SUBIECTE TEORIA GENERALA A DREPTULUI EVALUARE PARCURS 1

1. In raport de obiectul si functia ei ce fel de stiinta este stiinta juridica? p.16

Stiinta juridica este o stiinta normativa cu dublu caracter normativ, determinat de

obiectul si de functia sa.

2. Care sunt stiintele ajutatoare ale dreptului?

- Semiotica juridica
- semiologia juridica
- economia juridica
- pedagogia juridica
Stiintele auxiliar stiintei dreptului:
- stiinta politica
- stiinta administratiei

3 Care sunt stiintele explicative care ajuta la cunoasterea dreptului? p 23

Filosofia dreptului
sociologia
sociologia juridica
stiintele economice

4..Ce stiinte sunt considerate ca fac parte din categoria stiintelor juridice istorice? p23

Istoria dreptului romanesc este stiinta juridica istorica..

- Doctrinele politico juridice

5. Care științe sunt disciplinele juridice considerate interdisciplinare? p. 23-24

- Criminalistică
- medicina legala
- logica si retorica juridica
- statistica judiciara
- psihologia judiciara
- antropologie judiciara

6. Ce este teoria generală a dreptului în sens larg? p. 30

Teoria generala a dreptului in sens larg este caracterizată ca știința care studiază
constantele structurale, funcționale, si formale ale fenomenului juridic în universalitatea sa.
7. Ce este teoria generală a dreptului în sens restrâns? p. 30-31

Teoria generala a dreptului in sens restrains este caracterizată ca știința care studiază
constantele structurale, funcționale și formale ale fenomenului juridic dintr-o singura
societate.

8. Ce este norma juridică? p. 40

Def: Norma juridica este o regula de conduita cu caracter general si obligatoriu,

elaborata sau recunoscuta de puterea de stat in scopul asigurarii ordinii sociale, ce
poate fi adusa la indeplinire, nevoi, prin forta de constrangere a statului

Norma juridica poate fi definita ca fiind regula socială de comportament caracterizată prin
generalitate, impersonalitate si obligativitate, instituită sau recunoscută de autoritatea
publica avand acest atribut conferit de societate și a cărei aplicare se asigura prin
acceptarea conștientă de către destinatarii ei, nerespectarea fiind sancționată de către forța
de constrângere specializata a statului.

9. Ce înțelegem prin generalitatea normei? p. 40-41

Generalitatea este comuna tuturor normelor sociale. O norma socială este generală, atat
prin rapoartele la subiect cât și la ocazie.
- Generalitatea față de subiect
- generalitatea în raport cu ocazia

10. Ce înțelegem prin impersonalitatea normei? p.41-42

Impersonalitatea- aceasta trasatura este strans legată cu generalitatea. Norma nu se

adresează direct unui anume subiect de drept, nu este personalizată. Chiar și atunci cand
se adresează unor organe unipersonale cum ar fi președintele statului, președintele uneia
din Camere Parlamentului, avocatul poporului, prim-ministrul s.a., norma juridica ramane
impersonala pentru nu vizeaza persoana care detine la un moment dat aceasta demnitate,
ci instituția președintelui, avocatului poporului, etc. În al doilea rand, impersonalitatea
societății trebuie sa respecte reguli sociale edictate cu privire la acesta.

11. Ce înțelegem prin socialitatea normei? p. 42

Socialitatea- aceasta subtrasatura arată faptul ca regula privește relațiile sociale, ca

reglează relațiile dintre membrii societăți si nu interacțiunile cu elementul material și
nici cu propria persoana. Norma juridica care reglementeaza proprietatea exprima conduita
de urmat in raport cu ceilalți membri ai societății și nu cu bunul ce face obiectul dreptului de
proprietate. Nici atitudinea față de propria persoana nu face obiectul normei juridice. În
schimb atitudinea fata de ceilalți membri ai societății
constituie obiectul de reglementare al normei juridice.
12. Ce înțelegem prin obligativitatea normei? p.43-44

Normele obligatorii au un caracter evident obligatoriu. Prin ele sunt protejate cele mai
importante valori sociale și sunt interzise excesele individuale care amenință conviețuirea
socială.

13. Ce înțelegem prin specialitatea normei? p.44

Specialitatea normei- este legată de generalitatea normei, respectiv de păstrarea

generalității și atunci cand se adresează unui grup social cu caracteristici comune
(pensionari, funcționari, apatrizi,etc.)

14. Ce înseamnă că norma juridică este formalizată? p. 44

Se poate distinge “o logica deontica” sui-generis a functionalitatii normelor juridice care

formeaza spatiul dreptului obiectiv si o alta logica, implicată în aplicarea dreptului material,
prin dreptul procesual are sa permita valorificarea dreptului subiectiv.

15. Care sunt, potrivit lui Mircea Djuvara, elementele distincte pentru norma juridică?
p. 45

a. reglementeaza numai intentii exteriozate;

b. obligatiile ei au atat caracter pozitiv (de facere) cat si caracter negative (de nefacere);
c. norma juridica obliga numai fata de altul (altii);
d. constrangerea intervine invariabil din afara persoanei, pentru a o determina sa intre in
ordinea instituită și pentru a reface aceasta ordine dezechilibrata într-un mod oarecare.

16. Ce înseamnă că norma juridică are structură trihotomică? p. 45

Spunem ca Norma juridica are structura trihotomica, deoarece contine( este
alcatuita) din: ipoteza, dispoziție și sancțiune.
Majoritatea doctrinelor sunt de acord ca norma juridica din punct de vedere al alcatuirii ei
interne, se compune din ipoteza, dispoziție și sancțiune, si ca, prin urmare, norma are o
structura trihotomica.

17. Este întotdeauna trihotomică structura normei juridice? p. 45-46

NU.
Sunt si situatii in care NORMA nu contine IPOTEZA, aceasta fiind subinteleasa.
ex: in drept penal lasarea pers fara ajutor se pedepseste cu inchisoare de la … la
dispozitia este implicita :)
Normele juridice incomplete; cele care nu cuprind toate cele 3 elemente, ele completandu-se
cu alte Norme Juridice din conținutul aceluiași act normativ sau cu alte acte normative;
1. Norme de trimitere = sunt cele care se completează cu norme din același act
normativ sau cu alte acte normative aflate în vigoare
2. Norme in alb = sunt cele ce se completează cu dispoziții din acte normative ce
urmează să apară.
18. Ce desemnăm prin termenul de ipoteză a normei juridice? p. 46

Ipoteza descrie împrejurările în care se aplica dispoziția normei juridice. Desi este unanim
admis ca norma juridica este prescriptive prin esenta ei, ipoteza normei juridice se prezinta
sub forma descriptiva.
Imprejurarile, starile de fapt, situatia juridica sau calitatea subiectului de drept (ex.:cetatea,
funcționar,etc.) genereaza continutul dispozitiei.

19. Ce desemnăm prin termenul de dispoziție a normei juridice? p. 47

Dispoziția este acea parte a normei juridice care contine prescriptia, comandamentul,
permisiunea sau autorizarea de a face sau a nu face ceva. N.Popa o numește miezul normei
juridice, aratand ca in dispoziție sunt cuprinse drepturile și obligațiile subiectelor participante
la raporturile sociale, conduita acestora și afirma că ea formează conținutul normei juridice.

20. Ce desemnăm prin termenul de sancțiune a normei juridice? p. 47

Sancțiunea: precizeaza urmările, consecințele ce apar în cazul nerespectarii dispozitiei NJ

Sanctiunea reprezinta acea parte a normei juridice in care sunt precizate consecintele
nerespectarii ei, respectiv măsurile care iau împotriva destinatarilor care nu se
conformează dispozițiilor normei.
Măsurile prevăzute de sancțiune nu presupun întotdeauna intervenția forței organizate de
constrangere a statului, împotriva persoanei făptuitorului, ele putand viza și o repunere in
situatia anterioara, prin anularea actelor ilicite sau repararea daunelor.

21. Ce desemnăm prin conceptul de sistem juridic? p. 112

Se referă la dreptul pozitiv, la ansamblu de norme și subliniază aspectul de sistematizare si

de coerenta logica
Este folosit pentru a desemna “ o familie” de drepturi pozitive care se aseamănă prin
conținutul sau originea istorică;
- sistemul romano-germanic
- sistemul anglo-saxon etc.

22. Care sunt diviziunile sistemului dreptului? p. 114-115

Marea diviziune a dreptului este aceea în drept public și drept privat care urca pana în
dreptul roman clasic.
Dreptul public = dreptul care se referă la interesele statului: drept constituțional, drept
administrativ, drept financiar, drept penal, drept procesual ( penal și civil), drept internațional
public.
Drept privat= dreptul care se referă la interesele diferitelor persoane; celelalte ramuri cum ar
fi , dreptul civil, dreptul comercial, dreptul internațional privat etc
23. Ce este izvorul sau sursa formală de drept? P. 139

Izvorul in sens formal reprezinta forma de adoptare sau sanctionare a normelor juridice iar
literatura de specialitate distinge izvorul formal in sensul de forma de exprimare a normelor
și fundamentul dreptului, de izvorul material văzut ca factori configuratori ce determina
fenomenul juridic.

24. Care sunt izvoarele sau sursele formale ale dreptului? P. 126-127

-Cutuma
-Legea
-jurisprudența
-Doctrina
- Dreptul autonom si actele normative
-contractul normativ
- Principiile generale ale dreptului

25. Ce este norma pretoriană? P. 131-132

26. Care sunt categoriile de izvoare formale ale dreptului intern? P. 143-157

Legea
Cutuma
jurisprudență
Doctrina
Dreptul autonom și actele normative
Principiile generale ale dreptului

27. Ce sunt principiile generale ale dreptului? P. 157-162

- Principiul libertatii si egalitatii

- principiul echitatii si justitiei
- principiul responsabilitatii
- principiul asigurarii bazelor legale de functionare a statului

28. Conceptul de pluralism normativ social p. 74-75

Prin analiza pluralismului normativ social, vor putea fi formulate constatări cu privire la
legăturile dintre sistemele normative existente, respectiv dreptul, morala, normele de
convietuire sociala, obiceiurile, normele tehnice si normele religioase.
29. Normele morale cu privire la exterioritatea individului? P. 84

Normele morale se referă la raporturile dintre individ și colectivitate, dintre grupurile sociale,
la modul de convietuire sociala
- Normele morale stabilesc un model de comportament care poate fi urmat sau nu
- Intre normele juridice si normele morale exista o stransa corelatie, o legatura de tip
specific care face ca cele doua categorii de norme sa se intrepatrunda, sa se
completeze reciproc, sa imprumute una de la alta elementele cele mai realiste si
valoroase.
- Normele morale privesc intimitatea individului, pe cand normele juridice privesc
exterioritatea individului
- Normele morale apar si se manifestaintr-o comunitate
- Nesocotirea normelor morale atrage reactia comunitatii fata de individul in cauza.

30. Prin ce se deosebesc regulile dreptului de cele ale moralei? P. 82

Morala care ca obiect aprecierea faptelor interne de conștiința, intențiile omenești, pe cand
dreptul are ca obiect aprecierea faptelor externe ale persoanelor in relațiile lor cu alte
persoane.

31. Ce au în comun dreptul și morala? P. 79

Dreptul și morala au în comun dirijarea conduitei umane.

32. Sub ce alte denumiri mai sunt cunoscute normele de conviețuire socială? P.85

Normele de convietuire socială mai sunt cunoscute si sub denumirea de:

- norme de buna cuviinta,
- norme de polite,
- normele protocoale.

33. Cum pot fi definite normele tehnice? P.90

Normele tehnice pot fi definite, în sens larg, ca norme sociale create de oameni și care
reglementeaza relatiile interumane in procesul de participare la viata economica si social-
culturala. Ele au apărut ca expresia a nevoilor oamenilor de a conduce și a controla procesul
productiv.

34. Ce spune Montesquieu despre obicei? P. 89

Charles Montesquieu considera ca, obiceiul devine chiar o forma de exprimare a dreptului
si ocupa un loc aparte in sistemul izvoarelor dreptului. Este definit ca regula de conduita
care se formează și apare in mod spontan, ca urmare a repetării generalizate și prelungite a
unei conduite pe care oamenii o au din obisnuinta
35. Ce este obiceiul juridic? P. 89

Obiceiul juridic este, el insusi, o forma de exprimare a dreptului si ocupa un loc aparte
in sistemul izvoarelor dreptului.

36. Ce condiții trebuie să îndeplinească obiceiul pentru a deveni normă juridică? P. 89

-sa fie practic în mod regulat ( repetabil)

- sa fie considerat ca obligatoriu
-sa fie recunoscut de autoritatea normativă, sa fie garantat de forța coercitiva a statului.

37. Ce conține sistemul normelor religioase? P. 95

Religia nu este un sistem normativ, dar are o stransa legatura cu elaborarea normelor
juridice. Au fost situații în care colecții de texte juridice conțineau multe percepte religioase.
-Normele religioase au stat la baza normelor juridice
- Au existat situații in care colecții de texte juridice conțineau multe percepte religioase.