Test nr.

1
1. Teoria generală a dreptului în sistemul ştiinţelor.
1.Identifcaţi ştiinţa şi trăsăturile distinctive ale ştiinţelor în general şi ale ştiinţelor juridice în special.

Stiinta este un sistem de cunostinte despre natura, societate si gandire, cunostinte obtinute
prin metode corespunzatoare si exprimate in concepte, categorii, principii si notiuni.

Ca fenomen social aparte si ca forma specifica de activitate umana, stiinta nu poate fi privita
doar ca un sistem de idei, reprezentari, teorii (imagine statica), ci si ca un sistem care se
dezvolta, produce continuu noi cunostinte, ca valori spirituale (imagine dinamica).

Putem mentiona suplimentar ca cercetarea

cercetarea stiintifica ,orientata spre dezvoltarea stiintifica
stiintifica ,
poate fi definita ca o activitate care are drept scop cunoasterea naturii si societatii. Un semn
caracteristic orientarii stiintifice este ca uneste , sistematizeaza si analizeaza anumite cunostinte
referitoare la un anumit domeniu concret al realitatii.
Conditiile inaintate fata de o stiinta:
-Sa posede un limbaj propriu,
-Sa se bazeze pe un sistem propriu de princii,legi,notiuni,categorii
princii,legi,notiuni,categorii
-Sa utilizeze metode, tehnici adecvate de cercetare
-Sa permita posibilitatea de a face prognoze
-Sa posede un obiect de studiu propriu si distinct

2.Generalizaţi criteriile de clasificare a ştiinţelor, în general, şi a celor juridice în special.

In general, se poate accepta, din numeroasele analize si clasificari facute de-a lungul timpului
sistemului stiintei, clasificarea trihotomica in: stiinte ale naturii, stiinte despre societate si stiinte
despre gandire.

Complexitatea fenomenului social-juridic determina o structurare a eforturilor de

cercetare a acestuia, o impartire a rolurilor in raport de necesitatea punerii in valoare a laturilor
corelate ale acestui fenomen. Dreptul  –  fenomen complex al societatii  –  este studiat din
perspectiva globala, ca un sistem inchegat, cu regularitati caracteristice; din perspectiva istorica
- fenomen ce-si conserva anumite permanente de-a lungul dezvoltarii sociale, dar care se
transforma, totodata, in cadrul acestei dezvoltari; precum si din perspectiva structurala  –
fenomen cu multiple determinatii calitative, cu elemente componente, aflate, la randul lor, intr-o
stare de acuta interferenta.

Sistemul stiintelor juridice este alcatuit din urmatoarele parti:

- Teoria generala a dreptului;

- Stiintele juridice de ramura;

- Stiintele juridice istorice;

- Stiintele ajutatoare (participative)

3.Argumentaţi necesitatea studierii teoriei generale a dreptului pentru un viitor jurist şi rolul acesteia
în studiul celorlalte ştiinţe juridice.

Dupa cum mentionam anterior teoria generala a drepptului si statului ocupa un loc deosebit atit in
sistemul stiintelor sociale , cit si sistemul stiintelor juridice. Totodata mentionam faptul ca TGD se afla
intr-o strinsa legatura cu practica sociala.
sociala. Dupa cum mentiona A.Menger ,,Ochiu
,,Ochiu unui adevarat legislator
e neclintit indreptat spre viitor ’’.
1
 Sistemele de discipline
discipline juridice, in institutiile de invatamint,volumul
invatamint,volumul de studiere a sistemului
sistemului stiintelor
 juridice difera in functie de profilul de
de pregatire a specialistului.In
specialistului.In acelasi timp,
timp, TGD in toate institutiile
institutiile
superioare juridice se studiaza aproximativ in acelasi volum.Acesta este unul dintre argumentele majore
ce demonstreaza
demonstreaza importanta ei pentru pregatirea
pregatirea viitorilor juristi.
Studiint TGD:
-Sa acumuleze cunostinte ,ce au o importanta fundamentala
fundamentala
-Sa formeze conceptia generala stiintifico-juridica,orientarea general-juridica
general-juridica , cultura juridica,
capacitatea de a adopta
adopta hotarirea corecta
corecta in activitatea profesionala
-Sa insuseasca notiunile juridice elementare necesare pentru studierea efectiva a altor stiinte juridice.

2.Scop ideal şi funcţii în drept.

2.1. Caracterizaţi scopul dreptului la diferite etape de dezvoltare istorică.
istorică.

La fiecare etapa de dezvoltare istorica scopul statului poate sa fie nu intotdeauna acelasi.
El evolueaza in functie de valorile sociale ale colectivitatii. La toate etapele de dezvoltare istorica
statul este chemat sa apere orinduirea respectiva. Prin insasi scopul statului acesta isi propune ca in
diferite perioade a ierarhiza si structura principalele organe statale si sa acorde o importanta deosebita dr-
lor si lib-lor cetatenilor doarece poporul este nucleul unei celule denumite stat. Scopul statului la diferite
etape poate fi atins doar prin prezenta unei puteri solide si eficiente de a dirija politica
economica,sociala,culturala intru dezvoltarea si prosperitatea statului.

2.2.Determinaţi idealul şi valorile în drept.

Valorile sint calitati pe care le capata pentru om anumite elemente ale realitatii. Valoarea exprima
 pretuirea acordata de om, de o colectivitate umana unor obiecte, fenomene, procese, actiuni etc. Din
aceste considerente, valoare poate fi definita ca „acea relatie sociala in care se exprima  pretuirea
acordata unor lucruri, insusiri, procese, actiuni de catre o comunitate umana in virtutea unor
corespondente cu necesitatile sociale si idealurile generate de acestea". 2
Domeniul valorilor se caracterizeaza printr-o pluralitate de valori si de raporturi reciproce. Dupa natura
domeniului, deosebim asa valori, cum ar fi:
• valori economice (avutie, proprietate, bunastare, prosperitate);
• valori politice (democratie, libertate, pluralism);
• valori juridice (dreptate, legalitate, responsabilitate);
responsabilitate);
• valori morale (bine, cinste, datorie, omenie);
• valori artistice (frumos, comic, tragic, sublim);
• valori stiintifice (adevar, certitudine, obiectivitate);
• valori filosofice (intelepciune, fericire, umanism, ideal);
• valori religioase (sacru, divin).3

2.3.Estimaţi funcţiile dreptului Republicii Moldova.

Functiile dreptului sint directiile fundamentale de activitate a dreptului in ansamblu si a elementelor sale
constitutive in vederea realizarii scopului propus pentru asigurarea unui echilibru dintre interesele personale
si cele generale din care sa rezulte armonia sociala si triumful ordinii si justitiei.Consideram ca la functiile
 principale
 principale ale dreptului
dreptului se atribu
atribuie
ie urma
urmatoar
toarele
ele::
  Se manifesta prin faptul ca dreptul,
 Se
F unctia de in stitu tionali zare ju ri dica a organizarii social-poli tice 
 prin normele sale, reglementea
reglementeaza
za organizarea autoritatilor
autoritatilor publice ale statului, atributiile lor, coraportul
coraportul
autoritatilor publice, modalitatea de exercitare a celor trei puteri dintr-un stat: puterilor legislativa,
executiva si judecatoreasca.

2
 Insemnatatea acestei functii rezulta si din faptul ca prin intermediul dreptului sint consfintite principiile
care guverneaza organizarea politico-etatica a Republicii Moldova, cum ar fi: Suveranitatea poporului;
exercitarea suveranitatii poporului prin reprezentantii sai si prin referendum; pluralismul politic;
 principiul separatiei puterilor in stat; principiul autonomiei
autonomiei locale si al descentra
descentralizar
lizarii;
ii; orientarea
orientarea
intregului proces de organizare politico-etatica in directia atingerii scopurilor ce reies din interpretarea
Constitutiei Republicii Moldova si a documentelor politico-ideologice care au stat la baza adoptarii ei;
 principiul statului de drept.
F un ctia de conse
conser vare, aparare si
si gar antar e a valor
valor il or f un damental
damental e ale societatii 
societatii 
Continutul acestei functii si prezentarea ei mai rezulta si din asemenea idei, dupa cum urmeaza:
• dreptul se infatiseaza ca un sistem de norme juridice chemate sa asigure procesul dezvoltarii sociale,
 prin
 prin ocroti
ocrotire
reaa si gara
garanta
ntare
reaa ordin
ordinii
ii cons
constitu
titution
tionale
ale,, prop
propriet
rietatii
atii,, statu
statului
lui si indiv
individul
idului;
ui;
• dreptul prin mijloacele sale specifice apara viata in comun impotriva eventualelor excese individuale si
asigura securitatea persoanei;
• dreptul asigura coeziunea interioara a colectivitatii, prevenind dezorganizarea, anarhia;
• dreptul stabileste principiile de baza ale convietuirii sociale;
• dreptul ocroteste valorile care sint legate nemijlocit de functionarea normala a mecanisme mecanismelorlor sociale.2
F uncti a de conducere
conducere a socie tatii Dreptul este cel mai important instrument de realizare a conducerii
societatii 
sociale, a scopurilor social-politice pe care societatea si le propune. Esenta acestei functii se manifesta prin
urmatoarele:actul normativ juridic este in fapt un act de conducere a societatii prin drept. El scoate in evidenta
scopurile si nazuintele sociale, calauzind activitatea tuturor subiectilor de drept;dreptul apare ca o tranzitie
intre diferitele interese, adesea contradictorii, ale caror arbitru suprem este; dreptul cirmuieste relatiile
subiectilor
subiecti lor individuali
individ uali sau
s au colectivi,
col ectivi, stabilind
stabilind drepturile,
drepturile, libertatile
libertatile si obligatiunile
obligatiunile tuturor;
tuturor; dreptul cuprinde in
sine nu pur si simplu aprecieri
aprecieri normative, el apare ca un ordin, un comandament, carora trebuie sa se supuna
toti subiectii dreptului, inclusiv statul si autoritatile lui.
Aceasta functie deriva din necesitatea subordonarii actiunilor individuale fata de
Aceasta
F unctia normativa 
normativa 
conduita tip prescrisa prin normele juridice. Subliniind prin normele juridice modalitatea de comportare a
organelor statului, organizatiilor obstesti, a cetatenilor, statul, in acelasi timp, verifica in ce masura acest
comportament prescris se realizeaza in practica. E important ca normativi tatea juridica sa fie completata cu
normativitatea sociala.
  Reflectind realitatea in normele juridice se acumuleaza cunostinte despre viata
F unctia inf ormativa 
ormativa 
multilaterala a societatii, despre problemele stringente ale societatii.
Dreptul concentreaza in sine schimbarile ce au loc in societate. Tinind cont de normele juridice in
vigoare, putem trage concluzii pentru a aprecia principiile orinduirii sociale si de stat, structura politica a
societatii, caracterul relatiilor economice, nivelul de democratizare a societatii etc. Ca urmare, din normele
 jurid
 juridic
icee putem
putem culeg
culegee o infor
informa
matie
tie ampl
amplaa despr
despree soci
societa
etatea
tea data
data la acea
acea sau
sau alta etapa
etapa de
de dezv
dezvolta
oltare.
re.
Adoptind normele juridice statul, asigura cadrul organizatoric necesar activitatii
Adoptind
Functia educativa 
spirituale si pune la dispozitia oamenilor o serie de mijloace culturale si spirituale prin intermediul carora se
realizeaza educatia. Dreptul, prin normele sale, ocroteste valorile spirituale si culturale care sint legate
nemijlocit de functionarea normala a mecanismelor sociale.

3
 Test nr. 2
1. Norma juridică.
Caracterizaţi norma juridică şi trăsăturile ei.
 N o r ma j u r i d i c a e s t e definita in tratatele juridice ca:‖ o regula de conduita generala
 No
si obligatorie destinata sa ordoneze relatii le interumane prin reglementarea unor
comportamente determinate, regula elaborata, acceptata si recunoscuta de stat si
impusa la nevoie in caz de incalcare prin forta coercitiva a acesteia‖. Trasaturile
normei juridice se refera la: gradul de generalit ate, caracterul impersonal, caracterul
coercitv. Gradul de generalitatte se datoreaza faptului ca norma juridica se adresaza
tutror membrilor comunitatilor;
 Argumentaţi elementele constitutive
constitutive ale normei juridice.
Structura normei juridice evidentiaza unitatea elementelor ei componente.Structura
componente.Structura normei juridice
contine: ipoteza, dispozitia, sanctiunea. Ipoteza este partea normei juridice care precizeaz ă condiţiile şi
împrejurările în care aceasta se aplică, precum şi categoriile de subiecţi de drept cărora norma li se
adresează. Dispoziţia este elementul structural al normei juridice care Sancţiunea este partea normei
 juridice care stabileşte consecinţele ce decurg din nerespectarea
nerespectarea dispoziţiei normei respective în
împrejurările
stabilite de ipoteza ei, precum şi eventualele măsuri pe care autorităţile
competente le pot lua împotriva subiectului de drept care a încălcat norma.
stabileşte conduita ce trebuie respectată, în condiţiile şi împrejurările
 prevăzute de ipoteză.
 Descrieţi modalităţile de expunere a elementelor  nor melor
melor ju ri dice în ar ticolele actulu
actulu i
normativ.Structura tehnico-legislativa
tehnico-legislativa a normei juridice caracterizeaza
caracterizeaza aspectul extern si dinamic al ei, cu
referire la redactare, care trebuie sa fie clara, concisa, concreta, care sa fie corelata principiilor generale
de tehnica juridica si cerintelor de rapiditate pe care le presupune alaborarea
alaborarea legislativa intr-un stat.
Coraportul dintre norma juridica si articolul actului normativ poate fi caxracterizat
caxracterizat astfel: a) intr-un articol
se contine o singura norma juridica. b) intr-un articol se contin mai multe norme juridice.Fiecare
juridice.Fiecare alineat al
articolului contine in sine o norma juridica.c)anumite
juridica.c)anumite elemente de structura a normei juridice pot fi
intilnite in diferite articole.
2.Abrogarea legii.
2.1.Distingeţi abrogarea şi efectele juridice ale abrogării legii.
Abrogarea este un procedeu tehnico juridic al legislatorului prin intermediul caruia se renunta la forta
 juridica a legilor fara termen.Este
termen.Este cea mai importanta
importanta si mai frecventa
frecventa cale de iesire din vigoare
vigoare a
normelor juridice.
2.2.Argumentaţi formele de abrogare a legii.
2.3.Formulaţi cauzele şi condiţiile căderii legii în desuetudine .

Test nr. 3

1. Originea statului şi dreptului.

1.1. Caracterizaţi puterea
puterea şi normele
normele sociale ale societăţii prestatale.
In societatea prestatala si anume in ginta evedentiem o forma specifica de organizare a puterii
sociale pe treapta superioatea este amplasata adunarea generala iar conducatorii din anumite
domenii erau dependenti de aceasta.Conducatorii
aceasta.Conducatorii gintii,militari,religioase erau desemnati in
dependeta de anumite calitait pronuntate in domeniul purtator de autoritate.Astfel evedentiem
 prezenta puterii
puterii autoritatii specifica
specifica pentru aceasta
aceasta perioada
perioada
Particularitaile puteriii sociale
Puterea emana de la ginta de la toti membrii maturi ce face pate din ea
Membrii sfatului ,conducatorii erau alesi de adunarea membrilor
membrilor gintii si realizau functiile puterii
sub controlul ei
Un organ special care sar fi ocupat de administrare nu era

4
 Relaţiile sociale sînt reglementate de anumite reguli de convieţuire socială, cum ar fi: obiceiurile, morala,
 prescr
 prescripţ
ipţiile
iile religio
religioase
ase.. Pentr
Pentruu această
această perioad
perioadăă e caract
caracteri
eristi
sticc şi faptul
faptul că nu există
există deoseb
deosebire
ire între
între dreptu
drepturi
ri şi
îndatoriri. Pentru omul primitiv nu se pune încă întrebarea dacă participarea la treburile obşteşti, răzbunarea
sângelui sau răscumpărarea ei sînt datorii sau drepturi,
1.2.Analizaţi premisele apariţiei statului şi dreptului.
Premisele de apartie a staului caracterizeaza acele transformari care sau manifestat si au determinat
aparitia statului ca forka de organizare a societatii
Premisle de apartie a statlui economice,militare,sociale
economice,militare,sociale ,religioase
Premisele economice transformari cu caracter economic ce au determinat aparitia si a altor
 premise de alta natura.Putem
natura.Putem vorbi de cele
cele 3 mari diviziuni
diviziuni ale muncii
1 Separarea agricultorilor de crescatorii de animale
2 formarea distincta a castei mestesugaresti
mestesugaresti
3 formrarea tagmei negustorilor
Premisle sociale apartia familiei aparitia clasei aparitia unor forme de administrare a societatii cu
caracter permanent
Premise militare Creste rolul conducatorului militar
Formarea unui detasamen militar permanent si specializat
Apartitia necesitatii protejarii a unui teritoriu limitat prin anumite hotare
1.3.Formulaţi principalele concepţii (teorii)de apariţie a statului şi dreptului.
/. Teoria teologică (teocratică, originea divină a puterii)
Potrivit acestei concepţii, cu toate variantele ei creştine, budiste, islamice etc., fără a mai vorbi
despre religiile din Orientul Antic, statul este creaţia divinităţii, iar monarhul, şeful statului este
reprezentantul lui Dumnezeu pe pămînt.
2.Teoria patriarhala Statul isi are origine de la familie
3. Teoria patrimonială
Apărută în perioada medievală, teoria
teoria dată afirmă că statul a luat naş- l tere din dreptul de
 proprietate asupra pămîntului
pămîntului
4. Teori a viol entei 
Statul apare in urma violentelor interne si externe
5. Teoria organică (biologică)
statul organism social compus din oameni, aşa cum organismul uman
este format din celule.
6. Teoria rasială
Această teorie porneşte de la ideea inegalităţii raselor, a dominaţiei raselor „superioare". Cele mai
reacţionare variante ale teoriei rasiale au fost dezvoltate de teoreticienii regimurilor fasciste, instaurate în
 perioada dintre
dintre cele două
două războaie mondiale
mondiale în unele
unele state, cum
cum ar fi, de
de exemplu,Italia, Germania.
în viziunea părtaşilor acestei concepţii, statul se transformă într -un -un mecanism centralizat excesiv,
i erarhie militar- birocratică,
axat pe o ierarhie  birocratică, în fruntea căreia
căreia se află fiurerul, exponent
exponent al „spiritului
„spiritului naţiunii,"
naţiunii,"
7. Teoria psihologică
Statul a aparut in rezultatul necesitatilor psihologice ale oamenilor
oamenilor de a trai
t rai in hotarele unei
societati organizate
8. Teoria
8. Teoria contractualistă (contractului  social)
 Naşterea statului este rezultatul unei înţelegeri între oameni, a unui contract născut din voinţa oamenilor, a
unui „pact de supune-Ca urmare, supuşii promit să asculte, iar regele le promite un minimum de libertate.
9Teoria materialistă Statul este produsul si manifestarea anatagonismului dintre clase

2.Normele juridice şi normele obişnuielnice

1.Caracterizaţi conceptul şi trăsăturile normelor sociale.
 Normel
 Normelee social
socialee con
consti
stituie
tuie totalita
totalitatea
tea normelo
normelorr ce reglem
reglemente
entează
ază relaţii
relaţiile
le socia
sociale,
le, compo
comporta
rtamen
mentul
tul
oamenilor, acţiunile colectivelor, categoriilor sociale. Prezenţa sistemului integral al normelor sociale este una

5
dintre condiţiile necesare ale vieţii societăţii, un mijloc de administrare socială, de asigurare a interacţiunii
zilnice, coordonate ale oamenilor.
 Normele
 Normele sociale
sociale reglem
reglemente
entează
ază con
condui
duita
ta oamen
oamenilo
ilorr în dife
diferit
ritee domenii
domenii de
de activitate
activitate socială.
socială. Fără
Fără acţiu
acţiunea
nea
normelor ar fi imposibilă desfăşurarea normală a vieţii sociale. Pe măsura dezvoltării societăţii se dezvoltă şi
sistemul normelor sociale. Indiferent de domeniul pe care îl reglemen tează, „normele sociale conţin reguli
adresate indivizilor, descriind şi detaliind modalităţile în care valorile trebuie concretizate în comportamente
legitime şi acceptate de societate".2

Prescriind comportamentul omului, normele sociale contribuie la atingerea

atingerea ordinii
ordinii în societate,
societate, la
stabilirea acesteia. Totodată., prin intermediul normelor, grupurile sociale, societatea în ansamblu, „îşi
exercită controlul asupra conduitelor individuale, le induce o anumită uniformitate, le imprimă
grupului".1
convergenţa, fapt deosebit de important pentru realizarea unităţii şi coeziunii grupului".
Trăsături
1. Orice normă, indiferent de natura ei (morală, politică, juridică etc.), reflectă condiţiile epocii istorice,
structura socială, interesele diverselor grupări sociale, interesele guvernanţilor. Ca urmare, elenu sînt
date odată pentru totdeauna, ci evoluează în funcţie de natura orînduirii sociale.
2.  Normele sociale reglementează relaţiile sociale pentru a condiţio
na desfăşurarea normală a activităţilor umane. In acest scop nor 
mele sociale semnifică un anumit standard al comportamentului,
 pr escriind
escriind anumite acţiuni obligatorii sau, dimpotrivă, interzicînd
anumite acţiuni. Ele, de asemenea, pot stabili cazurile, în care
subiecţii dispun de dreptul de a-şi alege varianta de comportare.
Totodată, prin intermediul normelor sociale se prescriu dre pturile,
 pturile,
libertăţile şi îndatoririle subiecţilor relaţiilor sociale.
3.  Normele
 Normele sociale
sociale prevăd
prevăd şi sese bazeaz
bazeazăă pe
pe anumit
anumitee situa
situaţii
ţii tipic
tipice,ca
e,care
re
se întîlnesc în societate, în viaţa de toate zilele. Ca urmare, normele
sociale nu pot cere o acţiune irealizabilă sau nu pot interzice ceva
ce nu poate fi interzis. E important, de asemenea, ca situaţia tipică
reflectată în norme să aibă o însemnătate socială.
4.  Normele sociale se adresează
adresează unor subiecţi principali şi au un ca
racter impersonal. Ele nu au adresaţi concreţi. Norma nu este adre
sată unei persoane la concret, ci anumitor categorii de persoane;
5.  Normele sociale
sociale sînt norme destinate
destinate pentru a fi folosite de nenu
nenu
mărate ori.

2.Determinaţi locul obiceiului în sistemul general al normelor

normelor sociale.

 Normele obiceiului constituie o categorie a normelor sociale. Obiceiurile reprezintă nişte reguli,
încetăţenite în practica socială ca rezultat al aplicării lor în repetate rînduri, criteriul statornicit în
aprecierea unui anumit gen de relaţii, acţiuni ale persoanei, ale colectivului de oameni Foarte apropiate
de obiceiuri sînt tradiţiile, care sînt modalităţi constituite în comportamentul oamenilor, categoriilor sociale
şi care se transmit din generaţie în generaţie. Obiceiurile şi tradiţiile au, de regulă, un caracterstabil.
în viaţa socială şi, în primul rînd, în sfera relaţiilor traiului de familie, obiceiurile, tradiţiile îşi găsesc
expresia în ritualuri. Ritualul este o acţiune sau un complex de acte ale omului, ale unui grup de oameni
avînd un anumit caracter. Aşa sînt, bunăoară, ritualurile nupţiale, ritualurile de cumă-trie, ritualurile de a
sărbători în cadrul familiei a zilelor de naştere etc.
Obiceiurile se concretizează în formule orale. Autoritatea lor se bazează pe faptul că ele sînt rezultatul
unei practici vechi şi incontestabile. Dimitrie Guşti menţiona: „In mod general, trei subiecte sînt
 producătoare
 producătoare de legislaţie: individul, statul şi societatea. Individul îşi crează o legislaţie a lui proprie, de
conducere prin aşa-zisa obişnuinţă; statul prin sistemul cunoscut, iar societatea, prin obiceiuri. Obiceiul e
legislaţia proprie pe care societatea şi-o dă ei însăşi pentru ca să trăiască şi să se dezvolte".
3.Estimaţi tangenţele şi deosebirile normelor juridice şi a normelor obişnuielnice.
6
Corelaţia normelor juridice cu normele obisnuielnice (ale obiceiului)
Obiceiurile (moravuri, datorii) reprezintă o categorie importantă de norme sociale care au apărut
încă din formele primare de organizare socială. Astfel putem defini obiceiul ca o regulă de
conduită statornicită printr -un uz îndelungat. El apare în mod spontan ca urmare a repetării unei
conduite care la un moment dat devine obligatorie, oamenii respectând obiceiul ca pe o
deprindere din obişnuinţă. Obiceiul a luat naştere ca urmare a unei repetabilităţi şi stabilităţi
sociale, a unor situaţii de durată, care i-au conferit posibilitatea perpetuării relaţiilor create.
Legătura dintre drept şi obiceiul ne juridic provine din faptul că membrii colectivităţilor s-au
obişnuit să se supună aceleiaşi reguli, ori de câte ori, se aflau într -o situaţie dată. Astfel sursa
obiceiurilor pare să fie imitaţia, instrumentul cristalizării lor - memoria comunitară, fundamental
autorităţii lor - tradiţia care a ales şi a impus respectarea precedentului
precedentului bun şi util10. Normele
obisnuielnice reprezintă un ansamblu de moduri de a acţiona în situaţii cotidiene conform cu
sistemul de valori împărtăşit de grupul social (familii, regimuri antice, asociaţii profesionale etc.).
Astfel obiceiul furnizează un ghid pentru orientarea comportamentelor fiecărui membru respectat
de acesta în vitutea faptului că a înţeles valorile. Regula obisnuielnica se învaţă şi individual
ascultă de ea sub presiunea comunităţii. Făcând parte din regulile sociale, obiceiurile sunt
standarde de tehnică şi modalităţi de acţiune şi comportament social, sedimentate prin experienţa
de viaţa comunitară şi utilă armoniei comunităţii11. Obiceiul devine norma juridică sau cutuma în
momentul în care a fost recunoscut de stat, de puterea publică. Profesorul E.Sperantia spunea –  în
acel moment el devine alături de celelalte norme juridice obligatoriu, iar încălcarea să vă atrage
după sine aplicarea de sancţiuni organizate de stat. Obiceiul recunoscut ca normă juridical devine
izvor de drept12. Prima apariţie a dreptului a fost cea a dreptului obisnuielnic sau cutumiar, însă
nu orice obicei a devenit normă de drept cutumiar, decât dacă era practicat regulat constant ca şi o
obişnuinţă şi dacă era considerată obligatorie. În analiza pe care o facem trebuie să facem o
distincţie între obicei, obişnuinţă şi uz. Spre deosebire de obiceiuri ―obişnuinţele‖ apar ca
deprinderi individuale (obişnuinţa de a face sport, de a merge la spectacole) sau de ―uzuri ―care
au caracter convenţional, de datini ori de‖ mode‖. Din punct de vedere juridic, uzurile trebuie
dovedite în faţa instanţelor de judecată pentru că au un caracter convenţional, pe  pe când obiceiurile
 pot fi invocate direct în instantă, ca un drept
drept pozitiv. Aceste idei au fost foarte
foarte bine formulate de
 profesorul Dimitrie Gusti:‖
Gusti:‖ în mod general trei subiecte sunt producătoare
producătoare de legislaţii:
individual, statul şi societatea. Individul îşi creează o legislaţie a lui proprie, de conducere prin
aşa-zisa obişnuinţă; statul prin sistemul cunoscut, iar societatea prin obiceiuri. Obiceiul e
legislaţia proprie pe care societatea şi-o dă ei însăşi pentru ca să trăiască şiş a se dezvolte...
Obişnuinţa este întotdeauna repetarea unei voinţe individuale; metodă este o repetare a unei
voinţe sociale însă de origine individuală; datina e repetarea regulate a unei voinţe sociale
 particulare; obiceiul e repetarea unei voinţe sociale
sociale generale‖
Se deosebesc dupa origine,forma de exprimare,metodele
exprimare,metodele de protejare a prevederiilor,gradul de
concretizare

7
 Test nr. 4
1.Formele şi tipurile istorice ale statului.
1.1. Caracterizaţi forma statului şi elementele constitutive ale acesteia.
Forma de stat reprezintă o categorie complexă ce
determină modul de organizare, conţinutul puterii,
structura internă şi externă a acestei puteri.
Forma de stat se caracterizează prin 3 elemente
componente: forma de guvernămant, structura de stat,
regimul politic.
1.2Argumentaţi legăturile formelor cu tipurile istorice ale statului.
1.3.Formulaţi probleme actuale ale formei şi tipurile istorice ale statului în Republica Moldova.

2.Actul de aplicare a dreptului (actul aplicativ)

1.Identificaţi actul aplicativ şi trăsăturile acestuia.
Actele de aplicare a normelor juridice-un document oficial ce prezinta prin sine o hotarire pe un
anumit caz juridic,in baza normelor juridice, referitor la anumite circumstante concrete si persoane
determinate.Trasaturile
determinate.Trasaturile actului de aplicare sunt: 1.temeiul j uridic al aparitiei modificarii sau
stingerii unui raport juridic. 2. Reprezinta vointa unilaterala
unilaterala a organului de stat. 3. Poarta un
caracter individual,referinduse
individual,referinduse la o situatie de fapt cconcreta la un cercde persoane strict
determinate. 4. Obligatoriu din momentul aducerii la cunoshtinta partii i nteresante.
nteresante. 5. Isi consuma
efectele odata cu solutionarea cauzei.
2.Determinaţi coraportul actului normativ juridicjuridic cu actul aplicativ.
aplicativ.
NORMATIV, este izvorul de drept creat de organe ale autorităţii publice, investite cu competenţe
ACT NORMATIV,
normative (parlament,
(parlament, guvern, organe administrative locale). Actul normativ cuprinde norme general-
obligatorii, a căror aplicare poate fi realizată şi prin intervenţia forţei coercitive a statului (De ex.: legi,
decrete, ordonanţe ale guvernului, regulamente şi ordine ale ministerelor, decizii ale organelor
administrative locale).
Actele de aplicare a normelor juridice-un document oficial ce prezinta prin sine o hot arire pe un anumit
caz juridic,in baza normelor juridice, referitor la anumite circumstante concrete si persoane determinate.
3.Estimaţi actele aplicative ale autorităţilor publice ale Republicii Moldova.

Test nr. 5

1.Scopul, sarcinile şi funcţiile statului.

1.1.Interpretaţi scopul statului la diferite etape de dezvoltare istorică
Rolul statului nu rămîne neschimbat. El evoluează în funcţie de valorile sociale ale colectivităţii. La
toate etapele de dezvoltare istorică statul este chemat să apere orînduirea respectivă.
In epoca contemporană, în mod deosebit după cel de-al doilea război mondial, în ţările democratice se
accentuează considerabil latura economică şi socială a activităţii statului. Locul „statului-jandarm" este
 preluat de aşa-numitul stat al providenţei, stat al bunăstării, stat preocupat de asigurarea standardelor de
viaţă ale populaţiei, de înlăturarea abuzurilor, exceselor etc. Aceste preocupări ale statului îşi găsesc
reflectare şi în actele normative ale statului.
1.2.Demonstraţi legătura scopului cu sarcinile şi funcţiile statului.
Legatura dintre scop,saricina
scop,saricina si functiile statului se realizeaza
realizeaza prin faptul ca toate 3 sunt
caracteristice
caracteristice statului si au ca rol sa il reprezinte sa il dezvolte . Toate joaca un rol vital in
 procesul de dezvoltare
dezvoltare a unu
unu stat si constituie elementele
elementele de baza alal acestuia.
1.3.Evaluaţi scopul, sarcinile şi funcţiile
funcţiile statului Republica Moldova la etapa contemporană.
contemporană.
 Sarcina economică principală
 Sarcina  principală a Republicii Moldova
Moldova este stabilită în art. 126 alin. l din Constituţie. „
 Economia
 Economia Republicii
Republicii Moldova este eco
economie
nomie de piaţă, de orientare socială, bazată pe proprietatea privată
 şi pe proprietatea publică,
publică, antrenate în concurenţa
concurenţa liberă".
liberă".

8
 Evident, sintagma „economie de piaţă" comportă un sens larg şi reflectă o sarcină durabilă într-un
domeniu vast de activitate al statului
 Sarcina
 Sarcina politică principal
politică principalăă este
este determin
determinată
ată de
de realitate
realitateaa cu care s> confruntă
confruntă statul
statul nostru.
Considerăm că la ora actuală nimic nu e mai important decît integrita tea teritorială şi asigurarea
unităţii popor ului
ului Republicii Moldova. Ultima rezultă şi din art. 10 alin. l din Constituţie: „Statul are ca
 fundament
 fundament unitatea
unitatea poporului
poporului Republicii
Republicii Moldova.
Moldova. Republica Moldova
Moldova este patria comun
comun şi
 şi indivizibilă a
tuturor cetăţenilor săi. " 
 Sarcina socială  principală
 Sarcina  principală a Republicii
Republicii Moldova este stipulată în art. 47 alin.l l din Constituţie care
obligă statul „să ia măsuri pentru ca orie om să aibă un nivel de trai decent, care să-
să-i asigure sănătatea şi
bunăsta rea lui şi familiei lui, cuprinzînd hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală precum şi
 serviciile
 serviciile sociale
sociale necesare." 
necesare." 
 Sarcin
 Sarcinaa ideologică a statului nostru constă în recunoaşterea reală, ş nu formală, a demnităţii tuturor
ideologică
membrilor comunităţii umane şi în forma rea unei societăţi, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile
lui,
in dezvoltare a personalităţii
personalităţ ii umane, dreptatea şi pluralismul politic rezintâ
rezintâ valori
valori supre
supreme
me şi sînt
garantate.
Pentru a îndeplini sarcinile punctate aici statul trebuie să desfăşoare cavitate eficientă în diverse
domenii. Acestei activităţi multilaterale îi
:ordonate funcţiile statului.
Funcţiile interne principa
interne principalele ale statului Republica
Republica Moldova: l Funcţia econontico -  organizatorică
organizatorică a
statului Formele de inter venţie
venţie a statului în economie sînt numeroase şi au drept scop: T •
reg/ementared/activitătii economice şi administrarea proprietăţii publice ce-i aparţine;
• /^ro/e/ar
/ ^ro/e/area
ea-intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară;
»  stimulare
 stimulareaa 'cercetărilor ştiinţifice;
» exploatarea raţională a pămîntului şi a celorlalte resurse naturale luîndu-se în consideraţie interesele
naţionale; C • refacerea şi protecţia mediului, menţinerea echilibrului
echilibrului ecologic; •  sporirea
 sporirea numărului de
locuri de muncă, crearea condiţiilor pentru creşterea calităţii vieţii etc.
l Funcţia cultural -  educativă caracterizează atitudinea statului faţă de potenţialul său uman, intelectual şi
educativă
- 
spiritual. Activitatea statului trebuie să aibă ca finalitate educarea persoanei
persoanei ca factor util al societăţii. "• Funcţia
 Funcţia
specia l . Ultima reprezintă nucleul ordinii
de menţinere a ordinii publice, în general, şi a ordinii le gal e, în special
sociale, condiţia fundamentală a echilibrului social, garanţia realizării drepturilor esenţiale ale membrilor
societăţii şi funcţionarea
funcţionarea normală a instit Funcţia ecologică. Protecţia mediului, conservarea şi
ocrotirea monumentelor istorice şi culturale constituie o obligaţie indispensabilă a statului precum şi şi a
fiecărui cetăţean. La funcţiile externe ale Republicii Moldova pot fi atribuite: J, Funcţia de apărare a
statului. Această funcţie impune consolidarea
consolida rea neutralităţii permanente
permanente a statului nostru,
nostru, statuată în art. 11
din Constituţie:

(I) Republic
(I) Republica
a Moldova
Moldova proclamă
proclamă neutralitatea
neutralitatea sa permanentă.
permanentă. (2) Republica Moldova nu admite
dislocarea de trupe militare alem altor state pe teritoriul său. " 
2. Funcţia de menţinere a păcii şi ordinii mondiale. La îndeplinirea!
acestei funcţii trebuie să contribuie fiecare stat. Războiul poate fi|
evitat. Toate conflictele dintre state trebuie rezolvate pe cale pas- î
nică.
3. Funcţia de colaborare şi consolidare a relaţiilor cu ţările comu
nităţii internaţionale, în acest domeniu Republica Moldova trebu-1
ie să se orienteze la comunitatea europeană.
4. Funcţia de integrare în economia mondială şi de colaborare cu f
soluţionarea problemelor globale. Este o funcţie reia-§
alte state în soluţionarea
tiv nouă pentru statele tinere, inclusiv pentru Republica Moldova, s
dar de o importanţă vitală care necesită elaborarea de strategii de £
realizare în mod prioritar.

9
2.Limbaj şi stil în elaborarea
elaborarea actelor normativ
normativ -juridice
1. Interpretaţi rolul limbajului şi stilului în elaborarea actelor normativ-juridice.

2. Un loc important în elaborarea actelor normative îl ocupă stilul şi limbajul lor. Conţinutul actului
normativ, modul de îmbinare a elementelor structurale ale acestuia, claritatea, accesibilitatea, sînt
întotdeauna probe ale măiestriei legiuitorului. „Cei care sînt înzestraţi cu un spirit destul de cuprinzător
cuprinzător
 pentru a putea
putea da legi propriului popor, - menţiona Montesquieu - trebuie să fie atenţi
propriului popor sau altui popor,
la anumite lucruri privitoare la felul de a le alcătui.
3. Stilul lor trebuie să fie concis. Legile celor Douăsprezece Table sînt un mod de concizie: copiii le
învăţau pe de rost. Novellele lui Justinian sînt atît de diluate încît ar trebui să fie prescurtate.
4. Stilul legilor trebuie să fie simplu; expresia firească se înţelege întotdeauna mai bine decît expresia
căutată". Şi mai departe: „Legile nu trebuie să fie subtile; ele sînt făcute pentru oameni cu înţelegere
mediocră; ele nu sînt expresia artei logicii, ci a judecăţii simple a unui tată de familie"1. Legiuitorul -
remarca Ihering - trebuie să gîndească profund ca un filosof, dar trebuie să se exprime ca un ţăran.
5. Pentru a asigura o claritate şi accesibilitate a actelor normative, acestea trebuie să să fie clar formulate
şi relativ uşor de înţeles, să nu provoace confuzii
Vorbind despre limbajul şi stilul juridic în procesul de elaborare a actelor normative, e cazul să evidenţiem
cîteva reguli de tehnică legislativă:
1. Limbajul actelor normative trebuie să fie limbajul destinatarilor 
săi. Limbajul trebuie să fie deci clar, concis şi precis.
2Textul actului normativ trebuie să utilizeze cuvinte proprii limbii
vorbite, să evite neologismele încă neasimilate în limbajul comun

3Cunoaştem că o ştiinţă trebuie să posede un limbaj propriu, bine

definit. Acest lucru se atribuie şi dreptului. Legiuitorul trebuie să
tindă spre un sistem terminologic propriu, uniform, în care ar fi
clar sensul fiecărui termen utilizat. De exemplu, nu apar dificultăţi
în ceea ce priveşte înţelegerea corectă a sensului unor termeni speciali, cum ar fi: persoană juridică,
fapt juridic, infracţiune etc. De aceea, atunci cînd legiuitorul utilizează termeni care ar putea avea
mai multe sensuri, se recomandă ca în textul actului normativ să se explice termenul respectiv.
4. Stilul actelor normative presupune
presupune reducerea regulilor de conduită printr-un număr cît mai mic de
cuvinte. Din aceste considerente, ceea ce de la sine e înţeles nu e cazul să expui în text. Ceea ce a
fost menţionat odată, nu e cazul să repeţi.
Un loc deosebit de important în limbajul şi în stilul de elaborare a actelor normative îl ocupă artificiile de
tehnică juridică
1. Determinaţi regulile de tehnică legislativă
legislativă în formularea limbajului
limbajului legilor.
O importanţă deosebită în viaţa juridică a societăţii o au evenimentele legislative. La ele pot fi atribuite
următoarele:
a) modificarea actelor normative;
 b) completarea actelor normative;
c) republicarea actelor normative;
d) suspendarea actelor normative;
e) abrogarea actelor normative;
f) rectificarea actelor normative.1

 Modificarea constituie o acţiune chemată să schimbe aspectul, forma şi conţinutul obiectului. In ceea
 Modificarea
ce priveşte modificarea actului normativ, aceasta constă în schimbarea expresă a unui sau mai multe
articole ori alineate şi redactarea lor într -o nouă formulare. Modificarea actelor normative necesită
respectarea unor reguli:
a) modificarea unui act normativ se face printr-un act normativ de
aceeaşi forţă juridică: legea constituţională se modifică printr -o
-o
lege constituţională, legea organică - printr-o lege organică, cea
10
 ordinară —  prin
 prin lege ordinară
ordinară etc.;
etc.;
normativ cu forţă juridică inferioară nu se poate mo
 b)  printr-un act norma
difica un act normativ cu forţă juridică superioară;
 printr -un act normativ cu forţă juridică superioară se poate mo
c)  printr-
difica un act normativ inferior. Acest lucru, însă, poate fi făcut în
cazuri excepţionale, cu condiţia că organele care au emis actul nor 
mativ supus modificării să-1 reconsidere.
Modificarea
Modificarea se poate realiza pe două căi:
•  printr-un
 printr-un act normativ
normativ expres
expres emis
emis în aces
acestt scop;
scop;
•  printr-un act normativ care, în principal, reglementează altceva dar
care, printre altele, modifică un alt act normativ.
Completarea actului normativ constă în introducerea în actul normativ existent a unor dispoziţii noi care se
adaugă elementelor structurale existente. Completarea necesită respectarea aceloraşi reguli, caracteristice
modificării.
Menţionăm faptul că atît modificarea cît şi completarea actelor normative este admisă cu condiţia să
nu afecteze concepţia generală ori caracterul unitar al actelor normative supuse modificării sau
completării. E important şi se cere ca prevederile de modificare şi completare să se integreze armonios cu
 prevederile
 prevederile existente.
existente.
 Republicarea intervine în situaţia actelor normative modificate sau completate substanţial.
 Republicarea
Prevederile de modificare sau completare
completare a actului normativ se vor integra la cele existente, actualizîndu-
se denumirile schimbate între timp şi realizînd o nouă numerotare a articolelor, alineatelor, capitolelor şi
celorlalte structuri ale actului.
Suspendarea actului normativ constă în întreruperea temporară a acţiunii actului normativ, în
ansamblu, sau a unor prevederi ale acestuia. Suspendarea poate avea loc doar în cazuri speciale.
Suspendarea este dictată printr -un act normativ de acelaşi nivel sau de nivel superior. In actul de
suspendare trebuie să se prevadă, în mod expres, data la care se produce, durata concretă de suspendare şi
 prevederile
 prevederile supuse
supuse suspen
suspendării.
dării.
La data prevăzută în text sau la expirarea duratei de suspendare, actul normativ sau prevederile afectate de
suspendare, reintră de drept în vigoare.
 Abrogarea este operaţiunea care anulează actul normativ, în ansam blu, sau anumite
 Abrogarea anumite prevede
prevederiri ale
acestuia (Vezi: Acţiunea legii în timp, spaţiu şi asupra persoanelor).
 Rectificarea actelor normative intervine în cazul în care, după publicarea actului normativ se
 Rectificarea
descoperă erori materiale în cuprinsul
cuprinsul acesteia, adică prevederile publicate nu corespund celor votate.
Rectificarea se face de către autoritatea care a emis actul normativrespectiv.
1. Estimaţi importanţa determinării literei şi spiritului legii în aplicarea corectă a normelor juridice.

Aceste 2 categorii evedentiaza coraportul dintre ideea pe care a urmarito legislatorul la elaborarea
elaborarea
normelor juridice si calitatea reflectarii ei exacte in textul material al normei.Spritiul legii reflecta acele
idei scopuri care lea urmarit legislatorul la elaborarea actului normativ.Litera legii caracterizeaza
caracterizeaza textul
actului normati(al unui articol)care la rindul sau este determinat de calitatea tehncii legislative.Un act
normativ de valoare se manifesta printrun coraport eficient dintre spiritul si litera legii.Eficienta
mentionta nu consta cum neam fi inchipui la prima vedere dintro reflectare directadirecta a spiritului legii in
texul ei.In anumite cazrui apare necesitatea de acorda un caracter
caracter latent al spiritului legii in texul legii

Testul 6
1. Ştiinţele juridice.
1.1 Distingeţi specificul şi trăsăturile
trăsăturile ştiinţelor juridice
juridice
Spre deosebire de celelalte stiinte despre societate, stiintele juridice se caracterizeaza prin
faptul ca studiaza aspectele legate de drept ale celor trei puteri ale statului (legislativ,
executiv, putere judecatoreasca)
judecatoreasca) cat si normele de drept cuprinse in actele normative in
vigoare. Stiinta dreptului este formata dintr-un ansamblu de cunostinte despre drept ca
fenomen social.Trasaturile
social.Trasaturile stiintei juridice sunt urmatoarele:este
urmatoarele:este prezent un limbaj specific
11
  juridic.Evidentiem
 juridic.Evidentiem prezenta
prezenta principiilor
principiilor dreptului,diferite
dreptului,diferite notiuni juridice.Este
juridice.Este prezenta
prezenta o baza
metodoligica care include in sine un ansamblu de metode specifice stiintei juridice.Stiinta
 juridica acorda
acorda posibilitatea
posibilitatea de a face prognoze
prognoze in procesul
procesul de creare a fenomenului
 juridic.Stiinta dreptului
dreptului evidentiaza
evidentiaza un ansamblu
ansamblu de teorii,idei,conceptii
teorii,idei,conceptii,referitoare
,referitoare la aparitia
aparitia
si dezvoltarea dreptului si statului in general si a anumitor fenomene juridice
concrete.poseda un obiect de stiudiu propriu si distinct-dreptul.
1.2 Stabiliiţi categoriile şi criteriile de clasificare a ştiinţelor juridice
Stiintele juridice pot fi clasificate in mai multe categorii:1)Teoria
categorii:1)Teoria generala a drptului si
statului ca o stiinta juridca de sinteza.2)Stiintele juridice istorice,cxare studiaza dreptul
,statul,conceptiile
,statul,conceptiile juridice in evolutia lor istorica concreta(istoria doctrinelor politice si
 juridice,istoria
 juridice,istoria universala a statului
statului si dreptului,istoria
dreptului,istoria dreptului
dreptului romanesc
romanesc ect)3)Stiinte
 juridce de ramura(dreptul
ramura(dreptul constitutiona,dr
constitutiona,dr penal,dr
penal,dr muncii,dr
muncii,dr administartiv,dr
administartiv,dr familiei,dr
funciar ect),aceste stiinte cerceteaza parti ale mecanismului statului,anumite
statului,anumite organe ale
lui,grupe aparte de norme juridice,concentrind
juridice,concentrind atentia
atentia la cercetarea structurii si functiilor
functiilor
lor,anlizeaza
lor,anlizea za particularitatt
particul aritattile,reglement
ile,reglementariiarii juridice a unei concrete categorii de relatii
sociale.4)Stiite
sociale.4)Stiite juridice interramurale(dreptul
interramurale(dreptul economic.ecologic
economic.ecologic ect),ele sunt strins legate
de stiintele juridice de ramura,insa poseda un obiect independent,specific de
cerecetare.5)Stiinte
cerecetare.5)Stiinte juridice auxiliare(criminalistica,crim
auxiliare(criminalistica,criminologia.s
inologia.statistica
tatistica judiciara,medicina
judiciara,medicina
legala ect),ele utilizeaza reguli,concluzii nu atit ale stiintilor juridice,ci ale altor domenii de
cunostinte(fizica,chimie)
cunostinte(fizica,chimie) si fse ormeaza la hotarele de interactiune a stiintelor juridice cu
alte stiinte.6)Un roldeosebit in sistemul stiintelor juridice ii revine stiintei dr international,el
international,el
se formeaza in baza conventiilor intre state si exprima vointa lor comuna
coordonata.Normele
coordonata.Normele si institutiile lor se exprima in diferite tratate internentiationale,convntii
internentiationale,convntii
ect.
1.3 Estimaţi coraportul
coraportul teoriei generale a dreptului
dreptului şi statului
statului cu alte ştiinţe juridice.
Teoria genarala a dreptului si stautului are unele asemanari si deosebiri cu celelalte stiinte
 juridice cum ar ar fi stiinte juridice
juridice istorice.Din aceasta
aceasta grupa fac parteparte stiinte juridice
juridice istorice cum
ar fi istoria statului si dreptului,ist staului si dr romanesc est.stiintele juridice ca si teoria generala
a dreptuluisi statului studiaza statul si dreptul ca fenomene sociale luate in ansamlul lor.In
acelasi timp ele difera.In
difera.In timp ce istoria studiaza staul,dreptul
staul,dreptul dintr-o anumita
anumita tara,teoria
generala poate face abstarctie de la aceasta,neconcretizind
aceasta,neconcretizind despre ce stat sau drept este
vorba.Istoria studiaza statul si dreptul in stricta ordine cronologica
cronologica ,ceea ce nu este o trasatura
caracteristica pentru teorie.Stiintele juridice de ramura deasemenea au asemanri cu
TGD.Fiecare stiinta juridica de ramura studiaza problemele juridice ce apartin ramurii de drept
corespunzatoare in strinsa concordanta
concordanta cu cerintele si nazuintele din care s-au nascut.la
s-au  nascut.la
studierea problemelor respective
respective fiecare ramura de drept se conduce de categoriile si rpicipiile
elaborate de TGD.In acelasi timp aceasta isi pastreaza particularitatile
particularitatile lor.In timp ce TGD
studiaza dreptul,statul ca fenomen social integru,stiintele juridice de ramua st udiaza doar
anumite particularitati si componente ale acestora.Stiintele juridice interamurale.In multe
domenii de activitate umana sa impus ncesitatea unor regelemtari speciale.Intrucit aceste
domenii depasesc domeniul de reglmentare caractristic unei ramuri,s-a simtit nevoia constituirii
unor grupe de norme.Aceste norme insa fac parte din diverse ramuri de drept,ceea ce ne
permite oncadrarea lor aparte.Stiintele juridice auxiliare ne ajuta la cunoasterea mai profunda a
fenomenelor juridice si la corecta interpretare si aplicare a normelor jjuridice.Ele ofera
importatnte date si argumente stiintifice cu privire la evolutiafenomenului
evolutiafenomenului infractional,cu privire la
continutul si formele de manifestare
manifestare ale unor raporturi
raporturi sociale.

2.Compartimente ale sistemului de drept.

2.1. Distingeţi noţiunea de ramură de drept şi criteriile de divizare a sistemului de drept în
ramuri de drept.
2.1Ramura de drept- o totalitate sistematizata de norme juridice ce formeaza o parte
independenta
independenta a sistemului de drept,care reglementeaza
reglementeaza o anumita categorie de relatii
sociale prin intermediul unei metode specifice de reglementare.Sistemul de drept se
divizeaza in mai mai multe ramuri de drept : drept public si drept privat,ius civile,ius
gentium si ius naturale,dreptul de exeptie si dreptul comun,drprivat si drept natural,dr divin
si dr omenesc,dr represiv si dr restitutiv,dr determinator si dr sanctionator,dr material si
prcesual,dr scris si sdr nescris,obiectiv si subiectiv,dr intern si extern.
12
 2.2. Argumentaţi legătura dreptului naţional şi dreptului inter naţional.
o problema teoretica importatnta este problema raportului dr international cu dr national.In
dependenta de raspunsul dat la aceasta intrebare s-au conturat doua pozitii
principale :dualismul si monismul.Conceptia dualista porneste de la premisa ca aceste
doua subramuri sint legate,independente si ca urmare normele dr international nu au o
forta obligatorie pentru dr intern.Pentu ca o norma de pret international sa intra in vigoare
pe teritoriu unui stat,ea trebuie transformata intr-o norma de dr intern.Conceptia monista
porneste de la premisa conform careia dr national si dr international activeaza pe baza
unei ierarhii.Dreptul international se spune ca este un drept extern al statului si este
subordonat dr intern.o alta soarta o are varianta monismului cu primatul dr international
fata de dr national.Anume acestei variante i se da preferinta in mai multe state ,printre
care s eenumera si R.M
2.3. Formulaţi necesitatea compartimentizării dreptului în drept public şi drept privat
Divizarea dr in dr public si dr privat nu trebuie
t rebuie abosutizata.Interesul
abosutizata.Interesul general n-ar fi nimik ,ar fi o
absurditate daca n-ar
n-ar fi imartasit cu fiecare particular,tot
particular,tot asa cum si interesul individual
individual nu
poate fi neglijat de stat.Normele dreptului public intereseaza pe particular,nu ne este indiferent
nmodul cum functioneaza serviciile
serviciile publice,fara de care nici nu putem xista in toata fiinta
noastar.Si invers,dizpozitiile
invers,dizpozitiile de drept privat interezeaza statul.Dispozitiile
statul.Dispozitiile de drept civil
reglementeaza
reglementeaza printre altele averea noastra.dar statul nu poate fi indiferent daca cetatenii sai
traiesc in haos si daca nu exista nici un fel de sanctiune,daca se incalaca continu normele de
drept.Dreptul privat atinge indeaproape interesele publice,orice
publice,orice nedreptate s-ar comite contra
unii particular,este o nedreptatte care se face f ata de catre intreaga societate.Atunci cind cineva
lupta pentru dreptul sau,lupta in realitatae pentru paza ordinii legale.Dupa parerea mea
respectarea dr sub t oate formele sale intereseaza intreaga societate,caci intreaga societate nu
ar putea sa existe daca respectul dr nu ar exista .prin urmare nu s epoate sustine ca deosebirea
dintre dr public si cel privat de intemiaza inclusiv,numai pe ideea interesului,pe care normele
respective il prezintapentru un stat sau particular.Atit dr public cit si cel privat intereseaza in
acelasi fel si pe stat si pe particular.

Testul 7
1.Caracteristica generală a dreptului
1.1.Caracteriz aţi conceptul dreptului şi trăsăturile acestuia.
Dreptul, ca şi întreaga componenţă juridică a vieţii sociale este un fenomen deosebit de
complex a cărui cunoaştere presupune o cercetare aprofundată a legităţilor  obiective a
existenţei sale, a factorilor care -l configurează şi valorile pe care le promovează. Cuvântul drept
derivă din latinescul „directus”  având sensul de direct, adică o regulă de conduită fără
specificarea conţinutului.
conţinutului. La noi dreptul se foloseşte în două sensuri şi anume:  a) cel care are în
vedere sau cuprinde regulile juridice de conduită sau normele juridice din societate denumit şi
drept obiectiv, b) cel prin care se are în vedere dreptul ce aparţine  unei persoane fizice sau
 juridice pe care-l
care-l denumim drept
drept subiectiv.Dreptul reprezinta totalitatea regulilor de conduită
subiectiv.Dreptul reprezinta
stabilite sau sancţionate de către stat care exprimă voinţa deţinătorilor puterii de stat şi a căror 
aplicare este asigurată prin forţa de constrângere a statului, în scopul apărării, consolidării şi
dezvoltării raporturilor.
1.2. Argumentaţi utilitatea principiilor dreptului şi rolul acestora.
Principiile
Principiile de drept sunt reguli de maxima generalitate care sintetizeaza
sintetizeaza experienta sociala si
asigura echilibrul dintre respectarea drepturilor si îndeplinirea
îndeplinirea obligatiilor. Etimologic, notiunea
de principiu vine de la latinescul PRINCIPIUM care are sensul de început, obârsie sau element
fundamental.Orice principiu este un început pe plan ideatic, o sursa de actiune. Principiile
generale ale dreptului sunt prescriptiile generatoare care stabilesc arhitectura dreptului si
aplicarea sa. Un principiu se poate prezenta sub diverse forme: axiome, deductii sau o
generalizare
generalizare a unor fapte concrete. Principiile
Principiile generale ale dreptului asigura unitatea,
omogenitatea, coerenta si capacitatea de dezvoltare a unor relatii asociative. Un principiu de
drept este rezultatul experientei
experientei sociale, iar utilitatea practica a cunoasterii principiilor generale
consta în aceea ca ele traseaza liniile directoare pentru întregul sistem juridic si exercita o
actiune constructiva, orientând activitatea legiuitorului. Pe de alta parte, principiile generale au
un important rol în administrarea justitiei, deoarece cei abilitati cu aplicarea dreptului trebuie sa
cunoasca nu numai norma juridica, ci si spiritul sau, iar principiile dreptului determina tocmai
13
 spiritul legilor. In alta ordine de idei, în situatii determinate, principiile de drept tin loc de norma
de reglementare. In consecinta, judecatorul nu poate refuza solutionarea unei cauze, invocând
lipsa textului legal, în baza caruia poate judeca, deoarece ar fi învinuit de denegare de dreptate
si va solutiona acea pricina în baza principiilor de drept.
 Actiunea principiilor
principiilor dreptului
dreptului are ca rezultat
rezultat certitudinea garantiei
garantiei dreptului
dreptului împotriva
împotriva
imprevizibilitatii
imprevizibilitatii normelor coercitive si asigurarea concordantei
concordantei legilor si oportunitatii lor.
Principiile de drept sunt extrase din dispozitiile constitutionale sau sunt deduse pe cale de
interpretare din alte norme având rolul de a asigura echilibrul sistemului juridic cu evolutia
sociala.
1.3.Estimaţi funcţiile dreptului în Republica Moldova.
Dreptul are ca scop disciplinizarea societăţii umane. Acest scop este slujit de o serie de
funcţii.În conceptia profesorului N. Popa, dreptul indeplineste:
indeplineste:
a)functia de institutionalizare
institutionalizare sau formalizare juridica a organizarii
organizarii social-politice;
b) functia de conservare,
conservare, aparare si garantare
g arantare a valorilor fundamentale
fundamentale ale sociatetii;
c)functia de conducere a societatii;
d) functia normativa.Funcţia
normativa.Funcţia de instituţionalizare
instituţionalizare juridică a organizării
organizării social -politice;se
manifesta prin faptul ca dreptul , prin normele sale, reglementeaza organizarea autoritatilor
publice ale staului, atributiile lor, coraportul autoritatilor
autoritatilor publice, modalitatea de exercitare a
celor trei puteri de stat: puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca.
judecatoreasca. Aceasct functie rezida
deci in faptul ca dreptul asigura cadrul de functionare a intragului sitem de organizare sociala,
aceasta se efectueaza prin intemediul Legii Fundamentale dintr-un stat si anume Constitutia si
legile organice.Constitutia Republicii Moldova in capitolul IV rglementeaza organizarea si
functionare Parlamentului pe care-l declara organ reprezentativ suprem al poporului Republicii
Moldova si unica autoritate legislativa
legislativa a statului, ulterior consacra statutul deputatilor,procesul
de legiferare. Capitolul V este destinat dispozitiilor cu privire la Presedintele Republicii Moldova,
alegerea , mandatul si atributiile acestuia, ulterior capitolul VI se expune asupra constituirii si
functiilor Guvernului Rebublicii
Rebublicii Moldova , in Capitolul VII se reglementeaza raporturile
raporturile acestuia
cu Parlamentul,iar capitolul IX este dedicat Autoritatii Judecatoresti. Cu toate ca sunt
determinate clar atributiile ce revin f iecarei autoritati publice si find
f ind consacrat legal principiul
separarii puterilor in stat aceasta se intelege nu din aspactul izolarii ci din cel al unei colaborari
eficiente.
Funcţia de conservare, apărare şi garantare a valorilor fundamentale ale societăţii:Ocrotind si
garantind ordinea constitutionala
constitutionala , proprietatea, statutul si rolul individului
individului , dreptul apare ca un
factor implicat in procesul dezvoltarii sociale. Fiind un instrument al controlului social, dreptul
previne dezorganizarea, asigura coeziunea interioara a colectivitatilor prin programarea si
tipizarea unor conduite socialmente utile. La fel dreptul este important si prin faptul ca defineste
cadrul general de desfasurare a proceselor sociale si sanctioneaza conduitele deviante.
Deci putem conchide ca statul prin intermediul dreptului apara colectivitatea umana, precum sip
e fiecare memnru al colectivitatii, asigura buna functionare a colectivitatii,
colectivitatii, neadmitind conflictele
in societate.
Un exemplu elocvent de aparare a valorilor sociale am putea da referindurile la obiectul apararii
dreptului penal, care in articolul 2 mentioneaza: ,, Legea penala apara impotriva infractiunilor,
persoana, drepturile si liberatatile
liberatatile acesteia, proprietatea,
proprietatea, mediul inconjurator, orinduirea
constitutionala,
constitutionala, suveranitatea,
suveranitatea, independenta si intagritatea teritoriala a Republicii Moldova,
pacea si securitatea omenirii, precum si intreaga ordine de drept.
2.Tipurile istorice de stat şi drept.
2.1.Caracterizaţi conceptul şi trăsăturile distinctive
distinctive ale tipului istoric
istoric de stat şi drept.
2.2.Determinaţi principalele tipuri istorice de stat şi drept şi criteriile de tipizare.
2.3.Formulaţi tipurile istorice contemporane
contemporane de stat şi drept
drept şi estimaţi la care din ele se
atribuie Republica Moldova.

Testul 8.
Baza metodologică a teoriei generale a dreptului.
1.1 Definiţi baza metodologică a teoriei generale a dreptului şi rolul acesteia în procesul de
cercetare a fenomenelor juridice.
Baza metodologica a TGD consta in aplicarea in ansamblu a anumitor medote,principii

14
teoretice,operatiuni logice si modalitati speciale de cercetare a legitatilor generale de aparitie si
dezvoltarea a fenomenelor
fenomenelor statal-juridice.
statal-juridice.
1.2Determinaţi metodele fundamentale ale teoriei generale a dreptului şi interacţiunea acestora .
Referindu-ne la principalele metode ale cercetării juridice
cercetării  juridice putem menţiona:
menţiona: metoda
metoda logică,
metoda istorică, metoda comparativă, metoda experimentală, metoda sociologică, sociologică, metoda
cantitativă etc. În continuare vom caracteriza pe scurt metodele. Metoda logică. În cercetarea
dreptului, a fenomenului juridic atât de complex,
complex, teoria dreptului
dreptului şi toate ştiinţele juridice se
f olosesc
olosesc de categoriile, legile şi raţionamentele logice. Metoda logică este de largă utilitate în
orice act de gândire ştiinţifică. În drept ea este o totalitate de procedee şi operaţiuni prin care se
crează posibilitatea structurii şi dinamicii raporturilor necesare în diferite componente ale
sistemului juridic al unei societăţi. Metoda istorică presupune că ştiinţa juridică cercetează
dreptul în perspectiva şi evoluţia sa istorică dea lungul diferitor evoluţii sociale, ele analizează
esenţa, forma şi funcţiile dreptului raportate la etapa istorică pe care o
străbate ştiinţa. Metoda comparativă se caracterizează prin studiul comparat al diferitor instituţii
 juridice de la o ţară la alta, prin compararea sistemului juridic naţional, desprinzânduse  atât
factorii ce determină trăsăturile comune, cât şi cele specifice.Metoda
specifice.Metoda experimentală.
experimentală. Fiind
proprie ştiinţelor naturii
ştiinţelor naturii uneori ea se foloseşte şi în domeniul dreptului. Cunoaştem faptul că
menirea socială a dreptului este de a reglementa relaţiile din societate. Acţionând asupra lor,
dreptul tinde la perfecţionarea
perfecţionarea acestora de aceea uneori
este rentabil de a experimenta diferite
diferite situaţii, cazuri pentru a găsi varianta optimă de
soluţionare a problemei. Metoda sociologică. Esenţa acestei metode constă în  folosirea
cercetărilor sociologice pentru studierea opiniei publice, pentru studierea eficienţei sociale a
activităţii diferitelor organe de stat, precum şi a reglementărilor date relaţiilor sociale. Folosirea
cât mai pe larg a sondajului de opinie sau a anchetei sociologice sa dus la conturarea
sociologiei juridice ca disciplină desinestătătoare care se predă la mai multe Facultăţi de
Drept..ca o concluzie dupa prezentarea succinta a metodelor de cercetare s eimpune
constatarea ca ele nu trebuie intelese in mod izolat,ci in interdependenta
interdependenta si complexitatea
lor.Folosindu-se
lor.Folosindu-se astfel cercetarea stiintifica juridica,atit cea fundamentala,preponderent
fundamentala,preponderent toretica
cit si cea aplicativa are garantia obtinerii unor rezultate valoroase si utile.
1.3Estimaţi esenţa metodei comparative în procesul i nvestigaţional.
Metoda comparativă se caracterizează prin studiul comparat al diferitor instituţii juridice de la o
ţară la alta, prin compararea sistemului juridic naţional, desprinzânduse atât factorii ce
determină trăsăturile comune, cât şi cele specifice. În literatura juridică s -au conturat nişte reguli
după care se foloseşte metoda comparată şi anume:
a) este supus comparării numai ceea ce se poate compara. Sub aspectul utilizării acestei reguli
 în cercetarea juridică
juridică prezintă
prezintă interes următoarele
următoarele aspecte: - să se stabilească dacă sistemele
comparate aparţin sau nu aceluiaşi tip istoric de drept; - să se stabilească dacă, din punct de
vedere al substanţei intereselor, termenii supuşi comparării diferă sau nu; - diferenţele trebuie
precizate cu claritate, chear dacă asemănările nu sunt precizate, sau sunt prezentate la general
sau evaziv. b) termenii supuşi comparării trebuie priviţi în dimensiunile şi conexiunile lor reale şi
plasaţi în contextual social – politic şi cultural. Astfel regula dată presupune:
-considerarea cadrului relaţional
relaţional general (economic, politic, social, cultural, moral.) ca suport al
relaţiilor supuse reglementării juridice în cele două sisteme supuse comparării; considerarea
principiilor ce se degajă din sistemele de drept supuse comparării.
c) comparatismul trebuie să şină seama atât de sensul normelor juridice la momentul apariţiei
ei, cât şi de evoluţia în timp a acestui sens aşa cum doctrina şi practica îl conturează la diferitele
etape de aplicare.
2.Lacunele în drept
2.1. Identificaţi conceptul şi cauzele
cauzele lacunelor în drept.
drept.
lacunele in drept- lipsa unei reglemntari normative concrete referitoare la anumite
situatiide fapt ce se afla in sfera reglementarii juridice.Aparitia
juridice.Aparitia lacunelor in drepteste
conditionata atiit de cauze obiecitve cit si de cauze subiective.Astfel sfera reglementarii
reglementarii
 juridice nu este permanenta.Apar
permanenta.Apar noi relatii si situatii despre care la momentul
momentul adopatrii
actului normativ ju se stie ,sau daca se stie ele nu aveau un caracter tipic.Cauza a
lacunelor poate fi ignorararea regulilor elaborarii actului  normativ.se stie ca elaborarea
actului normativ este un proces complexx in care trebuie luati in calcul factorii
economici,politici,sociali
economici,politici,sociali,morali
,morali precum si tendintele de evolutie a societatii,specificitatea
societatii,specificitatea
15
 normativitatii juridice.Pentru
juridice.Pentru prevenirea lacunelor in drept la elaborarea actelor
normative trebuie sa se tina cont de tehnica legislativa
legislativa care reprezinta
reprezinta o totaliatte de
metode,procedee folosite la elaborarea actelor normative.
2.2. Argumentaţ utilitatea aplicării analogiei legii şi analogiei dreptului.
 Analogia legii
legii este un procedeu
procedeu logic la care
care s erecurge atunci
atunci cind se constata lipsa
normei juridice ,care sa se refere expres la cazul ce urmeaza sa fie solutionat,cautinduse
o norma juridica care se refera la o situatie asemantoare,pentru a fi aplicata cazului supus
soutionarii.Analogia dreptului este procedeu la acre se recurge atunci cind la solutionarea
unei cauze se constat ca nu numai lipseste norma de drept care sa se refere in mod
expres la cauza,dar nu pot fi f i gasite nici norme juridice care sa reglementeze cazuri sau
situatii asemanatoare.Asa dar analogia dreptului este aadmisa doar in cazul cind nu este
posibila analogia legii.Ambele modalitati de aplicare a analogie reclama
prudenta.Utilizarea
prudenta.Utilizarea lor esteposibila doar in cazuri strict necesare si in masura in care
legiuitorul permite acest lucru.
2.3. Formulaţi necesitatea
necesitatea completării lacunelor în drept şi modalităţile de completare a lor.
eu cred ca este necesara completarea lacunelor in drept,deoarece dat fiind faptul ca
normei juridice ii revine rulul de a ordona,apara si consolida raporturile sociale de
importanta majora,este usor de inteles ca normele de drept trebuie sa fie apte sa
concocde mereu cu dinamica relatiilor pe care le reglementeaza.De mult ori acest lucru se
face,si ca urmare normele juridice asigura o reglementare juridica oprortuna a situatiilor de
fapt care pot f i transformate in situatii de drept, insa daca aceste relatii sociale desi ar
trebui sa fie reglementate de norme juridice totusi sunt neglizade de liuitor deja se
formeaza o lacuna in drept,ceea ce nu permite ca acest lucru sa fie desavirsit.

Testul 9
1.Sistemul dreptului
1.1.Identificaţi conceptul sistemului de drept şi factorii care determină unicitatea normelor
 juridice în cadrul acestuia.
acestuia.
Sistemul dreptului
dreptului este constructia interna
interna a dreptului care
care exprima prin unitatea
unitatea si
cordonarea normelor juridice in vigoare in stat si prin divizarea dreptului in anumite parti
componenete relativ independente.
1.2.Stabiliţi legătura şi interacţiunea categoriilor: ,,sistemul dreptului”,
dreptului”, ,,sistemul legislativ”,
legislativ”,
,,sistemul juridic”.
Sistemul juridic-caracterizeaza
juridic-caracterizeaza intreaga realitate juridica a societatii(sistemul
societatii(sistemul dr,sistemul
legislatiei,raporturile
legislatiei,raporturile juridice,constiinta
juridice,constiinta juridica,cultura
juridica,cultura juridica)2)Sistemul
juridica)2)Sistemul legislatiei-
legislatiei-
cuprinde totalitatea ,ansamblu
,ansamblu tutturor actelor normative care sunt in vigoare intr-un
stat.3)Sistemul de drepteste format dint-run ansamblu de norme juridice amplasate intr-o
anumita ordine in institutiile
institutiile juridice,subramuri,ramuri de drept.Sistemul
dreptuluicaracterizeza
dreptuluicaracterizeza structura dreptului.
1.3.Formulaţi problemele constituirii sistemului dreptului şi ramurilor de drept în Republica
Moldova.

2.Factorii de configurare a dreptului.

2.1. Definiţi conceptul factorilor de configurare a dreptului şi rolul lor în procesul de
constituire a dreptului.
Fiind un fenomen socila complex,dreptul isi circumscrie trasaturile in dependenta de
anumiti factori de configurare,prin
configurare,prin care se indentifica cauzele care ii determina
determina
aparitia,existenta,evolutia,detri
aparitia,existenta,evolutia,detrinarile
narile intr-o societate comparativ cu alta.Factorul natural-
natura a fost si va fi mereu o conditie firesca pentru existenta oamenilor natura exercita
influenta asupra activitatii umane,asupra productivitatii muncii,a ritmului de dezvoltate
istorica a populatiei.Intreaga
populatiei.Intreaga istorie,intregul
istorie,intregul trecut,industria,comertul,agric
trecut,industria,comertul,agricultura
ultura ,politica
concura spre a exercita o influenta puternica evolutiie
evolutiie juridice,la fel cum si dreptul exercita
o influenta puternica asupra evolutiilor respective.factorul
respective.factorul istoric este un alt factor care is
lasa amprenta asupra dreptului.Dezvoltarea dr este un proces istoric continuu ceea ce e
trecut a fost prezent si ceea ce e prezent va fi trecut,la baza ocricarui sistem de drept sta
un izvor istoric,Un sistem de drept nu va pogresa daca nu va tine cont de trecutl sau,de
traditiile si obiceiurile
obiceiurile spirituale ele neamului.Factotul
neamului.Factotul social-politic.Dreptul s eealizeaza in
16
baza statului,intregului sisitem politic al societatii,stucturii
societatii,stucturii sociale.factirul social economic-
In relatia sa cu factorul social economic ,dreptul pastreaza o autonomie in masura in care
el nu face
f ace abstarctie de la realitatea economica a societatii.Factorul cultural-ideologic-
cultural-ideologic-
constiinta sociala
sociala si juridica ,cultura politica
politica si juridica a socieatii,destinatia
socieatii,destinatia morala a
omului joaca un rol considerabil in viata dreptului.factorul international-fiecare natiune este
produsul im mare parte al influentei mediului ambiant international,acest lucru se rasfringe
si asupra dreptului.
2.2.Stabiliţi legătura societăţii civile şi a dreptului.
dreptului.
Statul de drept și societatea civilă – noțiuni abstracte la prima vedere – sunt entități
complementare,
complementare, relația dintre acestea, simplificată la maxim, putînd fi comparată cu
 îmbrăcarea mănușii
mănușii pe mînă.
mînă. Ambele entități sunt
sunt produsele organizate
organizate ale unei
comunități distincte de oameni, avînd ca scop realizarea interesului acestei comunități,
definit de comun acord, pe baza principiului îndeplinirii Binelui comun. Interesantă este
abordarea unor politologi potrivit cărora ”putem vorbi despre un stat de drept  doar atunci
cînd apare distincția clară între stat, pe de o parte, și societate civilă, pe de alta”.
Remarcăm faptul că această distincție nu trebuie nicidecum să plaseze statul de drept și
societatea civilă pe poziții de confruntare. Dimpotrivă, acestea trebuie să colaboreze, mai
ales avînd în vedere că statul de drept este legitimat prin procese electorale
electorale la care
participă reprezentanții
reprezentanții societății în ansamblu, fie că fac sau nu parte din sectorul
asociativ. Pornind de la această premiză, vom analiza cîteva dintre trăsăturile
t răsăturile relației stat
de drept – societate civilă (sector asociativ), din perspectiva realităților Republicii
Moldova.Societatea
Moldova.Societatea civilă întruneşte toate formele asociative, cu excepţia celor care
administrează
administrează puterea de stat, care reprezintă diverse interese ale membrilor și
susținătorilor
susținătorilor acestora. Societatea civilă este un sistem de relaţii neguvernamentale şi
sociale, ale instituţiilor publice, care exprimă diverse interese, nevoi şi valori ale societăţii
şi care dau persoanei posibilitatea să -şi realizeze drepturile sale civile. Societatea civilă
formează acel mediu social de convieţuire al persoanelor, unde are loc activitatea lor
socială, care determină, în esenţă caracteristicile
caracteristicile modului lor de viaţă. Sectorul asociativ
s-a consolidat din ce în ce mai mult, în ultimii ani. Libertatea de expresie, de întrunire şi de
acţiune de care beneficiază organizaţiile societăţii civile (OSC) demonstrează, per
ansamblu, viabilitatea societăţii civile din Moldova.
2.3.Estimaţi factorii de configurare a dreptului în condiţiile Republicii Moldova.

Testul 10
1.Izvoarele dreptului
1.Izvoarele
1.1.Distingeţi conceptul şi criteriile de clasificare a izvoarelor de drept
Acceptiunile notiunii izvor de drept sunt: in sens material- conditiile si circumstantele care
influenteaza continutul si forma dreptului; in sens formal- formele de exprimare a dreptului in
diferite epoci si tari; in sens istoric- sursele de cunoastere a dreptului.
Criteriile de clasificare a izvoarelor
izvoarelor sunt: critetiul arealului
arealului provinientei; sursei provinientei;
provinientei;
incidentei adupra relatiilor sociale; formei de expunere; procedeul de aparitie/emitere.
aparitie/emitere.
1.2.Determinaţi particularităţile generale ale principalelor izvoare formale de drept
Izvoarele dreptului in sens formal sunt: actul normative-juridic- principalul izvor de drept, act creat
de organelle autoritatii publice, contine reguli generale , impersoanale si obligatorii.
Contractul normativ –  un  un acor de vointe care poarta un character normati, nu vizeaza un raport
concret.
Obiceiul juridic (cutuma) –  o  o practica acceptata , permamenta
permamenta , relative stabile si continua de
relationarea sociala.
Precedentul
Precedentul judiciar/adm
j udiciar/administartiv
inistartiv si practica judecatoreasca-
judecatoreasca- practica de solutionare a cauzelor de
catre instant de judecata/organelle autoritatii publice.
Doctrina juridical-cercataile,
juridical-cercataile, investigatiile, comentariile si interpretarile teoreticienilor si
 practicienilor referitor
referitor la realitatea
realitatea juridical.
 Normele religioase-
religioase- characteristic
characteristic doar
doar pentru familia
familia de drept musulman.
musulman.
1.3.Evaluaţi izvoarele dreptului Republicii Moldova la etapa
eta pa contemporană.
In RM sunt iurmatoarele
iurmatoarele izvoare: obiceiul juridic, contractul normativ, actul normativ.
2 .Principiile dreptului.
2.1.Distingeţi principiilor dreptului şi delimitarea acestora de alte categorii juridice.
17
 Principiile dreptului sunt inceputuri initiale ale dreptului care juridic intaresc legitatile
legitatile obiective ale
vietii sociale.
Sunt urmatoarele principii: generale:inceputuri de baza, ce caracterizeaza particularitatile
particularitatile dreptului
ca fenomen ce reglementeaza relatiile sociale in ansamblu.
Interramurale:
Interramurale: Inceputurile ce se refera la citeva ramuri de drept inrudite
Ramurale: inceputurile ce caracterizeaza
caracterizeaza particularitatile unei ramure concrete de drept (dr.penal,
civil s.a)
Pentru intelegerea continutului principiilor de drept este util sa le delitam de conceptele dreptului,
de normele juridice si de axiomele, maximele si aforismele juridice.
2.2.Generalizaţi criteriile de clasificare şi principalele categorii de principiiprincipii ale dreptului.
Principiile dreptului se clasifica dupa:
-gradul lor de generalizare si sfera lor de actiune, principiile dreptului se impart in generale si
interramurale.
-din punct de vedere al al continutlui pot fi de inspiratie filozofica,politica
filozofica,politica sociala.
-mai putem destinge functia fundamentala si cea tehnica
-dupa divizarea dreptului deosebim:
deosebim: principii de drept public si de cel privat
Principalele categorii de principi sunt: principiul libertatii; egalitatii;justitiei,echitatii si dreptati;
responsabilitatii.
2.3.Formulaţi rolulu principiilor dreptului în procesul de de legiferare şi de aplicare a
dreptului.
Testul 11
1.Ştiinţele juridice.
1.1.Distingeţi specificul şi trăsăturile
trăsăturile ştiinţelor juridice.
juridice.
Specificul stiintei juridice consta in urmatoarele:
urmatoarele:
-stiinta dreptului este o stiinta critica-adopta o atitutdine critica fata de propriul obiect de studiu
-stiintele juridice nu au caracter universal- sint foate variate, fiecare apartine unei anumite tari.
-dreptul este indisolubil legat de istorie-dreptul se afla intr-un flux continuu, se dezvolta permanet
permanet ,
fapt ce impune ca si stiinta dreotului sa fie legata de istorie.
-stiinta dreptului este o stiinta umanista-dreptul
umanista-dreptul considera ca omul fiind zona centrala de interes a
sferei sale de actiune.
-dreptul este o stiinta practica- se preocupa de aplicarea practica a rezultatelor cunoasterii.
1.2.Stabiliiţi categoriile şi criteriile de c lasificare a ştiinţelor juridice
Clasificam stiintele juridice in felul urmator:
1.teoria generala a dreptului si statului
2. Stiintele juridice istorice
3.stiintele juridice de ramura
4. Stiintele juridice interramurale
interramurale
5.stiintele juriidcea auxiliare
6. Dreptul international
1.3.Estimaţi coraportul
coraportul teoriei generale a dreptului
dreptului şi statului
statului cu alteştiinţe
alte ştiinţe juridice.
Teoria genarala a dreptului si stautului are unele asemanari si deosebiri cu celelalte stiinte
 juridice cum ar ar fi stiinte juridice
juridice istorice.Din
istorice.Din aceasta grupa fac parte stiinte juridice
juridice istorice
cum ar fi istoria statului si dreptului,ist staului si dr romanesc est.stiintele juridice ca si teoria
generala a dreptuluisi statului studiaza statul si dreptul ca fenomene sociale luate in
ansamlul lor.In acelasi timp ele difera.In timp ce istoria studiaza staul,dreptul dintr-o
anumita tara,teoria generala poate face abstarctie de la aceasta,neconcretizind
aceasta,neconcretizind despre ce
stat sau drept este vorba.Istoria studiaza statul si dreptul in stricta ordine cronologica ,ceea
ce nu este o trasatura caracteristica pentru teorie.Stiintele
teorie.Stiintele juridice de ramura deasemenea
au asemanri cu TGD.Fiecare stiinta juridica de ramura studiaza problemele juridice ce
apartin ramurii de drept corespunzatoare in strinsa concordanta cu cerintele si nazuintele
din care s-au nascut.la studierea problemelor respective fiecare ramura de drept se
conduce de categoriile si rpicipiile elaborate de TGD.In acelasi timp aceasta isi pastreaza
particularitatile
particularita tile lor.In timp
t imp ce TGD studiaza dreptul,statul ca fenomen social integru,stiintele
 juridice de ramua
ramua studiaza
studiaza doar anumite particularitati
particularitati si componente
componente ale acestora.Stiintel
acestora.Stiintele e
 juridice interamurale.In
interamurale.In multe multe domenii de activitate
activitate umana sa impus ncesitatea
ncesitatea unor
regelemtari speciale.Intrucit
speciale.Intrucit aceste domenii depasesc domeniul de reglmentare caractristic
unei ramuri,s-a simtit nevoia constituirii unor grupe de norme.Aceste norme insa fac parte
18
din diverse ramuri de drept,ceea ce ne permite oncadrarea lor aparte.Stiintele juridice
auxiliare ne ajuta la cunoasterea mai profunda a fenomenelor juridice si la corecta
interpretare si aplicare a normelor jjuridice.El
jjuridice.Ele
e ofera importatnte date si argumente stiintifice
cu privire la evolutiafeno
evolutiafenomenului
menului infractional,cu privire la continutul si f ormele de
manifestare ale unor unor raporturi sociale..
2.Actul normativ juridic
2.1. Distingeţi conceptul şi trăsăturile actului normativ juridic
Actul normativ –   juridic- un document
document de stat oficial
oficial , emis conform unei proceduri
proceduri speciale de un
organ de creare a dreptului, in care se contine norme juridice.
2.2.Argumentaţi necesitatea clasificării actelor normativ juridice în dependenţă de diferite
criterii de clasificare.
clasificare.
Actele normative juridice se formeaza in rezultatul activitatii de creare a dreptului manifesta de
organele statului (ori in rezultatul referendumului). IN ele sunt formulate normele juridice. Se
 prezinta ca principalele izvoare
izvoare formale
formale ale dreptului
dreptului , juridic obligatorii pentru un
un cerc de peraone
peraone
nedeterminate.
nedeterminate. Actele normative se clasifica dupa forta juridica (legi; acte subordonate legii); supa
sfera de actiune (acte normative de infuenta interna si externa); dupa subiectii ce emit actele
normative; dupa termenul de actiune.
2.3.Estimaţi conceptul Constituţiei
Constituţiei Republicii Moldova şi rolul acesteia în determinarea
conceptului celorlalte acte normativ juridice
Un pas important în democratizarea societăţii noastre a fost făcut prin adoptarea în anul
1994,a CONSTITUŢIEI REPUBLICII MOLDOVA,care defineşte atributele statului,principiile de
funcţionare şi obiectivele lui principale.Însă statul nu poate exista doar prin adoptarea unei
legi fundamentale.Este necesar ca principiile şi valorile consfinţite în Constituţie să fie puse î n
practică.Pentru aceasta,cetăţenii sînt datori să cunoască şi să înterpreteze corect normele
constituţionale.;
Constituţia reflectă anumite victorii şi realizări ale poporului,propunînd un şir de perspective
de dezvoltare pentru societate şi stat.

Testul 12
1.Tehnica elaborării actelor normativ juridice.
1.1.Interpretaţi legiferarea şi principiile ei.
Importanta procesului de legiferare presupune si determina existenta unei proceduri complexe ,
formata din mai multe etape: initiativa legislativa; pregatirea proiectului de lege; di scutarea
 proiectului de lege;adoptare
lege;adoptareaa si intarirea proiectului
proiectului de lege;
lege; semnarea
semnarea si publicarea
publicarea actelor
normative.
1.2.Determinaţi etapele şi argumentaţi necesitatea succesivităţii etapelor
succesivităţii etapelor procesului de
legiferare
Sunt urmatoarele etape: initiativa legislativa; pregatirea proiectului de lege; discutarea proiectului
de lege;adoptarea si intarirea proiectului de lege; semnarea si publicarea actelor normative.
Deci, pot mentiona ca pentru a elabora un act normativ e nevoie de aceste etape, deoarece pentru a
sistematiza si ordona consecutivitatea ideilor care urmeaza a fi elaborate.
1.3.Estimaţi părţile constitutive şi elementele de structură ale actului normativ juridic.
2.Scop ideal şi funcţii în drept.
2.1. Caracterizaţi scopul
scopul dreptului la diferite etape de dezvoltare istorică.
Dreptul poate sa isi atinga scopul doar cu conditia ca este un factor real al progresului social si al
echilibrului in relatiile interumane.Scopul
interumane.Scopul si rolul dreptului isi gasesc expresia in garantarea juridica
a afirmarii personalitatii umane, in implinirea dezideratelor
dezideratelor si intereselor legitime ale tuturor fiintelor
umane.
2.2.Determinaţi idealul şi valorile în drept
Domeniul valorilor se caracterizeaza
caracterizeaza printr-o pluritate de valori si de raporturi
r aporturi reciproce. Dupa natura
domeniului deosebim asa valori, ca: valori economice; politice; juridice; morale;artistice; stiintifice;
filozofice;religioase.

19
 2.3.Estimaţi funcţiile dreptului Republicii Moldova
Functiile dreptului in RM sunt urmatoarele:
urmatoarele: functia de institutionalizare juridica a organizarii social-
 politice; functia de
de conservare
conservare , aparare
aparare si garantare
garantare a valorilor fundamentale
fundamentale ale
ale societatii; functia
functia de
conducere a societatii; functia normativa; functia informativa; functia educativa.

Testul 13
1.Concepţii (teorii) privind originea statului şi dreptului.
1.1.Identificaţi teoriile principale ale originii statului şi dreptului
Teoriile principale sunt: particulara;
particulara; speciala; generala;
1.2.Determinaţi tangenţele şi deosebirile principalelor teorii de apariţie a statului şi dreptului
dreptului
Deci, teoria particulara este aparittia unui stat a unui sistem de drept caracteristic
caracteristic statului dat.
Teoria speciala- aparitia
aparitia statelor si sistemelor de drept ce se atribuie la o anumita epoca sau etapa
istorica. Teoria generala-
generala- statul si dreptul ca fenomen social cind se poate de evitat raspunsul
despre ce stat si drept merge vorba.
1.3.Formulaţi propriile viziuni asupra procesului de apariţie a statului şi dreptului.
Este cunoscut faptul ca statul si dreptul apare la o anumita perioada de dezvoltare a societatii.Statul
si dreptul apare atunci cind apare societatea. Acest domeniu de aparitie determina formarea a noii
directii de cercetare a diferitor fenomene
fenomene de ordin divers ce sunt tangentiate cu fenomenul
fenomenul stat si
fenomenul drept.
2.Actul normativ juridic
2.1. Distingeţi conceptul şi trăsăturile actului normativ juridic.
Actul normativ –   juridic- un document
document de stat oficial
oficial , emis conform unei proceduri
proceduri speciale de un
organ de creare a dreptului, in care se contine norme juridice.
2.2.Argumentaţi necesitatea clasificării actelor normativ juridice î n dependenţă de diferite
criterii de clasificare.
clasificare.
Actele normative juridice se formeaza in rezultatul activitatii de creare a dreptului manifesta de
organele statului (ori in rezultatul referendumului). IN ele sunt f ormulate normele
normele juridice. Se
 prezinta ca principalele izvoare
izvoare formale
formale ale dreptului
dreptului , juridic obligatorii pentru un
un cerc de peraone
peraone
nedeterminate.
nedeterminate. Actele normative se clasifica dupa forta juridica (legi; acte subordonate legii); supa
sfera de actiune (acte normative de infuenta interna si externa); dupa subiectii ce emit actele
normative; dupa termenul de actiune.
2.3.Estimaţi conceptul Constituţiei
Constituţiei Republicii Moldova şi rolul acesteia în determinarea
conceptului celorlalte acte normativ juridice
Un pas important în democratizarea societăţii noastre a fost făcut prin adoptarea în anul
1994,a CONSTITUŢIEI REPUBLICII MOLDOVA,care defineşte atributele statului,principiile de
funcţionare şi obiectivele lui principale.Însă statul nu poate exista doar prin adoptarea unei
legi fundamentale.Este necesar ca principiile şi valorile consfinţite în Constituţie să fie puse î n
practică.Pentru aceasta,cetăţenii sînt datori să cunoască şi să înterpreteze corect normele
constituţionale.;
Constituţia reflectă anumite victorii şi realizări ale poporului,propunînd un şir de perspective
de dezvoltare pentru societate şi stat.

Test nr. 14

1.Teoria generală a dreptului în sistemul ştiinţelor.

1.Identifcaţi ştiinţa şi trăsăturile distinctive ale ştiinţelor în general şi ale ştiinţel or juridice în special.
Stiinta e un ansamblu de cunostinte dintru anumit domeniu orientate spre studierea anumitor
anumitor obiecte sau
fenomene
Principalele trăsături
trăsături ale unei
unei ştiinţe in general
general sînt:
a) veridicitatea, adică să redea în enunţuri adevărate ceea ce descope
ră în domeniul ei de cercetare;
 b) raţionalitatea, adică enunţurile să fie corecte sub aspect logic;
c) verificabilitatea, adică enunţurile ei să fie conforme în valoarea lor 
generală de adevăr, prin metode de verificare riguroasă, referitoare
la domeniul de referinţă;
20
d)perfectibilitatea, adică disponibilitatea de a integra noile descope
riri în sistemul său explicativ
trăsături ale unei ştiinţe juridice in special
1)poseda un limbaj specfic juridc
2) se bazeaza pe princiipiile dreptului,difertie notiuni juridice
3)este prezenta o baza metodologica ce include un ansamblu de metode specifice stiintei juridice
4)stiinta juridica acorda posibilitatea de a face prognoze in procesul de cercetare a fenomenului juridic

2.Generalizaţi criteriile de clasificare a ştiinţelor, în general, şi a celor juridice în special.

Clasificarea stiintelor în general

umanitare (sociale) naturale(tehnice)
naturale(tehnice)
 politologia chimia
istoria fizica
filizofia biologia
 pedagogia astronomia
stiinte juridice
Clasificarea stiintelor juridice
1. Teoria generală a dreptului şi statului ca o ştiinţă juridică de sinteză;
2.  Ştiinţe
 Ştiinţele
le juri
juridic
dicee istorice,, care studiază dreptul, statul, concepţiile
istorice
 juridi
 juridice
ce în evo
evoluţ
luţia
ia lor istor
istorică
ică con
concre
cretă
tă (istor
(istoria
ia do
doctr
ctrine
inelor
lor po
polit
litice
ice
şi juridice, istoria universală a statului şi dreptului, istoria dreptului
românesc etc.);
3.  Ştiin
 Ştiinţe
ţe juridi
juridice
ce de ramur
ramură ă (dreptul constituţional, dreptul adminis
trativ, dreptul financiar, dreptul civil, dreptul penal, dreptul muncii,
dreptul familial, dreptul funciar etc.);
4.  Ştiin
 Ştiinţe
ţe juridi
juridice
ce inter
interra
ramur ale (dreptul economic, dreptul ecologic
murale
etc.);
5.  Ştiinţe juridice auxiliare (criminalistica, criminologia, statistica
juridice auxiliare
 judiciară
 judiciară,, medic
medicina
ina legală
legală etc.)
etc.)..
6. Un loc deosebit în sistemul ştiinţelor juridice revine ştiinţei drep
tului internaţional.
7. 3.Argumentaţi necesitatea studierii teoriei generale a dreptului pentru un viitor jurist şi rolul
acesteia în studiul celorlalte ştiinţe juridice.
T.g.d ca disciplina didactico-medotica
didactico-medotica este formata dintrun ansamblu de informatie sistematizata
sistematizata
in tematici carea reflecta volumul minim necesar la cunostinte cu referire la legitatile de apartitie
a dreptului si statului necesar ca pentru studentul anului I.
Activitatea juridică este complexă, iar profesiile juridice destul de diversificate. Juristul, oricare i-
ar fi specialitatea şi domeniul activităţii, trebuie să cunoască temeinic legea, să fie pătruns de
valorile umane integrate în drept: dreptatea, egalitatea, demnitatea umană, respectul faţă de
drepturile omului. Juristul trebuie să aibă studii juridice, să în ţeleagă spiritul şi litera legii, să aibă
simţul dreptăţii. El trebuie să fie ostil fără rezerve oricărui act abuziv, arbitrar. Fiind pregătiţi
 pentru un domeniu anume de activitate, juriştii poliţişti sînt agenţii direcţi ai puterii publice, avînd
statut propriu. Ei acţionează în contact nemijlocit cu populaţia, fiind purtători ai autorităţii,
îngrădită şi guvernată de lege. în statul de drept juristul este pus să servească interesele legale ale
cetăţenilor, ordinea de drept în conformitate cu Constituţia şi legile ţării. Studiul Teoriei generale
a dreptului şi statului are, aşadar, o importanţă deosebită pentru jurişti profesionişti, pentru
formarea gîndirii juridice, a simţului juridic, pentru însuşirea ştiinţei şi artei aplicării dreptului.
2.Compartimente ale sistemului de drept.
2.1. Distingeţi noţiunea de ramură de drept şi criteriile de divizare a sistemului de drept în ramuri
de drept, subramuri şi instituţii juridice.
Ramura de drept o totalitate sistematiza de norme juridice ce formeaza o parte independenta a
sistemului de drept care reglementeaza
reglementeaza o anumita categorii de relatii sociale prin i ntermediul unei
metode specifice de reglementare.
21
 Subramura de drept o grupa de norme juridice relativ mare ce formeaza obicetul unor obiectul
reglementarii
reglementarii juridice distincte.subramura
distincte.subramura nu poseda o metode de reglementare juridica proprie
Instutia juridica o totalitate de norme ce formeaza o parte idependenta
idependenta a ramurii de drept care
reglementeaza relatii sociale asemanatoare
2.2. Argumentaţi legătura dreptului naţional şi dreptului internaţional.

Dreptul intern este constituit din totalitatea reglementărilor normative edictate într -un stat. Dreptul intern
mai este denumit drept naţional. El este strîns legat de principiul suveranităţii, de noţiunea de teritoriu şi
 popula
 populaţie
ţie ce ocu
ocupă
pă acest
acest terito
teritoriu.
riu. Suveranita
Suveranitatea
tea statulu
statuluii implică
implică obliga
obligativtivita
itatea
tea normel
normelor
or dreptu
dreptului
lui naţion
naţional
al
 pentru
 pentru toţi:
toţi: cetăţen
cetăţeni,i, necetăţ
necetăţeni
eni,, inst
instituţ
ituţii
ii soci
sociale
ale aflate
aflate pe teritor
teritoriul
iul statulu
statului.i.
Dreptul internaţional este alcătuit din totaltatea reglementărilor privind relaţiile dintre state. Dreptul
internaţional mai este numit drept extern. De asemenea, se mai utilizează formula canţiană de drept interstatal.
Reglementările ce le conţine dreptul internaţional sînt create prin acordul statelor suverane şi egale în drepturi şi
exprimă voinţele concordante ale acestor state.
Dreptul internaţional cunoaşte, la rîndul său, două subdiviziuni: drept internaţional public şi drept
internaţional privat.
în viziunea lui Hegel, dreptul internaţional ar fi un drept  extern al statului şi este subordonat dreptului
intern. Această viziune
viziune tot mai puţin este împărtăşită la etapa actuală.
act uală.
2.3. Formulaţi necesitatea compartimentizării dreptului în drept public şi drept privat.

în ceea ce priveşte dreptul

dreptul public intern, din componenţa sa fac parte aşa ramuri ale dreptului, cum ar
fi dreptul constituţional, dreptul administrativ, dreptul penal, dreptul muncii şi protecţiei sociale, dreptul
financiar, dreptul procesual (partea de organizare, căreia îi sînt consacrate norme juridice imperative
i mperative)) etc.
Din dreptul privat intern fac parte aşa ramuri ca: dreptul civil, dreptul familial ş.a.
Obiectul de reglementare juridică a ramurilor care se atribuie la dreptul public intern îl constituie:
•  problemele ce ţin de organizarea şi distribuirea competenţei auto
rităţilor publice;
• forma statului;
« relaţiile de muncă şi protecţie socială
socială

• relaţiile financiar -bancare;
-bancare;
• organizarea generală a învăţămîntului;
învăţămîntului;
• infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora etc.
Obiectul de reglementare juridică a ramurilor de drept, ce fac parte din
dreptul privat intern, îl constituie relaţiile sociale patrimoniale şi personal nepatrimoniale la care participă
 persoanele
 persoanele particulare
particulare..
Divizarea dreptului în drept public şi drept privat nu tre buie absoluti
absolutizată. Interesul general n-ar fi
nimic, ar fi o absurditate, dacă n-ar fi împărtăşit cu fiecare particular, tot aşa precum şi interesul
individual nu poate fi neglijat de stat. în legătură cu aceasta, renumitul teoretician român Mircea
Djuvara (1886-1944) avea perfectă dreptate cînd întreba: „Oare normele dreptului public nu
interesează pe particulari? Ne este oare indiferent modul cum funcţionează serviciile publice, fără
de care nici nu putem exista în toată fiinţa noastră?... Şi invers, dispoziţiile de drept privat
interesează statul. Cum ar exista într-adevăr starul fără rînduiala intereselor private ale oamenilor?
Dispoziţiile de drept civil reglementează, de ex., între altele, averea noastră. Dar nu poate fi
indiferent statul dacă cetăţenii săi trăiesc în această privinţă într -un haos, dacă nu există nici un
fel de sancţiune, dacă se calcă continuu, în această materie, normele de drept. Tot dreptul privat
atinge îndeaproape interesele publicePrin urmare, nu se poate susţine că deosebirea dintre dreptul
 public
 public şi dreptul
dreptul privat
privat se întemeiaz
întemeiază,ă, exclusiv,
exclusiv, numai pepe ideea interesului,
interesului, pe carenormele
respective
respective îl prezintă pentru stat sau particulari.
particulari. Atît dreptul public, cît şi dreptul
dre ptul privat, interesează în
în
acelaşi fel şi pe stat şi pe particulari

22
 Test nr. 16
1.Scopul, sarcinile şi funcţiile statului.
1.1.Interpretaţi scopul statului la diferite etape de dezvoltare istorică.
La fiecare etapa de dezvoltare istorica scopul statului poate sa fie nu intotdeauna
acelasi.
El evolueaza in functie de valorile sociale ale colectivitatii. La toate etapele de
dezvoltare istorica statul este chemat sa apere orinduirea respectiva. Prin insasi scopul
statului acesta isi propune ca in diferite perioade a ierarhiza si structura principalele
organe statale si sa acorde o importanta deosebita
deosebita dr-lor si lib-lor cetatenilor doarece
 poporul este
este nucleul
nucleul unei celule
celule denumite
denumite stat.
stat. Scopul statului
statului la diferite etape
etape poate fi
fi
atins doar prin prezenta unei puteri solide si eficiente de a dirija politica
economica,sociala,culturala intru dezvoltarea si prosperitatea statului.
1.2.Demonstraţi legătura scopului cu sarcinile şi funcţiile statului.
Scopul statului este ceea ce el isi doreste sa infaptuiasca.Scopul statului poate fi
 proclamat oficial in Constitutie
Constitutie sau poate
poate sa rezulte
rezulte din continutu
continutull
acesteia.Constitutia nu prevede expres care este scopul statului insa acesta poate
fi dedus din dispozitiile acesteia. In functie de scopul urmarit de stat acesta isi
 propune realizarea unor
unor sarcini in
in diverse domenii
domenii precum
precum economic
economic ,politic
,politic
,social ,ideologic.Odata cu realizarea sarcinilor propuse de catre stat se va atinge
si scopul urmarit. Prin urmare sarcinile propuse
propuse de stat pot fi realizate doar prin
intermediul oraganelor sale care odata constituite vor trebui sa indeplineasca
careva functii. De obicei functiile statului sint definite ca directiile fundamentale
ale activitatii statului prin care acesta isi manifesta esenta. Activitatea complexa
a statului determina diversitatea functiilor pe care trebuie sa le indeplineasca si
anume functiile interne si externe. Functiile interne exprima politica interna a
statului pentru realizarea principalelor sarcini privind viata societatii si a statului.
Functiile externe constau in politica statala in diferite domenii cu alte state intru
consolidarea si schimb de experienta,cultura etc.
In activitatea sa complexa statul isi propune careva scopuri de indeplinit
respectiv el va atribui careva sarcini organelor competente p/u atingerea
scopului.
Ceea ce tine de legatura scopului cu functiile statului prin indeplinirea functiilor
de catre autoritatile statale se va realiza si promova politica statului in diferite
domenii. Functiile statului sunt legislativa , executiva si judecatoreasca respectiv
doar cele trei puteri sunt competente de a indeplini functiile date consfintite in
legea suprema a statului  –  Constitutie.
  Constitutie.
1.3.Evaluaţi scopul, sarcinile şi funcţiile statului Republica Moldova la etapa
contemporană.
Art.1 alin.3 Constitutie statueaza ca  –  RM
 RM este un stat de drept, democratic. Stat
de drept si democratic nu reflecta o realitate obiectiva ci trebuie si se poate de
interpretat ca obiective strategice spre care tinde statul nostru. Prin urmare aceste
dispozitii constituie scopul suprem al statului moldovenesc.Realitatea obiectiva
ne determina sa evidentiem si alte scopuri printre care  –  consolidarea
  consolidarea statalitatii
RM –  fundamentarea
 fundamentarea bazelor legale de functionarea a statului. Pentru atingerea

23
 obiectivelor sau scopurilor evidentiate se impune antrenarea intregii societati
intr-o activitate de perspectiva prin avansarea unor sarcini economice , politice,
sociale , ideologice.
Sarcina economica principala in RM este conform art.126Constituite alin.(1)-
Economia RM este o economie de piata , de orientare sociala bazata pe
 proprietatea
 proprietatea privata si si publica,
publica, antrenate
antrenate in concurenta
concurenta libera.
libera. Sarcina
Sarcina politica
politica
 principala este determinata
determinata de realitatea
realitatea cu care se confrunta
confrunta statul nostru.
nostru.
Sarcina sociala principala este stipulata in art.47 alin1Constitutie- stat treb sa ia
masuri p/u ca fiecare cetatean sa duca un mod de trai decent , care sa-i asigure
sanatatea si bunastarea familiei sale cuprinzind hrana, locuinta, ingrijirea medical
 precum si serviciile
serviciile necesare. Sarcina
Sarcina ideologica
ideologica consta
consta in recunoasterea
recunoasterea reala si
nu formala a demnitatii umane , a respectarii dr-lor omului etc.
Pentru indeplinirea acestor sarcini statul trebuie sa desfasoare activitate eficienta
in diverse domenii. Aceste activitati multilaterale ii sunt subordonate functiile
statului.
Functiile interne ale statului sunt- f-tia economico-organizatorica, f-tia educativ-
culturala, f-tia de mentinere a ordinii legale in societate, -f-tia de respectare a dr-
lor si lib-lor fundamentale ale om. Functiile externe ale statului sunt- f-tia de
aparare a stat, f-tia de mentinere a pacii mondiale, f-tia de colaborare si
consolidare cu statele lumii, f-tia de integrare europeana si mondiala.

2.Acţiunea normelor juridice în timp, spaţiu şi asupra persoanelor.

2.1. Caracterizaţi coordonatele acţiunii normelor juridice.
2.2.Generalizaţi legătura principalele momente de acţiune a legii în timp.
2.3.Evaluaţi acţiunea legilor în spaţiu şi asupra persoanelor.

Test nr. 17

1.Baza metodologică a teoriei generale a dreptului.

1.Destingeţi baza metodologică a ştiinţei juridice şi categoriile ei.
Daca obiectul de studiu ne da raspuns la Intrebarea ce studiaza disciplina data, atunci
 baza metodologica
metodologica raspunde la la Intrebarea cum, In ce mod se studiaza.
studiaza. Metodologi
Metodologiaa
este una din cele mai actuale si complicate probleme ale stiintei juridice. Rezolvarea
acestei probleme are iesire la diferite laturi ale procesului de Invatamant In institutiile
super¬ioare de invatamant juridic, la cercetarile stiintifice ale savantilor in domeniul
elaborarii si realizarii dreptului. De nivelul eficacitatii rezolvarii acestei probleme
depinde practic intreaga activitate a juristilor, atat teore¬tica cat* si practica.
Pentru a da raspuns la Intrebarea «Ce este metodologia?» e necesara prezentarea
urmatorilor doi termeni: «metoda» si «metodologie». Cu¬vantul «metoda» provine
din limba greaca de la methodos care poate insemna «cale» sau «drum», ori chiar
«mod de expunere». Metodologia care, etimologic, este derivatul a doua cuvinte:
methodos si logos  —  «metoda»
 «metoda» si «stiinta» este, simplu vorbind, stiinta despre
metoda si rep¬rezinta «...sistemul celor mai generale legi obiective» .

24
 Ca si orice alt domeniu, cercetarea stiintifica juridica se bazeaza pe folosirea unei
metodologii, a unui ansamblu de metode si procedee cu ajutorul carora are loc
studierea dreptului In toata complexitatea sa. Metodele de cercetare in domeniul
stiintelor sociale s-au dezvoltat si perfectionat si ele In contextul general al impulsului
dat cunoasterii stiintifice de noua revolutie stiintifica contemporana, evidentiata mai
ales prin folosirea noilor cuceriri ale informaticii si tehnicii de calcul si In domeniul
stiintelor socio-umane".
Teoria generala a dreptului ocupa un loc deosebit in sistemul stiintelor juridice prin
 premisele metodologi
metodologicece pe care le ofera celorlalte
celorlalte discipline
discipline juridice,
juridice, asigura
asigura unitatea
unitatea
metodologica a cercetarii stiintifice in cadrul acestor discipline. Cercetarea, explicarea
si interpretarea fenomenului juridic se pot concepe numai folosindu-se o metodologie
adecvata, core¬spunzatoare.
La etapa actuala de dezvoltare a stiintelor juridice, problema In cauza este tratata de
 pe pozitii
pozitii noi. Daca
Daca pana nunu demult metoda de de baza, fundamentul
fundamentul stiintific
stiintific al Teoriei
generale a dreptului 11 constituia filosofia marxista si metoda dialectica marxista  — 
materialismul dialectic si is¬toric, astazi se studiaza baza metodologica a Teoriei
generale a dreptului, ca un ansamblu de metode de cercetare In domeniul stiintelor
 juridice.
Intelegerea stiintifica a mecanismului actiunii sociale a dreptului, a fun¬ctiilor,
esentei, continutului si formei sale, a legaturilor dintre drept si societate se poate
asigura numai utilizand cea mai potrivita metodologie.
Problemele metodologiei In domeniul stiintelor juridice au constituit o preocupare
 permanenta pentru cercetatorii
cercetatorii din
din domeniul
domeniul dreptului.
dreptului. Ne vom
vom opri lala unele definitii
definitii
ale notiunilor de «metoda» si «metodologie».
In literatura de specialitate metodologia juridica a fost definita ca un «...sistem al
acelor factori de relativa invarianta Intr-un numar suficient de mare de metode, factori
ce au de obiect raporturile, legaturile, relatiile ce se stabilesc intre diferitele metode In
 procesul cunoasterii
cunoasterii fenomenului
fenomenului juridic»12.
juridic»12.
Dupa Ioan Ceterchi si Ion Craiovan, prin metoda Intelegem un an¬samblu concentrat
de operatii intelectuale (ce pot consta din principii, norme) care sunt folosite pentru
atingerea unuia sau mai multor obiective privind cunoasterea unui fenomen. In acest
scop, pot fi folosite si anumite procedee tehnice, care sunt auxiliare metodelor si nu
trebuie confundate cu acestea.
In opinia savantilor rusi Alexeev, Diureaghin, Korelski, etc, metoda stiintei «Teoriei
generale a dreptului» presupune ansamblul, sau tota¬litatea cailor, mijloacelor de
studiere, care exprima pozitiile initiale gene¬rale in abordarea acestor fenomene.
Metoda se infatiseaza «...ca un mijloc al gandirii»13, iar spre deosebire de natura, care
actioneaza spontan, gandirea, mai ales cea stiintifica actioneaza pe baza de metoda.
Altfel spus, dezvoltarea gandirii este in legatura directa cu perfectionarea metodei.
Preocuparea pentru recunoasterea metodei a dus la aparitia stiintei despre metoda  — 
metodologia. Metodologia reprezinta sistemul celor mai generale principii de
investigatie, deduse din sistemul celor mai generale legi obiective. Metoda priveste fie
un anumit principiu metodologic (me¬toda particulara), fie un procedeu tehnic
oarecare (metoda individuala). Intre diversele trepte metodologice  —  generala,
  generala,
 particulara, singulara —  se
 se stabilesc raporturi
raporturi complexe, In cadrul carora se pot

25
distinge aspecte caracteristice legaturii dintre general si particular, dintre parte si
intreg, dintre proces si moment etc.
Studiul metodelor de cercetare in domeniul stiintelor juridice, a valorii lor pentru
descoperirea unor cunostinte noi, pentru o buna cunoastere, explicare si interpretare a
dreptului (a fenomenului juridic) In baza careia sa se realizeze o intelegere stiintifica a
mecanismului actiunii sociale a dreptului, a functiilor lui, a esentei, continutului si
formei sale, a lega¬turilor sale multiple cu societatea revine Teoriei generale a
dreptului.
2.Determinaţi metodele de cercetare a fenomenului juridic.

3.Estimaţi metodele specifice de cercetare ale teoriei generale a dreptului.

2.Dreptul în sistemul normativ social.

2.1. Caracterizaţi reglementarea socială şi formele ei.
A reglementa, in sens social, inseamna a determina comportamentul oamenilor,
al colectivelor de oameni, a impune o activitate umana in anu¬mite limite
acceptabile societatii. Reglementarea sociala se caracterizeaza prin urmatoarele:
in primul rind, fiecarui tip istoric de societate ii este caracteristica o anumita
masura de reglementare sociala („mai mare" sau „mai mica").
In al doilea rind, pe masura dezvoltarii societatii umane create nivelul
„socializarii" vietii, adica tot mai multe relatii dintre oameni necesita o
reglementare sociala.
in al treilea rind, o tendinta de dezvoltare a reglementarii sociale o consti¬tuie
formarea unor mecanisme de reglement
r eglementare
are normativa a relatiilor
relatiilor sociale;
in sfirait, pe masura dezvoltarii vietii sociale, au loc schimbari calita¬tive ale
mecanismului de reglementare normativa.1
Reglementarea sociala poate fi de doua feluri: individuala ai normativa.
Reglementarea individuala se face prin adresari personale concrete pentru cazuri
concrete. Aceste adresari (comenzi) sint valabile doar pentru o singura data.
Reglementarea normativa e o reglementare mult mai complexa. Ea presupune o
dirijare a comportarii umane prin intermediul anumitor mode¬le, etaloane, adica
 prin intermediul
intermediul unor
unor reguli generale
generale de conduita,
conduita, care se atribuie la
la toate
cazurile de genul respectiv, reguli, carora trebuie sa se supuna toate persoanele
ce nimeresc in situatiile programate.
Ambele modalitati de reglementare se practica in viata de toate zilele. Atit in
 primul, cit ai in al doilea
doilea caz,
caz, se atinge rezultatul scontat: activita¬tea,
activita¬tea,
comportamentul uman e dirijat conform interesului urmarit.
 Normarea activitatii
activitatii oamenilor se realizeaza prin elaborarea
elaborarea unui an¬samblu de
reguli, principii, constringeri, obligatii, drepturi ai indatoriri de natura morala,
religioasa, juridica, economica, politica, estetica etc., care reglementeaza
conduita ai comportamentele individuale ai de grup. Reglementarea normativa
 porneate de de la fapte, de la cazuri
cazuri particulare,
particulare, de la observarea
observarea relatiei
relatiei sociale
sociale ai
de la aprecierea rolului acesteia in socie¬tate. Nu exista o relatie sociala careia sa
nu-i corespunda o apreciere socia¬la. Fiecare fapta (actiune sau inactiune) umana
este sau permisa sau interzisa.
26
 2.2.Generalizaţi legătura dreptului cu alte categorii de norme sociale.
 Normele sociale
sociale constituie
constituie totalitatea
totalitatea normelor ce reglementeaza
reglementeaza re¬latiile
re¬latiile
sociale, comportamentul oamenilor, actiunile colectivelor, categori¬ilor sociale.
Prezenta sistemului integral al normelor sociale este una dintre conditiile
necesare ale vietii societatii, un mijloc de administrare sociala, de asigurare a
interactiunii zilnice, coordonate ale oamenilor.
 Normele sociale
sociale reglementeaza
reglementeaza conduita
conduita oamenilor in
in diferite dome¬nii de
activitate
activitate sociala. Fara actiunea normelor ar fi imposibila
imposibila desfaau¬rarea normala
a vietii sociale. Pe masura dezvoltarii societatii se dezvolta ai sistemul normelor
sociale. Indiferent de domeniul pe care il reglemen¬teaza, „normele sociale
contin reguli adresate indivizilor, descriind ai de¬taliind modalitatile in care
valorile trebuie concretizate in comportamente legitime ai acceptate de societate.
Dat fiind diversitatea relatiilor sociale, care necesita reglementare so¬ciala,
variate ai numeroase sint ai normele sociale. Insa numarul extrem de mare al
normelor sociale nu trebuie sa ne creeze impresia unui haos normativ. Aceste
norme „nu actioneaza izolat unele de  altele, ci, dimpotri¬va, intre acestea se
manifesta multiple interdependente ai interactiuni care asigura o anumita
ierarhizare ai organizare a lor in cadrul unui ansamblu, unei totalitati, unui sistem
a normelor sociale. Dat fiind faptul ca relatiile sociale sint extrem de variate,
extrem de variate sint ai normele sociale care reglementeaza aceste relatii.
In cadrul sistemului de norme sociale pot fi evidentiate urmatoarele sisteme de
nor¬me:
a) norme etice (norme de morala);
 b) norme obianuielni
obianuielnice
ce (sau pur ai simplu: obiceiuri);
c) norme ale partidelor ai ale altor organizatii social-politice
social-p olitice (norme
 politice), normele diverselor
diverselor organizatii
organizatii nonguvernam
nonguvernamentale
entale (nor¬
(nor¬
me corporative);
d) norme religioase;
e) norme juridice;
un loc aparte in sistemul normelor ce activeaza in societate revine
normelor tehnice.
2.3.Estimaţi interacţiunea dreptului cu morala şi religia.
Dreptul nu apare pe loc gol. Istoriceate, dreptul s-a desprins treptat din normele
de morala ai din obiceiuri. In acest sens, morala precede dreptului.
• Morala reprezinta un ansamblu de conceptii ai reguli cu privire la bine sau ia
rau, drept sau nedrept, permis sau nepermis. Valorile morale reprezinta scopuri
sociale ai atitudini preferentiale, cum sint: responsabili¬tatea, echitatea,
demnitatea, dreptatea, libertatea.
Dreptul nu numai ca s-a desprins treptat din morala, dar s-a dezvoltat, a evoluat o
data cu aceasta.
in ce priveate raportul dintre drept ai morala, in timp, s-au conturat mai multe
 puncte de
de vedere, printre
printre care un
un loc dominant
dominant ocupa
ocupa urmatoarele:
urmatoarele:
1 Dreptul este conceput ca un minim de morala, in diviziunea acestei conceptii,
dreptul ai morala nu sint altceva decit cele doua fatete ale unui fenomen, ai
anume:
- morala este etica subiectiva;
27
 - dreptul este etica obiectiva.

Test nr. 18
1Forma şi regimul de guvernămînt.
guvernămînt .
1.Identificaţi forma şi regimul de guvernămînt .
2.Determinaţi formele şi deosebirile formelor de guvernămînt la etapa
contemporană.
3.Formulaţi problemele formei şi regimului de guvernămînt în Republica Moldova .

2.Norma juridică şi articolul actului normativ.

1.Definiţi norma juridică şi elementele de structură ale acesteia.
 Norma juridica
juridica constituie
constituie elementul
elementul primar
primar al sistemului
sistemului de drept,
drept, ce¬lula
ce¬lula din care
care se
construieste intregul edificiu al dreptului. Pentru a putea fi receptata, inteleasa de catre
toti subiectii de drept, norma juridica trebuie sa aiba o anumita structura logica din
care sa rezulte cit mai exact raspun¬surile la citeva intrebari:
a)cui ii este adresata norma juridica si in ce conditii, imprejurari
norma data activeaza?
 b)ce comportament
comportament prescrie
prescrie statul subiectului
subiectului de drept,
drept, adica ce
ce tre¬
 buie sa faca, ce nu trebuie
trebuie sa faca subiectul sau ce comportament
comportament
accepta statul subiectului?
c)care vor fi urmarile, consecintele realizarii sau nerealizarii pre¬
scriptiilor normativ juridice?
Din punct de vedere logico-juridic,
logico-juridic, norma juridica are o structura tri-hotomica, ale
carei elemente sint: ipoteza, dispozitia si sanctiunea.
1. Ipoteza este acea parte a normei juridice care determina cercul de subiecti, carora le
este adresata norma si stabileste conditiile, imprejurarile sau faptele la care se refera
 prescriptia acesteia.
in dependenta de numarul imprejurarilor in care se aplica dispozitia normei, ipotezele
 pot fi simple
simple sau complexe,
complexe,
Ipoteza complexa poate fi cumulativa sau alternativa.
2. Dispozitia este acea parte a normei juridice care stabileste conduita care trebuie
respectata, in conditiile si imprejurarile date de ipoteza. Altfel spus, dispozitia
formuleaza drepturile subiective si obligatiile corespun¬zatoare ce revin subiectilor
vizati de ipoteza normei juridice. De aceea se afirma ca dispozitia normei juridice
formeaza continutul, miezul normei juridice.
Dispozitia cuprinde un ordin, o porunca, un comandament care se re¬fera fie la
savirsirea unei actiuni, fie la abtinerea subiectului de la o actiune. Asadar, ea poate sa
impuna o anumita conduita, sa interzica o conduita, sau sa nu interzica dar nici sa nu
oblige o conduita.
Dupa gradul de determinare a conduitei prescrise  —  actiune
 actiune sau inac¬tiune -
dispozitia normei juridice poate fi determinata sau relativ deter¬minata.
Dupa caracterul conduitei prescrise si dupa latitudinea lasata destina¬tarilor lor,
dispozitiile normelor juridice pot fi imperative sau categorice sipermisive.

28
 3. Sanctiunea este al treilea element structural al normei juridice, care precizeaza
urmarile, consecintele ce apar in cazul realizarii sau nere-alizarii dispozitiei normei
 juridice.
Sanctiunea reprezinta modul de reactie, raspunsul juridic al societatii fata de conduita
neconforma cu dispozitia normei juridice, masurile con¬crete luate impotriva
 persoanelor
 persoanelor care au incalcat
incalcat legea.
legea.
Sanctiunea se poate referi insa si la masuri de stimulare, de cointere¬sare a
subsiectilor conduitelor dorite de legiuitor.
2.Determinaţi modalităţile de expunere a elementelor
elementelor normelor juridice în
articol
ar ticol ele acte
actelor
lor nor mative.
din punct de vedere a structurii sale logice, norma juridica este alcatuita din ipoteza,
dispozitie si sanctiune.
Cele trei elemente structurale reprezinta structura logica interna., sta¬bila a fiecarei
norme. Si cu toate ca in unele cazuri nu le regasim expres formulate, ele se deduc
 printr-o analiza
analiza logica
logica a textului
textului respectiv.
respectiv.
Expunind in articolele de lege elementele componente ale normelor juridice,
legiuitorul se conduce de niste reguli, care se refera la tehnica legislativa. Iata doar
unele din aceste reguli:
a) Ceea ce de la sine e clar, e evident nu e cazul sa expui, sa formulezi.
 b)Ceea ce e expus
expus odata,
odata, legiuitorul
legiuitorul nu repeta a doua
doua oara.
c)Una si aceeasi prescriptie normativ-juridica,
normativ-juridica, una si aceeasi for¬
mulare poate indeplini concomitent mai multe functii.
 Normele juridice
juridice se cuprind
cuprind in acte
acte normativ-juridice.
normativ-juridice. Elementul
Elementul de
de baza al actului
actului
normativ-juridic este articolul. Referindu-ne la raportul ca¬tegorii lor „norma juridica"
- „articol al actului normativ", putem mentiona ca e vorba de raportul care exista intre
categoriile „continut" - „forma" (in calitate de continut este categoria „norma
 juridica", iar in calitate forma - categoria „articol al actulu i normativ").
calitate de forma
Desi rar, dar pot fi intilnite cazuri, cind un articol al actului norma¬tiv coincide cu o
norma juridica, in acest caz, elementele normei juridice (ipoteza, dispozitia,
sanctiunea) pot fi identificate cu usurinta. O astfel de modalitate de expunere a
elementelor normei juridice in articol poarta de¬numirea de expunere directa.
O asemenea modalitate de expunere, insa, nu intotdeauna e posibi¬la, dar nici nu-i
necesara. Din aceste considerente, legiuitorul aplica alte modalitati de expunere a
elementelor normei juridice in articolele actului normativ. Astfel, destul de frecvent se
apeleaza la metoda trimiterii, in acest caz, pentru a reproduce norma juridica la justa
sa valoare, cunoscind toate elementele ei, e necesar sa tinem cont de alte articole din
acelasi act normativ. O asemenea modalitate de expunere intilnim, de exemplu, in
Codul penal, unde e necesar sa se tina cont nu numai de prevederile ce se contin in
 partea speciala,
speciala, ci si de cele ce
ce se contin
contin in partea
partea generala a Codului
Codului penal.
Alteori, insa, urmeaza sa tinem cont si de prevederile ce se contin in alte acte
normative. Cu ocazia aplicarii, organul de aplicare trebuie sa coreleze texte din mai
multe acte normative. O asemenea modalitate de expunere a elementelor normei
 juridice poarta
poarta denumirea
denumirea de expunere
expunere in alb (norme
(norme in alb).
Destul de frecvent intilnim si cazuri cind intr-un articol al unui act juridic sint
cuprinse mai multe norme juridice sau, cel putin, unele (dar nu toate) elemente ale
mai multor norme juridice.
29
 Din cele expuse rezulta faptul ca nu intotdeauna constructia tehnico-legislativa a
normei coincide cu structura ei logica. Din aceste conside¬rente, cei care aplica
normele juridice sint obligati sa interpreteze exact continutul logic al normelor.
Interpretarea si aplicarea corecta a normelor juridice trebuie sa aiba in vedere atit
structura logico-juridica,
logico-juridica, cit si formu¬larea tehnico-legislativa
tehnico-legislativa a textelor
textelor respective.
3.Formulaţi exemple de norme juridice elementele cărora sunt expuse în unul sau
cîteva
teva arti cole ale actul mati v ju r i dic. In unul: Articolul 145. Omorul
actul ui nor mativ
intentionat(1) Omorul unei persoane se pedepseste cu inchisoare de la 8 la 15 ani.
Articolul 151. (1) Vatamarea intentionata grava a integritatii corporale sau a sanatatii,
care este periculoasa pentru
pentru viata ori care a provocat pierderea vederii, auzului,
graiului sau a unui alt organ ori incetarea functionarii acestuia, o boala psihica sau o
alta vatamare a sanatatii, insotita de pierderea stabila a cel putin o treime din
capacitatea
capacitatea de munca, ori care a condus la intreruperea sarcinii sau la o desfigurare
iremediabila a fetei si/sau a regiunilor adiacente, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la
10 ani.
In mai multe:
Articolul 325. Coruperea activa
(1) Promisiunea, oferirea sau darea unei persoane cu functie de raspundere,
 personal sau
sau prin mijlocitor,
mijlocitor, de bunuri sau servicii, enumerate
enumerate la art.324, in scopurile
indicate la acelasi articol
se pedepseste cu inchisoare de pina la 5 ani cu amenda in marime de la 1000 la
3000 unitati conventionale.

Test nr. 19
1.Probleme actuale ale consolidării statalităţii Republicii Moldova .
1.1.Caracterizaţi Declaraţia Suveranităţii şi Declaraţia de Independenţă a
Republi
Republi cii M oldova.
oldova.
1.2.Determinaţi factorii care întîrzie consolidarea Suveranităţii diferendului
ransnistrean cu care se confruntă Republica Moldova.
ransnistrean
t 
1.3.Formulaţi opinia Dumneavoastră în vederea soluţionării diferendului
transnistrean cu care se confruntă Republica Moldova.

2.Dreptul naţional şi dreptul internaţional

2.1.Distingeţi factorii ce condiţionează divizarea dreptului în ,,drept naţional”
şi ,,drept internaţional”.
2.2.Stabiliţi legătura dreptului naţional şi dreptului internaţional la diferite
etape de dezvoltare istorică.
2.3.Formulaţi necesitatea respectării standardelor internaţionale ce se referă
la drept în condiţiile cursului integrării europene a Republicii Moldova.

30
 Test nr. 20
1.Principiile
.Principiile organizării şi funcţionării aparatului de stat.
stat .
1.1.Definiţi principiile de organizare şi funcţionare ale aparatului de stat şi
r olu l aces
acestora.
tor a.
Cuvintul „principiu" vine de la latinescul „principium" care poate insemna
„inceput", „obarsie". In sensul obisnuit cuvintul „principiu" se foloseste pentru a
desemna:
,,a) element fundamental,
fundamental, idee de baza pe care se intemeiaza
intemeiaza o teorie stiintifica,
un sistem politic etc. Prepozitie admisa ca adevarata care ser¬veste la deducerea
 propozitiilor
 propozitiilor unui sistem deductiv;
deductiv;
 b) legea fundamental
fundamentalaa a unei stiinte,
stiinte, a unei
unei arte, a unei discipline"
discipline" (Dictionarul
(Dictionarul
limbii romane moderne, editura Academiei, Bucuresti, 1958).
Prin principiile de organizare si activitate a aparatului de stat inte¬legem cele
mai importante idei si teze care stau la baza constructiei si activitatii aparatului
de stat care dezvaluie esenta si destinatia sociala a acestuia.
Rolul acestor principii consta in faptul consolidarii unei pozitii legale din partea
organelor statale precum respectarea acestor principii atit de ordin national cit si
de ordin international. De asemenea prezinta importanta principiile de organizare
si de functionare ale aparatului de stat prin prisma faptului reglementarii de
Legea suprema a statului.

1.2.Determinaţi principiile fundamentale de organizare şi funcţionare ale

aparatul ui de stat.
Separarea pute¬rilor are menirea de a asigura realizarea guvernarii democratice,
evitarea abuzului de putere.
Importanta principiului separatiei puterilor este pusa in valoare si prin includerea
normelor respective in dispozitiile constitutionale stipulate care poate fi gasita
sau care se subintelege in majoritatea constitutiilor statelor moderne. Republica
Moldova nu face exceptie.
Democratic este statul in care forma de guvernamint, competenta au¬toritatilor,
modul de organizare, politica interna si externa sint stabilite de catre popor si tin
de competenta exclusiva a acestuia.1 Trasaturile democratiei pot fi gasite numai
acolo unde echilibrul puterilor si colaborarea lor sint realizate efectiv, iar
supre¬matia constitutiei este garantata si asigurata. Statul democratic mai poate
fi definit si ca un stat in care exista domnia dreptului. Constitutia contine o serie
de repere ale statului democratic, cum ar fi:
•suveranitatea ce apartine poporului (art. 2);
•Parlamentul, organ reprezentativ suprem si legislativ, ales prin vot
universal, egal, direct, secret si liber exprimat (art. 60-61);
•exprimarea vointei poporului prin referendum (art. 75);
•democratia si pluralismul politic, care este o conditie a democratiei
(art. 5);
•drepturile si libertatile fundamentale consfintite (titlul II);
•Constitutia - Legea Suprema a statului (art. 7);
Principiul legalitatii

31
 Acesta presupune infaptuirea tuturor functiilor proprii organelor de stat si
 persoanelor
 persoanelor oficiale in stricta conformitate
conformitate cu legile si actele subordonate
subordonate legii in
in
vigoare, conform competentei prevazute pe cale legislativa. El inseamna, de
asemenea, asigurarea aplicarii stricte si neabatute de catre organele,
orga¬nizatiile si institutiile care le sint subordonate, a actelor normativ-juridice
in vigoare, a combaterii tuturor incalcarilor de drepturi ale cetatenilor.

1.3. Estimaţi
 Estimaţi realizarea
realizarea practică
practică a principiilor
principiilor de organizare
organizare şi funcţionare
funcţionare ale
aparatului de Stat în condiţiile Republicii Moldova .
Respectarea principiilor de organizare si functionare ale aparat de stat a RM
constituie actual o dilema. Asta nu inseamna ca organele statale nu-si indeplinesc
obligatiunile si atributiile dar pornind de la rolul acestor organe care urmeaza sa
activeze doar p/u popor si in interesul acestuia si nu in interes propriu sau
colectiv al personalului. Numarul de dosare pierdute de RM la CEDO denota
faptul unei functionari ineficiente a autoritatilor judecatoresti care pina la urma
 prejudiciul
 prejudiciul se achita
achita din bugetul
bugetul statului.
statului. Daca
Daca aparat de stat s-ar conforma intru
totul principiilor fundamentale legislatiei actuale cit si celei internationale nu am
avea atitea probleme la momentul actual. Oricum nu se incalca in mod abuziv
 principiile
 principiile legea insa
insa in sistemul
sistemul nostru de drept avem
avem prea multe
multe lacune,
lacune,
coruptia joaca un rol de destabilizare a situatiei ceea ce duce la formarea unei
imbolnaviri a societatii care din pacate incepe de sus de la organele statale.

2.Categoriile normelor juridice.

2.1.  Distingeţi norma juridică
juridică şi trăsăturile
trăsăturile ei.
 Nicolae Popa
Popa considera
considera ca norma juridica poate
poate fi definita
definita ca „o regu¬la generala
generala si
obligatorie de conduita, al carei scop este acela de a asigura ordinea sociala, regula ce
 poate fi adusa
adusa la indeplinire
indeplinire pe cale statala,
statala, in caz
caz de nevoie,
nevoie, prin constringere".1
constringere".1
in viziunea lui Ion Dogaru „norma juridica este o regula de conduita generala,
impersonala si obligatorie, care exprima vointa electoratului in¬fatisat de organul
legislativ, regula al carei scop este de a asigura ordinea sociala si care poate fi adusa la
indeplinire pe cale statala, la nevoie, prin constringere".2
Gheorghe Lupu vede in norma juridi ca „regula sociala de conduita generala si
obligatorie, elaborata, recunoscuta sau acceptata de catre stat si impusa, daca este
cazul, prin forta coercitiva a statului".3
Dupa parerea lui Dumitru Baltag „norma juridica ca element constitu¬tiv al dreptului
este o regula de conduita, instituita de puterea publica sau recunoscuta de aceasta, a
carei respectare este asigurata, la nevoie, prin forta coercitiva a statului".4
Cert este ca definitiile enumerate mai sus nu scot in evidenta deosebiri principale.
Autorii pun la baza definitiilor acele insusiri care permit deo¬sebirea normelor
 juridice de
de celelalte
celelalte norme sociale.
sociale. Din analiza atenta a elementelo
elementelorr pe care se cladesc
cladesc
definitiile, si a definitiilor insesi, se degaja urmatoarele idei:
1.Normele juridice sint stabilite sau autorizate de catre organele competente de stat.
Ele exprima vointa statului, indreptata spre reglementarea unui anumit tip de relatii
din societate. Exprima¬ ta prin norma, vointa de stat este adresata vointei
 participantilor
 participantilor

32
la raporturile din societate, care trebuie sa-si coreleze conduita cu indatorirea sau
interdictia inclusa in norma. Norma este prevazuta intotdeauna pentru situatii din
viata, in care este posibila selectarea diferitelor variante ale conduitei. Anume de
aceea participantilor la
raporturile din societate li se indica varianta necesara, scontata in conduita. Prin
urmare, norma juridica „se reduce intotdeauna la un comandament edictat de
autoritatea competenta".1
2.Norma juridica are un caracter general. Ea stabileste trasaturile ti¬ pice ale
situatiilor de viata, la aparitia carora trebuie aplicat indice- le-tip al relatiilor sociale.
Acest indice e determinat de norma. Ca urmare, norma juridica apare ca model de
conduita a participantilor
la relatia sociala data. Norma nu este individuala, adica nu exprima numai o situatie
de drept, determinata in concreta intre anumite persoane date fata de anumite actiuni
date ale lor. Din contra, ele vizeaza un numar nedeterminat de cazuri eventuale de
acelasi fel,
chiar daca acele cazuri nu s-ar realiza in viitor niciodata sau daca nu s-ar realiza decit
o singura data.2
3.Norma de drept are menirea de a reglementa nu o relatie aparte, singulara, ci un tip
de relatii. Prin aceasta ea se distinge de actele aplicarii dreptului (a hotaririlor
autoritatilor publice asupra unor cazuri concrete) si dispozitiilor lor individuale.
Astfel, norma de drept reglementeaza tipul de cazuri si raporturi, este adresata unui
cerc de persoane determinate
determinate prin indicii-tip (cetateni,
(cetateni, alte persoa¬ ne fizice, persoane
 juridice, persoane oficiale
oficiale etc.).
etc.).
4.Norma de drept, la fel ca si dreptul in ansamblu, este prevazuta sa reglementeze
conduita oamenilor printr-un tip special de relatii, legatura, la care participantii rezida
in drepturi si indatoriri reciproce. Acest mod de reglementare a relatiilor sociale si a
condu¬itei oamenilor alcatuieste trasatura specifica a realizarii dreptului. Normele de
drept au un caracter de dispozitie obligatorie: cind in dezvoltarea relatiilor sociale se
creeaza sau apar conditiile de reali¬zare prevazute de norma, participantii la aceste
relatii capata drep¬turi concrete care formeaza raporturile juridice. Norma ca model al
raportului de drept in forma generala determina dreptul subiectiv, conduita posibila a
unei parti care participa la raport.
5.Un indiciu specific al normelor juridice este ocrotirea lor prin con- stringere de stat.
Dreptul n-are nici o valoare fara un aparat in stare sa impuna prin constringere
respectarea normelor
normelor de drept. Prin aceasta, normele de drept se deosebesc de alte
norme sociale, pre¬ cum si apelurile si adresarile, pe care le impun actele autoritatilor
 publice. Masurile
Masurile de constringere
constringere de catre stat,
stat, aplicate
aplicate in cazurile
cazurile incalcarii
incalcarii normelor
normelor
de drept, sint variate. Ele sint indreptate spre
exercitarea dreptului violat sau spre realizarea indatoririi neinde¬ plinite, precum si
spre pedeapsa infractorului.
infractorului.
6.Norma juridica, in sens larg vorbind, din perspectiva sistemica, dreptul evoca ideea
de dreptate - ins est ars boni et alequi. Egali¬ tatea intre oameni, inspirata de dreptate
sau sinonima cu ea, poate fi, insa, teoretica si absoluta sau practica si relativa;2
7.Norma juridica este elementul de baza al sistemului de drept, este celula de baza a
dreptului, sistemul juridic elementar. (Dreptul este „p luralul", norma de drept este
„singularul").
33
 Prezinta interes deosebit caracteristica normei juridice facuta de Hans Kelsen in
renumita sa lucrare „Teoria pura a dreptului": „Cuvintul norma - considera Kelsen -
exprima ideea ca ceva trebuie sa fie sau sa se produ¬ca, in particular, ca un om trebuie
sa se comporte de o anumita maniera. Aceasta este semnificatia ce o poseda unele acte
umane care, dupa intentia autorilor lor, vizeaza sa provoace o conduita altuia".3
2.2.  Determinaţi
 Determinaţi criteriile de clasificare
clasificare a normelor
normelor juridice
juridice şi
modalităţile acestora.
A clasifica normele juridice inseamna a le grupa pe categorii pentru a ne orienta in
oceanul de norme juridice care ne inconjoara, a le recunoaste, a le deosebi mai usor in
cazul realizarii lor.
in acest context, se poate afirma ca problema clasificarilor normelor juridice prezinta
un interes deosebit atit din punct de vedere teoretic, cit si din punct de vedere practic.
in literatura juridica, pornindu-se de la necesitatea cunoasterii mai profunde a aplicarii
corecte a normelor juridice, se fac multiple clasificari dupa diferite criterii: ramura de
drept, forta juridica a normei, caracterul prescriptiilor
prescriptiilor normelor etc.
Ramura de drept Ramura de drept constituie un criteriu important pentru clasificarea
normelor juridice. Se lamureste acest lucru prin faptul ca ramura de drept pune la baza
diferentierea normelor in dependenta de obiectul reglementa¬rii normative si metoda
reglementarii normative, adica da raspuns la doua intrebari extrem de importante si
anume:
a)ce domeniu de activitate reglementeaza normele juridice date;
 b)in ce mod,
mod, cum se face
face acest lucru?
lucru?
Potrivit acestui criteriu, normele juridice pot fi clasificate in: » norme de drept
constitutional; « norme de drept administrativ;
•norme de drept civil;
*norme de drept penal;
»norme de drept familial;
»norme de drept al muncii etc.
Forta juridicaForta juridica a normelor de drept depinde, in primul rind, de faptul in ce
acte normative se contin acestea si care e locul pe care il ocupa actul normativ dat in
sistemul actelor normative. Reiesind din aceasta, putem diferentia:
a)norme juridice in legi, care, la rindul lor, pot fi:
•norme juridice cuprinse in Constitutie, legi constitutionale;
•norme juridice cuprinse in legi organice;
« norme juridice cuprinse in legi ordinare.
 b)norme juridice
juridice cuprinse
cuprinse in acte
acte normative
normative subordonate
subordonate legii,
legii, care,
la rindul lor, pot fi:
•norme juridice cuprinse in hotaririle normative ale Parlamentului;
•norme juridice cuprinse in ordonantele Guvernului;
•norme juridice cuprinse  in decrete ale Presedintelui Republicii;
•norme juridice cuprinse in hotariri ale Guvernului;
•norme juridice cuprinse in alte acte normative (ordine ministeri¬
ale si departamentale, norme juridice cuprinse in acte normative
ale autoritatilor publice locale etc.).
Structura tehnico-legislativa sau modul de redactare Remarcam de la bun inceput ca
unii autori vorbesc de structura logica drept criteriu de clasificare a normelor juridice.
34
 Consideram ca drept crite¬riu de clasificare poate servi nu structura logica (din punct
de vedere logic o norma intotdeauna e completa), ci structura ei tehnico-legislativa
sau modul de redactare a normei. Potrivit acestui criteriu, pot fi:
a)norme juridice complete. Sint norme juridic complete acele norme
care contin in textul lor, intrunite la un loc, cele trei elemente de
structura: ipoteza, dispozitia, sanctiunea;
 b)norme juridice
juridice incomplete.
incomplete. Caracteristic
Caracteristic pentru aceste
aceste norme e
faptul ca nu toate elementele de structura ale normei se intrunesc
intr-un text al normei.
La rindul lor, normele juridice incomplete pot fi:
•norme de trimitere (cele care necesita luarea in consuideratie a
textului complet al acrului normativ dat);
•norme in alb (cele care necesita luarea in consideratie a textelor 
altor acte normative),
Caracterul conduitei prescrise Caracterul conduitei prescrise rezulta din modul de
reglementare a acestei conduite, in dependenta de aceasta, normele juridice se
clasifica in:
a)norme imperative;
 b)norme dispozitive.
dispozitive.
Gradul si intensitatea incidentei Dupa acest criteriu normele juridice se clasifica in:
•Norme - principii sau norme cardinale. Acestea sint normele cu¬prinse in Constitutii,
declaratii (de exemplu, Declaratia de independenta a Republicii Moldova), ori sint
deduse pe cale de inter¬pretare, ca principii generale de drept.
•Norme - mijloace normative. Acestea sint normele care asigura traducerea cerintelor
fundamentale de reglementare a ordinii soci¬ale, in limbajul specific dreptului.
Sfera de aplicare Potrivit acestui criteriu, normele juridice pot fi:
«norme generale - care au cea mai larga sfera de aplicare;
•norme speciale - aplicate intr-un domeniu restrins de relatii sociale;
•norme de exceptie - care stabilesc exceptii de la regula generala.
Alte criterii de clasificare a normelorjuridke Un criteriu de clasificare a normelor
 juridice poate
poate fi si gradul de preci-ziune si de
de specificitate,
specificitate, in raport cu acest
acest criteriu,
normele juridice pot fi:
« Norme de drept strict. Acestea sint norme de stricta interpretare.
• Directive sau standarde. Acest gen de n orme servesc ca criteriu de aplicare a
actiunilor subiectilor.
O categorie distincta de norme sint normele juridice organizatorice. Acestea mai sint
numite norme de imputernicire sau de competenta.
competenta. Sco¬pul primordial al acestor
norme este acela de a fundamenta cadrul legal de organizare si functionare a
diverselor autoritati publice.
Distingem, de asemenea, norme juridice materiale si procesuale. Normele materiale
stabilesc anumite drepturi, libertati, obligatiuni, im¬puterniciri etc. Normele
 procesuale stabilesc modalitat
modalitatile
ile de realizare,
realizare, de transpunere
transpunere in viata a normelor
materiale.

Un grup distinct de norme juridice sint normele-definitii.

35
 Aceste norme nu cuprind reglementari de conduita, ci definesc, de¬scriu sau confera -
obligatoriu - un anumit inteles unor termeni ai lim¬bajului juridic. Ele au menirea de a
da precizie si inteles clar notiunilor juridice.
 Normele juridice
juridice pot fi
fi clasificate
clasificate si dupa multe
multe alte criterii, in legatu¬ra cu aceasta nu
nu
 putem sa nunu fim de acord
acord cu profesorul
profesorul universitar
universitar Nicolae
Nicolae Popa care
care considera, ca
„pentru a fi functionale, clasificarile trebuie, pe cit posibil, sa contina  un numar limitat
de criterii".
2.3.  Estimaţi însemnătatea
însemnătatea practică
practică a clasificări
clasificăriii normelor
normelor juridice.
juridice.
Exista o varietate foarte mare de norme juridice, astfel daca nu ar exista o clasificare a
normelor juridice ar fi haos in legislatie......
O importanta deosebita clasificarea acstora are pentru studiu, usurind studiul
dreptului, dar o mare aplicabilitate are si in practica.
Clasificarea permite de a deosebi normele in familii de drept,
dr ept, ramuri de drept, etc.

Testul 20
1.Principiile
.Principiile organizării şi funcţionării aparatului de stat .
1.1.Definiţi principiile
principiile de organizare şi funcţionare ale aparatului de stat şi
rolul acestora
Principiile organizarii si functionarii aparatului de stat au destinatia de a
evedentia ideile fundamentale cu caracter obligatoriu ce determina organizarea si
activitatea aparatului de stat.
 principiile
 principiile sunt: separarea
separarea puterii;
puterii; legalitatii;
legalitatii; publicitat
publicitatii;
ii;
democratismul;stiintific.
1.2.Determinaţi principiile
principiile fundamentale de organizare şi funcţionare ale
aparatului de stat.
1.3.Estimaţi realizarea practică a principiilor de organizare şi funcţionare
ale aparatului de Stat în condiţiile Republicii Moldova.
2.Categoriile normelor juridice.
2.1Distingeţi
2.1 Distingeţi norma juridică şi trăsăturile ei.
 Norma juridica este elementul primar al sistemului de drept, o regula obligatorie de
comportament emisa de organele statale competente, adoptate s au sanctionate printr-un
act oficial si asigurata in caz de necesitate de forta coercitiva a statului. Trasaturile
normei juridice : sunt adoptate sau sanctionate de catre stat; stabilesc hotarele general-
obligatoriu al subiectilor; poarta un caracter dispozitiv obligatiriu; realizarea lor in
anumite cazuri este asigurata de masurile coercitive ale statului; se prezinta ca mijloc
de reglementare a relatiilor sociale-tip.
2.2 Determinaţi criteriile
criteriile de clasificare a normelor juridice
juridice şi
modalităţile acestora
Criteriile de clasificare a normor juridice:
dupa rolul functional in mecanismul reglementarii juridice; dupa obiectul
reglementarii juridice;dupa metoda reglementarii juridice; dupa forma de
exprimare a prescriptiei.
prescriptiei.
2.3 Estimaţi însemnătatea practică a clasificării normelor juridice

Testul 21 1.Puterea publică exclusivă, sau suverană (suveranitatea).

1.1.Interpretaţi suveranitatea şi rolul acesteia
acesteia pentru stat.
stat.
36
 Autoritatea publica excusiva sau suverana (suveranitatea) este cel mai
caracteristic element specific al statului. Puterea este un fenomen legat de
autoritate, care se caracterizeaza
caracterize aza prin posibilitatea de a coordona activitatea
activitatea
oamenilor conform unei vointe supreme. Suveranitatea este definita ca fiind
dreptul statului de a conduce societatea, de a stabili raporturi cu alte state. Art 2,
al 1 CRM.Suveranitatea
CRM.Suveranita tea nationala consta in dreptul poporului de a hotari
neconditionat in privinta intereselor sale si de a le promova si realiza in mod
nestingherit.
1.2.Demonstraţi tangenţele şi deosebirile categoriilor:,,suveranitatea
categoriilor:,,suveranitatea
statului”, ,,suveranitatea naţiunii”, ,,suveranitatea poporului ‖
1.3.Formulaţi problemele consolidării suveranităţii Republicii Moldova la
etapa contemporană.
Temelia suveranitatii in RM a fost pusa prin adoptarea a 2 declaratii: declaratia
suveranitatii R.S.S. din 23.06.90 si declaratia de independenta a RM din
27.08.91. Se stie, ca suveranitatea reala nu numai se proclama, ci se si cucereste.
Constatam faptul cu regret ca RM nu si-a cucerit deplin si definitiv suveranitatea.
Regimul succesionist de la Tiraspol constituie un impediment serios in
exercitarea plenara de catre stat a puterii pe intregul sau teritoriu. Nu putem
neglija si alti factori care intirzie cucerirea suveranitatii: prezenta militara a
federatiei ruse; suveranitatea reala presupune independenta economica si politica
reala.

2. Interpretarea dreptului.
1.Caracterizaţi conceptul
conceptul şi importanţa practică a interpretării dreptului.
Interpretarea dreptului – operatia
operatia logico-juridica de stabilire a sensului exact si
complet al dispozitiilor normative in vederea aplicarii acestora, oferind solutiile
 juridice adecvate
adecvate pentru
pentru diferite
diferite cauze.
In literatura juridica mai veche , interpretarea normei juridice mai purta si denumirea
de „ tilcuire‖ iar scopul sau era acela de a lamuri si deslusi ideea de drept cuprinsa in
regula.necesitatea
regula.necesitatea interpretarii dreptului este sustinuta in doctrina juridica.
2.Generalizaţi formele de interpretare a dreptului
formele de interpretare sunt oficiale si neoficiale. Cele oficiale se impart in generala si
cazuala.
 Interpetarea
 Interpetarea oficiala
oficiala - se infaptuieste de un organ de stat in exercitarea
exercitarea atributiilor ce
revin potrivit legii. Ca regula, organele ce emit acte normative procedeaza la
interpretarea acestor acte interpretative.
 Interpetarea
 Interpetarea neoficiala-
neoficiala- este
 este efectuata de catre subiectii care nu dispun de dreptul de a
interpreta oficial actul normativ. Interpretarea
Interpretarea neoficiala nu are forta juridica
obligatorie.
 Interpretarea
 Interpretarea generala-
generala- care
 care imbraca forma unor norme obligatorii cu caracter
general
interpretarea cazuala-
cazuala - se reaizeaza cu prilejul solutionarii de catre organele
competente a unor cazuri concrete.
3.Estimaţi rolul Curţii Constituţionale, al Parlamentului Republicii Moldova şi a
37
Curţii Supreme de Justiţie în procesul interpretării dreptului.

Testul 22 1.Accepţiunile dreptului.

dreptului.
1.Distingeţi accepţiunile principale ale dreptului.
d reptului.
Acceptiunile dreptului sunt: dreptul obiectiv; subiectiv;istoric;pozitiv.
2.Determinaţi coraportul categoriilor ,,drept obiectiv” , ,,drept pozitiv” şi
,,drept subiectiv
In dreptul obiecti, pozitiv si subiectiv ecista o legatura indisolubila, legatura care consta in
aceea ca drepturile subiective exista si se pot exercita numai
numai in masura in care sint
recunoscute de dreptul obiectiv. Dreptul obiectiv se infatiseaza ca fiind totalitatea normelor
 juridice ce activeaza intr-un stat, in timp ce dreptul subiectiv este legat de titularul lui. In
timp ce dreptul obiectiv include reguli de drept care ci t de multe ar fi ele la numar sunt
totusi limitate la numar, insa drepturile subiective sint infinite la numar.
3.Estimaţi
3.Estimaţi legăturile dreptului naţional al Republicii Moldova cu dreptul
străin şi cu dreptul internaţional
Aceste 3 drepturi se afla intr-o strinsa legatura. Mai intii, pentru ca legea
nationala a unui stat este cea care ingaduie ca in tara respectiva in conditiile ,
limitile si materiile prestabilite chiar de normele sale, sa se aplice legea nationala
a unui stat. In al doilea trind, pentru ca legea nationala care permite aplicarea
unei legi straine, la rindul ei, pe baza de reciprocitate si in conditiile limitele si
materiile prestabile de normele unei legi straine, sa se aplice in tara al carei organ
legislativ e emis de acea lege (straina).In al treilea rind, normele juridice cuprinse
in legile uniforme la care un stat este parte nu sint chiar straine de legea nationala
a acelui stat de vreme ce si vointa acelui stat este incorporata de normele
acesteia.
2.Categoriile normelor juridice.
1.Distingeţi norma juridică şi trăsăturile ei.
 Norma juridica este elementul primar al sistemului de drept, o regula obligatorie de
comportament emisa de organele statale competente, adoptate sau sanctionate printr-un act
oficial si asigurata in caz de necesitate de forta coercitiva a statului. Trasaturile normei juridice :
sunt adoptate sau sanctionate de catre stat; stabilesc hotarele general-obligatoriu al subiectilor;
 poarta un caracter dispozitiv obligatiriu; realizarea lor in anumite cazuri este asigurata de
masurile coercitive ale statului; se prezinta ca mijloc de reglementare a relatiilor sociale-tip.
2.2 Determinaţi
Determinaţi criteriile
criteriile de clasificare a normelor juridice
juridice şi modalităţile
modalităţile
acestora
Criteriile de clasificare a normor juridice:
dupa rolul functional in mecanismul reglementarii juridice; dupa obiectul
reglementarii juridice;dupa metoda reglementarii juridice; dupa forma de exprimare a
 prescriptiei.
 prescriptiei.
3.Estimaţi însemnătatea practică a clasificării normelor juridice.

Testul 23 1. Originea statului şi dreptului.

1. Caracterizaţi puterea şi normele
normele sociale ale societăţii prestatale
Statul si dreptul sunt fenomene sociale ce apr la o anumita treapta de dezvoltare
a societatii umane si se dezvolta ulterior concomitent cu societatea. Insa, pina
la aparitia statului si dreptului societatea umana a cunoscut o perioada mai
indelungata de existenta si dezvoltarea , cunoscuta ca societatea primitiva, mai

38
 corect spus societatea prestatala. In scopul caracterizarii complexe a
conceputului statului este necesar de evedentiat conditiile existente in societate
ce au determinat aparitia lui. Hoarda reprezinta un grup de indivizi reuniti fara
nici o regula fixa, stabila. Se caracterizeaza printr-un mod de trai nomad.
Evedentiem urmatoarele forme de organizare a societatii prestatale:
familia- un grup de indivizi,, uniti prin legaturi de rudenie si care determina un
mod de viata in comun.
ginta- o uniune de oameni bazata pe rudenie de singe, o comunitate de familii
apropiate, oameni bazati pe munca in comun si apararea in comun a intereselor
colective , a proprietatii comune, precum si prin comunitatea limbii,
obiceiurilor, traditiilor.
Ginta matriarhala- caracterisitca pentru prima etapa de existenta a gintii,
legatura de rudenie se determina dupa mama, deoarece nu erau organizate la
acel moment relatii de casatorie.
Ginta patriarhala  –  dezvoltarea
 dezvoltarea relatiilor economice, a metodelor de dobindire a
hranei, detemina cresterea considerabila a rolului barbatului in societate, estfel
el devine centru vietii sociale.
Tribul- o comunitate etnica si de organizare sociala a mai multor ginti sau
familii inrudite.
Uniunea tribala-un ansamblu de triburi caracterizat prin prezenta unor legaturi
gospodaresti, ciocniri militare, migratie a populatiei. Mai sunt caracterizate prin
inlocuirea legaturilor
legaturilor de singe cu cele teritoriale.
teritoriale.
Primele formatiuni statale- o comunitate de oameni, care locuiesc pe un anumit
teritoriu si are una si aceiasi conducere orientata spre realizarea unor scopuri
comune.
Organizarea puterii sociale in societatea prestatala era adunarea membrilor
gintilor: conducatorul militar; conducatorul gintilor; conducatorul religios.
2. Analizaţi
Analizaţi premisele apariţiei statului şi dreptului.
dreptului .
Premizele de aparitie a statului si dreptului sunt: economice; sociale;
militare;religioase.
Premisele economice: transformari cu caracter economic ce au determiant
aparitia si altor premise de alta natura. Putem vorbi de cele 3 diviziuni mari ale
dreptului:separarea agricultorilor de crescatorii de animale; formarea distincta a
castei mestesugaresti; formarea tagmei negustorilor.
 premisele sociale
sociale determina,
determina, explica
explica aparitia
aparitia statului
statului ca forma superioara de
organizare a societatii. Premisele sociale sunt: aparitia familiei; aparitia claselor;
aparitia unor forme de administrare a societatii cu caracter permament.
Premisele militare confirma procesul de consolidare inevitabila a primelor
formatiuni statale, deoarece contribuie in mod substantial la formarea si
consolidarea proprietatii private.Premisele militare au ca efect: cresterea rolului
conducatorului militar; formarea unui detasament militar si specializat, apartiia
necesitatii protejarii unui teritoriu limitat prin anumite hotare.
3. Formulaţi principalele concepţii (teorii)de apariţie a statului şi dreptului.
Referitor la aparitia statului si dreptului putem mentiona uirmatoarele teorii:
teoria contractuluisocial; materialista; organiza;psihologica; violentei; teologica;
 patriarhala; patrimoniala;rasiala.
patrimoniala;rasiala. Putem determina
determina si unele
unele scoli: scoala dreptului
dreptului
39
 natural; scoala istorica de drept; scoala sociologica a dreptului; scoala
normativista a dreptului.

2.Principiile organizării şi funcţionării aparatului de stat.stat .

2.1.Caracterizaţi conceptul principiilor şi rolul acestora în organizarea şi
funcţionarea aparatului de
aparatului de stat.
Principiile organizarii si functionarii aparatului de stat au destinatia de a evedentia
ideile fundamentale cu caracter obligatoriu ce determina organziarea si activitatea
aparatului de stat. 2.2.Generalizaţi principalele
principalele principii de organizare
o rganizare şi
funcţionare ale aparatului de stat.
Principiile sunt urmatoarele: separarea puterii; legalitatii; publicitatii;
democratismului; stiintific.
2.3.Estimaţi aplicarea şi utilizarea principiilor de organizare
o rganizare şi funcţionare
ale aparatului de stat în condiţiile Republicii Moldova.
Moldova .

Testul 24 .Forma organizării de stat.

1.1. Interpretaţi forma
forma organizării de stat
stat şi modalităţile aceste
Forma organizarii statale evedentiaza constructia statului, ce dezvaluie caracterul
coraporturilor dintre elementele lui componenete , dintre oganele centrale si
locale ale puterii in stat. Exista state simple (unitare) si state compuse
(federative).Cele simple au un singur nivel de organe supreme ale puterii in stat;
o singura constitutie; un singur sistem legislativ, iar cele compuse au doua nivele
de sisteme legislative; teritoriul federatiei este format din teritoriul fiecarui
subiect federal in parte.
1.2.Generalizaţi caracteristicile
caracteristicile şi deosebirile statului unitar şi statului
federativ
Deosebirea statului unitar de cel federativ este ca primul reprezinta o singura
formatiune statala, cu un regim constitutional unic, are un singur rind de
autoritati legislative, executive si judecatoresti la nivel central, iar cea de-a doua
este format din doua sau mai multe state membre din unirea carora apare un nou
stat-federati- ca subiect unitar de drept.
1.3.Evaluaţi problemele actuale ale formei de organizare statală a Republicii
Moldova
2.Metoda logică de interpretare a dreptului.
1.Descrieţi rolul metodei logice de interpretare a dreptului în sistemul
metodologic.
Metoda logica este cea mai larg intilnita intre porcedeele de interpretare a
dreptului. Ea consta in folosirea unor procedee ale logicii formale generale.
Metoda logica nu poate fi separata de celelalte metode sau procedee, deoarece
orice lamurire a sensului normei juridice se sprijina pe utilizarea judecatii
judecatii logice.
2.Determinaţi regulile şi argumentele logice de interpretare a dreptului.
Printre procedeele , regulile logice, sint frecvente utilizate urmatoarele reguli:
exceptia de stricta interpretare; unde legea nu distinge nici interpretul n-o poate
face; legea trebuie interpretata in sensul aplicarii ei, ci nu invers.
3.Estimaţi legătura metodei logice cu alte metode de interpretare a dreptului

40
 Testul 25 1.Raportul juridic
1.1.Caracterizaţi conceptul şi trăsăturile raportului
raportului juridic
Raportul juridic este relatiile sociale ce apar in baza normelor juridice , in care
 partile sunt
sunt legate intre
intre ele cu
cu drepturi si obligatiuni
obligatiuni concrete,
concrete, ce sunt garantate de
catre stat.
Trasaturile raportului juridic sunt: o modalitate ale relatiilor sociale; poseda un
caracter volitional; legatura intre oameni prin intermediul drepturilor subiective si
obligatiunilor juridice; relati protejate de catre stat; apar in baza normelor juridice.
1.2.Generalizaţi elementele de de structură ale raportului
raportului juridic.
Elementele raportului juridic sunt: subiectii; obiectul; continutul.
1.3.Formulaţi criteriile
criteriile de clasificare şi modalităţile (categoriile)
raporturilor juridice.

2 .Principiile dreptului.
2.1.Distingeţi principiilor dreptului şi delimitarea acestora de alte categorii
 juridice.
Principiile dreptului sunt
sunt inceputuri initiale ale dreptului care juridic intaresc legitatile
obiective ale vietii sociale.
Sunt urmatoarele principii: generale:inceputuri de baza, ce caracterizeaza particularitatile
dreptului ca fenomen ce reglementeaza relatiile sociale in ansamblu.
Interramurale: Inceputurile ce se refera la citeva ramuri de drept inrudite
Ramurale: inceputurile ce caracterizeaza particularitatile unei ramure concrete de drept
(dr.penal, civil s.a)
Pentru intelegerea continutului principiilor de drept este util sa le delitam de conceptele
dreptului, de normele juridice si de axiomele, maximele si aforismele juridice.
2.2.Generalizaţi
2.2.Generalizaţi principalele
principalele categorii
categorii de principii ale dreptului în
în
dependenţă de criteriile de clasificare ale acestora.
Principiile dreptului se clasifica dupa:
-gradul lor de generalizare si sfera lor de actiune, principiile dreptului se impart
i mpart in generale
si interramurale.
-din punct de vedere al continutlui pot fi de inspiratie filozofica,politica sociala.
-mai putem destinge functia fundamentala si cea tehnica
-dupa divizarea dreptului deosebim: principii de drept public si de cel privat
Principalele categorii de principi sunt: principiul libertatii; egalitatii;justitiei,echitatii si
dreptati; responsabilitatii.
2.3.Formulaţi rolulul principiilor dreptului în procesul de legiferare şi de
aplicare a dreptului

Testul 26 .Organizarea politico-etatică

politico-etatică a Republicii Moldova.
1. Distingeţi dimensiunile Republicii
Republicii Moldova ca stat.
Dimensiunile
Dimensiunile R.M:puterea publica excusiva sau suverana.Poseda suveranitate deplina
si independenta a puterii legislative,executive si judecatoresti pe teriotriul
sau,suprematie referitor la alte puteri de pe teritoriu statului si independenta referitor cu
orice putere stsaina,teritoriu-suprafata terestra limitat de hotarele statului,pe care
locuiste o anumita popolatie asupra careia se rsfringe puterea statala.Populatia-o
statala.Populatia-o
comunttate
comuntt ate de oamneni care se raporteaza la stta printr-o legatura juridica ce
stabileste drepturi subiective si obligatii juridice si locuieste pe teritoriu statului
.2.Determinaţi scopul, sarcinile şi funcţiile statului Republicii R epublicii Moldova.
41
 Scopul statului poate fi proclamat oficial in Constitutia R.m sau poata sa rezulte din
continutul acesteai.Astfel
acesteai.Astfel Art 1 alin 3 din Constitutie statueaza
statueaza ca :R.M este un stat de
drept, democratic.Prin urmare acestea dispozitii constituie scopul suprem al statului
moldovenesc.Constituti
moldovenesc.Constituti aca act juridic suprem,este si un act programatic de
durata.Realitatea
durata.Realitatea obiectiva ne determina sa evidentiem si alte obictive ale statului:-
consolidrea statalitattii R.M si fundamentarea bazelor legale de functionare a
statului.Pentru atingerea obiectivelor evidentiate se impune antrenarea intregii societati
intr-o activitate dee perspectiva
perspectiva prin avansarea unor sarcini
economice,politice,sociale,i
economice,politice,sociale,ideologice.sa
deologice.sarcina
rcina economika principala
principala a R.M era stabilita
in art 126 alin 1 din constitutie......sarcina politica principala este determinata de
realitatea cu care se confruta statul nostru.la
statul nostru.la etapa actuala nimik nu e mai importatnt
decit integritatea teritoriala sia sigurarea unitatii poporului R.M(atr 10 alin1 )sarcina
sociala principala a R.M este stipula ain art 47 alin 1 din Cons.Sarcina ideologica a
statului nostru consta in recunoastere reala a si nu formala a demnitatii tuturor
membrilor comunitatii umane si in formarea unei societati,in acre deminataea
omului,drepturile si liberatile lui reprezinta valori supreme si sunt garantate.principalel
functii interne ale statului R.M sunt;1)functia economico-organizatorica
economico-organizatorica a
statului.Functia cultural-educativa,caracterizea
cultural-educativa,caracterizeaza za atitudinea statului fata de potentialull
sau uman,intelectual si siritual.Functia de mentinere a ordinii publice,in general si a
ordinii legale in speciala .Functia de garantare si aparare a drepturilor
drepturilor si libertatilor
libertatilor
fundamentale ale omului.Functia
omului.Functia  ecologica.la functiile externe ale statului R.M se
atribuie:1)Functia
atribuie:1)Functia de aparare a statulu,functia de mentinere a pacii si ordinii
mondiale,functia
mondiale,functia de colaborare si consolidare a relatiilor cu tarile comunitatii
internationale,functia
internationale,functia de integrare in economia mondiala si de colaborare cu alte state
in solutionarea problemelor globale..
3.Formulaţi elementele
elementele constitutive
constitutive ale formei statului şi coraportarea
acestora la
la realităţile
realităţile Republicii Moldova.

2.Supremaţia legii - exigenţă a statului de drept.

1.Definiţi statul de drept, exigenţele şi principiile
principiile acesteia.
statul de drept semnifica acel sistem de organizare socialain care legile cu un continut clar
sunt cunoscute publiculuiu:au la baza sistemul de valoriu umane general recunoscute,sunt
aduse la indeplinire in mod nepartinitor,egal
nepartinit or,egal si echitabil de catre autoritatile publice se
supun legii,sunt garantate in realizarea de catre o justitie accesibila,impartiala si
independenta.Ion deleanu considera ca fiin conditii sau permise iminente ale statului de
drept cel putin urmatoarele:acreditar
urmatoarele: acreditareaea unei noi conceptii cu privire la stat(indosebi sub
urmatoarele aspecte:natura voluntara sau consensuala a statului,delimitarea
statului,delimitarea statului de
societate civila ,responsibilitatea statului si autoritatilor care il
alcatuiesc,constrigerea
alcatuiesc,constrigerea interventiei
interventiei statului in societate la domeniile minimale,la
minimale,la forme
adevcate si rezonabile)valorificarea in conditii contemporane pe relieful unor realitati politice
insurmontabile,a
insurmontabile,a ratiunilor si mecanismului separatiei puterilor,instaurarea
puterilor,instaurarea si aprofundarea
unei autentice si reale democratii,structurarea
democratii,structurarea ordinii juridice
juridice coerente si ierarhizate si
asigurarea acestei ordini.Statul de drept se caracterizeaza
caracterizeaza prin urmatoarele
urmatoarele trasaturi:este
fundamentat pe suprematia legii,presupune
legii,presupune realizzarea stricta aa legilor de catre toti,se
prevede raspunderea reciproca a statului si cetatenilor
cetatenilor in limitele stabilite de lege,existenta
unei democtrattii constitutionale reale,sitn asigurate drepturile si liberatatile omului,exista
omului,exista o
reala separatie independenta a puteriilo.
2. Determinaţi natura juridică a Supremaţiei Constituţiei şi legii în statul de
drept.
Supremaiea constitutiei –  – este o calitate de superioritate in comparatie derestu actelor normative
din sistemul de drept al statuui (RM).Suprematia nu este o declarative abstractă dar se
manifesta foarte concret prin 3domenii: 1.suprematie
1.suprematie juridicală (conform prevedrilor articolui 7
dinconstitutia Republicii Moldova , ea este declarată legea supremă si dacăexistă divirgene
dintre constituie si alte acte normative atunci s e va modifica nu constituia dar restul legilor să se
alenieze constituiei.Orice prevedere
prevedere care contravine constituiei este declarata nulă. 2.
42
Suprematia materială(constituia
materială(constituia fiind lege supremă reglementeaza nu oarecare relatii sociale
dar numai cele mai importante numite fundamentale din domeniulmeninerii, exercitarii puterii de
stat si drepturile persoanei.
persoanei. 3.Suprematia formala (este o forma de de manifestare a constitutiei
si se refera la procedura de adoptare si revizuire, modificare.) Constitutia estesuperioara de alte
acte deoarece :1. Reglementează cele mai importanterelatii în societate, 2. Este un program al
naiunii , 3. Este un etalon un barometru deoarece restul normelor se aliniază cu constituie astfel
se asigura o armonie in sistemul de drept.
3. Estimaţi realizarea practică a principiului Supremaţiei legii în Republica
Moldova
 îmbunătăţirea de mai departe a principiulu
principiuluii separării puterilor,
puterilor, în conformitate
conformitate cu care toate cele
cele
trei ramuri ale puterii − legislativă,
legislativă, executivă şi judecătorească , sînt la fel f el de importante, dar au
competenţe, mecanisme de formare şi funcţionare diferite.
Republica Moldova are în acest sens realizări reuşite, însă pentru a înfăptui de facto principiul
de „separare al puterilor” e nevoie să fie dezvoltat sistemul de control şi de echilibrare în
administrarea publică
publică şi politică. În acest scop, este oportun să fie f ie îmbunătăţite metodele de
interacţiune continuă a structurilor puterii de stat, în scopul elaborării soluţiilor coordonate
bazate pe satisfacerea intereselor reciproce şi compromisurilor rezonabile, a opri părţile de
excesul de ambiţii, egoism şi acte necugetate în interes propriu. Este deosebit de importantă
aplicarea principiului „separării puterilor” în ceea ce priveşte reţeaua sistemului judiciar, în baza
unei delimitări clare a competenţelor, a modului de formare a lor şi de independenţa faţă de alte
ramuri ale puterii a tuturor verigilor sistemului judiciar din Republica Moldova.
Institutul preşedinţiei nu se referă la acest principiu de separare al puter ilor
ilor în stat. Conform
Constituţiei Republicii
Republicii Moldova, Preşedintele este şeful statului şi trebuie să asigure
coordonarea necesară
necesară a activităţii diferitor ramuri ale puterii în stat − legislative,
legislative, executive şi
 judecătoreşti, adică,
adică, îndeplineşte
îndeplineşte rolul opus principiulu
principiuluii de „separare al puterii”
puterii”

Test nr. 27
1.Populaţia (naţiunea) ca dimensiune a statului.
1.Definiţi rolul şi esenţa populaţiei în contextul dimensional al statului.
2.Stabiliţi legătura, interdependenţei şi interacţiunea categoriilor ,,naţiune‖,
,,minoritatea naţională‖ , ,,grup etnic‖.
3.Estimaţi conţinutul etnic al Republicii Moldova.

2.Evenimentele legislative.
1. Interpretaţi rolul evenimentelor legislative în viaţa juridică a societăţii .
2. Determinaţi natura juridică a suspendării şi rectificării actelor normative .
3. Estimaţi importanţa sistematizării legislaţiei în Republica Moldova .

43
 Testul 30
1.Dreptul obiectiv şi dreptul subiectiv.
subiectiv .
1.1.Caracterizaţi
1.1.Caracterizaţi dreptul ca fenomen social şi juridic.
Dreptul este inainte de toate un fenomen social. Realitatea juridica (juridicul) este o
dimensiune inalienabila a realitatii sociale in conditii istorice determinate.
Componentele juridicului sunt: constiinta juridica, dreptul si relatiile juridice (ordinea
de drept). Fenomenul juridic alcătuit din totalitatea ideilor, conceptelor, opiniilor cu
privire la drept, cu privire la necesitatea impunerii anumitor comportamente
membrilor unei comunități prin norme juridice. T.G.D
T.G.D-- ul ne ajută să înțelegem
fenomenul juridic prin însușirea conceptelor și categoriilor juridice teoretice pe care
le elaborează; elaborează și definește norma juridică și raportul juridic,
j uridic, noțiunea de
subiect de drept, noțiunea de răspundere juridică, de aplicare ori interpretare a
dreptului. Dreptul apare odată cu statul, atunci când societatea umană se
structurează în forme de organizare diferențiate din nevoia reală de a se apăra
 împotriva celor care atentau la existența ei și în scopul unei gospodăriri
gospodăriri mai bune a
resurselor materiale. Nu doar statul poate asigura forța de constrângere. Armata,
biserica, grupuri criminale, economice sau revoluționare pot și chiar au impus,
uneori, regulile lor celorlalți sub amenințarea cu sanctiunea.
1.2.Determinaţi accepţiunile dreptului
Acceptiunile dreptului sunt: dreptul obiectiv; subiectiv;istoric;pozitiv.
1.3.Estimaţi interacţiunea şi interdependenţa dreptului obiectiv, dreptul pozitiv şi
dreptului subiectiv
In dreptul obiecti, pozitiv si subiectiv ecista o legatura indisolubila, legatura care consta in
aceea ca drepturile subiective exista si se pot exercita numai
numai in masura in care sint
recunoscute de dreptul obiectiv. Dreptul obiectiv se infatiseaza ca fiind totalitatea normelor
 juridice ce activeaza intr-un stat, in timp ce dreptul subiectiv este legat de titularul lui. In
timp ce dreptul obiectiv include reguli de drept care ci t de multe ar fi ele la numar sunt totusi
limitate la numar, insa drepturile subiective sint infinite la numar.

2.Funcţiile teoriei generale a dreptului şi statului ca ştiinţă şi ca disciplină de studiu.

2.1.Caracterizaţi teoria generală a dreptului şi statului ca ştiinţă şi ca disciplină de
studiu.TGD
studiu.TGD se caracterizeaza ca o stiinta : politica; filozofica;politico-juriidca; juridica.
Desi, TGD e o stiinta generala si abstracta, ea nu se ridica la nivel de teoretizare a
filozofiei, limitindu-se doar la cercetarea si formularea legilor care genereaza doar
fenomenele juridice. Acesta formuleaza definitiile statului, dreptului, celelalte concepte si
categorii specifice realitatii juridice a societatii cum ar fi: categorii de norma juridica; izvor
de drept; raport juridic s.a
TGD este o disciplina de orientare, care are drept scop sa determine ce este dreptul, ce este
statul, este totodata un studiu de ansamblu. Un asemenea ansamblu nu est e deloc
asemanator cu amanuntele si aceasta e caracteristic pentru enciclopedia dreptului. TGD nu
se limiteaza doar la cercetarea unor elemente ale statului si dreptului. Ea stabileste ce leaga
elementele, interactiunea lor in cadrul realitatii juridice, legitatile aparitiei si dezvoltarii lor.
2.2.Determinaţi funcţiile teoriei generală a dreptului şi statului
Functiile TGD sunt: de cunoastere; ontologica; euristica; ideologica; prognostica.
2.3.Estimaţi funcţia metodologică a teoriei generală a dreptului şi statului faţă de
ştiinţele juridice de ramură
TGD furnizeaza celorlalte domenii ale stiintelor juridice de ramura premisele si categoriile
conceptuale si metodologice.Fiecare stiinta juridica de ramura studiaza problemele juridice
ce aprtin ramurii de drept corespunzator in strinsa concordanta cu cerintele si nazuintele
din care s-au nascut. La studierea problemelor r espective fiecare ramura de drept conduce
de categoriile si principiile elaborate de TGD. Astfel, ultima apare ca o stiinta
metodologica pentru stiintele juridice de ramura.
44
 Testul 31 1.Consideraţii privind sistemul ştiinţelor juridice.
juridice .
1.1.Identificaţi ştiinţa dreptului şi trăsăturile generale şi speciale ale acesteia.
Stiinta dreptului este o stiinta social-umana,
social -umana, o stiinta despre societate.Ea se ocupa de
studierea realitatii juridice in societate.Principalele trasaturi ale stiintei sunt:
veridicitatea,rationalitatea, verificabilitatea, perfectibilitatea.
1.2.Generalizaţi criteriile de clasificare a ştiinţelor juridice şi particularităţile
categoriilor principale de ştiinţe juridice
Referindu-ne la clasificarea stiintelor juridice,putem scoate in evidenta urmatoarele stiinte:
stiinte juridice istorico-teotetice; stiinte juridice de ramura; stiinte juridice auxiliare.
Clasificarea stiintilor juridice in urmatoarele categorii: Teoria generala a dreptului si statului;
stiinte juridice istorice; stiinte juridice de ramura; stiinte juridice interramurale; stiinte
 juridice auxiliare; stiintei dreptului international.
1.3.Argumentaţi necesitatea studierii ştiinţelor juridice de ramură pentru un viitor
 jurist
Avem nevoie de studierea stiintelor juridice de ramura deoarece aceasta cerceteaza parti ale
mecanismului , anuite organe ale lui, grupe aparte de norme juridice, concetrind atentia la
cercetarea structurii si functiilor lor, analizeaza particularitatile reglementarii juridice a unei
concrete categorii de relatii sociale. Acest fapt joaca un rol foarte inalt in cunostintele
viitorului jurist, care urmeaza a le pune in practica sa.
2.Constituirea
2.Constituirea statalităţii Republicii Moldova.
2.1.Caracterizaţi Declaraţia de suveranitatea din 23 iunie 1990 şi rolul acesteia pentru
constituirea statului nostru
 În data de 23 iunie 1990 Sovietul
Sovietul Suprem al RSS Moldova a adoptat declaraţia
declaraţia de
suveranitate. în 1990 URSS se destramă încet, iar republicile unionale devin de
fapt state separate, cu excepţia chestiunilor care ţin
ţ in de valuta comună, apărarea şi
structurile KGB, care sunt controlate încă de Centru. Din perspectiva republicilor,
era important ca acestea să aibă un statut bine definit înainte să înceapă
negocierile privind încheierea unui Tratat unional, pentru că altfel exista riscul
r iscul ca
Moscova să-şi impună punctul său de vedere în ceea ce priveştepr iveşte conţinutul noii
federaţii sovietice. Adoptarea declaraţiei de suveranitate de către legislativul de la
Chişinău are loc deci în acest context.
c ontext. declaraţia Sovietului Suprem al RSS
Moldova stipulează în mod clar supremaţia legilor RSSM asupra celor unionale,
instituie cetăţenia republicană şi prevede dreptul suveran de a ţine ţ ine relaţii
diplomatice cu toate ţările lumii. Se menţionează ideea că RSS Moldova respectă
statutul ONU şi îşi exprimă adeziunea faţă de principiile acestei organizaţii şi,
participă la crearea unui nou sistem de securitate în Europa. În sfârşi t, dar nu în
cele din urmă, se stipula că prezenta Declaraţie serveşte drept bază pentru
elaborarea noii Constituţii a R.S.S. Moldova, perfecţionarea legislaţiei republicane
şi ca poziţie a RSS Moldova pentru pregătirea şi încheierea Tratatului unional în
cadrul comunităţii statelor suverane.
2.2.Generalizaţi sarcinile Republicii Moldova prin prisma Declaraţiei de
Independenţă din 27 august 1991.
1991.
Declarația de independență a Republicii Moldova în mod clar și direct, susține
susț ine
suveranitatea Republicii Moldova pe teritoriul Transnistriei, deoarece este "o parte
componentă a teritoriului istoric și etnic al poporului nostru". Cu toate acestea,
Declarația de independență a Republicii Moldova este ea însăși un argument
 împotriva suveranității Republicii Moldova asupra Transnistriei, cum îl denunță
acordul de la 23 august 1939, între Guvernul URSS și Guvernul Germaniei, "nulă
și neavenită" fiind uniunea doar formală între cele două teritorii.
45
 2.3.Estimaţi importanţa teoretică şi practică a Constituţiei Republicii Moldova
Mo ldova prin
consolidarea statului Republica Moldova.
În urma proclamării independenţei de stat a Republicii Moldova, în vederea garantării
stabilităţii instituţiilor şi valorilor democratice, au fost adoptate şi transpuse în viaţă prevederile
unui şir important de acte legislative cu privire la multiple domenii ale vieţii publice. Constituţia
Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994, a stabilit principiile şi valorile democratice de
guvernare, a instituit principiul separaţiei puterii în stat, creînd astfel premisele unei dezvoltări
democratice durabile.
Pe fundalul unui proces complex şi dificil de reformă, o dată cu transpunerea standardelor
standardelor
democratice şi rigorilor economiei de piaţă în realitatea social -economică şi politică din
Republica Moldova, s- a produs treptat o accentuare a instabilităţii politice, determinată de
denaturarea percepţiei funcţionării puterilor într -un stat democratic şi de erodarea, în consecinţă,
a sistemului arhitecturii puterii. Această tendinţă negativă s -a manifestat şi prin faptul că de la
 proclamarea suveranităţii şi pînă acum în Moldova au avut loc alegeri parlamentare anticipate
(1994, 2001) şi s -a remarcat o anumită instabilitate guvernamentală. Perindarea guvernelor
guvernelor a fost
determinată de: instabilitatea sistemului par tidelor
tidelor politice; de lipsa dialogului continuu, deschis
şi eficient dintre putere şi opoziţie, precum şi de lipsa unei viziuni integratoare a elitei politi ce.

Testul 32 1. Limbaj şi stil în elaborarea

elaborarea actelor normativ
normativ -juridice
1.1 Interpretaţi rolul limbajului şi stilului în elaborarea actelor normativ-juridice
normativ-juridice
Limbajul juridic este, prin excelenta, un limbaj specializat, institutionaliza
institutionaliza t[4]. S-a
recunoscut limbajului juridic faptul ca este un limbaj special de tip preferential, in sensul
ca ofera un model de comportament de un anumit tip, considerat preferabil, sub aspect
de utilitate si interes public, fata de un alt tip de comportament. Textul normei juridice
trebuie sa se caracterizeze prin maxima claritate, precizie, concizie si caracter stereotip.
Ca limbaj institutionalizat, limbajul actelor normative juridice este guvernat de reguli
pragmatice; in evolutia sa el strabate un proces de specializare si modernizare la toate
nivelele (textual, sintactic si lexico-semantic).
1.2.Generalizaţi specificul prezumţiilor în drept şi categoriile acestora.
Prezumtiile, sunt, la randul lor, procedee tehnice pe care legiuitorul le utilizeaza in
constructiile juridice. In anumite situatii, legiuitorul presupune ca ceva, fara a fi fost
dovedit, exista cu adevarat. Spre exemplu, prezumtia cunoasterii legii, cu consecinta sa.
1.3.Estimaţi ficţiunile ca procedee de tehnică legislativă şi rolul lor
Fictiunea juridica este un procedeu de tehnica, in conformitate cu care c are un anumit fapt
este considerat ca existent sau ca stabilit, desi el nu a fost stabilit sau nu exista in
realitate. Fictiunea pune in locul unei realitati, alta inexistenta. Spre exemplu, situatia in
care o persoana este declarata incapabila permanent, desi poate sunt cazuri cind ea
este capabila, are momente de luciditate, totusi, printr-o fictiune, interzisul este socotit
permanent incapabil. Copilul conceput este socotit ca deja nascut, el fiind subiect de
drept, cat priveste drepturile sale.

2.S
2.Stru ctura normei j ur idice
2.1.Interpretaţi norma juridică şi trăsăturile esenţiale ale acesteia
 Norma juridica este elementul primar al sistemului de drept, o regula obligatorie de
comportament emisa de organele statale competente, adoptate sau sanctionate printr-un act
oficial si asigurata in caz de necesitate de forta coercitiva a statului.
Trasaturile normei juridice : sunt adoptate sau sanctionate de catre stat; stabilesc hotarele
general-obligatoriu al subiectilor; poarta un caracter dispozitiv obligatiriu; realizarea lor in
anumite cazuri este asigurata de masurile coercitive ale statului; se prezinta ca mijloc de
reglementare a relatiilor sociale-tip.
46
 2.2. Analizaţi elementele de structură ale normei juridice şi legătura indisolubilă a
acestora.
Elementele normei juridice sunt : ipoteza, dispozitia, sanctiunea.
Ipoteza este o parte a normei juridice care stabileste conditiile , imprejurarile sau faptele in
 prezenta carora se cere o anumita conduita , precum si categoriile subiectilor la care se refera
 prevederile normei.
Dispozitia este parte a normei juridice, ce contine comportamentul , care necesita a fi respectat
de participantii la raporturile juridice in conditiile indicate de catre ipoteza, adika drepturile
subiective si obligatiunile juridice ale persoanelor vizate de norma juridica.
Sanctiunea este o parte a normei
normei juridice, ce indica la urmarile negative,care
negative,care apar in rezultatul
incalcarii dispozitiei normelor juridice in conditiile determinate de ipoteza.
Structura logico-jjuridica a normei e stabila , o norma are intotdeauna acele 3 elemente. Dar
aceste elemente le intilnim rar intrunite intr-un loc. Insa, norma
norma jurica e obligatorie sa contina
cele 3 elemente, din simplu motiv ca structura logico-juridico a normei se confunda cu structura
ei tehnico-legislativa, redata in articolele actului normativ.
2.3. Estimaţi sancţiunile ca element de structură a normelor juridice şi categoriile lor.
Sanctiunea este o parte a normei
normei juridice, ce indica la urmarile negative,care apar in rezultatul
incalcarii dispozitiei normelor juridice in conditiile determinate de ipoteza.
Dupa regimul lor juridic, deosebim: sanctiuni transmisibile si netransmisibile.

Testul 33 1.Organizarea politico-etatică

politico-etatică a Republicii Moldova.
1.1. Identificaţi dimensiunile statului Republicii Moldova ca stat
Potrivit conceptului Constituţiei Republicii Moldova teritoriului
statului îi sunt specifice următoarele caractere juridice:
inalienabilitatea şi indivizibilitatea. Astfel art. 3 si art 1 din CRM.
1.2.Determinaţi scopul, sarcinile şi funcţiile statului Republicii Moldova
Statul are ca scop ocrotirea dreptului şi garantarea libertăţii. În această ordine de idei Heghel
menţiona „Dacă cetăţenilor nu le merge bine, dacă scopul lor subiectiv nu este satisfăcut,
atunci statul stă pe picioare slabe‖. Rolul statului constă în apărarea orânduirii de stat. De
asemenea potrivit Constituţiei Republicii Moldova, statul este obligat să ia19 măsuri pentr u ca
orice om să aibă un nivel de trai decent, care să -i asigure sănătatea şi bunăstarea lui şi familiei
lui,(art. 47, alin. 1.). Funcţiile statului sînt definite ca fiind direcţiile
direcţiil e fundamentale de activitate a
statului. Funcţiile interne
1) funcţia legislativă –  prin
 prin care statul prin organismele sale specializate adoptă
adoptă sistemul
legislativ al societăţi; 2) executivă – care
–  care presupune realizarea activităţii de organizare a
executării legilor şi a altor decizii adoptate, 3) judecătorească - prin care se supr aveghează
aveghează
aplicarea corectă a legilor şi sancţionarea încălcărilor acestora.Funcţiile externe
Pe plan extern statul îndeplineşte funcţiile:
1) de promovare a cooperării cu celelalte state,
2 ) de statornicire a unor relaţii de bună vecinătate,
3) de apărare a ţării printr -o relaţie de cooperare şi
 parteneriat cu alte
alte ţări,
4) apărarea independenţei şi suveranităţii statale, a integrităţii teritoriale.
1.3.Formulaţi elementele constitutive ale formei statului şi coraportarea acestora la
realităţile Republicii
Republicii Moldova.

2 .Litera şi spiritul legii 

2.1. Interpretaţi rolul spiritului şi litera legii pentru interpretarea corectă a
conţinutului normelor juridice.
Litera legii ne obliga la interpretarea literala exacta a continutului normei juridice. Acest
comportament nu poate sa nu se incadreze in cerinta prevazuta de art55 CRM. In acest sens
normele juridice orienteaza, influenta si determina comportamentele subiectilor de drept. De
47
 cele mai multe ori subiectii manifesta tendinte de adeziune la normele
normele si valorile juridice
 promovate de societate, conformindu-se acestora.Spiritul legii scoate in evidenta scopyl,
finalitatea avuta in vedere de legiuitor cind a reglementat comportamentul subiectului.
2.2. Determinaţi abuzul de drept şi frauda la lege
In cazul abuzului de drept  , , drepturile , libertatile, competentele, atributiile conferite de normele
 juridice subiectilor nu sint exercitate cu buna-credinta, inlacindu-se spiritul legii, intentia
legiuitorului, finalitatile normelor juridice.
 Frauda de lege prezinta
lege prezinta o manevra ilegitima facuta cu scopul de a evita intentionat aplicarea
normelor juridice, care sint in mod normal aplicabile, pentru a promova in mod ilegal unele
interese, a ocolo anumite consecinte legale care nu convin, a profita de reglementarile juridice
mai favorabile prin diverse artificii nepermise de lege.
2.3.Estimaţi rolul Parlamentului Republicii Moldova şi a altor autorităţi publice pentru
 înlăturarea cazurilor de abuz de drept şi frauda la lege.

Testul 34
1.Normele sociale
1.Caracterizaţi
1.Caracterizaţi conceptul şi trăsăturile normelor sociale
Normele sociale sunt determinate de nivelul dezvoltarii organizarii social-economice si
reglementeaza comportamentul uman in societate.
Trasaturile normelor sociale sunt:
1. Norma sociala reflecta nivelul de dezvoltare a societatii in care ea exista si caracterizeaza
aceasta societate;
2.stabilesc standarte de comportament si reglementeaza relatii sociale
3. Evolueaza de la anumite situatii tipice ce exista in societate;
4.poarta un caracter impersonal
2.Determinaţi
2.Determinaţi categoriile principale de norme sociale şi criteriile de clasificare a normelor
sociale
Principalele cate gorii de norme sociale sunt: norme de drept; de morala; organizatiilor nestatale;
obiceiurile; norme religioase; altele.
Criterii de clasificare sunt: mijloacele de stabilire si asigurare; metodele de confirmare si
exprimare; modalitatile de formare; metode de confirmare si exprimare.
3.Formulaţi corelaţia normelor juridice cu alte categorii de norme sociale.

2.Dreptul public şi dreptul privat.

1.Distingeţi diviziunile generale ale dreptului
Dupa gradul lor  de generalizare si sfera lor de actiune , principiile dreptului se impart in:
 principii generale, ramurale,interramurale.In dependenta de functiile pe care le indeplinesc
 principiile generale ale dreptului, putem distinge , pe de o parte, functia fundamentala, iar pe de
alta parte , functia tehnica.Dupa sfera de aplicare , principiile dreptului pot fi divizate in principii
de drept national;comunitar; international. Dupa divizarea dreptului, deosebim: principii de drept
 public si drept privat.
2.Determinaţi factorii ce condiţionează divizarea dreptului în ,,drept public” şi ,,drept
privat”
Divizarea dr in dr public si dr privat nu trebuie abosutizata.Interesul general n-ar fi nimik ,ar fi o
absurditate daca n-ar fi imartasit cu fiecare particular,tot asa cum si interesul individual nu poate
poate fi
neglijat de stat.Normele dreptului public intereseaza pe particular,nu ne este indiferent nmodul cum
functioneaza serviciile publice,fara de care nici nu putem xista in toata fiinta noastar.Si invers,dizpozitiile
de drept privat interezeaza statul.Dispozitiile de drept civil reglementeaza printre altele averea
noastra.dar statul nu poate fi indiferent daca cetatenii sai traiesc in haos si daca nu exista nici un fel de
sanctiune,daca se incalaca continu normele de drept.Dreptul privat atinge indeaproape interesele
publice,orice nedreptate s-ar comite contra unii particular,este o nedreptatte care se face fata de catre
intreaga societate.Atunci cind cineva lupta pentru dreptul sau,lupta in realitatae pentru paza ordinii
legale.Dupa parerea mea respectarea dr sub toate formele sale intereseaza intreaga societate,caci
intreaga societate nu ar putea sa existe daca respectul dr nu ar exista .prin urmare nu s epoate sustine
48
ca deosebirea dintre dr public si cel privat de intemiaza inclusiv,numai pe ideea interesului,pe care
normele respective il prezintapentru un stat sau particular.Atit dr public cit si cel privat intereseaza in
acelasi fel si pe stat si pe particular.
3.Estimaţi ramurile dreptului ce se atribuie la ,, drept public” şi la ,,drept privat”.
Drept public: drept penal; drept procesul penal; drept constitutional; drept administrativ; drept
financiar; drept bancar; drept international public.
Drept privat: drept civil;drept procesual civil; drept comercial; dreptul
dreptul muncii; dreptul familiei;
dreptul proprietatii intelectuale;dreptul international privat; dreptul comertului international.

Testul 35
1.Doctrina(ştiinţa dreptului) ca izvor de drept
1.Caracterizaţi doctrina ca izvor de drept la diferite etape de dezvoltare istorică.
Istoriceste vorbind, doctrinei , in timp i-a revenit un rol creator direct. In acelasi
acela si timp, insa ,
ea nu poate fi considerata un izvor de drept. Ca izvor de drept, stiinta juridica a fost
recunoscuta mai mult in epoca antica si cea c ea miedevala.Mai apoi, in epoca din urma a
Imperiului Roman, s-a format obiceiul de  – a rezolva chestiunile dreptului , citindu-se parerile
vechilor jurisconsulti. Si in evul mediu, doctina a avut un rol important, judecatorii apeli nd la
operele stiintifice spre a gasi solutiile potrivite pentru cauzele aduse in fata lor.Doctrinei ii
revine un rol foarte important datorita faptului ca dreptul nu era codificat, de multe ori nici
scris.Dupa codificcarea napoleonina urmeaza o perioada de stabilitate a reptului scris si de
 pierdere a pozitiei doctinei in calitate de izvor al dreptului. Fara a fi la etapa contemporana
un izvor de drept, doctina juridica contribuie esential la dezvoltarea dreptului, la elaborarea,
interpertarea si aplicarea dreptului.
2.Determinaţi coraportul doctrinei cu alte izvoare de drept.
3.Estimaţi rolul doctrinei juridice în Republicii Moldova la etapa contemporană
Fara a fi la etapa contemporana
contemporana un izvor de drept, doctina juridica contribuie esential la
dezvoltarea dreptului, la elaborarea, interpertarea si aplicarea dreptului. doctrina are astăzi un
foarte important rol în cunoaşterea fenomenului
fenomenului juridic, în cunoaşterea relaţiilor sociale
supuse reglementării juridice în interpretarea şi aplicarea corectă a legii
l egii în dezvoltarea şi
 perfecţionarea dreptului, dar ea nu poate fi considerată
considerată a fi un izvor de drept.
2.Metoda istorică
istorică de cercetare a fenomenului ,, stat”, ,,drept”.
1.Interpretaţi metoda istorică şi importanţa acesteia în procesul investigaţional al
fenomenelor juridice.
Potrivit metodei istorice , se cerceteaza statul, dreptul, realitatea juridica a societatii in
 perspectiva si dezvoltarea sa istorica, in miscare.Statul, dreptul sint niste fenomene sociale ,
activitatea carora decurge in anumite limite de timp si spatiu. Pentru a intelege esenta si
rolul lor e necesar sa analizezi, in prealabil, intrebarea ce se refera la caracterul
 particulatitatile epocii la care statul si dreptul se atri buie.In caz contrar, ele nu nu for fi
intelese la justa lor valoare, vor fi intelese in mod eronat.Apelind la istorie, dreptul isi afla
conditiile ce-i pot descifra ascendenta. Istoria ne permite sa scoatem in evidenta radacinile
 prezentului si sa le prognozam pe cele din viitor.
2.Determinaţi interacţiunea metodei istorice cu alte metode de cercetare juridică.
Metodele sunt procedee folosite pentru realizarea unui lucru sau atingerea unui socr. Ele se
afla intr-o interactiune strinsa, fiindca odata ce mergem spre analiza si cercetarea dreptului,
noi apelam la majoritatea din ele.
3.Formulaţi exemple de utilizare a metodei istorice în procesul de cercetare a statului
şi dreptului Republicii
Republicii Moldova
La cercetarea statului si dreptului RM , e necesar metoda istorica deoarece, datorita

49
 acesteia se studiaza statul, dreptul din punct de vedere al faptului cum si de ce au aparut
ele, prin ce etapa de dezvoltare au trecut, ce au devenit azi si ce pot deveni miine.

Test nr. 36
1Contractul normativ juridic.
1. Interpretaţi conceptul şi rolul contractului normativ juricic.
1. Contractul (de la latinescul „contractus" - a strînge) este un acord încheiat între două sau
mai multe persoane fizice ori juridice, din care decurg anumite drepturi şi obligaţii. Ca act
 juridic
 juridic,, con
contra
tractu
ctull con
constit
stituie
uie acordul
acordul între
între dou
douăă sau mai multe
multe persoa
persoane
ne în scopul
scopul de a
 produc
 producee efecte
efecte juridi
juridice,
ce, adică
adică acordu
acordull naşte,
naşte, modific
modifică,
ă, transmi
transmite
te sau stinge
stinge raportu
raporturi
ri
 juridi
 juridice.
ce.

Contractele normative pot opera în aşa domenii, cum ar fi:

a) în dreptul constituţional, în materia organizării şi funcţionării
 structurii federative
federative a statelor;
b) în dreptul muncii şi securităţii sociale contractul colectiv de mun
că este un contract normativ, deoarece, prin conţinutul său, stabi
leşte reguli de conduită generală şi obligatorii;
c) în dreptul internaţional public contractul normativ poate fi întîlnit 
 sub forma tratatelor
tratat elor şi acordurilor
acorduri lor internaţi
int ernaţionale.
onale.
Rolul contractelor normative a crescut considerabil la etapa contem poran
 porană.
ă. Aceast
Aceastaa e şi firesc
firesc::
multe probleme au încetat de a mai fi privite ca probleme interne ale unor state luate aparte,
devenind probleme internaţionale, probleme ce preocupă întreaga comunitate umană. Aceasta se
referă, în primul rînd, la problema drepturilor şi libertăţilor omului.
2. Determinaţi legătura contractului normativ juridic cu
cu alte izvoare ale
dreptului.

Exista totusi o anume categorie de contracte, care nu privesc nemijlocit drepturile

si obligatiile unor subiecte de drept
dr ept determinate, ele nereglementând raporturi
 juridice concrete, ci au în vedere
vedere reglementarile cu caracter generic.
generic. Acestea
sunt contractele normative si în aceasta calitate sunt considerate ca izvor de
drept, cu deosebire în dreptul constitutional, dreptul international public sau
dreptul muncii si protectiei sociale.
In materia dreptului constitutional, contractele normative pot fi concretizate pe
scheletul tratatelor încheiate între statele ce urmeaza sa compuna o federatie,
constituind izvor de drept în organizarea si functionarea structurii federative a
statelor.
In dreptul constitutional, contractele normative pot aparea sub forma tratatelor
internationale, care reprezinta expresia consimtamântului statelor semnatare si
 în aceasta masura este considerat
considerat izvor de drept.
In dreptul muncii si securitatii sociale, contractul normativ apare sub forma
contractelor colective de munca în care se s e prevad conditiile generale ale
organizarii procesului muncii, iar pe baza lor se încheie contractele individuale de
munca.
3.Estimaţi importanţa
importanţa contractului normativ
normativ juridic ca izvor
izvor de drept în
Republica Moldova.

50
Actele normativ  – 
 juridice isi extind actiunea
acti unea nu asupra unui raport concret, nu asupra unui cerc
individual, ci asupra unui sau altui tip de raporturi sociale, si asupra tipurilor de actiuni ale
oamenilor. Spre deosebire de actele juridice (act  –  de
  de executie si aplicare a normelor de drept),
actele normativ-juridice sunt adresate oricarui subiect. Printre actele normative locul central ii
revine legii, care sunt situate in ierarhia lor dupa criteriul fortei lor juridice. Parlamentul RM
emite trei categorii de legi:

a) Legi constitutionale –  care
 care introduc texte noi in Constitutie, sau modifica pe cele existente
 b) Legile organice - reprezinta o prelungire a materiilor constitutionale
c) Legile ordinale - interior in orice domeniu al relatiilor sociale, cu exceptia celor rezervate
celor constitutionale si organice
La categoria actelor normative subordonate legii sunt atribuite:
a. Hotararilor parlamentului –  care
 care de regula sunt acte de aplicare a normelor juridice si prin
urmare nu contine norme juridice si nu au caracter normativ
 b. Decretele prezidentiale –  potrivit
 potrivit prevederilor act 94 al Constitutiei, Presedintele Republicii
Moldova emite decrete, obligatorii pentru executarea pe intre g teritoriul statului. Categoria
actelor normative nu includ toate decretele prezidentiale, ci numai decretele care contin normele
 juridice
c. Hotararile Guvernului –  (art-
 (art-102) al Constitutiei Republicii Moldova. „Guvernul adopta
hotarari si dispozitii‖. Dispozitiile intotdeauna sunt acte aplicative. Hotararile Guvernului poate
avea atat caracter normativ, cat si aplicativ. Este important de subliniat ca hotararile se emit
 pentru organizarea executarii legilor.
Studierea izvoarelor dreptului ne permite sa ajungem la concluzia ca exista multiple si variate
forme pe care dreptul le imbraca, exista o diversitate de izvoare ale dreptului.

2.Sistematizarea legislaţiei.
1. Identificaţi sistematizarea legislaţiei şi formele ei.
Sistematizare - acţiunea de a sistematiza şi rezultatul ei; aranjare, ordonare, clasare (a unui
material) după un anumit sistem ..."  Sistematizarea actelor normative constituie o activitate
 juridică deosebit
deosebit de important
importantăă atît
atît pentru
pentru elabor
elaborare
area,
a, cît şi pentru
pentru reali
realizarea
zarea dreptului.
dreptului. Ea are drept
scop o anumită organizare a actelor normative în vigoare conform unor criterii obiective şi
subiective. Sistematizarea legislaţiei priveşte o anumită aşezare a actelor nor mative în vigoare,
avînd ca rezultat elaborarea unor culegeri de acte nor mative,
mative, coduri, colecţii etc.
2.Determinaţi deosebirile dintre incorporarea şi codificarea legislaţiei.
Principalele forme de sistematizare a legislaţiei în vigoare sînt: încorporarea şi codificarea.
 încorporarea este forma simplă (inferioară, iniţială) de sistematizare a actelor normative ce
constă în gruparea, aranjarea actelor normative con form unor criterii (cronologic, alfabetic,
obiectul reglementării normative, ramura de drept etc.).
Incorporarea este de două feluri: oficială şi neoficială. Este
neoficială. Este oficială încorporarea realizată de
autorităţile publice care au competenţa respectivă (Parlament, Guvern).  Este neoficială
încorporarea, realizată de persoane ce nu deţin putere de stat.
Codificarea este forma superioară de sistematizare a actelor care constă în procesul de
 prelucrar
 prelucraree şi alcătuire
alcătuire a unui singur
singur act normativ
normativ cu putere de lege, numit cod, din toate sau
aproape toate actele normative dintr-o ramură de drept.1
Spre deosebire de încorporare, care poate fi atît oficială cît şi neoficială, codificarea e o
formă de sistematizare numai oficială. Ca urmare, ea ţine de competenţa exclusivă a
Parlamentului.
3.Formulaţi probleme actuale ale sistematizării
sistematizării legislaţiei Republicii
Republicii
Moldova
Deşi legislaţia Republicii Moldova reglementează în anumite limite aspectele ce vizează
 protecţia şi securitatea
securitatea persoanelor
persoanelor implicate în procesul
procesul penal, totuşi lipsa unui
unui mecanism
51
eficient de implimentare practică a reglementărilor respective creează o serie de carenţe la acest
capitol. Este vorba, în special, de protecţia martorilor şi victimelor diferitor categorii de
infracţiuni, cărora statul nu le poate garanta de fiecare dată protecţia şi securitatea
corespunzătoare
corespunzătoare datorită lipsei fondurilor sau a altor imposibiltăţilor de ordin logistic şi
organizatorico-juridic.
În prezent, Republica Moldova se confruntă cu o  problemă nerezolvată
nerezolvată timp de două decenii -
conflictul îngheţat din regiunea transnistreană, care reprezintă una dintre zonele off -shore prin
intermediul căreia se săvârşesc acţiuni de contrabandă în proporţii considerabile şi se spală sume
enorme de bani. Tot în această zonă cu regim
r egim anticonstituţional se încalcă permanent drepturile
şi libertăţile fundamentale ale omului, prin maltratări, acte de tortură, aresări şi condamnări
condamnări
ilegale, cedarea obiectivelor de importanţă strategică unor structuri dubioase etc. Pe lângă ac este
fărădelegi, mai sunt   constatate o serie de încălcări ale drepturilor şi libertăţilor diferitor
categorii de persoane implicate în procesul penal, cărora nu le este oferită posibilitatea de a avea
un proces echitabil.

Test nr. 37
1Sistemul şi ramurile dreptului Republicii Moldova.
1.Caracterizaţi etapele procesului de constituire a sistemului dreptului
Republicii Moldova.
Proclamîndu-şi suveranitatea (23 iunie 1990) şi independenţa (27 au gust 1991), Republica
Moldova a pornit pe calea creării statalităţii şi a sistemului propriu de drept. Actualmente,
 procesul de constituire a sistemului de drept în statul nostru continuă. Un rol important, din acest
 punct de vedere, a avut adoptarea
adoptarea Constituţie
Constituţieii din 29 iulie 1994.
1994.
Făcînd o trecere în revistă a ramurilor de drept în stadiu de formare, menţionăm faptul că
lucrul principal e înainte.
2.Determinaţi criteriile
criteriile de diferenţiere a normelor
normelor juridice pe ramuri şi
principalele ramuri ale dreptului în Republica Moldova.

Principalele ramuri ale dreptului în Republica Moldova sînt urmă toarele:

constituţional (denumit şi drept de stat) cuprinde totalitatea normelor juridice care
 Dreptul constituţional
consfinţesc principiile fundamentale ale orînduirii de stat. Dreptul constituţional stabileşte
 principiile relaţiilor dintre stat şi persoană, reglementează problemele cetăţeniei, determină
drepturile, li bertăţile
 bertăţile şi îndatoririle
î ndatoririle principale ale cetăţenilor, legiferează structura şi competenţa
autorităţilor publice centrale şi locale.
 Dreptul
 Dreptul constituţio nal e acea ramură a dreptului care formează nucle ul sistemului de drept
constituţional
contemporan al oricărui stat.
 Dreptul administrativ cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementează raporturile
sociale ce apar în legătură cu exercitarea puterii executivejnjtat.
 Dreptul financiar cuprinde normele care reglementează raporturile ce apar în procesul
încasării legale şi a repartizării mijloacelor băneşti de către stat în conforrnitate~^u~necesTtaţile
 perfec
 perfecţion
ţionării
ării societă
societăţii.
ţii.
 Dreptul funciar reglementează raporturile funciare în scopul folosirii raţionale a pămînturilor,
 Dreptul
sporirii eficienţei lor, întăririi legalităţii în sfera raporturilor funciare şi ocrotirii drepturilor
organizaţiilor şi cetăţenilor.
 Dreptul civil este sistemul de norme juridice care reglementează, pe bază de paritate a
 particip
 part icipanţi
anţilor,
lor, rarwtoil
rarw toilejat
ejatnmoi
nmoimle
mle şi raport
r aporturi
urile
le  persoj^£jigpalrjmojrual£
 persoj^£jigpalrjmoj rual£ legate de ele.
el e.
 Dreptul muncii şi protecţiei sociale cuprinde totalitatea normelor juridice care
reglementează munca salariaţilor, măsurile de protecţie a lor, precum şi problemele legate de
angajare, concediere, disciplină de muncă, salarizare etc.
52
  Dreptul familiei cuprinde normele care stabilesc modul şi condiţiile legării căsniciei,
reglementează raporturile personale şi cele patrimoniale
patri moniale ce apar în familie între soţi,
soţi, între părinţi
şi copii, între alţi membri ai familiei, raporturi care apar în legătură cu înfierea, tutela şi curatela,
cu asumarea responsabilităţii creşterii copiilor.
 Dreptul penal este sistemul de norme care stabilesc ce fapte (acţiuni, neacţiuni) periculoase,
 Dreptul
din punct de vedere social, sînt criminale şi care prevăd pedeapsa ce urmează a fi aplicată
 persoane
 persoanelor
lor care
care au săvîr
săvîrşit
şit crima
crima..
 Dreptul procesual
proces ual penal
pe nal cuprinde normele juridice
tejjţzjijictivitatea organelor de urmărire, a procuraturii şi a justiţiei în jude cata şi
 pedepsirea
 pedepsirea lor.
 Dreptul
 Dreptul procesual
procesual civil cuprinde
cuprinde normele juridice care reglementează ordinea dezbaterii şi
rezolvării de către justiţie a cauzelor civile, precum şi îndeplinirea hotărîrilor judecătoreşti în
cauzele respective.
3.Estimaţi rolul dreptului constituţional
constituţional asupra altor ramuri de drept în
Republica Moldova.
Dreptul constituțional este ramura de drept care este formată din normele juridice care
reglementează relațiile sociale fundamentale care apar în procesul instaurării, menținerii și
puteri i[1]. Noțiunea de drept constituțional nu se confundă cu aceea
exercitării statale a puterii
de constituție
constituție.. Aceasta este cea mai importantă componentă a dreptului constituțional, dar nu
r eprezintă
eprezintă întregul; mai mult, în unele state există drept constituțional chiar și în cazul în care nu
există o constituție. Dreptul constituțional stabilește principiile fundamentale ale structurii social -
economice și ale organizării puterii de stat, reglementează relațiile dintre diferitele componente ale
statului, precum și cele dintre stat și cetățeni
cetățeni,, relații materializate în drepturile și îndatoririle
fundamentale ale acestora. Dreptul constituțional, reglementând relații sociale fundamentale pentru
procesul de instaurare, menținere și exercitare a puterii, este ramura principală în sistemul de
drept. Aceasta impune ca toate celelalte norme juridice, aparținând altor ramuri de drept să fie
conforme cu prevederile constituționale, obiectiv care se realizează în mod practic prin controlul
constituționalității legilor , care, în Republica Moldova , se asigură de Curtea Constituțională.

2.Legităţile dezvoltării istorice a dreptului.

1.Caracterizaţi legităţile dezvoltării
dezvoltării istorice
istorice a dreptului.
la caracteristica evoluţiei dreptului  putem
 putem evidenţi
evidenţiaa următoa
următoarele
rele trăsătur
trăsăturii princip
principale
ale ale
acestui proces:
1. Evoluţia dreptului reprezintă o trecere de la elaborarea spontană,
inconştientă, la elaborarea deliberată, conştientă a lui.
2. Tot mai pronunţat are loc trecerea de la particularitate la universalitate
a dreptului, adică în dreptul fiecărui popor tot mai frecvent întîlnim
norme ce ţin de interes general uman. Aceasta se referă mai mult la
normele juridice ce reglementează drepturile şi libertăţile omului.
3. Evoluţia dreptului reprezintă o trecere de la motive psiholologice
inferioare la motive superioare. Dacă la început dreptul se naşte
din impulsuri imediate, instinctive
instinctive cum ar fi, de exemplu, frica de
 pericol
 pericol şi de necunoscut,
necunoscut, la etapele
etapele mai avansate tot mai mult se
evidenţiază motivele argumentate din punct de vedere ştiinţific.
4. Ideologiei primitive şi, deseori, inutilă a dreptului i s-a substituit
ideologia unui drept pozitiv aflat într-un neîncetat progres social.
2.Generalizaţi constantele dreptului.
Constante
Constantele
le dreptul
dreptul ui
elementele sau trasaturile esentialmente commune ale dreptului indifferent de continutul si
 forma concret-nationala,
concret-nationala, geografica
geografica sau istorica a acestuia;
acestuia;
aceste constante pot fi identificate in mai multe planuri ale existentei si evolutiei istorice a dreptului:
a)In planul/sfera continutului normelor juridice

53
 - o r i c e n o r m a j u r . , i n d i f f e r e n t d e e p o c a i st
st o ri
ri ca
ca sa
sa u s i st
st . N at
at i on
on al
al -c
-c o nc
nc r et
et i n c ar
ar e a
fo st el ab or at e ar e cat eva tr as at ur i co mun e: exprim exprimaa exis
existen
tenta
ta unui
unui rapo
raport
rt juridi
juridicc reg
reglem
lement
entat
at a se
desfasura intre anumite subiecte, caavand caavand un anumit continut si referitor la un anumit abiect al acelui
raport; reflecta existentaunei raspunderi juridice indifferent de continutul sau forma concreta a acestuia;
b ) I n p l a n u l / s f e r a a s a numitutlui “dat” al “dat”  al dreptului
 –  ―dat‖  al dreptului = ansamblul unor premise si conditii care dincolo de variabilitat variabilitat ea lor
is to ri ca se man if es ta ca per man et nt esau cons constan
tante
te ale
ale drep
dreptul
tului,
ui, indiff
indiffer
eren
entt de diver
diversit
sitate
ateaa
acestuia;Asemenea ―date‖-constante
sistemelor concrete ale acestuia;Asemenea -constante ale dreptului sunt:
 Re l at i i l e s oc i a l e  –  indiferent de forma lor concreta, de epocile ist.si situatia
l or geografica,etc,
geografica,etc, normele juridice au reglementat reglementat si reglementeaza
reglementeaza oriunde si oricandrelatiile/
raporturile sociale dintre subiectii umani;
O m u l  – o
 – o r i c e l e g e s a u l e g i u i t o r a a v u t s i a r e i n v e d e r e f a p t u l c a n o r m a d e
d r e p t vizeaza
vizeaza in ultima
ultima instanta
instanta conduita
conduita umana,
umana, statutul
statutul social
social al omului;
 Le gi t at i l e ob i ec ti ve a l e ex i s t en t ei  –  legile juridice (ca legi subiective) nu pot faceabstractie
sin u pot contravene legitatilor obiective ale naturii, legitati independentede vointa sau dorinta
legiuitorului, a oamenilor in general;
o semnificativa categorie de constante ale dreptului pot fi identificate in planul
aparatuluilogico-conceptual, in lbj. juridic perpetuat de-a lungul istoriei diferitelor sisteme de drept –  drept – 
de ex. notiuni ca : lege, raport juridic, pedeapsa, pedeapsa, inchisoare, contract, familie, drept,stat, etc.
3.Estimaţi direcţiile
direcţiile principale
principale de dezvoltare a dreptului în Republica
Moldova la etapa contemporană.
DIRECŢIILE PRINCIPALE ALE POLITICII EXTERNE
Republica Moldova va promova o  politică externă elastică şi echilibrată în
următoarele direcţii principale:
1. Dezvoltarea relaţiilor bilaterale interstatale
În cadrul relaţiilor  bilaterale interstatale Republica Moldova va porni de la necesitatea
asigurării intereselor sale economice, sociale şi politice.
a) Relaţiile cu ţările C.S.I.
 b) Relaţiile cu ţările Europei şi Americii de Nord
c) Relaţiile cu ţările Asiei, Africii şi Americii Latine
Dezvoltarea relaţiilor multilaterale interstatale
Republica Moldova va stabili relaţii multilaterale interstatale în cadrul organizaţiilor
internaţionale universale, precum şi în al celor regionale şi subregionale.
subregionale.
a) Activitatea în cadrul O.N.U. şi altor organizaţii internaţionale universale
 b) Cooperarea regională şi subregională
subregională
Realizarea direcţiilor   principale ale politicii externe, ce constituie esenţa Concepţiei
 politicii externe a Republicii Moldova, are drept scop  participarea ţării noastre la edificarea
unei Europe noi, integrarea în calitate de partener egal la noile structuri, formarea unui sistem
de relaţii cu întreaga
într eaga comunitate internaţională, ceea ce va asigura stabilitate şi perspectivă
relaţiilor Republicii Moldova cu alte state.
Complexitatea şi schimbarea rapidă a situaţiei   politice mondiale,
regionale şi subregionale condiţionează faptul că concepţia   politicii externe a unui stat nu
 poate constitui o schemă
schemă rigidă. Din aceste s trategia  politicii externe necesită,
acest e considerente strategia necesită, în
corespundere cu scopurile politicii externe a ţării noastre, o adaptare permanentă la
situaţia reală pentru asigurarea intereselor Republicii Moldova în calitate de subiect al
dreptului internaţional.

54
 Test nr. 45
1.Conştiinţa şi cultura juridică.
1.Identificaţi conştiinţa juridică şi elementele de structură ale acesteia.
Constiinta juridica-un sistem de sentimente emootii idei opinii aprecieri conceptii si alte manifestari cu
caracter juridic ce exprima atitudinea cetatenilor Republicii Moldova atit fata de dreptul existent, practica
 juridica, drepturile, libertatile si obligatiile oamenilor,
oamenilor, cit
cit si referitor la dreptul
dreptul dorit,altor fenomene
fenomene cu
caracter juridic dorite. Structura constiintei
constiintei juridice este formata din doua elemente:
elemente: ideologie juridica si
 psihologie juridica.
2.Stabiliţi legătura şi interacţiunea conştiinţei şi culturii juridice.

3.Estimaţi rolul conştinţei şi culturii juridice în procesul de elaborare a normelor juridice şi în

procesul de r eali zare a dreptulu i .
procesul

2.Separarea şi colaborarea puterilor în condiţiile statului de drept.

1.Distinge  separare a puterilor în stat .
 ţi evoluţia conceptul de separare
Ca institutie politica statul este construit dintr-un sistem de organe si organisme integrate intrun
mecanism,
mecanism, prin intermediul caruia el isi exercita rolul si functiile sale in societate. De-a lungul istoriei,
mecanismul
mecanismul de stat sa constituit in functie de relatiile social-economice,politice,
social-economice,politice, ideologice dintr-o
societate sau alta.in epoca moderna in conditiile luptei impotriva absolutizmului feudal caracterizat prin
actiuni arbitrare abuzuri sa cautat sa se gaseasca o forma de organizare a statului care sa inlature abuzurile
de putere, dominatie nelimitata a celor ce detin puterea.In acest context in Anglia prin John Locke, a
aparutteoria separatiei
separatiei puterilor in stat, dezvoltata apoi, de catre Montesquieu in Franta.Teoria
Franta.Teoria suprematiei
 puterilor a fost considerata
considerata ca reprezentind
reprezentind conceptia ceacea mai avansata
avansata si potrivita
potrivita de organizare
organizare a puterii
de stat. Potrivit acestei conceptii in stat exista tri puteri:puterea legiuitoare, puterea
puterea executiva si puterea
 judecatoreasca.
 judecatoreasca.
2 .Determinaţi utilitatea separării
separării şi colaborării puterilor în statul de drept.
Montesquieu arata ca pentru ca sa nu se poate abuza de putere l ucrurile trebuie organizate in asa fel incit
 puterea sa opreasca
opreasca puterea.De
puterea.De aceea cele trei puteri
puteri sint gindite de asa natura incit ele,
ele, pe de o parte
parte sa
exercite anumite atributii specifice,iar pe de alta parte, sa colaboreze si sa se controleze reciproc.Acest
reciproc.Acest
 principiu atit de vechi
vechi ramine actual
actual si in prezent.Asa
prezent.Asa bunaoara,
bunaoara, art.6 din Constitutia
Constitutia Republicii moldova
moldova
in vigoare este intitulat: ‚Separatia si colaborarea puterilor’.
3.Estimaţi realizarea practică a principiului separării şi colaborării puterilor în statul nostru la
etapa contemporană.
Pentru edictarea legilor
legilor ce constituie o putere destinata anume acestui
acestui scop,scopului separarii
separarii
 puterilor, se constituie
constituie organe distincte,
distincte, acestea fiind organele legislative. Pentru
Pentru executare,
executare, pentru
traducerea in viata a hotaririlor puterii legislative se constituie organele executive in care intra s eful
statului,seful guvernului si guvernul.Pentru rezolvarea conflictelor ce apar in societate si pentru
55
asigurarea respectarii
respectarii legilor restabilirea
r estabilirea ordinii de drept de asemenea
asemenea se constituie organe
distincte,numite organe jurisdictionale sau juridice.Separatia puterilor constituie o trasatura definitorie
majora a statului de drept fiind principalul mecanism
mecanism de evitare a concentrarii puterii in miinile unui
singur detinator, principala garantie a drepturilor si a libertatilor indi viduale.

Test nr. 46

1.Vinovăţia-
1.Vinovăţia- temei al răspunderii juridice
1.Distingeţi condiţiile (temeiurile) răspunderii juridice.
Cercetarea ştiinţifică a dus la concluzia că
răspunderea juridică se poate declanşa numai in cazul in
care: se constată o conduită ilicită; este vorba des pre
 pre
vinovăţia celui in cauză; există o legătură cauzală intre
faptă şi rezultat.
Analizandu-se diferite puncte de vedere, s-a ajuns la
concluzia că pentru survenirea oricărui tip de răspundere
 juridică sunt necesare următoarele condiţii:
condiţii:
- fapta ilicită, f iind
iind aspectul cel mai constant, ca
trăsătură a faptului juridic ce constituie fundamental răspunderii juridice.
2.Determinaţi natura vinovăţiei şi modalităţile acesteia.

3.Estimaţi legătura vinovăţiei cu alte condiţii ale răspunderii juridice.

2.Importanţa teoretică şi practică a principiilor dreptului

2.1.Distingeţi principiile dreptului şi importanţa lor.
-Principiul legalitatii sau asigurarii bazelor legale de functionare a statului.Acest principiu sta la baza unui
stat democratic si de drept.
-Principiul libertatii si egalitatii.
-Principiul responsabilitatii.Cuvintul responsabilitate
responsabilitate presupune obligatia de a efectua un lucru de a
raspunde de a da socoteala de ceva .
-Principiul echitatii si justitiei.
-Principiul democratismului.Intr-un
democratismului.Intr-un stat democratic si de drept acest principiu strabate si trece ca un fir
rosu prin tot sistemul dreptului.
Facind o generalizare a principiilor fundamentale
fundamentale ale dreptului, se impune concluzia
concluzia ca ele ramin intr-un
spatiu izolat,ele nu exista in mod abstract fara legatura cu reglementarile
reglementarile din ramurile de drept.Pentru
cunoasterea unui sistem de drept trebuie sa se porneasca de la modul reflectarii principiilor lui generale in
acest sistem. Prin urmare principiile generale ale dreptului sonstituie in fundament
fundament pentru intreaga
reglementare
reglementare juridica.
2.2.Determinaţi categoriile principale ale principiilor dreptului şi interacţiunea acestora .
Referindune la clasificarea
clasificarea principiilor dreptului putem mentiona ca in lit eratura juridica nu exista o
opinie unitara in acest sens.Unii autori, acestia fiind in majoritate considera ca intregul
intregul sistem de principii
ale dreptului poate fi divizat in doua grupe:a)principiile generalesi
generalesi b)principiile ramurale. Exista si o alta
 parere mai
mai rar intilnita pe care
care o impartasim
impartasim si o dezvoltam
dezvoltam conform careia
careia toate principiile
principiile dreptului pot
fi divizate in teri grupe si anume:
-principiile fundamentale, sau generale
-principiile ramurale
-principiile interramurale
interramurale
Evident frontiera intre aceste 3 principii este elastica,penetrabila in sensul ca ele se interpatrund, se
completeaza
completeaza si se sprijina reciproc.
2.3.Estimaţi rolul principiilor dreptului în cazul aplicării dreptului şi soluţionării problemelor în
cazul depistării unor lacune în drept .

Test nr. 47
1.Ideologia (principiile) aplicarii dreptului
1. Definiţi aplicarea ca formă specială de realizare a dreptului.

56
Aplicarea normelor juridice –  o o forma speciala de realizare a dreptului ce consta in activitatea organelor
competente care confo
conform
rm unei proceduri speciale emit acte de aplicare, ce la rindul lor duc la aparitia,
modificarea, stingerea sau confirmarea raporturilor juridice.
2.Determinaţi principiile ce caracterizează aplicarea
aplicarea dreptului.
-actul de aplicare a dr este temeiul juridic al aparitiei,modificarii
aparitiei,modificarii sau stingerii unui raport juridic
-actele de aplicare au un caracter concret, individual referinduse la o situatie de fapt.
-subordonarea actelor
actelor de aplicare a dr fata de actele normative este o expresie a principiului legalitatii.
3.Estimaţi interacţiunea actelor aplicative ale autorităţilor publice ale Republicii Moldova cu
actele
actele normati v ju r idi ce.
ce.

2Tipuri istorice de stat şi drept

1.Identificaţi necesitatea determinării tipurilor istorice de stat şi drept 

2.Determinaţi criteriile de tipizare a statelor şi sistemelor de drept şi principalele tipuri istorice de

stat şi drept.

3.Estimaţi conceptul marxist (conceptul formaţiunii social - economice

economice)) pr ivi nd ti puri le istor
istor ice
de stat şi drept.
Karl Marx scria ca „orice activitate nemijlocit sociala sau colectiva executata pe o scara mai mare are mai
mult sau mai putin nevoie de o dirijare care sa asigure armonizarea activitatilor individuale si sa
indeplineasca functiile generale care rezulta din mishcarea intregului organism productiv, spre deosebire
de mishcarea organelor sale independente‖.

Test nr. 48
1.Dreptul
1.Dreptul şi morala.
morala.
1. Distingeţi trăsăturile comune şi deosebirile dreptului şi moralei.
Trasaturi comune:
comune: si unul si alta sint produse ale vietii sociale, sint discipline cu caracter normativ care
 pretind in mod egal
egal sa stabileasca
stabileasca un ansamblu
ansamblu de de precepte
precepte destinate
destinate sa regleze
regleze demnitatea
demnitatea umana.
umana.
Deosebiri: domeniul moralei este mai vast decit cel al dreptului, morala este mai exigenta decit dreptul,
morala si dreptul nu au aceleasi
aceleasi sanctiuni.
2.Determinaţi coraportul dreptului şi moralei şi conceptele ce s -  au conturat pe problema dată.
au
Dreptul nu poate fi conceput in afara moralei.Tocmai
moralei.Tocmai caracterul moral si confera dreptului vitalitatea de
care are nevoie. Obiceiurile
Obiceiurile si legile in care se concretizeaza
concretizeaza normele dreptului se inspira necontenit din
conceptiile morale ale societatii si se fasoneaza prin modul lor de i ndrumare si de aplicare dupa progresul
sau regresul ce se manifesta in conceptia morala dominanta intr-un anumit moment si intr-un anumit
mediu social
3.Estimaţi influenţa reciprocă a dreptului şi moralei la etapa contemporană.

2.Probleme teoretice şi practice ale legiferării.

1.Definiţi legiferarea şi principiile ei.
Procesul de legiferare este un proces dinamic destinat transformarii permanente
permanente a actelor, in scopul
 perfectionarii reglementarii
reglementarii relatiilor sociale existente
existente si a reglementarii
reglementarii relatiilor
relatiilor sociale noi destinate
destinate
reglementarii
reglementarii juridice.
Principiile: legalitatii, democratismului, profesionalismului, planificarii, publicitatii.
2.Determinaţi etapele procesului de legiferare.
Importanta procesului de legiferare presupune si determina existenta unei proceduri complexe,
complexe, formata
din mai multe etape. 1etapa:initiativa legislativa,2 etapa:pregatireaproiectului
etapa:pregatireaproiectului de lege,3etapa:discutarea
lege,3etapa:discutarea
 proiectului de lege,4
lege,4 etapa:adoptarea
etapa:adoptarea si intarirea
intarirea proiectului de lege, 5 etapa:semnare
etapa:semnareaa si publicarea
publicarea
actelor normative.
3.Estimaţi rolul Preşedintelui Republicii Moldova în procesul legiferării.

Test nr. 49
57
 1.Probleme esenţiale ale răspunderii juridice.
juridice.
1.Destingeţi responsabilitatea şi răspunderea juridică.
Raspunderea juridica-una din formele responsabilitatii sociale. Responsabilitartea nu semnifica doar
 pedeapsa, dar
dar si necesitatea
necesitatea de a constientiza
constientiza si respecta
respecta prevederile
prevederile legale,normele
legale,normele in general.
Responsabilitatea se asigura,
asigura, de regula prin convingere, iar in caz de necesitate si prin constringere
2.Analizaţi principiile răspunderii juridice.
-Principiul legalitatii raspunderii juridice-raspunderea
juridice-raspunderea juridica are temei numai incalcarea prevederilor

3.Estimaţi formele răspunderii juridice.

2.Puterea şi normele sociale din societatea prestatală (primitivă)

1.Caracterizaţi puterea din societatea prestatală şi specificul ei.
2. Generalizaţi normele sociale din societatea prestatală.
3. Estima  ţi transformările calitative
calitative din cadrul societăţii prestatale
prestatale care au determinat apariţia
apariţia
societăţii ce cunoaşte statul şi dreptul.

Test nr. 50
1.Teoria generală a dreptului în sistemul ştiinţelor.
1.Identifcaţi ştiinţa şi trăsăturile distinctive ale ştiinţelor î n general şi ale ştiinţelor juridice în
special.
2.Generalizaţi criteriile de clasificare a ştiinţelor, în general, şi a celor juridice în special.
3.Argumentaţi necesitatea studierii teoriei generale a dreptului pentru un viitor jurist şi rolu l
acesteia în studiul celorlalte ştiinţe juridice.

2.Formele răspunderii juridice.

1. Identificaţi răspunderea juridicăşi principiile ei 
Raspunderea juridica-un
juridica-un raport juridic de constringere, statornicit de lege intre autorul incalcarii normelor
 juridice si stat, reprezentant
reprezentant prin
prin structurile sale. Continutul acestui
acestui raport consta in dreptul de a trage
trage la
raspundere [ersoana vinovata care a incalcat norma de drept, aplicind sanctiunea prevazuta de norma
incalcata si in obligatia faptuitorului de a raspunde pentru fapta sa si de a se supune sanctiunii aplicate, in
vederea restabilirii ordinii de drept.
Principii: principiul legalitatii raspunderii
r aspunderii juridice,raspunderii
juridice,raspunderii pentru fapte savirsite cu
vinovatie,raspunderii
vinovatie,raspunderii personale, prezumtiei nevinovatiei,justetei
nevinovatiei,justetei sanctiunii,operativitatii
sanctiunii,operativitatii
raspunderii,obligativitatii
raspunderii,obligativitatii tragerii la raspundere juridica.
2. Caracterizaţi formele răspunderii juridice. Dintre cele mai conturate si mai frecvente forme ale
raspunderii juridice sunt considerate a fi: a. Raspunderea penala: Reprezinta raportul juridic
penal care ia nastere in urma savarsirii infractiunii. b. Raspunderea
Raspunderea civila: este o forma a
raspunderii juridice care consta intr-un raport de obligate in temeiul caruia o persoana este
indatorata sa repare prejudicial cauzat altuia prin fapta sa ori, in cazurile prevazute de lege,
prejudiciul pentru care este raspunzatoare. c. Raspunderea contraventionala (sau
administrativa)
 Art. 1 al legii nr. 32/1968
32/1968 defineste contraventia
contraventia ca fiind: :"fapta
:"fapta savarsita cu vinovatie, care
prezinta un grad de pericol social mai redus decat infractiunea si este prevazuta si sanctionata
ca atare prin legi, decrete sau alte acte normative ale organelor aratate in legea de fata". d.
Raspunderea disciplinara este o institutie specifica dreptului muncii
si consta in sanctionarea faptelor prin care o persoana incadrata in munca incalca obligatiile
asumate prin contractul de munca.
3. Estimaţi subiecţii răspunderii
răspunderii juridice .
Subiecţii răspunderii juridice sunt:
Persoana fizică - poartă răspunderea
răspunderea faptei sale
sale dacă
dacă are responsabilita
responsabilitatete juridică.
juridică. Capacitate
Capacitateaa de a
răspunde exprimă aptitudinea de a da seamă pentru fapta ilicităsăvârşită
ilicită săvârşită şi de a suporta toate consecinţele
58
 juridice decurgând
decurgând din ea. Capacitatea
Capacitatea de a răspun
răspunde
de este o formă
formă specifică
specifică a capacităţii
capacităţii juridice
juridice şi nu se
confundă cu o anumită capacitate determinată dintr -o ramură de drept.
Persoana juridică - răspunde pentru faptele persoanelor fizice care o compun în cazul acelor fapte
săvârşite de acestea din urmă în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul. Faptele ilicite
ale conducerii persoanei juridice sunt considerate fapte ale însăşi acestei organizaţii colective, iar, în
consecinţă, răspunderea va fi pentru fapta proprie, în timp ce faptele ilicite ale celorlalţi membri ai acesteia
antrenează doar răspunderea pentru fapta altuia.

59