CUPRINS

Introducere
Clasa întîi de moştenitori legali
 Clasa a doua de moştenitori legali
 Clasa a treia de moştenitori legali
 Clasa a patra de moştenitori legali
Clasa a cincea de moştenitori legal
Practica judecătorească
Concluzie
 INTRODUCERE

 Moştenirea este considerată una dintre cele mai importante instituţii ale
dreptului civil, ea fiind indisolubil legată de formele de proprietate.
Noua reglementare din materie succesorală instituie cinci clase de
moștenitori legali. Ierarhizarea claselor de moștenitori este construită tot în
baza gradului de rudenie a moștenitorilor cu de cujus. Pentru a asigura
aplicarea eficientă a normelor juridice ce reglementează succesiunea legală,
legiuitorul a prevăzut expres ordinea claselor de moștenitori legali și modul în
care acestea sunt chemate la moștenire.
Potrivit art. 2178 CC RM, clasele de moștenitori sunt chemate să culeagă
moștenirea numai câte una, în ordinea stabilită de Codul civil, începând cu
clasa întâi.
Astfel, în cazul în care nu există moştenitori din clasa întâi, legea cheamă
la moştenire clasa a doua de moştenitori, iar dacă nu există moștenitori de
clasa a doua, vor fi chemați la moștenire cei din clasa a treia ș.a.m.d. De
menționat că inexistența moștenitorilor dintr-o clasă anume chemată la
moștenire prioritar, trebuie înțeleasă în sensul decăderii tuturor succesibililor
din clasa respectivă din dreptul la moștenire.
 CLASA ÎNTÎI DE MOȘTENITORI LEGALI

 Conform alin. (1) art. 2178 CC din clasa întîi de moştenitori legali fac parte descendenţii
defunctului:fiii şi fiicele, la fel şi cei născuţi vii după decesul lui, precum şi cei înfiaţi, nepoți,
strănepoți etc.
 Descendenți sunt copiii defunctului și urmașii lor în linie dreaptă la nesfîrșit, indiferent că sunt
rezultați din căsătorie sau din afara acesteia . Legislația familiei include în categoria descendenţilor
şi pe înfiaţi. Prin înfiere sau adopţie, copilul care este lipsit de părinţi sau de o îngrijire
corespunzătoare este primit în familia adoptatorului, unde urmează a fi crescut ca un copil firesc al
acestora.
Astfel, din categoria descendenţilor, fac parte: copiii din căsătoria celui ce lasă moştenirea,
inclusiv copilul conceput în momentul deschiderii moştenirii, dacă se va naşte viu, indiferent de
faptul că ulterior a decedat şi indiferent de termenul în care s-a aflat în viaţă; copiii celui ce lasă
moştenirea din afara căsătoriei, dacă în privinţa lor este stabilită paternitatea, în condiţiile legii;
copiii înfiaţi, în conformitate cu legea; descendenții copiilor celui ce a lăsat moștenirea fără limită
de grad.
Descendenţii pot culege moştenirea în nume propriu sau prin reprezentare. Ca regulă generală
sunt chemați a culege moștenirea descendenții cu grad de rudenie cel mai apropiat în detrimentul
descendenților aflați în relații de rudenie cu defunctul prin intermediul celor dintâi. Moştenitorii de
clasa întâi pot avea calitate de moştenitori rezervatari, dacă la data deschiderii moştenirii defunctul
avea față de respectivii moștenitori o obligație de întreținere conform Codului familiei.
 CLASA A DOUA DE MOŞTENITORI LEGALI

 Dacă cel ce lasă moştenirea nu are moştenitori de clasa întâi, la moştenire vin moştenitori
din clasa a doua.
Conform alin. (1) art. 2179 CC din clasa a doua de moştenitori legali fac parte părinţii
defunctului şi descendenţii acestora.
Consider necesar de menționat faptul că în reglementarea anterioară, părinții
defunctului făceau parte din prima clasă de moștenitori. Clasa a doua de moștenitori a fost
apreciată ca fiind una mixtă, deoarece la moștenire sunt chemați nu doar părinții defunctului
(ascendenți privilegiați), ci și frații și surorile lui de cujus (colaterali privilegiați).
Dacă părinții sunt rude de gradul întâi cu defunctul, atunci colateralii sunt rude de
gradul doi din cauza existenței ascendentului comun. Pentru a putea identifica regimul
juridic al acestei clase de moștenitori, este necesar a determina înțelesul noțiunilor de
ascendenți (ascendenți privilegiați) și pe cea de colaterali (colaterali privilegiați).
Ascendenții, în general, sunt rude în linie directă care face parte dintr-o generație
anterioară. În această categorie de rude intră prinții, buneii, străbuneii etc. Dintre toți
ascendenții, legiuitorul îi atribuie doar pe părinții defunctului la clasa a doua de moștenitori
legali.
Deci, părinții lui de cujus, venind la moștenire, înlătură alte categorii mai îndepărtate de
ascendenți (bunei, străbunei). Din acest considerent, părinții au fost denumiți ascendenți
privilegiați.
  Colateralii sunt persoanele aflate în relații de rudenie cu
cel ce lasă moștenirea pe linia unui ascendent comun. Din
această categorie fac parte frații și surorile, verii primari etc.
În clasa a doua de moștenitori, legiuitorul i-a plasat
doar pe frați și surori (descendenții părinților defunctului),
ceilalți colaterali făcând parte din clasele mai îndepărtate de
moștenitori. Din cauza înlăturării de la moștenire a
colateralilor mai îndepărtați, frații și surorile defunctului
mai sunt numiți colaterali privilegiați .
Părinții lui de cujus pot veni la moștenire doar în nume
propriu, spre deosebire de colateralii privilegiați, care pot
veni la moștenire și prin reprezentare.
CLASA A TREIA DE MOȘTENITORI LEGALI

 În lipsa moștenitorilor din clasele întâi și doi, vor fi chemați la

moștenire succesorii din clasa a treia.
 Conform alin. (1) art. 2180 CC din clasa a treia de moştenitori
legali fac parte bunicii şi bunicile defunctului şi descendenţii
acestora.
În raport cu cel ce lasă moștenirea, bunicii sunt ascendenți
ordinari, care vor putea moșteni doar în lipsa descendenților sau a
ascendenților privilegiați. Dacă în momentul deschiderii moștenirii
bunicul și bunica sunt în viață, moștenesc numai ei, în cote
succesorale egale. Dacă însă unul dintre bunicii dintr-o pereche
este decedat în momentul deschiderii succesiunii, locul bunicului
(buncii) decedat(e) este ocupat de descendenții acestuia.
CLASA A PATRA DE MOŞTENITORI LEGALI

 Din clasa a patra de moștenitori legali fac parte străbunicii

defunctului și descendenții acestora conform art. 2181 alin. (1) CC al
RM. Străbunicii sunt, la fel ca și bunicii, ascendenți ordinari.
Descendenții acestora în raport cu defunctul vor fi colaterali
ordinari. Potrivit art. 2181 alin. (1) CC al RM, dacă în momentul
deschiderii moștenirii străbunicul și/sau străbunica sunt în viață,
moștenesc numai ei. Dacă sunt mai mulți străbunei în viață, aceștia
vor moșteni în cote succesorale egale, indiferent de faptul dacă
aparțin aceleiași linii sau liniilor diferite.
În cazul în care, în momentul deschiderii moștenirii, străbunicii și
străbunicele nu sunt în viață, va moșteni acela dintre descendenții
străbunicilor care se află într-un grad de rudenie mai apropiat cu
defunctul. În cazul existenței mai multor persoane cu același grad de
rudenie, acestea vor moșteni în cote succesorale egale.
 CLASA A CINCEA DE MOȘTENITORI LEGALI

 Din clasa a cincea de moștenitori legali fac parte strămoșii mai îndepărtați ai
defunctului și descendenții acestora.
Legiuitorul a instituit a cincea clasă de moștenitori legali dând posibilitate
rudelor mai îndepărtate ai lui de cujus să vină la moștenire. Cercul rudelor mai
îndepărtate trebuie raportat la clasa a patra de moștenitori.
Deci, din această ultimă clasă vor face parte străstrăbunicii (părinții
străbunicilor), iar în caz că nici unul dintre străstrăbunici nu este în viață în
momentul deschiderii succesiunii, fapt ce este aproape regulă în asemenea situație,
vor veni la moștenire descendentul acestora care se află într-un grad de rudenie
mai apropiat cu defunctul.
Dacă sunt mai multe persoane ce se află în același grad de rudenie, acestea vor
moșteni în cote egale. În prezent, soțul supraviețuitor nu mai este plasat de
legiutior în cadrul primei clase de moștenitori legali, acestuia i se păstrează
calitatea de moștenitor legal, însă cu un statut special. Excluderea soțului
supraviețuitor din clasele de moștenitori legali s-a făcut din rațiuni morale și
practice, legiuitorul, optând pentru organizarea claselor de moștenitori pe baza
relațiilor de rudenie.
 PRACTICA JUDECĂTOREASCĂ

 La 19 septembrie 2013, Sturza Lilia a înaintat o cerere de chemare în judecată împotriva Ludmilei
Comanac cu privire la anularea certificatelor de moştenitor legal nr. 3473 din 18 septembrie 2012 pe
averea succesorală.
În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că în anul 1983 părinţii acesteia Dodon Ion şi Sturza
Alexandra au început să convieţuiască, iar prin hotărârea Judecătoriei Călăraşi din 13 iunie 2013 s-a
constatat că Dodon Ion este tatăl acesteia. Mai indică reclamanta că la 17 martie 2012 Dodon Ion a
decedat subit, în urma acestuia rămânând averea succesorală formată din garaj şi apartament.
Susţine reclamanta că motivul adresării în instanţă este faptul că pârâta, care este şi mătuşa sa,
fără a o anunţa, ducând în eroare notarul, a înaintat acestuia o declaraţie de acceptare a succesiunii şi a
obţinut certificatele de moştenitor legal contestate. Consideră reclamanta că prin acţiunile pârâtei i-au
fost încălcate drepturile de moştenitor, fiind lipsită de dreptul de a primi moştenirea rămasă după
decesul tatălui său, iar pârâta intenţionează să înstrăineze imobilele primite.
Prin hotărârea Judecătoriei Străşeni din 21 octombrie 2013 acţiunea a fost admisă. La data de 22
noiembrie 2013, Comanac Liudmila a contestat cu apel hotărârea primei instanţe, solicitând casarea
acesteia, cu pronunţarea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 martie 2014, apelul declarat de Comanac Liudmila a fost
admis şi s-a casat hotărârea Judecătoriei Străşeni din 21 octombrie 2013 de admitere a acţiunii.
La 26 mai 2014, Sturza Lilia a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând
admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel ca fiind neîtemeiată şi ilegală şi menţinerea
hotărârii primei instanţe.
 În motivarea recursului recurenta a indicat că cu decizia menţionată nu este de acord, deoarece
potrivit legii moştenirea legală intervine în cazul în care, cel care a lăsat moştenirea nu a lăsat nici
un testament, a fost declarată nulitatea testamentului, succesorul testamentar este codecedat sau
comorient cu testatorul sau succesorul testamentar este nedemn.
În special, indică recurenta că s-a adresat şi către notar cu solicitarea de a deschide dosar de
moştenire după decesul tatălui său, potrivit hotărârii judecătoreşti prin care s-a constatat că
defunctul Dodon Ion Nichita este tatăl său.
Mai indică recurenta că prin răspunsul notarului, nr. 24 din 04 aprilie 2014 i s-a explicat că nu a
respectat condiţiile legale privind acceptarea succesiunii.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al
Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de Sturza Lilia întemeiat şi care urmează a fi
admis, casată decizia instanţei de apel şi menţinută hotărârea primei instanţe.
Astfel, după cum rezultă din materialele cauzei, Sturza Lilia a înaintat o cerere de chemare în
judecată împotriva Ludmilei Comanac cu privire la anularea certificatelor de moştenitor legal
Potrivit certificatului de deces 20 decembrie 2012, Dodon Ion, născut la 29 decembrie 1951 a
decedat la data de 27 martie 2012. La data de 04 mai 2012 Comanac Liudmila, care este sora
defunctului Dodon Ion, a depus la notar o declaraţie de acceptare a succesiunii, fapt confirmat prin
informaţia cu privire la dosarul succesoral deschis, oferită de notarul Goncearuc Galina.
Potrivit avizului cu privire la anularea, rectificarea şi/sau completarea actului de stare civilă din
23 iulie 2013, emis în temeiul hotărârii Judecătoriei Călăraşi nr.2-613/13 din 13 iunie 2013, în
certificatul de naştere al Liliei Sturz, eliberat de OSC Călăraşi la 23 iulie 2013 a fost completat la
rubrica tata cu numele şi patronimicul „Dodon Ion”.
 Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie
analizând argumentele invocate în recurs prin prisma materialelor cauzei, coraportate la
prevederile legale aplicabile speţei, expune următoarea concluzie.
Potrivit art. 1432 CC, moştenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice
decedate (cel ce a lăsat moştenirea) către succesorii săi. Moştenirea este o transmisiune de
drepturi pentru cauză de moarte, universală, unitară şi indivizibilă. Moştenirea are loc
conform testamentului (succesiune testamentară) şi în temeiul legii (succesiune legală).
La rândul său, art. 1440 alin (1) şi (2) CC, statuează că, succesiunea se deschide în urma
decesului persoanei fizice sau declarării morţii ei de către instanţa de judecată. Momentul
deschiderii succesiunii se consideră cel al decesului persoanei care a lăsat moştenirea sau data
rămînerii definitive a hotărîrii judecătoreşti privind declararea morţii lui.
Articolul 1500 alin. (1) lit. a) şi b) Cod civil stipulează că, în cazul succesiunii legale,
moştenitori cu drept de cotă egală sînt:
de clasa I – descendenţii (fiii şi fiicele celui ce a lăsat moştenirea, la fel şi cei născuţi vii după
decesul lui, precum şi cei înfiaţi), soţul supravieţuitor şi ascendenţii privilegiaţi (părinţii,
înfietorii) celui ce a lăsat moştenirea; ( cauza a avut loc în 2012, astfel erau în vigoare
prevederile de până la modificări)
b) de clasa a II-a – colateralii privilegiaţi (fraţii şi surorile) şi ascendenţii ordinari (bunicii,
atît din partea tatălui, cît şi din partea mamei) ai celui ce a lăsat moştenirea;
 Conform prevederilor art. 1501 Cod civil, moştenitorii de clasă posterioară sînt chemaţi la
succesiune legală numai dacă lipsesc moştenitori din clasele precedente sau dacă aceştia nu
acceptă ori refuză succesiunea. Ei sânt chemaţi la succesiune şi în cazul în care toţi
moştenitorii de clasele precedente au fost decăzuţi din dreptul la succesiune.
Cu referire la acest aspect, Colegiul menţionează că potrivit art.1516 alin. (3) Cod civil,
succesiunea se consideră acceptată când moştenitorul depune la notarul de la locul deschiderii
succesiunii o declaraţie de acceptare a succesiunii sau intră în posesiunea patrimoniului
succesoral, iar art. 1517 stipulează că termenul de acceptare a succesiunii este de 6 luni de la
data deschiderii ei.
Potrivit materialelor cauzei, s-a stabilit cu certitudine că în temeiul hotărârii Judecătoriei
Călăraşi nr.2-613/13 din 13 iunie 2013, în certificatul de naştere al Liliei Sturza a fost
completat la rubrica tata cu numele şi patronimicul „Dodon Ion”, conform avizului cu privire
la anularea, rectificarea şi/sau completarea actului de stare civilă, eliberat de OSC Călăraşi la
23 iulie 2013. În contextul celor indicate, Colegiul reţine că, certificatul de moştenitor legal nr.
3478 din 18 septembrie 2012 şi certificatul de moştenitor legal nr. 3851 din 18 octombrie 2012
eliberate pe numele lui Comanac Liudmila, asupra averii succesorale rămase după decesul lui
Dodon Ion, urmează a fi anulate, cu recunoaşterea lui Sturza Lilia ca moştenitor legal după
decesul acestuia.

http://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=12935
 CONCLUZIE

În concluzie observăm faptul că la etapa actuală, prin

bogăția și complexitatea problematicii sale, materia
dreptului succesoral național continuă să fie o
provocare pentru juriști. În acest context, analizând
și practica judecătorească, în lumina Legii de
modernizare a Codului civil și a altor acte conexe din
1 martie 2019, dispozițiile în materie de moștenire au
îmbunătățit cadrul juridic general, dar au creat și
dispute juridice pe măsură.