Sunteți pe pagina 1din 29

Subiecte TGD-sesiune feb 2011 1. Stiintele juridice de ramura tiinele juridice de ramura- studiaz fenomenele particulare juridice.

Criteriile principale n funcie de care sunt organizate i departajate ramurile dreptului i implicit tiinele acestor ramuri sunt:obiectul de reglementare i metode de reglementare, Existenta ramurilor dreptului i tiinelor acestor ramuri nu exclude existena unui sistem unitar al dreptului reprezint totalitatea normelor i instituiilor juridice din cadrul dreptului unui stat!. "amur de drept este un grup de norme juridice legate ntre ele ce reglementeaz o categorie de relaii sociale pe baza aceleiai metode de reglementare i a unor principii comune. 2.Stiintele juridice ajutatoare tiinele ajuttoare sau participative - sunt indispensabile cunoaterii i aplicrii unor fenomene de drept. #olosesc de regul metode specifice de cercetare. $eoria general a dreptului elaboreaz intrumente eseniale prin care dreptul e g%ndit. Ex. norma juridic. Elaborarea acestor instrumente se realizeaz plec%nd de la informaiile furnizate de tiinele ramurii de drept i tiine istorice. $eoria general a dreptului cuprinde setul comceptual prin care tiina dreptului explica realitatea juridic. $&' studiaz fenomenul juridic din ( perspecti)e: a. ea filo!ofica- c%nd ncearc s explice necesitatea i posibilitatea dreptului. b. ea stiintifica-cand ncearc s explice cauzele fenomenului juridic precum i fenomenul juridic n sine. ". #etodolo$ia-metode de cercetare stiintifica #etodolo$ia% &tiina despre metoda. Def' #etodolo$ia poate fi definit ca fiind sistemul celor mai generale principii de in)estigaii deduse din sistemul celor mai generale legi obiecti)e. (oiunea de metodolo$ie juridic *etodologia dreptului poate fi pri)it ca o tiin despre tiin dreptului sau filozofia dreptului. *etodologia juridica- un sistem de factori de relati) in)arianta ntr-un numr suficient de mare de metode, factor ce au ca obiect raporturile, legturile, relaiile ce se stabilesc ntre diferite metode n procesul cunoaterii fenomenului juridice #etodele cercetrii &tiinifice ale dreptului' lo$ica) comparativa) istorica) sociolo$ica) cantitative

*. #etoda comparativa Comparaia este o operaie ce urmrete constatarea unor elemente identice sau di)ergente+ contrare la ( sau mai multe fenomene. Compararea sistemului de drept, a instituiilor de drept n cadrul acestor sisteme contribuiau la studierea fenomenului juridic. *etoda comparati) este folosit cu precdere ncep%nd cu sec al ,,-lea i anume reguli de aplicare: a.se compar numai ceea ce este comparabil -sistemul de drept ce se compar trebuie s aparin aceluiai sistem de drept -institutiile de drept comparate nu trebuie s fie opuse pentru a fi e)ideniate at%t asemnrile c%t i deosebirile b. termenii supu&i comparaiei trebuie s fie considerai +n cone,iunile lor reale +n conte,tul cultural &i social-politic din care au re!ultat. c. trebuie s se in cont nu doar de sensul iniial al normei ci &i de evoluia acestuia +n timp #olosind metoda de comparati)e, ne ajut la construirea tipologiei juridice, a clasificrii n drept ceea ce poate mbunti procesul de reciferare. -. #etoda istorica #iecare lege exprima necesiti reale ale )ieii ntr-o anumit perioad istoric. E)oluia istoric a dreptului urmeaz n general e)oluia societii, n special cea a statului. -numite instituii juridice tradiionale se pot transmite de la o etap istoric la alta, acestea ar purta numele de reziduri tradiionale .'e asemenea ideile i instituiile juridice se pot transimte de la un popor la altul, acest fenomen numindu-se contaminare juridic. .entru a explica lumea istoria folosete metoda inferenei se stabilesc ade)ruri indi)iduale necunoscute plec%ndu-se de la ade)ruri general cunoscute!. -pel%nd la metoda istoric $&' opereaz cu noiuni tip de drept, bazin de ci)ilizaie juridic, apariia i dez)oltarea statului, influenarea, apariia i dez)oltarea dreptului. .. #etoda sociolo$ica 'reptul este o tiin social, n consecin toate fenomenele juridice sunt fenomene sociale reciproca nu )alabil. 'ei romanii afirmau c acolo unde exist societate exist i drept aceast afirmaie, e considerate azi depit oarecum apreciindu-se c nu orice societate poate creea drept ci doar societatea organizat sub forma statului. /ociologia )a aduce cam la 011 de ani de la apariia codului ci)il francez o nou )iziune a dreptului pe care l )a defini ca un fact social i pe care l )a obliga s in pasul cu e)oluia societii. /ocietatea sociologic a dreptului scoate n e)iden: a. /enomene juridice primare-care se confunda cu dreptul legile, acti)itatea judectoreasc2

b. /enomene juridice secundare-in care aspectul juridic este mai puin e)ident fa de cel social responsabilitatea!. .rin intermediul metodei sociologice, cunoaterea dreptului se mbogete n unele domenii al poziiei subiectului fa de reglementrile juridice, al cercetrii cauzelor concrete de nclcare a dreptului, cercetarea sociologic a dreptului i )a fi util inclusi)e legiuitorului pentru c astfel acesta )a afla rezultatul propriei creaii! 0. #etode cantitative #1T2D131 4(T5T4T561 7 au aprut i s-au dez)oltat ca urmare a necesitii introducerii calculatoarelor n domeniul dreptului, a informatizrii dreptului.Cercetrile de informatic juridic sunt orientate spre: a. 1laborarea &i sistemati!area le$islaiei b. 1videna le$islativ c. 1videna criminolo$ica .entru moment dei calculatorul ajuta foarte mult dreptul nu se pune probabilitatea nlocuirii judectorului cu calculatorul. 3. -cceptiunile notiunii de drept Cu)antul drept pro)ine de la cu)antul latinesc 4directus5care inseamna drept sau dreptul directiei."omanii foloseau insa termenul ius pentru e identifica dreptul. 1..rin drept pot sa inteleg stiinta dreptului, adica ansamblul de idei, notiuni, concepte si principii care explica dreptul si prin care dreptul poate fi gandit. 2.'reptul este in acelasi timp o te6nica si o arta.'teptul este te6nica pentru ca normeaza acti)itatea umana si este o arta pentru ca reprezinta un ansamblu de mijloace pe care di)ersele autoritati ale statului sau cei care aplica dreptul le intrebuinteaza pentru a crea sau dupa caz pentru a aplica dreptul.7iciodata insa arta dreptului nu trebuie sa fie despartita de stiinta dreptului. ".'reptul este in acelasi timp o necesitate si o libertate.7ecesitatea dreptului rezulta c6iar din scopurile statului, iar libertatea din scopurile fiintei umane. 8.'in drept se mai intelege dreptul obiecti). Dreptul obiectiv este o premise a e,istentei drepturilor si libertatilor fundamentale.Dreptul obiectiv repre!inta normele juridice create de un stat. -.Dreptul subiectiv repre!inta facultatea sau posibilitatea unui subiect de drept de a-si valorifica sau de a-si apara interesele fata de terti .9n aceasta acceptiune dreptul exprima aspectul de libertate.Cele mai importante drepturi subiecti)e ale omului sunt inscrise in declaratiile de drept ex: declaratia uni)ersala a drepturilor omului, pre)ederile constitutionale cu pri)ire la drepturile si libertatile fundamentale. ..Dreptul po!itiv repre!inta totalitatea normelor juridice in vi$oare intr-un stat.'reptul poziti) are urmatoarele trasaturi:-aplicabilitate imediata si continua2 -

obligati)itate2 - susceptibilitatea de a fi adus la indeplinire prin forta de constrangere a statului. 0.:aloarea morala cand cu)antul drept este folosit ca adjecti). 8. Dimensiunea istorica a dreptului #iind un produs al societatii, dreptul este determinat de e)olutia generala a societatii dar si de trasaturile specifice fiecarei etape din e)olutia unei societati..entru a afla raspunsul la dimensiunea istorica a dreptului trebuie raspuns la urmatoarele intrebari: 0.'reptul este o creatie exclusi)e a statului sau poate fi creat de oprice grup social; (.'reptul a aparut sau nu odata cu statul; <.Exista un drept natural anterior oricarei reguli de drept poziti); "omanii afirmau despre drept ca exista acolo unde exista si societate. =bi societas ibi jus!.'e asemenea romanii credeau si in )esnicia dreptului. /coala dreptului natural porneste de la conceptia lui -ristotel potri)it careia omul este un >oon .oliti?on animal social!si in consecinta din instinctual omului de a trai in societate apare si ne)oia creerii de norme juridice.@ugo &rotius-4'reptul natural reprezinta totalittatea principiilor pe care ratiunea le dicteaza pentru a satisface ne)oia naturala a omului pentru )iata sociala.-ceste principii erau urmatoarele: 0."espectarea a tot ce este al altuia. (."espectarea angajamentelor. <."epararea pagubelor pricinuite altora. 8..edeapsa ec6itabila. "eprezentantii scolii dreptului natural considerau aceste princpii ca fiind bazele dreptului natural iar dreptul natural ca fiind un drept )esnic natural al oricarui om si care ar trebui sa fie tiparit de dreptul poziti) dar nu ignorat de acesta .9deile scolii dreptului natural au fost rein)iate in timpul re)olutiei franceze dar si in secolul ,, in special dupa al 99-lea "azboi *ondial!.9n consecinta prin drept nu poate fi inteleasa orice regula de conduita pentru ca astfel nu asr mai exista nicio distinctie intre realitatea juridica si celelalte componente ale realitatii sociale. -sadar, dreptul ar reprezenta ne)oile unei colecti)itati constituite organizate! in forma politica.-stfel daca la inceputurile societatii umane primele forme de organizare coarda sau ceata!s-au datorat ne)oii oamenilor de a se apropia pentru a supra)ietui descoperirea uneltelor s.a.m.d.!a determinat aparitia primelor forme de organizare a societatii umane ginta, tribul!.&inta spre exemplu se caracteriza nu doar printr-o di)iziune naturala a muncii ci si prin domnia obiceiului cel mai )ec6i iz)or de drept. Arganizarea gentilica presupunea ca puterea sa apartina tuturor astfel ca nu exista nici forta de constrangere.-paritia statului si implicit aparitia fortei de constrangere au facut posibila si aparitia dreptului @egel!.9n concluzie orice

comunitate umana pe scara e)olutiei sale istorice )a crea un sistem de norme pentru a se apara de arbitrar pentru a-si apara propria existenta. Ba inceput aceste norme erau de diferite naturi fiind dificil daca nu c6iar imposibil a fi identificat doar caracterul lor juridic.cu atat mai mult cu cat la inceputuri nu exista un organ o autoritate!din afara colecti)itatii dar care sa exprime interesele colecti)itatii si care sa asigure obligati)itatea normelor.Cu timpul structurile de conducere ale societatii se desprind de restul colecti)itatii incepand a lua 6otarari fara a coinsulta restul populatiei dar pe care le impune acesteia si-n acest mod se poate explica aparitia statului, stat care )a stabili noi raporturi cu cetatenii sai. A parte din normele-obicei )or fi preluate si adaptate noilor cerinte ale statului de)enind norme juridice la acestea adaugandu-se normele noi-create de stat, asadar dreptul nu )a inlatura celelalte norme morale pe deoparte iar pe de alta parte dreptul se )a desprinde din normele morale si normele-obicei.9n alta ordine de idei plecandu-se de la ideea pluralismului juridic s-a considerat de o parte a doctrinei ca dreptul nu trebuie sa fie cautat doar la ni)elul unui stat ci si in orice alt grup social considerandu-se ca dreptul este un fenomen pluralist. *ajoritatea doctrinei considera insa ca aparitia statului a determinat si aparitia fortei coerciti)e forta de constrangere! a acestuia ceea ce da statului dreptul de a crea si de realiza norme juridice cu respectarea unor principii precum: ec6itatea, dreptatea, asigurarea progresului societatii si a drepturilor fundamentale a indi)idului.'in aceste considerente majoritatea doctrinei nu considera ca orice grup social nu poate crea drept dar apreciaza ca dreptul poate fi creat de organizatii suprastatale. 10. 9rimele le$iuiri 'reptul apare in Arientul -ntic: -4Codul lui @amurabi5 descoperit in 0C10 si dateaza din jurul anului 0111 9.@r si contine norme juridice, morale si religioase!2 -4Begile lui *anu5-cod de legi edictate de bra6mani cea mai superioara casta indiana!2 -4Codul lui *u5- a fost desoperita in C6ina2 .e continentul European: -4Begile lui BDcurg5 din /parta, dateaza din secolele ,-9, 9.@r -4Begile lui 'racon si /olon5, acestea fiind din secolele :9 9.@r. -4Begea celor douasprezece table5 -4Begea salica5-'ateaza din secolele :-:9 '.@r. 11. Dimensiunea sociala a dreptului /tiintele sociale primesc societatea ca un sDstem care e)olueaza in permanenta fiecare stiinta studiind un aspect al societatii umane."ealitatea juridica ca si celelalte componete ale realitatii sociale se afla in stransa dependenta cu toate componentele realitatii sociale inflentandu-se reciproc."ealitatea juridical cuprinde urmatoarele trei elemente: 0.Constiinta juridica (.'reptul

<.Ardinea de drept 0.Constiinta juridical reprezinta acele ne)oi ale societatii care se doresc a fi reglementate juridic si care in faza initiala trec prin constiinta legiuitorului.Constiinta juridical are un dublu rol: -receptor adica primeste+recepteaza ne)oile societatii, le ordoneaza si le supune unui examen )aloric axiologic!2 -tampon sta)ila!se interpune intre ne)oile receptate si realitatea normati)a. Constiinta juridical apare ca o premisa a dreptului.Constiinta juridical are doua componente: 9."ationala reprezentata de ideile juridice , 0.Componenta psi6ica (.'reptul are in acest context acceptiunea de ansamblu de reglementari si institutii juridice prin intermediul carora sunt exprimate ne)oile societatii care se doresc a fi reglementate. <.Ardinea de drept include raporturi si situatii juridice iar desfasurarea acestora in conformitate cu legea contureaza insasi ordinea de drept 0(. #actorii de configurare a dreptului- cadrul natural /tudierea factorilor de configurare a dreptului este determinata de faptul ca omul participa la )iata sociala iar acti)itatea acestuia este influentata de mediul natural.#actorii de configurare a dreptului influenteaza dreptul respecti)e progresul si e)olutia acestuia. 1. adrul natural-acesta influenteaza dreptul prin: -mediul geografic -factorii bilolgici -factorii fiziologici -factorii demografici *ediul geografic influenteaza in primul rand )iata economica care )a influenta )iata sociala fiind astfel influentata si )iata juridica."olul niciunuia din acesti factori nu trebuie sa fie exagerat./pre exemplu: exagerarea rolului factorilor biologici si demografici a determinat aparitia unor masuri de natura rasista.#actorii biologici pot sa aiba un rol benefic atunci cand spre exemplu se stabileste regimul juridic al unor produse sau substante sau cand se adopta masuri de protectie a mediului inconjurator.Cat pri)este factorii demografici statele pot lua masuri prin care fie sa sporeasca numarul populatiei fie sa diminueze numarul acesteia.'e asemenea a)and in )edere si cadrul natural legiuitorul stabileste regimul juridic aplicabil bunurilor.Elementele naturale care nu depind de )ointa omului pot determina aparitia, modificarea sau stingerea unui raport juridic..entru ca factorii naturali sa aiba si consecinte juridice este necesar ca efectele acestora sa fie corelate cu un interes social. 1". 1senta dreptului - presupune patrunderea in interiorul acestuia si descoperirea calitatii principale a dreptului.-ceasta calitate este calitatea juridical a )ointei si a interesului.-ceasta calitate determina aparitia normelor juridice si asigurarea unui ec6ilibru in relatiile interumane.9ndiferent de cum e)olueaza un sDstem de drept de-a lungul timpului,

in totdeauna aceasta calitate a dreptului)a framane nesc6imbata fara sa am )ointa juridical si interes, nu am drept!."olul )ointei are o dubla semnificatie: 0.:ointa generala care este determinata de majoritatea )ointelor indi)iduale si care )a incerca in permanenta sa se oficializeze )ointa indi)iduala care se manifesta in momentul aplicarii dreptului!.:ointa generala care )izeaza esenta dreptului este cea care incearca sa se situeze deasupra )ointelor indi)iduale. :ointa generala exprima )ointa si interesele generale ale gruparilor si ale structurilor sociale dintr-un stat.:ointa juridica este parte componenta a constiintei juridice prin intermediul acestei )ointe incercand a se stabili un etalon tipar de conduita!.-ceasta )ointa deosebeste dreptul de celelalte componente ale realitatii sociale, )ointa juridica fiind prezenta in toate normele juridice.:ointa juridica trebuie sa fie in concordanta cu interesele fundamentale ale societatii. 1*. /orma dreptului -reprezinta modul de exteriorizare a continului dreptului, in consecinta dreptul are o forma interna reprezentata de sistemul dreptului gruparea normelor juridice pe institutiisi ramuri de drept!si o forma externa: 0.'in punct de )edere al modalitatilor de exprimare a )ointei legiuitorului forma externa se traduce prin iz)oarele dreptului. (.'in punct de )edere al modalitatilor de sistematizare a dreptului, codificarea si incorporarea. <.'in punctul de )edere al modalitatilor de exprimare a normelor de drept in actele autoritatilor si institutiilor de stat ordonante, etc! 1-. Tipolo$ia dreptului-clasificare reali!ata de :ene David - doua clasificare "E7E '-:9'! are in )edere apartenenta dreptului la un basin de ci)ilizatie."ene 'a)id creaza in functie de acest criteriu familiile de drept.-cestea sunt urmatoarele: 0.#amilia romano-germanica (.#amilia anglo-saxona <.#amilia dreptului socialist 8.#amilia dreptului musulman, 6indus, c6inez si japonez E.#amilia dreptului -fricii negre 'iferentele dintre aceste sisteme sunt de natura de ideologico-juridica. 1./amilia romano-$ermanica "eceptioneaza dreptul roman preia institutiile din dreptul roman!, apare in sexolul al ,999-lea, preluarea institutiilor de drept roman se face prin intermediul glosatorilor si a post-glosatorilor./e clasifica in: a;/istemul ce cunoaste o mai puternica influenta franceza, are ca model codul ci)il francez de la 0318 Codul ci)il al lui 7apoleon! exista in state precum: #ranta, Felgia, .ortugalia, /pania, :enezuela ..reia institutii de drept anonim precum casatoria si filiatia precum si unele din dreptul obisnuielnic. b;/istemul germano-el)etiano-italian are la baza codul ci)il german de la 0C11 exista in state precum: &ermania, "usia, &recia, Frazilia.

c;/istemul tarilor nordice imbina elemente de traditie romana cu influente romane dar si din familia de drept anglo-saxona. 2./amilia an$lo-sa,ona Exista in *area Fritanie, in -ustralia, in 7oua >eelanda, in /.=.- si in 9ndia.Exista trei ramuri principale: -CA**A7 B-G .recedentele judecatoresti! -EH=9$I "eguli pronuntate de instantele judecatoresti anterior unificarii jurisdictiilor engleze! -/$-$=$-"I B-G -cte normati)e! "./amilia dreptului musulman Este o continuare a primelor legislatiii sumero-arcadiene si greco-romane din zona *a6reb si *asre? *as6re?!.9nitial, a fost integrate doctrinei religioase a 9slamului astazi obser)andu-se o tendinta de modernizare de laicizare a acestui drept./e caracterizeaza prin staticitate si stabilitate. 1.. ontinutul si scopul statului Cele trei elemente ale statului care formeaza continutul sunt urmatoarele: 1.T1:5T2:5<3 9n functie de acesta, statul isi dimensioneaza su)eranitatea , isi structureaza aparatul de stat, si isi stabileste raporturile cu proprii cetateni. 2.929<34T54 9n functie de aceasta statul stabileste regulile cetateniei. "./2:T4 9<=35 4>9<T1:14 D1 ST4T) /2:T4 21: 5T564) S<61:4(5T4T14; /copul statului este reprezentat de apararea interesului general al membrilor sai..uterea de stat este o forma istoriceste determinate si )ariabila de autoritate.Arice societate, inclusi) societatea primiti)a, isi fixeaza un sistem de )alori pe care il impune obligatoriu membrilor sai..uterea de stat se diferentiaza de alta forma de autoritate prin urmatoarele trasaturi: -are caracter politic? -are o sfera $enerala de aplicabilitate? -are un aparat speciali!at? -este suveran. Suveranitatea reprezinta dreptul statului de a conduce pe plan intern societatea iar pe plan extern de a stabili relatii cu alte state, asadar su)eranitatea are doua laturi: -cea interna in )irtutea careia sunt adoptate norme juridice cu caracter general obligatoriu, sunt puse in aplicare aceste norme, se organizeaza cadrul de desfasurare al acti)itatilor primare precum si institutiile statului si care poarta titlul de suprematie. -cea e,terna in baza careia statul isi organizeaza raporturile cu celelalte state, cu organizatiile internationale si regionale cu respectarea drepturilor su)erane ale acestora precum si a principiilor dreptului international public.Batura externa se mai numeste si independenta statului.

10. 9uterea de stat de e,ercitare a acesteia .uterea statului emana de la popor fiind exercitata direct sau indirect de catre popor.'e regula, in ziua de azi exercitarea puterii este incredintata statului insa pentru a e)ita dictatura acestora, organizarea exercitarii puterii se face in temeiul teoriei separatiei si ec6ilibrului puterilor in stat. 'esi aceasta teorie isi are originea in antic6itate primul care identifica trei forme diferite de gu)ernamant, urmare a aplicarii acestei teorii fiind 4ristotel teoria )a fi fundamentata in sexolul al ,:999-lea de *ontesJuieu in lucrarea 4/piritul legilor5. *ontesKuieu identifica trei puteri: puterea le$islativa) puterea e,ecutiva si puterea judecatoreasca. #iecare a)and propriile atributii, fiecare fiind independenta, *ontesJuieu precizeaza ca fiecare dintre aceste puteri trebuie sa se autolimiteze astfel incat sa fie e)itat abuzul de putere moti) pentru care nici nu pot apartine uneia si aceleiasi persone.-ceasta teorie a ajuns astazi fundamentul oricarei constitutii dintr-un stat democratic accentul fiind pus nu atat pe separarea puterilor cat pe ec6ilibrul dintre acestea, ec6ilibru transpus prin colaborare si control reciproc..rin intermediul dreptului, fiecarei puteri ii este creionat cadrul legal de functionare colaborare cu celelalte puteri. 5nstitutiile>or$anele sau autoritatile;statului 7nu stiu daca tre invatat si asta .entru a-si realiza functiile statul isi organizeaza un sistem de organe care sunt expresie a fiecarei puteri.Arganizarea, functionarea si competentele acestor organe sunt stabilite prin constitutie si legi.$oate aceste organe formeaza aparatul de stat.Arganul de stat poate fi definit ca fiind o parte componenta a aparatului de stat in)estita cu competenta si putere iar cei ce o compun sunt i)estiti cu o calitate speciala deputat, senator!.Arganele de stat, in functie de teoria separarii puterilor de stat se clasifica in: -2r$ane le$islative>parlamentul;? -2r$ane e,ecutive>$uvernul si presedintele :omaniei;? -2r$anele judecatoresti>autoritatea judecatoreasca' instantele de judecata) parc@etele de pe lan$a instantele de judecata) consiliul superior al ma$istraturii;. -ctele organelor din aparatul de stat pot fi realizate in caz de ne)oie prin forta coerciti)a a statului.Competenta acestor organe poate fi materiala, teritoriala si personala. 1A. /orma statului #orma statului reprezinta modul de organizare a continutului puterii structura interna externa a acestui continut.Componentele formei de stat sunt urmatoarele: 1./orma de $uvernamant 2.Structura de stat ".:e$imul politic

1./orma de $uvernamant reprezinta modul de constituire a organelor de stat, exercitarea puterii prin intermediul acestor organe si impartirea competentei intre aceste organe.#orma de gu)ernamant cunoaste in prezent doua aspecte: a;monar@ia-in principiu in prezent putem )orbi doar de monar6ii constitutionale ex: toate monar6iile de pe continentul European! b;republica-acestea pot fi in principiu parlamentare si prezidentiale semiprezidentiale-sunt deri)ate din cele parlamentare! 2.Structura de stat presupune impartirea interna a statului in unitati administrati) teritoriale sau in parti politice autonome si raporturile dintre acestea.'in punct de )edere al structurii de stat statele pot fi: a;unitare>simple;-e,':omania b;state federative>compuse;-e,'Germania ".:e$imul politic reprezinta ansamblul metodelor si mijloacelor de conducere a societatii acestea a)and cea mai mare rele)anta in raporturile dintre stat si indi)id.A clasificare a regimurilor politice poate fi facuta in regimuri politice democratice si regimuri politice autocratice. 18. 9rincipiul ec@itatii si justitiei -ctiunea Lprincipiului ec6itatii pri)este atat acti)itatea legiuitorului cat si acti)itatea de interpretare si aplicare a dreptului. Mustitia sociala, principiu fundamental al dreptului reprezinta acea stare generala a societatii, care asigura pentru fiecare indi)id in parte, si pentru toti impreuna satisfacerea drepturilor si intereselor lor legitime. Mustitia intruc6ipeaza )irtutea morala fundamnetala menita sa asigure armonia si pacea sociala la a carei realizare contribuie deopotri)a regulile religioase,morale si juridice. Mustitia urmareste ca in tratamentul real, reciproc intre oameni sa se excluda orice discriminare, care nu ar fi fondata pe considerarea dreptului fiecaruia. Mustitia se reflecta in mod )ariabil in orice lege dar nu se confunda cu nici una, fiind superioara acesteia. Mustitia este o )ictorie absoluta asupra egoismului. 9ar cine zice Mustitie zice subordonarea fata de o ierar6ie de )alori. 20. 9rincipiul e$alitatii si libertatii Bibertatea si egalitatea sunt fundamente ale )ietii sociale si trebuie sa-si gaseasca forme juridice adec)ate de exprimare. 7u exista egalitate decat intre oameni liberi si nici libertate decat intre oameni a caror egalitate este consfintita juridic. Bibertatile generale si libertatile indi)iduale se afla intr-o stransa corelatie. 21. 9rincipiul responsabilitatii "esponsabilitatea insoteste libertatea. $rebuie facuta insa o demarcatie neta intre libertate si liberul arbitru. "esponsabilitatea este un fenomen social si exprima actul de angajare al indi)idului in procesul integralitatii sociale. Bibertatea are trei aspecte: cel in raport cu natura, cel in raport cu societatea si cel in legatura cu indi)idul insusi.

Bibertatea sociala a omului cunoastere, decizie, actiune! inseamna responsabilitate. 7i)elul si masura responsabilitatii sunt apreciate infunctie de gradul si continutul procesului de transpunere constanta in practica a pre)ederilor normelor sociale. "esponsabilitatea este, in esenta, de ordin moral dar si politic, juridic. .rin responsabilitate omul se raporteaza la normele si )alorile unei societati, in mod acti) si constient. 22. Definiti si enumerati functiile dreptului 1.notiunea functiilor dreptuluiuti in domeniul reali!arii dreptului -reprezinta directiile fundamentale ale mecanismului juridic l-a indeplinirea carora participa intregul sistem de drept prcum si organle institutile si autoritatile publice abilitate cu atrib3 -dreptul are ca principala functie ca rezol)area conflictelor juridice dintre indi)izi si grupuri dintre grupuri. #unctiile dreptului reprezinta atat scopul cat si mijlocul prin care se atinge acest scop. 9re!entarea functiilor dreptului 0. functia de institutionalizare sau de formalizarea juridica a organizarii social politice,in )irtutea acestei functii dreptul asigura cadrul legal de functionare a intregului sistem social organizarea , functionarea,atributiile ,competentele institutilor si a autoritatilor publice sunt stabilite prin intermediul dreptului. (. #unctia de conser)are,aparare si garantare a )alorilor fundamentale ale soocietatii,dreptul apare ca un factor al dez)oltarii sociale astfel,dretul defineste un cadru general de desfasurare a relatiilor sociale, identifica un tipar de comportament si stabileste principile de baza ale con)ietuirii sociale <. #unctia de conducere a societatii,iz)oarele dreptului in primul rand actul normati) pot fi considerate si acte de conducere sociala. .rin intermediul lor dreptul incearca sa normeze raporturile intra si inter sociale 8. #unctia normati)a, aceasta deriza din faptul ca dreptul este destinat sa asigure poporului careia sa i se subsimeze comportamentele indi)iduale. Este o functie de sinteza care implica pe toate celalalte. 7ormati)itate juridica este o componenta a normati)itati sociale, prin normele si institutile sale dreptul incearca a programa libertate de actiune a omului. 'reptul este un mijloc eficace de organizare si conducere a societatii. 2". orelatia normelor juridice cu normele etice 'reptul sa desprins treptat din normele obicei astfel ca putem afirma ca morala precede dreptul. 'in punc de )edere istoric dreptul a e)oluat odata cu morala iar din punct de )edere stiintifice acestea au constituit au constituit obiectul central al teoriei si filozofiei dreptului. "aportul dintre drept si morala poate fi apreciat din ( obiecti)e: 0 'reptul este un minim de morala ( /tatul este singurul temei juridic

7ormele dreptului poziti) trebuie sa se construeasca asa dar pe baza unor scopuri morale c6iar daca exista si norma juridice carora princiipile morale le sunt indiferente. normele economice!. 9nfluenta moralei trebuie sa se simta ata in momentul crearii dreptulunai cat si in procesul de aplicare a acestuia. 7orma juridica reprezinta printre altele un important mijloc de educare morala. Exista cate)a trasaturi ce diferentiaza norma juridica si norma morala: 0.7orma juridica reglementeaza relatii sociale ce )izeaza regalrea raporturilor sociale de natura juridica si care constituie fundamentul ordini sociale (. norma juridica are o structura si o forma aparte <. A norma morala poate de)eni o norma juridica in functie de interesul lezat si de modul de aparare sooociala dorit, insa norma etica )a putea sa de)eni exigibila N..doar daca poate de)ini norma juridica 8.7ormele juridice sunt depuse in permanenta sistematizarii si publicitatii.

2*. (ormele obicei si normele te@nice 7ormele obicei au precedat normele juridice obiceiul fiind una dintre primele forme de exprimare a dreptului. Abiceiul este oregula de conduita statornicita in timpul con)ietuirii umane printr-un uz indelungat. Abiceiul reprezinta regula asupra caroia membri societatii au cazut de acord. Abiceiul nu se confunda cu obisnuintele care reprezinta o ntreprindere indi)iduala, nu s confunda cu uzurile care au un caracter con)entional partiile alegand sa actioneze intr-un anumit mod astfel precum ezulta din practica do)edita. =zurile trebuie do)edite in fata instatei de judecata pe cand obiceiurile,este suficient a fi in)ocate in fata acestora. 7ormele te6nice. /unt de regula, Cele mai multe norme cu caracter te6nic apar in zona economica si special in ce industriala. 9nsa norme cu caracter te6nic pot fin intalnite si in cadrul a dreptului normele de te6nica legiislati)a!

2-. 5!voarele dreptului 7aspecte $enerale (otiunea de i!vor de drept Exista doua acceptiuni ale acestei notiuni: 1.5!vor de drept in sens material 2.5!vor de drept in sens formal 5!voarele materiale ale dreptului sunt acele daturi, si anume, acele realitati exterioare care determina acti)itatea legiuitorului sau care dau nastere regulilor iz)orate din necesitatile practice.5!voarele materiale ale dreptului sunt acele surse ce apartin celorlalte componente ale realitatii sociale precum: factorii de confi$urare a dreptului) dreptul natural) ratiunea umana) constiinta juridica.9z)oarele formale ale dreptului reprezinta modalitatea prin care continutul normei de drept de)ine regula de conduita si se impune ca model de

urmat in relatiile interumane.9z)oarele formale ale dreptului reprezinta de fapt forma in care sunt exprimate regulile de conduita. 5!voarele formale ale dreptului 2biceiul juridic>cutuma; este cel mai )ec6i iz)or de drept ce exprimat acele necesitati ale comunitatii primiti)e pe care aceasta a simtit ne)oia a le conser)a.'reptul )a prelua o parte din aceste obiceiuri si le )a adapta propriilor sale cerinte.*ecanismul trecerii unui obicei in sistemul iz)oarelor dreptului cunoaste doua momente: Statul sanctioneaza un obicei incorporandu-l intr-o norma juridical oficiala. 7u stiu daca tre in)atat si izoarele in sine: obicei doctrina, eu le-am trecut asa ca idee.. 0.2biceiul este in)ocat de parti in fata judecatoului care il )alideaza si il transforma in regula juridica.Abiceiul juridic reprezinta cea mai rudimentara forma a dreptului.Abiceiul se intemeiaza pe cazuri concrete in)ocate ulterior ca precedente.-stazi este posibil in general, ca printr-o lege, legiuitorul sa inlature un obicei.9n orice situatie obiceiul care contine o regula contrara ordinii publice si mora)urilor nu are recunoscuta calitatea de iz)or de drept.9n perioada -ntica, obiceiul si normele juridice scrise coexista nefacandu-se o diferentiere clara intre acestea.9n E)ul *ediu, obiceiul e considerat mai important ca iz)or de drept decat legea scrisa pentru ca in perioada moderna in cadrul familiei romanogermanice rolul obiceiului sa fie unul scazut in detrimentul legii scrise.Cu toate acestea obiceiul ocupa un loc important in dreptul international public.'aca in dreptul ci)il romanesc obiceiul este recunoscut ca iz)or de drept in limitele constitutionale -rt.88 din Constitutie!, dreptul penal exclude categoric obiceiul ca iz)or de drept. (.Doctrina cuprinde analizele, in)estigatiile si interpretarile date fenomenului juridic de cei de specialitate.9n prezent doctrina nu mai constituie astazi iz)or de drept, rolul acesteia fiind unul teoretic-explicati). 2.. 4ctul normativ- i!vor de drept 4ctul normative este cel mai important iz)or de drept in sistemul romanogermanic, fiind creat de organe ale autoritatii publice in)estite cu competenta normati)a cu competenta de a crea norme juridice!, actul normati) cuprinde norme juridice generale si obligatorii al caror scop poate fi realizat la ne)oie prin forta de constrangere a statului..rin intermediul actului normati)e se ofera securitate si stabilitate circuitului juridic./istemul actelor normati)e este format din legi ca acte juridice ale parlamentului, ordonante simple sau de urgenta ale gu)ernului, 6otarari de gu)ern, regulamente si 6otarari ale parlamentului, instructiuni si ordine ale ministerelor si ministrilor, 6otarari ale consiliilor locale si consiliilor judetene, ordine de prefect, dispozitii ale primarului sau ale presedintelui consiliului judetean, decrete ale presedintelui "omaniei.Cu exceptia legii si in principiu a ordonantelor de gu)ern toate celelalte acte normati)e sunt elaborate in )ederea executarii legilor.Begea ca act juridic al parlamentului este cel mai important act normati) din sistemul romanesc, are o procedura aparte de

elaborare, are intotdeauna caracter normati)e si are competenta legala, primara, si originala. 20. 9ractica judiciara si precedent judiciar.ractica judiciara jurisprudenta! este alcatuita din totalitatea 6otararilor judecatoresti pronuntate de instantele de judecata de toate gradele."olul jurisprudentei este acela de a interpreta si aplica legea la cazuri concrete.-cti)itatea judecatoreasca este gu)ernata de doua principii: a!Mudecatorul pronunta solutii doar pentru cauza in speta si nu are dreptul sa stabileasca reguli generale2 b!=n judecator nu este legat de o 6otarare judecatoreasca pronuntata intr-o cauza similara de un alt judecator.9n consecinta, in principiu in dreptul romanogermanic jurisprudenta nu are rol creator asadar, nu are rol de iz)or de drept..recedentul judiciar este considerat alaturi de practica judiciara c fiind iz)oare de drept in dreptul anglosaxon. Cu toate acestea dreptul romanesc exista doua situatii in care se apreciaza de majoritatea specialistilor in drept ca precedentul are rol creator putand fi considerat iz)or de drept.Cele doua reguli sunt: 0.Deci!iile pronuntate de 5nalta urte de asatie si Bustitie in cazul promo)arii recursului in interesul legii. -cest recurs este reglementat in materie ci)ila, comerciala, penala./e ajunge la promo)area acestei cai extraordinare de atac atunci cand diferite instante de judecata ofera o solutionare diferita c6estiunilor de drept./olutiile pronuntate de sectiile unite ale 9naltei Curti de Casatie si Mustitie sunt obligatorii de la momentul publicarii lor in *onitorul Aficial al "omaniei pentru instantele de judecata.9n pronuntarea acestor decizii inalta Curte de Casatie si Mustitie isi exercita rolul de fixare a jurisprudentei si de interpretare unitara si uniforma a legii. (.Deci!iile urtii onstitutionale' /pre deosebire dreptul romano-germanic, in dreptul anglo-saxon, judecatorul exte si un creator de norme, jurisprudenta fiind asadar principalul iz)or de drept. 2A. riterii care stau la ba!a divi!iunii sistemului dreptului pe ramuri de drept si institutii juridice Criteriile care satu la baza di)iziunii sistemului dreptlui pe ramuri de drept si institutii juridice, sunt mai multe, dar cel principal fundamental, recunoscut de majoritatea autorilor este cel al obiectului reglementarii juridice. .rin obiect de reglementare al unei ramuri de drept se intelege, un anumit grup de relatii sociale, relatii care au anumite trasaturii specifice ramurii. Criteriul distinct si unitar, trasaturile specifice ale ralatiilor sociale intr-un anumit domeniu sau sector social, fac necesar si posibil ca ele sa fie reglementate de o categorie aparte de norme juridice. 9n literatura juridica s-au mai retinut si alte criterii pentru detrminarea si delimitarea unei ramuri de drept fata de celelalte. -cestea sunt cunoscute ca fiind criterii auxiliare. -stfel putem distinge:

a! 'upa metoda de reglementare- prin metoda de reglementare se intelege mijloacele folosite de stat pentru a exercita o anumita influenta asupra diferitelor relatii sociale /e deosebesc astfel: metoda egalitatii juridice a subiectelor, metoda autoritara, metoda recomandarii s.a 'e retinut: aceeasi metoda poate fi folosita de mai multe ramuri de drept, dupa cum intr-o ramura de drept pot fi folosite mai multe metode de reglementare. Ex: in dreptul ci)il metoda de reglementare, este in principal aceea a egalitatii juridice a subiectelor Ex: in dreptul administrati) sau in dreptul financiar , pozitia partilor este in marea majoritate a raporturilor juridice de subordonare, adica metoda autoritara. b! Caracterul normelor juridice care formeaza acea ramura de drept- din acest pct de )edere se disting: -pentru ramura dreptului ci)il sepcifice sunt normele dispoziti)e, care la randul lor pot fi: 0. permisi)e-adica nu impun, ci permit ca subiectele de drept sa aiba o anumita conduita, daca )or. (. supleti)e-acele norme care permit partilor sa-si stabileasca ele o anumita conduita si numai in lipsa stabilirii acestei conduite de)ine obligatorie conduita prescrisa in norma ex: locul predarii lucrului in contr de )anzare-cump! .t majoritatea celorlalte ramuri de drept, normele juridice au caracter imperati), adica impun subiectilor o anumita conduita. 7ormele imperati)e pot fi: 0. Anerati)e-pre)ad expres obligatia subiectilor de a sa)arsi o anumita actiune (. pro6ibiti)e-interzic categoric si expres sa)arsirea unui anumit act sau fapt juridic c! =n alt criteriu este cel al masurii sanctiunilor care inter)in in caz de incalcare a unei norme jurodice Exista in general, sanctiuni specifice fiecarei ramuri de drept. 9n dr penal sant sanctiunile pre)azute in codul penal: inc6isoare amenda etc. 9n dr administrati)- sanctiuni contra)entionale. d! calitatea subiectelor raporturilor juridice reprezinta, de asemenea, un alt criteriu de delimitare a ramurilor de drept /pecific dr ci)il-subiectele nu tre sa aiba calitati speciale, simpla calitate de pers fizica sau juridica este suficienta pentru a fi subiect al raporturilor juridice de drept ci)il. 9n alte ramuri se cere insa o calitate speciala: ex: in dr administrati)intotdeauna unul dintre subiecti este un organ administrati), in dr muncii se cere calitatea de unitate si pers incadrata in munca. 28. 4ctiunea le$ii in timp -plicarea legii in timp pri)este,problema stabilirii principiilor care determina momentul initial si final al efectelor in timp, ale legii si ale actelor normati)e.

-daptarea actelor normti)e nu coincide cu inceputul actiunii lor, cu intrarea lor in )igoare, deorece trebuie aduse mai intai la cunostinte celor c6emati sa le aplice, ori a celor carora li se adreseaza, iar aceasta cere timp pt a fi facute publice. .rincipiul neretroacti)itatii legii-stabileste ca legea produce efecte numai asupra faptelor petrecute dupa intrarea ei in )igoare, nu si pentru cele anterioare. Este un principiu de baza, inscris si in actuala Constitutie a "om unde potri)it art 0E al ( :5Begea dispune numai pentru )iitor cu exceptia legii penale mai fa)orabile5 -cest principiu este unanim recunoscut si se explica prin aceea ca mai inatai oamenii, pentru a-si coordona conduita lor fata de pre)ederile legii, trebuie sa o cunoasca. -ceasta are loc prin publicarea legii. 9n Constitutia noastra se pre)ede in mod expres ca nepublicarea actelo normati)e in *.A. atrage inexistenta actului normati) respecti) si a clorlalte acte normati)e, e)entual date in aplicarea lui. Exceptiile de la principiul neretroacti)itatii: retroacti)itate expresa-pot exista anumite sit cand legiuitorul pre)ede ca anumite dispozitii sau intreg actul normati) se aplica si pt fapte anterioare. -legile interpretati)e-legi date pt interpretarea disp unuei legi anterioare si care fac corp comun cu aceasta -in cazul legii penale mai fa)orabile, o alta exceptie-intre mom sa)arsirii unei fapte penale si cel al judecarii ei se succed ( sau mai multe legi "0. 4ctiunea le$ii in spatiu 9n planul dreptului, spatiul este omogen, adica uniform in toate punctele sale putandu se deosebi: spatii supuse su)eranitatii de stat, spatii nesupus unei su)eranitatii a stautului, precum spatiul extraatmosferic, marea libera2 delimitarea dintre cele ( categorii de spatii fiind facuta prin tratatele de dr international. .roblema actiunii legilor in spatiu se pune sub ( aspecte principale:aspectul international si aspectul competentei teritoriale a organelor de stat in dr intern. 9n )irtutea principiului su)eranitatii statului , actiunea legilor unui stat se intinde asupra intregului sau teritoriu, excluzand actiunea legilor altui stat. "ezol)area pbl aplicarii legilor difera de la o ramura de drept la alta, principiul fiind solutionat in dr international public si pri)at, precum si dr ci)il si penal, intre toate acestea existand o corelatie. Ex: in dr internat public prin tratatele internationale prin care si statul rom este parte, sunt solutionate multiple probleme de aplicare a legilor in spatiu cu influente si in celelalte ramuri de drept. Ex: in dr penal este consacrat principiul teritorialitatii legii penale- infract sa) pe terit tarii li se aplica legea penala romana. -principiul personalitatii legii penale-acesta se aplica si infractiunilor sa)arsite, in afara terit tarii daca faptuitorul este cetatean rom, sau fara cetatenie dar are domic in "om

- princip realit legii-face posibila aplicarea ei si pt fapte sa)arsite in afara tarii daca sunt indreptate imp sigurantei statului rom ori imp )ietii, integritatii corporale ori sanatatii unui cet roman si sunt comise de un cet strain ori pers fara cetatenie si are dom in strainatate. -uni)ersalitatea legii penale rom-face psibila aplicarea ei si pentru alte fapte sa)arsite, in afara terit tarii, altele decat cele sus aratate, dar cu cond sa nu se fi dispus altfel decat prin con)entii internat. "1. Trasaturile normelor juridice 1. 2bli$ativitatea normei juridice este o trasatura esentiala a acesteia. Caracterul obligatoriu este esential deoarece asigura ordinea de drept in societate si o deosebeste de toate celelalte norme sociale. 9ndiferent de nuanta dispozitiilor cuprinse , in norma juridica aceasta exprima un comandament impus, de puterea de stat a carui respectare, de)ine obligatorie. Abligati)itatea este un 4imperati)5 in ramurile dreptului public si un permisi) in ramurile dreptului pri)at. -obligati)itatea normei juridice este dictata de scopul ei-necesitatea asigurarii ordinii sociale. -pentru a de)eni obligatorie o norma juridica se bucura de exigibilitate, iar autoritatea care o impune tre sa fie legitima si eficace. 7ormele juridice sunt irefragrabile-norma se aplica imediat, continuu si neconditionat. 2.(ormele juridice au caracter tipic 7desi au caracter $eneral) normele juridice formea!a un model de conduita) o varaianta de comportament intre mai multe posibile care sa cuprinda media) preponderenta) conduitei acceptate de catre cei mai multi) care sa raspunda cel mai bine la ceea ce este cel mai $eneral si cel mai universal. -fiind o modalitate de normalizare a conduitei umane, norma juridica impune un anumit tip de comportament indi)izilor, iar pt a realiza acest lucru legiuitorul, cauta ceea ce este general intr-un grup de relatii sociale-formeaza tipul conduitei. ". (ormele juridice implica un raport intersubiectiv-se are in vedere sc@imbul just intre persoane aflate in permanente rel sociale. -are un caracter bilateral sau multilateral -trasaturile acestei norme cunosc diferite forme si grade de manifestare in raport de categoria actelor normati)e din care fac parte. =neori norma juridica imbraca forma unor principii, mai ales in Constitutie, sau in diferite coduri codul fam, codul penal! Oforma unor definitii, iar normele cu limitae in timp se gasesc in actele normati)e cu caracter temporar. P 7u stiu daca e tot aici. "2. Structura lo$ico-juridica a normei juridice 9n principiu, str logico-juridica a normei de drept consta in trei elemente: ipoteza, dispozitia si sanctiunea.

5pote!a este acea parte a normei juridice care stabileste conditiile, imprejurarile sau situatiile in prezenta carora de)ine aplicabila prescriptia cuprinsa in norma, precum si uneori, categoria subiectilor la care se refera, pre)ederile cuprinse in dispozitie. Dispo!itia este acel element al normei juridice care pre)ede conduita ce tre urmata in ipoteza data, care sunt drepturile subiecti)e si obligatiile corelati)e ale sub de drept carora li se adreseaza acea norma. Sanctiunea arata urmarile nerespectarii dispozitiei cuprinse in norma juridica. 5pote!a poate fi determinata sau relati) determinata. 'eterminata: stab cu precizie in mod exact conditiile in care de)ine aplicabila, dispozitia acelei norme juridice. stab conditiilor de pensionare, de casatorie! :elativ determinate -se indica imprejurarile in care de)ine, aplicabila dispozitia dar continutul conceret al acestor imprejurari nu poate fi detaliat in norma juridica ci se lasa la aprecierea, organului de stat care aplica norma. 5pote!a mai poate fi simpla sau comple,a 9poteza simpla: pre)ede o singura imprejurare sau o ag conditie, in prezenta careia dispozitia sa de)ina aplicabila-copilul nascut in timpul casat are ca tata pe sotul mamei. 9poteza complexa: pre)ede o multitudine de imprejurari care toate luate impreuna sau separat , sa det aplicarea dispozitiei Dispo!itia- acea parte a normei juridice care stab conduita ce tre urmata in ipoteza data. .oate sa pre)ada fie sa)arsirea unei actiuni sotii tre sa contribuie la c6elt casei-codul fam!, fie a unei inactiuni adica abtinerea de la sa)arsirea anumitor fapte. -poate obliga la o anumita conduita, poate interzice anumite conduite ori poate permite sub sa-si aleaga conduita. -.oate fi determinata sau relati) determinata. 'eterminata: stabileste categoric si fara )reo posibilitate de derogare, dr si obligatiile subiectelor )izate. "elati) derminata: norma pre)ede mai multe )ariante posibile de conduita,urmand ca sub sa aleaga una dintre ele. Sanctiunea' arata urmarile consecintele, nerespectarii dispozitiei cuprinse in norma juridica.-ceste urmari reprezinta masurile care sunt luate imp persoanei care a nesocotit dispozitia cuprinsa in norme, aceste masuri sunt aduse la indeplinire prin autoritatea statului. 1. 9n fct de ramura juridica din care fac parte: sanctiuni penale, administrati)e, ci)ile etc. 2. dupa scopul urmarit prin aplicarea scactiunii: sanctiuni de anulare a actelor ilicite, reparatorii, disciplinare etc. ". dupa gradul de determinare: sanc absolut determinate, relati) determinate, alternati)e si cumulati)e. "". lasificarea normelor juridice dupa criteriul sferei de aplicare al lor si $radul de $eneralitate

CC "*. lasificarea normelor juridice dupa criteriul caracterului conduitei prescrise "-. 5nterpretarea oficiala si neoficiala a normelor juridice 9ntrpretarea oficiala este interpretarea facuta de un organ de stat, respecti) de organul care a emis actul sau organul caruia i s-a conferit prin lege o astfel de competenta si care are forta juridica obligatorie. -ceasta interpretare are un caracter general si obligatoriu, este de < feluri: a! autentica-este interpretarea facuta c6iar de organul care a emis actul normati), din care face parte norma interpretata. b! Begala-este interpretarea data de catre organul de stat anume imputernicit prin lege pt aceasta. 9n prezent o asemenea intrerp nu poate fi facuta decat de .arlament, desi nu e pre)azut in mod expres in const. .arlam 4este unica autoritate legiuitoare a tarii5 c! Mudiciara- cauzala, cazuala, interpretarea data de instantele judecatoresti cu ocazia aplicarii normei de drept la solutionarea unui caz concret. -are forta juridica obligatorie numai pentru cazul concret judecat, imbracand forma de putere a lucrului judecat Odoar dupa ramanerea deiniti)e a 6ot judecatoresti. 9n prezent, exista competenta 9naltei Curti de Casatie si Mustitie de a se pronunta asupra unor c6estiuni de drept in scopul asigurarii interpretarii si aplicarii unitare a legilor. Este )b de ceea ce se num 4recursul in interesul legii5, pentru unitate de jursprudenta reglementat prin codurile de procedura ci)ila si penala, dispozitii potri)it carora procurorul general de la parc6etul de pe langa 9nalta Curte de Casatie si Mustitie, direct sau la cererea *inistrului Mustitiei are dr pt a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legilor penala, ci)ila si de procedura penala si ci)ila, pe intreg terit tarii, sa ceara 9nltei Curti de Casatie si Mustitie sa se pronunte asupra unor c6estiuni de drept care au primit o solutionare diferita din partea instantelor de recurs. 'eciziile prin care se solutioneaza sesizarile se pronunta de /ectiile unite ale 9nltei Curti de Casatie si Mustitie si se aduc la cun instantelor de *in Mustitiei. 5nterpretarea neoficiala este interpretarea facuta de catre oamneii de stiinta, de pers care nu actioneaza in calitate de organ de stat moti) pentru care mai este denumita si interpretare doctrinara sau stiintifica. -nu are caracter obligatoriu intrucat nu emana de la un organ de stat, in sc6imb se poate impune prin caracterul sau stiintific si prin )al rationamentelor pe care se bazeaza, uneori ajutand in acest fel nu numai pe practiciei cei c6emati sa aplice legea! dar si la imbunatatirea legislatiei prin oser)atiile si demonstratiile stiintifice pe care le fac.

".. 5nterpretarea $ramaticala Consta in lamurirea intelesului unei norme juridice in text, prin termenii in care este redactata norma. /e disting trei categ de cu)inte: 0.prima categorie de cu)inte-este formata din cu)inte care au intelesul obisnuit din )orbirea curenta. Cea mai mare parte a cu)utilizate in redact textelor actelor normati)e sunt cele din )orbirea curenta, acest lucru este fieresc deoare legile tre redactate a i sa poata fi intelese cu usuriita de catre intreaga populatie. (. A a doua categorie de cu)inte- este a celor care desi sunt fol in )b obisnuita, au inteles juridic special deci au un alt inteles ca termen juridic decat in )orbirea curenta. Ex: in dr ci)il solidaritatea se refera la un raport de obligatie cu pluralitate de subiecte Ex: c) depozit in sensul Codului Ci)il repr un act prin care se primeste lucrul altuia spre a-l pastra si a-l restitui in natura. <.- treia categ de termeni- termeni specifici, proprii fiecarei ramuri de drept ex: dr ci)il-gaj, ipoteca dr familiei: tutore, curator, infiat dr penal: inculpat, in)inuit =neori acelasi cu)ant poate a)ea intelesuri diferite in fct de institutia de drept din care face parte. Ex: culpa are o anumita semnifictie in dr ci)il si o alta in penal. 9nterpretarea garamaticala mai presupune analiza propozitiilor d pd ) al legaturii dintre cu)inte, a genului, cazului sau a numarului la care se afla acestea. -stfel, daca intre ( conditii pre)azute in textul unei norme juridice se afla conjunctia 4si5 inseamna ca cele ( condiii tre indeplinite cumulati). <Q. 9nterpretarea logica Este unul dintre cele mai )ec6i si importante procedee de interpretare a normelor juridice. Ea consta in aplicarea regulilor logicii formale si a sitemului de argumentare pe care se sprinjina aceasta pentru deslusirea intelesului unei norme juridice. -se bazeaza pe rationamente inducti)e si deducti)e Cele mai fol si des inatlnite reguli se exprima in mai multe adagii si anume: 1. 1,ceptiile sunt de stricta interpretare-te,tele de e,ceptie tre aplicate numai la ipote!ele la care se refera) neputand fi admisa e,tinderea si la alte ipote!e) sau la alte ca!uri) decat la cele strict aratate. 1,' tinuirea savarsita de catre sot sau o ruda apropiata nu se pedepseste. Se refera strict la sot sau ruda apropriata) nu se poate e,tinde la concubin sau altfel de rude. -o alta caracteristica a acestei reguli de interpretare : interpretarea legii speciale in raport cu legea generala, care constituie legea-principiul. -legea speciala cuprinde o reglementare nu doar diferita de cea din legea generala, ci o reglementare amanuntita a respecti)ei materii.

2. 4da$iul Dunde le$ea nu distin$e) nici noi nu trebuie sa distin$emEinterpretul nu are dreptul sa restran$a aplicatia unei norme care este redactata in termeni $enerali. -generalitatea formularii normei juridice, mai ales a ipotezei acesteia, conduce la generalitatea aplicarii ei. 7u este o regula imperati)a, astfel ca uneori se poate ajunge la unele restrictii care nu rezulta extres din textul normei respecti)e. ". D(orma juridica trebuie intrpretata in sensul in care) sa se aplice iar nu in sensul neaplicarii ei D -normele juridice sunt adoptate pt a fi aplicate deci pt a produce efecte pt ca astfel nu si-ar a)ea justificare -orice norma are un anumit rost, un scop astfel ca tre sa fie aplicata in domeniul pe care il reglementeaza "egulile de interpretare logica de mai sus, prezentate sub forma unor adagii, la care unii autori mai adauga si altele, isi gasesc aplicabilitatea mai ales in materia dr ci)il, ele pro)enind din dr roman, dar sunt aplicabile si altor ramuri de drept, la interpretarea normelor juridice respecti)e. "A. (ecesitatea interpretarii dreptului 9nterpretarea normelor juridice este necesara datorita mai multor considerente: 0. 7orma juridica are un caracter general, impersonal. Aricat de perfecta ar fi o norma ea nu )a putea sa pre)ada toate cazurile la care ar urma sa se aplice, dat fiind )arietatea si complexitatea faptelor care pot cadea sub incidenta dispozitiilor sale. -aceasta impune ca cei c6emati sa aplice norma, sa o interpreteze sa )ada in ce masura cazul concret este pre)azut in ipoteza acesteia. (. 'atorita modului in care sunt redactate actele normati)e Ounii termeni folositi, cu)inte sau expresii, care au un inteles diferit fata de )orbirea obisnuita. =neori c6iar in cuprinsul actului normati) se da definitia sau intelesul unor termeni folositi, la redactarea respecti)ului act. Ex in )b uzuala, a a)ea, a poseda, a detine- sunt sinonime, insa in drept ele exprima idei diferite. <. .entru a se lamuri unele contradictii aparente, ce se pot i)i fie intre acte normati)e diferite, fie intre dispozitii ale aceluiasi act normati) si dispozitii cu )aloare de proncipiu, constitutionale. Ose recurge la metoda inter sistematice. "8. 4ctele normative si actele de aplicare- pre!entare comparativa -ctele de aplicare nu trebuie confundate cu actele normati)e. 1,' Distinciile dintre actele de aplicare si actele normative sunt' 0!-ctele de aplicare sunt mijloace juridice de realizare a pre)ederilor actelor normati)e. 'rumul de la actul normativ pana la actul de aplicare presupune patru pasi: -stabilirea starii de fapt2 -alegerea normei de drept2

-interpretarea normei juridice2 -elaborarea actului de aplicare2 4ctul de aplicare isi atinge scopul prin solutia indicate in cadrul sau, iar )alabilitatea sa juridical se raporteaza doar la cazul din speta respecti)a ex. @otararea judecatoreasca! 4ctul normative are caracter general si impersonal. (!-ctele de aplicare sunt temei juridic pentru nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice concrete. /pre deosebire, adoptarea unui act normati), nu determina de regula crearea in mode automat a unor raporturi juridice. <!-ctele normati)e nu au de regula o durata de actiune in timp predeterminata, pe cand actele de aplicare actioneaza din momentul elaborarii lor, a comunicarii lor catre partile interesate, comunicare de care sunt legate anumite drepturi si obligatii corelati)e. 8!Controlul legalitatii difera in cazul celor doua acte. E!-ctele normati)e au un caracter: -general2 -impersonal2 -tipic2 obligatoriu -ctele de aplicare sunt: indi)iduale -concret determinate2 -obligatoriu numai la partile )izate. R!-ctele normati)e-sunt elaborate in baza unei te6nici legislati)e, stabilite prin Constitutie si legi2 -ctele de aplicare-au reguli stabilite diferit in cadrul fiecarei ramuri de drept. Q!9n acti)itatea de executare si respectare a dreptului, cetatenii pot inc6eia raporturi juridice in baza acordului de )ointa. 9n cazul actului de aplicare, nu este )orba de acrod de )ointa, cid oar de o )ointa unilaterala sau administrati). -ctele indi)iduale de aplicare se supun de regula unui control jurisdictional sau administrati)e. 4ctele de aplicare pot fi clasificate' 0!in functie de ramura de drept careia ii apartine norma juridical in temeiul careia s-a elaborate actul de aplicare2 (!9n functie de structura normei juridice: -acte de aplicare a dispozitiei normei juridice majoritate! -acte de aplicare a sanctiunii pre)azute de norma juridica procesul!. Ex: /a!ele procesului de aplicare a dreptului *0. /a!ele procesului de aplicare a dreptului 0!stabilirea starii de fapt presupune cercetarea atenta si cunoasterea situatiei concrete a imprejurarilor, a situatiilor de fapt care )or capata ulterior o solutionare juiridica conceretizata in elaborarea actului de aplicare2

(!alegerea normei de drept care este strans legata de cunoasterea exacta a situatiei de fapt, pentru ca astfel sa fie asigurata o corecta calificare juridical si temeinica a actului de aplicare2 <!interpretarea normelor juridice este necesara pentru a stabili intelesul real, )ointa reala exprimata de legiuitor in norma juridical a carei aplicare se face la cazul concret. 8!elaborarea actului de aplicare care )a atrage dupa sine nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice concrete. *1. Definitia si trasaturile raportului juridic :aporturile juridice pot fi definite ca raporturi sociale care se formeaza pe baza normelor juridice in )igoare si in care subiectele apar ca titulari de drepturi si obligatii juridice reciproce si a caror realizare este garantata prin forta coerciti)a a statului. Trasaturile raportului juridic' 1;este un raport social) fiind stabiliti intre oameni, care se manifesta fie ca indicizi personae fizice!, fie organizati in anumite forme personae juridice!. 'esi in doctrina se apreciaza ca raporturi juridice ar putea fi stabilite si intre oameni si lucruri, majoritatea doctrinei considera ca a admite existenta unui astfel de raport juridic ar insemna altminteri ca legea poate reglementa conduita lucrurilor.-sadar, destinatarii normelor juridice nu pot fi decat oamenii. -ceste norme nu pot reglementa decat conduita oamenilor, c6iar si atunci cnd o astfel de conduita se refera la lucruri. 2;are un caracter volitional? .rin acest caracter se intelege faptul ca raportul juridic este reglementat de norme juridice care exprima )ointa legiuitorului.Exista si raporturi juridice , mai ales in dreptul pri)at in special in dreptul ci)il si comercial!, in care aspectul )olitional este e)identiat si de faptul ca acele raporturi juridice se nasc din acte juridice.9n asemenea acte juridice se manifesta si )ointa partilor raportului juridic, in limitele normei juridice care exprima )ointa legiuitorului sip e care o dubleaza.9n aceste situatii, )orbim despre caracterul dublu-)olitional al raportului juridic pentru ca )orbim pe de o parte de )ointa legiuitorului exprimata in norma juridical sip e de alta parte de )ointa partilor exprimata prin actul juridic. aracterul dublu volitional' -vointa le$iuitorului-e,primata de norma juridica? -vointa partilor-e,primata prin actul juridic? ";raportul juridic cunoaste o mare diversitate? *2. 9remisele raportutului juridic-pre!entare $enerala .entru a se crea raporturi juridice trebuie sa fir intrunite concomitant mai multe conditii care pot fi identificate ca fiind: premisele $enerale) anume normele juridice preexistente si subiectele raportului juridic premisele concrete) anume faptele juridice. Existenta concomitenta a acestor premise da nastere raporturilor juridice, anume unor drepturi si obligatii correlati)e ale subiectelor de drept, drepturi si obligatii ce formeaza continutul raportului juridic.

"aporturile juridice se nasc ca urmare fie a indeplinirii prescripriei pre)azute de dispozitia normei juridice+conduitei, fie ca urmare a neindeplinirii conduitei pre)azute de dispozitia normei juridice. Structura raporturilor juridice =n raport juridic cuprinde trei elemente ce trebuiesc intrumite cumulati)e, lipsa oricareia dintre acestea, afectand existenta raportului juridic si anume: -subiecteleFpartile raportului juridic? -continutul raportului juridic>drepturile subiective si obli$atiile corelative;? -obiectul raportului juridic>actiunile pe care titularul dreptului subiectiv le efectuea!a sau le poate pretinde sip e care celalalt subiect de drept e obli$at a le savarsi) sau dupa ca!) e obli$at a se abtine de a le savarsi;. Subictele raportului juridic /ubiectele unui raport juridic sunt numai oamenii luati ca indicizi sau organizati in diferite forme de asociere, orice fiinta umana fiind subiect de drept, iar conduiota umana fiind nicul obiect al reglementarilor juridice. Calitatea se subiect de drept este o categorie social-istoritca determinate de tipul istoric al statului si dreptului. Calitatea de subiect al raporturilor juridice este conditionata de recunoasterea capacitatii juridice. *". apacitatea juridica a sub de drept -reprezinta acea aptitudine generala si abstracta a persoanei de a a)ea drepturi si obligatii in cadrul unui raport juridic2 -este determinate sau recunoscuta de stat prin acte normati)e si poate fi diferita de la o ramura de drept la alta2 -este unica si presupune atat posinilitatea de a fi titular de drepturi si obligatii, cat si facultatea de a le exercita. 'e la acest principiu exista o singura exceptie cu pri)ire la capacitatea juridical in dreptul ci)il, unde capacitatea juridical a persoanei fizice este di)izata in capacitate: de folosinta si de exercitiu. apacitatea juridica civila este reglementata de dispozitiile decretului nr.E0 din 0CE8 si cuprinde: Capacitatea juridical este de doua feluri: -capacitate $enerala care reprezinta posibilitatea de a a)ea drepturi si obligtii pe care le au dupa caz toti cetatenii, respecti)e persoanele fizicel -capacitate speciala) atunci cand )orbim de posibilitatea doar a unei categorii de subiecte de drept. -capacitatea de folosinta2 -capacitatea de exercitiu. apacitatea de folosinta repre!inta aptitudinea $enerala si abstracta de a avea drepturi si obli$atii. 9nceputul capacitatii de folosinta coincide de regula cu momentul nasterii persoanei, exceptia de la aceasta regula pre)exde ca inceputul capacitatii de folosinta coincide cu data conceptiei copilului, dar numai pentru drepturi si numai cu conditia ca copilul respecti)e sa se nasca )iu.

7icio persoana nu poate fi lipsita de capacitatea de folosinta precum nicio persoana fizica nu poatre renunta in totalitate sau in parte la propria-9 capacitate de folosinta. Continutul capcitatii de folosinta a persoanei fizice se exprima prin atitudinea acesteia de a a)ea drepturile si obligatiile recunoscute de legislatia in )igoare. 9ncetarea capacitatii de folosinta se produce in momentul in care persoana fizica a decedat. apacitatea de e,ercitiu este aptitudinea de a dobandi si e,ercita drepturi si de a 7si asuma obli$atii prin acte juridice proprii) fiind le$ata de posibilitatile persoanei fi!ice de a-si repre!enta consecintele propriilor manifestari de vointa in scopul producerii de efecte juridice fiind conditionata de e,istenta consimtamantului. 'in acest moti), c6iar daca orice persoana fizica are capacitate de folosinta nu toate persoanele fizice au si capacitate de exercitiu. Ca si capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu este intangibila si inalienabila. 9nceputul capacitatii de exercitiu este legat de dobandirea unei anumite maturitati psi6o-fizice pe care legea a stabilit-o pentru )arsta de 03 ani..ersoana casatorita )a dobandi capacitate de exercitiu la momentul casatoriei. Begea considera ca fiind personae lipsite total de capacitate de exercitiu: -minorii pana la indeplinirea )arstei de 08 ani2 -persoanele puse sub interdictie judecatoreasca alienatii si debilii mintali!. 9ntre 08 si 03 ani, minorii au capacitate de exercitiu restransa, acestia putand participa personal la inc6eierea tuturor actelor juridice ci)ile, dar cu incu)iintarea prealabila a parintelui sau a tutorelui. Capacitatea de exercictiu a persoanei fizice inceteaza fie de la decesul acesteia, fie la momentul in care este pusa sub interdictie juridical. 9n dreptul penal, minorul pana la 08 ani nu raspunde pentru faptele sale, apreciindu-se ca nu are inca forma pe deplin discernamantul. 9ntre 08 si 03 ani, minorul )a raspunde penal, insa: -intre 08-0R ani, pentru ca se presupune ca nu are discernamant, minorul )a raspunde penal doar daca printr-o expertiza medico-legala psi6iatrica se do)edeste ca a a)ut discernamant2 -intre 0R-03 ani, discernamantul minorului se prezuma ca exista, acesta nu )a raspunde penal doar daca printr-o expertiza medico-legala psi6iatrica se )a do)edi ca nu are discernamant. 9ersoana juridical este constituita dintr-un colecti) de oameni si reprezinta un subiect de drept distinct de oameni care il formeaza. Conform pre)ederilor 'ecretului nr.<0 din 0CE8, conditia de existenta ale persoanelor juridice elemente constituti)e!sunt: 0!o or$ani!re de sine-statatoare>sa existe o structura interna, organe de conducere, etc.!2 (!un patrimoniu propriu? <!un scop determinat) in accord cu interesul public si care exprima natiunea de a fi a persoanei juridice.

apacitatea de folosinta a persoanei juridice) incepe atunci cand aceasta dobandeste personalitatea juridical. Continutul capacitatii de folosinta a unei personae juridice este dat de scopul pentru care este in fiintata, iar incetarea capacitatii de folosinta se produce in momentul in care se desfiinteaza persoanele juridice. apacitatea de e,ercitiu a persoanei juridice se exercita prin organele sale de conducere, incepe din momentul in care acestea au fost desemnate, numite sau alese dupa caz si ia sfarsit in acelasi moment in care inceteaza si capacitatea de folosinta. Begislatia recunoaste caracterul de personae juridice cu conditia intrunirii celor < elemente constituti)e-statului, autoritatilor, institutiilor administratiilor publice locale. **. Determinarea sau individuali!area subiectelor raportului juridic 'eterminarea concreta a subiectelor raportului juridic )ariaza in functie de caracterul laporturilor juridice.-stfel, in marea majoriatea a raporturilor juridice, subiectele sunt determinate in mode concret si indi)idual, indiferent ca este )orba de titularii drepturilor sau de cei ai obligatiilor. Exista insa si raporturi juridice in care unul sau unele din subiectele juridice este+sunt nedeterminat+ate inn momentul stabilirii raportului juridic, urmand a fi stabilite ulterior cand se naste un nou raport juridic cu ambii subiectri ai raportului juridic. Ex. 0!: drepturilor abs (!: cel care apare in raporturile juridice penale de conformare /c6imbarea subiectelor raportului juridic nu este admisibila in principiu./pre exemplu in dreptul penal, in cadrul unui raport juridic de conflict, cel care a sa)arsit infractiunea-fiind subiect strict determinat, nu poate fi niciodata sc6imbat. *-. lasificarea dr. Sub dupa $radul de opo!abilitate Continutul raportului juridic are doua elemente' 1;dreptul subiectiv- reprezinta posibilitatea sau facultatea subiectului raportului jiridic de a a)ea o anumita conduita sau de a pretinde celuilalt subiect o anumita conduita, iar in caz de ne)oie, de a recurge la forta coerciti)a a statului pentru a asigura dreptul sau. 5n functie de $radul de opo!abilitate) drepturile subiective se impart in' -drepturi absolute2 -drepturi relati)e. Dreptul absolute este unn drept subiecti), in temeiul sau determinat are posibilitatea sa-l exercite singur, celelalte personae nedeterminate a)and obligatia generala si negati)e de a nu face nimic de natura a-9 stanjeni exercitiul dreptului. /unt drepturi absolute: drepturile reale si drepturile personal nepatrimoniale.

Dreptul real este un drept patrimonial in )irtutea caruia titularul sau poate sa-si exercite atributele asupra unui lucru determinat in mod direct, nemijlocit, fara interbentia unei alte personae. Drepturile personal nepatrimoniale sunt drepturi subiecti)e fara continut e)aluabile in bani, strans legate de persoana, care ser)esc la indi)idualizarea acesteaia in societatea sau in familie. ex. 'reptul la nume! Drepturile relative sunt acele drepturi in care titularul acestora determinat are posibilitatea de a pretinde celuilalt subiect de drept, deasemenea determinat, o anumita conduita, responrabil sad ea, sa faca sau sa nu faca ce)a drepturi de creanta!. 8R. Clasificarea bunurilor dupa criteriul naturii bunurilor si al )ointelor partilor exprimata in actul juridic nu stiu daca asta e raspunsul corectG =<(<:531 /unt acele )alori exonomice care sunt utile pentru satisfacearea ne)oilor materiale si spirituale ale omului si sunt susceptibile de insusire sub forma drepturilor patrimoniale. 'repturile si obligariile care au )aloare economica si care apartin unei persoane formeaza in totalitatea lor, patrimoniul acelei persoane. Clasificari: 1;bunuri mobile si bunuri immobile? 2;bunuri determinate individual si bunuri $eneric determinate? ";bunuri fun$ibile si bunuri nefun$ibile? *;bunuri consumptabile si bunuri neconsumptabile? -;bunuri divi!abile si bunuri indivi!abile? .;bunuri principale si bunuri accesorii. 'repturile subiecti)e sunt recunoscute prin insasi reglementarea lor prin norme juridice.-ctele normati)e fiind cele care si ocrotesc si garanteaza aceste drepturi. 'repturile subiecti)e sunt aparate fata de cei care nu le respecta pri pobsibilitatile acordate titularilor acestor drepturi de a cere pe cale administrati)e sau prin actionarea in justitie, inter)entia autoritatilor+institutiilor publice. 9n anumite situatii, cu respectarea pre)ederilor -rt.E< din Constitutie, exercitiul unor drepturi poate fi restrans.

*0. lasificarea faptelor juridice dupa natura lor #aptele juridice denumite si iz)oare ale raporturilor juridice sunt acele e)enimente sau actiuni de care norma juridical leaga nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice concrete.

'in toate faptele, e)enimentele sau actiunile petrecute intr-o societate, numai acelea pe care norma juririca le considera fapte juridice sunt rele)ante si din punct de )edere juridic. #aptul juridc ete determinat de norma juridical si se incadreaza in ipoteza acesteia. 9n functie de natural or, faptele juridice se clasifica in evenimente si actiuni omenesti. 1venimentele sunt acele imprejurari fapte naturale!pre)azute in ipoteza unei norme juridice care se produc independent de )ointa omului, dar pe care legea leaga nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice concrete. 4ctiunile omenesti sunt fapte )oluntare ale omului de care legea leaga nasterea, modificarea sau stingerea unui raport juridic concret. ate$orii de actiuni omenesti' 1;actiuni sa)arsite fara intentia de a produce efecte juridice S sunt fapte )oluntare ale omului de care legea leaga producerea unor efecte juridice c6iar impotri)a )ointei autorilor faptei. Ex:infractiuni din culpa 2;actiuni sa)arsite cu intentia de a produce efecte juridice Sreprezinta de fapt actele juridice. -ctiunile omenesti se pot distinge si dupa cum, prin sa)arsirea lor, se incalca sau nu, dispozitia normei juridice: actiuni licite>atunci cand nu se incalca dispozitia normei juridice! si ilicite>cand se incalza dispozitia normei juridice!. -ctele juridice ca premise si iz)or al raportului juridic concret reprezinta acele manifestari de )ointa facute cu intentia de a produce efecte juridice, adica dde a crea, modifica sau stinge un raport juridic, efecte care se produc numai daca, potri)it normei juridice exista o astfel de intentie. *A. 9re!umtia juridica. odificarea forma de sistemati!are a le$islatiei .entru ca sistemul legislatiei cuprinde totalitatea actelor normati)e sistematizarea acestora este necesara pentru o mai buna orgaizare a lor, pentru o mai buna cunoastere si aplicare.Exista doua forme principale de sistematizare a actelor normati)e: 1.5ncorporarea este o forma inferioara de sistematizare si pri)este o simpla asezare a actelor normati)e in functie de diferite criterii precum cel cronologic, ordinea alfabetica..in functie de domeniu.9ncorporarea poate fi oficiala daca este realizata de organe de stat si neoficiala daca este realizata de persoane particulare.9n incorporare nu se prelucreaza actele normati)e nefiind adusa nicio modificare a acestora. 2. odificarea este forma superioara de sistematizare cuprinderea intr-un cod a normelor juridice apartinand aceleasi ramuri de drept.Codificarea este realizata doar de legiuitor, presupune prelucrarea actelor normati)e, indepartarea lacunelor legislati)e a normelor perimate.Codificarea are forta juridica a unei legi nefiind o lucrare pur formala.

*8. onditiile raspunderii juridice. 1numerare. 6inovatia pre!entare detaliata -ceste conditii sunt in numar de trei, si trebuie intrunite cumulati) pentru a putea fi amgajata raspunderea juridica. 1.Conduita ilicita adica acel comportament actiune sau inactiune!prin care se nesocoteste o norma juridica.Caracter ilicit al conduitei se stabileste doar in comformitate cu dispozitia normei juridice.Conduita ilicita prezinta intotdeauna pericol social insa gradul de pericol distinge intre formele de ilicit si impicit de raspundere. 2.6inovatia repre!inta atitudinea psi@ica a celui ce comite o fapta ilicita fata de fapta sa si fata se consecintele savarsirii acesteia.6inovatia presupune ca persoana actionea!a cu discernamant pentru ca atunci cand acesta nu e,ista nu e,ista vinovatie si inconsecinta nu e,ista raspundere juridica.5n consecinta cau!e care inlatura raspunderea juridica din acest motiv sunt' minoritatea) alienatia mintala) ca!ul fortuit) constran$erea morala) starea de necesitate) le$itima aparare.6inovatia cunoaste doua forme' intentia si culpa.1ste intentie atunci cand persoana actionea!a deliberat urmarind producerea efectelor faptei sale) cunoscandu-le si asumandu-si toate riscurile dar este intentie si atunci cand persoana actionea!a deliberat) cunoaste urmarire dar le priveste cu indiferenta. ulpa intervine atunci cand persoana nu prevede consecintele faptelor sale desi putea si trebuia sa le prevada sau desi le-a preva!ut a sperat ca acestea nu se vor produce. ".3e$atura cau!ala este conditia obiecti)a raspunderii in care se stabileste ca actiunea subiectului este cauza producerii faptei ilicite prin care s-a incalcat ordinea de drept.Begatura cauzala trebuie sa fie stabilita in mod concret de cel ce aplica legea. -0. onditia raspunderii juridice-pre!entare $enerala- ce e la *8) tot