri) de stat.
Acest element este definitoriu cat piiveste valoarea juricl]ce a normelor
ce-l consfinlesc si rcglementeazi rela{iile sociale ce ie nasc in
acest <io_
meniu. Al5turi de elementul putere se mai adaugl
$i alte elemente de formh
cum aa fi faptul cA este un text scris, adoptat in forme solemne etc.
Dintre definilile formulate in litera&r; juridice romaneasctr mai noud,
le vom reline mai ales pe cele exprimate in manualele universitare.
Astf.el
Tudor Driganu si Ioan Deleanu definesc constitulia drcp! acea lege care,
avand for{d juddicd srperioare celorlalte Iegi, reglementeazd in mod
sistematic atat principiile structu.ii social-econ6micefcit pi cele ale orga-
nr,,drji si funcr;onarii \lalulur bazaL pe acean.. garanreazi marerialdrepruiile
lundamenrale celelene.l; st .tabile.re daro,iile u...,o,
drepturi. "or.rpunro,o"r.
- , in stabilirea conceptului de constitulie s au conturat in timp o serie de 74
elemente definitorii, de conlinut (criteriul material) si de formi (criteriui
lormdl,. elemente ce lrebuie \. apara e^plicil jau imlljcit inrr,o detinitie.
Mai intJj \e impune caractcrul de lege al constrrutiei. denarec(, consdlulia
este o lege $i acest elemen!, desi sFrprins prin denumiri diferite sau chi;r
implicit, este prczenr in toate definitiile fofmulate. Fiind o lege, constitulia
contine no.me juridice, reguli de conduiti, iar aceste norm-e exorimi i"
laft vointa celor care dctin pute,ea,
Dar constitutia este legea {undal4entali, trdslturd ce o identificx ln
an\amblul legilor. Cardcterul de lege fundamenralh reTullii di,t continutul
$i calitatea reglementirilor.
.Conlinutul normativ al constitutiei este complex, el cuprinzend
principiile fundamentale penku toate domeniile vietii (polifice, economice,
social e, cu I tu.ale, juridice etc.). Este
. $i rtotivul pentrr, care adeseo.i
constitulia este caracterizati ca fiind legea fundaDen;l5 care sti la temelia
organizdrii sratale $i esre baza juridici a inrregii legislalii. To{odatd,
reglcmenlarile con,riluliondle privesc cu prccidere pulerea de stot.
adicr
renomenut .r rerlitalex cheie in orice organizare socrat_stataib.
Este \;
moti\ul penlrn care pulerea de.rar apareia un elcmenr indispensahil in
orice definiiie a constiiutiei. Continutul reglementerilor consdt;donale
di
consliruriei caracterul de lege funJamenlala. penlru cd relcliile socialc
ce
formeazd obiectul acestor reglementlri sunt relatii social€ iunilamentale
sr care sunt esen{iale pentru instaurarea, mentin€rea
Si exercitarea puterii
slarale. Acea\le subliniere esle. in opjnia noasrni. deciritb in deiinirea
conslrtutret si ea permite identjficarea consritulici nu numai in sirlemul
de
drept, ci chiar in dreptul constitutional, liind stiut ce dreptut constitu[io;
cupainde mai mul( decil conslitulta. de.i dcea\la e\te princiDala
sa pdde.
Acea\re rra\etura de conlinuL c.le de mare urilitate in srahilirea
concepft,lui
de constitutje. Este indeob$te admis c6, in fond, intregul
drept reglemeriteazi
relalii sociale care privesc instaumrea, mentiirerea ,i put".ii a"
"*.."it*".-u
44 Drept constituliona!
li irlttitulii politice
star. Spre deosebire
de inreput ,_tr"
ffrr:#54*{**,
principal at a..p* i;-l '"#.ii,"lll,s:r'*d[1t,fi";j#:il".j.'::
I puterii consrirutia. ca;1#;:
izvor
^sralara
rundamentale. oJ'"
e\ercirarea purerii. "r..
r"",'".lliilLl -re-SrementeaTa relctiile sociale
menrinerea .i
drept consri;urionat ^*,Jr,n
;;il]':i:.ltntru.insraurarea.
clare.
,l ."".,'i il',l"ll"l-lilti 'tirnrilice rnire drepi.
car1"e ,".,. categorii iuridice
-explic!pentnr o*
1i,",'... o""i'iJ"l:"":'""r;'il'
r,ettnrtorie constitutie esre \a juridicii. in ace'r
consrara ca ea ;* .l;# ;;H; :,(r -rorLa
..n. se
;,:,lll;;l:;llll5ni""'.ln j:"i-',ul[H";:iili:ti
ffi **:'*:lt[:f il*il"*#j';lli"''##:Ii.:':1::l;i:i
di;""i*ilil'"r.'l.;rmi*i$5+it+li""irti;,i'ii
.cu.roare **,*. r".." .".".i'""i|tl.tutunl;*.
live. diD loane muire mo
i;fif:.*#ifi,.i:,""il":j*ii.T,,fffiE,{:*:llr
",;.##;."jil;,'$i-,1."i,.,'.,,,11fi..* #:r ri
j*ir
-Tl' :ilfi n..'"'
;1;"F,T m* ij:l*iii,X',';':: l':iil;:"
dare cons,iruriiior.,+.,r"r.
"i..,1".; i"";;i[;:T1;,i:,:il.li:l: l;
.-
;'"fi #i:'J::'il"J"xil lii-,ll.i:l: l: lry r' r""' "'''' i i i J i
"' "''
;tT:iX :,;:Hlli::ffi :iltJItlt*:i i'.lill}.x'i:,11',i',iiiJt
iq*$n+trt**mi[l;u*lltffi *r
r$*++*,rffiHt..##$d$#$#
il},f**ffifrTffii'Hffi
Teoria constit liei 45
juridich supremi, Ei care r€gl€menteazx acele relafii sociale fundamentale
care sunt es€ntiale p€ntru instaumrea, m€ntinerea $i exercitarea puterii.
Secfiunea a II-a. Aparitia, adoptarea, modificarea,

suspendarea si abrogarea constituti€i
Duph ce am stabilit conlinutul notunii de constitutie din punct de ve- 75

dere itiinlific, va trebui sd anaiizdm in continuare evolutia sa istorici qi
formele pe care ea le-a prczentat in decursul timpului, pentru ca apoi si
putem stabili, din perspectivi practici, regimul sdu juridic, respectiv sd
precizim principalele elemente referitoare la adoptarea, modificarea gi
iesirea din vigoare a legii fundamentale.
$.1. Aparifia constitutiei
In aprecierea momenlului aparirici con.firu!iei in Iume, doclrina juri- 76

dici nu este unitard datodti faptului, credem noi, cd uneod nu se iau in
consideralie constitu[ia cutumiari si constitulia mixtd (scrisi qi cutumiarl),
ci numai cea scrisd Qi, bineinleles, datoriti faptului cd nu se apreciaze
fenomenul constitutie in toati complexitatea lui. Astfel, unii autori considefi
ci prima constitutie a apdrut in Anglia, pentru allii constitu{iile au apdrut o
dati cu ajungerea la putere a burgtleziei, in timp ce allii subliniazb ch dacd
din punct de vedere cronologic constitufia americani a nptrrut inaintea
celei franceze, sub aspectul imponanfei istorice, al roluli $i influentei pe
carc le-au avrt asupra dezvolterii mifdrii constitulionale in lume indietatea
revine actelor cu caracter constitutional ale revolutiei franceze.
a. Cauzele aparitiei constitutiei

in aprecierea momentului aparitiei este exagerati afirmatia potrivit cdreia 77
o dati cu instaurarea burgheziei la putere apare $i constitulia. Defi, in
mare parte exact, un asemenea punct de vedere ar avea neajunsul de a nu
lua in considerare procesul, destul de lung, de formare a constitutiei. De
asemenea, acest punct de vedere face tdmiterc ntlmai la constitulia scrise,
rbmenand in afara cercetf,rii constitula cutumiari precum ti constitutia
mixd (reguli cutumiare $i reguli scrise). in fine, un asemenea punct de
vedete ar avea neajunsul de a face sd se creadi ci pAnI la instaurarea
puterii burgheziei statele nu au avut reguli constilulionale care sf, le
ofgamzeze.
46 Drept constitrqional si institulii politice
Apariti.l consLitulir,r lrebuie privita ca un proces deshsurar
^rnceprl cu mxrt in timD.
de revoluria burghezi. pr,,ces in care burghezia,a
-inainre
Jucal uD rol holirdror, de.avdr\ir nrin adoprarea con\ljru(iei scri;. Daca
secolul al XVtl lea e"re horir;ior in <letinirea
.""""pi"fri
consritutie, nu credem L.a lui i se daloreazt ""irJli
5i inrcntarea consritutiei. ca
an(arnblu de reguli fundamenrale de organizare .,.,ri;i.
tionale, indiferent dac5 au fost numite aqa sau" G;li;;;.;,;-
nu, au exis;t o date cu
aparitia statelor suverane, ceci in orice stat au existat
anumite reguil funaa_
menrale de orgsni,/are^(i funcrionare a guvemiirii.
Meritul burgheziei venite
la pulere con\Li rn laplul \iclematr/,arii acesror reguli
compiertr.ii $i adaprarii lor la noua ordine starald qi ta
rsi desigur, al
rate) intr-o iege scds4 adoprate cu forme si procedu.i
ioilein;";;;;;_
cu cea mai inalt2i fo4i juridici.
."b;;-$i ;";;.;;
__-_ coNlllE-ap!-t<ltI$lqihrea
atiruirii Ei proreihrii jurerii sralate
l1'llllq+ll"u}U1!Slgi,r-" *e cu rorfi juriiicd supremd,
aooprale i!!9llDrjolemne. La marcheazi pmcric aparilia
,tarului de rireor.
punlnd si gu\emanlii .ab incidenra reguliior
iuridice.
.de P.ima constituiie aparud in lume este consrinrtia englezd, de$i procesul
fbrmare a acestei constitutii, inceput o datd cu
aJoptarea t.r'tu ts a
Mag ei Cha a LibertaLam_ a conrinnrt qi dupd ra"pr*"" pii_"i*
scri.e. Prime con.tilu!ie \cfi\a esle constilutia
americ.na din anul ""r"i*gi
ttit
rcon\tirurjr dc ta phrlddelphiar. Trebuie observar i".a
oDele state americane eliberate de sub dominalia
i".j;i;;;.;ff;,
". fl
englezh
deja. inc; inainte de constirulia federati din "arpi".a"
f f8i, *n!ri,"tii i"rise,Gd",
ca de exemplu Virginb41776), New Jersey (ll,l:')
etc.
Cat prive$te Europa, de reguld se afirmd cd, prima constjtu{ie
scrisi
este cea adoptati in Franta in anul 1i91. Desigur pot
fi avute in vedere.J
alre
"lirmrrii precum cea poo-i\ ir cereid s*aii p"rJa ."".,;,"ii. *ri.a
incx de la mijlocut secolului al XIV-lea, iar prima "
propriu-zisi a fost elabo.atl in 1634, sau cea potrivit ".".ri ";'.;;;;;;
cdreia i;taietate ar
avea constitrjlia poloniei din 1791. Dupi victoria
revolutiei franceze sl
alte stare europene si-ar elaborar constiturji:
Suedi" (8 i."i" iib-g;; N;;;
rl7 rnai lRl4': Olandc r24 aughl nl5) elc.
lnc(purul fiind ticut. fenomenuj consriludonalj<mului
a cunoscDr o ra5,
p;ndire rapidr euir pe continentul european
cer )i in lume, idr con\liruria a
oevenrt nu numci leBed lundamenlala a unui srxr.
ci si documenrul polirjc
$i juridic care marcheaze momente importante in dezvoltarea econo_
mico-social5 si politico,juridic{ a statelor.
b, Constitufia cutumiard gi constitut-ia scrisl

78 D_oclrind juridjcii precizcaza pe bunii drepure ci normele
constiturionate
po|r \r\iemaUzdte fie inlr_un act unic lundamenlal,
fre in mai mulLe acre
Teotiu constitutiei 4j
constitutionale redactate in formd scris5, fie intr-un sistem de norme scrise
si cltumiare (nescrise) care in totalitatea lor forme^zd conttitulia statului.
In mod obi$nuit constituliiie se divid in doutr categorii 9i anume in
constitu(ii n€soise (cu$rmiare) si constitutii scrise. Constituliile cutumiare
se intelnesc in Anglia, Israel si No{ra Zeelandd. Ele sunt rezultatul expe-
rientei Si practicii zilnice, al unor tradilii, uzante, precede'lte, principii
fundameltale cristalizate in decursui timpurilor in activitatea statali.
Este interesant de observat ce deEi Anglia a dat ideea $i exemplul consti- 79
tutiiior scrise, totusi ea nu are o constitulie scrisd. Acest lucru trebuie explicat
prin specificul dezvolterii statului englez.
Constitutia englezd se prezintd astdzi ca fiind formatd dintr-o parte scrisd,
in care sunt cupdnse drEfub&.fu&Lr (statrjre la)r) $i dreptul judiciar satt at
precedentelor (common law) si dintr-o parte nescrisi formad din dreptul
cutumiar, a$a-numitele convenlii constitulionale. Constitulia engleza
cuprinde astdzi: Magna Charta Libetatum (1215); Peririon of Right (7
iunie 1628)l Habeas Corpus (1679); Bill of Righrs (13 februarie 1689)i
Actul de stabilire a succesiunii la ron (1701); Actul Parlamenrului (1911)
prin care se stabilesc puterile Camerei Lozilor in rapot cu cele ale Camerci
Comunelor $i reducerea duratei mandatului $i Actul Parlamentului (1949)
prin care se modificd cel din 1911; Actul referitor la reprezentare (1949)
prin care se consolideazd sistemul electoral; Actul refe.itor la drepturile
omului (1998) pdn care se codificd in drcptul britanic Conventia eurcpeanh
a dreptudlor omului; Actele de descentralizare a puterii de stat (1998) prin
care se autorizeavi crearea de Parlamente locale in Scotia, klanda de Nord
$i Tara Galilort Actui referitor la Camera Lorzilor (2002) prjn care
competenFle in materie de Iegiferare ale acesteia au fost restranse pand la
anihilare.
in Israel mult timp modelul englez a fost considerat ca model de 80
referintd si a \upra\,ierurr proclamarii independentei de (rar in 1948. Regimul
pdrlamenrar englez a 1b(( percepur ca un fel de ideat. Defi D:a;iarat;d de
Independenlx fdcea referire expresi ia alegerea unei adundri constituante
insircinate cu adoptarca unei constitutii scrise, acest prciect a fost repede
pus deoparte. Ben Gurion a avansat ideea cd este posibill instaurarea unei
veritabile democratii fdd constitutie scrisi. Dallinllir'r.' si suDlefea
regimului englez nu se puteau adapta Ia un sistem multipafiid. intre l9r0
$i 1992 o vaste miScare populari pentru adoptarea de noi structuri
constituionale s-a pus in milcare- Rezultatul a fosf rdolrq.e, in anul rg92
a rrei legi lundamentale tlibeflalea protes,on.l). demnitatea ii Iibenakd
indivrdului. Iegea gu\ernului cale a inlocuiri pe i--eadin 19r,8 .i care a
inE-oalus alegerea directd a primului-ministru) care au modificat substantial
sisemLrl consLirulion-I. La acesre trei legi fundamentale se adxugd legeJ
asupra partidelor poli+i€e-scniti!-9{,asiguje acestora un verilabil statut
juridic. Revolutia constitulionale a fost indeosebi opera Cuitii Supreme.
48
S'a emis teoriraru$ilii ..a celor doui pdliini ale Kneselului ro decizie din
o noiembril Io9!y' porrivil careia Knecerul esre, in acelasi riml. Ieeiuitor
5i consliruanl:fi confo|miure cu-aeaili_leorie. acrele Kne\erului calilicaie
dlept ,,le34undamentale" trebuiau considerate ca norme superioare legilor
ordilGie.
81 Ca qi Canada si Israel, Noua Zeelandinu are o constitutie scrisa alcdtuite
dintr-un singur document, ci o coleclie de Legi Fundamentale. Una din
legi)e fundamentale este Tratatul de Ia Waitangi, incheiat la 6 febrlrarie
1840, prin care se stabile$te suveranitatea britanice li se precizeaze ziua
nafionali. $i astdzi existl diferente de opinie cu privire la traducerea
docirmentului semnat de populaliile indigene. Noua Zeelandb qi-a caqtigat
independenla fald de Marea Britanie la 26 seprembrie 1907. Tmtalul de la
Waitangi este documentul pdn care $efii confederaliei de triburi unite din
Noua Zeelandi cedeazl majest5lii sale, Regina Angliei, suveranitatea lor.
Actul Constitutional din 1986, stabileqte un Guvemator Geneml pentru
Noua Zeelande, modul de alcituire a executivului, organizeazd o Camere
a Reprezentanfilor penru Noua Zeelandd, cu puteri de legiferare qi preci-
zeazi cI Padamentul este alcdtuit din Camem Reprezenlanlilor Ei Suveranul
Noii Zeelande. AcelaSi act juridic organizeaze $i puterea judecdtoreasca Si
cuprinde unele dispo/irii linale si lrantilorii.
Bill of Rights, din 1990, precizeazi cd drepturile enumerate in act sunt
,,afirmate" qi aratd cum se va face interpretarea lor de cetre tribunale,
mentoneazl o serie de libertdli individuale (dreptul la viali, interzicerca
torturii, a expedmenielor medicale), libert5li publice (drepturile electorale,
libertatea conEtiinlei $i a religiei, libertatea de exprimare, libertatea
intrunirilor $i dreptul Ia liberd asociere, libertatea de circulatie a persoanelor),
dreptul la egalitate qi la nediscriminare, drepturile minoritefilor, regle-
menteazd arestarea, detinerea Ei perchezitile, stabile$te conditiile pentru
un proces echitabil, precizeazi cA dispozitiile sale sunt aplicabile amt
persoanelor fizice cat si persoanelor juridice, conline dispozitii finale Si
tranzitorii.
a2 Reguli constitulional€ cutumiare au mai existat qi in alte state, inainte
ca acestea se Ii cunoscut fenomenul constitufiei scdse. Astfel, de exemplu,
in FranF, legile de succesiune la tron care admiteau principiul ereditifii
erau socotite legi fundamentale $i erau respectate.
83 Regulile constitutionale cutumiare au fost considerate ca n€corespun-
zitoare, indeosebi in secolul al XVI -lea cend, pentru juri$tii $i filozofii
acestui secol, a devenit o adevdrati dogmi necesitatea de a incorpom inff-o
lege scrisE fundamentale o expunere sistematici de reguli relative la
guvemare. Asa cum precizeazi doctrina juridice regulile cutumiare nu
sunt clar definite, sunt incerte, incomplete, se qoveie in ce privefte num5rul
qi intinderea lor. in aI doilea rAnd, regulile constitutionale cutumiare sunt
in continuh miscare qi ignora dacd un fapt derogator de la cutumd em un
Teoria constituliei 49
precedent lifidabit sau nu. ln al treilea rand, ele nu sunt limite redutahile
Penlru putedle cnn\rjtuilc.
inliturand regulile constitu{ionale cutumiare, doctdnn ju dic6
a recla_ 84
mat r€guli.scrise, care prezinli numeroase avantaje: iunt
clare. fdrd
incedirudini: sqll
-p9lltq)cnr-e ri inrrnqibitg aAr" timi cai ;dine o
procedrrra de revr/uire.
revi/uire. ea inU5i definilii,i
definilii si aitlcit,; nrr nor"u
rtitjcitr: nu fi m^,.tiri.,,.
oricuqde
tripl-a rerela-gLrvenanli,
ci rrebuie respectate in"torlu J"lIfriiffi
e\le cnn(ideratI; b .ta I; ba7:r a"r,of,rrii .o".,i,uii.i ,".i*
conlemporane.
Secolul al XVIII-1ea impune deci constitulia scrisi pe considerentul
- ea
cA oferl precizie, certitudine, claritate. in acela$i d;p, * ;;;;;
con-stitulie scrisd qi sistematicl, c6ci aqa cum scria Thomas
ihaine
/1737-l80or ..Nu eri\ta con\tirurie daca e,i nu poate fi nu\h
in buzunar...
A5a cum precilea./. \4ircel prclor...din constiiutia r.i,i.un,iJr-
.ra.
Magna Chana se degajh notiunea de constitu!"
.Liberar,?,11
scris5, rigidi Ei juridicesre obtigatorie,', bogatd de un ";;."g;i;
titorJfi",
complex, alimentati de su$e islorice, doctrinare gi prugrnuii"".
"oniinut
- Consliruria scn\a are l4brza_Slrlljsfgglfflllg$gi4iju precedaFo
(r care \-au rrnpus. JusLthcarjle dale cunsdtutiei scrise sunl de ordjn i.toric,
iuridic, rraditionat e!c.
Alituri de superioritatea legii scris€ asupra cutumei, superioritate de_
E5
monstrati cu mult aplomb de pubticiErii secolului al XVIi{ea. la baza
ron.riruliei \cri.e au n.i \t3t si: jijeea contraclelor \crisel ideex domniei
]etLi. rcor;a colr,lcrurui *.i"r ii ia a-c6nj6ilE&si>ll+lqEi,i"
sa.rre un mUlof de eilucirie moral;.i polrlica. grarie cAreia individul
se
florcc ta rangul de cer;lean prin cunoa\terer dreprurilor
5ale.
Ideea coqgsllglgl_scrisc \.a maleriatiraL indeo.ebi rn
,ruprere^rnleme. Angtia, atAt in 86
cal )j in rdponurjle cu coloniile iale. in luprele burghezrei,
dr.ensrune. cu regele. luple ce avedu drepr \cop limilrrea
puleflr regale.i consfinlire" unor drepluri lrbenari ale celar;nilor, ._lu
)i
Imneral unele pllllt"]'*: rndeosehi prc/entdnd impon^ntl
i4agna eha4a
Lthpdatun din l2 t5: pelition ol Rrghr\ din ? runle i628: BiI
oiRjghr. din
13 februade 1689; Actul de srabilire a succesiunii
la tron din l70L;i;c;
referitor la drepturile omului din i998. Mai mulr, relaliile
mgfi"i ."
erau reglementale prin pacre scrise. avdnd o forra;uridica
::lonllle :ale
superroari Iegii urdinare. pacre care dadeau coloniilor dreprul
de a se
autogu\ema )i a legrlera cu obligali. de a respecrd legile meu_opolei
(ve,,i
situata Noii Zeelande. cirxraL mai sus).
Si ideee-domtieil€gft--, un alt fundament al aparitiei constitutiei
.-a scrise, g?
nS.icut tol in prurtica consrilutronalr englezi. considerdnau_se
c;r
1s.p6"1. resrrta de drepr prestabitird si \d o
::::l:l:_u:-.:ll,.l,"brie.d
consroere. rtita rimp cer n e abrogatl. cr sacri. in Anelia. unde repele
era pii(ernic. se considera cJ toale regulile ordin;re
ali:rruiesc regi-mul
50 Drept constitulional $i institulii politice
con\lilutional tr ca nu e\i.lti deosebiri de forla juridicX intre legile

constilutrondle si cele ordinare. in Franta, ideea domniei legii cunoatle
anumite nuantiii. chci teama ca absolutismul unipe6ona! a1 monarhului
fie inlocuit cu un.absolutism Ei mai pedculos, acela aI parlamenhrlui' a
str
aleteminal o anumiti difercntiere lntre legite constitutionale qi cele ordinare
in ce priveqte fo4a 1or ju.idicd, in senslrl ci acestea din urml trebuie elabo-
rate cu respectarea p.imelor, sub sancliunea n$litdFi. in orice caz' constitutia
scrisi aplrca in ambele cazuri ca ce] mai eficient mijloc de afirma.e a ideii
domniei legii.
88 La baza apariFei constituiei scrise a stat 9i teoria contractului social'
Ea se inscrie in ansamblul ideologic construit de burghezie in lupta sa
impotriva feudalismului qi in efortul slu de a atrage la aceaste lupti fone
soiiale cAt mai numeroase. Secolltl al XVI -lea este revolulionat de teorii
precum cea a drepturilor naturale, conform cereia cetdtenii au drepiuri Si
iibefieli prin natura lor de oameni sau cea a contractului social (Jean Jacques
Rousseau), conform cfueia statul nu este altceva decat rezultatul unei
inielegeri libere a cetdFnilor' Pregdtind qi ideologic rcvolula francezi. in
conce!1ia burgheziei lranc€ze constitutia a apdrut ca documentul cel mar
imporiant in iare contractul social sd fie loscds, in care drepturile $i
tb;fi5ile cet5fene$ti sd fie p.oclamate, c6ci numai inscrise in constituiie
e1e pot fi cunoscute Ei respectate. A$a cum romarcd Georges Budeau,
plecandu-se de la contractul socjal, era impofiantd proclamarea clauzelor
iale intr-o formd particulartr, solemnd' astfel incat fiecare sa cunoasce $i
prerogativele pe carc Ie abandorcazl in profitul co.pului social $i drePturile
;are ii sunt rezervate, imprescriptibile ca inerente naturii umane
89 Ndscutd din aceste teodi succint expuse' ideea constituliei scrise s-a
matedalizat prin constitulia americand din 1787, prin cea franceze din
1791 qi prin;ele ce i-au urmat. MerftA menlionat aici Si ce€a ce ardta Hans
Kelsen in teglturi cu aceste prcbleme Astfel, el afiIma cd o constitulie
poate fi cre;te pdntr_un act legislativ in acest caz, ea este totdeauna
consemnate intr-un document; pentru acest motiv ea este denumitd
constitutie ,,scrisi" in timp ce constitutia cutumiarS este o constitutie
,,n€scrisd". (Th'orie pure du droit, p. 3Q0).
$.2. Regimul juridic al constituliei , /

2.1. Adoptarea constituliei
90 Fale de continutul $i scopurile constituliei' dintotdeauna s-a pus pro-

blema unor forme speciale (pmceduri) de adoptarc, care si pune in valoare
suprematia acesleia $i deosebirile faF de restul dreptului, dar mai ales
T?oria..onvitutiei
5l
lala de legile ordindre. Adoprarea
consdtuIei lrebuie vli?uta ca un proces
complex. cu proFunde semnificatii
Dolir proces in care.e
deraceazd crar..r pr,i" ;;;i
;;;#''rco-iuridice.
..""'., iniriariv. adopr;rii
consriruriei. *s"",r' ;;;;,.;,,;;n.l];.t'
_ " '-" "tuanlul \au puLerea consllluanlar.
modurile de rjop,ora, '
a. Ini{iativa adoptirii constitutiei
Cat privesre jni!jarj!a adoprerii

coni
*,, ;"i;;; ; ;,; iJ,l;,;ii:l;| ;:,:l:,:::':,; j:TJl:,".,T:
::":.;: "
Dr princjpiu con(ideram
-. organiqm rtalal. polidcciisau
acelur
rnilialiva consrjluriunalh uebuie
s.j aparLina
socrat care. ocupand in si\temul
at urci socierali locl,l cel mai inalr Doliri.
torgxn ,rp..r,,".,"
sa,cunoc\ci e!oluda socieldtii dare. pinpecLlvele ;"i;;j.;; #jl;
ror apane,poare avea iniriaL;ua popuiari. .r1.. D. ;;.;;;;;
oDserva doui silualii. Unele
sria;ina;;ffi, ;; ili:;:l#
constihrri;
adoprarii con.riLuriei. ;;';"";;i
l;;iii l:if:':1
li,jllill".:^::l:l: "tlt"";1""t:*:;::
normarru privind erabo,area resiror.
uneori. sri,nra
rl,p,acuca conrtrtutjonald ,lrecute sj
actualer qubord'oncar; i;,,;;,i;;.;
aooprdrea consliruriei regulilor priviroare
tu pr,.r"u
"..." o,
"on",;,*nia_
b. Autoritatea competenti si adopte
constitutia
cu propriu_,,isd a consriluriei se impun maj muhe

-"-11.I:i.tr':
expltcall. a\and -adoprarea
in \edere c! in .rJea\ra privinld ,-
92
nrlr-onaltr a 5rrrelor cueosc
,.oa, .i pr".l"u
mulre nuanrari. i a "nni,i;_
sa.arbd dreptul de adopra o ^r*r";;; ,rli"li
consrirurie.
prn teoria,pulerii" constiluanle. prin d*_ri ._. ,.;;". ;i :.,;;".rfi:
""ru """
prr.r" .onrritulnr; ;; i;,;,.!:,;:
tapt organul care. beneficiind
de o auroritaLe pofirica speciafa,
are
jieor"l
oe a adopla con\tifutia, futerea
constitrranrA apar..rb d;";;;;;;:#:
purere consriruinta originara
si pr,.,.. i"nl;;;;;;;:,;;l:;:,.;
::l*ti:g:i:'::j"j::'l]'l''t"i "onrti,rrnti
:ell.inL, exis,d sau ;;"t ;;r,,;
\. rar purerei consrituantd insdruird
.u. pr"i-ri: ,".;;;il#;#irr
;J*",,::l';
ji :j"'11;':: ;l';ffi
:1
ji il]ill
j*r* 'lffi:TlHl';ilii'L
;;;,; #;';;;: :il"1J:1,",":ff:l;
de a lri cui aparrine pure<:a
;.:ff :l:x: #,]ffi,,:H:
:",T,1,,.
a i.*i
JUsnrtca legirimiratea opercj sale consrifl
con$jLuadf€HSi-n;":a;..;.;
esre rirurarur etc. E\plicendu-se cine
iqredi se d-rari c5 ace'ra e"te indivii-ut
""".,i,;;,;;;i";:l'!ronare
.au srupul care ;ta-;";;1';"-,"'"#:r
.au poporur r,r",i; ;;;; l; ",ilillirr"l;lr,lli*Tj:tJ"HH:l
;;;i,ij
52 Drell! constrtutional $i institulii polurce
poporlrl este purtdtorul direct al ideii de drept) sau elvgll aTe*:l*1e,_f1!j
(in rcvolu[ii).
in legitui5 cu teoria puterii constituante se impun unele conslatdrr' Este
corecta \i verifical; in Draclica afirma!,a poLrivj( careia organi'mul chemal
,.:].1.::'.'^.ni::g
i, u .i bucuri .i Lrebuie ird .e bucue"de-a3-uladEripbltlg.-
si juridica
"onqiru'i"
"Joo,. ,rpai1e.. deo.gbir: rncmai Pedru ca el adopa-lege' iundamenlali
a unui stat. ia fet se fizinttr $i distinctia inrre puterea constitlranta originare
.i nuieria con.Liruonra insLiluila. O a'emenea di"!inctie esle urrli si actudla
penul cd lumea e"Le in conlinu; evolulie si in mod lln'c in \ocie!'lrle unde
'se
produc transformiri lundamentale ale realitbtilor politice, economice qi
sociale se impune elaborarea unei noi constitu(ii, expresie a ideii de drept a
noilor forle iociale de guvernimant, iar aceasth constitutie creeazh noi
stnrcturi o;ganizatodce, carc nu puteau fi prcvizlrte de constituliile anterioare
Ea este edictad in fome Ei proceduri noi.
Pdvite lucrurile in reaiit;tea lor social poiiticd, trebuie adiugat-c-I cel
politice'
care adopti constitulia (individ, grup de indivizi' organisme sociale,
statale) ;u 9s!e-pu$;torul uqeiideiaUitlac*e,*et1efaie. de-drept, ci
al ideilor
ju.titi" uulori;ociale fundamentale ale unor categorii (grupuri)
O" a..pt ;i
",
sotie€d+ta:rdm-6l;aiu;ln11ltimdiistzn{1; '(@!-il1-inteaq glor celor
c. Moduri de adoptare a constitutiei
93 Adoptarea constitDliei a cunoscut $i cunoaEte diferite moduri Ca fi in

alte domenii ale vietii poliLice si juridice. modut de a-dopla-IS a unei con'li
rurii e.rc fiecirei t;ri .i esle delerminat de sladiul de de/vo'Iare
'oecific
economiia: :6[idl; ii rioiiii.:a. ae ideologit- domindnra ia momeRrul adop
rarii,-onstituiiFr,-dE"Jiiinuriie .ociale Unele dinlre moduriffiopldre
a consfitutiei'an-fdst_Clm-a1E$i_Ebandonate ca fiind total nedemocratice
(vezi consiitula acordata), altele sunt privite cu serioase rczerve, iar altele
iind spre o apticaliune largi $i constant5, in aceasta din urmd categorie
fiind iuprinse constituliilt adoptate de citre aduniri parlamentare, prin
nroceJuri demoeratice qau prin rclerendum Adoplarea con'liluliilor a
cuno.c,rt. in general, urmdloarele moduri: con\lilutia acordala' slalulul
(constitutia pl;biscitati), pactul, constitutia conven(ie (cu vananta constitu-
parlamentari'
iia referendirl). Trebuie adiugati desigu! qi constitulia
Aceste moduri de adoptare a consdn4iei, cdrora li se pot adiuga qi sltele'
au fost larg studiate in liieratura juridicd, realizdndu-se clasificfi,
justificdri
sau rezervi si critici. Fari a analiza in acest loc clasificdrile modurilor de
aaloptare a constituliilor vom reaminti fotusi cA dac5 unii autori divid aceste
moduri in procedee nonarhiste Qi procedee democratice, allii le divid in
forme democratice (con\enlia. relerendumul ). forme monocralice
(conrlirulia acordali' .i forme mixle rplebiscisrul \i pac(ull. ln acersli din
urmd corlceptie, formele mixte sunt o combilalie intre monocralie qi
democlatia directd sau monarhia cu reprezentarc.
Teoria constitlltiei 53
Impofiantd este insd nu analiza clasifice.ilor ci expunerea modudlor

(procedeelor) de adoptare a constituliilor, observandu-se ce aceste moduri
explici in mare misuri $i evolutia constitutiilor cat priveSte forma !i
continutul lor.
Co$litjlli&-lgo-r{ate (octroyaes, ctm le denumesc francezii), cunos- 94
cute $i sub numele de charte conc€date, sunt constitutiile adoptate de
cetle monarh ca stdpan absolut, care-si exerciti puterea sa. Aceasti
constitutie este consideratS a fi cea mai rudimentar:1. Ca exemple de consti-
tulii acordate pot fi citate Constitutia dati in Franta de Ludovic al XVIIllea
la 4 iunie 1814, Corstitutia Piemontului $i Sardiniei din 4 martie 1848,
Constitutia japonez5 din I1 februarie 1889 etc.
Statutul sau constitutia plebiscitari, cum mai este denumit ln literatura 95
de speciiil'i?atq6tetn_foiid-d'v-fiiA'nte a constitu(iei acordate, o variante
mai dezvoltad. Statutul este initiat tot de cdtre qeful statului (monarh), dar
este ratificat p.in plebiscit. Trebuie sd observim cl aceaste ratificare pdn
plebiscit nu este de naturi a transforma constitula intr-o constitlrlie
democratich, asa cum s-ar c.ede din faptul cl in unele clasificdri constitutia
plebiscitare este lrecuti la ,,procedeele democratice" sau Ia cele mixte.
A$a cum de altfel apreciazi unii constitulionali$ti, plebiscirul este o,,alte-
rare, in sensul cezarismului" a referendumului, prin acest prccedeu ,,suve-
mnitatea populare nu este acdvi, ci este pasivi", ea nu decide ci accepti.
in conditii in care este dificil a face altfel.
Plebiscitul a fost in practica consdtutional5 modul ,,normal" de adoptare
a constitutiilor autoritare. Cu ocazia plebiscitului corpul electoral rispunde
unei solicittrri pur arbitrare din partea sefului de stat, poate spune da sau
nu asupra textului constitutional in infegime, neputandu,se propune amen-
damente. DacA la aceasta addugem gama largd a presiunilor care pot fi
{olosite de cei ctue-al redaclar con.tituria. apare e\ident camcterul nedemo.
cratic al .ralului. ln caregoria \talulelor cunt rnclu,e Stalulul Albertin
(4 martie 1848) care devine Constitutia Italiei p n acceptare pe cale de
plebiscit sau Constitulia regaH din Romenia din 1938, supus5 ptebiscitutui
la 24 februarie 1938 si prcmulgati la 27 februarie 1938.
Constitutia pact este considerad un contract inhe reBe $i popor, po- 96
porufThrd_rejl-reantat prin parlament. Este apreciatd ca fiind mai potrivite
pentru aperarea intereselor grupurilor conducdloare (guvernan(iior),
deoarece monrrhul trebuie se ,!ind seama de pretenliile acestora. pactul s-a
folosit atunci cand, profitandu-se de o conjuncture favorabill, s-au putut
impune sefului statului anumite conditii. El poate fi urmare a unei misciri
rcvendicative sau a fost folosit ca un mod de acces al unui principe strdin
pe tronul unui nou stat, aga cum s-a intamplat in Belgia $i in tidle din
Balcani. Ca exemple de constitulii pact pot fi citate: Charta franceze de la
14 august 1830, pdn care Louis Philippe d'Orl€ans a fost chemat la tronul
Frantei rimas liber si a fost obligat sh accepte constitutia propusi de
54 Drept constitulional $i instit lii poLitice
parlament, devenind astfel, in urma acordului sdu cu parlamentul, rege al
Frantei; Constitulia romane de la 1866, precum 9i cea de la 1923 Consti-
tutia romane de la 1866 a fost un pact atat prin modui seu de adopta€' cat
$i prin prevederile sali referitoare la modificare [art. 128 alin.
(3)], prevederi
care dispuneau ca modificarea sA fie ftcutl de padament ln acord cu re8ele
Si Constitutia romand adoptatd la 1923 a fost un pact, ea asemanandu-se
foarte mult, sub acest aspect, cu Constitutia din 1866. De asemenea' consti-
tufia engleze nu este altceva decat un $ir de pacte intervenite in decu$ul
secolelor intre monarb si nobilime $i cler.
97 Consfitufia-convenfie poartb aceastd denumire inrucat ea esle opera

unei adii' iri-_rfu-mftX-conventie. Aceastd adunare ela special aleasd pentru
a adopta legea funalamentali; pdn ea iii gesea expresie ,,convenlia"
intervinitd intre toli membrii societdtii cu privire la actul de exercitare a
puterii, aqa numitul contracl social inilial Aceaste adunare convenlie ela
ionsideratd deasupra parlamentului, avea dreptul de a stabili puterile del-
egate in stat qi competenta puterii constituante (instituite). Cuvantul $i
i;titutia vin din Statele Unite ale Americii, unde constitutiile care s-au dat
in stafele uniunii incepand cu 1776, ca de altfel $i Constitutia Statelor Unite,
au fost opera unor astfel de adundri convenlii. Franla a cunoscut $i ea
acest pro;edeu pentru adoptarea constituliilor din 1?91, 1848 qi 1873. cu
deosebirea cf, telmenul convefitie a fost inlocuit clr cel de adunare
constituante.
Trebuie si observdm ci acest tip de constitutie a fost considerat un
mijloc potrivit pentru manifestarea suveranitelii naiionale' aia cum era ea
inteleasi in secolele XVIII qi XIX Fati de situatia ci poporul singur poate
decide cu privire la chestiunile fundamentale ale statului qi c[ el se plaseazd
ca autorit;te si legitimitate deasupra Parlamentului, procedura conventiei
a fost apoi criticati pe motivul ce Adunarea Constifuantd poate hotfui dupd
voinla ia 9i, teoretic, s-ar putea afla in dezacord cu poporul care a ales-o.
Spre a se corija acest neajuns posibil, s_a incercat reculgerea la prccedura
referendumului, in sensul c5, dupl adoptarea constituliei de c[tre adunarea
convenie, pentru ca legea lundamentali s[ fie perfectS juridice$te, ea a
fost supusb $i ratificdrii populare. Exemple de colstitutii adoptate con
form aiestei proceduri sunt Constitutiile franceze din 1793, din anul lll
(1795) $i din 1946. Constitulia Romaniei adoptaE ln anul 1991 poate fi
consideratd f5ld rezerve o constitulie referendad. Redactatd de cdtre o
comisie tehnice, ea a fos! adoptatl de cdtre Adunarea Constituantd Ei apoi
aprobate prin refercndum.
98 Conqligu,JisTart&rlrentari - Dupd cel de-al doilea dzboi mondial,
adoptarea constituliilor s-a rcalizat, de regul6, de c6fre parlamente (mai
ales in terile din estut Europei), foiosindu-se urmdtoarea procedurd:
iniliativa, elaborarea projectului, discutarea public5 a proiectului, adoptarea
proiectului de chlre parlamenl cu o majori(ale calificald tcel pulin 2/3 din
numdrul tolal al membrilor pa-rlamentului). ln aceqt mod au fost adoptale
Teoria constitutiei 55
con^stilulirle.romene din anii tq48, 1952 yi I965. \olarea consriluliei
racanOu se de cdlre un parlament nou ales, s.a crear xparenta
aplic;rji
regulilor puterii constituante. Extinderca referendumului, ca'moialitate
de panicipare djrecri a cetalenilor la guvemare, a determinal lolo\irea
"a
in adoptarea consdtutiilor fi. in orice caz. considerarea sa ca mijjocul cel
mai democraLic de adoptare a unei constitutii sau a unei legi. '
2.2. Modilicarea constituliei
O altl problemh teoreticl, cu numeroase implicatii practice priveste 99

modificarea con(dluriei. Fate de imponarF poliLJci si
iurijich a conrrlLLrl;ei.
fali de locul ce-l ocupa 1n sirremul dreptului. di imponanra teorerici
"sre
majord problema de a $ti cine are initiativa revizuirii sale, cine are dreptul
de a o revizui. precum $i care esle procedura ce trebuie urmata de cel care
arc acesl drepl, Intunte de a Eece la ceacehrea detaliata a aceslei probleme.
trei precizdri sunt necesare. Mai intai cA, de principiu, dreptul <le a revizui
cunslitulja lrebltie sa apartina aceluijsi organism care a a,joptoL o. in al
doilea rdnd. ca xulorirxtea comperenrt a rcviTui consriruLia di[erd dupd
{elul con(lituliei. in al lreilea r;nd. ce procedura de modjficare a constirutiei
esre de principiu aseminbloarc celei de adopror€. pori\ i{ marclui principju
al simetriei juridice.
Modalitatea prin care se realizeazd revizuirea constitutiilor poate consti_ 100
tui un crireriu de clasificare a acestom. Astfel. daci modificarea lrevi_
ruirea, cons(itutiei se poate fcce dupa aceeasi proceduril dupa care se
modifirii le8ile obiqnuire. sunlem in pre,/enla un;i constitulii suple \au
nexibile. Ddca modificarea constirutiej se face dupe alte reguti deiar cele
obisnuire. dupa care se modifice legile ordrnare, ne afiai in fata unei
constitu(ii rigide. Divizarea consrjtu!iilor in constitu!ii suple si rjgide e\le
cercetattr in doctrina juridicd sub toate aspectele sale, lucn: firesJ
datorat
imponanrei polirice si iuridice d con\litutiej.
In manualul sdu de drept constitutional C. Dissescu sublinia ci
,,ameri_
cinul BDce a slabilir cel dinrdj impAnirea constiruliitor in rig;de flexibite.
Sunt conslilutii rjgjde. conqLiruliile scrise. care cnnrin o reL.r
li
de principii.
tmitand.pute.ile fieciruia din organele sale. Constitutiile n"*iiite
constitutiile lescrise, cutumiare, care se remarci prin elasticitatea lof,. "ini
Aceaste precizare trebuie retinutd, cdci ea exprimi o anumith
conceptie cu
privire lacla\ificarea consLjru{iilor in ruple rig;ae. Merira
>i menLlonai iaprut
cd acea\te clasificare se aplica lururor constiruliilor. ea punand
in valoare
suprematia acestom ln sistemele de drept.
. Constitufiile flexibile sunt acelea care se modiflcl dupi aceea$i Foce_ 101
durd care este folositi $i pentru modificarea legilor ordinare.
Trlbuie sh
observiim insa cd nu esre juqdficale afirmaria. intainire la foane
multl auioii,
ca numai constiluliile scrise ar fi consriturjj rjgide. pot fi consritulij
rigjde
56 Drcpt constitulional si instirutii politice
.:i con.liluliile ne\cn\e. Laci si .ici putem inLilni reguli
de modific"re care
\d orrere de regutrte toto\ile pentru modilicared lesilor
L adevarat inu cil cer care du adootat consrituic \cri.i, au avul sriia
\e-i asigure ace\teia o \labrlilale in timp. penrm r."rr," r, irprirli
conslituliei o anumiLd riBidilare. in realizarea rigiaitet;i
con,riruii;i._a;
toiostt mai multe metode
102 S-au exprimat opinii in sensul ci o constitulie odatd
stabilite nu mai
poate fi modificatd. Aceasla s,a materializat prin
kgea constitutionaia ain
14 august 1884 din Fmnfa, care decidea fo.*u,"!olf""ne nu ,u
"a
forma obiectul vreunei dorinte de modificare. f"t.u
Aiemenea interd'ictie
absoluti de modificaru .uprind con.rtufu ii;;;;;l; ;;#;."i;i;
$i Constilulia italiane din 194g. Doct inajuridicd apreciazn totusi ci valoarea
juridicb a unor asemenea prevederi este nuld, cUii puterea
constituanti de
azi n-are nici o putere de a iimita puterea constituante ce va veni.
103 Totusi, interdictia modificirii constitutiei urmdre$te un scop legitim
si anume acela de a se realiza o anumite stabilitate n Con.tltotiii, plnt
ci adoptarea unei legi fundamentale este pri! in.lri o ."ior-au
profxnda. iar relultalele \ale se produc in timp. pe "ucrle a".onr""inia.
posrb'ttratea sritbiliritii consliludei lrebu;e s; lie
asigurarr. dar ace\l Jucru
se poate face si pdn p.ecizarea doar a anumitor v;lori
constitugionale,
con5idemLe lundamenrale penlru \o.ietote.i ctat.,i prin
urln-" aaaturr,.
intangibile. De aceea Consrirutia Rominiei adoprara in anu, ,qql
stabile$te unele domenii in care nici o initiarivd a",!"irrii" p""r"1i
""
primitd. Astfei, potrivit art.l4s nu pot forma obiectul revizuirii;aracte_
rlrl nalional, independent, unitar si indivizibit al statului, forma republica;d
de guvernlmant, inregrirarea reritoriutui, ina"p"na"nqa
iu.riliii, fuiu_
poliric .i limha oticiat;. Nu por. de rrtemenea. .; fi" primi" f
licmrl i"i,.,"_
r\ele de revtzutre care urmJresc.uprimatea drepturilor si liberlarilor
publice sau a garantiilor 1or.
104 in.rl doilea rand. \-a stabill ca nicr o modlttcare J con\dtutiei nu Do.re
li llcura pe o perioade de timp prestabilir5. q..n.,,i rn"roaj ._u ,.lfir.,
sau prin ilabilirei unui lermen precis {de exemplu
Con.l;rrl" rrrl.;,:anj
drn l/il/ prevedea cr nici o modilicare nu poare fi adu.j anumitorp,evederi
decdl dup;21 de anir.au prin slabille. uner proceduri care
nu se DoJre
realiTa dec6l d_uui trecerea unei perioade de rirap. A\rlel.
lraffe,/5 din lTql.inrer,,icea orice propunere de modificare pe
C.;.,it;;;:
limpul
pnmelor dou5 legi:'aturi. ,Jtfel spu( pe u perioadi de,1
rni. propunerea de
modtrrcdre prezenrati trebuia si lie reinnoiti4 in trei legi.larurl
con.ecu_
tive. A pat.a legislaturd, sporid cu 250 membri, arr.n""o
purea proceda la modificare. ldta de situada ca primul
.i
proiecr"on.rdiuunU
de modilicare
nu purea ti depus decet la capelul , + ani ,i cri duraia fegislarurii
era Je
2 an,. Connitutia din l79l putes tj modificalii numai
in lgo-j. Un rsemenea
procedeu s-a dovedit ineficient in pracricd
$riut fiind cb in SUA Consritutiei
Teoria constituliei 51
is-au ad:iugat dup:i doar cetiva ani cele 10 amendamente. iar in Franta au
lo(t adoptate m1i mulle con.ljludi: cea din l79J care nu \-a aplicar. cea a
anului III (1795), cea a anului VIII (1799).
O ald metoda folosite a fost a srabilirii unei proceduri extrem de 105
greoaie de modificare. in acest sens trebuie mentionatl Constitutia romanx
de la 1866. A.llel. pulerea legiuiroare.rebuia ra declare necesirarea
rcvizuirii constitutiei, dupe care declaratia e.a cilite si aprobati, de ambeie
Camere, de trei ori din 15 ill 15 zile. DacA se rea]iza acest lucru. adunSrile
erau dizolvate de drept qi erau convocate noile aduniri. Noile adundri
trebuiau se vorcze qi ele propunerile de revizufue, propuneri ce trebuiau
aprobate $i de domnitor (art. 128). Numai astfel constitutia putea fi legal
revizuiti. O procedurl asemhnitoare a stabilit $i Constitulia Romana din
1923 prin art.129 si 130.
Unele constitutii prevbd $i alte reguli cu privire la revizuirea lor. Astfel, 106
Constitutia francezd din 1946 (arr.94) precum Ei cea din 1958 (aft. 89) au
stabilit ci nici o procedure de revizuire nu poate fi folositd sau urmate in
caz de ocupatie partiald sau total5 de cetre foft€le striine. Explicaliile date
de doctrina juridich franceza justificii aceasta prevedere prin necesitatea
de a se evita ceea ce s-a petrecut la Vichy la 10 iulie 1940. Se consided cd
valoarea juridicd a acestei dispozilii este incontestabila cici, paralizand
exercitiul suveranitdlii nalionale, invazia face imposibili exercitarea puterii
constituante li orice modificare operate in asemenea condilii este deci
nelegale. Este motivul pentru care $i art.152 din Constitutia Romeniei
interice revizuirca Constituliei pe durala sdrii de asediu, stdrii de urgend
sau in timp de rhzboi. in fine trebuie menlionat art.90 al Consrirulie] djn
anul 1866, poffivit caruia nici o modificare nu i se putea aduce in timpul
regentei.
inainte ile a incheia explicatiile privitoare la modificarea constitutiei 107

urmeaz5 sh cercetbm cire poate avea initiativa modificdrii. problema
prezintd aceeasi importanli teoreticd Ei pracdcA ca li ini{iativa adoptidi
constit[tiei. Vom observa cd une]e constitufii previd expres cine are dreptul
de a initia modificarea lor. Astfel, cu titlu de exemplu, mentio;em
Constitutiile romane din 1866 !i 1923, care acordau dreptul de iniriativi
regelui si Parlamenului, Constitulia romani din 1938, care acorda dreDtul
de rnirialiv; numdi regelui. Consriiulia franceTi din Iq58, care acorda ace\t
drept pre$edintelui republicii si membrilor parlamentului, Constitutia romani
din 1948, care prcvedea in art.103 cb poate fi modificati in parte sau in
total la propunerca guvernului sau a unei treimi din membrii parlamentului.
In fine, Constitutia acrlrale a Romeniei (1991) stabileste in articolul 150 cd
pot ini[ia revizuirea Preqedintele Romdniei la propunerea Guvernului, cel
pulin o pdtrime din nurndrul deputatilor sau al senatoilor, precum Si cel
putin 500.000 de cetdteni cu drept de vor.
58 Drept conttitulional ;i institufii poLitice
Alte constitutii nu contin prevederi in acest sens. Avand in vedere

practica constifutionala obi$nuite, urmeaze sb conchidem ci in aceste
sisteme constitulionale modificarea constituliei se ghideazl dupi acelea$i
reguli ca $i cele refeiioare la injliativa adoptirii constitutiei.
2.3. incetarea prolizorie a efectelorjuridice ale nomelor

constitutionaletiabrogarea constitufiei
108 O alth problemd teoretici prive$te incetarea provizorie (suspendarea)

a constitutiei, adrce scoatersl din vigoare, in total sau in parte, pe o
anumitd pedoadi de timp determinatd, a dispoziliilor constitulionale.
Cercetarea acestei probleme se impune deoarece ln practica constitu-
lionald a statelor au fost cazuri in care constituliile au fost suspendate in
total sau in parte.
Trebuie observat ce unele constitlrlii interzic posibilitatea suspendtrrii
lor. Astfel, de exemplu, Constitu[ia rcmand din 1866 prevedea ln art. 127:
,,Constitutiunea de fatd nu poate fi suspendatb nici in tot rici in pa!te".
Alte constitulii nu prevdd rlici un fel de dispozilii cu privire la suspendare.
in practica constitulional5, constituliile au fost suspendate mai ales in
perioadele de crjze politice, atonci cand guvernanlii renunlau la formele
democratice de conducere. In general, s-a suspendat constituqia prin
proclamarea stfuii de asediu, sau a^ stirii de urgen(i, pdn guvemarea prin
decrete-legi, prin lovituri de stat. In ce pdveqte suspendarea constitufei.
doctrira juddicd a mers de principiu pe ideea ilegalitilii acestor acte, dar
in pmcticd ele au fost justificate prin teoria necesitdfii. Trebuie se remarcem
insd, cu toate justificfuile ce se pot aduce in sens contrai:, c5 suspendarca
btale a constituliei este de principiu o inl5tunre a ideii de constjtutionalitate
$i de legalitate.
109 in ce prive$te abrogarea constitrrtiei, ea se produce, de rcgule, a$nci
cand se adopte o noui constitufie. Abrogarea poate fi expres6, menf.ronati
de nomele noii legi fundamentale (vezi anricolul 153 din Constituia actuali
a Romaniei), sau implicit5, rezultand din faptul ci nu pot exista ln acela$j
timp in acelaEi stat doud legi fundamentale valide, cu acela$i obiect de
reglementare (vezi Decretul-lege nr.2/1989).
Sectiunea a III-a. Continutul normativ al constitutiei
110 Din moment ce constitutia este o lege, dar se deosebeste totu$i de lege,
in mod firesc se pune problema de a stabili ce anume no.me juridice tlebuie
s5 cupdnde.
Teoria conslituliei 59
ldentificarea continutului normativ al constitufiei prezintb un rcal interes

mai ales pentru activitatea de redactare a proiectelor de constitutii Ei de
legi. Mai mult, a$a cum s-a spus deja in litemtura juridici, deteminarea cu
toate rigoarea Etiinlifica a conlinutului constitutiei este indispensabill, atat
pentru inldturarea impreciziei in detimitarea deosebirilor fali de lege, cet
mai ales, pentru explicarea, pe de o parte, a celorlalte deosebiri (de dreptul
constitulional, de exemplu), iar pe de alta, a insaqi suprematiei constitutiei
ga4$A}l]ftJgltl14liv ai constitutiei se subordoneaze conceptului de
consrilulie. el e\re un.onlilg!-gofltle\. Con!inulul nofmativ trebuie se
exprime in conc'et Aaa ie eqre consLituLia. ci imporlanl acl polilic )i ju-
ridic $i trebuie sd exprime qi pozitia constituliei in sistemul normativ. Ag{91
.e explicd de ce cele mai mulrligJrslUi!:f$.nrificare -a collinu-tului
qensul
normaliv aL con\LiLu{elr:au-I4fl4 prin detiniJea conltitu(iei in
enumeririi elementelor ei de continut. Daci sub un alumit aspect acest
mod del;;; e.src;;;f;E5ii.-?t rbmane de mare utilitale in stabilirea
continutului nomativ al constitutiei- Dace astdzi practica constitulionald a
statelor, fdre a ajunge desigur la o constitulie Sablon, evidentiazd puncfe
de vedere comune (indeosebi cat pive$te construc{iile juridice)' acest lucfll
este rczultatul unei evolufii in timp, evolutie in care s-au ifibinat teo.ii $i
practici, reatitili, traditij $i perspective. De asemenea, fenomenul constitu{ie
nu poate rimane neschimbat, deoarece constituiia, ca parte a dreptului
unei societdli, esle determinale in continuful $i funciiile sale de realifeEle
economice gi sociale, fiind supusx in mod obiectiv dinamicii pe care o
cunosc chiar factorii care o determind sau o conditionenzi.
c- O incercare de determinare a continutului normativ al constituliei' cu o 111

indelungat5 traditie, porne$te de la,crileriile utilizate pentru definirea legii
fundamentale, respectiv de la constitutia in sens material si in sens formal-
sens for-
in corpul
constltutrer.
mice importan(l Ganitare, scolare
sau de mai:ar91 etc). 4!99 j$u3* *eP
:1
nrin con.titurie in sens material se are in vedcre obieclul sau maleria
formal re are in ledere modul dd.*pnlgljellggg!.9l$

Pen[u stabilirea conlinutului normativ al constituliei meritl retinuld $i 112
o allS opinie. conlorm cdreia lrei ar fr elemenlele de conlinut ce lrebuie
intr-o consritutie@Ijccguli relari!e Ia rehnica guvemamende (cui
-uprinse
aparline puterca, cum se
nizfii puterii (reguli cErora se doreqte se Ie fie asigur;ff o anumid stabilitate
ffi?6ffi privitoare la statdtul penoanei, al bunurilor, dispoziti de ordin
economic, socialX?)rdeclaratiile de dreptufl .
-_--.
60
113 s-a stabilit atet definirea acesteia.

defi t, n sraDrtrrea
deosebirilor dintre constitutie qi lege. Ptecum-am ;ritat deja,
coiStituliei prin enumerarea elem;n-ielot de continut are o anumitd utilitate,
dar prezinti qi dezav;nhje de ordin stiinlific. Cer prive$re metoda deose-
birilor dintre constitutie si legea ordinarS, nici aceasta nu este privita ca
suficientd pentru simplul motiv cd nu reu$e$te si puni in valoare fi
este aceea ci dintre toate

IsiAurarea, mentinerea $i consolidarea puterii
normr[va). actrvrtatea
allor organiime, ca .i a cetirenilor, cu aire ruvinre lctir ltateiffilll
rli)oare in conlorm;tale cu normele care
rela orme care alcltuiesc
115 in legiturd cu aceastd interesanti problemb cateva aspecte se impun a

fi retinute. Mai intai cA stabilirea qaq illliei se
face in functie de valoarea relatiilor tate.
La defnila constitutiei am precizat ci aceasta reglementeazd relaliile
sociale fundam€ntale care sunt €sentiale pentru insfaurarea, menfinerea
li erercit ea Drteri;- ADoi. \tahilirer conlinuruhri normrri\ ,,1 con\rirltiei
se face pdn qo!!!!!9!!!rea practicii qi iilor statelor in acest domeniu
qi a eleni-ntelql
un pas calitativ in dezvoltarea constitutiei s-a realizat o dati cu
elaborarea constitutiilor dupi cel de-al doilea rizboi mondial, a constituliilor
care au valorificat marile documente internationale privitoare la drepturile
omului, a constitlltiilor statelor noi ce au aperut pe harta lumii ca urmare a
marilor muta(ii produse in via(a intemationald etc. S-au adus unele elemente
noi, de continut si s-au impus tr)iseturi noi tendinFlor de dezvoltare a
constitutiei contemporane.
Putem obsefla cb astizi constitutiile cuprind nn n"-"i .."lementlri
Drivitoare l3 si\temul oreanelor statulur sau la dreDLurile \; libendrile
ceilog-fti, ci si reglemenllri privitoarc la fundamentele ideologice ale
sociqldii, la ideologia ce std la baza i, la locul si rolul ol
poli!i!9,i!_-$$qqrql tice. Astfel Constitutia Coreii de Nord
stabile$te prin afi. 4 ci statul Coreea arc ,drcpt for cilduzitor in activitatea
sa ideologia Ciuce a Partidului Muncii din Coreea carc reprezint5 aplicarea
creatoarc a marxismleninismului in rcalitbtile ferii". Iar Constitulia Chinei
stabile$te ce tala este condusi pe baza doctrinei marxist-leniniste qi a gandirii
lui Mao Zedong, prccum si a teoriei lui Deng Xiaoping.
Teoria constituliei 6l
in anumite 1trri constitutiile oficializeazi o anumitl religie. Astfel, aft. 2
din Constitu{ia Egiptului (din septembrie 1971, amendati in anul 1980)
stabile$te ce islamui este religia de stat.
De asemenea, collllilutiile actuale stabilesc rolul $i locul familiei, locul
individuluTln \ocier e \labilesc regulile de de.fasurxre r !ietii economice.
functiile Ei ro.lglllglieti(i i etc.
fine, este interesant de semnalat faptul ci multe dispozilii din
-In
constituiiile statelor federative contin delimitfui de competenF intre statul
federativ si statele membre, ca de exemplu Constit'+$lveliei (vezi mai
ales aft. 32 bjs, 36, 37 bis, 41, 42,64,69 etc.\ sau Constitutia.,taermaniei.
Unele constitutii cuprind $i dispozitii detaliate privind domeniul eco-
nomic $i financiar, privind prolecfia pddu.ilor, a mediului inconjurhtor,
privind cultura cereaielor (vezi mai ales Constitulia Elve(iei din anul 1874,
art. 23 bis, privind culora fi depozitarea graului), privind bbuturile spirtoase
(vezi Constituia Elveliei din anul 1874, art.23 bis, cale stabile$te regimul
juridic al bdutudlor distilate, art- 32 ter care interzicea, in toate Confederalia
fabdcarea, impo ul, transportul, vindefea, sau delinerea in vederea
comercializirii a liqueur-ului denumit ,,absinthe"), privind casele de jocuri
(art. 35 din Constitu{a Elvelei). Cu privire la aceste din ulmi dispozili
trebuie precizat ce la I ianuarie 2000. a intrat in vigoare noua Constitulie a
Elvefiei, care este de fapt o revizuire totali a Constitutiei din 1874. Din
textul selr au fost inliturate unele reglementdri considerate anacrcnice,
desuete sau pur fi simplu inutile.
Din aceasth sumarl prezentare se poate desprinde ideea cd in stabilirea 116

inutului normativ afi6iistiiffi t6tuie sA se lind seama
tutul lor actual si

Fdcaod incd o dati precizarea cnaliiffirea uri de conlinut
al constitutiei nu este limitativd, ci lipsa unui asemenea element dinff-o
constitulie a unui stat nu poate duce la negarea caractetului de constitutie
al acesteia vom observa ciilcontinuh]l consrirnriei intrx normele orivitoare
slalu uil /elrnalorul Duleril fundamenlele q(roro
mice $i sociale ale pu ahientele Dolitice.
ale rntregrr organizdri cietitir dater locul si rolul D"flidelor nolirice:
;i indaioririle
fundament'ale ale cetdtenilor) tehnica aonsiitutionali.
Totodatx trebuie se remarcim cI ln continutumormativ al constitutiei
\unr cupihe norme ctue rcglemenreaza de priiilili-i6iG7o-frinllli-iierii
eLonomrco-\ociale. oolitice si iunTrce ale societitii date. orpanirale in \lat
^-.'-
Keelemenrsre. der?Ia ne ha?a nnncrntrl.r
slabilite de con\ti(utie. leeilor. Lesrle reslemenledza relalii sociale numai
din lltrumire domenii de acri\itare. mai larsi sau mai re\trinse in tEft:rie
de caracrerul leeii resDecrive.i de nececi,idle de reglemenrare.
/_
62 Drept constituliondl Si institulii politice
tl1 Con!inutul rimat in structura teh-

nic!iqddgj.p9$!e!a, structurx ce cupdnde de regula articolul. N
aiFcdlilor unei constitulii este diferit de Ia constitutie la constitulie. Astfel,
Constitulia SUA are 7 articole fi 26 de amendamente (este drept, fiecare
articol arc un contnut foarte bogat, ce poate forma mai multe articole in
sensul actual al tehnicii legislative), Constitulia Chinei arc 138 de articole,
Constitr4ia Portugaliei are 298 de articole, Constitu{ia Indiei din anul 1949
a avut inilal 392 de articole, dar in 1987 s-a mai adiugat partea XII $i
astfel lmpreuni cu alte modificdri s-a spodt numirul articolelor la 395,
plus cateva anexe; Constitulia actualA a Romaniei are 156 de articole.
Secfiunea a IV-a. Supremalia constituliei
118 Una din problemele qtiintifice mai puln abordate frontal este funda_
mentarea qtiintifice a supremaliei constitutiei. Nu trebuie se intelegem ci
aceastd problemd nu a preocupat pe constitulionali$ti qi cd nu este prezentd
ln teoia qi practica constilulionald a statelol. Nici nu s-ar putea altfel,
deoarece ea tine de locul constitutiei in sistemul nomativ, de iemrhizarea
actelor normative, a sistemului de drept, $i in orice caz de locul dreptului
constitulional ln sistemul de drept.
Interesant insd este faptul ci suprcmalia constituliei apare ca un lucru
$tiut, firesc, de necontestat $i de aici lipsa unor preocup{ri directe penhu
motivarea, justificarea acestei supremalii. in general, s-a afirmat qi se afirmd
caracterul de lege suprcmd al constitufiei, dar aceasti afimalie este acceptata
ca o axiom5, ce nu mai trebuie demonslrad, ca ceva de ce gi incon_ l
testabil5 notodetate. Preocuperile pentru justificarea suprematiei constituiei
s-au expnmat prin definiliile ce i s-au dat, prin explicaliile privind adoprarea,
modificarea qi abrcgarea ei, dar, lntr-un fel, indirect. Iatd de ce ni se pare
cr, in orice caz penffu $tiinla drcptului constitulional, discutarea suprematiei
constirudei nu e\te inulil;. DouA probleme prezin$ mai intii i"t".es teoreLic
si anume lglste suprematia cnn\lituliei )i 9fm se lundamenleaztr ea
itiinm. t
$.1. Conceptul de supremalie a constituliei
119 Spuneam cd sup.emalia constituliei apare ca ceva firesc, de notorietate,

vorbindu-se fie pur Ei simplu despre suprematie sau folosindu-se $i alle
exprim&i precum: valoar€a juridici supremi, super legalitate (Marcel
Prelot), legea supremi (Georges Burdeau) elc. Toate aceste expdmdri
desemne zl insb una qi aceeasi calitate a constitutiei gi anume supremalia.
Teoria consdt lizi 63
Ce este, deci, aceasti supremalje ? O scultd incursiune in ]iteratura juridici
Astfel, unii exptce supremalia constitutiei prin faptul cA aceasta este

,,Iegea legilor, legea suBremi". Allii consideri cd supremalia constitufiei
pe planjuridic este o rezultanta a faptului ci modilicarea ei hebuie adoptatd
de cdtre parlament cu majoritatea calificatd de doud trcimi din numirui
total al deputatilor, sprc deosebire de legile ordinare care pot fi adoptate,
modificate, suspendate sau abrogate de acelaqi otgan cu majoritatea de
jumdtate plus unu din numdrul total al deputafilor care il alcbtuiesc. intr-o
alth opinie, suprematia constitutiei se explicd prin faptul cd legea funda-
mentali ocuph un loc principal. fiind o lege fundamentald care sti la temelia
organizirii statale ti esle baza juridice a intregii legislatii, addugandu-se
cd supremalia sa se exprimtr fate de legile ordinare in deosebid de conlinut,
formd qi putere juridici. in lileratura juridice indlnim qi unele explicatii
mai nuanlate, care arati cA, fie scrjse sau cutumiaa5, constitulia este legea
supremb a statului, pentru ca apoi si se explice cd suprematia constitufiei
rezultd din continutul acesteia (supremalia materiali) Qi, uneori, din forma
in care esle edictaud (supremada lormalar.
Ce rrebuie .5 i'r!elegem deci nrin supremalia constiluliei 'Credern ca 120
mai intei r' csre ^ ."llr.r. . .nndir tiei fo !-:sdtuA) crre o siluea/:r
g99fiIi.or@5-frstat qi
ungfiri, ea tico-iuridiad
realitxti
S
urre exorimi
de drenr- ci in
social poliric implica un conlinut normalir gomplex. dar binEntcles si

imporraiii€ cons€ci n{e srqr.le )i iuridice. Acea\U cdlirate a con\riruliei lacc
ca, pe bine dreptate, in literatura juridice sd se pund int ebarea de a sti
care este sursa valoriloi_tqLorale, politice $i juridice ale constituiiei. T.ebuie
deci sd ciutem motivalia Etiinlificl a supremaliei corlstirutjei, semnificatia,
finalitatea $i consecintele sale.
S.2. Fundamentarea stiintifici a supremafiei constituliei

Majoritatea *t".it.u,nu i auzelor suprematiei 121
constituliei; ei s-au multlTl4g:!:ljEnarea ei. Cit prive$te pe cei care au
64 Drept.onst ulional institaii politice
ners rn\a mxi deprle. ce poate cn,rsrar. o drversitare de rno,lu# Unij
lasi_si.se inteleasi ch supremalqlgllllgisll.3 "urori
fuld&lg-pg_mpiui
-l!839(!! nrec;'ra ae ra .u@;,i;-
rlon"lirare. de Id ideeo te\acla. de rhrelr crr legal,late"';n (en.ul
cel mr;
gen€ral se sprijine pe principiul consritufionalitd;ii.
In alte opinii. 'e fundamenlea/r \uprema!ra-gt0!14,.11.j-qe-!Ql!!tnutul
2/ . lorma
tr et. tn mod deo\ebir relinc arci arenli.r opini.r polrj\it (areiJ.e
4'ofte-vorbi de o supremarie maieriali qi de una iormaii, pl""e;; ;; i;
cele doui sensu sub care este analizati uneori constitlltia, sensul mate-
rial si sensul formai. Suprematia materiald se motiveazi Drin aceea ci
rnlrergr ordine juridica \e baTea/a pe cun\titulie. Fiind Ia o-iginea l,rrregrr
acrivilSli turidrce cc \e dectaioar:r inlr un j,ar, ea ertc in nod necesar
superioari tuturcr formelor de acdvitate deoarece ea singurd determini
valabilitatea lor. Ea este, in adevitatul inleles al cuventului regula funda_
mentali. Superioritatea materiali rezulte din faptul cE ea regiementeazi
competenfele, fapt ce are drept consecinli cd asigure intirirea legalititii si
\e opune ca u" ort"n investtr cu o competenla s; o delege.ltei
auloril;!i.
Cet prive$te suprematia formal:i a coDstitu!iei, ea esie expticatb pJn
divizarea constitutiilor in constitutii rigide si constituqii suple, piecizindu-se
cA redactarea constitufei exteriorizeaz6 forta deos;bite care se djj
dispozitiilor sale. Criticii acestei teorii susrin cd distinclia dinre constitutiile
dgide si flexibile (suple) este plrr fomali
$i tine nu de materia de care se
ocupi constituiia, ci de formele sale specifice de elaborare. De asemenea.
numai in caz de rigiditate constitulionali se poate vorbi de suprematia
formala a constitutiei.
- Alli autori tundamenteazi suprematia constilutiei pe ideea de democra-
tism. Aceasti argumentare porneste de la constatirea in sensul cereia
conslitutia este unul din mijloacele juridice principale de realizare a demo
cratismului'in activitatea de stxt. in acest context se arati cA..suvernare,
reprezenrati\c. .,eparitia purerilor. \uprcmdia con\lirutiei apari cu urluri
di'erile, cd rn\!\i con\rructi4 prin\.ipiulLi democroUc. care. reoreri., le do_
mini, dar care nu-$i dobande$te adevtrrata sa valoare practich decAi gratie
lor". Cei care argumenteaze sau numai discuti aciasti fundameitare
folosesc notiunea de democmtism fie in acceptiunea ae principiu, fie
in
cea de caracter specific al pulcrii de stat.
122 Succinta prezentare a unor argumentiri permite constatarea in sensul

cireia.deseori s-a lundamentat 5i se tundamenteazd supremalia
constitutiei
pe insi$i constitutin, pe conlinutul, forma forta ju.i;ici
$i a nor-.lor care
o alcdtuiesc. Trebuie deci mers mai departe, la carrzele care l"git;;;
aceastl suprematie. in acest sens uot]l ob...uu a;n opinilte p.ezintate
ca
nivelele succesive in carc s-a realizat fundanlentarea stiintilca'a
suprematiei
constitutiei sunt:
- fundamentarea pe insi$i constitutie
$i anume pe conlinutul, forma si
forta juridic[ a Dorme]or pe care 1e conline;
Teoria constitutiei 65
- fundamentarea pe principiile fundamentale de organizare $i

functionare a organelor statului;
- fundamentarea pe triseturile puterii (puterilor) statale.
Recon.iJerAnd inlreaga dirculie a\upra \upremiliei conJliruliei. pulem
obse a ci fundamentarea $tiinlificl a acestei supremalii trcbuie ctrutatl in
dialectica fenom€nului statal-juridic, in complexitatea fi logica feno-
menelor economice, politice, sociale $i juridice, in interrelaliile dintre ele,
identificend corect $i distingand cauzele $i condiiile, de efecte $i consecinle
ii, bineinfeles, de garanlii. Astfel vdzute lucrurile, apare clar cd funda-
mentarea $tiinificb a constituliei inseamni idenlificarea cauzelor care
determini conlinutul Si forma sa, precum $i pozilia sa supraordonati din
sistemui de conducerc social5. Plecand de la constitutie, va trebui deci si
identificim lan$l de determiniri, de nivele de determinare a supremaliei
acesteia. Pe un plan mai Seneral, identificarea acestui lant de cauze qi
efecte este inlesnid dace vedem colect corclaliile dintre drept qi economic,
dintre drept $i putere, dintre stat Ei economic, dintre toate aceste categodi
qi polidce. Astfel concepute fi vdzute lucrurile, vom observa cd daci statul
Si dreptul sunt mijloace de realizare a politicii, iar politica este determinatd
sau condilionatl de starea socialS atunci qi consfitu$a (partea principali a
dreptului) este determinati in ultima instanli (cat prive9te confinutlrl, forma,
func{iile fi pozilia sa juridicd) de conditiile maleriale $i cultrrale din
societatea datd.
Solutia problemei impune un lant de determiniri care ftebuie se inceape
cu identificarea locului constituliei in ansamblul sistemului politico-juridic.
Pornind de la premisa conform chreia $i constitutia este tot o iege, deci
parte a drcptului, in calitatea sa de lege fundamentali, ea are un continut Si
o [ormi deoqebrrel ins-. [und:lmentarea supremariei consliluliei le
continutul fi fbrma sa nu este satisfdcetoare. Con{inutul ii forma constituliei
sunt rezultatul unor cauze econornice, sociale Ei juridice. De asemenea,
nu este convinghtoare nici distinclia rcalizati in doctdnd inlre supremalia
materiali qi supremalia formali. Supremaga constitufiei este una singurd,
indivizibili, ea putand desigur avea consecinle asupm continutului $i fomei
constilulei. Ca lege fundamentald insi, constitulia este expresia vointei
guvernantilor, a poporului in ultimI instant6, vojnti strans legati
(conditionatf,, determinate) de contexhri economic, social, politic $i cultu-
ral concret din societatea in care este edictatd. Aceasttr trf,seture explictr
conlnutul Ei forma constitutiei. Totalitatea factorilor economici, sociali,
politici qi juridici, care se afld inlr-o strensi legiluri $i interacliune intre ei,
in mod indivizibil, reprczinta conditiile care influenFazb legea funda-
mentali si supremafia acesteia. Ca atare, atunci cand dorim sd explicim
prevederile unei constitutii, ca $i pozilia sain sistemul juridico-statal, trebuie
sd observem cu atentie starea materiald a societdlii date, relafiile sociale
dar $i politice, ideologia $i religia.
Drcpt constitulional si institulii politice
$.3. Consecintele juridice ale suprematiei constitutiei
123 Pozitia privilegiatd a constituliei in sjstemul de drept implici o multi-

tudine de consecinF juridice, unele care privesc chiar constitutia, altele
care privesc reslul dreptului. Analiza noastri se va limita doar la
consecintele juridice, adicd la acelea care evidentiazl ce suprematia
constitutiei este o realitate juridicd $i nu o simpli leorie, cI ea este realizatb
printr-un intreg sistem de reguli $i practici viabile.
3.1. Consecinfele juridice privind adoptarea constitufiei
124 FatA de continutul $i scopurile constitufiei, dintotdeauna s-a pus p.o-

blenu unor forme speciale (proceduri) de adoptare, care sE pune in valoare
supremalia acesteia Ei deosebirile fali de restul dreptului, dar mai ales fafd
de legile ordinare. Adoptarea constitutiei hebuie vdzute ca un proces com-
plex, cu profunde senuifica{ii politico-juddice, prcces ln care se detaEeaza
clar, a$a cum de altfel am explicat, cel putin trei elemente $i anume: ini[iatrva
adopterii constitutiei, organul competent (constituantul sau puterea
constituante), modurile de adoptare.
3.2, Consecinfele juridice privind modificarea, suspendarea

qi abrogarea constitutiei
125 Constitulia, ca lege fundamentale a unui s!at, nu poate rdmane insh

neschimbatd. Ea sufere in mod iresc unele modificiri ca urnare a core-
lafiei ce exisfe $i ftebuie sd existe lntre drept $i dinamica economicl $i
sociali. A$a cu am vizut anterior, modificarea constitutiei trebuie sd
se realizeze prin procedud $i fome care si puni ln valoare locul consti-
tuliei in sistemul de drept. in legeture cu modificarea constitutiei consi-
derlm cI prevederile constitulionale trebuie sd se caractedzeze printr-o
stabilitate spodte, dar aceasti slabilitate trebuie sd fie in primul rand rodui
realismului constitutiei 9i nu al unor procedud de modificare exagerate.
Nu se poate pierde din vedere ci viata sociale $i economic!, c5reia preve-
derile conslitutiorale i se adreseaza, cunoa;te o permanenti evolute. In
mod firesc $i constitutia trebuie si !in5 pasul ctl dinamica socialx si econo-
mice. Altfel, prevededle constitutionale pot deveni o frand in dezvoltarca
societdtii la al cirei progr€s trebuie sA concure. ln strinsi legdturd cu
adoptarea $i modificarea constitu[iei se afle $i suspendarea precum $i
abrogarea constitutiei, care, de asemenea, trebuie sd puni in valoare
suprematia constitutiei.
Teoria constituliei 6j
3.3. Deosebirile dintre constitufe si legi, consecinte
ale suprema{iei constituliei
Desigur, intr-o vizidne foarte largi, dar corectd, constitutia cste

_
lege. Cu toate acestea pozitia
$i ea o 126
supraordonatl a constitutiei se manif;sE si
in raport cu legea, fal5 de care se fac trei mari deoseblri: de continut. de
lormd si de putere juridicb. Acesre deo.ebiri pol Il llcule insa numai dup,
ce vom cerceta $i legea ca act juridic al parlamentului.
3.4. Corformitatea intregului drept cu constitutia, consecinfi

a supremaliei constitutiei
Constitutia, ca izvor principal al dreptului, este deci parte integranti a 127

acestuia. Prin conlinutul Si pozilia sa in sistemul de drept, constitritia
comandd lnsd intregul drept. Reglementand relatiile sociale care sunt
esefi1iale pentru popor, relatii din toate domeniile vietii economice, politice,
sociale si cultu.ale, constitutia stabilelte principiile fundamental; pentru
intregul drept. Toate celelalte ramuri de drept i$i gdsesc punctul de piecare,
la nivelul celor mai inalte p.incipii, ?n si numai in prevederiie conititutiei.
Ramurile dreplului dezvohe aceste dispozitii de p.incipiu, dar nomele lor
febuie sd fie in perfect6 concordanF cu litera si spiritul co.stitutiei. Orice
abatere de la aceasti concordante este considenth o incelcare a constitutiei
Si a supremaliei sale. ducand la nulitalea di\poziliilur legale in cauT:r. I na
din modaliixfile pdn care se poate constata eventuala abalere a normelor
legale de la prevederile constitulionale este controlul de constitutionalitate.
Aceaste consecinti a suprematiei constitutiei se va observa lesne atunci
cand vor fi analizate conditiile de fond si de formi ale valabilitetii actelor
organelor statului.
Din aceasth reguld a conformititii rezulti $i o a doua consecintb. Astfel. 128
in cazul in care o Jispo,,ilie (on.rrrurionali esre modilicarb, in mod obli
gatoriu trebuie sd se modifice qi normele din.amurile aie drept
corespondente. Aceastd modificare se impune pentrlt ci in permanenid
trebxie respectate concordanta intregului drept cu constiiu{ia. Daci
modificirile sunt obligatodi, ele nu se realizeazl insi automat, de indatd,
ci aceasta depinde de faptul dace norma constitulionale noui este de aplicatie
mijlocite sau nemijlocit[, problemi de mare interes practic.
$.4. Garantiile juridice ale suprematiei constitutiei
Supremalia constitutiei este o rcalitate incontestabil5 si nu o simpld 129

afirmalie. Menlionati la nivel de principiu general al legii noastre funala_
68 Drept constitulional si institulii politice
mentale in chiar primul s{u articol, ea reprezinti o obligatie opozabili in
egald mdsurtr arar autoritetlor statului cdi si tuturor celJrlalt"
iuO;."t" J.
drept. Ea implice o serie de consecin[e juridice, dar se bucutl in
acelasi
ump^)i de garan{ii. Desigur. garanliile.uprematiei consrilurier po.
ti tormLr_
lare rn feluri, Vom retine tn\a cea mat impodanl- con\ralare ce \e
pgat: ^diferileanume ca <upremaria con\(iluriei beneticiazi de gartnrii ia
,f1ce
ni\elui intregului 5i\lem de drept rcrre fac ca sisremul normltiv.a
tie
aplicat $i respecrat) qi de garantii juridice specifice legii fundamentale.---
4.1. Controlul gen€ral al aplicirii constitufiei

130 Situat la nivelul ansamblului sistemului normativ, cont olul general al
aplicirii constituliei este rezultatul faptului ce intreaga activitate starale
eqre deLerminir) :i organiT.lii prin con\lilulie. Con.iir:lia .tarornice.re
I-ormele lundamentale de realizare a puleril de stal. c
egoriiie de organe
ale statului. precum si compeLenta acerlora. Acecl lucru la.e rrdnld rn
vedere cb puterea poporuiui nu exclude, "e
ci dimpotrivi implici, presupune
o diviziune a competenFlor si o aulonomie a organelor statului.lnsd ioat.
autorithtile statnle Febuie sa-fi desfesoare acdtitatea in conformilate
cu
legea fundamentalh $i in limitele stabilite prin constitu{ie. pentru ca
lucru sd nu remani doar la nivel teorctic, orice constitutie organizeazi
ac;
$i
un sistem complex ii eficienl ale control al aplicdrii .u1". Ei r"p."rinie
prima garan{ie juridich a suprematiei constirutiei si se manifesti
la nivelul
tutu.or actelor juridice dintr-un sistem de drept, in primul rind prin
modalitdtile de verificare a conditiiior de fond si de formi ale actelor
ei ise
de autoritdtile statului. Acest contrcl este general, in sensul ci el
cuprinde
toate formele activitetii statale si este efectiv, adicd se concretizeazi
nri,r
toate formele Ei cdile de control statomicite intr-un stat.
4.2. Controlulconstitutionalititiilegilor
131 Garan(ie juridicd a suprematiei constitutiei specifici legii
fundamentale.
controlul constituliolralirf,fii legilor este activiraiea organi;ate
de verificare
a,conformiralii legii cu_con.tiludx. iar ca in.riruLJe r driptulr,.onrl,,;ii;;;i
el cuprinde regulile privrto.rre la org,lnele compelenle a fitce
acea\la \e.i
rrcare. procedufi de.urmat pre\um
Si m)surile ce pol fi luale dupa realirare"
acestel procedud. In geneml, controlul constitufionaliti(ii
legilor este
t"'un, a supremrliei concriruLiei. rofo.,inar-r! J.,ifu]
l-olll1:t1, ,9"
rormutan dilerrte '"
precum canctiuned supremalier tGeorge. Burder-uy,
garan!ia caracrerului de supremarie a consrirufiei
sancfiunea viold.ilor regD]ilor constirulionale (Maicel
1anir6 Haurlouj,
i'relot) i;
prive$te pe Tudor Ddganu, el scrie ci
,,in scopof a. u "i;. ";:i
.up..*ui;o
constitu{iei s-a incercat apoi sA se giseasci un mijloc"on.ofiju
pentru u."'
^rig;n
T?oia cont utiei 69
respectarea ei, nu numai de administrafie justitie,
si {iar $i de puterea legiui_
toare. Acest mijloc a fost instituirea unui organ.eruia
competenla de a face inaplicabile legile- conrrare
i r'-".".r""l*t
constitutional", "r"i ;ri;;;;
TtTLUt AL il-LEA. TEORTA CONSTtTUTIEtt1r
Capitolul L Constitulie 9i constitulionalism.

Suprema!ia Constitu!iei
Sec.tiuned 7. No.tiuni generole desprc Constiturie
51. Aparilia Constituliei
Problematica privitoare la Constitutie qi constituliona ism este sus-

ccprrbi.a oe ample cors dera!ide ordin isloric.
Din punct de vedere etimologic, cuvantul provine din
'constitulie"
substanlivul latin corstiiuro, care insemna dispozilie, ordin. in sistemulde
drept roman, Constitutia insemna edlciul semnat de imparat ce cuprindea
decizii cu caracler general privind diferite domenii de activitale 9i a ceror
lortajuridice era superioare celorlalte actejuridice adoptate de autorilelile
publice ale lmPerlLlluil'zl.
Primele legiuirj conlin, in esenla, pincipii generale de drept care vor
sta la baza Constitutiilor de maitaziu. Aristotelavansa ideea uneiforme
de guvernemant bazaie pe un corp de legi fundamentale. Promovarea
drepturiLor 9i a libedalilor prin lege, intr-o societale in care toJi membrii
acesleja se supun legii, o intalnim la Cicero. Tiburile germanice, in perioada
Evului [/ediu, aveau diverse setu de legi scrlse sau regu]i cutumiare. 1n
Japonia se reline existenla unei Conslitulii inlr-o iorma primare, bazaie
pe preceptele budisle 9i principii morale. Pentru ldrile islamice, ca vechi
documenl cu aceasta valoare este Constitutia (Carta) din N,4edinal3l.
Conceptul de constitutie, in sensul modern al acestui lermen, care
desemneaze, de principiu, un act scris unitar, alcdluit din normeiuridjce
investite cu forte juridica supremd, ce reglementeazd aceLe relaliisociale
hr Prellare d n [,'1. SAfiA, Orept constiunoEl pi insitulii po]itbe. Val. L Teoria generah
a dreplului constitufional. Drcptuti ti libenali, ed. a3 a., Ed. Hamanglu, Bucure9ti,

2016, pp. 63 !i !rm-
rq Penrru o abordare detalale, a se vedea C. LoNEscu, Iratat de drept conslitL4ianal
contemporan, ed. a2'a, Ed. C.H. Beck, Bucwe9ti,2008, p. 166.
13) T. HABpt
, The Conplete l.Iat's Gui.le ta the U.S. Constltutlor, ALpha Book,
2007, p.4.
Curs de coniencios consritulionat
fJndame-lale. esentiale pentru nstaurarea, menri-erea gi exerc,rarea

putenr. adoptate potrivjl unei procedur, spec alp
$t solernne, esle ma;
recenl. Acesta poate fi atagat secolului al Xvlll-lea, de cand daieaze gi
cea mâiveche Constitutie in aceastd acceptiune cea americane di;
1787. ln Fu.opa vorb:m despre Const,tulii scfise mailerz iu, ,n anul 1 /9.
(Polonia Si Franta).
Aparilia Constitutiei ,,scrise" a fost, in esente, un rezultat al luptei
-impol va ideiide putere absolute. Dealtfel, principalul documenl cu privire
la care seapreciazacd a stat la baza Constitutjei americane este Magna
charta Libeftatum (1215). chiardaca acest document oferea prea p-utin
penlru cetdteanul obi$nuit, fiind in principal in beneficiul nobililor care il
sprijnisera pe Fege. semniticalia esre puternica. deoarece. pFntru
p'ima dai6. Regele devenea subiecl "a
at legir. ia, nu aulor at ei, putFrca
regalS iijnd asliel limitatd prin legetrl.
Prin adoptarea Constituliilor scrise a fost accentuate dimensiunea
juridice a conceptuluide conslitutie, aceasta nemaifiind un ansamblu
de
reguli scrise 9i nescrise, cristalizat in iimp si legitimat prin traditie, ci o
regreme.llate aost'acla. IorrrLl'ata tn scris 5i aooptala de reprelentan€
nationala, cu caracterde lege,,supremA,'. Ca o consecinla a semnificali;i
9i roluiui acesleia, au inceput sd tie judecaie, in rapori dedispozitiile s;te,
de principiile abstracte pe care le incorporeaza, atat actele ac!unile
9i
factorilor poliijci, cat 9i legite 9i instituiijte. in cazutin care nu saiisfac
exigFnlele co4slilLrrionale. aceste acle Siacl.u-i suni considerare ca lii.td
losite de leg'i:milate li. prn urmare. Jipsire defoia obl:galorie I.ConsLlutia
Statelor L.Jnite ale Ameiciideclare expresin aceat sens, in art. Vl parag. i,
ce ,,Aceas6 Constitulie [...] va fi legea suprene a
lerii; judecebrii din
fipcare stat i se vot supune in consecintd , Esle rextut pe care. de akfel,
a losl rnlemeial conlrolul de .onslitulionatilare . tnrrucai n.l conslinreilF
doar suprematia Constituliej, cj 9i posibilitatea judecatorilor de a nu lua
in considerare legile contrare acesteia,
Evolutia succint prezeniata cuprinde, in sinteza, urmetoarele idei:
sup'emaLia Jno. princ;p i tundamenlate;
-nevoia de a le conslinli tntr-o fo.m6 sctisa:
t \A. BA.'\ Eratutz istoti.d a con-cptulut dp Consrrr,lrp. rn S- D oN ,

"
T.S. l6\d,1. , ooFD.) Desple ron! uirc f t .onslrdonahsm. Ltbct dmrarum toan
Muraru Ed. Hamang u, Buclreqti,2006, p. 19.
CazulopFre inld Maibua v Madisoht aa3. acrr-rpvorrrFtaIlsecl .rpa
dedi.alacontrolu ui deconstirurio.ahr.ra
ll Teor a Consiiiutie 9
- iniiinlarea 9i inzestrarea unui corp judiciar (instanle de judecate

sau Cu4i Constitulionale) cu instrumentele necesare pentru a asigura
supremalia principiilor constiiulionale asttel instituite asupra ansamblului
legisla,tiei 9i a instituliilor statului.
Reunirea acestor idei 9i concepte s_a realizat pentru prima data in
Staiele Unite ale Americii, dar in prezent ele sunl considerale a fi de
esenta staiului de drept in intreaga lumelrl.
52. Constitulii cutumiare. Constitutii scrise
Fala de cele aratate, rezulta ce distingemintre situaliiin care normele

constiiutionale su nt sistematizate intr-un act unic oriin maimulle acte,la
care se;dauga, uneori, reguli cuiumiare. sub aspect conceptual, docirina
prezinte, in raport de aceasta distinclie, categoria de Constilulii scrise 9i
cea de Constitujii cutumiare.
Constitutia ;utumiar; reprezintd rezultatul, experienla practicli qi
traditiei in doineniul relatiilor sociale fundamentale statale ale unui popor,
crislalizate de-a lunguliimpului. Principiile astiel desprinse au cdpatat
in limp o puiernica rezonanle in con$tiinla colective, fiind respectaie
intocmai ca legile scrise.
Consiitulia scrisi a aparul ca reaclie impotriva cutumei, considerata
incede, incomplete, intr-o continud miqcarel2l Aceasta se impune a fl
reglementata inlr-o formd concisa 9i sistematice, potrivit ideli in sensul
ce,,nu existe Constitulie dace ea nu poate ii puse in buzunal't3l
Avand in vedere ce in majoritalea covar$itoare a statelor exista in
prezent Constitulii scrise, se apreciaza4 c5 exista o bndintii cvasiunanime
de recunoagtere a valorii instrumentului scris, sistemalic ai integrator,
fale
'
de practici 9i cutume.
Avantaiele iormei sc se a Constituliei sunt inconteslabile Astiel, loma
scisS permite cunoaqterea de catre cetalenia Constituliei 9i educarea in
spiritu I respedei i sale. Se asigu rd astfel 9i dezideratului securitalii juridice,
in sensul ca ceteteanuL sa aibe la indemana un set de norme clare 9i
l
t
rr A se vedea 1,4. CAppErtrLW. CorEN, Canparalive Canstitutional Law: Cases
{
ard Mater?r/s, Bobbs-Merrill Company, Indlana, 1979, p. 11.
Ia GN. l^Nc\-), Praeclui canstitulionale. Drept proBual constitl4ional Ed. l'/onltoruL
Oticla, Bucuregti, 2010, p. 34.
r.r T. PHA NE, apud L. MURAFU, E.S. TiNnsEscu, Drepl corsr'lqito nal $i institulii palitice'
vol. l. ed. a l3-a, Ed, C.H. Beck, Bucureau, 200a, p.49

rr V. Ducucscu, C. CntrNoru, G. DucllEscu, Drepl corsrlulional conpatat, \o I
ed. a4-a, Ed. LLrmina Lex, BucureQti,2007, p.72.

10 C!rs de contenoos
contencios constilullonal
consti
'
conc;se. ca pavaza peniru ap;rarea dreplurilot siqararrarea parliciperit

la
Vrarapo tCa. cu conccCinla cOreclei Si dernocrarCei funCliorar i a insiLUtijlor
stalului, Naporeon sp;neaca o Constilui;e kebu:e so t" s"rnasioo.crij,
,
subl,n:ind facititalile pe care ourerea Je poale regasi tnt,_un lexl
nu foarte
0recrs $l ntci loa/e co'lstrdngator. lasand o rdrga pLlere de tnlerp.etare
guvernanlilor. Desigur ce preocuparea nu este aceeagi pentru
cetdleni,
iar echilibrul treouie gasit rnl.e gene,alitalea -exlelor g; lormu area
lor
loarle minurioasa. care ar risca tnsd se alecteTe autor,tatea ConsliLutiei
'ef,ecta tradiiii imporlante si o e"perienla notatita.
^ 9i,ul.,Or*
Constiltr liile .,nescr,se ru ool sJolin; tntocmai axistenra unujcorp da reguti
precise. reunire t1k.un sjngurdocufenr. cuorinzdnd regulitefundamenUre
de o.ga-ilare si lunctionare a siatului. Co"strrLrlia sc;isa asrgura o
mai
mare stabilitate a instiiuliilor politjce
$i o garantie impotriva a:rbitrariului
guvernanlilor.
De altlel, in prezent nu mai exista Constitutii cutumiare pure, cjdoar
forme.mixte, fiind insd pastrat5 in vjrtutea traOiliei. nceasia
_denumirea
este situatia in Marea Britanie gi in Noua Zeelande, unde subzisE
atat
culu ma constitutionald, cai gilegjscrjse, care, impreuna, conslituie
sisiemu I
constitulional. De asemenea, Israelul nu are o Constiilltie scrisd sub
iorma unui act unic.
Astfel, I\,4area Britanie nu are u n documeni scrjs unic, care se se iniitLrleze
,,Constitutie", ceea ce nu inseamna inse ca nu are o Conslitutie. Aceasta
cupr'nde o parle nescrisa. fornara din drepl.-julriar. si o parle
scrisa,
alcaiJitb din preceden l judi.,a, tcommon law- culumeJe sanclionale ale
judecato4 $i acte adoptate de legiuitor (stalL/to,y /awJ.
Astfet, ,,Constituiia
IVIarii Briianii" cupdnde: Mag, a Chafta Libeftatum (12t
51, eeiiiion of nigit
\1628), Habeas Cotpus (167s), Bitt ot Bights (16itg), ictut de stabiti; a
succesiunit la lrcn t17oit. parhament Act t1g1t si 1g4g).
Representa-
Iton,ol.Ihe Ppople Acl 11963). Human Rights Act r1998 imponant
de
sLblin:at deoarFCe cod:lica in dreptut bt.,a"ic Convent,a pe;l.u apa.d_
rea dreptunlo. omulu: si a tibertalilor lunoaTenrale, oferind
Jn re.nediu
.ntern rn caTul incilcar:t acesteia). acte alaluri de cdrp
sLbzista cutJme
sr precede^r judicia., Cea .nat nare oane a practici, consiiiLliona.e
se
rnleme'at; pe obteiJri. care au aparut evoluar oe_a lungul
principii orecurr imDarliatrtatea S:au t;mpului.
spFaker-ului Camer"i Cominelor,,es_
ponsabililatea colectiva a Cabrnelutui
9i responsdb litatea :nd;v;duala a
n n'Flrl or nu se inleme:aza pe sialLlle. oocJrrenle sau holarerijud,c;arc,
rr P. AmNr, B. [4rH EU, Droit constitutionnet

-. et jnstitutions pajitiques, 29" ed.,
L.G.D.J., Paris, 2017, p. 7j.
ll. Teora Constiluiie 11
ci pe acceptarea unei practici generaje pe parcursul aniloy'rl. Avand in

!edeIe dceasta uonsttucrie succesiva a sistemu lu i cons litut;o
â brita'1ic,
c0lsrderAm sLlgesrivb descrierea oa ca o casa veche. mod ficala out,n
cate putjn de cetre divergi constructori, de o aga manierd, incat iI e;e
greu se ii descoperi struclurile de bazerrr. S-a relinul ideea potrivit;areia
.insdgiinsulaitatea geografice explice, intr-o oarecare mdsura, caracterul
or gind' al Consrirutiet brilanice. iarabsen{a unottomenle cririce de alver_
ou'd oi-
storia Reqatujui Unil 1...1 a coniibuit la past,area tncrementala
Sinedisputate a u nor tradilii ancestrale,Fr. Astfelse explice, de exempl!,
conservarea principiului suveranitdtii parlamentare, poirivii ceruia nimic
nu poate prevala asupra voinlej reprezentanlilor poporului, parlamentul
putand lua orice decizie, fare a ii ljmitai decat de propriile rigorl de
ordin
moral. De aici interaciiunea djlicila cu principiul prjoriteii de aplicare a
normelor inlernalionale- avem in vedere maleria drepiurilor ornuluj. Astfel
cLn o-a sLb iniat4. .,oogma suveraniarii parldrnenlare con alice llagrant
rnsasr rdeea de suprematie a ConstitLrlreigi Jace irnposibilconl.olulcon_
<litJriona[Latii acle.or adoolate de patanentul RegdtJlui lJnil,
idr aces.
l!cru a determinat chiar Camera Comunelor sa examineze cu atentie
posibilitatea uneieventuale codificeria Consiitutiei Regatului unit,,, ce;a
ce ar constilui o decizie gi
'istoricd revolutionare,,.
Precum Marea Briianie, lsraeiul fu are !n act unic cate sa traleze in
mod unitar problemele care fac in mod traditional obiectul Constiiutiei
Principalele probleme constiiutionale sunt r;gjementate pe calea u;or
lag, rle Knesset-ulri . de exemplu: Legea cu pr'v e ia .munitdt;le.
dreplJri'e Si Indalori.ile membilor Knelset.ulut (1951r. Legea cu privire
la Knesset (1958), Legea fundamentale cu privire la p5m-antul siatului
lsrael (1960), Legea cu privire ta presedinteJe statuiul (1964), Legea
cu privire Ja guvernare (1968), Legea cu privire la alegerile din Knes:set
(1969),_ Legea fundamentate privind tibertatea ategerii ocupaliei (1992),
Legea fundamentata privincl demnitatea umana
9i libertatea (iggi). De;i
aceste legi de baza nu exprim5 in mod expres siatltul lor constitulion;l
rrF.S. PTNNEn apudV. DLrcLrFscu, C. CiuNoo, G. DucrlEscLr, op_ cri, p.31s.
'21
J. ALDEF, Canstitutianat and Adninistrative Law, MacMirran, ronrtra, I SS+, p. O,
apud FL.B. VAstrEscLr, Flre de niteniu: ttiunfut constitulianatisnutui eutupean,
in
rucrarea ed tat6 de Cudea ConstjruiiofaE a Romanieicu
dibjut zi etor consijiutionate
rran.o{omr.e, ed. a 4-. BLrcureti, 1997, p 37.
-.s.-A\rE . aodF\Constitut,ond Con"tura Bcaatutui Untt dt Maii Btttantt
s:!'k:dl: d- Nad. Consti0rte st"tcto, nenD, e ate Uniunt LLropenc Ld.\/ia. o.u
ur.rat, Bucuretti 2015, p.206.
r5r Denumirea corpului tegis aliv din tsrae.
curs de conteqo:
c9qqi9!4
12
$***m*
53' Conlinutul
normativ al Constitutiei
consr'1L"ion
11li"li"i"i"'* ",'.'"r
'4#nt[*:$f,:*;ffi;[fi.
'n
oof,"
""'o''
ia op-d''p ce@' dlpo { ord ro F' a "'on1':ru"e
'o'na
I an';r de guve nAm'nl

'lenroc
lLEg''" c,!!1,tu1,, 13
denlif;carea de conexiun, !i
sensut:noi ate Lnor norme regate ., penlru
roenltf,carea, interpretarea
$r aolicarea r consrilurionare su^r
Ln,.ratedrverse
:l*li T::T"'| pLr

ud o ,nrerpretare
;;; nu este l:;":i3"e"";lij'",Ti.,iiilij""l5i,ji:
rrlerode: grarnalrca,d.
", titerata ",;#;

lereoril:lpt:tor
Pe tangS rnetodele traditionale i,

compalib;la
enuntarl este de "pu"iii"r,
mentronar".lrroiu.
metooa
nrerprelarji evolurve. ca;;;;;r;"";"1;
",.i;j; i;;H"'.1i.,il,;lj'#;I jffi I
de evoruriire soc,o-cJ*J;;r:
caracterizeaza tn rnod explrcjt pr,ncipiile;onstrrLrionu,"
tu rdrca supenoara in .aoor1 de cet;tane no.ru
a, uulnj o f"on,
re9r poi i, inletese doar ca ,,ioiu]"."n"""li!
"on"ri,
un rnl.eg consoridar. ni"",rr C",i"ii"i"iiiial
rdcand ;mposjbilca rormele
pe ca;e le cuprinde so tre
toJlalu';dice $jnici..masurare mai ,e,aln:zare.l-'
rna rn derriment,,tcetei,atrel . Suni rsl
srruall in care anurnire pr;ncjpii sunt
considerar" p,o"u ju i;;;".;;
::T::::-,::l:l*l*eciar €j beêric,a7a de;ili;;l;;;; :Nll
-"!! wv,vd rld oespre o terarhte in sens for.nal.
,,
ci mai muri subslanlta,.
ConsUtLrUjJe regtemanteaza.
de rsem
;;;:,""il; Jffifr :':il:" :H,: J:,J,i
s'arL,rui. oe,'narorur"p.,re;
Iundamentele politjce, rdeoiooice
si retjoi.
,ocie,ari: rocui si .r,r pJ,jJ,"ip'"ri,i.J':iffLlH:li"::y";:1,,i:i
sla-lLtuJ jrrioic at persoanei s,
lehni;a
no'mF care regtementeaTa toale
consrilut,o"";":#;;; ;;;i:ll;;
:e:Pre domenir," u,",,;
oolficesrjuridica a le soc;ela tii organ
izate i. slal. Fegterne"rar",
".o"#iii_1o"";u,""1
O"lutil;;
a._a"ceslor domenii revi"e apoi iegijor. pe baza regLirlor
slab/lrle de COnstittnic lLnoa,nentare
Fernarcam, ca oiendinle a evolL tiet
,- consr, tuttonajism J [] i. jnleqrarea
r'-cons rLr,iile JLmii a unui catalog exttn;
ar drepruritor S. r,berlal,tor
runoar.eltale. prec"m s; reglementirea
unorme;;"i;; ;; ;;::i;:;
:,-r:stemenlarile internationale in maler;e. ln
posrbrlitatea ca, pe cale de nloa.""-pi"-uil"
reglementare jn "a".r
orepruri or s: ioerrar,ro, ru;;;;"";i;;,[;"ilii;iffi-
:ililil:i:,ffi:i:
!r De-e)<emptu, prtncipjLri
propo|iionaliutii.
:: "-l-menelierarnie poate ii sraoi/iia nlmai pe baza

"'.'"""" "
'l,l;:,:xg:::::^::
iisi;"
o i'% nie a ô metor "" -,,," ue dco'o avrlrd psre
""*-"""n511::.r;':li:; l"-l;:"1i1:
oosih'-
".*,, *s: "
r,"d;;;*.!"'rn
, .- Dod,e f tusrtc.raornprn.roe
:;iZiil.i},i.,X;:"'; j::;"j ^' c;":; ;;";; ;,';;;; : ;i;:;' i:'; :;i;":,i?
i|i::il:,?: !::;[
i
':,,:^:
:i;1.,"1n9::lr$i a instituriil_
consritu1onale 3:::ryli"#;iiiqffi:ff
" "".11; *l;[;i"; ;5:
c,nea consi.urionah Federari
".'i]3"",,'i"iliJii"'i'ilillixo.'"G' ,"""'1"'ii"r"
Curs de coniencios constiruiionaJ
;i:;f:iiii xi"Ji::::i,l ";;"::U..'::$ ;: : jt I,itfl t;",j,ilill,;

ffi::,: T,l::,5;,:::r:;
*r*,X#f"':*:;
Sluo* n,.",
*li*h:,
sl,
:;Hll:
,;":":l
:il;tf f:':ffi fr
rf:,j,',,,:fu
;: :'ffi :ll:,1i:mil*r::1#€$""i:"1::: l;,;j,i"^*;
;#ji;";'ffii*5fit"'ffiffi;
r#rrffiS*Fli*r;fi5:i.
-fiffi$ffi
mm- *ffi
ll. Ieorid Co.rst,ut,er 1c
( c'r'slttul;ondla
dn Rep,nrca A/lotdova. o fuuclie tansvet
c?l:Phe prcvedet canstitulionate , satapnn raponarF ta
'
k
ntr-un mod stmita, *
p,,i"ipi,,".oii"î
t ete,t roat e
stalut de ctrcpt. ctrcptut itc st tibetattte
pturarsmutpatitc etc. t. tu"*i*u[. oriiiii"
ea {iind nucteulbbcutut d. c"n"t,taan"titi...ic*i.
ornopuaJfo-stdedusedeC_rleaConsliturionala, ",
Moldou"i,,;;,e";;;
;i ;::,;:'{, i:::":,i:;y ai:: :,:,:; i::#:::" : i:::;!::i:,:ix:xy:
a.btecuvele otginarc ate ConstiLu4t.
dtn carc detjv) teytut Constitutiei ;n
": ptevazule n prcdnbulsi
care sunl
s,ne. in concli)il.;l;;;'
"f
.o'. opliunea caqtot ma preanbututu, prevaEa)::"''-
;;;;::;::
uIlu:r," :::yl:o.,
drL exemptu ti cons,itu,e valoarFz
dara de Corsiiluria BOm6n et
lralare,or inlernal:onate ,n .narer,a drepruriror
esle Ddrte . orin dispoz,riite exorese
o.uf, ," qolnlnl
""ru:. 1n ielsr-
dla art. 20 din ConstitxUs
'regrar;i or n ..btocut de cons litu.ionarita
'rernal'onare Drivloare
.
te... De af ta. . -corporr, ait"iJ,
ta dreDruiite
omr.h,i ,n Constirriiii" ""
.piJ"r"" .,ftil,
ilj,l ra
puarc lt^l 5:9:i:i:::ruate
ta nive, nono,ai sr una ornr,e mooat,lari.e _
rrat tToonarla _ pr,n aare ConbritLLiile
devin'rnrernauon.:te..
s,au , nrerra[tonatrzatc . lmpLrnand
interpretare, Con.t,trq,", ,n.irrnl,r,'"
L illdretor,r-ernatioâte ,n
maler:a d.eoltlri,or omLlri s; inlegrandu_,e pe
de co4slltLhona, atp. rn sensut de a te
1::-.]:-"--!1"*t"
,i'e'prelauva -onstitLtionala. eoi,l irofl jJ .^nsilrL o'fon vatoar"
,
an, ,o., n a opf"fp"niiJ
p'og'eslsta car plvesie rapo,urie
:^s-ol:t.e oin.r" Or"p,r, iniernjrinnr]
convenlronaraloreptur;lor ornulLrisjdreolu,
.a ,- er-ationa. nat;""r,. nii,i""i""
In acealia ma lerie oerermina asrr", ""rlrrll
a OonsLr-t.et.,fara a se recurge ta proceoura
,"a;i*lirnpi,ii,l
"
conpl,cata rigioa a unet
revrzurn tormaler!t !t
54. Definitia gi caracterele juridice ale Constituliei

Doctltna jutidica cuprrnde numeroale
de{inillt
colslilut e . irctLsiv din pJnct de veoere iJoToJic. ale coaceplului de
, a se vectea Faponut Curt ConslrtutionatF ", ",""."il"ir,Jri
"
., ,0
"- ."., ,20;
il : iJ ,
;;."i;;r": ,:l"i* 11,"|; ""-'-* n"
_ vv.r. LtsAxG, J U."i,"yEH lnLenatonaltzaxanofC. qo\,
'asrruliorr' / cB.
:n
-. >",ol,D./. op. cr'r. o. t167 l\,a. Nr'-D.
,^"_iiôli"iJ,;",,!li,n;i::::":;:;",!.;;:i:;:::::;;i:,1:i::::"i::":,::
-!roDe-n A4\ du cot oole an Ner:a
r. du cot eoe Ju io,"r" ,,""""_, , ;
-wooeA.nFs Fd t"sl L.utE.,ooear ."S.po
' A se vedea GH. taN.! op .l/, p. 27. zlp.,t "; " ".;;.d,"s
ll. Teoria Constituliei 15
,^1ll!!:?,31^ o:" ,*ro!"o Motdova. o tunctie tansversdta prin

rapoiarc ta
c:^t:?::l:vl!:ti.c:n?ittihoqate t intr un moct stmttar cu pnnctpiite
re.tentodte la statut de drepl. dteptuile senerate
$t tibetalile fundanlenale. d;Dbaa st
pturahsmut potdic etc. |.
ea liinc! nLl,jeul btocutui de conshlLtianatitatd: . Aceste
principii au iost deduse de Curtea Constitutionatd
asazlile popotutu expimate in Dcctatatia (Je lndependenta.
av,oldovei,, ,;eiegiiJi
atatandu-sc
c; aice interyrcare a Constituliei utmpaza sa lie p;;;;;;;"';
aatec|vcle oiginate ale ConsltlutieL carc sunt prevazute "o";";;in fueanbut gt
dn care,cteiva le^lut CanstittJtiei in sinp, in concluze. atun.icand
eîsta
mat mutte interpredti. opliunea co4torma prcamDulului
prcvateaza.\
Un att exemplu it consUluie valoarea dara de Consrit_lia
Romanie:
t'aralelor,nrernationale in maleria d.epturilor omulJi
la care Roma-ia
esle oade /. orin,oispoz,r,ije exprese ate arl,20 din
Co,rsfiruie .. in oensu,
rtegrant tor ,n ..blocul de constilutona lilale. . DealHel. r.corpo.aiea
acrelo,
iniernalionate privjtoare Ia dreptu iie omutui in Constitrliifu
sJtufoi *pi".i"il
tuna dintre tendiniele actuale la nivel mondial
si unadintre mooaiiti . _
poate cea mai importante prin care ConstitutiiJe
- devjn ,,internalionale,,
sdL ..:nre.national,zale. lmpunand inlerprelarea Constitutiei
tn lum..a
tra'aLelor inle'nariondJe in mater'a dreoiu.ilor o-nulut
Si inlegrjndu_,e p;
acestea blocului de conslitutionJt,lare. in sensL,, de a re
Jleri ua,oare
r-rerDr,etattva conslilulionala, legtuitorulconslituanl
romal a optar perl_
o solL.ie ptogresista cai pflvesle raponunle dinlle oreplJl
tniernalion.r,
convenlional dl dreptL ;lor omulJi dreptul nationat.
$j nati,icarea oitarui
acr ,-ternalondr in aceasld materie deiermina
astfelo modilicare jmplicjia
d Consir-.'ei,'ara a se recurge la procedura comp,icaia
tevtzu n Tormalea $i rigtda a unei
$4. Definitia Fi caracterele iuridice ale Constituliei

Doctrina juridice cuprinde numeroase clefinitii ale conceptului
de
constitutielsl, inclusiv din punct de vedere fjlozotic,
uf
A ,- \ede" p.oonutCL Consti.u-o.deJMordovei.
"tran""i]"grJi
.ongr-ss?o-5-20-Tdowiodos t". oe.oe. :h o: .onsro,1.qp
rq W C. CNANG,
e.ro.oova -S [4S.pot.
yEts,
J. F. /, tenationatizatian af Constitdihal
_ kw, tn t\,4. RosENFELo,
A, Sdo (Ebs.), op. c/i, p. j 167.
ProoenataDeureovon J,ailJ.-r_un.aprord.,ncr.
, -^__r-.:.i"i;,
I Ltnte7tution dFs t-qtes tntemdrchatcr 4n maticte
d- ora ()e
':.'::::: o::: tddr:tu|atque rcunan. a apptothcs tuancoloumdnes tace audett
curopeen. actas dL c;o tooue a1, ive.sdi, a
o- Co, .oe J _r o que i dncor oun,.n o.etLoes
europeennes. to L .-u.u Eurooean ar..pO-2:p .3t.
' A se vedea cH. tANcu op. dit. p
27.
16 Curs de conlencios constinrlional
popor Fi re{lectarea aceslorain Legea

dintre conqtiinla 9i devenirea unui
'" fundamenlale
Ea
;;;;; ;*u, abordara p"s'ratica d st'nsem
rn "aarrTdrad
';;;
acesior deflnilii doua
"
criteni de baze:
'"."i ," are i. vcderp conl;nulJl norn ativ
care
al
"r,i"i,"_a","rial. se deee'rneaza an'a'orul re-
'ip"i io acesr c'iteriu
dle o'ganizarii poil'Lo- ' alale
""i.,iii'li,]"
lJ,',i',';i"i'tirt"' '" pr;'rcip;ire de baTa al cataleanu''' o'gan )atea
i."olr,'i";r"ort*Lre ti stalu'ul jurioic de separarre ir
:,;:-:,;;;; pri-crpaleror autoritari pubr'ce 'eqinûr
;chilibru al Puterilor in stai; concacta'e a
"""n' formal care vizeala modaliralea oe
iiii"ii"
""
r'1"pi:".1*i"j',11*fi*,:,:";:lllT:l::e;:l"i:#I
::::l::']lffi:il:;,;"iJ' lnirit'n'' "oopt'te dupd o procedLrs
ndre
!"".ir,",-0""#l',, pFV:zuId oe-trL oooprarea'eqilo- o-o
""iJjn_',iu .otopt,"" "ea cupr;nde anbele se_suri na' su)
co'st'lJlpi
r"reluii",."-.rr
"
.Lrrler'ulr'nater:al'; cel iorm'l
semniticatileprazenlale relevaurmaloalelelrasaturialeConstituliei:
- caracteiul de leqe;
- caracterul de lege fundamentala;
- nnveste Pulerea de stat;sociale iundd'r'ental' consioarare eseniiale
- .'.",.lt"i*-i *|"fii'e pr'eni srar:
si ererc'tare ''
".;;,'i":;;;;;;;""t;ne'ea
- foqa juridice supreme;
- forma sistematlca;
.::'i"'rlil"S ,*, o'"""dur -pecir;'e pentr" adoprare si modilicate'

'aplJ ru
,"ili,*'i"i"t consicleram Fsentiard sub';nierea
; ;;.;,;i; "'f'" 'q'eata
;.",.-;'nai'r deca Jrr o I eun'ffi::?::'il["]',:'
"" qeneroase Amanu
:l
conceote, poate chiar rar co'lsttunile soc;arisle
l".rr'i"t i".""a* *iparai $i respacLara; ror'
poare rnserr,.a t'ran'e a marorilaL l
ll,'1"."".i"i1*n '*ru' De'Tocralia s'l resoeclale De aceea sun'
iffii*'j 6t"pt"''r" rnoiv:dlrare nu
";";;;";",;;;;"ru,. ti iespeclarea acesleia alal
spiriru, consrirut;ei
in iLtera. cat 5i ln spiritul sttrrrl
,i:"""1"'
j" i.,l"n,"li ;y"d'::
ln "_c,"-::'jt;'i:';::f
dreDtululpozitiv dinir-un stat aceasla "::lX.il,tj::
naLronale: poporul
!r,5 J lo""r'"'":",i" oe relonanta sp:'itJar'LaIi;
d
l1T. HAFPER, op. cil., P.3

ll. Teoria Constituriei
17
trebuie sA aiba falA de Constitulia

luj senfinentut dreptului seu gi at deii
dê fapt allfel ea \ a eysla tn chiD eytenot. sate
ar t amane tae semnihcalie. tn
d-cest scrls. teglte tn aenerdl dat
1n nad special ca4slitutQ t@blie sa lF
aq ua santunutpopot. s- rctle.te Eadul sau oe delvolure nalpQere.
?t
S5. Fuhc!iile Constitu!iei

Urr'tarind evotuliire'a n,vel mo-oial. s.
- , conslata ca noliLnea cle <ldr
f, dicociata rn oreTenr de nol,"ned O" .on.,i
]Tool.?l-?*1"
I rFsc. c-ar oure inrleba.ed: cle ce
,ii" !i. .--
Leca.e stat rrodarn are, n noo
Consliluie ) Feod4. posib,le rasprn:ur, .ur" p
l::esar,o
uonstfiLite] tn cadrul unlri stat
i, n,u fun"iil
a) functiite juridice:
:nrresi,
.^^:,:::^'ll9:1"",": vatidconrorm
ldrii o,d nr juriclice ..,egea teqitor.
Consiilur;e,. o ege esraootisa"ror e
i:.:'1,::-T.:-i., :o:"ta.6
a ranou sau. poale lervi La fundamenl oenlru alle rorre/:
- determjne modajitatile de desemnare a guvernantilor gi le atribure
acestora competente proprii;
- enJnli olnciptle ese"ltate inl-u^ stat de drept ,J. luveran:lalii. al
reprezent;ri . al separatiei pLrterilor tn stair:
b)functiite potiticej
-
orgdn:7eoza kansrn,leraa
t elprciliu pure.i,;
este t"noame.tul tag:ri,rildt.r quvernalrrro,
:
reprez nla un element de ioentilale
-.. -
prod!catoare de cetai-onre
! oe ntegrare rat ondla Sr esre
96. Conceptul de constitu!iohalism
I egala de 'uncfl le rorur ConsltrL.iei

€i esta,deea de constir-rionat,._m
rasDano a ,. -aoand .r secol tl al XVlJ,.,ea.
ooit,v.t .areta ,n bri"e .t"i
este nece.ard o ConslirLL,e. oe-ru a se rnp'"o.a,
pin eu o^"poto"it. L";'
asla^sL{tr ienl sa e_\,S.e
^sa O Cororilul,e. aceasr: .rebu,no sa SeoazeTe
ue caleva pr,rc,0 t penit, a o.odJce anrmira
e,.cte rsepatdria puleri,ot,
9uve.nare reprezenLdriva. or'ncrori oemoLralrce, i"t,_"i, a"""
ru por frdt,lse oecat oaca p.inlrF or'n(ip,ite llrnoamenrate
i*ur"1
::Tt:,erecle
uu s lufle,rgL.eazaconlrol-llu.ibd,.tionaratcongl,rLtional.,att ab
leg,lor,,
!.1."" n:,*".", dr . Buru..:l rqe6 p. rB..

L.t t t t!-","
po\d sta.Jui da otppr.
Lo.
rd. L,. ^,
"pD..tut Ba!r. B.c-,e<i. pail. p. zilt.
"w 6aacp poLt un- th-at,p
,uno.oue ct" , Eta, ,"g, pp ror zo,
".u....pr,"
dgco!ejgg:991{u1i9!91
18 lqs
#lll.xm*m.rutrps#;lfr'Tffi
secliunes s 2-d' supremotid constitutiei
supremalie a constitutiei
51. Noliunea de
i:3
^,il' :::lg:i":l'1""i'f #;i,:[i:::'i"tii:fiff ""::"ii";fl
ft$frht,ftlt**#rrur.1:;l;l*i',:*pW
***ffi+:Tilffi* *rrufi**rl';''ru
nor.noro turrdice
pe care
L:_"ypl'1::; .ra, nica
rr;mrt. rntr-o 'au
mai
poLrvit reoriei kolsen'e"" " "'.;:ilr"*i;ierarhiei normative.
lsif ififf ;j$#[i1*e]"'ffi iff'':,ffi

"Y;ii!.::i"iffii*ifur:'wl*;:ri'
o norma infeioad\"t Lnei norme
- - .tivLrlui oe valabililaLo a
tor
po r.ivi aceluias; au :.""lllll T'.1'#.ra,ql"r."u ru o nor"".u,"
cl veoule
nu poate merge la nestargit'
de drrcn:u op i 29
!' R VA-t-r ',
L,,",,:,,1,,",.,;
'rnP
i' o?ij;.,,.i,i,-
."-l#",
'
ooo-n. ou,e a d, -p,- -
' tl:i:,h,;iiu#.*:,"'-"+:r il,;'rrrru : ;"
ll. Teo a Conslituliei 19
se presupune ce arfi ultjma, cea supremd, norma de baze. Astfel,

,,toate
naffnele a cercr valabilitate poate fi puse pe seama aceleiagj nanne de baze
forneaze un sistem cle norme, o otdine natmative. Nomafundamentah
este sursa conune pentru valabitkatea tuturor normelor care lac parte
djn aceeagi otdine, mativul lor comun de vatabititate. Faptd ce o anumi&
norme face parte dintr-o anumia ordine se bazeaze pe aceea ce ul mul
et moliv de valabililate esle norma de taTa a accslei ordint, Aceasta
natme de baze esb cea cate constituie unitatea unei nultitudini de norme.
reprezenDnd malivul pentru vatabjtitatea tututar normelar care tac pafte
din aceasa ordine". la(, ,dace wem sa cunoagtem esenla narmei de
baze, tebuie se fim maiales con$tienlide laptutce ea se relerdin mod
nemijlocit la o Constitutie anumfte, stabjlitd in nod rea!, praduse prin
obiqnuinle sau printr-un act de legifenre, giin nod nemijlocjt la ordinea
coerckive produsd conforn acestei Constitutil'.
Conceplul de supremaiie d Constilu tiei $; asigurarea acestei supremalii
rs gasesL iusttttcarea prin necesitaied claritatti. previzioilitati,sictemu,u
juridic, realizate prin raportarea tuiuror legilor la un singur act normativ.
Acest act reglementeaza ceje mai importante relaliisociale, iarstabilitatea
sa delermina slabilitatea tuturor celorlalte raporturi ju ridice dintr-un stat.
52. Consecinle ti garanlii ale suprematiei Constituliei

Porit a o ivileg ata a Conslituliei :n sisremul de drept implica o sene
de consecinle iuridice. astfel:
- consecinle juridice privind adoptarea Constitutjei;
^ - consecinle juridice privind modificarea, suspendarea 9i abrogarea
Constituliei;
- pozilia supraordonata a Constituliei fale de cetetatte legi;
- conformitaiea intregului drept cu Constitutia.
Asigurarea !uo.erraliet Co"stiturici -u poate si nu trebuie sa ramand
,n srrplu pr ncioiu al ordinii consliulionaje, ci este necesara exislenla
unuisistem de garantii, in mdsurd se permita ca intr-adever Constitrtia;a
se manrfeste ca dcllll no.mariv cu lorta jJridica suprema. Acesre ga;a-ti:
lun0rce specttlce sunt:
- control-l generat at aplicari, Constitut,ei:
-controlul constitutionaljtdtii leqilor;
- indatoirea fundameniaje de a respecta Constitutia;
- aplicarea directa a Constitutiei.
'il1',1ll,11.llll,l;i:?i:'::'"""J;":i;i'
Sectiuneo 7' Adoptoted Constitutiei
introductive
51. consideralii
*nr*$#***ffi
52. lniliativa constitu!ionale
"i,'*i:"t**,,,,t*;!ii:,",";'"'x::ll[ni;;""
?,,i"1lil'J;'",""J;"r'""il;ifl i"1"1'.1,lili
Pii*ll
o
"on"* L+""'' ryT:f:l:;
o'"tuto.t' "*i#Li,,il
con"ti,ut1. ;;;;r;,
l""oJ#i,i H;;;^'"' "01::::'ill],,T:; ii ;
*',1T::::::,:j"j:[il'iJa-jopn u.zi.'L
',t;'*l#i*='.,*g]ltl*tiiill*
"-'" "- op tt a
q7
'^^â ""hsttutan'e
, ? :":"'J J;i'i:':'fJ-# ""' ' 'oou P '
ll. Teora Cofslirutie 21
Puterea constituante poate fi:

a) origihard - rntervine atunci cand nu exista sau nu mai
- rclrtJl e in v_goare rltdl. noi. revoruti L puteteo
.ô
exista
con"-,ruanta origi-aia
^step-ferea p'i.rdra. atdsJra pooo,u uisau. J-eon. no vio_ru.orr g."upu.u,
<ocra Lara promoveazd o noLa idee
cle oreol. ca expresie a Jn. noi
conceplii poliiice 9l filozoficer,i. prin urmare, ea apartine celLli
care a
.reat stai,l sau d -faprLrr 'evolut d. âre a avJl ca ooie( liv. ,-.re
a tere,
sla0lllrea uner noi ordini juridice;
b\ instituita sau derivata ejle orev;zuta de Co-<hL-ria ,n
vigoare
<du:_te.ioara) alal t- ceeo ce pr,vecle co^lpetcnta. -at
s orgdn.;ared
s, lrnctro atea ei. pulered inst.
-ila esLe oec o outere.ondra;ndLa Drn
regu/i constitLrlionale prestabilite atat in ceea ce prlvegte
oiganizaiea,
cat 9i prerogatlvele.
A9a cum s-a mai remarcatt2r, ,,puterea constituantd originare
este o
pulere elimt.arr. i,nd o oLlere cle fapl care se cxercira indeperoent
de o Cons-ilul e. pin -rl.,ldre. nL ex,sla n,c,o -orra colstilLrionala sa.l
5-oracorsL [uliona.a care sa ise mouna. Dinoolriva. pLrated constilLdnla
0e'vdE esle o puler. hnildia. Creata,tino oe ouletea conshl-anta o, g rata.
e normdl ca ea sa I e ln:.ara si !a aci,o"eze strict ;. caot-r slaoi,.
"pa
0e cal'e a-easja . Dulerea co, stitLa-ta o,iginara nu ..dtopdre
odara cL
adoptarea Constitutiei, peniru ce eaapartine poporutuiFiesie unicdr3l,
inse
rnanrlestareacelor doue puterinu se poate realiza co;comileni; puterea
con>rihrania derivata se Fxercia a€l r,mo car cea originara
n, i-lerv.ne.
AstfF , o noua Co,lllit-,ie se adopla u.ma.oare,e siua.i..,:
a) odata cu lormarea unui stat nou _ acest proces complex lmpune
adoptarea unor dispozilji cu caracter politico_juridic solemn, prin'care
sa seJeglementeze caracierjsticile regimului poljtic, instrtulionaJe
etc.;
< udria - cate .- v ald Lnur srat aL loc schimodr polrlice
,l-r;b)e.'nru-oonantdle bLruc
ca-d se sch nDJ reg:nLll po,it c oricand u- slal tgt
--a.noresle u-odnentar oazere poliicolur:d
ce. ecoron ice ori ,gide.a
varSeFte Llnltatea nationala:
c) cand in viala sduluiare loc o schjmbare importanle
cu caracterpolitic
sau socio-economic care nu afecteazA esenla siatuluisau regimuJ poJitic;
este vorba doar despre o noue etape in dezvoltar".
stutrtrir""pl"tiu.
.
.D^
r"\ . hrt.lr , a:a, eou\, alstttut.andtc ap. .4 p. /.r.
vr. uFsrE op. ./r p. 54
ArDq '. A l\. D F6\. D,ear .onsr,tut,oh"t teotd opnptdta
_ Llfi/.Be.\.8, o std,Ltut,
To ur-,r ,Oi6.o. i.arud\4.Cq t.op. - p..-.
/! C orEsLLr. op. c,t, p
191.
.=''->--
curs de conrenciqs
cgqltol4
22
adaptarea acestera
ffii"J:
,",U:iii:3',:""*,lii'Hi:Jii'::;il"'ru:::
Secliuneo
q 2-d' Bevizuireo constituliei
q**F6ilfltffi*x;:T
*$*t***x*':ru-
iu#fiuu***ffid+lt*
tri:*r:::ni::,i::li:ffiffi:;
$l*******m
islfl : rl;#:i""ii:l'rir?i:i""lir{
;:i"###ff'#til#'#:f
PP 12-16
Constituliei 23
a doua modalitate presupune ca cele doue Carnere ale

Conoreslllui s:
ao'obe a.rendarnenrele o,opuse cL o naio..tare Oe ooua
fie",t,. opo
a! egJea s-nl .r:m se sraLe,or oenrru ralif cdre. Iti-a ne-e.ar
a t,e pai,ni
dlllraSLale S; aorobe ?.lcarea. Consrirlllia,t- srdoilesl.
un le.rnen pF-r-L
ratificare, jiind necesar ca aceasta sa aibd loc intr_un t"rr"n l,u.oiuli;:
c) stabilirea faptuluice nu se poate proceda ta revizuirea
Consti-
Iutet rn anumite perioade rde axenplL. Co-sliL,ta Be,qiei p,evede
,r
dri. 196.197. _aprL, ca nic,o reviz,irea Co-<llJlein, ooaieauea,ocsau
nu poate ti lnitiate pe timp de rezboisau in cazulin care Camerele
sunt
,Toreoicate sa !i o.ltasoate act,vt.atea: loi asde, in peloada
teoenlei
nu ooare i ldcutd ltco rnod,'i( are a Cons(irurie tl privn.6 alrioJtiror
co <l,LU.ionate a e Begetui: ConsritJlia ponJgalai Drevede. tn art. ig9
ca n'cro tege de .evi./u e a Constiut.e,nu podre ti :nil.ala ,- .i1 p
ca o
d: a:ediu:1: cle,u-rgenld este in vigoare;Consriiulja Luxernburgutu
:llfe
prevede. in an. I15
ce rn per.oadd ragenteiesre i-Le.zr.aorice revii,re
d Conslilrtiei - privrnra dispo,, .i.lor ca.e .,taoitesc prerogativale
cons._
l-tiondle a e \/a.elJi Duce. sta.Lru sau oti oroi-ea : ,.ce;,unrt
a korl
d) unele state au introdus in Constitutri clauze referitoare 1a
imposibi
litatea de modjficare. pe catea revjzuirii. a unor dispozilii
considera te
de esenta regimUlui politic Si constitutional De cdre
a.ea\ra ., consJ..a.
l ,te \ orbâ deiprF Leea (e a lO!. numir..-ucleu oL/alConst.ulie.sJ_
cee,a ce-Cu,tea Constitutionald a Germaniei a numit'garanlie
eterne,,,
a care incalcare ar avea semnilicatia incalcarii pute;ij constitutive
a
oop-o r r lde exen pru Co, st - ia i.ante prev.de. - arl.
8q aln {4j
sr 5' J nu,oproc"durjderevtzLranupoalet, ., ata :a- utndra
da,a ddJ.e at-gere rnt.grilat lerto,.utui. prec-m faptL ca
ropLbl cd"5 oe gLverndma-t -u poale face ob,ec.Ll ,e;,,,u
li to.mr
n.i Consrilut;a
tlairerprev.de'na1 j39ca{orma reDubicarideguve.namd-rrupoaie
lJLe obiecr-.r.vt,i. : Cons.irJla po ug"liei ;nume.a.
n arj,2g8,
rTilela rev z-iar. sldr ,a ci .a teg,la de .evzr,.c d Con!.itul.er
trebLie sa
rFsopcle 'ldependet ra -dt onala s. u, ira.ea slat_ru . fo,ma
repuol,cdna
oe q ,ve'nananl. sepa.al,d d.nl.e stal n Btse.,.a draptrrie.
libenati-. !,
n5s-r1e de o.ote.t:e a celate-ilor. oteor,t leluctalo.i.oig,ates.no,catelo,,
.oe\ <lenla sectoatelo pub.rc. pr:vat. coope.at stsisoulalde o.op,,etate
asup'a n trtoacelor de o.odJ( lie. e aoora.ea Ll.or p,anuri
euo-o1 ice tn
cadrur unet econon i n xle. vo.L, rn versal. ditecf secrcf pe"tfl,
nenU, i
alas ar organejot,ao'r.tn st,a.iei ce, trata regi_ni.or aJronore. pre.-m
sr al organelor admi ,sl|atie, puot.e o.a'e. rt!(en-,
oe teorezenlare
rir htlp/www.b!ndesverf assurgsgerjchl.de/en/press/bvgO9-072en.hlrn

.
culS de conienclos conslitutlonal
sl de o'qanlTare polit;ca :nclu';v

nronoriionala, plutalismul de exp'esia separat'a er
li*;"I;;liuJ" sr dreotur la ooo/ilie democrdl'Lr'
li:l;##;;;; ;;;'- *".".-.:l,illi::liliJ'ili":T[J::;:ll:
o,"t"r'r
lurLo" a
oravFdenlo- 'egare pr.vrnd 'econsl' ';,o'.
o""ulj , po n,""
;sianLelor ludecaloresri "r,o.o.",u
G"rrrn,.i
Azore-slNLnst ;]a,ilon".nr!,o
si aclmr. srrdl:va a amipelaqLr'i'ol tutierpr:n cdrp.-a. ad-ce
i.gy665. - 61. ze 6,,n. 13, .q.9dn':"i:".yL;;i:iu;.p;;,.ipa1,,andL,iro.
rn'a'ldLr pJ r'''P'""i.
irngere,moani'r Federalieiai.urlrjLenra-l'I:ri; .",r",.'r,rr,
i6
ra,-;si,e.are sal prircip:rr:r ".r! :li;."*
con;tjtutLa Cehiei prevede la ari
Y Ua u ",t"* ".,",,r",
'''ili;.ffi 'Jll".i,i;iii:l r'r:.j*ir"--od i"'":::?1,'"'.';:",?jf 1:
de Pd'l€'re-
o,,"i,-o .'.p,, '"g" "ooptaLa . arlr l:"sor"ua uu,our""
e,orro,,-r. cons..tu," unsl= f::il1T1';-":,-,i" u,:n
ji,o rn i,L,
o. rdr "
consiiluiiei de lege iundamenta!a 9l a sraLe'or'
<ce'a
.?fi;;;;';,;"""' '".' pe oo'rrica
secliunea o 3'a' SusPenfured ti obrogqted
suspendarea eiedero,.""l.'l"fl:";:'j,i :::j'3" ""i,1i :':"";l;

," 1or sau rn pd{e. oe o p*i",da !:^t:P';; ,."endarea consr:iLriei nlr
:"te.v:ne n peaoade de crrzJ
ool'l'ca rsP-
.uu nlln]i,,-ni"rr'.
tt't d:.:':ll;';;Li:J--ara, "*p"".
e.re "onoaioi'a ct idee,d" _,J,i"'" consr;tut'rre ar tosr
1n prdclrca cor'"" -
;os,b',rra.ea suspendanilor'
renur4du o 0".o","t'"" o"
lu,oe-date alunc'cano guveranll rrnoiiovitun oe.tat etc
p'1n d""t"t:-':?:.tii;ii;i:;;
conoucere guvern6nd se proctuce aru"r;
n ceea -e orivesre abr.g"*" Y::";'
r
.;n.lqe adoota o noua Lege fundamenta

;;'"',;, ;pi.nJ,or,_,,u,,,n^rr;e;
ooarr:ne puLer'i co*i'LJanre
fi:H l;;;ii""";;"'""4 o co..sliL'Iie
Secliuned d 4'o' Aplicared dire'td d consrttu ei
tJn all elpnerr care a\o'ri"a sLprpndria ConsI;t-tler'l co'sliruie

r- Le'p'eldr aa li aolrcaJea
.r,L l"i" , ar LFq i 'Lnoarr ema'e
"ir", "ptii'oir sucL -ea i7ate,d6 or:-ar,:
.i"rt:,ri'-"'e
""#J". #r:; ;:i: :::i,:i l;
:ctiviutea sa PrimLrl care aplica uons acrrv larea de ;nlerorelare
s'
lloi iiojJ.it"' *'"l;v s;riara lir'o sr
ll. Teorla Consliiltiei
apr,care a Consl,lutle rea,tzara

de aLlotilat.le admintsrra,ier p-bl:ca
cadrul sistemutui de relatii intre DUren r-
Or'ce aprectere cuprivi.e a co1)lir_lionalLalaa
o. nre'o et:re a a(e.ei legi pr;n raportare
.lnei Jegi esle rn iaDl
ta oi"por,r,tt" cinr,iirr:onli.
:""1::.^:^:::r-"i ,cr de.ap,i(a,e direcrd ,
"1 c;;;ir,i;ii:;;;:;
;"r""ii: :?1r,"::#;!:#l:;il3:?il,:el
lribunalele li Curtile Constitutionale,
:;
ple.and oe
fj:: "3J:ll;J;jii ::
uro. garantr a. sJptenaticr Cons Jriei s, ""^" ii^l
ra frrnct,iro
Oe fa vatoareo;,riO,ia.-e iI
atalea7a deciTiilor dcestora. cr e,ecle
oofg.fo,ii e.ga,or?re"s. iio
acesle acpecle. JJoecator,llLi cot st,,tjtro-,r
'and <arcjna rnlero,erarii apl,cari: no;mero,
r; ," i_, i;;;; ;;;;l
Si con\lrrLlionale, as,qJrund
o,rJzJtea con(erlata sr apro,uncla,ea a,.ooririifor
n cadruJ ,amurilo, sr!lemJlLri
r.j:; rrnou-.r"n.""'J
;Lrridic, ceea ce da na.-ura ,"nor"lu].
constitutionaliz; rij clreptulu i, pentru care
aDtic:lbihtarea oirecla a consli
lormeala o prem se importanle. 'lie'
const,lut;o.ra e sLnr :nsa drrect apticabi,e
,,,Re-gLlire atdi oe a-ro,,.alea
luoecaloreasLS, de cea adn;nislrat,va. cdl !i de calrc parlicutari
ana Inlra constilutionala iiind dezvoltarea i;;;
orin
danenra'e. Aor,ca ea iire;"-;;;"",,;i
il
; l:i":ffi"T:T:,]ii.,::?:lT;
la aol,ca.e a tegisratiej in,raconstitutio.a,e
de calre
aceasta ar€v"a cern-tl;car:a ,in ,r cont,ot
*,orit;fl;;;;;;".
llrlcai
rmptcI or. conirolul de constitutiona]itale es oe constiutiona,iri-.te
cornpelenld excrusiva
d Lun,r consrJrut;onare. n,n ..1".9-l
'ea
direcra de c;r.e n;."""';
stitulionald
;ffi;;H::';iXffii'"'f;3j?jfi-
"","r'nor-."
a Romeniei a reatizat$i cuvenitete
aistinclii si precizaiiin
tace..numjiin ipoleza termenii stabitiri
lllillle
oeclzta d€"c."st".""
constatare a necohstitutionalitalii9ipr."r"1"JO" Drin
Constitutionale... Cr[""
26 Curc de conrencios cons urionat
S,la:uari ale Curtti ConctituLianate a Romaniei

-,
apncab ttate a Constituttei
.u privie ta dtecta
Decizia nr.377 din 31 mai 2017

loa.e a obieclia oe neconstirLliona,itare d Drevederitor
.re'e, aprobarea Leg,i
plvrnd Ordonaniaide u.gelia a Guverlujuinr.95 2Oi6
pentrL ptorogarea unor lerTe.e. precum
sipentru:ns,il,irea uno,
Tasur necesare prcgStiir pLner,i in apticare a u.or dispozitri
din
Legea.r. 134,2010 privird CooLtde p.o"ectura c;itj
Monitorul Oficial al Romaniei.
Partea l, nr. 586 din 21 iutie 2017
_ exttas _
65.^De asemenea. nsta n lele jrdecaloreiii _ r.naazd

, sadpl:ce tn mod
Orren Conslilutia, CL privire la acesl aspecl. C tred. ,r ju,,cpruoeald
i-stantajlrdeca,oreasca are Lolroeian€ dp a apt,ca
li,-i^.j"ty1 "i
orrecl Uo-sl,luli6 n tndi in tpore/a s. lermenri srabiit
o.in oeciz,a de
conslalare a neconslit-tro-a ilati, pronunFte oe Cu'Led
io,lslilutionala
la sevedea. cu pr:vire,a dDricareJ di,e.ra a Conoir-iei. Decizia n,. jg6
din 18 noiembrie j 999, pubticate in Vonitorut Oiiciat at nomaniei
Partea i, nr. 213 din 16 mai 2000, Decizia .714
din 10 noiembrie
2015, publicat5 in N4onitoruj Oficjal aI Romaniei, parlea
januarie 2016, sau Decizia l, nr_ I din a
nr. 895 din j7 decembrie 201S, publjcale
n^[,ionirolul Oficialal Ronan ei. paiea ,.
nr. 84 d,n 1 ,.o,rr.ie 20t6,
DectT^'a N. 24 dtn 20,anLarie 20 tb. puol
cata :. l\,4onitorur Oticiat ;i
-
nonanrer. p-artea I. fi . 27 6 d, r 2 apfl lia 20- 6. paragraf
u, 34, sau
Dcttzta -t-794 din I5 dece,rbrie 20.6. Duoticdra ;1 Mon;to.ut
Ofioar at
Homan.et. parlea ,.
2i decaTbie 20i6. paragraf.ilJ/1. pri.
nr. 1029 din
jld"catoresti oot aptca in nlo,r ai,".t Con"iiirtiu
:i:u.l"ll:*T!:h
C"1".? C-otit.ri,onatd a co-sta€t necolsliruliona\rarea
l:T1 ii9:legtll:live
unar sotult st a auloriat. D, n decizia resoecriva, aprica,aa
orreqa a u,lor prevederi cons li(Ltiona le. in I.osa uneireglerre-ran
legale
a srtuatte' jur dice c.eate tn urma dec z,ei de adritere
a e"ceoliei Ae
neconstitulionalitate.
Lr"Se egl!!r,1i"f 27
.-,-Decizia.nr.4g6 clin 2 decernbrie 1997

relefltoare la exceptia
, de nr
a orsoozli;ror ad. lza-1il#;i:J;[:::l?j,;:""","
Monitorul Oficial al
_
partea Romaniei,
l. hr. 10S dih 6 manie
199g
- exttas _
,#ijffi1"Tjijl'fl::1.?,',1i,g:lil-q" r.q"o,,a oenala pranse ea
$fr Hr"i+fl+it*rltt*t'il.ijif";iffi
fii,f,#if]fifrH$Hli{-$ffig'*ffi
fiil**trtrffitrfi*ftffi
;f,=j"1,:f,*ji,:Ijlt1ll{:,".,:lffi";1i*i"u#,e%
;:U::il:"":p;"ri*jirij:"'r!il1ii;l?Tff I'si.:JX:
ii:i#j;i$,tri;:',;ffiip;fl*ff *lrsni:
f 'd"#,ilj*tri"r,:,ffi #,",*#i#[q*;rrffi #
I
2A Curs de contenc os consiltulonal
Decizia nt.321 din I mai 20.17

referitoare la exceptja de n eco n st tutionalitaie a clispozilillor art. 21
Si 24 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea jud cjara raportate
la cele ale ad. 29 alrn. (5) teza a doua din Legea . 47 l1gg2 priviad
organizarea 9j iunctionarea C!ni Constitutionale
Monitorul Oficial al Romaniei,

Partea l, nr.580 din 20 iutie 2017
extras -
25. in aceastesituatie particulare, a gradutu i cle ju risdictie reprezentat
chiar de ultima instantein ierarhla instante orjuclecdtoregti, Curtea reljne
cestructurade organizare a inslantelorjudeceioreqti nu poatefi un moilv
caresa anihileze un d rept stabilit chiar prin Legea nr.47ltgg2, pentru ce
p rem isa este aceea a configu rerii organ izd i rnslanlelor jud ecdtoregU in
funclie de drepturile procesuale ce lncumba subiecte or de drept, gj nu

invers. Or. prin jocul normelor de competentd, textullega criticatexclude
posibilitatea formulArii unui asemenea recurs atunci cand cererea de
sesizare a Curl r le .- o eycepl e de -ero-sl (ul o.al-ale
-Cons.ilutiona
a losl 'eop:nsd. r- consecinia. cJnea roTslara .a p.rsoane e a,la-e
ln aceasle ipotezd nu beneficiazd de niciun rernediu procesua apt se
duc5 la restabjlirea legalilatii, acestora f indu- e aplicai un tratament
juridic d ferenl at doar pentru ca t po ogia de cauze in care s-a ldlcat
exceptia deneconst'- tonal Lale a rncl-s s uttiT- graooe_ursoiclF .
naler a 'espeL Iv5. lnl' -( a. egaliatar in otept--ipre. Lpu e dp ica ca
aceluiaFi iratament iuridic pentru situatii analoage, Curtea reiine ce.
in cauza de fata, s-a rea izat o discriminare intre persoane e care pot
accesa acest unic remediu procesual in iunclie de graclul insiantei
judecatorestiin fata cereia este ridicataexcepta de neconstitu.trona itate,
ceea ce este contrar art. 16 alin. (1) din Constltutje.
26. De Jseranea. Cunea .el-e ca. n accepliu"ca a .2ldin
Constitutie, cajle de atac impotriva hoiarari orjuclecaiore$ti pronuntate
reprezinle un aspect alaccesuJui liber lajustitie qi, degi legiurtorul are
o marja de apreciere in configurarea acestora, nu se poate ajunqe la
eliminarea lmplicite a unei cai de atac in conditii e in care acesta este
reglemenlatin Jondulactival legislatiei. Blocareaaccesulu laaceaste
cale de atac in ipoleza in care exceptia de neconstitulionalitate a fost
'ecpi_si tn ullinul grad de iJrisdictie rFpre,/ nLa o ^catcare a clrcptu ui
ld acces iber la usr rie pri- raporlare la lolosir6d.di or clc a€c. contra,
art.21 alin. (1)9i (2) 9iart. 129 din Constitulie. De asemenea, tinand cont
ll. Teoria Constiiuiiei 29
de faolul ca echtralea o.ocedut I se eva uea/a tn funLliF de oarani ile

procesuale de care d soLln oarl,le .r Jil q u, Curlea
corstara"ca re^L_l
crilicat incalca 9i art. 21 alin. (3) din Constitulie privinct dreptut la un
proces echjtabil.
27- Totodata, CLlrtea constaie cd solutia astfel pronuntate, avand
in vedere sirnititudinea tor normative, vize;zd dispozlliite art.
d:n Iegea -r.3042004atal ^ forrra ap'icabrta Lrigi.ri-i aquo.c)tei
it 9i Z+
coa 1 vtgoare la no.rerlu, Droûnlari, p.eze-.e; dp(ilii.

2€. Prir ,rnare. tn acest caz particular. n temeiu, art. j6 alh. (j).
arl. 21 alin. (1 )-(3) 9i an. j 29 din Constitulie, in lipsa unei reg temeniaii
exprese cuprinse in art.29 alln. (5) din L;gea nr . 47/1gg2, cererca de
recurs astfe{formulatd angajeazd, in mod inirinsec, o competenta de
recurs pe odzontale, respectjvojudecatd realizatd de un compjet afl;t pe
acelasj n ivel ierarh ic. Prin urmare, pand la adoptarea solutiei leg islatj;e
corelplrnzdloare, ca o (o^sec nld a prezentei oe(:zti de a-dm,le,e
a excepliei de neconstiLuriona,ldle. C,'lrlea co,lsrara ca irsldntele
judecetoreqti urmeaze se aplice in mod direct
art. 16 alin. (1), adl 2j
al,n.1l ,-t3r $i art. 129 din Consiilutie. devenind. asUel. compeiente sa
!oluroneze tecu's tJ to.m-lat i,npohva rotaradi i"decatoresti, pronun.ale
in u,timulgrad oejursdiclie. or,- Lare a fosl respinsa core.ea de
sesrza,e
a Cunii Consritut,onalp cu o ex(eprie de neconstitL.io.dlitale
La <e
vedea. cu privire ladplicared oire(la a Consritllriei. Decizia nr. j8; dtn
'8 noierorie 999. pLb.ica€ tn l\,4onitorLrl
Olic a al Fonaniei. parlea .,
nr.213 din 16 mai2000, D eciziaft.7t 4 din 10 noiembrje 2015, pubticatd
in lvlonitorul Oficiat al Romaniei, partea t, nr. 8 din 6 ianuaiie 2016,
Dec,z:a nr.895 oi1 l7 decemorie 20j 5. pubicala rn tvlonilor-lOfc
al
a, Honaniei. Panea L nr. 84 oi^ 4 fpbrudr:e 20t6, Dec.z a nr. 24
oin
20 iafuarie 2016, publicatd ln Monitorul Oficjal al Romanjei. panea J
nt.276 oi^ 12 aD|.lte 2O16. paragrafut 34. sa_ Decr,,,a nr. 794 dir t 5
decembrie 2016, publicate in lilonitorul Oficial al Romanjei, partea
l,
nr. 1029 din 21 decembrie 2016, paragrajut 371.
Capitolul al llt_lea. Constitu!ia Rom6niei
din 1991, revizuit; in 2OO3r1J
Secliuned 7. Adoptored Cons*tutieiin

anul 7gg7
]- abo'area d.tudtcj
Cors .r:ia Bo.ra. ier. ,rceput.n rL,,e ,990. pri-
- a Corisiai oe-r,, ,"oo, rr,", p,o,u.i,r,
::."T::.:":-d"-:r
ueuor< rrte .orisie '".P"rram.-.
a,catuiJ o,n r- deorrarr t0senator . 5e,poni
n drepi const;-u,io-at. ;n forma inil.a,a
Co^s, uri" a i;", o;;;; :;
,'Fonanier. panea L ni. 233 o:- 2i ioenor. .eol
1". ]l::] 9t:lrl
;'j.::;;i.""i33i' " "ra "prooar' ai Dr n rerere ou-r. nrro-a di^
. areoo, a.aad.e,tera
I s_arn--seal J oe..\e-L,tenoJs.r.(onstitJli.
de'rocra'ce. pr.L Ln n oe ronc Ll,t r,e sl.aine. pr" :"""..r1, ;
.ar6 aueslea erau co--oroan.a ju
r""O
^ s-adiu, "",
,or o. o"ruotr","i-o,n,a'
soc'al. cL!,ra s,-.o.o,.1-,i.alpoDo.ut-i,orna- "l
lraOrli,e" asp,ar,le <alp.. .
Atadar D.o e.r-rde Conq itulre -L a av ,r ta
oazd -" ; ;;i".;.;"il; p"
,1":,,icurLr nar ora,. o.euLn. oe " e_D u
::': ::;', cJre
ur' rdob. ' -T1,:'
a dvulla ba,/a nooaru betoa-.Setera.ca ",
co;;iiiu;;
r'an.e1:. nani{eorald oe ooua pran-n. "(at^ltuenla
nar.-,.^, r-", u , ,,'.lori,"uli
,
,-i:::le consr .L-o. a r'nJ'u .or.;.

,,ra,u r) :::?"
:?.1'"9" secotL precedent. pn-L pi:,. Revo, ll.Fr ira--e7e.
,_,iill.,
",. .or..: ""oi,"lr,
u"1a e a Dan,crDJni êT,rro.tre a ,no. .l
,,..,,,,a-ce?i,
:''::,-t":p"'lrueaboraraa o oia-l ,ru oe cons il ..i". o,".",""rUrr",if"p'n
avlTera sr Co-SLlldliiF s.rise dlF unor aulo ",
tldr o:n Franla.
uo.sttulid di. .9ql ,ratcneaza. d.ao.,.
FUn nd, ,r. trec ,, . aracrer,Tdt
e,enenle oe continuitale.
o.i- alds;rrantu. ,ar" o" a_.n..]"r,"I,
rer/ecta1/n Constituttile romdne
din 1866 sr j o" "r;"ri
preranl6-ropean
avand acepa$, or,eniare. l;;;, ,"" ;:: .sr 'n
; ;;;;;;"1 ;:,1..,;"::i
,
:: ,-
1:1".,^ lae"^rve,eu,oDAa..
o.onovale
Uonslilutie
";r Ace_tea co.<trLre. ou "::':;::;""1JiH;
n ,.i"r:_oJ, ,]
. r egle,.l-renlJ I oe pteveoetrte an. - 52 or,v,-o"tr,",.
..L,nrlero ..v zu,rr.i
:*:;il;J";:;:";"I :; ; .';,""":..:il',,.o-a snL,u 1Fonab \

" -
o, : i.':;,':J;"f ']'anst'u a^d'I.,'!o, - d -a J/1. /o,. D.A. rvo- oru
":')"'.
I.l991u c!l{!!lf! 31
;:,:"-':1i"fr:1.,jifi ;iJ;::,r:*: J l.,isinaritate ;n speciar

""
;:ilititri!*,:i;ir*ti:,;;:J:[':J",'"",']::ifl ["f fJ
:[:..q#j* d*1fi ,,"mi4i"ft *] in"::, r,Hl: ri
#il*Hfflufrftl*l!ffi**
*'fr *l+fl;',if ,lf#if*;igru*fl r""ff irf:;i
Irirn,,*';*,i,nnr*:iililrllii,r,t''l,:, ;*
patiiffi*:g"'5iffi'6ffi
*[fi******#r**ffi
**#**E**rud**;,,nl,";1l
H.ji.";Il J^:.T"?'i.l io"1;,'3,,:; c.,*, n,.. con,, uto* Ld^ Eowd.a
""
, ;
*n," r s.., ,,,r"n,io.,, o,.,u,., Fon;r:e. pa.
" ^X1..". lr.;1, e_ r. r,. 126
I
I
,
i
32 Curs de coniencos constlut ofal
la actele internatlonale. in acestsens, potrivit art.20 atin. (2)d n ConsiituUe

daca existd neconcordante intre pactele gitratate e privitoare la drepturi e
fundamentale a e omu ui, la care Romania este patre, Si legile interne,
au prioritate reg ementarile internationale, cu exceptla cazului in care
Constitutia sau egile interne contin dispozilil mai favorabi e"r,l.
Prezurntia caracterului lcit a dobandirii averii esle, cle asernenea,
inedltd sub aspectul reglementerii la nivel conslitulionallrl. De atiel, in
materie de propr etale, experienla apl carii reglementer lor adoptate in
per oada comunista. in contextul unei ungi perioade in care dreptu de
proprietate privata a fost aproape !ips t de continul, a determinal ca unui
dintre principalele puncte ale dezbaterilor din Adunarea Constiiuanta
asupra Tezelor prolectu ui de Constitu! e se i constitule reglemenlarea
garanlii or acestui drepl f!ndamental. Una dlntre aceste garant i, atunci
insUtu ta, este prezumtia dobandir i llclte a aver i. Astfel cum legi!itorul
constituanl a retnul in mod expres, ralunea nstluirii sale prn insasi
prevederile Constiiutiei a constituit-o asigurarea securitAt juridice a
dreptulul de proprjetate; acesl concept a fost abordat de leg uilor intr-un
raport de opoztie cu d spozitl e Leg nr. 18/1968, asadar, in sensLrlseu care
vizeaze prolecl a cetaten lor, adreplurloracestora. ca o garantieimpot va
adoplar ide reg ementari asemendtoare celorcare in pe rioada anterioara,
a I 06rTi< ab,,/Jr'> t-calcd.i,ldgra--ea eot-pt_l-,oapropreld-e. i-tr o
jurisprudenld constanta pronunFta cu privire a initlatlvele de revjzuire a
Constituijejcare au avut caobiect elm narea prezumtia dobandiriilicile a
aver i, Curtea s-a pronunlatin sensrlcd aceasta prezuml e constituie Llna
dintre garantiiie constiulionale ale dreplu u de propretategi, prin umare,
suprimarea sa esle neconstitutionaiel3l. Se constate ins; o inieeretare
evolutiva a acestui concept in jurisprLrdenla constilulionaleFl.
Caracterul inlernational al Constillrtiei dln 1991 este dat in special
de prevederlle exprese care conecteaza Legea fLtfdamentale romana la
llt\4 [4. P vNCEFU, V.Z. PL]s(is, T. ToADEF, Oplrte separaL ta Dec zta nr. St i din .i2
decembre2013(r/lonitorulOiicalaiRomanei,Parreat.rrrT5dn30anuare20l4).
Pr Pentru o prezentare pe ary, a se vedea [4. SArA, Prezuntia dabandni \cite a
ave,li ;i contscarca avetjlar iljcit daban.tite, in jurisprudenla Cuftii Canstitulianale a
Rarraniei Cadrul canstitulianal de rcreinfi pentru rcgtenentarca confisceii exttnse,
r'n Tr bLrra Jurd ca nr. 1/2012, pp. 107-r28, hnp/www.1r blnajurid ca.eu
l] Deczja nr. 85 din 3 septembre r996 (li.4onltorul Olicia
al Foman €i Partea t,
nr.211 din6septembrer996)tasevedea; Deczianr. 148din 16aprile2oo3(Mon
torl Olcia arRomanlei.Padeal,nr.317dn16aprlie2003),preclmitDeczianr.799
din 17 !n e 20r 1 ([/]on torul Oi cial a noman ei Partea l. nr. 440 d n 23 ilnte 201 1).
lrPe arg, a se vedea T ToaoEF, ll. SA[A, Ire Constitutianatity ar Sateguatdson
Enen.le.l Confiscation i.Journa ol Easiern European Cr m na Lawno. 1/2015, pp.9,22.
Jl. Teoda Constiiuriei
lralalele inrernalionale ii r'aiaies ra cele Dr;vrnd dreptuale

omulLi. Asfe.
cu'r s-d subttntat...dint,e toale staLele socialiste, in Romania,
d.ctarLra
d cLnoscut {oJmele cele mat brutale
Qi tnloterante iar clrepturire o.nu u
erau rnscnse ln Constilulie nL cu scopul de a Ii ,Olrcate
tn viata. ci ooar
pentru inducerea ;.1eroare a popoaretor tumii
democral,ce. poate locmat
oe aceed. acluala Consiilulie a acordai o;mpotanLa
deosebila une, ldroi
sr atenle reglemenlari dreplur:lo, omului . . Di!po,,
tiile cuprilse Trt,ul;l
a Co^slitLiieit..D.eoturile.hbertdtilesiindaiorir'iefunOamenta,e1reteua
consrslpnta receolare a documenteror
ii a cetor ma, tnalte sra.oarde
rnler')atrolate ,n mater;e. Relefltor la incorporarea ocreto, ,nternar:onale
olvrtoarp la dreplurile onului tn ConsLilutia Roman,ei (end,nta
de ardel
dcrJata Ia nivpl nondtal: St poale cea nai importania modalitale p.ir
care
Consjitutiile devin ,,internationale" sau ,,jnternationalizaie,,l3l),
s_a remarcat in
spedal valorif icarea-Declaratiei Untversale a Dreptur, or
Onului qr a pao;or
la care ar1.20 din ConsirJrie hmite rn moo expres. fsre
voiba desp.e
Ln ldrgcatalog dl dreplurJlor lundamentale, despre
consacrarea direclei
aDlcab ttatt it a statulului normativ superior tn otdinea legala
;nterna d
trdla lelor in [erna L,ona le tn natena drepluritor o.nL lJ i Ja
care-Roman.a esle
parte p€cLlmfiareguh,ordeapljcareaacesloraa. prevazuledearl,20o :
Lionslilulie. De tapt. art. 20 dJn Conslituiia insrituie tn Legea fJndaTenta
a
ceea ce indeobgte este numit,bloc de constitulionatitaie,,,
regtementare
care asigura caraclerLl rnlernational a. ConslitJLiei Ro,r
aniei.; Drotecrie
sponta dreDlJriror sj tibenatilor lunddmenlale, dJl care
a determinai
o
provocare lio sarci,la diiicire in primulrand,n privinla
exe.crlarii con tro,ulj
oe Con$'tultolalitate. rpspect,v ,n ceea ce privesle recepra,ea -orne
Or
rffelnatro-ale si a jurjso.udentei instanrejor inlernationate.
cu evita.aa
conflrcletor st eveniualcJor lens,uni ce poi aparea tn
acest p.oces.
Secliuneq d 2-o, Revizuited Constitulieiin qnul2OO3
Pe acest fJnd€f,er- s, tn perspecliva uneischimoar

fundamenlale a
caOrutut socio-polilic. resDecltv pregdhrca aderdrii
la {Jniunea Erropeana.
rrrV. GoNa, op_ cra. vot. . o.7

r, W.C. CtsaNG, J.B. yEts, op. c/r. D. 1i67.
o.nrp;oas"c.a
e" d.eoru, ro. ,u.
oare. a e !iuo-.,oru
--. ^1:::::::-*:1""r;
n , p.. ,owadsrut,s,o.a.v. rheons4sano
::,f::,1:! lllii:
u p qpw. ansuutanatgn "." HdD"rd Unive,siry p,ess. 2OA /. pp. t / coascquen.es
30.
' "e.t u€ranpe t" nrvF nre nat onJ. p" d;g a seved." .C Ci.N- J.c. "d,
op..4 p.t 6a: I- B.v"r' ..,.con r'rLi,Fsim^;t.a1natisn.Ed r.,u,,".e*_*.i.
1997, pp. 23-25.
C!rs de contencios constituljonaL
Const rul a aooplaia ln 1q9l a losl 'l"oo ficaLa si _onole ala otl_
LeqFa
de rev l- '6 a Co_).ir .Iiei Rondn ai _ 42o )003
Rev zuirea din 200S afost caracterizata ca, un moment de reierin,tain
p!ncie
evo ulia constitliionale a leii l\4oclLiicerile aduse prin cele 79 de
ae revizuire. care au vizal iumatate din textele Legil tundamenta e au ca
oti".i'u." ttn as'gula'ea ereu' li co_'l'ul:o_a' o'^ rL nleg'a-ea in
Jni"n", tr'op"rn, p,uaealeala |'ataLu'Allan curu oaNoo N ^TOl
ln
_irp, p'i. ."uiru Cocs .-I e s-a- eariza o na rare:orop:e"'
j"
"""'us
1r6;,,1" "6n51i11-'6n6
'ad.onL ne a'p la orreno ealF L_ -ni -u'opF_o
ta
n,"artt au drspo/ vu
_orna oi rpc"1di
'veuropea_ -
"r-non'tr'""
imooriarte n odiri-ar ad- se 'e9 ene_la'ilol 'ons ll-l ona e \'ooa" ca"
cu oncF! inle d ectp
,ii"". loale capilolele I ag i 'Ll danlo_'ar6
oa.pto"'r't,aoior" 'talul- oa dreol rJnl uea d a pl \e _ a_r:\ alaa
"o
CLrrtii ConstitLltionale"r'zr.
analizate'
Princloale e elemente de nouiate.in raporlgide coordonalele
drepturilor iundamentale'
uu io.i ittrnataln"a gi perf ect onarea calalogulu
prin
i,].au""t"u unot noit" de'coneclare' la clreptllL LJniunii Europene'
j:a'rorii'" o" 'rS nlegrarea _ L_'"_ea E- ooeo'a ,.o goldaraa
L]rt:toi.rt .-o-u . .o"qaro * ar ' 'prenale' Co ,q 'I Lrar' De rr ed<ta
dr'otu'lol
clald, "<t. vtlb d vdo'i(alea Conve lei
p'__ -'o; a'6d
aderase intre timp
o.ririiiurlu"trati ot frndamentaLe.la care Romania
precum E a;ur spruOeniei CLlrt ! Europene a Dreplllrilor Omu Ll
Sectiuneo q 3-q. AIte initiative de revizuire d Constitutiei
Au maiexlstat iniliative cle revlzuire aConstitut eiRomaniei'

desorginle:
pronunlat
a) Parlamentari, asupra cArora Curlea Consttlllionala s-a
pt n:
irated
- Decizia nr.85 din 3 septembrie 1996 o'v no Lon't Lul'oâ
iniliativej de revizuire a pre;ederiLor ad 41 alir] (7)l'l din Constitulia
Romanleil4l.
nlr-* a" ,eu", re a Constitltiei Romanlei nr 429/2003 a iosl aprobata pnn
.,"'"il;. "'.. oin'arso onor'2oo) " " 'bo'e Dad6a"oa"d:?o
1r' bd-
ocomo'.00r odr<r p o'o'ir Mol o rOt'a'" Po_d_a
is ;";'ui zoos, n Froararll cu4il condruuonaLe nr' 3 dli 22 octonbr e 2003
p""t,, *" *^rr"t! Lrl rere;endum! ui naliona dln I I 9 ociom bne 2003
1
" . n.l """r

o, "*i"v u 6 a Co1 , p' Do' dn,6
Le,rea o- .
;.;; ; conitaLtde .a, sLL\ana'a'] ae'a'] s\'- t'i
revizuile, in Buieunu Cu4ll Consutuliona e 7/2004, www ccr ro
0rin prezenl, art. 44 a n (8) 'r'
lar Monitoru Ol c a al Rornaniei Padea . nr' 2i 1'l n 6 septembrie 1996
lI.Teoria Constiir]iiei
35
. - !fdt3 " (7t

..propunerea tegtstattva dc rcvizuie
ad.4,.1 atin. "on"tutu, "u a prev edet rot
dn Constitutie estenecon;ti ,!io4".. a"i"i""E
rezuu,a,I supnmaea unet gaEnui
a dreptutui de p.p,iututi-ii",iiii,iZ
)ii".,i,
astet::::::.!: revi:!ti: etevazute
-
de
uecrzra nr. 80 .lin 16 februarie 2or4
ai. t ae it,r.. ,21 iii.i.ini,i#-'
pnvnd revizuirea Constitutiei asupra;r""r#,i"il#r""
Romantelri.
-- -uunea a relinu rmaloarete eJcmenle oe nec
I .l
lnca,tca.timiLete
onsfi tLlonalitate: ,. r?lrucat
prevazute de an. t"Z a;n .'"..'
t .tevtzuitii
vatui. constara neconstituriii ii.,Zi"'
Constiuirl
- r ;cf-tr:lorilate.de
a, i.roptai i
uonslitutie.u un nou atineaL. atin. ,.;"r"rt_i"
.r_otn
o"
,s. i.",iiiilZ)
ttadilionate ca *ilt;Ln,i iiiiEii.ii,J'lE
i3[i],7;7::'" '"'"
2. cu majoritate de votui, constata na.
o n. a a i n. ci *n,i,i" i " ;; ;;':: ;;:.::,::if ii! ::;i,iXf:ii :i:i,,,:,:,i::
po-stuttnalii teprczentanlitat
tegati ai ninonbtit;, ,;,,"r"i;
ito r n ation e d o p)at p,,,
;. ;-;;;;;;:
'rZ' ::::;i{i:":i::Ji: :::'t
at a
!
"ni.".i*i i.i'in
:k:i::
.-4.
;Niz"#::i:x
cu unantm atede volun. conslatd
j:,
#" *,',:
neconslttuliandhatea
::': i:'[i;:i r:Ii,:,"::::
nodlicad
aause an. 15 atin. lt) din Conshtute.
. ce'a@n4 romani
releti tntodu.erea sintagnet
sp nasc $ittaiesc t;hFr,^.torla
cu unantm ate de voturi, constata
--.5. neco4stitut;onahtalea nadtticarti
??:::-:rt.
atin. ()
dtn consxtutie. rcb;bt k
a c u: d^t: v ?1
t a t e : "tiînu,""Z"i)iii.iJi"ii
i itg r ad m i n 6t e tive spec
'
1l lts 1 ?!
cu unanm ll i
ale de votuu. consea ;econslilulionatialea
,10.
aause -*it{lili,t.
camDletarii
arr.2s din
Cons tutie cu un nou atineat
totostrea probeJor obttnule in
mod iteoa!: "it,i ,iii
cu unanim ate de vaIu t. canstala
-../. dn. 26 alin. din
aause
neconshultondtitalea moditica i
12) constitutte. rcfct itot la erminatea
.uune€ matavurt-,, snlagmei
* :: :: ::t: :,:::, : :::::::i!: x;::1"":;. o, ^,,,

maprilate de:i
I1i:::i:$ ii;:
wturt. consrala neconsrtulianaiaatea'
,
^.e'Lt.
X:,i,,::,:,:3
r. tlt din constituL,e. ,"p,n, r" iii)i,i ciioterar;
"idiiiii,
I'r fi,4onjtorut
Oficiat a] Fomaniei, padea I nr. 246 din 7 aprjJie2Ol4
(
Curs de coniencios constiiulional
la. cu maioti@te de volurr' conslale neconsliluuonalilatea complctatti

an. 37 din ionslitulie cu un nou alineal alin '2 t rclerlot
la condlta
iimicitiutut in Romanta cu cet puln 6 tu inante de dala alPgerilor pentu
Z""ini.. Ciiir" o"putotilor sau penlru tuncliade PreQed'nte
alRomaniei:
-- i, . iu uiuiîra. a" vokl;. conslala neconstitutionalilaea eliminat i
actLlalet teze a doua a ai 44 a,n llt din Conslituie relerilot la concltlttle
st limlele drcplului de proptielate:
", )7t inini;ra" a" volui. constata neconslilulionalitatea madfic;r;i
pro[ecltet spectatc
dduse ai. 50 din Consnlulie. reterilot ]a suprimarea
de carc se bucurd petsoanele cu handicap:
--
tZ.'"" a" votui, conshte neconstitu[ionalitatea modificeii
,iiiirlit"
dk c"r"titLtje, referitor ta etiniiarea reparttii intesrate
;;;;"i1;
"d;;;;; itlirni
)-"r"raii
"
a" p"rio"na u"tat"la de o aulotitale public;:
" ,"0. a" voturt. conslata ncconst ulionalitalea nlocuirti
""tre
"" "iu"ii,ai"
sintagmei *persoanelor fizice" cu termenul *cetdienilor" in cuprinsul
td
" ii58 lualin. t1) din Conslilulie;
iLio,,,iuri o" roluti canslald necanstiutionalilalea campeEtit
in tapotluile aceslora cu
an. ie atin. irl ain Corslilulie cu sintagma
atrtoidtile publice":
""' neconstitutionatitatea compbfiii
t i"i,' a" -tuti, consl.ate
-iq;
;;:; "iiiriuti
;;;;;'Z;;"a,Ziii t, i"r",'n*" !;percoanetot
oblisatia persoanetot
'ai
",' ir"i oioti" persaan;elor jultdicc private si ltzce de a
in unet
sc ar;zenla. dirccl saLt prin teqezenlant legal dupd cdz' laLa
*comisii parlamentarc; ii
i z. [i iu,orituit" a" roturt constau ncconslitutionali@lea compbfit
catihrti de deputal sau de
an. 70 atin.;21lil e) rcferiloare la incetarea
pohltca dn
senalor ]a data demisiei dfi panidul politi' sau lormaliunea
paned cateia a lost ales sau la oata insc4eri acesluia intr-un all pa4td
's
"-- t intr-o afta lormahune Poltlice:
ts. iiini.itui" a" ;otui ' constufi neconsthulionalitatea elimindii
tezelot "i
a doua sia treia ale dhn e)alarl T2 tet'criloare la conpctenla.
'i)rii"trii'
i"'p" ung" inalta curle dc casdue st Justilie de utmarite s.i
oufl
judecalJ a lnallet
ltinierc n iualccaa,;especliv la compelenla de
cle CasaliP sl Juslile cu pivirc la senatott s! depulali:
19. cu miaiorilale de voluri conslalb neconsululionahlalea
modttatu
J. t'os ii^. (1) gi 6) din constitulie' picum $i a compbfitii
"aiti
ii. tos ain con"tnuii. iuirei noi atineate, alin (s')'(g), rcferitogre 13.
iiaal:ttatea ae aeseinare de cete Pre7edinlele Romeniei a candidatului
la functia de Prim'ministru:
t tuliei
37
cu unanimitatede voturi, constad
-,2O. neconstitulionatitatea modilicerji
o (r) din constitulie, *r.,,n,iu ai,îi
t::::,i:;,,.,, ",',. i.,#iil,ii
21. cu unantmitale de vatun, conslat;
nt
ar;n. et
,
nohrdntor
n cuptniit att ,;;;;
;::;Z;,l,3ii:',':i!::"i;:,:i,:;:ili:i::
Consihulut Naltonat d^ SFcuril.te;
zz cu mdjo tatede vaturt.
.
panr a h! b
consnz neconsthul;onahtated mod;ticani
ate ahn. t2 t at
.tnuaduclve $i an. t ss. rcret itoare ta irJai,iciea
::I;i:iii':i,!r,',* t\,tas,t,"ii,ti)iiJ"i,iJitilt
".nsitiutuisupetorat
una;tnikte de voturi, consla' neconstitutionatitatea
^ _2::cu
ad 135 aln. t2' ht. d), rFtet4aare modificerii
la e\ploaLarca tesurselot de productt-a
t: c.?nclilii de na\tma et,cienta econom,co
st c;;;;;d;r;; :;i;i:rii:
nedtscrimina [oriu lutut ot celor interesa
I i.
unanimitale cle voluti. constata neconstttulionattlatea
,24..cu
a-a;,.1,11atin moditicatri
e' tit. et. Fteibate ta dezvoh"r"" ii-iiii,i"
"rono.,"i-,n "" ",',' -
"r,"I, :d: :i :
:: :::,!!, ata, p, mpn t in eri ec h i tib,, t,;;; ;;s;;,"
":
zc. Lu undntm4ate de vaturi, conslaE n,
tir t' a aa i i,';inl;,,',i,;; ;,';i:i:;;:;::::"''::::::,:::::,:i,"::i;:
:4a
@ .-onsLtuttonatizarca. tn mad corespun?atot, a atttbutiitot CLlrtti
Oaq,bllunonale de conttot at legi de tevtzuite d
p^d4ament si. tespecuv- (le Co*,,,;i;;;;;;p,;;,;.
conltat at conslitutionalitali
Camerci DepuMtitor. a hobtdntot ptentttuisenatutut
.";;.;;;;;;;;ri;,
cetat dou; C a mere t euntte dle pat tamenlului Ft a hotata4lor Dtenuttri
-;;;i:;,
st p,n,.;u constttu anale sau,
cat ; ;l;r;:;; ;;;i
dupa caz. o,gun,rur"u
autonlalilor si insttuttitor ctF nng
canslilutionat: ",,un"t;or"iiu
unan;mlate dp voluri. constata leconstttulonalitatea
- .26.cu po iv catuia Ramaniu utigu,u ,u,p""tuiiuj,, modfican;
1!:,'.ol'.1'! t2'
aetnn lutidce natonate, a dreptuluilJntunit ;n';)i,"ir
F
i;::,;; e ;; ;;; ; ;; ;; ","-;'"' !,ii;i !!iii,l'if"ii;.":::#;i!Y::!:;
br Prezidentiala. a!upra ca,eia
Curlea Constilu!;onale s_a o,on.rnlar
prin Decizia nr. 799 din rz
iunie zor
revrzutrea Const 1ul/ei Bomdnietrj
_
r as,pra proi;;i, ;i
"; ff;ii;lt
u-u urnatoarete e,emenre de
. le"jl.reli_!t
cu maloutaLe cle votur i. constala ca .necons liona urLr
,t
atn..tA).din ConstitutiF,
ehminarca lez-t
patrtr, carcd .Catacterut ttctt a aft. 14 'rdre:
a ooua
prezuma .. este neconslitulianata at ctab;ndiri se
deaareceareca etecl supnmatea unet
rrr
Oiicia atRomeniei, partea I, nr.44O.lin 23 iunie 2011.
^4oniiorut
38 Curs de coniencios constitutjonal
ruuu#fi[;.!+iii$:ffii,;,:,:*:l;:G
.h^
::vn
t3)
,;Fi:i*f
zte at1.72 din Conslitule sunt
j::'i:r:tnt:n::,t'";::"fft'l'i"
Itet
ar1. 152 atin (2t din Conslil!!'t . .. -,, -, -^noarea

ae atin. (2) Qi madit'icarea
a a., t maiorinle de votuti. aonsB@ ca au.usat "t,,jr)1". a"oo r""" u,
liiii:t
'tin til zle ai. 1Og din Conslitutie sunt ne
i#i:"i : n
i
!: !#;t:l,r:l7::::'i'i' 7' !'!itti i
* "
i:::i#
f,onstala ca modiricarea
atin !6t at ad 126
:t3:':,,:1i,::;
0,"6i,,|i,i,l,i. ii"'"i"'":':o':.:::"':'."31i.,!,li,fi"I7:,::,i:';"8:;'
rt:i:'ili!ii,lii;!r';ft ffii:!:i:n;"::j;:;;t:":r"
i.lli,itiilliiii"
att maioitate
i"
de "isz
voturi
r
"'n ^tz,t
consala " ,"P:;,";ei",u"
L4
co""'il!)1,?,1"
u,,n ,",
)i
,u. o,
",
^ ;;';;pazi t ii te"ua'1"f"A
52
i)i)i!i ;!',liJ?,!X'""'f il!i,,ii' ii il;'i;:;;;';"
1
atin.l1)dinConslilulic ^ . -^^netitquonatas-apronunlatprin:
:' 5::i,.ff i:Ti':':1"; ;.H.i'ff ;;:'iiri:a1i'"'.'-e:
p'euea"i'o' a't 41 alin r2l Leza nla|
"?llfJ
"
"',",ilil1"n,ii'"Jo#ui"i'" prcvedeitet
"'" 3r"LliYl3";ont *
'inniati\'a
teg;stati.vb oti\ind revizuilea
t nu ncalca dispoTiliile an 148
ttnionate ate ai 41 alin ut rcTa
"^n<
;"i:';,lil::{:.::":.':t:-l"o',Ti,3lzfoi'x'ili'"iniLiative resisralive a
..,-Jli"l j.l""iî'" co'lsltuliei Roman;e' privind af, 48r'" -

'-'tli"-, "e nitkliua Eslstatiuaca,f,,'itfr1if,i"ii,Siillf3,
" """'"Lt
e constilutiei Fomenei privtnd aft +6
"
A:;:;;i;;i";":;;;, ;;. ?bu !^ ?,i'y:" il3?"i:;i':#'J"T:""'3;lill:

oreve2ule de afi 150 din Consltlutte ' Bucurestl'
si n nunicioiLll
n
.rrmulal,va a dispersiei tenlonale ludeia
tuo {2r din consiitulre:
oi#t"i" a"
"n "lin
G'"t"nt a'i ++ at'n (z)tetu
q"'"":er Patea' -'1e o - 4 ru1e 2000
t
''. iri.il.ib"''" a
Pa Lea I -' 5ro o? 8 a-sr"r
)007-
i;;;ll:1,,;'",;
" "-,-ie,
ll. Teor a Consritutiel
- Deiizia nr. 590 din 20 iulie 2016 asupra initiativei legislative- _a

cet4enilor intitulate ,,Lege de revizuire a Constituyei
nomaniei;1,t.
CJrlea a cons lata l ca .initiatNa tegistahd a cFtdrenilor
, .
ae reutzutrc a Consl ,JliFt Romaniet .lcarc pivegLe

intitutala Leoc
te\tJl constitutional"al
an 4upnvrnd tamita - n n.l ndcptineste condiliile pevezuboead.
110
Ft an. 1b2 dtn Constilutie
P'ocedur€ de adoprare a ,nor legt oe rpv|lu,te nu
a lost t-ca rinaizara
rn ntclunut drntre cazur le mentionale,
Secliuned d 4-q. Sttuctutd Constituliei RomAhiei
Co^slirLtia oi- I99i. asa cum a fosl rpvituiia ,- 2003. cLprinde I56
,-
oe anlcote, imparilte in B liflurj:
1 . TiI)ut )
- ,,principji genentd'.
-Dr:ptu:ile tibetatte st ;ndatoriite !unoame4tate..;
:3. :.lJ,lt.,-
)t ut |
-,,AutotiEhle pubhcd':
4.I1-l lV -..Fconomia €t hnanlete pubhcd,,
5. fil)ul V -,,Curtea Canslitutionatdi,
6. Trtlul Vl -,./niegrarea euroa antice
:
7. Tillu Vl - ,,Revizuiea Conshh tiat .
8.1,LlrlV . ..Dispozitii tinate
St t;an?tlori .
Aciud/a Constirutie paslreala formJ reoLbl:cana de quvern;n
ant.
rn<!tJe onncpiL,separaliei puleritor tn slai p.ecum g-i
caracte,ele
ru-odmenta'e ale staUlu,: slal oe drepl. democraric
sociar, tn care
oemnnaler omului. dreprulle gi ribenerije cetaleniror. ai
i,be.a dezvo,,a.e
a perso dr,'atii umane. d.eDtaiea S, o,utalisnJl por,Lic
reprezinta vatori
supreme '",spiru tradiiiitor de.nocrattce ale poporJrui
ronan giidealuri,or
Hevotulet d 1 decembne I989 s, sunl garanlare,
Jn soa_iL targ este
acoroalregemenl;ritoreplurjlorsiliberta.iro,fJno:menlalegisein-sl;t,ia
uu ea,uonsntLt ondta cd gara nl at suprema liei Consltlutici
si; a autotilate
unrca de iurisdictie constiiulionrt,
rrr Monito.u Oiiciat at Romanie , padea t, nr. 857

dif 27 ocrombrie 20 1 6.
'
40 Curs de contencios consiituliona
Sectiuned d S-d. Reglementdreo procedurii

de revizuhe d Constitutiei RomAniei
51. lniliativa de revizuire a Constituliei
Constiiulja Romaniei din 1991, revizujia 9l repubticara in 2003,

,rabieir.. in dfi. 150. cu apdrtiê iîr'alvd revzJi,ii. d.pd cr 1 rrreazd.
a' P'ac,ed ntale Ro'rdî. . ta p.op-ne.er CJ\ern_,u i
b) cel puljn o pAtrime clin numaru depulaUlor saLr al senatorilortri;
c\ ce p-r n 500.000 de ceiatenicu cl epl da vol. caro lreb I o sa p,ov nd
di^ ce pLrlrn jJnaLate d n j-oFtate .dr L rd. tn ier are d nt.e r.6c e j ,clare
qaLr r' r't-n c pi rl B-c-res.i .
l.ab-re sa -iF inreg"t,a.e, p- i. . O.dOO de
semnaturiin sprijiful acestei injtiaiive (spre deosebire de iegile organice
sl!:11"3t", unde tnjliativa populara apartine !nur numar de ceiputin
100.000 de cetelenicu drept de vot, care trebuie sd provina din ce puiin
un sfert din judelele laril, iar in fiecare d ntre aceste
ludete. respect v in
'runicioLr B-^L e)ri. ca f e tntegislra-e ce, putn 5000 oe ce-i rn at
sprijinul acestei rnitiative).
Cu prrvire la lnitiativa PreSedinieluide revzulre a Constitutiei la propLr_
nerea Guvernului, Llna dintre problemele abordaie in doctr na a iosi urma
oar.a:ce >e iai;mpla ,- sitLat a tn.a e P.esedi, t6 F cora.ta ,e\ zu .ed
da GLV.r'-t nu lo.m,.eaza o oropL,-e e n;cesr <a. - _ \.o,di,.am
opin ei ) ooL'ivt.areia nl.-o Jcffe de qi,a.:e. r..izr r6r. Doa.e I i-:r
- ala.
Acpas.J. inl.Jca- Co']cl,tLlia a ptevaT- .a n.ia.eo .F. l-., C onsl.r_ iei
ie rFa it.a7a nu.raipri'l ac liJnaa con.Lr.e. ra a D.es.o nte _ aol an e.,l
a G^ rve'nLlu . pe-tru J f irno,icatednbeeô-1po,.-tedeo<e-_rivuui
l_ ceea ce olveolp inil,atva eqisla tva ca.ate,.as.a cJnl ni tcjer rp
sl 0lspoziliiie Legir nr. 189/19q9 oriviro e,e.. a,ea n (.rri/a teqictd.ive
d. c;l'e celateni,. Ava-cl tn vFder.,ao.u ,a oorrv.ci.-16;r,on
LoncJrILr e rnlra t" coq o6.antacuF ico-st,tutio-ale\el,tcdrea
i, oeph. I i
uondiliilor penl.Ll elerct area n. ativei leq.sla ve 06 ca .. e(ar.-,. .e/Llta
L;. laexJnina'.a niiJtive,celate, esltdereviTui,ea Co, cr,lLl,e eiam-orllt
instan ei co4slirLtionale va prrta
sio n perspecttvd di.pol r'loi leq i.pecrale
Spre deosebire de egite organtceqicete od nare, unde in iarjva reg s atua d n

,rrr
oa4eap,rer prp-ul 6dp lp(ru16r. .,ur.dr'..4ot.. Lo,.Conqr.rp.
sDra deo -brra oa t6o e orod, \ o , .e e o,d. a..
pa ,lo--- a ; aoal r- I oLa ui d-p- d.
i3rGH. lANc!, op. cn., p. 39.
!iFepub cara in [4on torut Oticiar at Roman e parteat.nr.sr6dinSiune2oo4
Teoria Constii!iiei
dr",tege enunla erDreg e e.rentale care <unr

s_p ,se varil.ca.i.de
-"rl--7 uurtea con stituliona t;
cave I
62. Adoptarea si aprobarea letiide revizuire

Auloritatea competenta sa adopte regea oe .ev.z
J,.a esle panarnen.Jt.
din Colsrir-!,a.eprotica.a oro,""rr,,ru popu-e-"" J"
.^..lol:-vl :1:'51
rev TLtre lrebu e adoprata de Camera DepLldt lor 1 oe Senat. rn ged,nte
sepa'arc-. cu o maiolrale de ce'puli- ooLla l.ei1 oi. n ,ndrLr nembi,or
I ecirei Camere
Ddca-celeooua Cdr.ere adop a le,te difer,re.
,^ se .e!u.ge d p.oc6oL.a
oi-'reotere (. ng ,ra s,rudr:e ,n care aceasta -se
ooceou,a
prn slabrtre€ -nei co.r,sii oarilare I/ oepulal 7 <enaroti,.arera. apl.a,.
!r hoa_
rdlle cJ naotitdra oe vorLl doat asuo.a reOacrorifor Oie,
co.slrtu,io ala, qaponu'comis.ei oe rned.ere se.upJne
.e oi tegea
dpo,!orJ,u.
frecdreiCamete.
in,cazulin care fie comisia de mediere nu ajunge
.le^ laor alJie ,- oivF genta .aoorlJl
Ia u| acord asupra
ia reoacta. do ea .u e.te ap.ota,
oa r eLare Uamera se ,ecLrge ra dezbarerea
tn seoinLd comJna a Ca1 e-
,elor -eu ite (are vor
de.tde cL votJt a c., pufin trer palriTi dr- -u.ndr-l
oepLrlal tor st senatori/or,
Dot.ivil
a.t. I5- al,n. (3, drn (.o-slii ,.ie .evilu red esle deti, i,vd
, daca
ilo^:lal-1113 erilttr-un referendum orqanrzai ,r cet ouli- ,:O o" z,te oe
a oala a0ooldlr oroieclul I sa- p.opL-ert ;n pa,laTe-1.
Fe,ere, dLl-nu,are
rleiconf ma DopurdrF a,rod lca.i.or rea.,/ale oe ddu.
::Tll.r'a!.a
consttl ,a li de.,vara. CL privi.e la acecllerTer.
are;
s_a aratat ca esre de
oecaopre. elpirared lu avand cd efect nval.darea
oeciziei aoop.ale d;
puterea conslituanld derivatAri).
Legea de revjzuire a Constituliei intra in vigoare
._ Ja data publicarii in
Mon lor rl OJicial ar qorantei. panea a notara-irC_ni,
Consliluronz e
oe con t.md.e a re7Llta.e,o, relere-d ,nul ,i.
ln.adruracester orocFdLrr. un ro, imoorlan. rev,,tp
c-n i consLilurronale
ca? vent ca s rb asoectur consril.lt:o-at,talt,arat tn:ria.iva
de tev.7-ire a
uonlLt.rtret. (dt ci leged oe ,ev,zu,.e a C o^sr,.urie.
uOopt"ta a" eod",r"ni.
ue asery enaa. Cu.tea Co-strL.rorara vegheo/a la
respeclar.a proaedu,t.
oe_r'u o gan la.ed ! oes a(.ltdrea referenoLrrr,ri
5. aon,i.aa ,"rr,ri"t"
acestuia.
L ulolFr L.5. i\i op. c., \o, zooe p. i4.,

Ai r'.1- idntoo6anr 32OO0p,trndoroa,,/a,ed.idp
ray ,ra.dd .etF.F. _
d,r /Vonno ., OtL d, 6o."-..
"iu "1 ""1pp...,. 3a 4. 2a teo._rrie _OOO.
42 Curs de contencios constiiurional
. Slalue!, ale CLtli CanslittJlionalF a Romdniei.L,

dc adaplat. a pa;, oe tevirurc d
p,rire b ptoceduta
Cahstilutiel
Decizia nr.431 din 2l iunie 2017

ia ses;,/area de neaonslii ,.ionarita,e
,'erentodre a disDo,/iLior
al. 149'.a1. 149 ain.r6, ad i49
$iarl t4o"din qeq,lar'lanrrl
SenatulLri
Monitorul Olicial al Romaniei.

Parlea t, nr.5g1 din 20 iutie 20.i7
1i?lr^^_"lly,. y .nir,a.ive de revrzLi.e r conshrutiei. ,e9 u,ro.u,

ru""11,
rsurual a pasrral poced-ra oar.dmenrard aohcaoiraace,ro
ai-.acln
aceasra a tosl -o^cepLra a" r"gi,io,r. .,,,;u;i
:::,]^nn';*Il',c-"cum s d aralai. , o
aceasra proceduro .to <:n :a,a Cll
cea de adoptdre. anterior dnL u, 2OOJ
.."gi o, o,q"nt" ,, orj,,;r;
" .. ,- p-., i. ta noo,JtL.
,ar eteraent6 e oe sir,t:tirud,ne se ,oe-t,.icd
geoi7a.ea Camere,o..apro/ed,l.,ideTeo.F,e! oe
da-cd prh 'recl.era n- se a;u^g. ,a
aceo o6O,\e,q6nle,
Jn aôrd. Aceasta prociaura nu
presupunea stabitirea unei prime
Camere sesizate si a uneiacaiJ
decidea. cohsecutiv pronuniarii primeia.
in mod aefinitiv, sesizliel
uameretorJijnd lasatA la li6era apreciere
a iniliatorului.
J-1,lvtLtlahg mulandis, saszared
Cdme.6to-onT:n- qi. 7a rea :,riltdtivei
la ,ibera ao.e- er. d .rila,"rr-; pi"""Oui,
-t- revrzL,re era rdsala
oe
jo.l
:::::i:11i5llT.r'4ra:n,nar,vei'Fs,crar
v-uts e i4 amoele uan erc avaaJ
\ e oai," I
a.etdc. .o, :. aooptarea
"nru,",,ua
pio;ecru.u:
propunenr de revizuir. a Consht
,.iei. in _a, .-o ;- care acerrea
dd0pta.-6 intr.o reddctara diierita.
e,; r ".ata p,o.eo.r." oe medre.". Daii
".au
nL se aj"ngea Ja un acord sau dac, u,a oi^l.e Cal
raporiul comisiei de medjere, se initia et";,
oro "p;;;;
uoiur
:":;:3:l: g::J:*",'.
oz.".[l.DreTeni
"*pri.r,-rs.ngura
"""o;;"';;";:': E
procedura DJ a,renla,a care pdolral
i,b -aryle?r;srnu. De/ecr.
a
ca,a(ler:,/alD,n,.zps(ratea cu dcetasi rol a
:::::"1"]
uu,,\urur er. tsr'n
^:10",
o
urmare.
at,v
nu exista niciun".,"
"cesu,u;Jes,<
p.;"al,,-0" ,,'"J,l"iL
motiv ca. prin
l
regulamentului parlamentar. sa se intermeaiui
conceapa in priuintu pa""au_ii
de revizuire a Constilutiei o noua
filozofie a sesizarii damer.io.
dupa hodetutart. TS Si urmdroarete
dtn Constitutia revizuitl la;r
rmprumutand elemente din cadrul
acestei p.o""!uri. Oin lonlii
/l Teoria Constitutiei
"****+***urru*ffi
l*'*tt+l**ffi *i*iii-:fiLTffi
rt",ffi ru*,,;*i*11*[*l$**:,m":r
;,,,##";11XI""fl:ffi.f """1ii:"":lf f i;::,"",::f igl":,.
;''';"?x3#lilJ! il;1ffi ;lT"l?,*j:*"Tent. curtea cohsratd
"_" ,:ll"*:l;".",;l1"lii:H:lHHl&*1?;,il"#:i::j:J:;
lff
:;:::,::"::t:,,f ::rjx;;;;;;:;",:;:Ei;i,::;:"1:::,':",::i:E,l:
l,m:ru:l:*:l jl",'..J;1.:i:f ff 1"",ffi :ffn;:,":ll
,:$rriirrirff:*ti."i fn::
ff :'i#urst{#*ft**iijif; ij{'#,-f';
i"i:i; l,if .o-Jffi ,l'li,o;i:#:J:ilX
i,li," ="3i"1111,"-""
n;J;:;,:"e,:";: i:::"."x.:hl* : ::H:"ff :: 8il:
j jl5l""'i",?,=",11,,j;i".:.f jil.li" #;hT;",-i;",y:":";l?J"J;
;nu*** *;t*t:1i"fu ;:al; f;; l*:,'"tll"i;:
Curs de conienc os constiulionat
53. Dispozitii ale Constitutiei declarate nerevizuibile: limitele

revizuirii
Constitutia Romanlei stabilegie, in ad. 152, unele clorneni in care
nicio initialiva de revizuire nu poate Ji primite. Astfel, potrivit ari. j52, nu
pot forma obiectu revizuirii caracterul national. independent, untargj
indivizibil al staiului roman, ionna republicane de guvernernant, lntegitaiea
teritoriu ui, independefta justiljei, plura ismul politic Ai imba ojiciata. De
asemenea, nLl poi sa iie primite injliativele de revizu Te care uTmaTesc
sLrprimarea drepturilor 9i libertatilor pubtice sau a garantiilor lor.
54. RolulCu4ii Constitutionalein procesul de revizuire a Consti-

tu!iei
Curtea Constituiionale se pronunie din oficiu:
a) asupra iniiiativelor de revizuire a Constitutiei pentr! realzarea
acestei atrib i, inillalorul revizuiriiare obligatia de a depune proiectulsau
uU
propunerea legislaiiva, impreuna cu avizul Consillului Legistativ. la Curtea
Constiutiofala, inainie de sesizarea Parlamentului. Curiea dispune cle
un lermen de maxjmum 10 zile pentru a se pronlnia l_n p en cu votul a
doua trejml djn membrii sdj. Ulterior, proiectul sau propunerea de lege
constitutionala pot fi prezentate Par amentului numal insotite de clecizia
obligatorie a Cu4ii Constituliof alei
b)asupra legiide revizuire a Constitutiei adoptate de parlament
potrivil Legii n r. 4711 992 privind organizarea si f! nctio narea Cu tii Constjtu-
tionaletrl, intermen de 5 zile de la adoptarea legilde revzuirea ionstiiuitei,
C-1.a Consliulio_ala se o'on-nLd. d n orict-. a5upra aceJleid l;.1. .3
alin. (1)1. Decizia prin care s-ar constata ce in procesLrl de revizuire a
Consiiiutieinu au fost respectate prevederile Constituljeise trimite Camerei
Deputatilo r Si Senalului, in vederea reexarninar itegijde revizuire
[art.23
alin. (2)1.
Controlulde consiitutjonalitaie cu privire la leg le constitutionale vizeaza:
aJ respectarea proceduriide revizuire r-orst tur onalilaie exfrinseca).
stabiJild chiar prin Legea fundamentald (puterea constituante instituita
poate ii lirnitata de caire puterea constituantd origjnare);
b) respectarea limitelor de fond stabilite in materia revizuirii
Constitutiei rconslilul'ondlialc intrinseca).
rrr Republicata in Moniroru OJiciar at Ronaniei, pa(ea L nr. e07 din 3 decemb e
2010.
ll. teor,a Consl,rutier
4E
Conlrotul din ofic; sa-^ r^- .^-, ,
::t:#t il.t",:t fii:{:"ir*l*r;ri:iliii :ri"?Tfl :::ili:Ti:ilii; ff

;!tfti*:uf,#;f-;li*iffi ffi ff
re ta revizutrea Constitutici
'frl#

Cursuri Sem1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursuri Sem1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURSUL 1 – CONCEPTUL DE DREPT

Drept – ansamblul regulilor asigurate si garantate de stat care au ca scop organizarea si

Drept public – cand serveste societatii in ansamblu

Drept privat – cand serveste interesele individului in parte

Etimologic, termenul de administraţie derivă de la latinescul "directus", care înseamnă

În limbajul curent termenul “drept” este utilizat în mai multe sensuri:

• Dreptul este tehnica si arta in sensul ca organizeaza viata in comun, destinat sa

Dreptul consta in ansamblul regulilor de conduita generale si obligatorii asigurate si garantate de

Aparitia si evolutia dreptului

Chiar si H. Kelsen recunoaste ca dreptul este un fenomen conditionat de timp si spatiu.

Dimensiunea sociala a dreptului

Esenta, continutul si forma dreptului

Continutul dreptului il constituie ansamblul elementelor, al laturilor si al conexiunilor care dau

Forma dreptului semnifica exprimarea organizarii interioare a structurii continutului, ea

Subiecte pentru pregătirea în vederea evaluării finale:

1. Care sunt elementele componente ce pot fi subsumate conceptului de drept?

Precizări privind cursul următor:

Cursul Nr. 2 conţine următoarele aspecte:

 Definirea dreptului constitutional

Drept constitutional – ramura fundamentala a sistemului de drept romanesc alcatuita din

Izvoarele dreptului constitutional – forme specifice, particulare, de exprimare a normelor

Obiectul dreptului constitutional – relatiile sociale care se nasc in activitatea de instaurare si

Raport de drept constitutional – relatiile sociale reglementate si sancctionate de o norma

Dreptul constitutional, ramura a sistemului de drept

In procesul aparitiei si dezvoltarii dreptului ramura dreptului constitutional se cristalizeaza mult

In literatura de specialitate s-au dat drepului constitutional mai multe definitii:

Locul dreptului constitutional in sistemul de drept

Dreptul constitutional este ramura principala in sistemul de drept romanesc intrucat, pe de o

Izvoarele dreptului constitutional

Raportul de drept constitutional

Cu privire la subiectele raportului de drept constitutional, trebuie sa subliniem faptul ca unul

Subiectele raportului sunt:

Normele de drept constitutional

In explicarea specificului normelor de drept constitutional trebuie sa se plece de la teoria normei

Subiecte pentru pregătirea în vederea evaluării finale:

1. Sub ce denumire s-a predat si se preda in Romania si in lume disciplina dreptului

3. Care dintre urmatoarele entitati sunt subiectele raporturilor de drept constitutional?

Răspuns corect:1-A; 2-C; 2-B; 3-B

 Definirea notiunii de constitutie

Regim constitutional in sens material – un ansamblu de reguli care reglementeaza

Continutul constitutiei este unul de natura complexa, el cuprinzand principiile fundamentale

Notiunea de regim constitutional

Precizarile facute in legatura cu traditia cutumiara constitutionala si raporturile ei cu normele

1. Identificati elementele componente ce pot face parte din continutul conceptului de

2. Definirea regimului constitutional din punct de vedere material se face:

Răspuns corect:1-C; 2-B

 Stabilirea initiative adoptarii constitutiei

Suspendarea constitutiei – In practicile constitutionale au fost cazuri cand constitutiile au fost

Suprematia constitutiei – este o notiune complexa care exprima pozitia supraordonata a

Adoptarea constitutiei este un proces complex cu profunde semnificatii politico-juridice, proces in

Dreptul de a revizui constitutia trebuie sa apartina aceluiasi organism care a adoptat-o.

Suspendarea si abrogarea constitutiei

O problema mai delicata a dreptului constitutional o reprezinta fundamentarea stiintifica a

Suprematia constitutiei este o notiune complexa in continutul careia se cuprind trasaturi si

Suprematia constitutiei este o realitate incontestabila si nu o simpla afirmatie. Ea implica o serie

Răspuns corect:1-C; 2-B;

 Definirea notiunii de control al constitutionalitatii legilor

Controlul constitutionalitatii legilor – ca institutie juridica, cuprinde ansamblul dispozitiilor

Forme de control al constitutionalitatii legilor – modalitatile de exercitare a controlului

Notiunea de control al constitutionalitatii legilor

Controlul constitutionalitatii legilor, ca institutie juridica, cuprinde ansamblul dispozitiilor

Doctrina juridica include controlul constitutionalitatii legilor in principiul legalitatii ca parte

Controlul constitutionalitatii legilor este activitatea organizata de verificare a conformitatii legii cu