Opera legislativa a lui Justinian:

- Insemnatatea operei legislative

- Codificari prejustiniene
- Codex
- Digesta – opere enciclopedice de drept
- Institutiones – Carti de drept
- Nouvelae – Noul Codex

A da pe cineva in judecata ( a intenta o actiune in justitie)

Procedura Civila Romana

Orice sistem juridic contine 2 aspecte respectiv:

– 1 apect static(cuprinde totalitatea normelor juridice dar si totatlitatea drepturilor subiective)
Procedura civila romana constituie ansamblul normelor juridice ce regelementeaza
desfasurarea proceselor cu privire la persoane , familie , proprietate , mostenire cat si
valorificarea drepturilor de creanta incalcate.
Romanii au cunoscut 3 proceduri:
1.) LEGIS ACTIONES – procedura LEGIS ACTIUNILOR (corespunde dreptului vechi)
2.) LTIGARE PERFORMULAS (corespunde dreptului clasic)
3.) Procedura extraordinara – COGNITION ETRAXORDINARAE (anul IV) –(d. Clasic)
Primele 2 se caracterizeaza prin desfasurarea procesului in 2 etape:
- etapa in jure – in fata magistratului
- etapa in judicio – in fata judecatorului
Etapa in Jure – in aceasta etapa procesul este ritualist adica partile spun formule sacre si
fac gesturi rituale.Dupa intentarea actiunilor urmeaza citarea partilor are 2 forme :
a.) In jus vocantio (reclamantul il citeaza pe paratprin formula „IN JUS TE VOCO”
oriunde se gaseste acesta pe strada in forum dar niciodata acasa deoarece domiciliul
este considerat inviolabil – acesta se face in prezenta a cel putin 2 martori)
b.) Vadimonium extrajudiciare (este o conventie „contract” intre reclamant si parat sa se
prezinte in jure)
c.) Condictio (este somatia pe care reclamantul cetatean o face paratului peregrim)
Activitatea partilor in proces:
1.) Activitatea reclamantului – reclamantul isi prezinta pretentiile in mod ritualist
2.) Activitatea paratului – paratul la pretentiile reclamantului poate sa ia una din
urmatoarele atitudini:
a.) poate se neje si sa sicaneze
b.) poate sa recunoasta prin Confesio in jure
In ambele situatii paratul este asimilat condamnatului iar procesul se opreste aici
c.)paratul neaga pretentiile dar coopereaza cu instanta in dorinta de a trece in faza IN
JUDICIO si a-si dovedi nevinovatia (momentul de trecere de la prima faza la cea de-a 2 se
numeste LITIS CONTESTATIO si aici inseamna luarea de martori)
3.) Activitatea magistratului – magistratul are 2 copetente respectiv IMPERIUM si
JURISDICTIO.
Etapa In JUDICIO – Judecatorul pe baza probelor prezentate de parti isi formeaza o
convingere intima, delibereaza si in cele din urma pronunta o sentinta care poate sa fie de
absolvire sau de condamnare.Daca sentinta este de condamnare ea va fi intotdeauna
pecuniara adica evaluabila in bani.Indiferent de ce se va cere sentina va consta in
executarea unei sume in bani.
Instantele de judecata : enumaram din curs....

Legis Actiones(actiuni de judecata) – legislatiuni – de judecata – SACRAMENTUM

- JUDICIS ARBITRIVE POSTULATIO
- CONDICTIO
- de executare – MANUS INJECTIO(apucarea cu mana)
- PIGNORIS CAPIO(luarea de Gaj)
Litigare per Formulas (procedura formulara) – datorita faptului ca legis actiunii au
devenit odioase dupa Gaius , s-a impus necesitatea aparitie unei noi proceduri adecvate.
Procedura formulara este procedura care are la baza formula .Formula este un mic
program de judecata pe care magistratul il impune judecatorului.
Structura Formulei :
- Intentio – partea de inceput a actiunii unde reclamantul in limbajul cotidian isi prezinta
pretentiile
- Demonstratio – constituie temeiul juridic (incalcarea dreptului)
- Adjudecation – este partea din formula care se foloseste numai in cazul urmatoare lor
procese : - procese de hoternici , partaj ,si iesire indiviziune
- Condemnatio – este partea din formula prin care magistratul il investeste pe judecator
sa dea o sentinta ce poate fi de absolvire sau de condamnare.Daca aceasta este de
condamnare aceasta va fi pecuniara ( evalubila in bani)
Desfasurarea procesului in procesul procedurii furmulare:
1.) IN JURE
2.) IN JUDICIO
1.)Se intenteaza o actiune
Se citeaza partile idem procedura legis actiones
Activitatea partilor in instanta :
Reclamantul – idem ca la procedura – reclamantul isi prezinta pretentiile dar il prezinta in
limbajul cotidian
Paratul – poate adopta 3 atitudini: - Sa nege si sicaneze
- Confesio in jure (in ambele situatii este considera condamnat)
- Sa nege si coopereze cu instanta pentru a-si dovedii nevinovatia
- Momentul de trecere : LITIS CONSTESTATIO – eliberarea de copii de pe formula
catre reclamant care la randul sau este obligat sa maneze una din ele paratului. Are 3
caractere: 3.) caracter fixator ( fixeaza definiv partile in proces – de aici a aparut
principul autoritatii lucrului judecat)
2.) caracter novator ( se naste un nou drept in locul celui stins adica dreptul la o
sentinta judiciara)
1.) caracter extintiv (se stinge dreptul la actiune)
2.) Idem ca la Procedura Legislatiunilor
Organizarea instantelor – Lecturam din curs
Procedura extraordinara – ANU IV – Drept procesual civil –
JUS PERSONALUM( PERSOANA)
- Notiunea de persoana
- Capacitatea juridica (personalitatea juridica)
- Inceputul si incetarea capacitatii juridice
- Continutul personalitatii
Notiunea de persoana - Persoana este subiectul de drept
(PERSOANA – PERSONA – PHERSUM – MASCA)
- PESRONARE - A VIBRA)
Capacitatea juridica – este aptitudinea posibilitatea sau facultatea persoanei(subiectului de
drept) de a avea drepturi si a-si asuma obligatii.
(CAPACITATE – CAPUT – CAP – PARTEA SUPERIOARA A FIINTEI UMANE )
Inceputul si incetarea capacitatii(subiect de examen) – personalitatae exista atata timp cat
exista persoana adica ea apare odata cu nasterea si dispare odata cu moartea.

X(C)---------------N---------------------------------M----------------X(A.S)
 {Pers= Personalitate=Capacitate} 
Exceptii:
1.) – INFANS CONCEPTUS PRO NATO HABETUR PUOTIENS DE COMODIS
EJUS AGITR(ORI DE CATE ORI ESTE VORBA DE INTERESELE COPILULUI
ACESTA SE CONSIDERA CA SI NASCUT DIN MOMENTUL CONCEPTIEI)
2.) HEREDITAS JACENS PERSONA DEFUNCTI SUSTINET(SUCCESIUNEA
VACANTA SUSTINE PERSOANA DEFUNCTULUI)
Continutul capacitatii – capacitatea juridica contine 3 elemente – Statusuri
- 1.Status libertatis
- 3.Status familiae(FAMILIE – FAMULUS – SCLAV)
- 2.Status civitatis
1.) Status libertatis constituie aptitudinea omului de a fi om liber – Oameni liber
- Oameni aserviti(scavul) – este un lucru- Res- (o uneala vorbitoare)
2.) Status civitatis este conditia de a fi cetatean
3.) Status familiae conditia de a fi pater familias sau daca nu cel putin membru al familiei
agnatice.(Agnatiunea este rudenia civila in care toti de sub puterea lu pater familias
sunt rude intre ei)
1.) Status LIBERTATIS :
Sclavia – un om aservit lu Dominus
Izvoarele sclaviei :
a.) Razboiul – prin politica permanenta de expansiune roma a devenit prospera prin
dobandirea unei forte de munca prin sclavi pentru ca prizonieri de razboi erau
transformati in sclavi
b.) Nasterea – copilul nascut de o sclava dobandeste conditia juridica a mamei la nastere
chiar daca tatal este om liber.
c.) Fapte pedepsite cu pierderea libertatii – debitorii insolvabili atribuiti creditorilor lor
- nesupusi la incorporare
- dezertorii
- omul liber(femeia) care intretine relatii sexuale cu sclavul altui isi pierde libertatea
Regimul juridic al sclavilor:
Sclavul este considerat un res (INSTRUMENTUM VOCALE) in consecinta inseamna ca
nu are capacitate juridica deci nu este persoana.In dreptul vechi dominus are asupra
sclavului puteri nelimitate absolute:
- JUS VITAE NECISQUE – dreptul de viata si de moarte
- JUS VERBENARDI – dreptul de corectie
- Dreptul de a al vinde
- Dreptul de al abandona
In dreptul clasic si post clasic dominus nu-l mai poate omor dat restul aspectelor sunt la
fel.
Sclavi puteau impumuta capacitate juridica de la dominus si sa incheie acte juridice.
Sclavul putea sa aiba o avere de la cateva bunuri la averi mari si alti sclavi aceasta avere a
sclavului se numeste (PECULIUM)
Sclavi nu se puteau sa se casatoreasca dar puteau sa stare intr-o stare de fapt care era
numita (CONTUBERNIUM)
Oamnenii liber – sunt acei oameni care au capacitate juridica:
- IN MANCIPIO
- ADIDCTI –JUDICATI
- LIBER HOMO BONA FIE SERVIENS
- AUCTORATI
- REDEMPTI AB HOSTIBUS
Oameni liber cu un statul sau oameni semi-liberi sau semi-aserviti
1.Cetateni
2.Latini
3.Pelegrini
4.Oameni cu coditie judica speciala
5.Dezrobiti
Latini sunt vechii locutori ai LATIUMULUI care se bucurau de unele din drepturile
cetatenesti.Erau de mai multe feluri
Latini VETERES – vechi latini sunt cei care se gasesc numai la roma bucurandu-se de
urmatoarele drepturi cetatenesti:
- JUS COMERCI
- JUS CONUBI
- JUS MILITIAE
Latini COLONIARI – sunt latinii care traiesti in coloniile din pensinsula italica dupa
modelul latinilor veteres.
Latini PROVINCIARI – sunt latinii care traiesc in provinciile romane dupa modelul
latinilor coloniari
Latini JUNIANI – sunt latinii care au devenit astfel prin incidenta unei legi numita LEX
JUNIA NORBANA.
Pelegrinii sunt straini veniti la roma fie in calitate de HOPITES adica temporar fie cei
stabiliti definitiv care se numea CLIENTES. Principiu orice strain la roma devine sclav
pentru a se evita aceasta situatie pelegrinul in cauza trebuie sa se pune sub protectia
juridica a unui cetatean.Pelegrini propriu-zisi si pelegrini DEDITICI deci sunt fosti
locuitori ai unor partii invinse de roma sau fostii sclavi eliberati care in perioada sclaviei
au fost condamnati pentru fapte abominabile.
Oamenii cu conditie juridica speciala:
1.PERSOANA IMANCIPIO – pater familias putea vinde pe fiul/fica de familie si dupa 5
ani acesta revenea sub puterea acestuia.Acestia sunt fii vanduti de pater familias.
MANCIPATIO – o forma rituala de vanzare.
2.ADICTI – sunt debitorii insolvabili atribuiti creditorilor lor.
- JUDICATI – sunt debitorii insolvabili in urma unui proces
- NEXI – sunt debitorii insolvabili in urma neindeplinirii unor obligatii
contractuale.Debitorul incheie cu creditorul un contrac de aservire a fortei sale de munca
pana la concurenta sumei datorate – contractul numit (NEXUM)
LIBER HOMO BONE FIDE SERVIENS – omul liber care cu buna credinta traieste in
conditia de sclav.
AUCTORATI – omul liber care cu buna credinta (vointa) accepta sa lupte ca gladiator in
arena.
REDEMPTI AB HOSTIBUS – rascumparatii de la dusmani.Rascumparatii erau obligati
ca in termen de 5 ani sa isi plateasca rascumpararea.
Manumisiunea(MANUMISSIO) – dezrobirea consta in procesul de trecere a unui sclav de
la conditia de lucru la cea de persoana.
DOMINUS  PATRON
-----MANMISSIO---------
SCLAVUS  LIBERT
Erau de 2 feluri:
Moduri formale:
VINDICTA – este un mod formalist de manunisiune realizat cu ajutorul unei ferchele de
lemn cu care se face ritualul.
CENSU – este manumisiunea realizata prin recensamant
TESTAMENTO – se realiza printr-o clauza testamentara
Directa – clauza sclavu devine o liber adevarat
Indirecta – insarcinez pe fiul meu sa il elibereze pe sclavul – este dezavantajoasa pentru ca
libertul devenea dependent de patron cu persoana sa si cu bunurile sale
Moduri neformale(pe cuvant):
POST MESAM
INTER AMICOS
INECLESIAS
PERLIBERUM
STATUTUL JURIDIC AL LIBERTULUI.
Libertul este dependent de patron cu persoana si bunurile sale.
BONA – obligatia libertului de a sta la dispozitia patronului cu toate bunurile sale
OBSEQUIM – obligatia de recunostinta fara de patron in caz contrar paterfamilias poate
revoca dezrobirea
OPERAE (officiales si favriles) –Servicii (sta la o indemana patronului cu sveriicii)
Oficiale – treburile de rutina
Fa brile – daca libetrul are o meserie trebuie sa ii convectionele patronului ceea ce tine de
meserie
Legii de limitare a dezrobirilor :
LEX AELIA SENTIA
LEX FUFUIA CANINIA – nu poti sa eliberezi mai mult de 100 de sclavi
Colonii sunt de mai multe categorii:
Colonii propriu-zisi – sunt cei care au la baza contractul de arenda
Colonii partiali – pe langa arena mai platesc si o parte din produsele pe care le realizeaza
Colonii siliti – sunt toti prizonierii de razboi care nu au fost transformat in sclavi
Cetateanul este persoana care are deplinatatea drepturilor civil si politice.
Drepturile civile – JUS COMERCI – dreptul de a inchia acte juridice sau de a intenta o
actiune sin justitie
- JUS CONUBI – dreptul de a incheia o casatorie valabila conform dreptului civil
- JUS MILITAE - dreptul de a servi ca militar in legiunile romana
- JUS HONORUM – dreptul de a fi ales magistrat
- JUS SUFRAGI – dreptul de a alege(de vot)
(POVESTIRE)
Cetatenii la roman cand te ducea si te plimbai prin curbe imediat iti datea seama cine e
cetatean sau nu pt ca aveau inbracaminte cu boga si dupa culoarea iti datea seama statului
persoanei sau daca au fost la anumite evenimente.in ceea ce priveste numele numele
cetateanului era format din 5 parti(nume prenume porcla)
TRIA NOMINA (nume prenume porecla)- IN DICATIA GINEI - INDICATIA
TRIBALA
 Legile de dobandire a cetateniei -Sunt legii succesive si se finalizeaza este edictul lui
caracala care a oferit cetatenie tuturor
Status familiae – conditia de a fi paterfamlias(Familie – famulus – sclav)
PF – la inceput are o putere unica numita MANUS .Cu timpul puterea unica se
pulverizeaza intr-un numar de puteri astfel:
MANCIPIO – puterea asupra fiului de familie vandut
PATRIAPOTESTAS – puterea parinteasca
MANUS – puterea maritala (puterea sotului asupra sotiei in casatoria cu MANUS)
DOMINICAPOTESTA – este puterea lui paterfamilias alias dominus
DOMINIUM – puterea lui paterfamilias alias dominus asupra celorlalte bunuri

PERSOANA SUI JURIS – sunt cu capacitate juridica deplina care exercita puteri in
familie(PATERFAMILIAS – DOMINUS)
PERSOANE ALIENI JURIS – sunt persoanele cu capacitate juridica limitata asupra
carora se exercita in cadrul familiei puteri

Rudenia romana
Exista 3 tipuri de rudenie:
AGNATIO(agnatiunea) – in familia agnatica intra toate persoanele care se gasesc sub
puterea lui paterfamilias
COGNATIO(cognatiunea) – este legatura dintre persoanele care au autori comuni rudenia
de sange(prioritara de la justinian)
Este de 2 feluri :
Reala – cand cognatii nu sunt agnati
Fictiva – toti agnatii sunt cognati
GENTILES(gentilitatea) – este o rudienie indepartata care se aplica in lipsa primelor 2
aceasta se dovedea prin grai comun , port comun , obiceiuri comun , cult religios comun ,
cimitir comun.
Puterea parinteasca(PATRIAPATESTAS) puterea lui paterfamilias asupra descententilor
adica asupra fiilor de familie ,ficelor de familie , nepotilor din fii , nu insa nepotilor din
fice.
Caracteristicile :
1. caracter nelimitat – puterea se exercita in mod absolut in dreptul vechi si mai
bland dupa aceea (dreptul clasic si postclasic)
JUS VITAE MECISQUE – dreptul de viata si de moarte
JUS CERBERANDI – dreptul de ai aplica corectia
JUS MANCIPIO – dreptul de al vinde
- DREPTUL DE A-L ABANDONA
Fiul de familie poate imprumta de la paterfamilias capacitate si sa incheie acte
juridice.Averea sa (PECULIUM) al fiului.
2. caracter perpetum – atat timp cat paterfamilias fiul de familia ramate o umila
persoana.
Dobantirea si stingerea puterii parintesti :
Se dobandeste pe cale naturala prin casatorie (daca sa procreat) si pe cale artificiala (prin
emancipare ,legitimare , adoptie)
Se stinge prin :
- Moartea lui paterfamilias
- Moartea fiului de familie
- Prin emancipare
- POSTLIMINIUM
Casatoria romana:
Casatoria consta in coabitarea barbatului cu femeia in scopul procreeri
Erau mai multe tipuri de casatorii :
Cu MANUS (cu puterea maritala)
Fara MANUS (fara puterea maritala)
CONCUBINATUM(o casatorie inferioara)
Condtitiile ce forma si de fond ale casatoriei :
Casatoria cu MANUS implica niste conditii de fond :
- CONFARREATIO – este o casatorie accesibila doar patricienilor si consta in anumite
conditii si un ritual
Conditii: - sa existe 10 martori cetateni ,prezenta sotilor , presenta FLAMINULUI lui
jupiter ,prezenta lui PONTIFEX MAXIMUS.
- COEMPTIO – inseamna autovanzarea sotiei catre viitorul sot printr-un rituala numit
MANCIPATIO pentru care acesta plateste simbolic un sestert.
- USUS – consta in coabitarea barbatului cu femeia vreme de 1 an timp in care femeia
se bucura de un drept numit JUS TRINOCTII – dreptul de a lipsi de la domiciliu
conjugal 3 zile si 3 nopti consecutive.
Conditii de fond