1. Sub influenta caror tendinte a evoluat Dreptul roman succesoral ?

a) Tendinta ocrotirii rudeniei de sange

b) Tendinta de nlaturare a formalismului n dobandirea succesiunii
c) Tendinta ocrotirii rudeniei de sange si tendinta de inlaturare a formalismului in dobandirea
succesiunii
ANS: C
. Care era modalitatea! preva"uta de Dreptul roman succesoral prin care se putea desc#ide o succesiune
$fara testament) atunci cand nu e%istau succesori testamentari ! fie testamentul nu a fost valabil
intocmit! fie nu a fost lasat testament ?
a) Succesiunea testamentara
b) Succesiunea legala $ab intestat)
c) Succesiunea deferita contra testamentului
ANS : &
'. (n ce conditii se impunea desc#iderea succesiunii ab intestat $legala sau legitima) ?
a) Decu)us sau defunctul avea mai multi mostenitori specificati in testament
b) Decu)us sau defunctul a lasat un testament valabil inc#eiat
c) Decu)us nu a lasat testament sau testamentul era lovit de o cau"a de nulitate !fie #eredele refu"a
sau devenea incapabil sa primeasca mostenirea
ANS: C
*. Care erau categoriile de mostenitori civili preva"ute de +egea celor ,(( Table ! lege ce reglementa
succesiunea legala sau legitima ?
a) Sui #eredes $cei ce se mostenesc pe ei insisi) si agnatus pro%imus$cei mai apropiati colaterali)
b) Sui #eredes si gentiles$ memebrii gintii c#emati la mostenire)
c) Sui #eredes! agnatus pro%imus si gentiles
ANS : C
-. Care erau clasele de mostenitori recunoscute de succesiunea legala creata prin formele pretorului!
denumita si bonorum possesio $posesiunea bunurilor succesorale sau mostenirea pretoriana) ?
a) &onorum possessio unde liberi si bonorum possessio unde legitimi
b) &onorum possessio unde liberi si bonorum possessio unde cognati
c) &onorum possessio unde liberi! bonorum possessio unde legitimi! bonorum possessio unde cognati
si bonorum possessio unde vir et u%or
ANS: C
.. Din ce clasa de mostenitori faceau parte agnatii si gentilii! clasa de mostenitori recunoscuta de
succesiunea legala creata prin formele pretorului ?
a) &onorum possessio unde liberi
b) &onorum possessio unde legitimi
c) &onorum possessio unde cognati
ANS: &
1
/. Care sunt clasele de mostenitori create prin reforma (mparatului 0ustinian! cel care a revolutionat
sistemul succesoral din dreptul roman ?
a) Descendentii! ascendentii colaterali! colateralii privilegiati si colateralii mai indepartati
b) Ascendentii colaterali! colateralii privilegiati si colateralii mai indepartati
c) Descendentii! ascendentii colaterali si colateralii privilegiati
ANS: A
1. Care este criteriul mostenirii care a stat la ba"a sistemului succesoral din timpul (mparatului 0ustinian ?
a) Agnatiunea
b) 2udenia de sange sau agnatii
c) 2udenia de sange
ANS : C
3. Care erau succesiunile e%traordinare $successiones e%traordinem) ! stabilite in afara claselor de
mostenitori cunoscute $descendentii! ascendentii! colateralii privilegiati si colateralii mai indepartati)?
a) Succesiunea vaduvei sarace si succesiunea copiilor naturali
b) Succesiunea statului
c) Succesiunea vaduvei sarace ! succesiunea copiilor naturali si Succesiunea statului
ANS : C
14. Care era caracterul testamentului ! reglementat de dreptul succesoral roman ?
a) 5ra un act accesibil doar cetatenilor romani
b) 5ra un act )uridic bilateral! pentru valabilitatea sa fiind necesar acordul de vointa al partilor
c) 5ra un act )uridic irevocabil! pastrandu6si forma si continutul asa cum fusesera redactate
ANS: A
11. Care era caracterul testamentului ! reglementat de dreptul succesoral roman ?
a) 5ra un act )uridic bilateral! pentru valabilitatea sa fiind necesar acordul de vointa al partilor
b) 5ra un act )uridic e%clusiv personal! vointa testatorului neputandu6se manifesta prin intermediari
c) 5fectele )uridice ale testamentului se produceau intotdeauna incepand cu data la care acesta fusese
intocmit valabil
ANS: &
1. Care era caracterul testamentului ! reglementat de dreptul succesoral roman ?
a) 5fectele )uridice ale testamentului se produceau intotdeauna incepand cu data la care acesta fusese
intocmit valabil
b) 5ra un act )uridic irevocabil! pastrandu6si forma si continutul asa cum fusesera redactate
c) 5ra un act )uridic formal! trebuiau respectate formele preva"ute de lege pentru ca acesta sa fie
inc#eiat valabil
ANS: C
1'. Care erau formele de testament cunoscute in epoca vec#e ?
a) Testamentum calatis comitiis si testamentum in procinctu $testamentul in fata armatei gata de
lupta sau in apropierea luptei)
b) Testamentum calatis comitiis si testamentum per aes et libram $testamentul prin arama si balanta)
c) Testamentum calatis comitiis ! testamentum in procinctu si testamentum per aes et libram
ANS: C
2
1*. Care sunt fa"ele pe care le6a parcurs testamentum per aes et libram ! in evolutia sa ?
a) 7ancipatio familiae si testamentum per aes ei librarum publicum
b) 7ancipatio familiae! testamentum per aes ei librarum publicum si testamentum per aes et libram
secretum
c) 7ancipatio familiae si testamentum per aes et libram secretum
ANS : &
1-. Ce se transmitea unui e%ecutor testamentar denumit emptor familiae in fa"a mancipatio familiae?
a) &unurile succesorale cu titlu de detentiune si nu de proprietate
b) Drepturile de proprietate asupra bunurilor succesorale
c) Drepturile de detentiune si de proprietate asupra bunurilor succesorale
ANS: &
1.. Care erau formele de testament cunoscute in epoca clasica ?
a) Testamentum calatis comitiis si testamentum per aes et libram $testamentul prin arama si balanta)
b) Testamentul nuncupativ $nuncupatio #eredis) ! testamentul pretorian $testamentum praetorium) si
testamentul militar $testamentum militis)
c) Testamentum calatis comitiis ! testamentum in procinctu si testamentum per aes et libram
ANS : &
1/. Ce desemnea"a testamenti factio $facerea testamentului) ?
a) 2epre"inta capacitatea unei persoane de a6si face testamentul sau de a fi martora la intocmirea unui
testament! precum si capacitatea de a veni la succesiune in calitate de succesor sau legator.
b) 2epre"inta capacitatea unei persoane de a6si face testamentul sau de a fi martora la intocmirea unui
testament
c) Capacitatea de a veni la succesiune in calitate de succesor sau legator.
ANS: A
11. Ce desemnea"a testamenti factio activa ?
a) Capacitatea de a veni la succesiune in calitate de succesor sau legator
b) 2epre"inta capacitatea unei persoane de a6si face testamentul sau de a fi martora la intocmirea unui
testament
c) Capacitatea de a6si face testamentul
ANS: &
13. Ce desemnea"a testamenti factio pasiva ?
a) Capacitatea de a veni la succesiune in calitate de succesor sau legator $de a fi gratificata printr6un
testament)
b) 2epre"inta capacitatea unei persoane de a6si face testamentul sau de a fi martora la intocmirea unui
testament
c) Capacitatea de a6si face testamentul
ANS : A
4. Ce persoane nu aveau capacitatea speciala! $testamenti factio pasiva) in sensul ca acestia nu puteau
dobandi mostenirea fara aprobarea e%presa a lui pater familias ?
a) Alienatii si impuberii
b) 8emeile si impuberii
c) Sclavii si fii de familie
3
ANS: C
1. Care erau formele pe care le imbraca substituirea de mostenitor?
a) Substituirea vulgara si substituirea pupilara
b) Substituirea vulgara si substituirea 9uasipupilara sau e%emplara
c) Substituirea vulgara ! substituirea pupilara si substituirea 9uasipupilara sau e%emplara
ANS: C
. (n care dintre sistemele succesorale cunoscute de dreptul succesoral roman era recunoscuta
posibilitatea testatorului de a6si de"mosteni descendentii cu conditia respectarii anumitor forme
solemne ?
a) Succesiunea legala sau ab intestat
b) Succesiunea testamentara
c) Succesiunea deferita contra testamentului! in situatia de"mostenirii neregulate sau omisiunii
ANS: C
'. Cum se clasificau mostenitorii din punctul de vedere al acceptarii succesiunii ?
a) :eredes sui et necesarii! #eredes necesarii si #eredes voluntarii
b) Sui #eredes! agnatus pro%imus si gentiles
c) Descendentii! ascendentii! colateralii privilegiati si colateralii mai indepartati
ANS: A
*. Care au fost formele sub care se putea accepta succesiunea ! forme reglementate de dreptul civil roman
?
a) Cretio si pro #erede gestio $gestiunea de mostenitor)
b) Cretio si nuda volutas $simpla vointa)
c) Cretio! pro #erede gestio si nuda volutas
ANS :C
-. Care erau efectele )uridice generate de acceptarea succesiunii ?
a) Contopirea patrimoniului defunctului cu cel al mostenitorului
b) Consecinte pagubitoare pentru creditorii defunctului
c) Confu"iunea patrimoniilor! dobandirea dreptului de proprietate si raportul bunurilor
ANS: C
.. Care este procedeul )uridic creat de pretor si ulterior de imparatul 0ustinian! prin care s6a remediat
consecinta pagubitoare pentru creditorii defunctului! in conditiile in care mostenitorii refu"au
succesiunea incarcata de datorii ?
4
a) Separatio bonnorum
b) &eneficium inventarii
c) 2aportul bunurilor
ANS: &
/. Care este procedeul )uridic creat de pretor! prin care s6a remediat consecinta pagubitoare pentru
creditorii defunctului! in conditiile in care mostenitorul era insolvabil ?
a) Separatio bonnorum
b) &eneficium inventarii
c) 2aportul bunurilor
ANS: A
1. Ce desemnea"a ius adcrescendi ! ca efect al repudierii mostenirii $repudiatio #ereditatis) ?
a) Desc#iderea succesiunii ab intestat in situatia in care unicul mostenitor instituit prin testament
renunta la mostenire si testatorul nu preva"use un substituit
b) Trecerea bunurilor succesorale in patrimoniul statului
c) Daca e%istau mai multi mostenitori de acealsi grad! partea celui care renunta revenea celorlalti
mostenitori care acceptasera succesiunea.
ANS: C
3. Ce desemnea"a deschiderea substitutiei vulgare ! ca efect al repudierii mostenirii $repudiatio
#ereditatis) ?
a) Desc#iderea succesiunii ab intestat in situatia in care unicul mostenitor instituit prin testament
renunta la mostenire si testatorul nu preva"use un substituit
b) Trecerea bunurilor succesorale in patrimoniul statului
c) Daca e%istau mai multi mostenitori de acealsi grad! partea celui care renunta revenea celorlalti
mostenitori care acceptasera succesiunea.
ANS : A
'4. Care erau conditiile trecerii bunurilor in patrimoniul statului ! ca efect al repudierii mostenirii
$repudiatio #ereditatis) ?
a) Trecerea bunurilor in patrimoniul statului atunci cand nu e%istau mostenitori ! iar mostenirea era
incarcata de datorii
5
b) Trecerea bunurilor in patrimoniul statului atunci cand e%istau mostenitori indiferent de gradul de
rudenie al acestora cu defunctul
c) Trecerea bunurilor succesorale in patrimoniul statului atunci cand nu e%istau mostenitori si statul
mostenea intra vires #ereditates $sub beneficiul de inventar)
ANS: C
'1. Ce presupunea legatul per vindicationem $prin revendicare) ?
a) Transmiterea dreptului de proprietate asupra unui bun individual determinat direct legatarului! astfel
incat in momentul acceptarii succesiunii de catre mostenitor! legatarului devenea proprietatrul
bunului.
b) +egatul prin care testatorul il obliga pe mostenitor sa transmita un bun individual determinat
legatarului
c) Testatorul il insarcinea"a pe mostenitorul sau sa6i permita legatarului sa intre in stapanirea bunului
individual determinat
ANS: A
'. Ce presupunea legatul per damnationem $prin obligatie) ?
a) Transmiterea dreptului de proprietate asupra unui bun individual determinat direct legatarului! astfel
incat in momentul acceptarii succesiunii de catre mostenitor! legatarului devenea proprietatrul
bunului.
b) +egatul prin care testatorul il obliga pe mostenitor sa transmita un bun individual determinat
legatarului
c) Testatorul il insarcinea"a pe mostenitorul sau sa6i permita legatarului sa intre in stapanirea bunului
individual determinat
ANS: &
''. Ce presupunea legatul sinendi modo $cu titlu de permisiune) ?
a) Transmiterea dreptului de proprietate asupra unui bun individual determinat direct legatarului! astfel
incat in momentul acceptarii succesiunii de catre mostenitor! legatarului devenea proprietatrul
bunului.
b) +egatul prin care testatorul il obliga pe mostenitor sa transmita un bun individual determinat
legatarului
c) Testatorul il insarcinea"a pe mostenitorul sau sa6i permita legatarului sa intre in stapanirea bunului
individual determinat
ANS: C
6
'*. Care erau elementele obligatiei! asa cum re"ulta din anali"a originii si evolutiei acestei notiuni ?
a) Subiectii obligatiei desemnati prin termenul unic de reus! iar mai tar"iu prin termenii reus
credendi$creditor) si reus debendi $debitor)
b) ;bliectul obligatiei < prestatia pe care trebuie sa o indeplineasca debitorul fata de creditor sau plata
catre acesta din urma
c) Subiectii obligatiei! obiectul obligatiei si sanctiunea acesteia
ANS:C
'-. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca obiectul obligatiei pentru ca aceasta sa fie
valida si valabila?
a) Sa fie ilicit si precis determinat
b) Sa fie licit! posibil de e%ecutat! sa constea intr6o prestatie clara si precis determinata si sa pre"inte
interes pentru creditor
c) Nu fie in interesul e%clusiv al creditorului
ANS: &
'.. Ce categorie de obligatii! conform clasificarii facute in legislatia lui 0ustinian ! din punct de vedere al
i"voarelor obligatiilor sunt cele care au ca i"vor contractul! adica cele care se intemeia"a pe un acord ?
a) ;bligatiile contractuale $obligationes e% contractu)
b) ;bligatiile delictuale $obligationes e% delicto sau obligationes e% maleficio)
c) ;bligatiile 9uasicontractuale $obligationes 9uasi e% contractu)
ANS: A
'/. Ce categorie de obligatii! conform clasificarii facute in legislatia lui 0ustinian ! din punct de vedere al
i"voarelor obligatiilor sunt cele care au ca i"vor delictele! adica din acte ilicite cau"atoare de
pre)udicii ?
a) ;bligatiile contractuale $obligationes e% contractu)
b) ;bligatiile delictuale $obligationes e% delicto sau obligationes e% maleficio)
c) ;bligatiile 9uasicontractuale $obligationes 9uasi e% contractu)
ANS: &
'1. Ce categorie de obligatii! conform clasificarii facute in legislatia lui 0ustinian ! din punct de vedere al
i"voarelor obligatiilor sunt cele care au ca i"vor faptele licite ce generea"a efecte )uridice similare
celor ale contractelor ?
7
a) ;bligatiile contractuale $obligationes e% contractu)
b) ;bligatiile delictuale $obligationes e% delicto sau obligationes e% maleficio)
c) ;bligatiile 9uasicontractuale $obligationes 9uasi e% contractu)
ANS : C
'3. Ce categorie de obligatii! conform clasificarii facute in legislatia lui 0ustinian ! din punct de vedere al
i"voarelor obligatiilor sunt cele care au ca i"vor faptele nepermise! similare delictelor! care erau insa
savarsite fara intentie ?
a) ;bligatiile contractuale $obligationes e% contractu)
b) ;bligatiile 9uasidelictuale $obligationes 9uasi e% delicto sau obligationes e% maleficio)
c) ;bligatiile 9uasicontractuale $obligationes 9uasi e% contractu)
ANS: &
*4. Care sunt obligatiile care sunt sanctionate printr6o actiune in ca"ul nee%ecutarii obligatiei de buna6voie
de catre debitor si obtinerea unei sentinte de condamnare care ii permite creditorului sa6l e%ecute silit
$conform clasificarii obligatiilor dupa criteriul sanctiunii)?
a) obligatiile civile de drept strict si obligatiile civile de buna credinta
b) obligatiile civile de drept strict
c) obligatiile naturale $naturalis obligatio)
ANS:A
*1. Care sunt obligatiile care nu sunt sanctionate printr6o actiune in ca"ul nee%ecutarii obligatiei de catre
debitor = creditorul nu dispune de o actiune pentru a6l urmari in )ustitie $conform clasificarii
obligatiilor dupa criteriul sanctiunii)?
a) obligatiile civile de drept strict si obligatiile civile de buna credinta
b) obligatiile civile de drept strict
c) obligatiile naturale $naturalis obligatio)
ANS:C
*. Ce desemnea"a notiunea de obligatie coreala sau solidara ?
a) 8aptul ca oricare dintre creditori poate pretinde intreaga creanta sau oricare dintre debitori poate fi
obligat pentru intrega datorie
b) 8iecare dintre creditori va putea sa ceara numai partea din creanta care i se cuvine
c) 8iecare dintre debitori va fi obligat numai la plata partii sale din datorie
8
ANS: A
*'. Ce desemnea"a notiunea de obligatie conjuncta ?
a) 8aptul ca oricare dintre creditori poate pretinde intreaga creanta sau oricare dintre debitor poate fi
obligat pentru intreaga datorie
b) 8iecare dintre creditori va putea sa ceara numai partea din creanta care i se cuvine iar! fiecare dintre
debitori va fi obligat numai la plata partii sale din datorie
c) 8aptul ca oricare dintre creditori poate pretinde intreaga creanta! iar fiecare dintre debitori va fi
obligat numai la plata partii sale din datorie
ANS: &
**. Ce desemnea"a error in negatio ?
a) Constituia eroarea asupra naturii actului )uridic inc#eiat
b) Constituia eroarea asupra lucrului $identitatea lucrului ce constituia obiectul contractului)
c) Constituia eroarea asupra substantei! calitatii lucrului ce constituia obiectul contractului
ANS: A
*-. Ce desemnea"a error in corpore ?
a) Constituia eroarea asupra naturii actului )uridic inc#eiat
b) Constituia eroarea asupra lucrului $identitatea lucrului ce constituia obiectul contractului)
c) Constituia eroarea asupra substantei! calitatii lucrului ce constituia obiectul contractului
ANS: &
*.. Ce desemnea"a error in substantia sau error in materia ?
a) Constituia eroarea asupra naturii actului )uridic inc#eiat
b) Constituia eroarea asupra lucrului $identitatea lucrului ce constituia obiectul contractului)
c) Constituia eroarea asupra substantei! calitatii lucrului ce constituia obiectul contractului
ANS: C
*/. Ce desemnea"a error in persona ?
a) Constituia eroarea asupra identitatii persoanei
b) Constituia eroarea asupra lucrului $identitatea lucrului ce constituia obiectul contractului)
c) Constituia eroarea asupra substantei! calitatii lucrului ce constituia obiectul contractului
9
ANS: A
*1. Care erau viciile de consimtamant ?
a) 5roarea si teama
b) Teama si dolul
c) Dolul si eroarea
ANS: &
*3. Care erau principalele elemente accidentale ale contractului ?
a) ;biectul! termenul si sanctiunea
b) >artile! obiectul si sanctiunea
c) Termenul si conditia
ANS: C
-4. Ce desemnea"a mora $intar"ierea) < in mmateria nee%ecutarii obligatiilor ?
a) A)ungerea la scadenta a datoriei
b) 5%istenta somatiei din partea creditorului
c) 5ste intar"ierea debitorului care nu6si plateste datoria! desi e%igibila! iar creditorul l6a somat pentru
e%ecutarea obligatiei
ANS: C
-1. Ce desemnea"a dolus $dolul) ?
a) Actiunea sau abtinerea debitorului !de natura sa produca pieirea lucrului datorat
b) Actiunea sau abtinerea intentionat a debitorului !de natura sa produca pieirea lucrului datorat
c) ?na din cau"ele care determinau nee%ecutarea obligatiilor! neimputabila debitorului.
ANS : &
-. Ce desemnea"a forta ma)ora $casus major) ?
a) 5ste intar"ierea debitorului care nu6si plateste datoria! desi e%igibila! iar creditorul l6a somat pentru
e%ecutarea obligatiei
b) Actiunea sau abtinerea intentionata a debitorului !de natura sa produca pieirea lucrului datorat
c) 5ste faptul sau evenimentul caruia nimic nu i se poate opune si nimeni nu i6ar fi putut re"ista
10
ANS : C
-'. Ce desemnea"a us minor! ca"ul fortuit $casus minor, fortuitus casus) ?
a) Constituia evenimentul care s6a produs fara vina debitorului desi acesta luase toate masurile obisnuite
pentru ca evenimentul sa nu se produca
b) Actiunea sau abtinerea intentionata a debitorului !de natura sa produca pieirea lucrului datorat
c) 5ste faptul sau evenimentul caruia nimic nu i se poate opune si nimeni nu i6ar fi putut re"ista
ANS: A
-*. Ce desemnea"a custodia ?
a) Constituia evenimentul care s6a produs fara vina debitorului desi acesta luase toate masurile
obisnuite pentru ca evenimentul sa nu se produca
b) 2epre"inta o forma speciala de raspundere! raspundere obiectiva in cadrul careaia debitorul este tinut
sa plateasac daune interese si in situatia in care lucrul a pierit dintr6un ca" de forta ma)ora.
c) 2epre"inta o forma speciala de raspundere! raspundere obiectiva in cadrul careaia debitorul este tinut
sa plateasac daune interese si in situatia in care lucrul a pierit dintr6un ca" fortuit.
ANS: C
--. Ce desemnea"a plata $solutio)! ca mod voluntar de stingere a obligatiilor?
a) 7odalitatea cea mai u"uala de stingere a obligatiilor si consta in indeplinirea prestatiei ce repre"enta
obiectul obligatiei
b) ;peratia )uridica prin care debitorul stingea obligatia ! eliberandu6se de aceasta prin plata! cu
consimtamantul creditorului a unui alt lucru datorat
c) Consta in inlocuirea unei obligatii vec#i cu o alta noua! inlocuire ce avea loc printr6un contract
ANS: A
-.. Ce desemnea"a darea in plata $datio in solutum) ?
a) 7odalitatea cea mai u"uala de stingere a obligatiilor si consta in indeplinirea prestatiei ce repre"enta
obiectul obligatiei
b) ;peratia )uridica prin care debitorul stingea obligatia ! eliberandu6se de aceasta prin plata! cu
consimtamantul creditorului a unui alt lucru datorat
c) Consta in inlocuirea unei obligatii vec#i cu o alta noua! inlocuire ce avea loc printr6un contract
ANS: &
11
-/.Ce desemnea"a novatiunea $novatio) ?
a) 7odalitatea cea mai u"uala de stingere a obligatiilor si consta in indeplinirea prestatiei ce repre"enta
obiectul obligatiei
b) ;peratia )uridica prin care debitorul stingea obligatia ! eliberandu6se de aceasta prin plata! cu
consimtamantul creditorului a unui alt lucru datorat
c) Consta in inlocuirea unei obligatii vec#i cu o alta noua! inlocuire ce avea loc printr6un contract
ANS: C
-1. Ce desemnea"a compensatia $compensatio) ?
a) 5ra operatia )uridica prin care se stingeau doua obligatii reciproce pana la concurenta celei mai mici
dintre ele! e%ecutarea facandu6se numai asupra diferentei dintre ele
b) Consta in inlocuirea unei obligatii vec#i cu o alta noua! inlocuire ce avea loc printr6un contract
c) ;peratia )uridica prin care debitorul stingea obligatia ! eliberandu6se de aceasta prin plata! cu
consimtamantul creditorului a unui alt lucru datorat
ANS: A
-3. Ce desemnea"a renuntarea la datorie $pactum de non petendo) ?
a) 5ra operatia )uridica prin care se stingeau doua obligatii reciproce pana la concurenta celei mai mici
dintre ele! e%ecutarea facandu6se numai asupra diferentei dintre ele
b) Consta in inlocuirea unei obligatii vec#i cu o alta noua! inlocuire ce avea loc printr6un contract
c) 2enuntarea de catre creditor la creanta sa
ANS : C
.4. Ce insemna compensatia voluntara ! ca forma a compensatiei < modalitatea voluntara de stingere a
obligatiilor ?
a) 5ra compensatia recunoscuta de catre )udecator la cererea ambelor parti
b) 5ra compensatia pronuntata la cererea unei singure parti! c#iar daca cealalta parte se opunea
c) 5ra compensatia proclamata de )udecator! de la sine putere! in virtutea legii
ANS: A
.1. Ce insemna compensatia judecatoreasca ! ca forma a compensatiei < modalitatea voluntara de stingere
a obligatiilor ?
12
a) 5ra compensatia recunoscuta de catre )udecator la cererea ambelor parti
b) 5ra compensatia pronuntata la cererea unei singure parti! c#iar daca cealalta parte se opunea
c) 5ra compensatia proclamata de )udecator! de la sine putere! in virtutea legii
ANS: &
.. Ce insemna compensatia legala ! ca forma a compensatiei < modalitatea voluntara de stingere a
obligatiilor ?
a) 5ra compensatia recunoscuta de catre )udecator la cererea ambelor parti
b) 5ra compensatia pronuntata la cererea unei singure parti! c#iar daca cealalta parte se opunea
c) 5ra compensatia proclamata de )udecator! de la sine putere! in virtutea legii
ANS: C
.'. @n ce condiAii contrarius consensu sau mutuus dissensus era un mod de stingere a unei obligatii! ce se
aplica numai in anumite circumstante si se reali"a printr6o conventie prin care partile renuntau la un
contract consensual ?
a) Sa e%iste un contract consensual! sa e%iste reciprocitatea consimtamantului e%tinctiv si nee%ecutarea
obligatiei sa e%iste macar in parte
b) Sa e%iste un contract consensual! sa e%iste reciprocitatea consimtamantului e%tinctiv si nee%ecutarea
obligatiei sa e%iste in integralitatea sa
c) Sa e%iste un contract! nee%ecutarea obligatiei si consimtamantul partilor.
ANS: A
.*. Ce desemna confu"iunea $confusio) ca modalitate nevoluntara de stingere a obligatiilor ?
a) Consta in intrunirea asupra aceleiasi persoane atat a calitatii de creditor cat si cea de debitor
b) ; modalitate de stingere a obligatiilor prin efectul curgerii timpului
c) ; modalitate de stingere a obligatiilor numai in situatia in care obiectul obligatiei era un lucru cert
care pierea fara vina debitorului
ANS: A
.-. Ce desemna prescriptia e%tinctiva ca modalitate nevoluntara de stingere a obligatiilor ?
a) Consta in intrunirea asupra aceleiasi persoane atat a calitatii de creditor cat si cea de debitor.
b) ; modalitate de stingere a obligatiilor prin efectul curgerii timpului
13
c) ; modalitate de stingere a obligatiilor numai in situatia in care obiectul obligatiei era un lucru cert
care pierea faa vina debitorului
ANS: &
... Care erau elementele esentiale ale contractului! asa cum au fost definite in dreptul roman ?
a) Termenul! obiectul si sanctiunea
b) Consimtamantul! obiectul si sanctiunea
c) Consimtamantul! capacitatea si obiectul
ANS: C
./. Care sunt conditiile pe care trebuie sale indeplineasca obiectul contractului! ca element esential al
acestuia ?
a) Sa fie posibil din punct de vedere fi"ic! sa fie licit si determinat
b) Sa fie posibil din punct de vedere fi"ic si )uridic! sa fie licit! sa fie determinat sau determinabil
c) Sa fie posibil din punct de vedere fi"ic si sa fie licit
ANS: &
.1. Cum se defineau contractele formale sau solemne?
a) Contractul formal care presupunea folosirea anumitor cuvinte solemne! fara a mai necesita pre"enta
magistratului
b) 5rau acele contracte care imbracau o forma religioasa
c) 5rau acele acte care pentru a lua nastere! aveau nevoie de acordul de vointa a partilor si trebuiau
respectate 6 forma ! anumite formalitati! solemnitati si ritualuri
ANS: C
.3. Cum se defineau contractele in forma religioasa?
a) Contractul formal care presupunea folosirea anumitor cuvinte solemne! fara a mai necesita pre"enta
magistratului
b) 5rau acele contracte care imbracau o forma religioasa
c) 5rau acele acte care pentru a lua nastere! aveau nevoie de acordul de vointa a partilor si trebuiau
respectate 6 forma ! anumite formalitati! solemnitati si ritualuri
14
ANS: &
/4. Cum se defineau contractele in forma verbala?
a) Contractul formal care presupunea folosirea anumitor cuvinte solemne! fara a mai necesita pre"enta
magistratului
b) 5rau acele contracte care imbracau o forma religioasa
c) 5rau acele acte care pentru a lua nastere! aveau nevoie de acordul de vointa a partilor si trebuiau
respectate 6 forma ! anumite formalitati! solemnitati si ritualuri
ANS: A
/1. Cum se defineau contractele in forma autentica?
a) Contractul formal care presupunea folosirea anumitor cuvinte solemne! fara a mai necesita pre"enta
magistratului
b) 5rau contractele care se intocmeau in pre"enta magistratului
c) 5rau acele acte care pentru a lua nastere! aveau nevoie de acordul de vointa a partilor si trebuiau
respectate 6 forma ! anumite formalitati! solemnitati si ritualuri
ANS: &
/. Cum se defineau contractele in forma scrisa $contractus litteris)?
a) Contractul formal care presupunea folosirea anumitor cuvinte solemne! fara a mai necesita pre"enta
magistratului
b) 5rau contractele inc#eiate in forma scrisa si luau nastere doar printr6o inscriere sau consemnare a
creditorului in registrul sau! confirmata in acelasi registru de catre debitor
c) 5rau acele acte care pentru a lua nastere! aveau nevoie de acordul de vointa a partilor si trebuiau
respectate 6 forma ! anumite formalitati! solemnitati si ritualuri
ANS: &
/'. Ce desemnau garantiile personale formale! ca mi)loace )uridice ce aveau ca scop punerea la adapost a
creditorului de consecintele insolvabilitatii debitorului?
a) Acele garantii care nu u"itau de moduri formale de a garanta unele obligatii
b) Barantatea se reali"a prin atribuirea efectiva a unui lucru din patrimoniul debitorului! creditorului cu
scopul garantarii unei creante
15
c) 5rau acele procedee sau mi)loace )uridice prin care debitorului principal i se alaturau unul sau mai
multi debitori accesorii! numiti garanti
ANS: C
/*. Ce desemnau garantiile reale! ca mi)loace )uridice ca aveau ca scop punerea la adapost a creditorului de
consecintele insolvabilitatii debitorului?
a) Acele garantii care nu u"itau de moduri formale de a garanta unele obligatii
b) Barantatea se reali"a prin atribuirea efectiva a unui lucru din patrimoniul debitorului! creditorului cu
scopul garantarii unei creante
c) 5rau acele procedee sau mi)loace )uridice prin care debitorului principal i se alaturau unul sau mai
multi debitori accesorii! numiti garanti
ANS: &
/-. Ce desemnau garantiile personale neformale! ca mi)loace )uridice ca aveau ca scop punerea la adapost a
creditorului de consecintele insolvabilitatii debitorului?
a) Acele garantii care nu u"itau de moduri formale de a garanta unele obligatii
b) Barantatea se reali"a prin atribuirea efectiva a unui lucru din patrimoniul debitorului! creditorului cu
scopul garantarii unei creante
c) 5rau acele procedee sau mi)loace )uridice prin care debitorului principal i se alaturau unul sau mai
multi debitori accesorii! numiti garanti.
ANS: A
/.. Ce insemna fiducia cum creditore $fiducia cu creditor) ca si modalitate a garantiilor reale ?
a) Contractul inc#eiat intre creditor si debitor! prin care creditorul se obliga sa retransmita debitorului
proprietatea bunului transmisa lui cu titlu de garantie prin mancipatio sau iure cessio $debitorul isi
putea lua lucrul inapoi prin plata datoriei)
b) 2enuntarea la posesia unui lucru de catre de debitor creditorului sau! la momentul inc#eierii
contractului
c) 5ste o garantie reala prin care un lucru este lasat in posesia debitorului si numai daca acesta nu
plateste la termen ! creditorul ipotecar are dreptul de a intra in posesia bunului si de a6l vinde!
valorificandu6si astfel creanta
ANS: A
//. Ce insemna gajul ca si modalitate a garantiilor reale?
16
a) Contractul inc#eiat intre creditor si debitor! prin care creditorul se oblig sa retransmita debitorului
proprietatea bunului transmisa lui cu titlu de garantie prin mancipatio sau iure cessio $debitorul isi putea
lua lucrul inapoi prin plata datoriei)
b) 2enuntarea la posesia unui lucru de catre de debitor creditorului sau! la momentul inc#eierii
contractului
c) 5ste o garantie reala prin care un lucru este lasat in posesia debitorului si numai daca acesta nu
plateste la termen ! creditorul ipotecar are dreptul de a intra in posesia bunului si de a6l vinde!
valorificandu6si astfel creanta.
ANS: &
/1. Cum se definea ipoteca ca si modalitate a garantiilor reale?
a) Contractul inc#eiat intre creditor si debitor! prin care creditorul se obliga sa retransmita debitorului
proprietatea bunului transmisa lui cu titlu de garantie prin mancipatio sau iure cessio $debitorul isi
putea lua lucrul inapoi prin plata datoriei)
b) 2enuntarea la posesia unui lucru de catre de debitor creditorului sau! la momentul inc#eierii
contractului
c) 5ste o garantie reala prin care un lucru este lasat in posesia debitorului si numai daca acesta nu
plateste la termen ! creditorul ipotecar are dreptul de a intra in posesia bunului si de a6l vinde!
valorificandu6si astfel creanta.
ANS: C
/3. Ce se transmitea! in mod gratuit prin mutuum $mprumutul de consumatie) ?
a) >osesiunea unor lucruri fungibile
b) >roprietatea unor lucruri fungibile $care puteau fi inlocuite unele cu altele)
c) >roprietatea nuburilor nefungibile
ANS: &
14. Care erau partile! subiectii imprumutului de consumatie ?
a) Comodatarul si comodantul
b) Deponentul si depo"itarul
c) (mprumutatorul sau creditorul si imprumutatul sau debitorul
ANS: C
17
11. Care erau conditiile esentiale pe care trebuia sa le indeplineasca imprumutul de consumatie $mutuum)!
pentru e%istenta sa valabila?
a) Transmiterea proprietatii asupra lucrurilor imprumutate si conditia inc#eierii unei conventii intre
creditor si debitor ! prin care cel din urma se obliga sa restituie! la un anumit termen alte lucruri decat
cele imprumutate ! dar de acelasi gen! in aceeasi cantitate si de aceeasi calitate cu cele primite.
b) Transmiterea detentiunii asupra lucrurilor imprumutate si conditia inc#eierii unei conventii intre
creditor si debitor ! prin care cel din urma se obliga sa restituie! la un anumit termen alte lucruri decat
cele imprumutate ! dar de acelasi gen! in aceeasi cantitate si de aceeasi calitate cu cele primite.
c) Transmiterea proprietatii asupra lucrurilor imprumutate si conditia inc#eierii unei conventii intre
deponent si depo"itar ! prin care cel din urma se obliga sa restituie! la un anumit termen alte lucruri
decat cele imprumutate ! dar de acelasi gen! in aceeasi cantitate si de aceeasi calitate cu cele primite.
ANS: A
1. Care erau trasaturile care caracteri"au imprumutul de consumatie $mutuum) ?
a) 5ra un contract real si unilateral
b) 5ra un contract real! deoarece pentru formarea sa era necesara transmiterea proprietatii lucrului
care face obiectul conventiei ! prin traditiune
c) 5ra un contract unilateral! deoarece transmiterea lucrului nu se facea in vederea e%ecutarii unei
obligatii! ci era o conditie de forma necesara pentru e%istenta contractului
ANS: A
1'. Ce cuprindea obiectul imprumutului de folosinta! comodatul $commodatum) ?
a) &unurile mobile !de regula neconsumptibile
b) &unurile imobile
c) &unurile mobile sau imobile! de regula neconsumptibile
ANS: C
1*. Cum era definit in dreptul roman! comodatul $imprumutul de folosinta) ?
a) Contractul real prin care o persoana! lua un lucru in folosinta de la o alta persoana! obligandu6se sa6l
restituie la o data stabilita de comun acord
b) Contractul real in ba"a caruia o persoana transmitea posesiunea bunului mobil sau imobil catre o alta
persoana! in ba"a unei conventii prin care cel din urma promite restituirea lucrului in momentul
ac#itarii datoriei catre primul
18
c) Contractul real prin care o persoana incredintea"a unei alte persoane un lucru! de regula un bun
mobil spre a6l pastra si inapoia cand il va solicita
ANS: A
1-. Cum era definit in dreptul roman! ga)ul $pignus) ?
a) Contractul real prin care o persoana! lua un lucru in folosinta de la o alta persoana! obligandu6se sa6l
restituie la o data stabilita de comun acord
b) Contractul real in ba"a caruia o persoana transmitea posesiunea bunului mobil sau imobil catre o alta
persoana! in ba"a unei conventii prin care cel din urma promite restituirea lucrului in momentul
ac#itarii datoriei catre primul
c) Contractul real prin care o persoana incredintea"a unei alte persoane un lucru! de regula un bun
mobil spre a6l pastra si inapoia cand il va solicita
ANS: &
1.. Cum era definit in dreptul roman! depo"itul $depositum) ?
a) Contractul real prin care o persoana! lua un lucru in folosinta de la o alta persoana! obligandu6se sa6l
restituie la o data stabilita de comun acord
b) Contractul real in ba"a caruia o persoana transmitea posesiunea bunului mobil sau imobil catre o alta
persoana! in ba"a unei conventii prin care cel din urma promite restituirea lucrului in momentul
ac#itarii datoriei catre primul
c) Contractul real prin care o persoana incredintea"a unei alte persoane un lucru! de regula un bun
mobil spre a6l pastra si inapoia cand il va solicita
ANS: C
1/. Care erau elementele van"arii $emptio6venditio)! definitiv! fundamentate in timpul imparatului
Augustus ?
a) >artile! obiectul si pretul
b) Consimtamantul! obiectul si pretul
c) >artile! obiectul! capacitatea )uridica
ANS: &
11. Care conditiile pe care trebuia sa le indeplineasca pretul $pretium) ca element al van"arii ?
a) Sa fie ec#itabil! real! determinat! sa constea in bani
19
b) Sa fie real! ec#itabil! determinat
c) Sa fie ec#itabil! real! sa constea in bani
ANS: A
13. Cum era definita in dreptul roman societatea $societas) ?
a) Contractul prin care doua sau mai multe persoane se obliga sa puna in comun activitatea sau
anumite bunuri in vederea obtinerii unui castig
b) Contractul real prin care o persoana! lua un lucru in folosinta de la o alta persoana! obligandu6se
sa6l restituie la o data stabilita de comun acord
c) Contractul prin care doua sau mai multe persoane se obliga sa puna in comun anumite bunuri in
vederea desfasurarii unei activitati
ANS: A
34. Care erau principalele elemente constitutive ale contractului de societate! in dreptul roman ?
a) ?n interes comun! un aport reciproc! si intentia de a constitui o societate
b) ?n interes comun! un aport reciproc si un scop licit
c) ?n interes comun! un aport reciproc! un scop licit si intentia de a constitui o societate
ANS: C
31. Cum se definea in dreptul roman! permutatio $sc#imbul)! contract nenumit ?
a) 5ste contractul nenumit din categoria do ut des $dau sa6mi dai) prin care partile transmit! una catre alta!
proprietatea asupra unor lucruri
b) 5ste contractul nenumit din categoria facio ut des $fac ca sa dai) sau facio ut facias $fac ca sa faci)! prin
care o persoana remite alteia posesiunea unui lucru spre a6l vinde intr6o anumita perioada de timp! la
un anumit pret.
c) 5ste contractul nenumit care se formea"a prin remiterea in mod gatuit a posesiunii unui lucru catre o
parte contractanta! care se obliga sa plateasca lucrul respectiv si sa6l restituie la cerere
ANS: A
3. Cum se definea in dreptul roman! aestimatum $contractul estimator)! contract nenumit ?
20
a) 5ste contractul nenumit din categoria do ut des $dau sa6mi dai) prin care partile transmit! una catre
alta! proprietatea asupra unor lucruri
b) 5ste contractul nenumit din categoria facio ut des $fac ca sa dai) sau facio ut facias $fac ca sa faci)!
prin care o persoana remite alteia posesiunea unui lucru spre a6l vinde intr6o anumita perioada de
timp! la un anumit pret.
c) 5ste contractul nenumit care se formea"a prin remiterea in mod gatuit a posesiunii unui lucru catre o
parte contractanta! care se obliga sa plateasca lucrul respectiv si sa6l restituie la cerere
ANS: &
3'. Cum se definea in dreptul roman! donatio sub modo $donatia cu sarcini)! contract nenumit ?
a) 5ste un contract nenumit din categoria do ut facias $dau ca sa faci)! prin care una dintre partile
contractante transmite proprietatea unui lucru cu obligatia celeilalte parti de a efectua o prestatie in
favoarea primului
b) 5ste contractul nenumit din categoria facio ut des $fac ca sa dai) sau facio ut facias $fac ca sa faci)! prin
care o persoana remite alteia posesiunea unui lucru spre a6l vinde intr6o anumita perioada de timp! la un
anumit pret.
c) 5ste contractul nenumit care se formea"a prin remiterea in mod gatuit a posesiunii unui lucru catre o
parte contractanta! care se obliga sa plateasca lucrul respectiv si sa6l restituie la cerere
ANS: A
3*. Cum se definea in dreptul roman! precarium $precariul)! contract nenumit ?
a) 5ste contractul nenumit din categoria do ut des $dau sa6mi dai) prin care partile transmit! una catre alta!
proprietatea asupra unor lucruri
b) 5ste contractul nenumit din categoria facio ut des $fac ca sa dai) sau facio ut facias $fac ca sa faci)! prin
care o persoana remite alteia posesiunea unui lucru spre a6l vinde intr6o anumita perioada de timp! la un
anumit pret.
c) 5ste contractul nenumit care se formea"a prin remiterea in mod gatuit a posesiunii unui lucru catre o
parte contractanta! care se obliga sa plateasca lucrul respectiv si sa6l restituie la cerere
21
ANS: C
3-. Cum se definea in dreptul roman! tranzactia ! contract nenumit ?
a) 5ste contractul nenumit din categoria do ut des $dau sa6mi dai) prin care partile transmit! una catre alta!
proprietatea asupra unor lucruri
b) 5ste contractul nenumit din categoria facio ut des $fac ca sa dai) sau facio ut facias $fac ca sa faci)! prin
care o persoana remite alteia posesiunea unui lucru spre a6l vinde intr6o anumita perioada de timp! la un
anumit pret.
c) 5ste conventia prin care partile renunta reciproc la pretentiile lor pentru a evita un proces
ANS: C
3.. Cum se defineau pactele alaturate! ca o categorie a pactelor sanctionatoare $pacta vestita) ?
a) 2epre"inta conventii sanctionate de pretor prin actiuni de fapt $actio in factum) si sunt pacte unilaterale
b) 2epre"inta acorduri de vointa ale partilor ane%ate unui contract principal pentru a6i aduce modificari in
continut
c) 2epre"inta conventii sanctionate de pretor prin actiuni de drept
ANS: &
3/. Cum se defineau pactele pretoriene! ca o categorie a pactelor sanctionatoare $pacta vestita) ?
a) 2epre"inta conventii sanctionate de pretor prin actiuni de fapt $actio in factum) si sunt pacte unilaterale
b) 2epre"inta acorduri de vointa ale partilor ane%ate unui contract principal pentru a6i aduce modificari in
continut
c) 2epre"inta conventii sanctionate de pretor prin actiuni de drept
ANS: A
31.Cum se defineau pactele legitime $pacta legitima)! ca o categorie a pactelor sanctionatoare $pacta vestita)
?
a) 2epre"inta conventii sanctionate de pretor prin actiuni de fapt $actio in factum) si sunt pacte unilaterale
22
b) 2epre"inta acorduri de vointa ale partilor ane%ate unui contract principal pentru a6i aduce modificari in
continut
c) 2epre"inta conventii sanctionate de pretor prin actiuni de drept
ANS:C
33.Care erau categoriile conventiilor sanctionate de catre pretor prin actiuni de fapt ! cunoscute in dreptul
roman ?
a) pactul de constitut$constitutum debiti)! pactul de )uramant $de iure iurando)! recepta
b) pactul de )uramant $de iure iurando)! recepta! compromisul
c) pactul de constitut$constitutum debiti)! pactul de )uramant $de iure iurando)! compromisul
ANS:A
144. Care erau categoriile conventiilor sanctionate de catre pretor prin actiuni de drept ! cunoscute in
dreptul roman ?
a) pactul de constitut$constitutum debiti)! conventia de dota! conventia de donatiune
b) conventia de dota! conventia de donatiune! compromisul
c) pactul de constitut$constitutum debiti)! pactul de )uramant $de iure iurando)! compromisul
ANS: &
141. Care erau deosebirile ! in raport de anumite criterii! dintre delictele private si delictele publice !
distinctia dintre acestea fiind facuta in dreptul roman de catre ?lpian ?
a) (n raport de criteriul pedepsei! in raport de organele competente sa le solutione"e si in raport de
normele )uridice dupa care erau solutionate
b) (n raport de criteriul pedepsei si in raport de organele competente sa le solutione"e
c) (n raport de criteriul pedepsei si in raport de normele )uridice dupa care erau solutionate
ANS:A
23
14. Care erau cele mai importante categorii de delicte cunoscute de dreptul roman ! in epoca vec#e ?
a) 8urtum manifestum! iniuria si damnum iniuria datum
b) 8urtum manifestum! furtum nec manifestum si iniuria
c) 8urtum! iniuria si damnum iniuria datum
ANS: C
14'. Care erau ca"urile de iniuria ! conform +egii celor ,(( Table ?
a) 7embrum ruptum! os fractum si iniuria propriu6"isa
b) 7embrum ruptum si iniuria propriu6"isa
c) 7embrum ruptum si os fractum
ANS:A
14*. Care erau categoriile de delictele de drept pretorian ! cunoscute in epoca clasica ?
a) 2apina! dolus malus si fraus creditorum
b) 2apina! metus si fraus creditorum
c) 2apina! metus! dolus malus si fraus creditorum
ANS:C
14-. Care erau conditiile pe care trebuia sa le indeplineasca actiunea pauliana! pentru a putea fi utili"ata ?
a) Debitorul sa fi suferit o micsorare a patrimoniului si trebuia sa fie constient de paguba produsa in
dauna creditorilor sai prin inc#eierea actului! iar tertul dobanditor sa fie de rea < credinta adica sa fi
avut cunostinta de faptul ca prin actul inc#eiat il pre)udicia pe creditor
b) Debitorul sa fi suferit o micsorare a patrimoniului! iar tertul dobanditor sa fie de rea < credinta adica sa
fi avut cunostinta de faptul ca prin actul inc#eiat il pre)udicia pe creditor
24
c) Debitorul sa fi suferit o micsorare a patrimoniului si nu era constient de paguba produsa in dauna
creditorilor sai ! iar tertul dobanditor sa fie de buna < credinta adica sa nu fi avut cunostinta de faptul
ca prin actul inc#eiat il pre)udicia pe creditor
ANS:A
14.. Cum era definita gestiunea de afaceri $negotiorum gestio) ?
a) 2epre"inta administrarea bunurilor unei persoane! fara a avea acordul acesteia
b) 2epre"inta actul )uridic prin care o persoana! care din greseala se considera debitor! remite proprietatea
unui bun sau o suma de bani! in favoarea unei alte persoane! presupusa! creditor
c) 2epre"inta starea de fapt! prin care mai multe persoane sunt proprietare asupra aceluiasi bun
ANS: A
14/. Care erau conditiile pe care trebuiau sa le intruneasca cumulativ! persoana care administra bunurile
altei persoane ! fara acordul acesteia ?
a) 5lementul de fapt! adica actul efectiv de gestiune si elementul negativ < consta in administrarea
bunurilor fara stirea proprietarului acestora
b) 5lementul de fapt! adica actul efectiv de gestiune= elementul intentional ! adica intentia de a administra
bunurile unei persoane si elementul negativ < consta in administrarea bunurilor fara stirea
proprietarului acestora
c) 5lementul de fapt! adica actul efectiv de gestiune si elementul intentional ! adica intentia de a
administra bunurile unei persoane
ANS: &
141. Cum se definea plata lucrului nedatorat $solutio indebiti) ! in dreptul roman ?
a) 2epre"inta administrarea bunurilor unei persoane! fara a avea acordul acesteia
b) 2epre"inta actul )uridic prin care o persoana! care din greseala se considera debitor! remite proprietatea
unui bun sau o suma de bani! in favoarea unei alte persoane! presupusa! creditor
c) 2epre"inta starea de fapt! prin care mai multe persoane sunt proprietare asupra aceluiasi bun
25
ANS: &
143. Cum se definea gestiunea tutorelui pentru pupil ! in dreptul roman ?
a)2epre"inta administrarea bunurilor unui pupil de catre persoana autori"ata sa e%ercite tutela acestuia
b)2epre"inta actul )uridic prin care o persoana! care din greseala se considera debitor! remite proprietatea
unui bun sau o suma de bani! in favoarea unei alte persoane! presupusa! creditor
c)2epre"inta starea de fapt! prin care mai multe persoane sunt proprietare asupra aceluiasi bun
ANS: A
114. Cum se definea indivi"iunea (communio incidens)! in dreptul roman ?
a)2epre"inta administrarea bunurilor unei persoane! fara a avea acordul acesteia
b)2epre"inta actul )uridic prin care o persoana! care din greseala se considera debitor! remite proprietatea
unui bun sau o suma de bani! in favoarea unei alte persoane! presupusa! creditor
c)2epre"inta starea de fapt! prin care mai multe persoane sunt proprietare asupra aceluiasi bun
ANS: C
111.Care erau cele mai importante categorii de 9uasidelicte! intalnite in practica ?
a) (ude% 9ui litem suam facit= effusum vel deiectum= positum vel suspensum= nautarum! cauporum et
stabulariorum
b) (ude% 9ui litem suam facit= positum vel suspensum= nautarum! cauporum et stabulariorum
c) (ude% 9ui litem suam facit= effusum vel deiectum= nautarum! cauporum et stabulariorum
ANS: A
11. Cum se definea iudex qui litem suam facit $)udecatorul care a facut procesul sau) ?
a) 2epre"inta paguba produsa prin aruncarea unui lucru dintr6un apartament apartinand unei alte persoane
b) 2epre"inta fapta )udecatorului care din negli)enta sau cu intentie! produce o paguba uneia dintre partile
supuse )udecatii
26
c) 2epre"inta un 9uasidelict! generat de atarnarea de obiecte in e%teriorul apartamentului cuiva care
puteau produce un pre)udiciu prin caderea in strada si lovirea cuiva
ANS: &
11'. Cum se definea effusum vel deiectum ?
a) 2epre"inta paguba produsa prin aruncarea unui lucru dintr6un apartament apartinand unei alte persoane
b) 2epre"inta fapta )udecatorului care din negli)enta sau cu intentie! produce o paguba uneia dintre partile
supuse )udecatii
c) 2epre"inta un 9uasidelict! generat de atarnarea de obiecte in e%teriorul apartamentului cuiva care puteau
produce un pre)udiciu prin caderea in strada si lovirea cuiva
ANS: A
11*. Cum se definea positum vel suspensum ?
a) 2epre"inta paguba produsa prin aruncarea unui lucru dintr6un apartament apartinand unei alte persoane
b) 2epre"inta fapta )udecatorului care din negli)enta sau cu intentie! produce o paguba uneia dintre partile
supuse )udecatii
c) 2epre"inta un 9uasidelict! generat de atarnarea de obiecte in e%teriorul apartamentului cuiva care puteau
produce un pre)udiciu prin caderea in strada si lovirea cuiva
ANS: C
11-. Ce desemna nautarum, cauporum et stabulariorum ?
a) 2epre"inta paguba produsa prin aruncarea unui lucru dintr6un apartament apartinand unei alte persoane
b) 2epre"inta fapta )udecatorului care din negli)enta sau cu intentie! produce o paguba uneia dintre partile
supuse )udecatii
c) 2epre"inta paguba produsa de o persoana aflata in serviciul corabierilor! #angiilor si aproprietarilor de
gra)duri! in dauna calatorilor
ANS: C
27
11.. Cum se definea falsum modum dicere ?
a) 2epre"enta instigarea sclavului altei persoane de a comite un delict! impotriva celui care savarsea
9uasidelictul! stapanul sclavului avea la indemana o actio servi corrupti
b) 5ra 9uasidelictul care consta in profanarea unui mormant si era sanctionat printr6o actio sepulc#ri
violati
c) 5ra fapta persoanei desemnata de un arbitru de astabili #otarele unei proprietati! iar aceasta indicase in
mod fraudulos masuri false
ANS: C
11/. Cum se definea corruptio servi ?
a) 2epre"enta instigarea sclavului altei persoane de a comite un delict! impotriva celui care savarsea
9uasidelictul! stapanul sclavului avea la indemana o actio servi corrupti
b) 5ra 9uasidelictul care consta in profanarea unui mormant si era sanctionat printr6o actio sepulc#ri violati
c) 5ra fapta persoanei desemnata de un arbitru de astabili #otarele unei proprietati! iar aceasta indicase in
mod fraudulos masuri false
ANS: A
111. Cum se definea sepulchrum violatum ?
a) 2epre"enta instigarea sclavului altei persoane de a comite un delict! impotriva celui care savarsea
9uasidelictul! stapanul sclavului avea la indemana o actio servi corrupti
b) 5ra 9uasidelictul care consta in profanarea unui mormant si era sanctionat printr6o actio sepulc#ri violati
c) 5ra fapta persoanei desemnata de un arbitru de astabili #otarele unei proprietati! iar aceasta indicase in
mod fraudulos masuri false
ANS: &
113. Cum se definea adtemptata pudicitia (ultra)ul la pudoare) ?
28
a) Consta in atentatul sau tentativa de corupere a moravurilor in dauna unei mater familias sau a unui pater
familias impuber
b) 5ra 9uasidelictul care consta in profanarea unui mormant si era sanctionat printr6o actio sepulc#ri violati
c) 5ra fapta persoanei desemnata deun arbitru de astabili #otarele unei proprietati! iar aceasta indicase in
mod fraudulos masuri false
ANS: A
14. >rin ce actiune era sanctionat 9uasidelictul positum vel suspensum ?
a) Actio de effusis et deiectis! indreptata impotriva proprietarului apartamentului! indiferent daca el era
cel care produsese sau nu paguba si dadea dreptul la o despagubire egala cu dublul pre)udiciului
produs
b) Actio posito vel suspenso! actiune indreptata impotriva proprietarului apartamentului c#iar daca acesta
nu era vinovat! sanctiunea fiind plata unei amen"i
c) Actio in factum! actiune prin care se solicita o despagubire pentru paguba produsa si era indreptata
impotriva stapanilor care raspundeau pentru faptele persoanelor aflate in slu)ba lor
ANS: &
29
30