1.

Drepturile organelor de stat faţă de celelalte subiecte de drept constituie:

a) drepturi corelative ale acestuia;

b) obligaţii ale acestora faţă de stat;

c) corelativele atribuţiilor cu care au fost investite;

d) manifestarea principiului suveranităţii de stat.

2. După conţinutul lor distingem:

a) drept absolut şi drept relativ

b) drept patrimonial şi drept nepatrimonial

c) drept oneros şi drept gratuit

d) drept real şi drept ireal

3. Reglementările trebuie:

a) adoptate doar de către Parlament;

b) adoptate cu respectarea competenţei organului emitent;

c) adoptate doar de către Guvern;

d) adoptate cu respectarea competenţei personale.

4. Faptul că legea reglementează doar pentru viitor este expresia principiului:

a) ultraactivităţii

b) ubiguităţii

c) retroactivităţii

d) neretroactivităţii

5. Drepturile patrimoniale se împart în:

a) drept real şi drept de creanţă

b) drept real şi drept ireal

c) drept real şi drept abstract

d) drept oneros şi drept gratuit

6. Justiţia reprezintă:
a) totalitatea instanţelor de judecată;

b) ansamblul normelor de drept din dreptul românesc;

c) starea ideală a societăţii realizabilă prin asigurarea pentru fiecare individ în parte şi

pentru toţi împreună a satisfacerii drepturilor şi intereselor lor legitime;

d) starea ideală a societăţii realizabilă prin asigurarea pentru fiecare individ în parte a

satisfacerii drepturilor şi intereselor lor legitime.

7. Element constitutiv al calităţii de persoană juridică este:

a) obiectul de activitate

b) numărul de asociaţi

c) o organizare proprie

d) o modalitate de împărţire a părţilor sociale

9. Principiile dreptului se clasifică în:

a) principii fundamentale şi principii specifice fiecărei ramură de drept;

b) principii fundamentale şi principii speciale;

c) principii fundamentale şi principii generale;

d) principii publice şi principii private.

10. Dreptul se împarte în:

a) drept public şi drept privat;

b) drept civil şi drept penal;

c) drept general şi drept special;

d) drept constituţional şi drept de ramură.

11. Principalul izvor de drept este:

a) Constituţia

b) Ordonanţa

c) Legea

d) Decretul
12. În cadrul raportului juridic, drepturile si obligaţiile sunt:

a) cumulative

b) corelative

c) supletive

d) diminutive

13. Comparaţia este o operaţie ce urmăreşte:

a) clasificarea instituţiilor juridice de drept;

b) analizarea elementelor caracteristice subiectelor comparate;

c) constatarea unor elemente identice sau divergente între două sau mai multe fenomene;

d) stabilirea nivelului de dezvoltare al societăţi.

14. Normele juridice ale unui stat acţionează:

a) doar asupra cetăţenilor statului;

b) asupra cetăţenilor statului, străinilor şi apatrizilor;

c) asupra cetăţenilor statului şi asupra străinilor;

d) asupra străinilor şi asupra apatrizilor.

15. Noţiunea de responsabilitate reprezintă:

a) suportarea, de către individ, a sancţiunilor penale corespunzătoare;

b) suportarea, de către individ, a sancţiunilor civile corespunzătoare;

c) asumarea, de către individ, a răspunderii pentru consecinţele faptelor sale;

d) asumarea, de către individ, a unei conduite exemplare faţă de societate.

16. Dreptul îşi întemeiază eficacitatea şi existenţa pe:

a) aparatul de stat;

b) leg

c)este mai restrânsă decât rezultă din formularea ei;

d) trebuie restrânsă prin ordonanţă de urgenţă.

17. Norma juridică acţionează, în principiu, asupra:

a) oricărui teritoriu;

b) unui teritoriu aleatoriu;

c) unui teritoriu determinat;

d) teritoriului statului care a adoptat-o.

18. Una dintre trăsăturile esenţiale ale dreptului subiectiv este:

a) subiectul activ nu poate avea o conduită sau pretinde o conduită în legătură cu dreptul

său

b) subiectul activ poate pretinde o conduită sau poate avea el însuşi o conduită în legătură

cu dreptul său

c) subiectul pasiv poate pretinde o conduită subiectului activ

d) subiectul pasiv poate avea o conduită, fără a fi sancţionat, în legătură cu dreptul

subiectului activ

19. Dreptul exercită un rol important în conducerea societăţii prin intermediul:

a) Constituţiei

b) legilor organice;

c) actului normativ juridic;

d) dreptului public.

20. Interpretarea este restrictivă atunci când sfera cazurilor la care se referă norma

juridică:

a) este mai largă decât rezultă din formularea ei;

b) corespunde cu modul de formulare;

c) este mai restrânsă decât rezultă din formularea ei;

d) trebuie restrânsă prin ordonanţă de urgenţă.

21. Principiul libertăţii şi egalităţii se află în strânsă legătură cu:

a) principiul echităţii şi justiţiei;

b) principiul asigurării bazelor legale de funcţionare ale statului;

c) principiul prezumţiei de nevinovăţie;

d) principiul responsabilităţii.

22. În sens juridic, libertatea reprezintă:

a) posibilitatea unei persoane de a acţiona după propria dorinţă;

b) posibilitatea unei persoane de a-şi asuma obligaţii;

c) posibilitatea unei persoane de a acţiona după propria dorinţă, respectând legile;

d) posibilitatea unei persoane de a avea drepturi.

23. Principiile dreptului constituie:

a) fundamentul sistemului juridic;

b) o parte integrantă a sistemului dreptului;

c) introducerea în sistemul dreptului;

d) norme juridice ale dreptului public

25. Excepţiile de la principiul neultraactivităţii sunt:

a) normele juridice temporare;

b) normele juridice atemporale;

c) normele juridice interpretative;

d) normele juridice penale.

26. Justiţia reprezintă:

a) totalitatea instanţelor de judecată;

b) ansamblul normelor de drept din dreptul românesc;

c) starea ideală a societăţii realizabilă prin asigurarea pentru fiecare individ în parte şi

pentru toţi împreună a satisfacerii drepturilor şi intereselor lor legitime;

d) starea ideală a societăţii realizabilă prin asigurarea pentru fiecare individ în parte a

satisfacerii drepturilor şi intereselor lor legitime.

27. Norma juridică este activă:

a) din momentul publicării ei;

b) din momentul intrării în vigoare;

c) din momentul adoptării ei;

d) din momentul aducerii la cunoştinţă publică.

28. După conţinutul lor distingem:

a) drept absolut şi drept relativ

b) drept patrimonial şi drept nepatrimonial

c) drept oneros şi drept gratuit

d) drept real şi drept ireal

29. Drepturile organelor de stat faţă de celelalte subiecte de drept constituie:

a) drepturi corelative ale acestuia

b) obligaţii ale acestora faţă de stat

c) corelativele atribuţiilor cu care au fost investite

d) manifestarea principiului suveranităţii de stat

30. Este principiu general al dreptului:

a) principiul libertăţii şi egalităţii;

b) principiul responsabilităţii;

c) principiul echităţii şi justiţiei;

d) toate cele trei răspunsuri sunt corecte.

31. Toate reglementările trebuie să fie:

a) conforme cu ordonanţele;

b) conforme cu Constituţia;

c) conforme cu legile;

d) conforme cu decretele.

3. Actul normativ:

a) conţine norme juridice;

b) are şi o formă orală;

c) este general şi abstract;

d) nu este ierarhizat.

34. Abrogarea este:

a) încetarea temeiului normei juridice;

b) intrarea în vigoare a normei juridice;

c) modificarea normei juridice;

d) încetarea acţiunii normei juridice ca urmare a intrării în vigoare a unei norme juridice

noi.

35. Contractul normativ:

a) este izvor de drept;

b) nu este izvor de drept;

c) va fi izvor de drept;

d) poate fi izvor de drept.

36. În strânsă legătură cu ştiinţele juridice se află un grup de discipline:

a) accesorii

b) de interes public;

c) calitative;

d) ajutătoare.

37. Drepturile patrimoniale se împart în:

a) drept real şi drept de creanţă

b) drept real şi drept ireal

c) drept real şi drept abstract

d) drept oneros şi drept gratuit

38. Principiul libertăţii şi egalităţii se află în strânsă legătură cu:

a) principiul echităţii şi justiţiei;

b) principiul asigurării bazelor legale de funcţionare ale statului;

c) principiul prezumţiei de nevinovăţie;

d) principiul responsabilităţii.

39. Metode ale interpretării normelor juridice sunt:

a) metoda gramaticală;

b) metoda sistematică şi metoda logică;

c) metoda teleologică;

d) toate cele trei răspunsuri sunt corect

41. Funcţia normativă este indisolubil legată de:

a) caracterul normativ al dreptului;

b) funcţia de conducere a societăţii;

c) funcţia de conservare, apărare şi garantare a valorilor fundamentale ale societăţii;

d) funcţia de instituţionalizare a organizării social-politice.

42. Contravenţia, comparativ cu infracţiunea, prezintă un grad de pericol social:

a) mai mic

b) mai mare

c) la fel de mare

d) toate cele trei răspunsuri sunt corecte

43. Sistemul dreptului reprezintă:

a) ansamblul normelor juridice dintr-un stat;

b) structura internă a dreptului dintr-un stat;

c) totalitatea instituţiilor statului;

d) normele juridice de drept public şi de drept privat.

44. Părţile constitutive ale actului normativ sunt:

a) titlul, ipoteza si dispoziţiile

b) titlul, preambulul şi formula introductivă, dispoziţii, dispoziţii de conţinut şi dispoziţii

finale

c) titlul, preambulul şi forma introductivă, principii generale, dispoziţii de conţinut,

dispoziţii finale şi sancţiuni

d) titlul, preambulul şi forma introductivă, dispoziţii, dispoziţii de conţinut, dispoziţii

finale, sancţiuni şi norme metodologice

45. Excepţiile de la principiul intrării în vigoare a normelor juridice este:

a) când hotărăşte Camera Deputaţilor;

b) când hotărăşte Senatul;

c) când se prevede expres în conţinutul normei juridice;

d) când se poate deduce o astfel de dată ulterioară.

46. O categorie de contracte normative:

a) priveşte nemijlocit drepturile şi obligaţiile unor subiecte determinate;

b) nu priveşte nemijlocit drepturile şi obligaţiile unor subiecte determinate;

c) sunt contracte de natură civilă;

d) sunt contracte de natură comercială.

47. Analogia este un procedeu:

a) al interpretării constructive;

b) al logicii formale;

c) al logicii informale;
d) al interpretării gramaticale;

49. Dreptul poate fi cercetat din mai multe perspective:

a) teoretică globală şi teoretică specială;

b) istorică şi structurală;

c) generală, specială şi relativă;

d) teoretică globală, istorică şi structurală.

50. Titlul actului normativ este:

a) modul de încadrare al acestuia în ramuri

b) elementul de identificare al acestuia

c) modul de clasificare al acestuia

d) elementul de definire al acestuia

51. Organele de stat îndeplinesc funcţia:

a) de asigurare a constrângerii statale, restabilirea ordinii de drept încălcate şi recuperarea

prejudiciilor

b) de respectare a principiilor fundamentale ale sistemului de drept românesc

c) de aducere la buna îndeplinire a execuţiei bugetare

d) de realizare a colectării impozitelor, taxelor şi amenzilor pentru întregirea bugetului de

stat

52. Principiile dreptului sunt orientate de către:

a) relaţiile sociale;

b) Constituţie

c) dreptul obiectiv;

d) dreptul pozitiv.

53. Criteriul dominant al statului contemporan este:

a) teritoriul

b) populaţia

c) forţa publică

d) organizarea administrativă

54. Sistemul ştiinţelor se caracterizează printr-o structură :

a) trihotomică

b) dihotomică
c) complexă

d) variată

55. După gradul de certitudine conferit titularilor distingem:

a) drepturi certe şi drepturi incerte

b) drepturi sigure şi drepturi nesigure

c) drepturi pure şi simple şi drepturi afectate de modalităţi

d) drepturi concludente şi drepturi neconcludent

57. Părţile constitutive ale actului normativ sunt:

a) titlul, ipoteza si dispoziţiile

b) titlul, preambulul si formula introductivă, dispoziţii, dispoziţii de conţinut…

c) titlul, preambulul si forma introductivă, principii generale, dispoziţii de conţinut,

dispoziţii finale şi sancţiuni

d) titlul, preambulul şi forma introductivă, dispoziţii, dispoziţii de conţinut, dispoziţii

finale, sancţiuni şi norme metodologice

58. Noţiunea de responsabilitate reprezintă:

a) suportarea, de către individ, a sancţiunilor penale corespunzătoare;

b) suportarea, de către individ, a sancţiunilor civile corespunzătoare;

c) asumarea, de către individ, a răspunderii pentru consecinţele faptelor sale;

d) asumarea, de către individ, a unei conduite exemplare faţă de societate.

59. Forma de stat exprimă:

a) modul de organizare al conţinutului puterii de stat;

b) modul de exercitare al puterii de stat;

c) modul de constituire al puterii de stat;

d) modul de formare a forţei publice.

60. Drepturile patrimoniale se împart în:

a) drept real şi drept de creanţă

b) drept real şi drept ireal

c) drept real şi drept abstract

d) drept oneros şi drept gratuit

61. Dreptul relativ este acel drept care pentru a se realiza:

a) trebuie corelat cu un drept de creanţă

b) nu are nevoie de concursul altei persoane în afara subiectului activ

c) nu are nevoie de concursul altei persoane în afara subiectului pasiv

d) are nevoie de concursul altei persoane decât subiectul activ

62. Realitatea juridică este parte componentă a :

a) cadrului normativ;

b) realităţii sociale;

c) Constituţiei;

d) sistemului ştiinţelor.

63. Sistemul dreptului reprezintă:

a) ansamblul normelor juridice dintr-un stat;

b) structura internă a dreptului dintr-un stat;

c) totalitatea instituţiilor statului;

d) normele juridice de drept public şi de drept privat

5. Excepţie de la principiul neretroactivităţii este:

a) norma juridică cu caracter relativ;

b) norma juridică anterioară;

c) norma juridică cu caracter interpretativ;

d) norma juridică norma juridică superioară ca forţă.

66. Dispoziţiile de conţinut formează:

a) elementul de identificare al actului normativ

b) obiectul şi scopul actului normativ

c) conţinutul propriu-zis al actului normativ

d) latura aplicativă a actului normativ

67. Actele normative mai pot cuprinde:

a) note

b) articole

c) anexe

d) teste de evaluare

68. Element constitutiv al calităţii de persoană juridică este:

a) un patrimoniu propriu

b) un fond de comerţ propriu

c) un capital subscris propriu

d) cifra de afaceri pozitivă

69. Una dintre trăsăturile esenţiale ale dreptului subiectiv este:

a) subiectul activ nu poate avea o conduită sau pretinde o conduită în legătură cu dreptul

său

b) subiectul activ poate pretinde o conduită sau poate avea el însuşi o conduită în legătură

cu dreptul său

c) subiectul pasiv poate pretinde o conduită subiectului activ

d) subiectul pasiv poate avea o conduită, fără a fi sancţionat, în legătură cu dreptul

subiectului activ

70. „Persona non grata” înseamnă:

a) persoana nu e gata;

b) persoană agreată;

c) persoană neagreată;

d) persoană juridică.

71. Dreptul este o expresie a :

a) Parlamentului

b) Guvernului

c) formei statale

d) societăţii

73. Funcţiile dreptului reprezintă:

a) idei generale care stau la baza sistemului de drept dintr-o ţară;

b) acele direcţii fundamentale ale acţiunii mecanismului juridic la îndeplinirea cărora

participă întregul sistem al dreptului şi instanţele sociale special abilitate cu atribuţii în

domeniul realizării dreptului;

c) acele direcţii fundamentale ale acţiunii mecanismului juridic la îndeplinirea cărora

participă întregul sistem al dreptului;

d) principalele acte normative prin care se implementează politicile dreptului în societate.

74. Element constitutiv al calităţii de persoană juridică este:

a) obiectul de activitate

b) numărul de asociaţi
c) o organizare proprie

d) o modalitate de împărţire a părţilor sociale

75. Potrivit raţionamentului „ a pari”:

a) în speţe identice se pronunţă hotărâri identice;

b) în situaţii identice există soluţii identice;

c) în situaţii diferite există soluţii diferite;

d) pentru persoane identice ca funcţie există pedepse identice;

76. Principalul izvor de drept este:

a) Constituţia

b) Ordonanţa

c) Legea

d) Decretul

77. Statul reprezintă:

a) totalitatea instituţiilor din administraţia publică;

b) principala formă de organizare politică a societăţii;

c) principala formă de conducere a societăţii;

d) principala modalitate de realizare a voinţei societăţii.

78. Analogia este un procedeu:

a) al interpretării constructive;

b) al logicii formale;

c) al logicii informale;

d) al interpretării gramaticale;

79. Formele vinovăţiei sunt:

a) intenţia directă şi intenţia indirectă

b) culpa simplă şi culpa cu prevedere

c) intenţia şi culpa

d) praeter intenţia şi vinovăţia simplă

ionamentul „ad absurdum”;

c) raţionamentul „per a contrario”;

d) răspunsurile b şi c.

84. Principiul libertăţii şi egalităţii se află în strânsă legătură cu:

a) principiul echităţii şi justiţiei;

b) principiul asigurării bazelor legale de funcţionare ale statului;

c) principiul prezumţiei de nevinovăţie;

d) principiul responsabilităţii.

85. Drepturile nepatrimoniale se divid în:

a) drepturi principale, accesorii si dependente

b) drepturi care privesc existenţa şi integritatea persoanei, identificarea persoanei şi

drepturi ce decurg din creaţia intelectuală

c) drepturi pure şi simple şi drepturi afectate de modalităţi

d) drepturi opozabile şi drepturi inopozabile

86. Toate reglementările trebuie să fie:

a) conforme cu ordonanţele;

b) conforme cu Constituţia;

c) conforme cu legile;

d) conforme cu decretele.

87. Pentru a abroga un act normativ, noul act:

a) trebuie să aibă o forţă juridică cel puţin echivalentă;

b) trebuie să aibă aceeaşi forţă juridică;

c) trebuie să aibă o forţă juridică inferioară;

d) trebuie să fie o lege pentru modificarea Constituţiei

89. Interpretarea este extensivă:

a) atunci când sfera cazurilor la care se referă norma juridică este mai largă decât rezultă

din formularea ei;

b) atunci când sfera cazurilor la care se referă norma juridică este mai restrânsă decât

rezultă din formularea ei;

c) atunci când sfera cazurilor la care se referă norma juridică corespunde cu modul de

formulare;

d) atunci când la sfera cazurilor la care se referă norma juridică mai trebuie adăugate altele

prin ordonanţă de urgenţă.

90. Actul normativ:

a) conţine norme juridice;

b) are şi o formă orală;

c) este general şi abstract;

d) nu este ierarhizat.

91. Încorporarea este o forma de sistematizare prin care:

a) capitolele se grupează în acte normative

b) alineatele se grupează în articole

c) actele normative se grupează în colecţii sau culegeri

d) legile se grupează în legi organice sau legi ordinare

92. În funcţie de structura sistemului ştiinţelor se pot distinge ştiinţe despre:

a) economie, industrie şi agricultură;

b) societate şi cultură;

c) natură, societate şi gândire;

d) natură, societate şi om.

93. Rezultatele interpretării normelor juridice pot fi:

a) interpretarea ad literam, interpretarea extensivă şi interpretarea restrictivă;

b) interpretarea gramaticală, interpretarea expansivă şi interpretarea restrictivă;

c) interpretarea ad literam, interpretarea expansivă şi interpretarea oficială;

d) interpretarea oficială şi interpretarea neoficială.

94. Ieşirea din vigoare a normei juridice:

a) reprezintă momentul din care activitatea normei încetează;

b) reprezintă momentul ajungerii la termen;

c) reprezintă lipsa de obiect a normei juridice;

d) reprezintă retroactivitatea expresă a normei juridice

96. Elementele constitutive ale statului sunt:

a) Parlamentul, Guvernul şi Preşedintele;

b) teritoriul şi populaţia;

c) teritoriul şi organele administraţiei publice;

d) teritoriul, populaţia şi forţa publică.

97. Interpretarea este restrictivă atunci când sfera cazurilor la care se referă norma

juridică:

a) este mai largă decât rezultă din formularea ei;

b) corespunde cu modul de formulare;

c) este mai restrânsă decât rezultă din formularea ei;

d) trebuie restrânsă prin ordonanţă de urgenţă.

98. Norma juridică este activă:

a) din momentul publicării ei;

b) din momentul intrării în vigoare;

c) din momentul adoptării ei;

d) din momentul aducerii la cunoştinţă publică.

99. Organele de stat îndeplinesc funcţia:

a) de asigurare a constrângerii statale, restabilirea ordinii de drept încălcate şi recuperarea

prejudiciilor

b) de respectare a principiilor fundamentale ale sistemului de drept românesc

c) de aducere la buna îndeplinire a execuţiei bugetare

d) de realizare a colectării impozitelor, taxelor şi amenzilor pentru întregirea bugetului de

stat

100. Dispoziţiile de conţinut formează:

a) elementul de identificare al actului normativ

b) obiectul şi scopul actului normativ

c) conţinutul propriu-zis al actului normativ

d) latura aplicativă a actului normativ

101. Actul normativ:

a) este o formă secundară a izvoarelor dreptului;

b) este o formă principală a izvoarelor dreptului;

c) este o formă complementară a izvoarelor dreptului;

d) este o formă suplinitoare a izvoarelor dreptului.

102. Principiile dreptului se clasifică în:

a) principii fundamentale şi principii specifice fiecărei ramură de drept;

b) principii fundamentale şi principii speciale;

c) principii fundamentale şi principii generale;

d) principii publice şi principii private

odul de organizare al conţinutului puterii de stat;

b) modul de exercitare al puterii de stat;

c) modul de constituire al puterii de stat;

d) modul de formare a forţei publice.

108. În cadrul sistemului ştiinţelor juridice se pot distinge trei categorii de ştiinţe:

a) teoretice, istorice şi de ramură;

b) teoretice, practice şi complementare;

c) istorice, contemporane şi speciale;

d) principale, accesorii şi ajutătoare.

109. Actul normativ:

a) are întotdeauna forma scrisă;

b) are şi o formă orală;

c) poate fi suplinit prin cutumă;

d) conţine doar dispoziţii constituţionale

110. Principiile dreptului sunt orientate de către:

a) relaţiile sociale;

b) Constituţie

c) dreptul obiectiv;

d) dreptul pozitiv.

112. Preambulul actului normativ reprezintă:

a) elementul de identificare al acestuia

b) denumirea autorităţii emitente

c) o succintă introducere

d) esenţialul actului normativ

113. Dreptul se împarte în:

a) drept public şi drept privat;

b) drept civil şi drept penal;

c) drept general şi drept special;

d) drept constituţional şi drept de ramură.

114. Competenta pentru realizarea codificării revine:

a) organului emitent

b) organului executiv
c) Guvernului

d) organului legiuitor

115. Dreptul public are întotdeauna ca subiect:

a) persoana fizică;

b) persoana juridică;

c) statul;

d) societatea comercială.

116. O categorie de contracte normative:

a) priveşte nemijlocit drepturile şi obligaţiile unor subiecte determinate;

b) nu priveşte nemijlocit drepturile şi obligaţiile unor subiecte determinate;

c) sunt contracte de natură civilă;

d) sunt contracte de natură comercială.

117. Obligaţia juridică poate consta în:

a) a plăti

b) a remunera

c) a da

d) a reîntoarce prestaţia

118. Statul reprezintă:

a) totalitatea instituţiilor din administraţia publică;

b) principala formă de organizare politică a societăţii;

c) principala formă de conducere a societăţii;

d) principala modalitate de realizare a voinţei societăţii.

119. Dreptul îşi întemeiază eficacitatea şi existenţa pe:

a) aparatul de stat;

b) legi

c) norme juridice

120. În cadrul sistemului ştiinţelor juridice se pot distinge trei categorii de ştiinţe:

a) teoretice, istorice şi de ramură;

b) teoretice, practice şi complementare;

c) istorice, contemporane şi speciale;

d) principale, accesorii şi ajutătoare.

121. Norma juridică acţionează, în principiu, asupra:

a) oricărui teritoriu;

b) unui teritoriu aleatoriu;

c) unui teritoriu determinat;

d) teritoriului statului care a adoptat-o.

122. Normele juridice ale unui stat acţionează:

a) doar asupra cetăţenilor statului;

b) asupra cetăţenilor statului, străinilor şi apatrizilor;

c) asupra cetăţenilor statului şi asupra străinilor;

d) asupra străinilor şi asupra apatrizilor.

123. Sistemul ştiinţelor se caracterizează printr-o structură :

a) trihotomică

b) dihotomică

c) complexă

d) variată

124. Dispoziţiile generale cuprind:

a) obiectul, scopul, sfera relaţiilor sociale reglementate de actul normativ

b) obiectul şi scopul actului normativ

c) definirea principiilor ce stau la baza actului normativ

d) calificarea acului normativ

125. Interpretarea este restrictivă atunci când sfera cazurilor la care se referă norma

juridică:

a) este mai largă decât rezultă din formularea ei;

b) corespunde cu modul de formulare;

c) este mai restrânsă decât rezultă din formularea ei;

d) trebuie restrânsă prin ordonanţă de urgenţă.

126. Locul central în sistemul actelor normative îl ocupă:

a) Constituţia

b) Ordonanţa

c) Decretul
d) Legea

127. Dreptul îşi întemeiază eficacitatea şi existenţa pe:

a) aparatul de stat;

b) legi

c) norme juridice

d) instituţiile administrativ

u poate conţine norme juridice

132. Organele de stat îndeplinesc funcţia:

a) de asigurare a constrângerii statale, restabilirea ordinii de drept încălcate şi recuperarea

prejudiciilor

b) de respectare a principiilor fundamentale ale sistemului de drept românesc

c) de aducere la buna îndeplinire a execuţiei bugetare

d) de realizare a colectării impozitelor, taxelor şi amenzilor pentru întregirea bugetului de

stat

133. Actul normativ:

a) este o formă secundară a izvoarelor dreptului;

b) este o formă principală a izvoarelor dreptului;

c) este o formă complementară a izvoarelor dreptului;

d) este o formă suplinitoare a izvoarelor dreptului.

134. Drepturile nepatrimoniale se divid în:

a) drepturi principale, accesorii şi dependente

b) drepturi care privesc existenta şi integritatea persoanei, identificarea persoanei şi

drepturi ce decurg din creaţie intelectuală

c) drepturi pure şi simple şi drepturi afectate de modalităţi

d) drepturi opozabile şi drepturi inopozabile

36. Statul s-a constituit în momentul:

a) adoptării primelor norme juridice;

b) destrămării orânduirii comunei primitive;

c) apariţiei erei medievale;

d) formării conştiinţei comune.

137. Ansamblul drepturilor şi obligaţiilor pe care le are cetăţeanul formează:

a) codul personal al persoanei

b) dreptul subiectiv al persoanei

c) relaţia persoanei cu statul

d) statutul juridic al persoane

138. Dreptul pozitiv reprezintă:

a) totalitatea normelor juridice;

b) totalitatea normelor juridice în vigoare la un moment dat în societate;

c) totalitatea normelor juridice de drept public;

d) totalitatea normelor juridice prevăzute în Constituţie

139. Desuetudinea este:

a) modificarea normei juridice prin altă normă juridică;

b) abrogarea normei juridice;

c) încetarea temeiului normei juridice, învechire;

d) completarea normei juridice cu altă normă juridică.

140. Structura de stat desemnează:

a) totalitatea instituţiilor statului;

b) modul de organizare al conţinutului puterii de stat;

c) organizarea de ansamblu a puterii în raport cu teritoriul;

d) totalitatea mijloacelor de conducere a societăţii.

141. Comparaţia este o operaţie ce urmăreşte:

a) clasificarea instituţiilor juridice de drept;

b) analizarea elementelor caracteristice subiectelor comparate;

c) constatarea unor elemente identice sau divergente între două sau mai multe fenomene;

d) stabilirea nivelului de dezvoltare al societăţi.

142. Principiile dreptului sunt orientate de către:

a) relaţiile sociale;

b) Constituţie

c) dreptul obiectiv;

d) dreptul pozitiv

144. Analogia este un procedeu:

a) al interpretării constructive;
b) al logicii formale;

c) al logicii informale;

d) al interpretării gramaticale;

145. Excepţiile de la principiul neultraactivităţii sunt:

a) normele juridice temporare;

b) normele juridice atemporale;

c) normele juridice interpretative;

d) normele juridice penale.

146. Principalul izvor de drept este:

a) Constituţia

b) Ordonanţa

c) Legea

d) Decretul

147. Care normă juridică penală retroactivează:

a) niciuna

b) norma penală mai favorabilă;

c) toate normele penale;

d) numai cea superioară ca forţă.

148. Ştiinţa este:

a) un ansamblu abstract de cunoştinţe despre societate;

b) un atribut specific rasei umane;

c) un ansamblu sistematic despre natură, societate şi gândire;

d) toate trei răspunsurile sunt corecte

149. Dispoziţiile generale cuprind:

a) obiectul, scopul, sfera relaţiilor sociale reglementate de actul normativ

b) obiectul şi scopul actului normativ

c) definirea principiilor ce stau la baza actului normativ

d) calificarea acului normativ

150. În cadrul sistemului ştiinţelor juridice se pot distinge trei categorii de ştiinţe:

a) teoretice, istorice şi de ramură;

b) teoretice, practice şi complementare;

c) istorice, contemporane şi speciale;

d) principale, accesorii şi ajutătoare

52. Dreptul absolut este acel drept care pentru a se realiza:

a) are nevoie de concursul altei persoane decât subiectul activ

b) nu are nevoie de concursul altei persoane în afara subiectului activ

c) trebuie cunoscut de către toţi subiecţii

d) trebuie publicat în Monitorul Oficial

153. Drepturile organelor de stat fata de celelalte subiecte de drept constituie:

a) drepturi corelative ale acestuia

b) obligaţii ale acestora faţă de stat

c) corelativele atribuţiilor cu care au fost investite

d) manifestarea principiului suveranităţii de stat

154. Preambulul:

a) conţine norme juridice

b) poate conţine norme juridice

c) va putea conţine norme juridice

d) nu poate conţine norme juridice

155. O categorie de contracte normative:

a) priveşte nemijlocit drepturile şi obligaţiile unor subiecte determinate;

b) nu priveşte nemijlocit drepturile şi obligaţiile unor subiecte determinate;

c) sunt contracte de natură civilă;

d) sunt contracte de natură comercială.

156. Dispoziţiile de conţinut formează:

a) elementul de identificare al actului normativ

b) obiectul şi scopul actului normativ

c) conţinutul propriu-zis al actului normativ

d) latura aplicativă a actului normativ

157. Statul reprezintă:

a) totalitatea instituţiilor din administraţia publică;

b) principala formă de organizare politică a societăţii;

c) principala formă de conducere a societăţii;

d) principala modalitate de realizare a voinţei societăţii.

158. Excepţiile de la principiul intrării în vigoare a normelor juridice este:

a) când hotărăşte Camera Deputaţilor;

b) când hotărăşte Senatul;

c) când se prevede expres în conţinutul normei juridice;

d) când se poate deduce o astfel de dată ulterioară

160. Drepturile patrimoniale se împart în:

a) drept real şi drept de creanţă

b) drept real şi drept ireal

c) drept real şi drept abstract

d) drept oneros şi drept gratuit

161. Sunt funcţii ale dreptului:

a) funcţia de conservare, apărare şi garantare a valorilor fundamentale ale societăţii;

b) funcţia de conducere a societăţii;

c) funcţia normativă;

d) toate cele trei răspunsuri sunt corecte.

162. În funcţie de structura sistemului ştiinţelor se pot distinge ştiinţe despre:

a) economie, industrie şi agricultură;

b) societate şi cultură;

c) natură, societate şi gândire;

d) natură, societate şi om.

163. Excepţie de la principiul teritorialităţii este:

a) raportul juridic cu element civil;

b) raportul juridic cu element de intraneitate;

c) raportul juridic cu element de extraneitate;

d) raportul juridic cu element de constrângere.

164. Conţinutul raportului juridic reprezintă:

a) conduita părţilor

b) posibilitatea de a avea drepturi şi obligaţii

c) drepturile şi obligaţiile părţilor dintr-un raport juridic determinat

d) drepturile subiective civile pe care le au persoanele

165. O categorie de contracte normative:

a) priveşte nemijlocit drepturile şi obligaţiile unor subiecte determinate;

b) nu priveşte nemijlocit drepturile şi obligaţiile unor subiecte determinate;

c) sunt contracte de natură civilă;

d) sunt contracte de natură comercială.

166. Actele normative mai pot cuprinde:

a) note

b) articole

c) anexe

d) teste de evaluare

167. Raţionament logic este:

a) raţionamentul „sine qua non”;

b) raţionamentul „ad absurdum”;

c) raţionamentul „per a contrario”;

d) răspunsurile b şi c

68. Justiţia reprezintă:

a) totalitatea instanţelor de judecată;

b) ansamblul normelor de drept din dreptul românesc;

c) starea ideală a societăţii realizabilă prin asigurarea pentru fiecare individ în parte şi

pentru toţi împreună a satisfacerii drepturilor şi intereselor lor legitime;

d) starea ideală a societăţii realizabilă prin asigurarea pentru fiecare individ în parte a

satisfacerii drepturilor şi intereselor lor legitime.

169. Contractul normativ:

a) este izvor de drept;

b) nu este izvor de drept;

c) va fi izvor de drept;

d) poate fi izvor de drept.

170. După gradul de opozabilitate distingem:

a) drept absolut şi drept relativ

b) drept pozitiv şi drept negativ

c) drept complet şi drept incomplet

d) drept real şi drept de creanţă

171. În limba română, noţiunea de „drept” comportă o dublă accepţie:

a) drept obiectiv şi drept subiectiv;

b) drept pozitiv şi drept negativ;

c) drept public şi drept privat;

d) drept civil şi drept penal.

172. Obiectul de cercetare al ştiinţelor despre societate îl constituie:

a) actele normative după care se ghidează mersul societăţii;

b) legile generale ale existenţei şi dezvoltării societăţii, formele istorice de organizare

socială şi modalităţile specifice de manifestare a diverselor componente ale realităţii

social-umane;

c) legile generale ale existenţei şi dezvoltării societăţii şi formele istorice de organizare

socială;

d) legile generale ale existenţei şi dezvoltării societăţii şi modalităţile specifice de

manifestare a diverselor componente ale realităţii social-umane.

173. Forma de guvernământ reprezintă:

a) modul de organizare al conţinutului puterii de stat;

b) modul de exercitare al puterii de stat;

c) modul de constituire al puterii de stat;

d) modul de formare a forţei publice.

174. Dispoziţiile finale şi tranzitorii cuprind:

a) sancţiunile actului normativ

b) prevederi în legătură cu punerea în aplicare, intrarea în vigoare şi relaţii cu reglementări

preexistente

c) prevederi referitoare la cvorumul necesar adoptării actului normativ

d) articole considerate principiile actului normati

176. „Nemo censetur ignorare legem” înseamnă:

a) nimeni nu poate adopta legi;

b) nimeni nu se poate sustrage de la aplicarea legii;

c) nimeni nu poate invoca necunoaşterea legii ca scuză;

d) nimeni nu poate aplica legi.

177. Excepţie de la principiul neretroactivităţii este:

a) norma juridică cu caracter relativ;

b) norma juridică anterioară;

c) norma juridică cu caracter interpretativ;

d) norma juridică norma juridică superioară ca forţă.

178. Excepţiile de la principiul intrării în vigoare a normelor juridice este:

a) când hotărăşte Camera Deputaţilor;

b) când hotărăşte Senatul;

c) când se prevede expres în conţinutul normei juridice;

d) când se poate deduce o astfel de dată ulterioară.

179. Excepţiile de la principiul neultraactivităţii sunt:

a) normele juridice temporare;

b) normele juridice atemporale;

c) normele juridice interpretative;

d) normele juridice penale.

180. Norma juridică acţionează, în principiu, asupra:

a) oricărui teritoriu;

b) unui teritoriu aleatoriu;

c) unui teritoriu determinat;

d) teritoriului statului care a adoptat-o.

181. Părţile constitutive ale actului normativ sunt:

a) titlul, ipoteza şi dispoziţiile

b) titlul, preambulul şi formula introductivă, dispoziţii, dispoziţii de conţinut şi dispoziţii

finale

c) titlul, preambulul şi forma introductivă, principii generale, dispoziţii de conţinut,

dispoziţii finale şi sancţiuni

d) titlul, preambulul şi forma introductivă, dispoziţii, dispoziţii de conţinut, dispoziţii

finale, sancţiuni şi norme metodologice

183. După corelaţia dintre ele distingem:

a) drepturi dependente şi drepturi independente

b) drepturi absolute şi drepturi relative

c) drepturi totale şi drepturi parţiale

d) drepturi principale şi drepturi accesorii

184. Obiectul reglementării juridice are în vedere:

a) relaţiile sociale ce cad sub incidenţa normelor juridice;

b) relaţiile sociale ce cad sub incidenţa normelor juridice de drept public;

c) relaţiile sociale ce cad sub incidenţa normelor juridice de drept privat;

d) relaţiile sociale ce cad sub incidenţa normelor juridice de drept civil.

185. Una dintre trăsăturile esenţiale ale dreptului subiectiv este:

a) subiectul activ nu poate avea o conduită sau pretinde o conduită în legătură cu dreptul

său

b) subiectul activ poate pretinde o conduită sau poate avea el însuşi o conduită în legătură

cu dreptul său

c) subiectul pasiv poate pretinde o conduită subiectului activ

d) subiectul pasiv poate avea o conduită, fără a fi sancţionat, în legătură cu dreptul

subiectului activ

186. Preambulul:

a) se confunda cu formula introductiva

b) succede formula introductiva

c) precede formula introductiva

d) nu poate lipsi

187. Legile pot fi:

a) complete, incomplete şi parţiale;

b) constituţionale, organice şi ordinare;

c) scrise sau nescrise;

d) de drept public, de drept privat sau de drept internaţional.

188. Sistemul dreptului reprezintă:

a) ansamblul normelor juridice dintr-un stat;

b) structura internă a dreptului dintr-un stat;

c) totalitatea instituţiilor statului;

d) normele juridice de drept public şi de drept privat.

189. Încălcarea prevederilor normelor de drept atrage:

a) răspunderea penală

b) răspunderea juridică civilă

c) răspunderea juridică a persoanei vinovate

d) răspunderea juridică administrativă

190. Egalitatea, din punct de vedere juridic, înseamnă:

a) indivizii sunt egali din toate punctele de vedere

b)..............

c) articol solidar

d) articol unilateral

195. Condiţiile răspunderii juridice sunt:

a) fapta ilicită, rezultatul faptei ilicite, legătura de cauzalitate, vinovăţia şi să nu existe o

cauza care înlătură răspunderea juridică

b) fapta ilicită

c) vinovăţia şi fapta ilicită

d) fapta ilicită, legătura de cauzalitate şi vinovăţia

196. Actul normativ:

a) are întotdeauna forma scrisă;

b) are şi o formă orală;

c) poate fi suplinit prin cutumă;

d) conţine doar dispoziţii constituţionale.

197. Formula introductivă:

a) constă într-o succinta introducere

b) constă într-o prezentare a factorilor ce au determinat adoptarea normei juridice

c) conţine denumirea autorităţii emitente şi decizia de a emite sau adopta actul normativ

respectiv

d) constă în enumerarea cazurilor în care se aplica prezenta normă juridică

198. Ieşirea din vigoare a normei juridice

) reprezintă momentul din care activitatea normei încetează;

b) reprezintă momentul ajungerii la termen;

c) reprezintă lipsa de obiect a normei juridice;

d) reprezintă retroactivitatea expresă a normei juridice.

199. Încorporarea este o forma de sistematizare prin care:

a) capitolele se grupează în acte normative

b) alineatele se grupează în articole

c) actele normative se grupează în colecţii sau culegeri

d) legile se grupează în legi organice sau legi ordinare

200. Dreptul patrimonial este acel drept al cărui conţinut:

a) poate fi exprimat

b) nu poate fi exprimat

c) poate fi exprimat în bani

d) poate fi exprimat verbal

201. Dreptul exercită un rol important în conducerea societăţii prin intermediul:

a) Constituţiei

b) legilor organice;

c) actului normativ juridic;

d) dreptului public.

202. Elementul structural de bază al actului normativ este:

a) capitolul

b) secţiunea

c) alineatul

d) articolul

203. Încorporarea poate fi:

a) legală sau ilegală

b) totală sau parţială

c) de drept public sau de drept privat

d) oficială sau neoficială

204. Populaţia se raportează la stat prin:

a) teritoriu

b) forţa publică

c) puterea de stat

d) cetăţenie

205. Una dintre trăsăturile esenţiale ale dreptului subiectiv este:

a) este de natura contractuală

b) este o posibilitate recunoscută subiectului activ

c) este o posibilitate recunoscută subiectului pasiv

d) este o componentă a dreptului obligaţional

206. Prin analogie:

a) pentru soluţionarea unei cauze concrete, atunci când legea nu există, se recurge la norme

juridice asemănătoare

b) pentru soluţionarea unei cauze concrete, atunci când legea este incompletă sau

imprecisă, se recurge la norme juridice asemănătoare sau la principiile generale ale

dreptului;

c) aceasta se clasifică în ex nunc şi ex tunc;

d) se prevede posibilitatea îndreptării unor lacune legislative dar doar cu respectarea unor

condiţii specifice.

207. Normele juridice intră în vigoare:

a) din momentul aducerii la cunoştinţă publică;

b) din momentul publicării în Monitorul Oficial, de regulă;

c) din momentul adoptării lor în Parlament;

d) de la data de 1 a următoarei luni de la adoptarea lor.

208. În strânsă legătură cu ştiinţele juridice se află un grup de discipline:

a) accesorii

b) de interes public;

c) calitative;

d) ajutătoare.

209. Abrogarea este:

a) încetarea temeiului normei juridice;

b) intrarea în vigoare a normei juridice;

c) modificarea normei juridice;

d) încetarea acţiunii normei juridice ca urmare a intrării în vigoare a unei norme juridice

noi.
210. După gradul de certitudine conferit titularilor distingem:

a) drepturi certe şi drepturi incerte

b) drepturi sigure şi drepturi nesigure

c) drepturi pure şi simple şi drepturi afectate de modalităţi

d) drepturi concludente şi drepturi neconcludente