Legea din 24 iunie 1925

Unificarea administrativa s-a realizat prin legea din 24 iunie 1925, prin
care s-a asigurat o dezvoltare unitara a tuturor provinciilor tarii care
cunoscusera pana atunci regimuri cu totul deosebite unele de altele.
Conform acestei legi, teritoriul Romaniei era impartit din punct de
vedere administrativ in judete, iar judetele in comune. Comunele erau rurale
si urbane. Comunele urbane erau resedinta de judet sau neresedinta.
Comunele urbane, resedinta de judet, care prin numarul locuitorilor si
importanta lor economica si culturala aveau o mai mare inraurire asupra
dezvoltarii generale a statului, puteau fi declarate municipii.
Pentru inlesnirea controlului, supravegherea aplicarii legilor si buna
indrumare a administratiei, judetele erau impartite in circumscriptii numite
plasi, care cuprindeau mai multe comune, iar comunele urbane in
circumscriptii numite sectoare.
Atat judetul cat si comuna aveau personalitate juridica, avand
capacitate pentru tot ce priveste initiativa si administrarea intereselor locale,
exercitand aceste atributiuni in limitele legii. Potrivit acestei legi, nici o
cheltuiala obligatorie nu se poate pune in sarcina judetelor si comunelor fara
a li se crea mijloace pentru acoperirea ei.
Interesele comunelor si judetelor erau administrate de catre consilii
compuse din consilieri alesi, de drept si consilieri femei cooptate obligatoriu
in comunele resedinta de judet. Consiliile erau datoare sa exercite in acelasi
timp si masurile de interes general ordonate de autoritatea centrala in
limitele competentei sale legale.
Primarul era ales de consilii in toate comunele cu exceptia
municipiilor, prin vot secret cu majoritatea absoluta a voturilor exprimate.
In municipii, consiliul comunal alegea din randurile sale trei candidati
de primar dintre consilierii alesi si cei de drept, afara de cei trimisi de
consiliul judetean, fiecare consilier avand dreptul de a vota un singur
candidat.
Numele celor trei candidati era comunicat de indata ministerului de
interne care confirma in functie pe unul dintre candidati.
Ministerul de interne si prefectul in limita competentelor legale, la
sesizarea prin contestatii sau din oficiu, aveau dreptul sa verifice legalitatea
alegerii primarului, delegatiei permanente si a candidatilor de primari din

municipii si, dupa caz, sa anuleze alegerile in termen de 10 zile de la data

constatarii.
Primarul si membrii delegatiei permanente erau retribuiti de la
bugetul comunei, neputand sa ocupe in acelasi timp nici o alta functie
publica.
Consiliul comunal se compunea din:
a). trei cincimi consilieri alesi de catre toti alegatorii comunali cu vot
universal, egal, direct, secret, obligator prin scrutin de lista si reprezentarea
minoritatii.
b). pana la doua cincimi consilieri de drept;
c). consilieri femei cooptate in numar de 2 3,5,7 in functie de
populatia comunelor.
Odata cu consilierii se alegeau si un numar de supleanti egal cu o
treime din numarul consilierilor alesi, chemati sa completeze vacantele
legale care puteau sa apara in consiliu.
Erau consilieri de drept:
- 2 7 consilieri judeteni din cei alesi, numai in consiliile comunelor
urbane de resedinta;
- reprezentantii cei mai vechi titulari ai invatamantului de stat primar,
profesional, secundar;
un reprezentant al cultului cel mai numeros din localitate;
- reprezentantii cei mai inalti in grad ai ministerelor sanatatii publice si
ocrotirilor sociale, agriculturii si domeniilor;
- cate un reprezentant al camerelor de agricultura, de industrie si
comert si ai muncii.
De semnarea consilierilor de drept se facea dupa publicarea convocarii
corpului electoral respectiv.Toti consilierii trebuiau sa locuiasca in comuna
respectiva, afara de cei desemnati de consiliul judetean.
Stabilirea numarului consilierilor de drept pentru fiecare categorie era
de competenta consiliului administrativ superior pentru comunele resedinta
de judet iar pentru celelalte comune de competenta delegatiei permanente

judetene. In mod obligatoriu numarul membrilor alesi trebuia sa intreaca

numarul consilierilor de drept impreuna cu cei cooptati.