CRIMINOLOGIE

CRIMINOLOGIE_1

MULTIPLE CHOICE

1. Printre precursorii criminologiei pot fi amintiti?

a. J. Pinatel si Denis Szabo
b. E. de Greeff
c. Johann Lavater si Franz Gall
ANS: C PTS: 1

2. Intemeietorul fiziognomoniei este considerat:

a. G.B. Della Porta

b. Francis Bacon
c. Jerome Cardan
ANS: A PTS: 1

3. Intemeietorii frenologiei sunt considerati:

a. Cesare Lombroso si Raffaele Garofalo
b. Johann Lavater si Franz Gall
c. Mantegazza si Gasperi
ANS: B PTS: 1

4. Frenologia studiaza:
a. legatura dintre conformatia craniului si aspectul moral
b. determinismul ca fundament al actiunii umane
c. proportionalizarea pedepsei in raport cu periculozitatea infractorului
ANS: A PTS: 1

5. Criminologia a fost recunoscuta ca disciplina autonoma in :

a. secolul al XVII-lea
b. secolul al XVIII-lea
c. a doua jumatate a secolului al XIX-lea
ANS: C PTS: 1

6. Denumirea de criminologie a fost data de :

a. Günter Kaiser
b. M. Kilias
c. Rafaelle Garofalo
ANS: C PTS: 1

7. Criminologia studiaza :
a. Cauzele fenomenului infractional si reactia sociala fata de acesta
b. Infractiunea ca fapta prevazuta de lege
c. Periculozitatea infractorului
ANS: A PTS: 1
 8. . Fondatorul criminologiei este considerat :
a. Cesare Lombroso
b. Rafaelle Garofalo
c. Günter Kaiser
ANS: A PTS: 1

9. Punctul de plecare al criminologiei l-a constituit lucrarea lui Cesare Lombroso intitulata:
a. Omul delincvent 
b. Criminalitatea gulerelor albe
c. Criminologie
ANS: A PTS: 1

10. In raport cu modul in care explica geneza actului criminal, se disting 3 orientari stiintifice:
a. orientarea biologica, psihiatric-psihologica si sociologica
b. orientarea medicala, patologica si sociologica
c. orientarea istorica, morala si legala
ANS: A PTS: 1

11. Care autor a formulat ipoteza atavismului evolutionist?

a. E. Durkheim
b. C. Lombroso
c. R. Garofalo
ANS: B PTS: 1

12. In teoria lui C. Lombroso, criminalul innascut :

a. prezinta 2 grupe de trasaturi ereditare : normale si patologice
b. este un nebun din punct de vedere moral
c. reproduce instinctele feroce ale omului primitiv, fiind un individ inferior din punct de
vedere biologic
ANS: C PTS: 1

13. Varianta moderna a antropologiei criminale a fost formulata de :

a. O. Kinberg
b. E. Kretschmer
c. B. di Tullio
ANS: B PTS: 1

14. Care sunt postulatele fundamentale ale teoriei lui Lombroso?

a. stigmatul si inferioritatea biologica
b. educatia deficitara
c. inferioritatea sociala si etichetarea
ANS: A PTS: 1

15. E. Kretschemer a sustinut ca :

a. exista o legatura intre tipul constitutional (astenic, atletic etc.) si tipul de infractiune comis
b. infractorul se indeparteaza de normele culturii globale
c. infractorul este incapabil sa depaseasca complexul oedipian
ANS: A PTS: 1
16. Cine este autorul teoriei inadaptarii biologice ?
a. E. Kretschmer
b. O.Kinberg
c. W. Sheldon
ANS: B PTS: 1

17. Conceptul de constitutie biopsihologica ocupa un loc central in teoriile urmatorilor autori :
a. Cesare Lombroso si Rafaelle Garofalo
b. E. Kretschemer si W. Sheldon
c. O.Kinberg si Benigno di Tullio
ANS: C PTS: 1

18. Sigmund Freud diferentiaza urmatoarele instante ale personalitatii:

a. Eul, supraeul si sinele
b. Instinctul de aparare si instinctul de simpatie
c. Inconstientul si constientul
ANS: A PTS: 1

19. Sigmund Freud considera ca diferenta intre criminal si noncriminal s-ar situa:
a. La nivelul supraeului (super-ego)
b. La nivelul eului (ego)
c. La nivelul sinelui (id)
ANS: A PTS: 1

20. In conceptia lui Sigmund Freud, supraeul reprezinta:

a. Constiinta de sine
b. Constiinta morala
c. Un complex de instincte si tendinte refulate
ANS: B PTS: 1

21. Teoria lui Etienne de Greeff apartine:

a. Orientarii biologice
b. Orientarii psihiatrice-psihologice
c. Orientarii sociologice
ANS: B PTS: 1

22. Teoria personalitatii criminale a lui J. Pinatel apartine:

a. Orientarii biologice
b. Orientarii psihiatrice-psihologice
c. Orientarii sociologice
ANS: B PTS: 1

23. In conceptia lui J. Pinatel, infractorul se deosebeste de noninfractor prin:

a. Constitutia sa biologica
b. Accentuarea anormala a unor trasaturi negative de personalitate
c. Complexul de vinovatie
ANS: B PTS: 1
24. Apartin orientarii sociologice urmatorii criminologici:
a. Etienne de Greeff si Jean Pinatel
b. S. Freud si E. De Greeff
c. E.Sutherland si G. Tarde
ANS: C PTS: 1

25. Teoriile criminologice de orientare sociologica au pus in evidenta:

a. Existenta unor corelatii intre personalitatea individului si actul criminal
b. Existenta unor corelatii intre constitutia biologica si actul criminal
c. Existenta unor corelatii intre mecanismele de socializare si actul criminal
ANS: C PTS: 1

26. Teoria imitatiei a lui Gabriel Tarde apartine:

a. Orientarii biologice
b. Orientarii psihiatrice-psihologice
c. Orientarii sociologice
ANS: C PTS: 1

27. Teoria asociatiilor diferentiale a fost formulata de :

a. G. Tarde
b. E. Sutherland
c. T. Sellin
ANS: B PTS: 1

28. Cel mai cunoscut promotor al teoriei conflictelor de cultura a fost:

a. Gabriel Tarde
b. Edwin Sutherland
c. Thorsten Sellin
ANS: C PTS: 1

29. Teoria functionalista a lui R. Merton apartine :

a. Orintarii biopsihologice
b. Orientarii sociologice – modelul consensual
c. Orientarii sociologice – modelul conflictual
ANS: C PTS: 1

30. Teoriile criminologice de orientare sociologica promoveaza unul sau altul din urmatoarele doua
modele explicative:
a. Modelul global si modelul sectorial
b. Modelul consensual si modelul conflictual
c. Modelul violent si modelul nonviolent
ANS: B PTS: 1

31. Teoriile lui R. Merton, R. Cloward si L. Ohlin au ca premisa:

a. Conceptul de control social
b. Conceptul de anomie
c. Conceptul de înfrânare
 ANS: B PTS: 1

32. Albert Cohen a formulat :

a. Teoria asociatiilor diferentiale
b. Teoria înfrânării
c. Teoria subculturilor delincvente
ANS: C PTS: 1

33. Printre sustinatorii teoriilor controlului social pot fi amintiti:

a. F. Ferracuti si M. Wolfgang
b. R. Cloward si L. Ohlin
c. W. Reckless si T. Hirschi
ANS: C PTS: 1

34. Urmatorii autori au explicat geneza actului criminal prin etichetarea sau stigmatizarea sociala:
a. H. Becker si F. Tannenbaum
b. R. Cloward si L. Ohlin
c. F. Ferracuti si M. Wolfgang
ANS: A PTS: 1

35. W. Reckless a formulat :

a. Teoria asociatiilor diferentiale
b. Teoria înfrânării
c. Teoria subculturilor delincvente
ANS: B PTS: 1

36. In criminologie, termenul observatie desemneaza:

a. O reflectie a cercetatatorului
b. O critica a actelor infractionale
c. O examinare metodica a modului in care indivizii ajung la savarsirea de acte infractionale
ANS: C PTS: 1

37. Metoda clinica se bazeaza pe :

a. Anamneza (istoria cazului)
b. Experimentul natural
c. Introspectie
ANS: A PTS: 1

38. Chestionarul este :

a. O metoda de cercetare criminologica
b. O tehnica de cercetare criminologica
c. O proba standardizata, prin care se determina gradul de dezvoltare a unei insusiri fizice
sau psihice
ANS: B PTS: 1

39. Reactia sociala impotriva infractiunilor se bazeaza pe unul din urmatoarele 3 modele:
a. Modelul legal, modelul juridic si modelul institutional
b. Modelul represiv, modelul preventiv si modelul curativ
c. Modelul sincronic, modelul diacronic si modelul difazat
 ANS: B PTS: 1

40. Modelul curativ de reactie sociala vizeaza :

a. Pedepsirea infractorului, pentru raul pe care l-a provocat
b. Eliminarea infractorului din colectivitate
c. Resocializarea infractorului
ANS: C PTS: 1

41. Constituie factori economici cu continut criminogen:

a. Somajul, saracia, crizele economice
b. Mijloacele de informare in masa (radio, televiziune, presa scrisa)
c. Toxicomania si alcoolismul
ANS: A PTS: 1

42. Lucrarea Noua Aparare Sociala apartine lui:

a. Filippe Gramatica
b. Enrico Ferri
c. Marc Ancel
ANS: C PTS: 1

43. Tendinta moderata in politica penala moderna vizeaza:

a. Renuntarea la programele de prevenire a criminalitatii
b. Pedepsirea severa a actelor de violenta
c. Aplicarea cu moderatie a pedepsei inchisorii
ANS: C PTS: 1

44. Cel dintai criminolog care a utilizat termenul de victimologie a fost:

a. F. Westham
b. V. Stanciu
c. R. Gassin
ANS: A PTS: 1

45. Parintele victimologiei este considerat:

a. Lamborn
b. Schelez
c. Hans von Hentig
ANS: C PTS: 1

46. Criminalitatea reala reprezinta :

a. totalitatea infractiunilor descoperite de autoritati intr-o perioada determinata
b. totalitatea infractiunilor savarsite intr-o perioada determinata
c. totalitatea infractiunilor judecate definitiv intr-o perioada determinata
ANS: B PTS: 1

47. Criminalitatea aparenta reprezinta :

a. totalitatea infractiunilor descoperite de autoritati intr-o perioada determinata
b. totalitatea infractiunilor sesizate de mass-media
c. totalitatea infractiunilor pentru care victimele s-au adresat politiei
 ANS: A PTS: 1

48. Criminalitatea legala reprezinta :

a. totalitatea faptelor pe care legea le declara infractiuni
b. totalitatea infractiunilor judecate definitiv intr-o perioada determinata
c. niciuna din primele doua variante de raspuns
ANS: B PTS: 1

49. Ce reprezinta cifra neagra a criminalitatii?

a. diferenta dintre criminalitatea legala si criminalitatea nedescoperita
b. diferenta dintre criminalitatea aparenta si criminalitatea legala
c. diferenta dintre criminalitatea reala si criminalitatea aparenta
ANS: C PTS: 1

50. Ce se intelege prin reactie sociala, din punct de vedere criminologic?

a. Reactia violenta a unui grup de persoane
b. Totalitatea mijloacelor de pedepsire a infractorilor
c. Lupta impotriva fenomenului criminal
ANS: C PTS: 1

51. Cu cine este asimilat infractorul in teoria lui N.Mailloux?

a. Omul primitiv
b. Indisciplinatul, dezaxatul, nevrozatul
c. Debilul mental, caracterialul, nevrozatul
ANS: C PTS: 1

52. Precizati principala sursa de inspiratie a lui N.Mailloux :

a. Medicina genetica
b. Psihanaliza freudiana
c. Sociologia
ANS: B PTS: 1

53. Care sunt instinctele umane care ocupa locul central in teoria lui N.Mailloux?
a. instinctul de putere, instinctul de aparare
b. instinctul sexual, instinctul de conservare
c. instinctul de conservare, instinctul de putere
ANS: B PTS: 1

54. Prin ce se exprima in plan social cele doua instincte (sexual si de conservare) avute in vedere in
constructia teoriei lui N. Mailloux ?
a. prin cautarea unei satisfactii
b. prin cautarea unei identitati autentice
c. prin speranta de a-si gasi un rost in viata
ANS: B PTS: 1

55. Conform teoriei lui N. Mailloux, criza de identitate se produce :

a. In primii 3 ani de viata
b. In copilarie sau adolescenta
c. La maturitate
 ANS: B PTS: 1

56. Care este principala cauza a esecului de identitate in teoria lui N.Mailloux ?
a. Lipsa de incredere a parintilor fata de copiii lor
b. Esecul scolar
c. Anturajul nociv
ANS: A PTS: 1

57. Care este diferenta intre personalitataea infractorului si personalitatea noninfractorului in teoria lui
N.Mailloux ?
a. nu exista nici o diferenta
b. de natura
c. de grad
ANS: B PTS: 1

58. Ce desemneaza conceptul de "metoda" ?

a. Executarea unei lucrari
b. Ansamblul procedeelor folosite pentru atingerea unui rezultat determinat
c. Un program care fixeaza succesiunea operatiilor necesare atingerii unui rezultat
determinat
ANS: C PTS: 1

59. Ce desemneaza conceptul de « tehnica » ?

a. Executarea pas cu pas a unei lucrari
b. Ansamblul procedeelor folosite pentru atingerea unui rezultat determinat
c. Planul sau programul de executare a unei lucrari
ANS: B PTS: 1

60. Experimentul reprezinta :

a. un complex de variabile
b. o observatie provocata
c. o ipoteza
ANS: B PTS: 1

61. Tehnica documentara constituie :

a. Un procedeu de depistare a erorilor
b. Un procedeu de cunoastere a faptelor sociale
c. O tehnica speciala de recoltare si manipulare a datelor cuprinse in documente
ANS: C PTS: 1

62. In criminologie, documentarea se realizeaza, in principal, prin:

a. statistici judiciare si demografice, dosare penale si informatii din presa
b. anchete sociale
c. biografii
ANS: A PTS: 1

63. Victimologia este o ramura a criminologiei care studiaza:

a. Consecintele penale ale infractiunii
b. Consecintele sociale ale infractiunii
 c. Contributia relatiei infractor-victima in producerea actului infractional
ANS: C PTS: 1

64. Prin teorie se intelege:

a. O opinie
b. Un ansamblu de opinii
c. Un ansamblu sistematic de cunostinte
ANS: C PTS: 1

65. Prin sistem se intelege:

a. Un complex de proprietati
b. O totalitate de elemente
c. Un ansamblu de elemente care interactioneaza si care, impreuna, indeplinesc o anumita
functie
ANS: C PTS: 1

66. Prin functie se intelege:

a. Modul de organizare al unui element
b. Un ansamblu de proprietati
c. Proprietatile pe care le evidentiaza un sistem in raport cu alt sistem
ANS: C PTS: 1

67. Penologia este o ramura a criminologiei denumita, initial :

a. Criminologia reactiei sociale
b. Criminalistica
c. Stiinta penitenciara
ANS: C PTS: 1

68. Constituie factori demografici cu continut criminogen:

a. Somajul, saracia, crizele economice
b. Influenta nagativa a mass-media (radio, televiziune, presa scrisa)
c. Cresterea natalitatii, mobilitatea sociala si urbanizarea
ANS: C PTS: 1

69. Constituie factori socio-culturali cu continut criminogen:

a. Cresterea natalitatii si urbanizarea
b. Somajul, saracia, crizele economice
c. Esecul scolar si influenta negativa a mijloacelor de informare in masa (radio, televiziune,
presa scrisa)
ANS: C PTS: 1

70. Formele clinice ale alcoolismului sunt:

a. Intoxicaţiile etilice de toate tipurile
b. Betiile complete (intoxicatiile etile acute) si intoxicatiile etile cronice
c. Betiile incomplete
ANS: B PTS: 1

71. Constituie factori politici cu continut criminogen:

 a. Somajul, saracia, crizele economice
b. Razboiul si revolutia
c. Cresterea natalitatii, mobilitatea sociala si urbanizarea
ANS: B PTS: 1

72. Cariotipul considerat responsabil de tulburari in sfera sexualitatii (homosexualitate,

transexualitate, pedofilie) este reprezentat de formula genetica:
a. 47, XXY
b. 46, XYY
c. 46, XX
ANS: A PTS: 1

73. Cariotipul omului normal, de sex feminin, este reprezentat de formula genetica:
a. 47, XXY
b. 46, XYY
c. 46, XX
ANS: C PTS: 1

74. Prin toxicomanie se intelege:

a. Consumul constant de alcool
b. Consumul constant de droguri
c. Obisnuinta morbida de a consuma droguri sau alcool, in cantitati tot mai mari
ANS: C PTS: 1

75. Curentul clinic in criminologie a pus accentul pe:

a. Functia predictiva a criminologiei, de anticipare a evolutiei fenomenului infractional
b. Functia profilactica a criminologiei, de gasire a remediilor criminalitatii
c. Functia descriptiva a criminologiei, de cunoastere cat mai exacta a starii si dinamicii
fenomenului infractional
ANS: C PTS: 1

76. Conceptele de ordin predictiv utilizate in criminologie sunt:

a. Reactie sociala, reintegrare, prevenire primara, secundara si tertiara
b. Cauza, conditie, efect
c. Prognostic, risc, probabilitate
ANS: C PTS: 1

77. Cariotipul considerat ca ar predestina individul la crima este este reprezentat de formula genetica:
a. 47, XXY
b. 46, XYY
c. 46, XX
ANS: B PTS: 1

78. Conceptele de ordin profilactic utilizate in criminologie sunt:

a. Prognostic, risc, probabilitate
b. Cauza, conditie, efect
c. Reintegrare, control social, prevenire primara, secundara si tertiara
ANS: C PTS: 1
79. Conceptele de ordin explicativ utilizate in criminologie sunt:
a. Reactie sociala, reintegrare, prevenire primara, secundara si tertiara
b. Cauza, conditie, efect
c. Prognostic, risc, probabilitate
ANS: B PTS: 1

80. Conceptele de ordin descriptiv utilizate in criminologie sunt:

a. Mediu, personalitate, act
b. Cauza, conditie, efect
c. Reintegrare, control social, prevenire primara, secundara si tertiara
ANS: A PTS: 1

81. Penologia este o ramura a criminologiei denumita, initial :

a. Criminalistica
b. Criminologia reactiei sociale
c. Stiinta penitenciara
ANS: C PTS: 1

82. Constituie factori demografici cu continut criminogen:

a. Somajul, saracia, crizele economice
b. nfluenta nagativa a mass-media (radio, televiziune, presa scrisa)
c. Cresterea natalitatii, mobilitatea sociala si urbanizarea
ANS: C PTS: 1

83. Constituie factori socio-culturali cu continut criminogen:

a. Cresterea natalitatii si urbanizarea
b. Somajul, saracia, crizele economice
c. Esecul scolar si influenta negativa a mijloacelor de informare in masa (radio, televiziune,
presa scrisa)
ANS: C PTS: 1

84. Formele clinice ale alcoolismului sunt:

a. Intoxicaţiile etilice de toate tipurile
b. Betiile complete (intoxicatiile etile acute) si intoxicatiile etile cronice
c. Betiile incomplete
ANS: B PTS: 1

85. Constituie factori politici cu continut criminogen:

a. Somajul, saracia, crizele economice
b. Razboiul si revolutia
c. Cresterea natalitatii, mobilitatea sociala si urbanizarea
ANS: B PTS: 1

86. Prin toxicomanie se intelege:

a. Consumul constant de alcool
b. Consumul constant de droguri
c. Obisnuinta morbida de a consuma droguri sau alcool, in cantitati tot mai mari
 ANS: C PTS: 1

87. Curentul clinic in criminologie a pus accentul pe:

a. Functia predictiva a criminologiei, de anticipare a evolutiei fenomenului infractional
b. Functia profilactica a criminologiei, de gasire a remediilor criminalitatii
c. Functia descriptiva a criminologiei, de cunoastere cat mai exacta a starii si dinamicii
fenomenului infractional
ANS: C PTS: 1

88. Conceptele de ordin predictiv utilizate in criminologie sunt:

a. Reactie sociala, reintegrare, prevenire primara, secundara si tertiara
b. Cauza, conditie, efect
c. Prognostic, risc, probabilitate
ANS: C PTS: 1

89. Conceptele de ordin profilactic utilizate in criminologie sunt:

a. Prognostic, risc, probabilitate
b. Cauza, conditie, efect
c. Reintegrare, control social, prevenire primara, secundara si tertiara
ANS: C PTS: 1

90. Conceptele de ordin explicativ utilizate in criminologie sunt:

a. Reactie sociala, reintegrare, prevenire primara, secundara si tertiara
b. Cauza, conditie, efect
c. Prognostic, risc, probabilitate
ANS: B PTS: 1

91. Conceptele de ordin descriptiv utilizate in criminologie sunt:

a. Mediu, personalitate, act
b. Cauza, conditie, efect
c. Reintegrare, control social, prevenire primara, secundara si tertiara
ANS: A PTS: 1

92. La baza scolii clasice a dreptului penal au stat principiile stabilite de:
a. Jeremy Bentham
b. Enrico Ferri
c. Cesare Beccaria
ANS: C PTS: 1

93. In lucrarea Dei delitti e delle pene, aparuta in 1764, C. Beccaria justifica pedeapsa prin:
a. Caracterul ei retributiv
b. Functia ei de preventie generala si speciala
c. Nevoia de aparare sociala
ANS: A PTS: 1

94.
91. In lucrarea Dei delitti e delle pene, aparuta in 1764, C. Beccaria a sustinut ca este necesara:
a. Inlocuirea pedepselor cu masuri de siguranta
b. Instituirea unor tratamente adecvate de resocializare a infractorului
 c. Desfiintarea torturii si a pedepsei cu moartea
ANS: C PTS: 1

95. Primele studii de predictie in criminologie au fost publicate in:

a. 1950
b. 1994
c. 1923
ANS: C PTS: 1

96. Cariotipul omului normal, de sex masculin, este reprezentat de formula genetica:
a. 46, XX
b. 46, XYY
c. 46, XY
ANS: C PTS: 1

97. Cariotipul omului normal, de sex feminin, este reprezentat de formula genetica:
a. 47, XXY
b. 46, XYY
c. 46, XX
ANS: C PTS: 1

98. Cariotipul considerat responsabil de tulburari in sfera sexualitatii (homosexualitate,

transexualitate, pedofilie) este reprezentat de formula genetica:
a. 47, XXY
b. 46, XYY
c. 46, XX
ANS: A PTS: 1

99. Cariotipul considerat ca ar predestina individul la crima este este reprezentat de formula genetica:
a. 47, XXY
b. 46, XYY
c. 46, XX
ANS: B PTS: 1

100.
91. In lucrarea Dei delitti e delle pene, aparuta in 1764, C. Beccaria a sustinut ca este necesara:
a. Inlocuirea pedepselor cu masuri de siguranta
b. Instituirea unor tratamente adecvate de resocializare a infractorului
c. Desfiintarea torturii si a pedepsei cu moartea
ANS: C PTS: 1

101. Primele studii de predictie in criminologie au fost publicate in:

a. 1950
b. 1994
c. 1923
ANS: C PTS: 1

102. Cariotipul omului normal, de sex masculin, este reprezentat de formula genetica:
a. 46, XX
b. 46, XYY
c. 46, XY
ANS: C PTS: 1