GAPITOLUL 1
DREPTUL CONSTITUTIONAL $I TEORIA CONSTITUTIEI
4.1. Dreptul constitutional
4.1.1. Definitia dreptului constitutional
4.1.2. zvoarele dreptului constitutional
4.1.3.Aspecte generale privind raporturile dintre dheptul
international si dreptul intern roman
4.2, Definitia constitutiel
4.3. Formele constitutiei
4.4, Suprematia constitutiei
4.5, Elaborarea si adoptarea constitutiei
4.6. Modificarea constitutiei
4.7, Suspendarea gi abrogarea constituti
4.8 Controlul constitutionalitatii legilor
4.8.1, Notiunea de control al constitutionalitatii legilor
4.8.2, Modalitatile controlului de constitutionalitate a legilor
4.9, Controlul constitutionalitatii legilor in Romania
4.9.1. Organizarea Curtii Constitutionale a Romanic!
2, Atributiile Curtii Constitutionale a Romaniei
.3. Procedura controlului constitutionalitatii legitor
4.9.3, Efectele juridice ale deciziilor Curfii Constitutionale,
OBIECTIVE
Studierea acestui capitol va permite:
* Cunoasterea locului dreptului constitutional in sistemul de drept gi
intelegerea specificului anumitor categoril juridice generale (norma
Juridica, raport juridic, izvor de drept) care se aplic& tn aceasta
materie;
+ Ihfelegerea nofiunii de constitutie din perspectiva juridic’, tn concret
cuncasterea principalele_elemente referitoare la adoptarea,
modificarea $i iesirea din vigoare a legii fundamentale
infelegerea consecintelor pe care legea fundamentali te produce
asupra sistemului normativ statal prin suprematia pe care o detine
aceasta In ierarhia actelor normative;
+ fnsugirea conceptului de control al constitutionalitatii fegilor, si a
organelor competente in materie in functie de modalitatea de control;
injelegerea organizarii, functionarii si a atributiilor Cur
Constitutionale din Romania. 4.1. Dreptul constitutional
4.1.1, Definitia dreptului constitutional’
Fenomenul de putere institujionalizata, caracteristic societatii organizate statal a
determinat o impartire tradifional a dreptului in drept public gi drept privat, inc& din
antichitate, dupa criteriul apartenentei sau non apartenentei subiectelor raportului juridic
la o autoritate publica, in sensut larg de detinator de putere. Dreptul public este dreptul
care se aplic& autoritatilor publice si raporturitor dintre autoritatite publice gi persoanefe
private, iar Dreptul privat este dreplul care se aplicd raporlurilor dintre persoanele
private.
Intr-o definitie general’, Dreptul public este ansamblu! normelor Juridice,
care reglementeazé constituirea $i functionarea autoritatilor publlce, precum $i
raporturile dintre autoritatile publice si persoanele private, Rezulté din aceasts
definitie, c& cel putin unul dintre subiectele raportului de drept public este o autoritate
publica, Acest sublect poartd numele de subiect calificat,
Dreptul public prezint’ dou’ caracteristici esentiale:
Dreptul pubtic promoveazi interesele generale, care constituie scopul necesar
al autoritaitilor publice, pe cand dreptul privat arbitreaza interesele particulare;
Ml, Dreptul public este, in principiu, un drept al raporturiior de inegalitate,
deoarece interesul general trebuie s4 predomine asupra interesului particular. Datorita
acestei superiorita{i a interesului general fafa de interesul individual, autorit&tile publice
cispun de mijloace juridice de constrangere gi de forta public’, ceea ce le permite si-gi
impuna vointa. In dreptul privat partile se afl pe pozitii de egalitate juridic’, operand
initiativa individuala si acordul liber de vointa,
In procesul de dezvoltare a dreptului, atit dreptul public cit si dreptul privat s-au
divizat, la rindul lor, in diverse ramuri de drept, dupa anumite criterii, dintre care cel mai
utlizat este criteriul obiectului sau al materie) reglementarii. Astizi, este unanim
acceptat faptul c3, Dreptut constitujional este o importanté ramur& a Dreptulul pubtic,
exist&nd opinii care considera dreptul constitutional chiar ramura principald a dreptului,
intrucat prin nomete sale consacra si ocroteste cele mai importante valori economice,
sociale gi politice?,
Din analiza condifilor istorice in care au ap&rut primele Constitufii scrise, precum
idin confinutul acestor Constituti, rezult urmatoarele aspecte:
1. Marii ginditori ai sec.XVIII au constientizat realitatea c4, puterea, pentru a fi
acceptata de societate trebuie si se bazeze pe un sistem de principl! fundamental
care s@ corespunda sistemului de valori social-palitice recunoscut, Astfel, s-a aluns lao
categorie important’ de norme juridice, normele-principii, care au fost incluse in
Declaratii de drepturi sau in Constitutii, ca fundament pentru tntregul sistem statal.
2. Principiile fundamentale trebuiau tns& aplicate, garantate si promovate prin
intermediut puterii organizate statal. Aceasta putere trebula sé fie eficace pentru a-si
putea realiza misiunea, dar in acelasi timp trebuia s& respecte si s@ perpetueze
sistemul de valor! social-politice. De aici, interesul deosebit pentru organizarea puteril
statale, care a dus la crearea normelor cu caracter specific privind Instaurarea,
mentinerea si exercitjul stata! al puterii. Intrucdt aceastA categorie de norme are cel
pufin aceeagi importanta pentru functionarea intregului sistem social ca gi normele-
principii, normele cu caracter fundamental privind instaurarea. mentinerea si exercitiyl
uteri statale au fost incluse, de asemenea, in Constituti,
3, O experien{a indelungaté a demonstrat cA orice putere are tendinta s&
abuzeze, astfel incat a aparut necesitatea protectiei individului impotriva abuzului de
‘loan MURARU, Simina TANASESCU, Op, cit, 2001, p 15 sip. 23; lon DELEANU, Op. cit, pp. 43.58
Bloan MURARU, Simina TANASESCU, Op. cit, 2004, p. 19 putere. Se ajunge astfel la necesitatea iri arantarii_drepturilor_si_tibe!
fundamentale ale cetafenilor, In mod fireso, s-a conser @ acest deziderat se
realiza, in modul cet mai eficient, prin norme juridice incluse in Constitutie.
Ansamblul acestor norme prezint’ o configuratie proprie gi 0 pel
evidenta, caracteristici ce ii individualizeaza in ansamblul normelor de drept public. Se
cristalizeaza astfel obiectul unei ramuri distincte a dreptului public, ramura care B fost
denumité "Drept constitutional”.
Putem deci, defini dreptul constitutional, intr-un mod mai explicit, dupa] cum
urmeaza: Dreptul constitutional este ramura dreptului public formata din notmele
juridice care consfinfec principiile fundamentale, esentiale ale regimului social-
politic al unei {ari, reglementeaza relafiile sociale fundamentale care se stabilesc
in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarli statale a puterii, definege si
garanteaz& drepturile gi libert&tile fundamentale ale cetatenilor pentru a-i proteja
‘impotriva tendinfelor de abuz ale puteril,
La modul cel mai general, Dreptul constitutional poate fi definit ca di
fundamental ce reglementeaza puterite statului
4.1.2. lzvoarele Dreptului constitutional’
In stiinta dreptului conceptul de izvor de drept este folosit intr-un sens s}
si anume acela de forma de exprimare a normei juridice. Este vorba de forma subjcare
trebuie sé se prezinte o regulé de comportament pentru a fi instituit& sau recunogcuta
ca norma juridic’, deci regulé cu un caracter obligatoriu asigurat, la nevoie,} prin
constrangere exercitata de forta publica.
Teoria dreptului recunoaste trei categorii importante de izvoare de drept:
4. legea, in sensul generic de act juridic normativ al Parlamentului, exprimat in sctis si
adoptat dupa o anumita procedura;
2. obicelu! juridic sau cutuma, care este regula spontan ce devine obligatorie prin uz
indelungat. Ea poate fi consfinfité prin actul scris al puterii publice sau recunoscutfi de
autoritaf si respectata pur i simplu, fara a fi formulata ca act juridic scris;
3. practica Judiciara sau jurisprudenta, care reprezinté activilatea de precizate si
dezvoltare a principiiior gi prevederilor legii sau cutumei, exprimata prin hotdrarile
judecdtoresti, ca urmare a solufionaii litigilor supuse judeodtii.
Cat priveste Dreptul constitutional, se admite evasiunanim calitatea de izvor de
drept constitutional a Constitutiei, sorise sau cutumiare, a legii, ca act juridi al
Prlamentului gi a tratatelor intematioale. Este controversata calitatea de izvor de drept
constitufional a Regulamentelor Parlamentului gi a practicii de contencios constitufiopal.
Referitor la regimut constitutional din Romania, exist cel putin doua criterii ¢are
permit identificarea izvoarelor dreptului constitutional: auforitatea publicé emitenta gi
continutul normativ. In principiu, sunt izvoare ale Dreptului constitutional roman numai
actele normative adoptate de adunarile nationale reprezentative. in plus, aceste Acte
normative trebuie s& indeplineasca si conditia de a contine norme care reglementéazé
telatiile sociale fundamentale care apar in procesul instaurarii, menfinerii gi exercltarii
puterii statale.
Th ceea ce priveste cutuma ca izvor de drept constitutional, constatam cA
paramentara sau prin practica raporturilor dintre autoritatile publice, cum, de altfel,
‘intémplat tn unele tari. Este Ins& nevoie de 0 perioada de timp indelungata de exer
democratic al puter statale, pentru ca, eventual, s& se ajungd la cutume
constitutionale.
! toan MURARU, Simina TANASESCU, Op. cit, 2001, pp. 41-46; Antonie IORGOVAN, Drept
Sonsiitutinal $i nstitull police. Teorle generald, Ed. “Galerie J. L. Calderon’, Bucuresti, 1984, pp. 43-46 Referitor la practica Curtit Constitutionale este posibit ca, in timp, deciziile
Curfii s4 creeze anumite reguli care vor Teprezenta nu numai 0 clarificare a principilior
Sau textelor constitulionale, dar so dezvoltare a acestora, dezvoltare reclamata de
evolutia societafii, a democratiei constitutionale,
in acest fel, practica Curt Constitutionale poate dobindi calilatea de ievor de
drept constitutional intrucat decizille interpretative ale Curfii ocupa un loc important in
cadrul dreptului constitutional si un loc aparte in cadrul izvoarelor acestui drept. in acest
Sens, unii autori recunose calitatea de izvor de drept a acestor decizi, alti nu. Totusi,
dinamica dreptului face ca aceste decizii sa fie respectate gi sa se tink cont de ele ea
Posibile izvoare ale dreptului constitutional’. Tn plus, dupa revizuirea Constitufiei art. 147
alin. 4 stabileste c deciziite Curtii sunt ,general obligatori’’.
In evolutia constitutional a Roméniei, cutuma a fost fecunoscutd ‘ca izvor de
Grept sub regimut Constitufilor din 1866, 1923, 1938. Sub regimul Constitutilor din
148, 1952 $i 1965, cutuma era admis ca izvor de drept in mod exceptional, cand
legea o prevedea expres $i in nici un caz tn domeniul dreptului public{ ex. clasic, ar. 600
Cod civil care prevede ca inallimea Tagrddituri dintte doud proprietit se stablleste dupa
Fegulameniele particulare sau, in lipsa acestora, dupa obiceiul obstesc),
Constitufia revizuité merge, in principiu, pe aceeasi linie. Singura prevedere care
accepta cutuma se refera, de asemenea, fa dreptul privat si o intalnim la art.44 alin. 7,
Privind protecfia proprietéti private: "Dreptul de proprietate obliga la respectarca
Sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum $1 la
respectarea celoriaite sarcini care, potrivit legil sau obiceiului, revin proprietarului’. lat
de ce, in literatura de specialitate, pentru Dreptul constitutional roman, se admit numal
izvoarele scrise. O alta explicatie a acestei atitudini const in mentalitatea de a
considera izvoarele Dreptului constitutioal ca manifestari ale voinfei politice supreme a
Poporului, care trebuie exprimate prin norme scrise, clare si precise?
in ceea ce priveste izvoarele scrise ale Dreptului constitutional, autorii nogtri sunt
unanimi in a recunoaste calitatea de lzvor de drept constitutional pentru Constitute si
lege, ca act juridic al Parlamentului, discutile purténdu-se, ca de altfel si in alte far,
referitor la calitatea de izvor de drept constitutional a regulamentelor Parlamentulul, a
hotirarii de Guvem si a tratatului international.
‘Sa analizam aceste acte normative, conform Constitufiei revizuite:
1. Regulamentele Parlamentulul. Textele constitufionale cu semnificatie deosebité in
aceasta materie sunt:
At64 (1) “Organizarea gi funcfionarea fiecdrei camere se stabilesc prin
regutament propriu...”
A.65 (1) "Camera Deputatilor si Senatul lucreaza in sedinfe separate si in
sedinte comune. In sedintele comune, lucrarile se desfasoari potrivit unui regulament
adoptat cu votul majoritafii deputatilor gi senatorilor."
Art_67 (1) “Camera Deputatilor si Senatul adopta legi, hotrdri gi mofiuni, tn
prezenja majorititii membrilor.”
Art. 73 (1) “Parlamentul adopta legi constitutionale, legi organice $i legi ordinare.”
Ar.76 (1) "Legile organice si hotdrdrife privind regulamentele Camerelor se
adopta cu votul majoritatii membrilor fiecrei Camere.”
Ar.146 "Curtea Constitufionala are urmatoarele atributii:
(...) 0) se pronunfa asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului..."
| Elena Simina TANASESCU, Stefan DEACONU, Op.cit..p. 4
= in principiu, nw poate fi exclusd posibitatea steblini unor reguli de drept constitutional prin pracica
Rerlamentard sau prin practica raportuilardintre autortaile publice, cum, de alfel, s-a intamplat in uncle
{Br Este, ined, nevole de @ perioadd de timp indelungata de exerci democratic al puter statale, pentru
Ca, eventual, sé se ajunga Ia cutume consitujonale
1 Din analiza acestor texte rezulta:
1) Regulamentele Parlamentului stabilesc organizarea si functionarea puterii
legislative, care este 0 modalitate esenfiala a exercilarii puterii statale, incadrarjdu-se
astial tn definitia Dreptului constitutional;
2) Regulamentele Parlamentului sunt acte de sine statatoare, distincte de
celelaite acte ale Parlamentului (legi, hotdrari, motiuni);
3) Regulamentele Parlamentului sunt supuse controluiui de constitufionalitate
exercitat de Curtea Constitutionala.
Fata de aceste argumente, apreciem ca suntem in prezenta unor izvoafe de
Drept constitional.
2. Hotararite de Guvern
Cat priveste hot&rarile de Guvern, subscriem la opinia potrivit c&reia a nu
pot fi reglementari fundameniale ale relatiilor sociale din sfera puterii sau care s& deo
drepturi si libertéfi fundamentale ale persoanei, si cu atét mai putin nu pot consfinti
Principii fundamentale ale sistemului social-poiitic.
Potrivit art.108 alin.2 din Constitutie, hotararlle de Guvern se emit "pentru
organizarea executarii lagitor’, ceea ce inseamna ca ele nu pot fi acte rerma cu
caracter primar, si cu at&t mai putin cu caracter fundamental. Or, trebuie si admitem,
pornind de la definitia Dreptului constitutional, ca izvoarele de drept constitufional nu pot
fi decat norme care reglementeaza la madul primar si fundamental raporturite de putere
sau, dupa caz, drepturile, libertafile si incatoririle fundamentale ale cet2tenilor.
Alta este situafia pentru Ordonanta Guvernului, avand in vedere faptul ca, in
sistemul nostru constitutional este admisé delegarea legislativ’. Astfel, Ordorjanta
intervine tn domeniile rezervate legii ordinare, care pot figi de ordin constitutional, Este
adevarat ca principalele domenii de ordin constitufional sunt reglementate prin| legi
organice, dar, teoretic, nu este exclus reglementarea unor domenil gi prin legi ordinare.
Cu atat mai mult poate fi izvor de drept conslitufional Ordonanta de urgenté a
Guvernulul, intrucat ea poate intervent si in domeniul legii organice',
3. Tratatul international
Textele constitutionale referitoare la tratatele internationale sunt:
‘Ar.11 (1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai gi cu bund-credint&
obligatille ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legit, fac parte din dreptut inter,
(3) In cazul in care un tratat la care Roménia urmeaza sa devind parte cuprinde
dispozitii contrare Constitutiei, ratificarea Wwi poate avea foc numai dupa revizuirea
Constitutiei."
Art.20.(1) “Dispozitile constitutionale privind drepturile gi libert&tile cetaitenilor| vor
fi interpretate gi aplicate in concordant cu Declaratia Universalé a Drepturilor Omblui,
cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.
(2) Daca exist neconcordanfe intre pactele si tratatele privitoare la drepturile
fundamentale ale omului, la care Roménia este parte, si legile inteme, au prioritate
reglementarile intermafionale.”
Art. 146 ,Curtea Constitutionala are urmatoarele atribufii:
(..) b) Se pronunfé asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri
intemationale.”
Fata de aceste dispozitii constitutionale este evident cd tratatul international este
evor de drept constitutional.
* Un exemplu elocvent in acest sens i! constiuie 0.U.G. nr. 1/1999 privind regimul starii de asedil gi
‘egimul stride urgent, publicata in M. OF. nr. 22 din 21 lanuarie 1999. Aceastdi Ordenant’ de urgent
{ist edoptat’ sub presiunea margului spre capital a minerllor din Valea Jiului, condugl de Miron Cozma, De altfel, Constitutia Roméniei nu a facut altceva decat s& se insorie in concertul
onal postbelic, reglementiri ca cele mentionate find cuprinse gi in alte
constitutii europene adoptate dupa a! Il-lea razboi mondial.
In concluzie, vom refine ca, de principiu, pot fi izvoare ale dreptului constitutional
roman toate cele trei categorii de izvoare consacrate de teoria dreptului: a) izvoarele
scrise; b) cutuma democratiei constitutionale si c) practica Curfii Constitutionale. La ora
actual, ins, sunt certe si efective numai izvoarele scrise. Aceste izvoarele scrise sunt:
1) Constitujia. si tegile de modificare a Constitufiel; 2) legea ca act juridic af
Parlamentului (atat cea organicd, cat si_cea ordinara); 3) ordonantele Guvemului
{simple sau de urgent’); 4) regulamentele Parlamentului si 5) tratatul international.
4.1.3. Aspecte generale privind raporturile dintre dreptul
international si dreptul intern roman
Sediul constitutional principal al raporturilor dintre dreptul international si dreptul
intern roman este reprezentat de art. 11 alin. 1 si 2 din Constitutia revizuitd.
Din analiza textelor mentionate rezulté aplicabilitatea articolului 11 exclusiv
pentru sursele conventionale, adicd tratate (internationale)' Aplicabilitatea este una
directé tn sensul ca tratatele se integreaza in ordinea juridic’ interna, nefiind necesara
0 alld fege care sé reia in cuprinsul sau intreg fratatul. Se edopt astfel teoria monistS?
care statueazé cd dreptu! internajional penetreaza dreptul intern, astfel Incat daca se
‘atific’ un tratat, acesta se va integra in ordinea juridic’ nafionala,
Consecinfa este ca pe lang natura for de izvoare ale Dreptului international,
tratatele prin care statul roman este legat din punct de vedere juridic, sunt, in egal
mésurd, gi izvoare ale dreptului inter roman. Din acest motiv tratatele la care Romania
este parte dau nagtere la drepturi si obiigatit pentru subleciele din ordinea juridica
interna gi pot fi invocate si aplicate direct de autoritale nationale, inclusiv de instantele
judecdtoresti®,
Cat priveste modul In care Romania poate deveni parte fa un tatat intemmationel,
in dezvottarea normelor constitufionaie a fost adoptaté Legea nr. 590/203 privind
tratatele* care consacra existenta urmatoarelor tipuri de tratatete intemationale:
A) tratatele in numele Roméniei (la nivel de stat) ~ inchelate de Presedintele
Romaniei si ratifcate, la care se aderd sau acceptate de Parlament prin lege
ori de Guvern prin ordonanta;
B) tratatele Ja nivel guvernamental — ratificate Ja care se ader§ sau acceptate de
Parlament prin lege ori de Guvern prin ordonantis;
©) tratate Tn forma simplificatS incheiate la nivelul Ministerului Afacerilor externe
si al Ministerului Integrarit,
Ca urmare a asimilariitratatelor in dreptul intern, art. 11 alin. 3 prevede c& in caz
de contrarietate a unui tratat intemational cu Constitutia, tratatul va putea fi ratificat
numal dupa revizuirea acestela, pentru punerea de acord a normel constitufionale
Incdicate cu prevederie tratatului. Este consecinta logic a principlulut suprematiei
Constitutiel inscris th art. 1 alin. 5. Aceast& dispozitie trebuie corelaté cu art. 148 lit. b
conform careia Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitufionalitatii tratatelor gi
altor acorduri internationale.
' Comeliu Liviu POPESCU, Reporturile dintre Dreptul Uniunii Europeno gi Dreptul intern roman, in
Jumina dispozitiior constitutionsle revizuite, Revista Romana de Drept comunitar, nr. 2/2004, p. 36
* Teoria dualista dimpotriva sustine ca nu este suficient’ legea de ralificare a unui tratat, este necesaré 0
s fationalizare » o tratatulsi printro fege interna care sa reia tratatul international punet cu punct,
3 Corneliu Liviu POPESCU, Raporturile...p.37
‘4Bublicata in M. OF. Nr. 23/72.01,2004 Concluzia fireasc& a celor expuse este ca tratatele internationale au o fozitie
infraconstitutionala, se afl deci sub Conslitujie. Subliniem ca este vorba de pozitia
tratatelor fajé de dreptul intern in sistemul national de drept, deoarece in planul
dreptului international (de ex. in fata instantelor internationale) intotdeauna dheptul
international are suprematie, prioritate fata de normele nationale (acest principal este
Inscris in Conventia de la Viena privind dreptul tratatelor)..
Cat priveste forta juridicd a tratatelor, in lipsa unor dispoziii exprese, urmeazd a
se apela la principli, si anume la regula conform c&reia tratatul intentional dobandeste in
dreptul inter, unde este direct aplicabil, forta juricd egal cu actul prin care statul gia
exprimat consimtamantul de a deveni parte la tratat. Agadar, in concret, in Romanja un
tratat internafioal aplicabil poate avea forta juridicé egala cu a leaii (ordon: jou a
unei hotarari a Guvernului sau cu a unui act administrativ normativ al ministrutui'.
Distinct de situatia de drept comun reglementata de art. 11 din Constitutle,|sunt
vizate expres raporturile dintre Dreptul international al drepturilor omului gi dreptul
national roman.
Sediul materiai fl reprezinta art. 20 din Constitutie®. Se poate observa ca alin} 4 al
art. 20 reglementeazé raporturile dintre tratatele internationale in materia dreptirilor
omului si Constitutia Romaniei, in timp ce alin, 2 vizeaza raporturile acestora cu iggile
intome. Agadar, in continuare vom analiza urmatoarele chestiuni :
A) Raportul dintre Constitutie si tratatele internationale
B) Raportul dintre legislafia interna si tratatele internationale ;
A, In ceea ce priveste forta juridicd @ Constitutiel faté de tratatul inte
ipoteze:
= CAnd dispozifile tratatelor Intemationale sunt restranse, vagi, imprecise,
nedeterminate, iar dispozifile constitufionale sunt clare, precise i mai favoi
drepturitor omului, nu vom interpreta dispozitile interne (mai favorabile) confor
dispozifile internationale (mai pufin favorabile), Acest lucru este posibil datdrits
faptului ca tratatele internationale referitoare la drepturile omului nu contin decat
un standard minim de garantie a drepturilor omului pe care statele trebuie $3-1
respecte, de {a care statele nu pot deroga, dar la care ele pot, fa nivel national s&
adauge o protectie sporita.
+ Daca atét norma internafionala, cat gi norma constituionala sunt clare si precise,
dar sunt contradictori, nu mai ¢ nevoie de interpretarea normal interne cu ajutorut
normei internationale, decarece alin. 1 al art. 20 vizeazéi numai acele dispozifile
constitutionale privind drepturile gi libertafile cetdfenilor care au nevoie ide
interpretare, numai in leg&tura cu acestea existand obligatia de a fi interpretate si
aplicate in concordan{é cu tratatele internationale. Dar daca norma constitutionala
este limpede $i precisd ea va fi aplicata tocmai in virtutea claritatii sale in
autonom, fara a se mai face apel fa norma international, asa neat nu se va
face aplicarea art, 20 alin. 1.
1 Gornoliu Liviy POPESCU, Raportunie..
‘cu celefalte tratate la care Romania este parte.
(2) Dacd exist® neconcordante intra pactele si tratalele privitoare la drepturle fundamentale ale ommutu
care Roménia este parte, gi legie interme, au prioritate reglementdrie internationale, cu exceptia cazt
‘KBcare Constitulia cau fegie interne confin dispoziii mal favorable. 2, Relativ la a doua situatie, in cazul identitatii de teglementare intre constitutie
§i tratatele internajionale nu intervine nici un fel de problema de interpretare. in acest
caz spunem ci tratafele au valoare constitutional (se afld pe aceeasi pozitle cu
constitufia).
3. Va exista o situatie de supraconstitutionalitate a tratatulul international atunci
cand norma constitufionali este imprecisa, Nedeterminaté, generic’ (de exemplu
referirile la "situatii exceptionale”, “siguranta national”, ‘pericol public’) i, distinct exist
© norma internationala clara si mai favorabilé pentru drepturile omulul.
B. Alin. 2 al art. 20 se referd la neconcordanta cu o lege, statuand expres
principiul forfei supralegislative a tratatului (tratatul are 0 fortd juridicd superioars legii
inteme). Legea intema contrara tratatului intemational nu este abrogat de tratat, ci ea
devine inaplicabila. Astfel, in cazut tncetarii aplicari tratatului international, legea intemal
redevine activa,’
Concluzionénd putem spune c&, intotdeauna fn caz de conflict intre o norma
international $i una nationald in materia drepturilor omulul se ve aplica norma
cea maj favorabila,
4.2. Definitia Constitutiei?
Ih istoria omenirii, Incepand cu secolul al XVilltea, s-a impus CONSTITUTIA ca
lege fundamentala @ unui stat. Constitutia reflect’, in primal rand, noua conceplie
despre guvemare care a dus la prabusirea absolutismului monarhic, conceptie potrivit
Carela suveranitatea apartine nafiunii, iar reprezentantii acesteia o pot exercita numai in
Fonformitate cu_un sistem strict de regul, si in special cu respectarea libertiti
individuale.
{n secolu) al XVII conceptul de “Constitute” a fost injeles intr-o viziune larga, ca
excede accepfiunea juridicd si anume, ca o realitate politicd gi statala oe se identified cu
Societatea respectiva, Aceasta pentru c4, in constitutie sunt consacrate, ca manifestare
‘Suprema a vointei nationale, principiile fundamentale ale Intregii vieti economice,
Politice, sociale i juridice, prineipii derivate din valorile fundamentals pe care statul
trebuie 88 le apere §i sa le promoveze. lal& de ce, adoptarea constitutie’ a devenit un
i tic, social i juridle th viata statelor moderne. Rezulta ca,
notiunea de Constitujie se refera le un fenomen complex, cu fatete filozofice,
Sociolagice, politice §uridice, fenomen care a fost denumit consfitufionalism
Cuvantul “constitufie" provine din limba fatind, atat de la substantivul constitutio,
‘ct si de la verbul constituo,ere, care au mai multe semnificatii, in spel Insemnand "a
crandu’, "a ageza cu temei’. In antichitatea romana, constiutio, sub aspect tehnico-
jutidic desemna fie o lege (constitutile imperiale), fie un complex de legi care
reglementau diferite domenii de organizare $i activitate a statului, denumite ‘si legi
fundamentale.
Cu timpul, ineape sa fie preferata expresia “constitufle” pentru a desemna legile
de organizare a statului, ca legi fundamentale, aparand la un moment dat, ideea unel
singure legi fundamentale. Aceasta idee se desavargegte in secolul al XVIll-lea (secolut
luminilor), cand lupta impotriva absolutismului monarhic face necesara adoptarea unei
Carte fundamentale care sa fixeze drepturile cetatenilor gi "regulile jocului” referitoare ta
Putere. Aceasta va fi Constitutia, care definind regulile fundamentale de functionare a
Statului si garantand drepturile fundamentale ale cetajenilor, apare ca o "bariera" in
calea arbitrariului puterii,
Subliniem faptul c& intoideauna 0 constitule va avea 0 tncarcaturd politicd
dictata de prezenta si echilibrul unor forte politice, precum si de fluctuatia raporturilor
dintre ele.
, Elena Simina TANASESCU, Stefan DEACONU, Op.cit, p. 47-49
‘Yoan MURARU, Simina TN&SESCU, Op. ci, 2001, pp. 52-58, lon DELEANU, Op. cit, pp. 258.266. Concepfia juridic’ actuala asupra constitutiel se poate exprima in doud sensuri
diferite: in sens material_ i in sens formal,
In_sens materlal,(dup’ obiectul, materia reglementdri) constitujia} este
ansamblul normelor fundamentale care
a) reglementeaza relafiile sociale privind constituirea, competenta $i functionarea
organelor de stat;
b) consfinteste, mai mult sau mai putin explicit, principiile sistemului social,
¢) consacra gi garanteaz4 drepturile cetifenilor, mai mult sau mai putin detallat, in
funetie de realitatile existente in diferitele {ari in momentul adoptarii constitutiei,
precum si obiigatiie tundamentale ale cet8tenitor,
Feaem precizarea c&, urmand structutile moderne, Constitutia Romaniai, enun{a
materiile ce privesc drepturile si libertafile inaintea altor problematici, fundamentand prin
aceasta insemnatatea omului — cetdtean si alegator ~ pe al c&rui consimtimaht se
intemelazs ‘insdsi legitimitatea autorita{ilor politice si a intregului egafodaj al puterilor
statulu
Insens formal, constitufia este ansamblul reglemantérilor, indiferent de obi¢ot:
a) elaborate in scris;
b) de un organ anume constituit (adunarea constituanté);
©) potrivit unei proceduri spacifice, de o exigen{a deosebita.
Aceste elemente de ordin formal conferd constitufiei stebilitatea si forta
Juridic’ suprema.
Utllizarea unilateral a acestor criterii, conduce fa defini unilaterale, care nu
exprima suficient de corect fenomenul, Astfel, singur, criteriul formal exqlude
posibititatea existentel unor norme constitujionale sau chiar a unor constitulii nescrise,
cea ce contravine realitati. La réndul su, criteriu! material, aplicat pur s! simpl, nu
asigura suprematia constitutiei asupra legii ordinare.
in concluzie, cumuland cele doud criterii, definim constitutla, tm eepeut
contemporan af termenului, ca filnd actul juridic normativ suprem, exprimat de
regula fn forma scrisé, care cuprinde normele ce reglementeazé relatille sociale
tundamentale privind instaurarea, mentinerea $i exercitarea puterii, act adoptat,
de obicel, printr-o procedura specifics menité sé-i confere forfa juridica supreme
Precizim ca, in ansamblul normelor constitufionale, un loc important il ocypa
normele ce constinjesc, explicit sau implicit, principiile fundamentale | ale
sistemului social si normele care definese $i garanteazé drepturite $i stabilesc
indatoririle fundamentale ale cetafenilor.
4,3. Formele Constitutiei®
Constitutiile cuprind reglementdri care se pot prezenta sub doud forme ce ny se
exclud reciproc, si anume:
- norme cutumiare, alcdtuind tmpreund o constitulie culumiara;
- norme codificate Intr-un document oficial si solemn, formand ia sori
A, Constitutia cutumiara. Este constitutia nescris4 care se impune prin uzar
obiceluri, precedente cu privire fa constituirea, competenta $i functionarea organé
' Victor DUGULESGU, Constanta GALINOIU, Georgeta DUCULESCU, Op.ci.,p. 102
# Ibidem p. 106
Son DELEANU, Op. cit, pp. 285-270; Antonle [ORGOVAN, Op. ct. pp. 57-59,
« Exist’ Gonstitulii care se remarcai prin concizie, de ex. Consttulia $.ULA. care are 7 arllcole si 27,de.
‘amendamente, dar $i constitulil Ge dimensiuni impresionante cum este Constitatia Braziiei ~ 245 artigale
sau a Indisi ~ 395 articole, Victor DUCULESCU, Constanta CALINOIL, Georgeta DUCULESCU,
Op.cit., p. 105 in literatura de specialitate exista un curent formalist exclusivist care neagd atat
“cutuma constitufjonala" cat si "constilutia cutumiara”.' Realitatea istoricd impune ins
un ait adevar, Pana In sec.Xvill, cand s-a cristalizat conceptul de constitutie si s-a
impus elaborarea ei in forma scrisa, organizarea politica a diferitefor state s-a realizat
mai mult prin cutume. Este adevarat cé acum modelul constitutiei cutuinlare apartine
unel perioade apuse, dar norma constitutionala cutumiara continua sa coexiste cu cea
Scrisa, indeplinind functie completiva, Cu alte cuvinte, relatia dintre draptul scris si
dreptul cutumiar nu este una de oponenté, ci de completare. Cel mai bun exemplu, in
acest sens, il constitule dreptul constitujional cutumiar engiez.
Pentru a fl in prezenfa unei nome constitutionale cutumiare, trebuie indeplinite
cAteva condifi:
a) repetarea constant’, ceea ce inseamnd muttiplicarea identicd a acelorasi
atitudini, avand acelagi sens, cnd sunt intrunite aceleasi conditi (repetitio);
b) durata; repetarea aceleeasi atitudini trebuie 88 se intinda pe o perioada de
timp relativ indelungaté, Ex. pentru formarea regimului parlamentar englez a trebuit sa
treacd un secol si jumatare,
©) claritatea; aceasta impune ca afitudinile, faptele s nu fie susceptibile de mai
snulte interpretiri sau de echivocur
4) consensul; din punct de vedere subiectiv, atitudinea respectiva trebule sa fie
Perceputi ca legala, conforma cuo norma juridica, atit de care autoritat, cit si de e&tre
corpul social (opinio necessitate).
Constitutia cutumiara este o constitutie flexibilé, in continua migcare de adaptare
{a cerintele vielii sociale, dar, uneori, gi greu de determinat si de aceea incomoda, In
fapt, este greu de paistrat, perioade indelungate, sensul originar al cutumel i este greu,
de asemenea, de stabilit cand anume o cutuma a c&zut in desuetudine sau cand sa
format o noua cutuma,
In feg&tura cu normele constitutionale cutumiare, existé doud reguli cu valoare de
principli:
1) Cutuma nu poate modifica sau abroga 0 norma constitutionalé scrisa, pentru
ca daca am admite 0 asemenea situatie am ajunge la un rezuitat absurd: regula
constitutionala cutumiara se poate forma prin violarea repetata a constifutiei scrise;
2) Cutuma completeaza constitutia sorisa si sprijind interpretarea acestela, cu
Conditla ‘ca rolul completiv si interpretativ s& se manifeste la modul exigent gi
consecvent (altmintori s-ar ajunge la denaturarea constitutiel scrise)
5. Constitutia serisa. Aceasta este forma modema de constitutie §1 Ts! propune
Sa substitule unor fapte disparate, uneori fara o coeren{a evident&, o ordine juridic&
clara, sistematica, rationalé si, declarat, voluntara
Originlle nofiunii modeme de constitutie, co semnific’ o manifestare de voink’
sub forma de act scris, oficial, sistematic, solemn, relativ rigid, clar si precis, adoptat de
Fegulé, cu respectarea unui ritual legislativ distinct, se aflé in migcarea constitujionalisté
apéruta in Franta secolului XVINi, cu toate ca prima constitutie Scrisé a fost Constfitulia
statulul Virginia din 1776, In contextul starii de spirit a Revolutiei tranceze a aparut
evidents necesitatea infocuiri cutumelor vagi gi incerte, generaioare de abuz, prin
constitutia scrisa, vézuté ca instrument eficient de protect in fata puter, dar si ca un
important mijloc de educatie morala si politic’, prin intarmediul caruia individul este
ridieat la rangul de cet&tean.
Constitufile nescrise” reflects tradi bogate $i 0 experient# dintre cele mai
hotabile, in spacial de ordin pariamentar si a organelor justitel, dar ele nu pot s&
suplineascd existenfa unui corp de reguli precise, reunite intr-un sigur document
| Alenia la distinclie dintre nojiunile; “cutuma constitujionelé” gi “constitufia cutumiar’", Prima se
S-ar putea să vă placă și
- PROIECT Referat Drept Civil - PROBELEDocument13 paginiPROIECT Referat Drept Civil - PROBELESilvia FrangoleaÎncă nu există evaluări
- Drept Civil - Balmuș (Frangolea) Silvia - ReferatDocument12 paginiDrept Civil - Balmuș (Frangolea) Silvia - ReferatSilvia FrangoleaÎncă nu există evaluări
- Întrebări TGD - Cu RaspunsuriDocument5 paginiÎntrebări TGD - Cu RaspunsuriSilvia FrangoleaÎncă nu există evaluări
- TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI-prof. Mihaela AgheniteiDocument92 paginiTEORIA GENERALĂ A DREPTULUI-prof. Mihaela AgheniteiSilvia FrangoleaÎncă nu există evaluări
