1.

Ascendenţii ordinari de clasa III de moștenitori legali:

A. nu sunt moştenitori sezinari;
B. pot veni la moştenire prin reprezentare.
C. sunt moştenitori rezervatari;
2. Soțul supraviețuitor culege :
A. jumătate din moștenire, dacă vine în concurs cu ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați ai
defunctului;
B. jumătate din moștenire, dacă unicul nepot al unicului fiu predecedat al defunctului este nedemn
față de defunct, iar unicul nepot de frate predecedat a acceptat moștenirea;
C. mobilierul și obiectele de uz casnic care au fost afectate folosinței comune a soților, atunci când el
vine în concurs cu descendenții defunctului;
3. In cazul reprezentării succesorale, poate fi reprezentat :
A. nepotul predecedat al fratelui defunctului
B. fratele mamei
C. descendentul nedemn, chiar aflat în viață la data deschiderii moștenirii ;
4. Potrivit Noului Cod civil, termenul pentru exprimarea dreptului de opţiune succesorală este
de:
A. 6 luni de la data când moştenitorul a cunoscut decesul celui care lasă moştenirea.
B. doi ani de la data decesului decujus-ului;
C. un an de la data deschiderii succesiunii;
5. Dreptul de opţiune succesorală se exercită: a. de către toţi succesibilii; b. numai de
moştenitorii din clasa I; c. numai de moştenitorii testamentari.
A. de către toţi succesibilii;
B. numai de moştenitorii testamentari.
C. numai de moştenitorii din clasa I;
6. Deschiderea moștenirii are loc:
A. în cazul dispariţiei unei persoane fizice;
B. în momentul deschiderii procedurii succesorale notariale.
C. în urma decesului unei persoane fizice;
7. Legatul cu titlu universal este dispoziţia testamentară care conferă:
A. uneia sau mai multor persoane vocaţie la un dezmembrământ al proprietăţii asupra totalităţii sau a
unei cote-părţi din moştenire.
B. uneia sau mai multor persoane vocaţia la întreaga moştenire.
C. un bun generic mai multor legatari cu titlu particular.
8. Revocarea voluntară a legatelor are loc:
A. numai pe cale judecătorească.
B. prin înstrăinarea de către testator a bunului ce constituie obiectul legatului cu titlu particular;
C. prin constatarea ingratitudinii legatarului ce a atentat la viața testatorului sau a unei persoane
apropiate lui;
9. În materia testamentului, sugestia sau captaţia voinței testatorului atrage:
A. nulitatea absolută a testamentului;
B. caducitatea testamentului.
C. nulitatea relativă a testamentului;
10. Pentru ca o persoană să poată veni la moştenire, ea trebuie să aibă:
A. capacitate succesorală şi vocaţie succesorală;
B. vocaţie succesorală generală;
C. să nu fie nedemnă de a moşteni.
11. Pentru a fi valabil, testamentul olograf:
A. trebuie sa fie scris, datat şi semnat de mâna testatorului;
B. să fie încheiat în faţa unui notar public.
C. chiar dacă este scris de o altă persoana, trebuie să fie semnat de către testator;
12. Procedura succesorală este de competența notarului public din circumscripţia teritorială a
judecătoriei:
A. de la locul de domiciliu al moștenitorului care a depus cererea de dezbatere succesorală.
B. de la locul decesului defunctului;
C. de la locul ultimului domiciliu al defunctului;
13. Testamentul este:
A. un act bilateral fiindcă beneficiarii testamentari tot sunt parte la acest act juridic.
B. Un act irevocabil, fiindcă odată ce a fost întocmit și autentificat testatorul nu îl mai poate schimba.
C. un act revocabil
14. Spre deosebire de colateralii privilegiați, ascendenții privilegiați:
A. Pot veni la moștenire prin reprezentare succesorală.
B. Nu sunt sezinari;
C. Sunt moștenitori rezervatari;
15. Conform principiului proximităţii gradului de rudenie între moștenitorii din aceeași clasă:
A. verii primari înlătură de la mostenirea defunctului pe fraţii si surorile bunicilor defunctului.
B. copiii defunctului înlătură de la moștenire pe nepoţii acestuia;
C. părinţii defunctului înlătură de la mostenire pe fraţii si surorile defunctului si descendenţii acestora;
16. Nedemnitatea succesorală:
A. nu poate fi înlăturată de cel care lasă moștenirea printr-o declarație expresă conținută într-un
testament autentic.
B. este înlăturată ca efect al reabilitării nedemnului;
C. desființează vocația succesorală legală;
17. În cazul succesiunii vacante, statul răspunde pentru pasivul moştenirii:
A. numai în limitele activului, dacă s-a întocmit un inventar;
B. are un drept de opţiune succesorală asupra moştenirii vacante;
C. numai în limitele activului, indiferent dacă s-a întocmit un inventar
18. Testamentul autentic poate fi revocat:
A. pe cale judecătorească, ca sancţiune pentru faptele de ingratitudine săvârşite de căte legatar faţă de
defunct.
B. numai în mod expres de către testator;
C. numai printr-un alt testament autentic;
19. Actul juridic de opţiune succesorală este un act juridic:
A. de dispoziţie, constitutiv şi afectat de modalităţi (termen).
B. constitutiv, indivizibil şi irevocabil;
C. declarativ, indivizibil şi revocabil;
20. Dacă un mostenitor a decedat înainte de a-și fi exprimat în termenul de opțiune succesorală
voința în sensul de acceptare sau renunțare la mostenire, atunci dreptul său de opţiune
succesorală:
A. se transmite moştenitorilor săi;
B. devine caduc.
C. se stinge, ca urmare a decesului;
21. În materia moștenirii legale:
A. cota soțului supraviețuitor aflat în concurs cu moștenitori legali aparținând unor clase diferite se
stabilește diferit, raportat la fiecare clasă în parte
B. în cazul clasei a II-a de moștenitori legali nu operează , în nici un caz , reprezentarea succesorală;
C. descendentul de gradul I, aflat în viață la data deschiderii moștenirii, poate fi reprezentat chiar dacă
este nedemn față de defunct.
22. Dreptul de abitație al soțului supraviețuitor:
A. nu este recunoscut atunci când soțul supraviețuitor vine în concurs cu descendenții.
B. este un drept temporar care încetează la data încheierii unei noi căsătorii de către soțul
supraviețuitor;
C. este recunoscut chira dacă defunctul a dispus în sens contrar;
23. Are capacitate de a moșteni:
A. persoana dispărută
B. fiul decedat în același timp și același loc cu tatăl său, fără posibilitatea stabilirii momentului exact
al morții fiecăruia;
C. copil născut mort la data deschiderii moștenirii;
24. În cazul în care soţul supravieţuitor a renunţat la moştenire:
A. el poate primi mobilierul și obiectele casnice aparţinând gospodăriei defunctului.
B. el are un drept de abitaţie asupra casei de locuit, dacă a fost singurul moştenitor al defunctului;
C. el poate culege rezerva succesorală;
25. Nulitatea absolută sancționează un testament :
A. prin care două persoane, prin acelaşi testament, au dispus una în favoarea celeilalte;
B. prin care testatorul a lăsat moștenire un bun care nu știa că nu este al său.
C. care nu a fost autentificat de către un notar public;

Nu au capacitate succesorală:

 A. predecedații.

 B. persoanele declarate pe cale judecătorească dispărute;

 C. comorienții și codecedații;

În cazul reprezentării succesorale, poate fi reprezentat :

 A. fratele mamei

 B. descendentul nedemn, chiar aflat în viață la data deschiderii moștenirii ;

 C. nepotul predecedat al fratelui defunctului

1. În acelaşi timp, se întâlneşte moştenirea testamentară şi moştenirea legală în ipoteza în
care:
a) de cujus lasă prin testament dispoziţii privind funeraliile;
b) prin testament se face numai recunoaşte paternitate a unui copil;
c) prin testament, de cujus desemnează persoana care îi va moşteni o parte din patrimoniu.
2. Deschiderea moştenirii are loc:
a) în urma decesului unei persoane;
b) în cazul dispariţiei unei persoane;
c) în momentul deschiderii procedurii succesorale notariale.
3. Pentru ca o persoană să poată veni la moştenire, trebuie să aibă:
a) capacitate succesorală şi vocaţie succesorală;
b) vocaţie succesorală generală;
c) să nu fie nedemnă de a moşteni.
4. Nu au capacitate succesorală:
a) copilul născut mort la data deschiderii moştenirii;
b) comorienţii şi codecedaţii;
c) persoana declarată judecătoreşte dispărută.
5. Se pot transmite prin acte între vii:
a) patrimoniul unei persoane fizice;
b) drepturile personale ale unei persoane fizice;
c) drepturile succesorale.

1. Ascendenţii ordinari:
a) nu sunt moştenitori sezinari şi vin la succesiune numai în nume propriu;
b) sunt moştenitori rezervatari şi sezinari;
c) pot veni la moştenire prin reprezentare şi nu sunt obligaţi la raportul donaţiilor.
2. Colateralii ordinari:
a) sunt moştenitori sezinari şi vin la succesiune numai în nume propriu;
b) sunt moştenitori rezervatari şi sezinari;
c) nu sunt obligaţi la raportul donaţiilor.
3. Reprezentarea succesorală este admisă:
a) ascendenţilor privilegiaţi;
b) descendenţilor şi colateralilor privilegiaţi;
c) ascendenţilor ordinari şi colateralilor ordinari.
4. Este posibilă venirea concomitentă la moştenire a rudelor din două clase diferite?
a) da, de fiecare dată;
b) da, numai în caz de exheredare prin testament a moştenitorilor dintr-o clasă separată, dacă
aceştia sunt rezervatari;
c) nu este posibilă.
5. Potrivit principiului proximităţii gradului de rudenie între moştenitorii din aceeaşi clasă:
a) înăuntrul aceleaşi clase, rudele mai apropiate în grad înlătură de la moştenire rudele mai
îndepărtate în grad;
b) rudele moştenitoare de acelaşi grad împart moştenirea în părţi egale;
c) moştenirea se împarte pe capete şi pe tulpini.
6. De la principiul proximităţii gradelor de rudenie, legea admite următoarea excepţie:
a) reprezentarea succesorală;
b) venirea concomitentă la moştenire a rudelor din două clase diferite;
c) clasa I de moştenitori legali înlătură toate celelalte clase de moştenitori.
7. Soţul supravieţuitor este moştenitor:
a) sezinar si vine la moştenire prin reprezentare;
b) rezervatar şi este obligat să raporteze donaţiile;
c) nu este obligat să raporteze donaţiile şi vine la moştenire în nume propriu.
8. Mobilele şi obiectele casnice i se cuvin soţului supravieţuitor:
a) indiferent cu ce clasă de moştenitori vine în concurs;
b) doar când vine în concurs cu ascendenţii şi colateralii, indiferent de clasa din care aceştia
fac parte;
c) doar când vine în concurs cu descendenţii soţului decedat.
9. Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor:
a) se referă la casa în care a locuit, cu condiţia să facă parte din moştenirea soţului decedat;
b) există chiar dacă acesta are o locuinţă proprie;
c) ia naştere indiferent dacă imobilul în care a locuit face parte sau nu din moştenire.
1. Legatul universal poate fi instituit:
a) numai în favoarea unei singure persoane;
b) în favoarea mai multor persoane;
c) numai asupra bunurilor mobile sau numai asupra bunurilor imobile.
2. Un legat este caduc atunci când:
a) a fost întocmit cu încălcarea normelor imperative ale legii;
b) bunul ce a făcut obiectul legatului particular a pierit;
c) legatarul era incapabil de a primi legatul la data întocmiri testamentului.
3. Revocarea voluntară expresă a dispoziţiilor dintr-un testament se poate face:
a) printr-un act autentic;
b) printr-un alt testament, dar numai dacă are aceeaşi formă cu testamentul pe care îl revocă;
c) numai printr-un testament autentic.
4. Revocarea pentru injuria gravă la adresa memoriei testatorului se poate cere:
a) în termen de un an;
b) în termen de 2 ani;
c) în termenul general de prescripţie.
5. Exheredarea sau dezmoştenirea:
a) nu poate fi supusă nulităţii;
b) se poate exercita nelimitat;
c) nu se poate exercita nelimitat.

1. Dreptul de opţiune succesorală:

a) poate fi exercitat de creditorii succesibilului pe cale acţiunii oblice;
b) poate fi exercitat în termenul de un an care curge mereu de la data deschiderii succesiunii;
c) aparţine doar persoanelor cu vocaţie concretă la moştenire.
2. Renunţarea la moştenire:
a. făcută in favorem constituie act de acceptare a moştenirii;
b. datoriile sau creanţele sale faţă de defunct se sting prin confuziune;
c. păstrează calitatea de moştenitor, dar nu are nici un drept asupra bunurilor sustrase sau
ascunse.
3. Activul moştenirii este alcătuit din:
a) numai din dreptul de proprietate asupra bunurilor;
b) drepturile de creanţă;
c) toate bunurile din masa succesorală.
4. Pasivul sucesoral este alcătuit din
a) datoriile succesiunii;
b) obligaţiile intuitu personae ale de cujus-ului;
c) sarcinile moştenirii.
5. Sunt moştenitori sezinari:
a. numai descendenţii;
b. ascendenţii de gradul I;
c. colateralii privilegiaţi.
 C. Teste grilă

1. Care sunt caracterele juridice ale transmiterii moştenirii?

a. este o transmitere pentru cauză de moarte;
b. este o transmitere universală;
c. este o transmitere unitară;
d. este indivizibilă

2. Cum se poate transmite patrimoniul succesoral?

a. prin convenţia pârtilor;
b. numai in temeiul legii;
c. numai prin voinţa celui care lasa moştenirea;
d. in temeiul legii dar si in temeiul voinţei celui care lasa moştenirea.

3. Care este data deschiderii moştenirii?

a. data morţii;
b. data dezbaterii la notariat a moştenirii
c. data pronunţării hotararii judecătoreşti de declarare a morţii;
d. data emiterii certificatului de deces.

4. Unde se deschide moştenirea?

a. la locul ultimului domiciliu al defunctului;
b. la locul unde este inregistrat decesul;
c. la locul unde se afla cel mai important bun cuprins in masa partajabila dacă nu se cunoaşte
domiciliul defunctului;
d. la sediul notariatului unde se face cererea de deschidere a moştenirii.

5. Ce influenteaza data deschiderii moştenirii?

a. capacitatea succesibilului de a moştenii;
b. data pana la care retroactiveaza acceptarea moştenirii sau renunţarea la aceasta;
c. legea in vigoare la data deschiderii succesiunii:
d. compunerea si valoarea masei succesorale;

6. Care sunt condiţiile generale ale dreptului la moştenire?

a. sa aibă vocaţie succesorală;
b. sa aibă capacitate succesorală;
c. in cazul succesiunii legale sa nu fie nedemna;
d. sa accepte succesiunea in termenul legal.

7. Când trebuie sa aibă capacitatea succesorală o persoana pentru a moşteni?

a. la momentul morţii;
b. la momentul deschiderii succesiunii;
c. la momentul dezbaterii succesiunii;
d. la momentul eliberării certificatului de moştenitor.

8. Care sunt persoanele care au capacitate succesorală?

a. persoanele fizice in viata;
b. persoanele dispărute;
c. persoanele concepute dar nenascute la data deschiderii succesiunii;
d. persoanele juridice care au personalitate juridica;
 9. Care sunt persoanele care nu au capacitate succesorală?
a. persoanele fizice predecedate;
b. persoanele juridice dizolvate;
c. comorientii;
d. codecedatii;

10. Cui se pot aplica regulile care guvereneaza moştenirea?

a. numai in cazul morţii unei persoane fizice;
b. in cazul incetarii existentei unei persoane juridice;
c. in cazul transmisiunii patrimoniului unei persoane fizice prin acte inter vivos;
d. numai dacă la moartea persoanei fizice exista moştenitori persoane fizice.

11. Ce fel de moștenitori pot exista în urma deschiderii unei succesiuni ?

a. moştenitori rezervatari cu titlu particular;
b. moştenitori legali cu titlu particular;
c. moştenitori testamentari cu titlu particular;
d. moştenitori sezinari cu titlu particular.

12. De la ce dată au persoanele juridice capacitate succesorală anticipata de a

dobândi prin moştenire legala bunurile din masa succesorală?
a. de la data dobândirii personalitatii juridice;
b. de la data autorizarii înfiinţării;
c. de la data actului de înfiinţare, in masura in care bunurile succesorale sunt necesare pentru
ca persoana juridica sa ia naştere in mod valabil.
d. de la data actului de dispoziţie care le înfiinţează, pentru persoanele supuse unor astfel de
formalităţi.

13. Care sunt caracterele juridice ale nedemnității succesorale?

a. poate fi invocata numai de comoştenitorii chemaii la moştenire împreună cu nedemnul;
b. este o pedeapsa civila strict personala, deci nu produce nici un efect fata de copiii
nedemnului;
c. operează de drept, instanţa doar constatand nedemnitatea;
d. produce efecte doar faţă de autorul faptei.

14. Împotriva cui poate fi invocată nedemnitatea succesorală?

a. nedemnului, cat timp este in viata;
b. numai moştenitorilor legali ai nedemnului, dacă nedemnul a incetat din viata;
c. legatarilor universali sau cu titlu universal, indiferent de buna sau reaua lor credinţa si
împotriva legatarului cu titlu particular al nedemnului, numai dacă a fost de rea-credinta;
d. nepoţilor nedemnului care ar veni la moştenire în nume propriu.

15. Care sunt efectele nedemnității succesorale?

a. se aplica in cazul moştenirii legale si a celei testamentare;
b. poate fi inlaturata prin iertarea nedemnului de către cel care lasa moştenirea;
c. produce efecte, in principiu, fata de moştenitorii nedemnului;
d. nu afectează cotele cuvenite moştenitorilor legali.
16. In ceea ce priveşte nedemnitatea succesorală, care sunt efectele acesteia?
a. copiii nedemnului pot veni la moştenirea defunctului prin reprezentarea tatalui lor
nedemn;
b. toate actele juridice încheiate de nedemn cu terte persoane referitoare la bunurile
moştenirii, sunt desfiintate retroactiv;
c. nedemnul este obligat sa restituie fructele culese din moştenire;
 d. nu are aplicabilitate teoria moştenitorului aparent.

17. Care sunt caracterele juridice ale nedemnității succesorale ?

a. o incapacitate succesorală;
b. opera legii sau a voinţei testatorului;
c. o sancţiune civila;
d. un beneficiu al legii.

18. Care sunt cazurile de nedemnitate succesorală:

a. influenteaza eficacitatea liberalitatilor făcute in favoarea nedemnului de către cel care lasa
moştenirea, afara de excepţiile expres prevăzute de lege;
b. poate fi invocata numai de comoştenitorii chemaţi la moştenire împreună cu nedemnul
sau, dup caz, de către moştenitorii subsecvenţi;
c. operează de drept, instanţa doar constatand nedemnitatea;
d. operează indiferent de forma de vinovăţie a autorului.

19. Care sunt caracterele juridice ale nedemnitatii succesorale?

a. se aplica faptelor expres si limitativ prevazutede lege;
b. operează de drept;
c. produce efecte doar in privinţa autorului faptei;
d. moştenitorul trebuie sa fi actionat cu discernamant.

20. Care sunt cazurile de nedemnitate succesorală?

a. atentatul la viata celui care lasa moştenirea;
b. acuzaţia capitala calomnioasa impotriva celui care lasa moştenirea;
c. nedenuntarea omorului a cărui victima a căzut cel care lasa moştenire;
d. delicte,cruzimi sau injurii grave.

21. Cine stabileste cazurile de nedemnitate?

a. legea;
b. instanţa de judecata;
c. persoana cu Vocaţie succesorală;
d. de cuiusul:

22. Nedemnitatea succesorală:

a. desfiinţează toate actele juridice referitoare la bunurile moştenirii, incheiate de nedemn cu
tertele persoane;
b. produce efecte si fata de descendenţii nedemnului;
c. produce efecte de la data hotararii care constata nedemnitatea;
d. produce efecte absolute.

23. Ce persoane sunt nedemne de a mosteni?

a. cel care a săvârşit o tenativa de omor asupra celui care lasa moştenirea, dacă a fost
condamnat definitv insa executarea pedepsei s-a prescris;
b. moştenitorul care a omorât pe cel care lasa moştenirea, chiar dacă nu a fost condamnat
penal, intrucat intervenise prescripţia acţiunii penale;
c. moştenitorul care a omorât pe cel care lasa moştenirea, chiar dacă nu a fost condamnat
deoarece a decedat in cursul procesului;
d. moştenitorul care a omorât pe defunct cu intenţie, dar fapta a fost aminstiată
antecondamnatoriu.
 24. Care sunt condiţiile pentru ca moştenitorul care a atentat la viata defunctului sa fie
inlaturat de la moştenire pentru ndemnitate?
a.moştenitorul sa-1 fi omorât cu intentie
b. moştenitorul sa-1 fi omorât din culpa,
c. moştenitorul sa fi fost condamnat penal pentru omor, iar hotararea penala sa fi ramas
definitiva;
d. moştenitorul sa fi fost condamnat penal pentru omor, chiar dacă aplicarea sancţiunii s-a
prescris

25. Este nedemn de a moşteni moştenitorul care:

a. a omorât din culpă pe cel despre a cărui moştenire este vorba;
b. a săvârşit infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, fiind condamnat pentru
aceasta, asupra celui despre a cărui moştenire este vorba;
c. după ce a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de omor, avand calitatea de
complice, asupra celui despre a cărui moştenire este vorba, a fost amnistiat sau reabilitat;
d. a săvârşit infracţiunea de mărturia mincinoasă.

26. Este nedemn de a moşteni:

a. moştenitorul minor care, avand cunostinta de omorul asupra celui care lasa moştenirea, nu
denunţa omorul ;
b. moştenitorul major care, avand cunostinta de omorul asupra celui care lasa moştenirea, nu
denunţa omorul, cat si pe ucigaş, in cazul ca il cunoaşte;
c. moştenitorul major care, avand cunostinta de omorul asupra celui care lasa moştenirea, nu
denunţa omorul deoarece era ruda apropiata sau afin cu ucigaşul;
d. cel care a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de favorizare a infractorului, desi a
denunutat autoritatilor omorul săvârşit de persoana favorizata.

27. Cine poate invoca nedemnitatea succesorală?

a. numai comoştenitorii chemaţi la moştenire împreună cu nedemnul;
b. moştenitorii legali subscventi;
c. creditorii donatarilor sau legatarilor ce primiseră liberalitati peste cotitatea disponibila de
la de cujus;
d. nedemnul insusi.

28. Cine poate invoca nedemnitatea succesorală?

a. orice persoana interesata;
b. copii nedemnului;
c. creditorii persoanelor care ar putea beneficia dc inlatuararea de la moştenire;
d. nedemnul.

29. Când poate fi invocata si constatata de instanță nedemnitatea succesorală?

a. numai după deschiderea moştenirii;
b. si inainte de deschiderea moştenirii;
c. numai dacă vocaţia succesorală legala a nedemnului este generala;
d. prin hotarare, care produce efecte constitutive.

30. În ce situatii constatarea nedemnitatii nu produce efecte asupra actelor incheiate de

nedemn cu un tert?
a. in privinţa actelor de administrare si de conservare incheiate in intervalul dintre
deschiderea succesiunii si constatarea nedemnitatii;
 b. in privinţa actelor de dispoziţie cu titlu gratuit ce au avut ca obiect bunuri imobile, atunci
când tertul a fost de buna-credinta si probeaza ca s-a aflat intr-o eroarea comuna si invincibila la
data incheierii actului;
c. in privinţa actelor de dispoziţie a bunurilor mobile corporale.

31. In cazul constatarii nedemnitatii unui moştenitor:

a. acesta este inlaturat de la moştenire, dar poate culege rezerva;
b. renasc cu efect retroactiv drepturile si obligaţiile nedemnului fata de moştenire ce
fuseseră stinse prin confuziune sau consolidare;
c. acestâ pierde si dreptul asupra cotei-parti din bunurile dobândite împreună cu defunctul;
d. acesta nu poate cere restituirea cheltuielilor utile făcute cu lucrul.

32. Care sunt efectele nedemnitatii?

a. moştenitorul nedemn va fi decăzut din dreptul de a moşteni;
b. copii nedemnului pot veni la moştenire prin reprezentare;
c. copii nedemnului pot veni la moştenire in nume propriu
d. copii nedemnului nu pot veni la moştenire nici in nume propriu nici prin reprezentare.

33. Potrivit teoriei moştenitorului aparent, când se menține actul încheiat de

moştenitorul nedemn ?
a. este cu titlu universal;
b. este cu titlu particular;
c. este cu titlu oneros;
d. tertul a fost de buna-ceredinta.

34. Nedemnul care a incasat sume de bani de la debitorii moştenirii:

a. trebuie sa plateasca dobânzi pentru sumele incasate in momentul deschiderii succesiunii;
b. trebuie sa plateasca dobânzi pentru sumele incasate din momentul punerii in intarziere;
c. trebuie sa plateasca dobânzi pentru sumele incasate din ziua incasarii;
d. trebuie sa plateasca dobânzi pentru sumele incasate din momentul în care i s-au cerut
acele sume.

35. Nedemnul care a intrat deja in posesia unor bunuri din masa succesorală, inainte
de deschiderea succesiunii:
a. este privit ca un posesor de rea-credinta de la data constatarii nedemnitatii;
b. este privit ca posesor de rea-credinta de la data deschiderii succesiunii;
c. trebuie sa restituie celor indreptatiti contravaloarea acestora, chiar dacă s-ar putea restitui
in natura;
d. trebuie sa restituie celor indreptatiti să restituie în natură întotdeauna bunurile.

36. Cine constata nedemnitatea?

a. alti moştenitori beneficiari ai inlaturarii de la moştenire;
b. instanţa de judecata;
c. notarul;
d. tertele persoane interesate.

37. Cum operează reprezentarea succesorală?

a. nu poate opera per salto sau omissio medio, ci numai din grad in grad vacant;
b. este admisa numai in cazul descendenţilor copiilor defunctului;
c. operează de drept si imperativ, deci reprezentantul este obligat sa accepte moştenirea;
d. efectele ei pot fimodificate prin voinţa defunctului.
 38. Cum operează reprezentarea succesorală?
a. operează la infinit pentru orice fel de descendenţi;
b. profita reprezentantului, chiar dacă este nedemn fata de reprezentat;
c. se aplica si atunci când reprezentantul nu are vocaţie succesorală generala proprie la
moştenirea lasata de defunct;
d. face aplicabil principiul proximităţii gradului de rudenie.

39. Câamd nu este admisă reprezentarea succesorală ?

a. descendenţilor din fraţi si surori ai defunctului;
b. descendenţilor privilegiaţi ai defunctului;
c. ascendenţilor defunctului;
d. copiilor adoptaţi.

40. Care sunt efectele reprezentării succesorale

a. operează transmiterea moştenirii in favoarea unor rude mai indepartate in grad carora le
permite sa urce in locul, gradul si drepturile lui de cujus;
b. are ca efect împărţirea moştenirii pe tulpini;
c. are ca efect împărţirea moştenirii pe capete;
d. are ca efect împărţirea moştenirii pe linii.

41. Cum opereaza reprezentarea succesorala?

a. este admisa la infinit in toate cazurile;
b. operează de drept si imperativ;
c. operează de drept, dar efectele ei pot fi modificate prin voinţa lui de cujus.
d. înlătură voinţa defunctului exprimată prin testament.

42. Ce condiţii trebuie să indeplineasca reprezentantul pentru a culege o moştenire prin

reprezentare?
a. să aibă vocaţie succesorală proprie la moştenirea acelui defunct;
b. să aibă capacitate succesorală;
c. să nu fie nedemn sau renunţător faţă de defunct, chiar dacă este exheredat de acesta;
d. să fie predecedat.

43. Care sunt regulile reprezentării succesorale?

a. nu pot fi modificate prin voinţa defunctului;
b. pot fi modificate, dar cu acordul moştenitorilor;
c. sunt supletive;
d. sunt permisive.

44. Ce condiții trebuie să îndeplinească cel care dobândeşte moştenirea prin

reprezentare?
a. dobândeşte numai drepturi, nu si obligaţii;
b. este obligat sa accepte moştenirea;
c. are calitatea de moştenitor legal;
d. poate accepta doar o parte din moştenire.

45. Reprezentarea succesorală:

a. nu poate opera per salto sau omissio medio, iar nu numai din grad in grad vacant;
b. este admisa numai in cazul descendenţilor copiilor defunctului si al descendenţilor
colateralilor privilegiaţi;
 c. operează indiferent dacă reprezentantul are sau nu vocaţie succesorală proprie la
moştenirea defunctului;
d. înlătură principiul egalităţii între moştenitorii de gradul cel mai apropiat cu defunctul.

46. Când se admite reprezentarea ?

a. când predecesul celui reprezentat a intervenit in termen de 6 luni;
b. când reprezentatul este comorient;
c. in cazul moştenirii prin retransmitere;
d. în cazul descendenţilor din fraţi şi surori la infinit.

47. Care sunt obligațiile reprezentantului care a acceptat moştenirea lui de cujus?
a. nu poate răspunde pentru pasivul moştenirii;
b. răspunde pentru pasivul moştenirii ultra vires hereditatis, dacă a acceptat-o pur si simplu;
c. răspunde pentru pasivul moştenirii ultra vires hereditatis;
d. se prezumă ca a acceptat moştenirea sub beneficiu de inventar.

48. Cine beneficiaza de reprezentare?

a. descendenţii in linie dreapta nelimitat;
b. ascendenţii privilegiaţi;
c. soţul supravieţuitor;
d. colateralii privilegiaţi.

49. Care sunt condiţiile care trebuie indeplinite pentru a putea opera reprezentarea?
a. cel reprezentat sa fie decedat la data deschiderii moştenirii;
b. locul celui reprezentat sa fie un loc util;
c. reprezentantul sa aibă capacitate succesorală;
d. reprezentantul sa aibă vocaţia succesorală generala proprie la moştenirea lasata de defunct.

50. Care sunt efectele reprezentării?

a. reprezentatul urca in locul si gradul celui reprezentat;
b. reprezentantul urca in locul si gradul celui reprezentat;
c. reprezentarea operează de drept si imperativ, independent de voinţa descendenţilor;
d. nu pot fi inlaturate de voinţa defunctului

51. Care sunt condiţiile pe care trebuie sa le indeplineasca cel care reprezintă, in cazul
reprezentării succesorale?
a. sa fie ascendent in linie dreapta cu cel reprezentat;
b. sa fie descendent in linie dreapta cu cel reprezentat;
c. sa aibă vocaţie proprie la moştenirea defunctului.
d. sa nu fie nedemn fata de cel pe care il reprezintă.

52. In cazul in care împărţeala succesorală se face pe tulpini, cum se formează loturile?
a. după numărul tulpinilor:
b. după numărul ramurilor;
c. după numărul capetelor.
d. după numărul liniilor.

53. Când sunt incidente regulile moştenirii legale?

a. numai dacă defunctul nu a întocmit un testament;
b. chiar dacă s-a întocmit un testament care prevede doar dezmoştenirea unor moştenitori
legali;
c. când de cujus a întocmit un testament care nu cuprinde legate;
 d. chiar dacă există moştenitori rezervatari.

54. Când pot coexista regulile moştenirii legle cu regulile moştenirii testamentare?
a. când de cujus a lasat un testament prin care a recunoscut un copil;
b. când de cujus a dispus prin testament doar de jumatate din averea sa;
c. când de cujus a intocmit un tesatment prin care a dispus de întreaga masa succesorală,
chiar dacă de cujus avea moştenitori legali;
d. dacă testaotul a făcut numai legate cu titlu universal.

55. Ce persoane au vocaţie succesorală generala la deschiderea unei succesiuni?

a. verii primari;
b. fraţii si surorile străbunicilor;
c. fraţii si surorile bunicilor;
d. stranepotii fraţilor defunctului.

56. Ce persoane au vocaţie succesorală legala?

a. rudele defunctului pana la gradul V inclusiv;
b. soţul supravieţuitor;
c. legatarii;
d. copiii celui adoptat cu efecte restrânse.

57. Ce persoane au capacitatea de a moşteni?

a. persoanele fizice in viata la data deschiderii succesiunii, numai dacă au cetatenia sau
naţionalitatea romana
b. persoana dispărută, chiar dacă ulterior, prin hotarare judecătoreasca se stabileste o data a
morţii care este ulterioara datei deschiderii moştenirii;
c. persoana concepută, dar nenăscută la data deschiderii moştenirii;
d. persoanele juridice în curs de înli iţare.

58. Ce persoane pot veni ia moştenirea lui de cujus?

a. copiii moştenitorului nedemn, prin reprezentare;
b. copiii moştenitorului nedemn, in nume propriu;
c. ceilalţi descendenţi ai nedemnului, in nume propriu sau prin reprezentare;
d. nepoţii nedemnului, numai prin reprezentare.

59. Care sunt condiţiile speciale ale moştenirii legale?

a. capacitatea succesorală;
b. vocaţia succesorală legala;
c. nedemnitatea succesorală;
d. reprezentarea succesorală.

60. Cui se aplica impartirea pe linii?

a. descendenţilor defunctului;
b. colateralilor privilegiaţi;
c. ascendenţilor privilegiaţi;
d. ascendenţilor ordinari.

61. Ce exceptii admite principul proximitatii gradului de rudenie intre moştenitorii

din aceeaşi clasa?
a. în cazul clasei a III-a de moştenitori când unchii nu înlătura de la moştenire pe verii
primari ai defunctului;
 b. în cazul reprezentării succesorale;
c. în cazul venirii la moştenire a soţului supravieţuitor împreună cu bunicii defunctului;
d. în cazul nedemnităţii succesorale.

62. Ce exceptii admite legea de la principiul egalitatii intre rudele din aceeaşi clasa si de
acelaşi grad chemate la moştenire?
a. in cazul clasei a Il-a de moştenitori, in ipoteza in care fraţii si/sau surorile defunctului
provin din părinţi diferiţi;
b. in cazul impartirii pe capete a moştenirii, când rudele de acelaşi grad vin la moştenire prin
reprezentare;
c. in cazul impartirii pe tulpini, când rudele de acelaşi grad vin la moştenire prin
reprezentare;
d. în cazul în care există soţ supravieţuitor.

63. Care sunt excepţiile de la principiul proximitatii gradului de rudenie?

a. împărţeala pe linii;
b. împărţeala pe ascendent;
c. reprezentarea succesorală;
d. nedemnitatea succesorală.

64. In ce situatii moştenirea este culeasa de rudele apartinand a doua clase de

moştenitori?
a. in cazul in care exista si moştenitori legali si moştenitori testamentari;
b. in cazul când vin la moştenire: soţul supravieţuitor, părinţii si fraţii defunctului;
c. atunci când de cujus a dispus exheredarea părinţilor si avea soţ supravieţuitor si fraţi.
d. atunci când de cujus a dispus exheredarea copiilor, dar avea părinţi în viaţă.

65. Cine face parte din clasa descendenţilor?

a. copiii defunctului din aceeaşi căsătorie;
b. copiii defunctului din casatorii diferite;
c. copiii defunctului din afara căsătoriei
d. copiii adoptati.

66. Ce persoane fac parte din clasa I de moştenitori legali?

a. descendenţii din căsătorie;
b. descendenţii din afara căsătoriei, chiar dacă filiaţia nu este stabilita potrivit legii;
c. descendenţii care au fost adoptati de fratele defunctului;
d. descendenţii luaţi în plasament de către de cujus.

67. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la moştenire al descendenţilor?

a. vin la moştenire in nume propriu;
b. nu sunt moştenitori rezervatari;
c. sunt moştenitori sezinari;
d. nu sunt obligaţi la raportul donaţiilor

68. Cine face parte din clasa a doua de moştenitori legali?

a. părinţii defunctului;
b. bunicii defunctului;
c. fraţii si surorile defunctului;
d. unichii si matusile.
 69. Cum se imparte moştenirea dacă sunt chemaţi doar ascendenţii privilegiaţi?
a. in mod egal;
b. pe tulpini;
c. in funcţie de numarul'acestora;
d. pe cote prestabilite de lege.

70. Ce caractere juridice prezinta clasa de mostenitori a ascendenţilor privilegiati?

a. sunt moştenitori rezervatari;
b. au obligaţia de a raporta donaţiile primite de la de cujus;
c. sunt moştenitori sezinari;
d. beneficiază de reprezentare.

71. Cum se face imparteala cand descendenţii de gradul II vin la moştenire prin
reprezentare?
a. împărţeala nu se face pe tulpini;
b. împărţeala se face pe subtulpini;
c. împărţeala se face pe capete;
d. împărţeala se face pe linii.

72. Cum se face impartirea pe linii se va face in cazul concursului dintre descendenţii
de acelasi grad ai caror parinti erau decedati la data deschiderii succesiunii?
a. pe capete;
b. pe tulpini, dacă sunt îndeplinite condiţiile reprezentării;
c. pe tulpini, chiar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile reprezentării;
d. pe subtulpini sau pe linii.

73. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la moştenire ale ascendenţilor
privilegiaţi?
a. vin la moştenire in nume propriu;
b. sunt moştenitori rezervatari si sezinari;
c. pot veni la moştenire prin reprezentare;
d. sunt obligaţi la raportul donaţiilor

74. Cum se face împărţeala intre colateralii privilegiaţi?

a. in mod egal, in funcţie de numărul lor;
b. dacă vin la moştenire prin reprezentare, împărţeala se face pe tulpini;
c. împărţeala pe linii in cazul in care fraţii si surorile defunctului nu sunt din aceeaşi părinţi;
d. in cote prestabilite de dispoziţiile legale.

75. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la moştenire al colateralilor

privilegiaţi?
a. pot veni la moştenire in nume propriu;
b. pot veni la moştenire prin reprezentare;
c. sunt obligaţi la raportul donaţiilor;
d. nu sunt moştenitori rezervatari.

76. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la mostenire al descendenţii fratilor si
surorilor defunctului?
a. au vocaţie succesorală generala indiferent de gradul de rudenie cu defunctul;
b. nu sunt îndreptăţiţi să exercite acţiunile patrimoniale dobândite prin moştenire fara
atestarea prealabila a calitatii de moştenitor;
c. împart, în toate cazurile, moştenirea sau partea ce li se cuvine din moştenire in mod egal;
d. fac inaplicabil principiul chemării la moştenire în ordinea claselor de moştenitori.

77. Ce cota revine fiecarui mostenitor dacă la moştenire (legala) sunt chemati un frate
bun si doi frati consangvini ai defunctului?
a. fiecare va lua 1/3 din moştenire;
b. fratele bun va lua V2 din moştenire;
c. fiecare frate consancvin va lua 1/6 din moştenire.
d. fiecare frate va lua 1/6 din moştenire.

78. Descendenţii fraţilor si surorilor defunctului:

a. impart, in toate cazurile, moştenirea sau partea din moştenire ce li se cuvine in mod egal;
b. au vocaţie succesorală generala indiferent de gradul de rudenie cu defunctul;
c. nu sunt moştenitori rezervatari;
d. pot veni la moştenire numai în nume propriu.

79. Ce cota revine fiecarui mostenitor atunci cand la moştenire sunt chemati
ascendenţii privilegiati si colateralii privilegiati, fara a exista soţ supravietuitor?
a. dacă la moştenire vine un singur părinte, acesta va lua o cota de 1/3 din moştenire, restul
revenindu-le colateralilor privilegiaţi;
b. dacă la moştenire vin doi părinţi, aceştia vor lua împreună o cota de 1/2 din moștenire,
restul de 1/2 revenindu-le colateralilor privilegiaţi;
c. dacă la moştenire vin trei părinţi, un frate bun, un frate consangvin si un frate părinţii vor
lua o cota de 1/2 din moștenire, iar fiecare frate cate 1/6.
d. dacă la moştenire vin doi părinţi, aceştia vor lua împreună o cota de 1/3 din moştenire,
restul de 2/3 revenindu-le colateralilor privilegiaţi;

80. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la moştenire al colateralilor ordinari?
a. nu sunt moştenitori sezinari;
b. pot veni la moştenire prin reprezentare;
c. sunt obligaţi la raportul donaţiilor;
d. înlătură de la moştenire pe ascendenţii ordinari.

81. Cine face parte din clasa ascendenţilor ordinari?

a. părinţii defunctului;
b. bunicii defunctului;
c. străbunicii defunctului;
d. fraţii defunctului

82. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la moştenire al ascendenţilor ordinari?
a. sunt moştenitori rezervatari;
b. sunt moştenitori sezinari;
c. sunt obligaţi la raportul donaţiilor;
d. nu pot culege moştenirea în nici un caz.

83. Cum se face împărţeala intre ascendenţii ordinari?

a. in mod egal, in cazul ascendenţilor de grad egal;
b. cel mai apropiat in grad inlatura de la moştenire pe ceilalţi ascendenţi ordinari;
c. in mod egal, indiferent de gradele de rudenie;
d. pe tulpini.
 84. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la moştenire al soţului supravietuitor?
a. nu este moştenitor sezinar;
b. poate veni la moştenire prin reprezentare dacă a divortat anterior deschiderii succesiunii;
c. are un drept de abitatie recunoscut numai in concurs cu clasele III-IV de moştenitori
legali;
d. are dreptul la mobilele si obiectele aparţinâmd gospodăriei casnice, indiferent de cşasa cu
care vine în concurs.

85. Care sunt condiţiile pentru venirea la moştenire a soţului moştenitor?

a. sa fie in viata la data deschiderii succesiunii;
b. sa nu fie nedemn;
c. sa aibă calitatea de soţ la data deschiderii moştenirii;
d. sa fi avut calitatea de soţ inainte de data deschiderii succesiunii chiar dacă intre timp, pana
la data deschiderii succesiunii a intervenit hotararea de divorţ.

86. Care sunt drepturile succesorale ale soţului supravieţuitor?

a. are un drept de moştenire in concurs cu oricare dintre clasele de moştenitori legali;
b. are un drept temporar de abitatie asupra casei de locuit;
c. are dreptul la 1/4 din moștenire când vine in concurs cu alte clase de moştenitori;
d. un drept de moştenire special asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodăriei

87. Care este cota soţului supravieţuitor in raport cu clasa I?

a. 1/4
b. 1/3
c. 1/2
d. 3/4

88. Cum se stabileste cota soţului supravietuitor dacă vine la moştenire împreună cu
rudele defunctului?
a. stabilirea cotei ce i se cuvine se face după deducerea corespunzătoare a cotei
moştenitorilor din clasa I;
b. stabilirea cotei ce i se cuvine se face cu intaietate fata de stabilirea cotelelor moştenitorilor
cu care concureaza;
c. se tine seama pentru stabilirea părţii succesorale a soţului supravieţuitor numai de „rudele
cu care el vine la moştenire", chiar dacă printre acestea se afla renuntatori, nedemni sau
exheredati;
d. partea acestuia se impută asupra moştenirii, fără a afecta părţile ce se cuvin celorlaţi
moştenitori.

89. In conscurs cu doi descendenţi ai defunctului, care este cota legala a soţului
supravietuitor?
a. 1/3;
b. 1/4;
c. 1/8;
d. 1/2.

90. In concurs numai cu colateralii privilegiaţi ai defunctului, care este cota legala a
soţului
supravietuitor?:
a. 1/2;
b. 1/3;
 c. 1/4.
d. 1/8

91. In concurs numai cu ascendenţii privilegiaţi ai defunctului, care este cota legala a
soţului
supravietuitor?
a. 1/2;
b. 1/3;
c. 1/4.
d. 1/8

92. Cum se imparte mostenirea dacă la moştenire (legala) sunt chemati soţia
supravietuitoare, mama si doi frati buni ai defunctului?
a. mama defunctului va lua 1/4 din moștenire, soţul supravieţuitor 1/3 din moştenire, iar
fiecare dintre cei doi farti 5/24 din moştenirea;
b. fiecare va lua ¼ din moştenire;
c. mama defunctului va lua 1/6 din moştenire, iar cei doi fraţi 1/4 din moştenire;
d. mama defunctului va lua 1/8 din moştenire.

93. Cum se imparte mostenirea dacă la moştenirea lasata de de cujus vin doi soţi
supravietuitori, doi nepoti de fiu al caror tata era decedat inainte de deschiderea
succesiunii, un alt nepot de fiu al carui tata, nedemn, fusese recunoscut de catre de
cujus prin testament, si parintii defunctului?
a. fiecare soţ va primi o cota de 1/4din moştenire;
b. toti nepoţii vor primi 1/2 din moştenire;
c. primii doi nepoţi vor primi cate 3/8 din moştenire prin retransmitere;
d. celalalt nepot împreună cu părinţii vor primi 1/12 din moştenire.

94. Cum se imparte mostenirea dacă la moştenirea defunctului sunt chemati: soţul
supravietuitor, parintii, un frate bun, doi frati cosangvini si trei frati uterini?
a. soţul supravieţuitor va lua o cota de 1/3 din moştenire;
b. fiecare părinte va lua o cota de 1/8 din moştenire;
c. fiecare frate uterin va lua o cota de 1/24 din moştenire;
d. fratele bun va lua o cota de 7/72 din moşternire.

95. Cum se imparte mostenirea in caz de concurs la culegerea unei moşteniri intre soţul
supravietuitor, doi parinti ai defunctului si un colateral privilegiat?
a. cota colateralului privilegiat se imputa asupra intregii moşteniri;
b. cota părinţilor se imputa asupra unei jumatati din moştenire;
c. cota soţului supravieţuitor se imputa asupra asupra masei sucesorale si se micsoreaza, in
mod coresaunzator părţile cuvenite celorlalţi moştenitori;
d. fiecare părinte va primi o cota de 1/6 din intreaga masa succesorală.

96. Care este cota succesorala a sotului supravietuitor in concurs cu parintii exheredati
si fratii defunctului?
a. soţul supravieţuitor primeşte 1/2 din moştenire;
b. soţul supravieţuitor primeşte 1/3 din moştenire;
c. soţul supravieţuitor primeşte 1/4 din moştenire;
d. soţul supravieţuitor primeşte 1/8 din moştenire.
 97. Cum se stabileste partea din moştenire ce se cuvine soţului supravieţuitor?
a. in toate cazurile,mai intai trebuie sa se atribuie soţului supravieţuitor cota ce se cuvine;
b. intai se calculeaza cota pentru moştenitorii rezervatari, restul urmând a se impartii intre
soţul supravieţuitor si ceilalţi moştenitori care nu sunt rezervatari;
c. intai se calculeaza cota descendenţilor, iar restul aparţine soţului moştenitor
d. in parti egale cu ceilalţi moştenitori.
98. Care este cota succesorala a sotului supravietuitor?
a. are un drept la moştenire in concurs cu oricare clasa de moştenitori;
b. are dreptul la ¼ din moştenire in plină proprietate, când vine in concurs cu alte rude decât
descendenţii;
c. are un drept temporar de abitatie asupra casei de locuit;
d. are dreptul asupra mobilelor şi obiectelor aparţinând gospodăriei casnice, indiferent de
clasa de moştenitori cu care vine în concurs.
99. Soţul supravieţuitor:
a. poate fi inlaturat de la moştenire de rudele defunctului;
b. poate înlătură de la moştenire rudele defunctului;
c. nu poate inlatura de la moştenire rudele defunctulu indiferent din ce clasa fac ele parte.
d. poate veni la moştenire prin reprezentare.
100. Cota soţului supravieţuitor din moştenire este de:
a. 1/3 din moştenire când vine in concurs cu un singur moştenitor apartinand clasei I;
b. 1/4 din mottenire când vine in concurs cu doi sau mai mulţi moştenitori apartinand clasei
c. 2/3 din moştenire când vine in concurs cu descendenţii defuctului exheredati;
d. 1/2 din mottenire când vine in concurs cu tatal si cu tartele defunctului;
101. Ce bunuri intra in categoria bunurilor apartinand gospodariei casnice ce se cuvin
soţului supravietuitor in virtutea unui drept special de moştenire?
a. bunurile de aceste gen, comune, ale soţilor;
b. bunurile de aceste gen, proprii ale defunctului, dar numai dacă au fost dobândite in timpul
căsătoriei;
c. bunurile de aceste gen, proprii ale defunctului, dobândite de el inainte de incheierea
căsătoriei, sau prin donaţie, testament, in timpul căsătoriei;
d. bunurile de valoare deosebită folosite de soţi în timpul căsătoriei.
102. Ce bunuri fac parte din categoria mobilelor si obiectelor apartinand gospodăriei
casnice:
a. bunurile care serveau la mobilarea locuinţei;
b. obiectele care, prin natura lor, sunt destinate a servi in cadrul gospodăriei casnice si care
au fost afectate in concret folosinsei comune a soţilor, numai dacă au satisfacut o necesitate a
soţilor;
c. creanţele in despăgubire pentru stricăciuni contra mobilelor si obiectelor apartinand
gospodăriei casnice;
d. obiectele de uz personal şi exclusiv al defunctului.
103. Ce conditii se cer indeplinite pentru ca soţul supravietuitor sa aiba un drept special
de moştenire asupra mobilierului si obiectelor apartinand gospodariei casnice?
a. soţul supravieţuitor sa vina in concurs numai cu moştenitorii din caisele II-IV, chiar dacă
mai vine la moştenire si un moştenitor rezervatar apartinand clasei I;
b. soţul decedat sa nu fi dispus expres de partea sa din aceste bunuri prin liberalitati intre vii
sau pentru cauza de moarte;
 c. chiar dacă soţul supravieţuitor a dat la o parte sau a ascuns unele bunuri ale gospodăriei
casnice;
d. nedepăşirii cotei sale succesorale din celelalte bunuri.

104. Ce bunuri fac parte din categoria darurilor de nunta ce se cuvin soţului
supravietuitor in virtutea unui drept special de moştenire?
a. darurile de nunta făcute soţului predecedat de către soţul supravieţuitor;
b. darurile manuale făcute soţilor, dar numai dacă au fost afectate folosinţei comune a
soţilor;
c. darurile de nunta făcute numai unuia dintre soţi;
d. darurile de orice fel primite în timpul căsătoriei.

105. Cum se impart bunurile mobile apartinand gospodariei casnice precum si darurile
de nunta in cazul in care soţul supravietuitor vine in concurs cu parintii soţului decedat?
a. i se cuvin in totalitate soţului supravieţuitor, dacă soţul decedat nu a dispus de partea sa
din aceste bunuri;
b. vor fi luate in calcul rezervei succesorale cuvenite părinţilor si soţului supravieţuitor dacă
defunctul a dispus de aceste bunuri;
c. nu vor fi luate in calcul rezervei succesorale cuvenite părinţilor si soţului supravieţuitor
dacă defunctul a dispus de aceste bunuri;
d. i se cuvin in totalitate soţului supravieţuitor, chiar dacă defunctul ar fi dispus prin
testament ca aceste bunuri sa revină in totalitate unui frate de-al sau.

106. In ce conditii exista dreptul special de moştenire al soţului supravietuitor asupra

mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice si asupra darurilor de nunta?
a. acest drept exista si atunci când soţul supravieţuitor vine in concurs cu moştenitori legali
din clasa I;
b. acest drept exista indifernt dacă defunctul a dispus sau nu prin liberalitati de partea sa din
aceste bunuri;
c. nu intra in categoria mobilelor si obiectelor apartinand gospodăriei casnice acele bunuri
care au fost procurate după data intreruperii in fapt a convieţuirii.
d. soţul supravieţuitor este rezervatar.
107. Ce bunuri nu fac parte din categoria mobilelor si obiectelor apartinand
gospodariei casnice?
a. bunurile de acest gen cumpărate in scop de investiţii;
b. bunurile de acest gen procurate după data intrerruperii in fapt a convieţuirii;
c. bunurile proprii ale defunctului ce au servit la exercitarea profesiei sau meseriei de către
acesta;
d. obiectele de uz personal si exclusiv ale defunctului.
108. Care sunt condiţiile necesare pentru ca soţul supravieţuitor sa se bucure de
dreptul de abitatie?
a. la data deschiderii moştenirii acesta sa locuiasca in casa ce formeaza obiectul dreptului de
abitatie;
b. sa nu aibă alta locuinţa proprie;
c. prin moştenire devine proprietarul exclusiv al locuinţei;
d. casa face parte din moştenire
109. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de abitatie al soţului supravieţuitor?
a. este un drept real;
b. este un drept temporar;
c. este un drept strict personal;
d. este un drept cu titlu gratuit.
110. In ce conditii se dobandeste dreptul de abitatie al soţului supravietuitor?
a. este un drept real;
b. este un drept temporar care dureaza un an de la data deschiderii succesiunii;
c este conferit de către de cujus soțului supraviețuitor cu titlu gratuit

d. este un drept insesizabil

111 Cum se exercita dreptul de abitatie al sotului suprvietuitor? are drept

a numai în concurs cu clasele II-IV de moștenitori
b chiar daca are o altă locuință proprie
c în concurs cu orice clasă de moștenitori
d numai dacă defunctul nu a dispus altfel

112 In ce conditii se dobandeste dreptul de abitatie al soţului supravietuitor?

a nu este recunoscut dacă soțul supraviețuitor vine în concurs cu descendenții defunctului;
b durează cel mult un an;
c este inalienabil și insesizabil;
d este alienabil și insesizabil;

113. Când soțul supraviețuitor își exercită dreptul de abitație asupra casei în care a
locuit
a el este obligat să plătească chirie moștenitorului care a dobândit casa;
b el poate închiria partea de casă pe care nu o locuiește;
c comoștenitorii pot cere restrângerea dreptului de abitație în cazul în care locuința nu îi va fi
necesară în întregime;
d nu mai are dreptul în plină proprietate la mobilele şi obiectele aparţinând gospodăriei
casnice.

114 Soţul supravieţuitor are, din momentul deschiderii succesiunii, un drept de abitatie
asupra casei in care a locuit, in condiţiile:
a sa vina in concurs numai cu clasele II-IV de moştenitori;
b casa sa faca parte din moştenire chiar dacă a fost proprietate comuna a soţilor;
c soţul supravieţuitor nu are o alta locuinţa;
d. la data deschiderii moştenirii a locuit statornic in casa care face obiectul dreptului de
abitatie.

115 Cand inceteaza dreptul de abitatie al soţului supravietuitor?

a. odata cu recasatorirea acestuia;
b. la expirarea termenului de un an;
c. la expirarea termenului de 6 luni;
d. la expirarea termenului de 3 ani.

116 Cum se dobandesc bunurile apartinand gospodariei casnice in cazul in care

exista doi soţi supravietuitori?
a soţul supravieţuitor din căsătoria valabila va culege toate aceste bunuri;
b soţul supravieţuitor de buna-credinta din căsătoria nula, dar putativa, va culege toate aceste
bunuri;
c stabilirea drepturilor soţilor supravieţuitori asupra mobilelor si obiectelor apartinand
gospodăriei casnice urmeaza a se face in funcţie de afectatiunea lor concreta folosinţei
comune in cadrul gospodăriei casnice;
 d. cei doi soţi supravieţuitori nu vor putea culege aceste bunuri dacă defunctul a dispus prin
testament ca „oricare averi" ale sale sa revină unui tert;

117. In caz de bigamie, cum se imparte moştenirea lasata de defunctul bigam sau cota-
parte din acaesta moştenire prevazuta de lege in favoarea soţului supravietuitor in concurs
cu diferitele clase de moştenitori legali?
a. se imparte in mod egal intre soţul din căsătoria valabila si soţul inocent din căsătoria nula;
b. revine numai soţului supravieţuitor din căsătoria valabila;
c. revine numai soţului de buna-credinta din ultima casatoric incheiata de defunct;
d. se imparte in mod egal intre cei doi soţi supravieţuitori, indiferent de buna sau reaua-
credinta a soţului supravieţuitor din căsătoria nula.

118. Ce drepturi are soţul supravietuitor in cazul in care a renuntat la moştenire?

a.el poate culege rezerva;
b.el poate primi bunurile apartinand gospodăriei casnice;
c.el are un drept de abitatie prevăzut de Legea nr.
319/1944 asupra case in care a locuit dacă a fost
ingurul moştenitor al averii lasate de către de cujus;
d.devine străin de toate drepturile succesorale.

119. Care sunt caracterele juridice ale drepturilor succesorale ale statului?
a. universal;
b. cu titlu universal;
c. cu titlu particular;
d. nu poate moştenii.

120. Statul:
a. răspunde pentru pasivul moştenirii numai intra
vires hereditatis;
b. răspunde pentru pasivul moştenirii ultra vires hereditatis;
c. nu are drept de opţiune succesorală;
d. nu are sezina.

121.Care sunt caracterele juridice ale testamentului?

a. este un act juridic unilateral;
b. este un act juridic bilateral intrucat produce
efecte juridice atat in ceea ce-1 priveşte pe
testator, cat si pe beneficiarul testamentului;
c. poate fi incheiat doar personal;
d. poate fi incheiat atat personal cat si prin reprezentare,

122.Când trebuie sa existe capacitatea de a dispune prin testament?

a. Ia momentul deschiderii succesiunii;
b. la momentul intocmirii testamentului;
c. pe toata perioada de la momentul testării pana la momentul deschiderii succesiunii.
d. pe perioada anterioara momentului testării.

123.Cine se bucura de incapacitate totala de a dispune prin testament?

a. minorul care nu a implinit varsta de 16 ani;
b. minorul intre 16 si 18 ani;
c. persoanele puse sub interdictie;
 d. minorul care a implinit 16 ani in favoarea tutorelui sau cat timp nu s-a dat descarcare de
gestiune

124.Care sunt persoanele care nu pot primi prin testament?

a. medicii si farmaciştii care l-au tratat pe testator de boala de care suferă,
b. persoanele nenascute la momentul intocmirii testamentului;
c. peroanele incapabile
d. minorii intre 14-16 ani

125. Care este forma pe care trebuie sa o imbrace testamentul pentru a fi valabil?
a. forma scrisa;
b. este suficienta si forma verbala;
c. poate imbraca atat forma scrisa, cat si forma verbala.
d. forma autentica.

126.Care este sancţiunea ce intervine in cazul nerespectarii condiţiilor de forma ale

testamentului?
a. nulitate absoluta,
b. nulitatea relativa;
c. nu este supusa nici unei sancţiuni.
d. rezolutiunea.

127. Ce persoane sunt incapabile absolut de a primi legate?

a. persoanele neconcepute;
b. tutorele de la minorul aflat sub ocrotirea sa;
c. preoţii, de la cei pe care ii asista;
d. persoanele concepute, dar nenăscute.

128. Cum se poate face desemnarea legatarului in testament?

a. prin desemnarea de către testator a elementelor cu ajutorul carora persoana legatarului
poate fi identificata;
b. prin desemnarea in testament a persoanei careia testatorul i-a comunicat verbal numele
legatarului;
c. prin dispoziţia inclusa in testament ca persoana legatarului sa fie aleasa de o terta persoana;
d. numai dacă se referă la o persoană care există.

129. Care sunt caracterele juridice ale testamentului?

a. este un act juridic civil strict personal;
b. reprezintă un act juridic civil cu titlu gratuit;
c. este un contract unilateral;
d. este un act juridic inter vivos.

130. Testamentul:
a. este revocabil numai in mod excepţional;
b. este revocabil prin natura sa;
c. nu poate fî incheiat prin reprezentare;
d. este revocabil prin esenţa sa.
 131.Cum poate fi alcatuit testamentul mistic?
a. dintr-un proiect;
b. dintr-un inscris sub semnătură privata;
c. dintr-o declaraţie asistata;
d. dintr-un act autentic.

132.Cat timp sunt valabile testamentele militarilor?

a. 3 luni;
b. 6 luni;
c. cel mult un an;
d. 3 ani.

133. Care sunt particularitatile capacitatii succesoarale a minorului?

a. poate accepta moştenirea numai sub beneficiu de invetar;
b. răspunde de datoriile moştenirii ultra vires hereditatis;
c. poate abandona bunurile succesorale dacă administrarea si lichidarea moştenirii ar fi prea
impovaratoare;
d. nu poate renunţa la moştenire.

134. Care este capacitatea de a dispune prin testament a minorul ajuns la majorat?
a. poate dispune prin testament in favoarea fostului sau tutore, dacă acesta este bunicul sau,
chiar dacă socotelile definitive ale tutelei nu au fost in prelabil date si primite;
b. poate dispune prin testament in favoarea fostului sau tutore, dacă acesta este tatăl său,
numai dacă socotelile definitive ale tutelei au fost in prealabil date si primite;
c. nu poate dispune prin testament in favoarea fostului sau tutore când acesta este fratele,
chiar dacă socotelile definite ale tutelei nu au fost in prelabil date si primite;
d. nu poate dispune prin testament in favoarea fostului sau tutore, dacă acesta este bunicul
sau, chiar dacă socotelile definitive ale tutelei nu au fost in prelabil date si primite.

135. Ce bunuri pot constitui obiect al unui legat cu titlu particular?

a. bunuri determinate generic chiar dacă nu sunt precis determinate cantitativ;
b. bunuri incorporate;
c. o fracţiune din totalitatea bunurilor imobile;
d. o fracţiune din totalitatea bunurilor mobile.

136. Cum opereaza reprezentarea in cazul exheredarii de catre defunct a unui copil al
sau, decedat la data deschiderii succesiunii?
a. reprezentarea nu poate opera in privinţa descendenţilor moştenitorului exheredat;
b. reprezentarea poate opera in privinţa decendentilor celui exheredat, cu privire la intreaga
cota ce i s-ar cuveni dacă nu era exheredat;
c. reprezentarea succesorală operează in privinţa descendenţilor celui exheredat, cu privire
la rezerva succesorală ce s-ar fi cuvenit exheredatului;
d. reprezentarea succesorală nu operează in privinţa ascendenţilor celui exheredat, cu
privire la rezerva succesorală ce s-ar fi cuvenit exheredatului.

137. Care sunt testamentele ordinare?

a. testamentul olograf;
b. testamentul autentic;
c. testamentul mistic.
d. testamentul secret
 138. Care sunt condiţiile pe care trebuie sa le indeplineasca testamentul olograf
pentru a fi valabil?
a. sa fie scris in tot, datat si semnat de mana testatorului;
b. chiar dacă este scris de o alta poersoana, este suficient sa fie semnat de testator,
c. sa aibă menţiunea „ bun si aprobat"
d. sa fie incheiat in fata notarului.

139. În funcţie de obiectul lor de cate feluri pot fi legatele?

a. legatul universal, care conferă legatarului chemare la o fracţiune din moştenire sau la o
masa de bunuri determinate;
b. legatul cu titlu universal, care conferă legatarului chemare sau vocaţie la intreaga
moştenire;
c. legatul cu titlu particular, care conferă vocaţie la unul sau mai multe bunuri succesorale
singulare, privite ut singuli.
d. legatul cu titlu universal, care conferă vocaţie la unul sau mai multe bunuri succesorale
singulare, privite ut singuli.

140. Ce conditii trebuie sa indeplineasca codicilul testamentului olograf pentru a fi

valabil?
a. dacă este scris datat si semnat de mana testatorului;
b. dacă este semnat de testator;
c. dacă este cel puţin datat si semnat de mana testatorului;
d. dacă este autentificat.

141. In favoarea cui poate fi instituit legatul universal?

a. numai in favoarea unei singure persoane;
b. in favoarea mai multor persoane;
c. asupra tuturor bunurilor mobile sau asupra tuturor bunurilor imobile.
d. asupra unei fracţiuni din bunurile imobile.

142. Care este regimul juridic al dispozitiilor privitoare la o mostenire?

a. cesiunea drepturilor succesorale ale unui moştenitor facuta după moartea lui de cujus;
b. convenţia prin care moştenitorii prezumtivi convin ca nu vor aplica testamentul autorului
lor;
c. cesiunea drepturilor succesorale ale unui moştenitor legal facuta către un legatar cu titlu
particular al lui de cujus.
d. convenţia prin care se transmit cu titlu gratuit drepturile uccesorale dobândite în urma
deschiderii moştenirii.

143. Cand poate fi revocat de instanta de judecata un legat?

a. pentru nexecutarea sarcinilor recomandate in testament;
b. pentru ingratitudinea legatarului;
c. pentru injurie gravă la adresa memoriei testatorului;
d. pentru refuzul de alimente.

144. Ce obligatii are legatarul cu titlu particular?

a. răspunde de activul si pasivul moştenirii;
b. răspunde numai de pasi vul moştenirii;
c. nu răspunde de pasivul moştenirii.
d. nu poate abandona bunul primit prin legat.
 145. Care este regimul juridic al legatului ce are ca obiect bunul altuia, atunci cand
legatarul stia acest lucru?
a. legatul este nul;
b. legatul este valabil, cel tinut de executarea legatului fiind obligat ori sa procure bunul spre
a-1 remite legatarului ori sa dea legatarului valoarea bunului din momentul morţii testatorului;
c. legatul este nul chiar dacă ar avea ca obiect un bun determinat generic;
d. se creează o obligaţie morală pentru executorul testamentar de a procura acel bun.

146. In favoarea cui poate dispune testatorul prin legat?

a. medicului care 1-a tratat pe testator pentru boala de care a murit, atunci când legatul este
universal, a fost făcut in timpul bolii, medicul este var primar cu testatorul, iar testatotul nu are
erezi in linie dreapta;
b. preotului care 1-a asistat pe testator din punct de vdedere religios in cursul ultimei boli,
atunci când legatul este universal, a fost făcut in timpul bolii, preotul este frate cu testaotul, iar
testatorul are moştenitori in linie dreapta;
c. soţiei medicului care 1-a tratat pe testator pentru boala tic care a murit, atunci când legatul este
universal, a fost făcut in timpul bolii, iar medicul este fiul testatorului;

d. în favoarea tutorelui său, dacă a împlinit vârsta de 16 ani .şi este vorba de jumătate din
bunurile sale.

147. Ce dispozitii sunt permise intr-un testament?

a. dispoziţia prin care dispunatorul ii adreseaza celui gratificat rugamintea ca in ipoteza in
care bunul ce a făcut obiectul liberalitatii va mai exista in patrimoniul sau sa-1 transmită unei a
treia persoane, desemnata de către dispunator;
b. dispoziţia prin care dispunatorul obliga pe cel gratificat sa transmita la moartea sa ceea ce
a mai ramas din bunurile primite unei alte persoane, desemnata de dispunator;
c. dublul legat condiţional;
d. substituţiile li de ico mi sare.

148. Ce obligatii are legatarul cu titlu particular?

a. răspunde de pasivul moştenirii intra vires hereditatis;
b. răspunde de pasivul moştenirii ullra vires hereditatis-,
c. nu răspunde de pasivul moştenirii;
d. este şi executor testamentar.

149. In ce cazuri intervine caducitatea unui legat?

a. când legatarul moare inainte de implinirea condiţiei suspensive din testament, chiar dacă
a supravieţuit testatorului;
b. când legatarul moare inaintea testatorului, chiar dacă prin interpretarea voinţei testatorului
se stabileste ca acesta a inteles sa gratifice in lipsa legatarului pe moştenitorii acestuia;
c. in cazul in care legatarul era incapabil in momentul întocmirii testamentului;
d. când inainte de preadarea legatului, legatarul devine incapabil.

150. Ce legatura cu vointa testatorului au imprejurarile care determina caducitatea

unui legat?
a. sunt străine de voinţa testatorului;
b. sunt străine de vreo culpa a legatarului;
c. sunt culpabile legatarului;
d. sunt culpabile testatorului.
 151. Cand poate fi obligat legatarul cu titlu particular la plata pasivului moştenirii?
a. când obiectul moştenirii este un imobil ipotecat;
b. când obiectul moştenirii este un bun mobil;
c. de obicei;
d. dacă a convenit în acest sens cu de cujus.

152. In ce termen se introduce actiunea in revocarea legatului pentru neexecutarea

sarcinilor?
a. in termenul general de prescripţie;
b. in termen de doi ani;
c. in termen de cinci ani;
d. în termen de 6 luni.

153. Prin ce poate fi determinata ineficacitatea legatelor?

a. prin voinţa legiuitorului;
b. prin voinţa testatorului;
c. prin hotarare judecătoreasca:
d. prin voinţa moştenitorilor.

154. Care sunt cauzele care determina revocareav judecătoreasca a legatelor?

a. neexecutarea sarcinii de către legatarul gratificat printr-un legat cu sarcina;
b. atentat la viata testatorului;
c. delicte, cruzimi sau injurii grave la adresa testatorului;
d. injurie grava facuta memoriei testatorului.

155. Care sunt cauzele de ineficacitate a legatelor?

a. nulitatea relativa;
b. nulitatea absoluta;
c. revocarea;
d. caducitatea.

156. Care este regimul juridic al retractarii revocarii dispozitiilor dintr-un

testament?
a. este permisa;
b. nu este permisa;
c. este permisa numai cu acordul legatarului;
d. nu are influenţă asupra împărţelii activului succesoral.

157. Cand un legat este caduc?

a. a fost incheiat cu incalcarea normelor imperative ale legii;
b. bunul ce a făcut obiectul legatului a fost ulterior instrainat de către testator;
c. exista incompatibilitate sau contrarietate intre dispoziţiile testamentului posterior si cel
anterior, dispoziţiile din testamentul anterior nemaiputand fi executate.
d. bunul a pierit inainte de deschiderea succesiunii.

158. Cand intervine caducitatea unui legat?

a. legatarul a refuzat sa primeasca legatul după deschiderea succesiunii, dar inainte de
implinirea condiţiei suspensive prevăzute in testament;
b. legatul este sub condiţie suspensiva si este sigur ca aceasta nu se va realiza;
c. legatul este făcut sub condiţie rezolutorie si aceasta s-a realizat;
d. bunul a pierit inainte de intocmirea testamentului;
 159. Cum se poate face revocarea voluntara expresa a dispozitiilor unui testament?
a. numai printr-un alt testament;
b. printr-un act autentic;
c. printr-un alt testament, dar numai dacă are aceeaşi forma cu testamentul pe care il revoca;
d. printr-un act sub semnătură privata ce nu reprezintă testament.

160. Cum se produce revocarea voluntara tacita a testamentului?

a. când printr-un testament ulterior bunul ce făcuse obiectul primului legat este lasat in
favoarea unei alte persoane;
b. prin distrugerea de către alţii, fara ştirea testatorului, a obiectului legatului;
c. prin scrierea cuvântului „anulat", a datei si a semnăturii testatorului;
d. prin instrainarea bunului ce a făcut obiectul legatului printr-un contract de vanzare-
cumparare nul.

161. Cand poate avea loc revocarea voluntara tacita a testamentului?

a. in caz de captatie;
b. in caz de contrarietate;
c. in caz de distrugere involuntara de către testator.
d. printr-un testament ulterior, dacă s-au respectat regulile pentru testament, chiar dacă
celelalte dispoziţii din testament ar fi nule, indiferent din ce cauza.

162. Ce situatii constituie cauze de revocare a legatului pentru ingratitudinea

legatarului?
a. când gratificatul a atentat la viata dispunatorului;
b. refuzul de alimente;
c. dacă gratificatul s-a făcut vinovat de delicte, cruzimi sau injurii grave fata de testator;
d. acuzaţia capitală calomioasă la adresa testatorului.

163. Cine sunt moştenitorii rezervatari?

a. descendenţii;
b. ascendenţii privilegiaţi;
c. colateralii privilegiaţi;
d. soţul supravietiuitor

164. Ce persoane nu sunt moştenitori rezervatari?

a. descendenţii defunctului;
b. colateralii privilegiaţi ai defunctului;
c. ascendenţii privilegiaţi ai defunctului;
d. soţul supravieţuitor.

165. Care este rezerva soţului supravieţuitor in raport cu descendenţii?

a. 1/8 din moştenire;
b. l/2 din cota legala de 1/4;
c. 1/4;
d. 1/6.

166. Care este sancţiunea depăşirii cotitatii disponibile?

a. nulitatea;
b. caducitatea,
c. reductiunea
d. decaderea.
 167. Cum se realizeaza reductiunea liberalitatilor excesive?
a. prin lege;
b. prin voinţa testatorului;
c. prin buna invoiala intre moştenitori;
d. pe cale judecătoreasca.

168. Cine are dreptul de a cere raportul donaţiilor?

a. descendenţii;
b. soţul supravieţuitor, dacă vine in concurs cu descendenţii;
c. ascendenţii privilegiaţi;
d. creditorii persoanali ai descendenţilor.

169. Ce mostenitori sunt obligati la raportul donatiilor primite de la de cujus?

a. moştenitorii din clasa I de moştenitori legali dacă donaţia a fost facuta cu scutire de raport;
b. soţul supravieţuitor, când vine in concurs cu clasa I de moştenitori legali si cu ascendenţii
privilegiaţi;
c. ascendenţii ordinari si ascendenţii privilegiaţi;
d. moştenitorii din clasa I de moştenitori legali dacă donaţia nu a fost facuta cu scutire de
raport.

170. Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru a exista obligaţia legala de
raport al donaţiilor?
a. sa existe doi sau mai mulţi moştenitori cu vocaţie legala la moştenire in calitate de
descendenţi ai defunctului sau de soţ supravieţuitor;
b. moştenitorul obligat la raport sa fi acceptat moştenirea;
c. moştenitorul legal sa aibă si calitatea de donatar;
d. donaţia sa nu fi fost scutita de raport.

171. Care sunt caracteristicile acţiunii de raport al donaţiilor?

a. este o acţiune reala;
b. este o acţiune persoanala;
c. este o acţiune prescriptibila;
d. este o acţiune imprescriptibila.

172. Care este termenul in care poate fi exercitat dreptul de opţiune succesorală?
a. in termenul general de prescripţie;
b. in 6 luni de la data deschiderii moştenirii;
c. in termen de un an de la data deschiderii moştenirii.
d. oricând,fara limitare in timp.

173. Cum se poate realiza raportul donaţiilor?

a. prin buna-invoiala;
b. prin voinţa testatorului;
c. prin voinţa legatarului;
d. pe cale judecătoreasca.

174. Pot exercita creditorii succesibilului neglijent drcplul de opţiune?

a. da, pe calea acţiunii oblice,
b. in nici o situatie,
c. da, cu acordul succesibilului
d. da, pe calea acţiunii oblice, cu condiţia ca acest drept sa fie exercitat in termenul de 6 luni
de la data deschiderii moştenirii.
 175. În cazul renunţării la moştenire a succesibilului care este acţiunea pusa la
dispoziţia creditorilor acestuia de dispoziţiile legale?
a. acţiunea oblica;
b. acţiunea pauliana;
c. revocarea renunţării,
d. nulitatea absoluta.

176. Ce fel de act este opţiunea succesorală?

a. act de administrare;
b. act de dispoziţie;
c. act de conservare;
d. act dezinteresat.

177. Care sunt condiţiile de forma pe care trebuie sa le indeplineasca acceptarea sub
beneficiu de inventar pentru a fi valabila?
a. nici o condiţie,
b. este un act consensul fiind necesar doar acordul de voinţa,
c. trebuie sa indeplineasca forma solemna, respectiv condiţiile de forma prevăzute de lege
pentru fiecare act in parte.
d. trebuie sa indeplineasca forma autentica.

178. Care sunt condiţiile obligaţiei legale de raport al donaţiilor?

a. sa existe doi sau mai mulţi moştenitori cu vocaţie legala in calitate de descendenţi ai
defunctului sau de soţ supravieţuitor;
b. moştenitorul obligat la raport sa fi acceptat moştenirea, pur si simplu ori sub beneficiu de
inventar;
c. donaţia sa nu fi fost scutita de raport;
d. moştenitorul sa aibă si calitatea de donatar.

179. Cine poate cere raportul?

a. descendenţii;
b. soţul supravieţuitor;
c. creditorii personali ai descendenţilor si ai soţului supravieţuitor;
d. creditorii succesiunii:

180. Care sunt caracterele juridice ale actului de opţiune succesorală?

a. este un act juridic unilateral;
b. este un act juridic obligatoriu;
c. este un act juridic voluntar;
d. este un act juridic irevocabil:

181. Când poate fi exercitat dreptul de opţiune succesorală?

a. la momentul deschiderii succesiunii;
b. inainte dc data decesului defunctului,
c. pe toata perioada de 6 luni de la data deschiderii succesiunii;
d. in termen de 6 luni de la data cunoaşterii decesului de cuiusului.

182. în cazul declararii judecătoreşti a morţii, de când incepe sa curgă dreptul de

opţiune succesorală?
a. de la data stabilita de instanţa ca fiind data morţii;
b. de la data ramanerii irevocabile a hotarii judecătoreşti de declarare a morţii;
 c. de la data introducerii cererii de declarare judecătoreasca a morţii;
d. de la data la care moştenitorii au cunoscut faptul morţii:

183. În ce termen poate reveni renuntatorul asupni deciziei de renunţare la moştenire?

a. nu se poate reveni asupra renunţării la moştenire;
b. in termen de 6 luni de la data renunţării;
c. in termen de 6 luni de la data deschiderii succesiunii;
d. in teremenul general de pescriptie.

184. Cine poate dispune repunerea in termenul de opţiune succesorală?

a. notarul;
b. organele administrative de stat;
c. instanţa judecătoreasca
d. ceilalţi moştenitori cu vocaţie la succesiune:

185. Care sunt condiţiile de fond pe care trebuie sa Ie indeplineasca renunţarea la

moştenire?
a. trebuie sa fie tacita;
b. trebuie sa fie expresa;
c. este un act juridic divizibil;
d. este un act juridic indivizibil:

186. Care sunt condiţiile de forma ale renunţării Ia moştenire?

a. este un act juridic solemn;
b. trebuie sa fie data in fata notarului;
c. trebuie sa fie inscrisa in registrul special de renunţări;
d. trebuie facuta in fata instantei judecătoreşti:

187. Care sunt efectele renunţării la moştenire?

a. renuntatorul nu beneficieaza de nici un drept succesoral;
b. renuntatorul este obligat sa suporte datoriile moştenirii alaturi de ceilalţi moştenitori;
c. renuntatorul va fi obligat la raportul donaţiilor
d. renuntatorul nu va fi obligat la raportul donaţiilor, cu excepţia situatiiei in care vine la
moştenire împreună cu moştenitorii rezervatari.

188. Care sunt condiţiile pe care trebuie sa le indeplineasca retractarea renunţării la

moştenire pentru a-si produce efecte?
a.sa nu se fi indeplinit termenul de opţiune succesorală;
b. sa nu fi acceptat moştenirea vreun alt succesibil;
c. sa fie facuta sub beneficiu de inventar;
d. sa fie facuta sub condiţie suspensiva:

189. Care sunt efectele acceptarii moştenirii sub beneficiu de inventar?

a. datorile moştenitorului fata de de cuius nu se sting prin confuziune;
b. se stinge definitiv dreptul de opţiune succesorală,
c. moştenitorul pierde dreptul de a renunţa la moştenire;
d. creantele moştenitorului fata de de cuius se sting prin confuziune:

190. Care sunt drepturile ce fac parte din activul succesoral?

a. drepturile reale
b. drepturile de creanţa
 c. acţiunile patrimoniale
d. drepturile personal nepatrimonial

191. Care sunt felurile transmiterii activului si pasivului succesoral?

a. universala
b. cu titlu universal
c. cu titlu particular
d. pentru cauza de moarte

192. Căror moştenitori le revine obligaţia de a suporta pasivul succesoral?

a. moştenitorilor cu titlu particular
b. moştenitorilor universali
c. moştenitorii cu titlu universal
d. soţul supravieţuitor

193. Care dintre moştenitori se bucura de sezina?

a. descendenţii
b. ascendenţii privilegiaţi
c. colateralii privilegiaţi
d. soţul supravieţuitor

194. Care sunt caracterele juridice ale petitiei de ereditate?

a. este o acţiune reala
b. este o acţiune divizibila
c. este o acţiune imprescriptibila
d. este o acţiune prescriptibila

195. Cine poate avea calitatea de reclamant intr-o petitie de ereditate?

a. persoana care se pretinde legatar cu titlu particular
b. persoana care se pretinde legatar universal
c. persoana care se pretinde legatar cu titlu universal
d. orice persoana interesata

196. Certificatul de moştenitor cu privire la ce dace dovada deplina?

a. la calitatea de moştenitor
b. la cota ce revine fiecărui moştenitor
c. la bunurile ce se cuvin fiecărui moştenitor
d. la persoanele care au renuntat la succesiune

197. Care autoritate poate dispune anularea certificatului de moştenitor?

a. notarul public care 1-a eliberat
b. orice notar public in fata căruia se invoca motivul de nulitate
c. instanţa judecătoreasca
d. şeful oficiului de stare civila de la ultimul domiciliu al defunctului

198. Care este termenul in care se poate cere ieşirea din indiviziune?
a. de 6 luni de la data deschiderii succesiunii
b. de 6 luni de la data eliberării certificatului de moştenitor
c. este o acţiune imprescriptibila
d. in termenul general de prescripţie
 199. Care sunt persoanele care pot cere împărţeala moştenirii?
a. moştenitorii legali
b. moştenitorii universali
c. moştenitorii cu titlu universal
d. moştenitorul cu titlu particular

200. Care este efectul juridic al impartelii moştenirii?

a. constitutiv
b. translativ
c. declarativ
d. abdicativ

201. Când este obligatorie împărţeala moştenirii pe cale judecătoreasca?

a. dacă la dezbaterea succesiunii nu sunt prezenţi toti \ coindi vizării
b. dacă intre coindivizari exista peroane lipsite de capacitate de exerciţiu
c. dacă in masa succesorală sunt cuprinse terenuri
d. dacă coindivizarii nu au fost de acord cu împărţeala prin buna-invoiala

202. Care este termenul pentru care coindivizarii pot hotărî să rămână în indiviziune?
a. termenul de trei ani
b. termenul de 5 ani
c. nu este admisibila o astfel de convenţie
d. termenul de 6 luni de la data emiterii certificatului de succesor

D. Răspunsuri
1 a,b,c,d; 2 d; 3 a; 4 a,c; 5 a,b,c,d; 6 a,b,c; 7 a,b; 8 a,b,c,d; 9 a,b,c,d; 10 a; 11 c; 12 d; 13 c; 14
a; 15 e; 16 c; 17 c; 18 c; 19 a,b,c,d; 20 a,b,c; 21 a; 22 b; 23 a; 24 a,c; 25 c; 26 e; 27 a,b,c,d; 28
a,c,d; 29 a; 30 a,c; 31 b; 32 a,c; 33 b,c,d; 34 c; 35 b; 36 b; 37 a; 38 b; 39 b; 40 b; 41 b; 42 a,b; 43
a; 44 a; 45 a; 46 b; 47 b; 48 a,d; 49 a,b,c,d; 50 b,c; 51 b,c; 52 a; 53 c; 54 c; 55 a,c; 56 b; 57 b; 58
c: 59 b; 60 b; 61 b; 62 b; 63 c; 64 d ; 65 a,b,c,d; 66 a; 67 a,c; 68 a,c; 69 a,c; 70 a; 71 b; 72 b; 73
a,b; 74 a,b,c; 75 a,b,d; 76 b; 77 a; 78 c; 79 b; 80 a; 81 b,c; 82 b; 83 a,b; 84 a; 85 a,b,c; 86 a,b,d; 87
a; 88 b; 89 b; 90 a; 91 a; 92 c; 93 94 c; 95 d; 96 b; 97 a; 98 b; 99 c; 100 b; 101 c; 102 a; 103 c;
104 b; 105 a; 106 c; 107 -; 108 a,b,d; 109 a,b,c,d; 110 b; 111 c; 112 c; 113 d; 114 b; 115 a; 116 c;
117 a; 118 d; 119 a; 120 c; 121 a,c; 122 b; 123 a,c,d; 124 a; 125 a; 126 a; 127 a; 128 a; 129 a; 130
c; 131 b; 132 a; 133 b; 134 a; 135 b; 136 c; 137 a,b,c,d; 138 a; 139 c; 140 a; 141 a; 142 b; 143 c;
144 c; 145 b; 146 b; 147 a; 148 c; 149 c; 150 a; 151 a; 152 a; 153 b,c; 154 a,b,c,d; 155 a,b,c,d;
156 a; 157 d; 158 d; 159 d; 160 c; 161 b; 162 b; 163 a,b,d; 164 b; 165 a,b; 166 c; 167 c,d;
168b,d; 169 d; 170 a,b,c,d; 171 b,c; 172 b; 173 a,c,d; 174 d; 175 b,c; 176 b; 177 c; 178 a,b,c,d;
179 a,b,c; 180 a,c,d; 181 c; 182 b; 183 c; 184 c; 185 b,d; 186 a,b,c; 187 a,d; 188 a,b; 189 a,b,c;
190 a,b,c; 191 a,b,c,d; 192 b,c,d; 193 a,b; 194 a,b,d; 195 b,c; 196 a,b; 197 c; 198 c; 199 a,b,c; 200
c; 201 a,b,d; 202 b.
 Am Drept Civil – Succesiuni

1. Care sunt caracterele juridice ale transmiterii moştenirii?

a.este o transmitere pentru cauză de moarte;
b.este o transmitere universală;
c.este o transmitere unitară;
d.este indivizibilă
a. a,b b. a,b,c,d c. c,d d. b,d

2. Care este data deschiderii moştenirii?

a. data morţii;
b. data dezbaterii la notariat a moştenirii
c. data pronunţării hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii;
d. data emiterii certificatului de deces.

3. Unde se deschide moştenirea?

a. la locul ultimului domiciliu al defunctului;
b. la locul unde este înregistrat decesul;
c. la locul unde se află cel mai important bun cuprins în masa
partajabilă dacă nu se cunoaşte domiciliul defunctului;
d. la sediul notariatului unde se face cererea de deschidere a moştenirii.
a. a,b,c b. a,b c. a,c d. a,b,c,d

4. Care sunt condiţiile generale ale dreptului la moştenire?

a. să aibă vocaţie succesorală;
b. să aibă capacitate succesorală;
c. în cazul succesiunii legale să nu fie nedemnă;
d. să accepte succesiunea în termenul legal.
a. a,b,c b. b,c c. c,d d. a,b,c,d

5. Când trebuie să aibă capacitatea succesorală o persoană pentru a moşteni?

a. la momentul morţii;
b. la momentul deschiderii succesiunii;
c. la momentul dezbaterii succesiunii;
d. la momentul eliberării certificatului de moştenitor.
a. a,b b. b,c c. a,c,d d. a,b,c,d

6. Care sunt persoanele care au capacitate succesorală?

a. persoanele fizice în viaţă;
b. persoanele dispărute;
c. persoanele concepute dar nenăscute la data deschiderii
succesiunii;
d. persoanele juridice care au personalitate juridică;
a. a,c b. a,b c. a,b,c d. a,b,c,d

7. Care sunt persoanele care nu au capacitate succesorală?

 a. persoanele fizice predecedate;
b. persoanele juridice dizolvate;
c. comorienţii;
d. codecedaţii;
a. a,b,c,d b. a,c,d c. b,c d. a,d

8. Care sunt caracterele juridice ale nedemnităţii succesorale?

a. se aplică faptelor expres şi limitativ prevăzute de lege;
b operează de drept;
c. produce efecte doar în privinţa autorului faptei;
d. moştenitorul trebuie să fi acţionat cu discernământ.
a. a,b,c b. a,b,c,d c. a,d d. b,c

9. Ce influenţează data deschiderii moştenirii?

a. capacitatea succesibilului de a moştenii;
b. data până la care retroactivează acceptarea moştenirii sau
renunţarea la aceasta;
c. legea în vigoare la data deschiderii succesiunii:
d. compunerea şi valoarea masei succesorale;
a. a,c,d b. a,b,c,d c. a,d d. a,c

10. Care sunt cazurile de nedemnitate succesorală?

a. atentatul la viaţa celui care lasă moştenirea;
b. acuzaţia capitală calomnioasă împotriva celui care lasă
moştenirea;
c. nedenunţarea omorului a cărui victimă a căzut cel care lasă
moştenire;
d. delicte, cruzimi sau injurii grave.
a. a,b,c b. a,b,c,d c. b,c d. a,d

11. Care sunt efectele nedemnităţii?

a. moştenitorul nedemn va fi decăzut din dreptul de a moşteni;
b. copii nedemnului pot veni la moştenire prin reprezentare;
c. copii nedemnului pot veni la moştenire în nume propriu;
d. copii nedemnului nu pot veni la moştenire nici în nume propriu nici prin
reprezentare.
a. a,c b. b,c c. a,b,c,d d. a,d

12. Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru ca actul de dispoziţie încheiat de un
moştenitor aparent să se menţină?
a. să fie cu titlu particular;
b. să fie cu titlu oneros;
c. să fie de buna credinţă;
d. ambele părţi să fie în eroare comună şi invincibilă.
a. a,b b. a,d c. a,b,c,d d. a,c

13. Cine poate invoca nedemnitatea succesorală?

 a. orice persoană interesată;
b. copii nedemnului;
c. creditorii persoanelor care ar putea beneficia de înlăturarea de la
moştenire;
d. nedemnul.
a. a,b,c b. a,c,d c. a,b,c,d d. a,c

14. Cine constată nedemnitatea?

a. alţi moştenitori beneficiari ai înlăturării de la moştenire;
b. instanţa de judecată;
c. notarul;
d. terţele persoane interesate.

15. Cine stabileşte cazurile de nedemnitate?

a. legea;
b. instanţa de judecată;
c. persoana cu vocaţie succesorală;
d. de cuiusul.

16. Cine beneficiază de reprezentare?

a. descendenţii în linie dreaptă nelimitat;
b. ascendenţii privilegiaţi;
c. soţul supravieţuitor;
d. colateralii privilegiaţi.
a. a,b b. c,d c. a,b,c,d d. a,d

17. Care sunt condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a putea opera reprezentarea?
a. cel reprezentat să fie decedat la data deschiderii moştenirii;
b. locul celui reprezentat să fie un loc util;
c. reprezentantul să aibă capacitate succesorală;
d. reprezentantul să aibă vocaţia succesorală generală proprie la
moştenirea lăsată de defunct.
a. a,b,c,d b. a,d c. a,c d. a,c,d

18. Care sunt efectele reprezentării?

a. reprezentatul urcă în locul şi gradul celui reprezentat;
b. reprezentantul urcă în locul şi gradul celui reprezentat;
c. reprezentarea operează de drept şi imperativ, independent de
voinţa descendenţilor;
d. nu pot fi înlăturate de voinţa defunctului.
a. a,b b. b,c c. b,c,d d. a,b,c,d

19. Care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cel care reprezintă, în cazul
reprezentării succesorale?
a. să fie ascendent în linie dreaptă cu cel reprezentat;
b. să fie descendent în linie dreaptă cu cel reprezentat;
c. să aibă vocaţie proprie la moştenirea defunctului;
d. să nu fie nedemn faţă de cel pe care îl reprezintă.
 a. a,b b. b,c c. a,b,c,d d. a,d

20. Cine face parte din clasa descendenţilor?

a. copiii defunctului din aceeaşi căsătorie;
b. copiii defunctului din căsătorii diferite;
c. copiii defunctului din afara căsătoriei
d. copiii adoptaţi.
a. a,b b. b,c c. a,b,c,d d. a,c

21. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la moştenire al descendenţilor?

a. vin la moştenire în nume propriu;
b. nu sunt moştenitori rezervatari;
c. sunt moştenitori sezinari;
d. nu sunt obligaţi la raportul donaţiilor.
a. a,b b. b,c,d c. a,b,c,d d. a,c

22. Cine face parte din clasa a doua de moştenitori legali?

a. parinţii defunctului;
b. bunicii defunctului;
c. fraţii şi surorile defunctului;
d. unchii şi mătuşile.
a. a,b b. a,b,c c. a,c d. a,d

23. Cum se împarte moştenirea dacă sunt chemaţi doar ascendenţii privilegiaţi?
a. în mod egal;
b. pe tulpini;
c. în funcţie de numărul acestora;
d. pe cote prestabilite de lege.
a. a,b b. c,d c. a,d d. a,c

24. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la moştenire ale ascendenţilor privilegiaţi?
a. vin la moştenire în nume propriu;
b. sunt moştenitori rezervatari şi sezinari;
c. pot veni la moştenire prin reprezentare;
d. sunt obligaţi la raportul donaţiilor.
a. a,b b. b,c c. c,d d. a,b,c,d

25. Cum se face împărţeala între colateralii privilegiaţi?

a. în mod egal, în funcţie de numărul lor;
b. dacă vin la moştenire prin reprezentare, împărţeala se face pe
tulpini;
c. împărţeala pe linii în cazul în care fraţii şi surorile defunctului nu
sunt din aceeaşi părinţi;
d. în cote prestabilite de dispoziţiile legale.
a. a,d b. a,b c. a,b,c d. a,b,c,d

26. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la moştenire al colateralilor privilegiaţi?
 a. pot veni la moştenire în nume propriu;
b. pot veni la moştenire prin reprezentare;
c. sunt obligaţi la raportul donaţiilor;
d. nu sunt moştenitori rezervatari.
a. a,d b. a,b,c c. a,b,c,d d. a,b,d

27. Cine face parte din clasa ascendenţilor ordinari?

a. părinţii defunctului;
b. bunicii defunctului;
c. străbunicii defunctului;
d. fraţii defunctului.
a. a,b b. b,c c. a,b,c,d d. a,d

28. Cum se face împărţeala între ascendenţii ordinari?

a. în mod egal, în cazul ascendenţilor de grad egal;
b. cel mai apropiat în grad înlătură de la moştenire pe ceilalţi
ascendenţi ordinari;
c. în mod egal, indiferent de gradele de rudenie;
d. pe tulpini.
a. a,b b. b,c c. b,c,d d. a,b,c,d

29. Care sunt condiţiile pentru venirea la moştenire a soţului moştenitor?

a. să fie în viaţă la data deschiderii succesiunii;
b. să nu fie nedemn;
c. să aibă calitatea de soţ la data deschiderii moştenirii;
d. să fi avut calitatea de soţ înainte de data deschiderii succesiunii chiar dacă între
timp, până la data deschiderii succesiunii a intervenit hotărârea de divorţ.
a. a,b,c b. a,b,c,d c. c,d d. a,c

30. Care sunt drepturile succesorale ale soţului supravieţuitor?

a. are un drept de moştenire în concurs cu oricare dintre clasele de
moştenitori legali;
b. are un drept temporar de abitaţie asupra casei de locuit;
c. are dreptul la 1/4 din moştenire când vine în concurs cu alte clase
de moştenitori;
d. un drept de moştenire special asupra mobilelor şi obiectelor
aparţinând gospodăriei.
a. a,b b. a,d c. a,b,d d. a,b,c,d

31. Care este cota soţului supravieţuitor în raport cu clasa I?

a. 1/4
b. 1/3
c. 1/2
d. 3/4

32. Cum se stabileşte partea din moştenire ce se cuvine soţului supravieţuitor?

a. în toate cazurile, mai întâi trebuie să se atribuie soţului
 supravieţuitor cota ce se cuvine;
b. întâi se calculează cota pentru moştenitorii rezervatari, restul urmând a se împărţii
între soţul supravieţuitor şi ceilalţi moştenitori care nu sunt rezervatari;
c. întâi se calculează cota descendenţilor, iar restul aparţine soţului moştenitor
d. în parţi egale cu ceilalţi moştenitori.

33. Care sunt condiţiile necesare pentru ca soţul supravieţuitor să se bucure de dreptul de
abitaţie?
a. la data deschiderii moştenirii acesta să locuiască în casa ce
formează obiectul dreptului de abitaţie;
b. să nu aibă altă locuinţă proprie;
c. prin moştenire devine proprietarul exclusiv al locuinţei;
d. casa face parte din moştenire.
a. a,b,c b. a,b,d c. a,b,c,d d. a,c,d

34. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de abitaţie al soţului supravietuitor?
a. este un drept real;
b. este un drept temporar;
c. este un drept strict personal;
d. este un drept cu titlu gratuit.
a. a,b b. a,c,d c. a,b,c,d d. a,c

35. Cum se poate transmite patrimoniul succesoral?

a. prin convenţia părţilor;
b. numai în temeiul legii;
c. numai prin voinţa celui care lasă moştenirea;
d. în temeiul legii dar şi în temeiul voinţei celui care lasă moştenirea.

36. Care sunt caracterele juridice ale testamentului?

a. este un act juridic unilateral;
b. este un act juridic bilateral întrucât produce efecte juridice atât în ceea ce-l priveşte
pe testator, cât şi pe beneficiarul testamentului;
c. poate fi încheiat doar personal;
d. poate fi încheiat atât personal cât şi prin reprezentare.
a. a,b,c b. a,c c. a,b,c,d d. a,d

37. Când trebuie să existe capacitatea de a dispune prin testament?

a. la momentul deschiderii succesiunii;
b. la momentul întocmirii testamentului;
c. pe toată perioada de la momentul testării până la momentul deschiderii succesiunii.
d. pe perioada anterioara momentului testării.

38. Cine se bucură de incapacitate totală de a dispune prin testament?

a. minorul care nu a împlinit vârsta de 16 ani;
b. minorul între 16 şi 18 ani;
c. persoanele puse sub interdicţie;
d. minorul care a împlinit 16 ani în favoarea tutorelui sau cât timp nu
s-a dat descărcare de gestiune.
 a. a,b b. c,d c. a,c,d d. b

39. Care sunt persoanele care nu pot primi prin testament?

a. medicii şi farmaciştii care l-au tratat pe testator de boala de care
suferea,
b. persoanele nenăscute la momentul întocmirii testamentului;
c. peroanele incapabile;
d. minorii între 14 -16 ani.

40. Care este forma pe care trebuie să o îmbrace testamentul pentru a fi valabil?
a. forma scrisă;
b. este suficientă şi forma verbală;
c. poate îmbrăca atât forma scrisă cât şi forma verbală;
d. forma autentică.

41. Care este sancţiunea ce intervine în cazul nerespectării condiţiilor de formă ale
testamentului?
a. nulitate absolută;
b. nulitatea relativă;
c. nu este supusă niciunei sancţiuni;
d. rezoluţiunea.

42. Care sunt testamentele ordinare?

a. testamentul olograf;
b. testamentul autentic;
c. testamentul mistic;
d. testamentul secret.
a. a,b b. a,c c. a,c,d d. a,b,c,d
43. Care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească testamentul olograf pentru a fi
valabil?
a. să fie scris în tot, datat şi semnat de mâna testatorului;
b. chiar dacă este scris de o altă persoană, este suficient să fie semnat de testator;
c. să aibă menţiunea „bun şi aprobat”;
d. să fie încheiat în faţa notarului.

44. În funcţie de obiectul lor, de câte feluri pot fi legatele?

a. legatul universal, care conferă legatarului chemare la o fracţiune din moştenire sau
la o masă de bunuri determinate;
b. legatul cu titlu universal, care conferă legatarului chemare sau vocaţie la întreaga
moştenire;
c. legatul cu titlu particular, care conferă vocaţie la unul sau mai
multe bunuri succesorale singulare, privite „ut singuli”;
d. legatul cu titlu particular, care conferă vocaţie la unul sau mai
multe bunuri succesorale singulare, privite „ut singuli”.
c. sau d. ?

45. Prin ce poate fi determinată ineficacitatea legatelor?

a. prin voinţa legiuitorului;
b. prin voinţa testatorului;
 c. prin hotărâre judecătorească;
d. prin voinţa moştenitorilor.
a. a,b b. b,c c. a,b,c,d d. b,c

46. Care sunt cauzele care determină revocarea judecătorească a legatelor?

a. neexecutarea sarcinii de către legatarul gratificat printr-un legat
cu sarcină;
b. atentat la viaţa testatorului;
c. delicte, cruzimi sau injurii grave la adresa testatorului;
d. injurie grava făcută memoriei testatorului.
a. a,b,c b. a,b,c,d c. a,d d. a,c

47. Care sunt cauzele de ineficacitate a legatelor?

a. nulitatea relativă;
b. nulitatea absolută;
c. revocarea;
d. caducitatea.
a. a,b b. a,b,c,d c. a,d d. a,c

48. Cine sunt moştenitorii rezervatari?

a. descendenţii;
b. ascendenţii privilegiaţi;
c. colateralii privilegiaţi;
d. soţul supravieţuitor.
a. b,c b. a,c c. d,b d. a,b,d

49. Care este rezerva soţului supravieţuitor în raport cu descendenţii?

a. 1/8 din moştenire;
b. 1/2 din cota legala de 1/4;
c. 1/4;
d. 1/6.
a. a,b b. b,c c. d,b d. a,b,c,d

50. Care este sancţiunea depăşirii cotităţii disponibile?

a. nulitatea;
b. caducitatea;
c. reducţiunea;
d. decăderea.

51. Cum se realizează reducţiunea liberalităţilor excesive?

a. prin lege;
b. prin voinţa testatorului;
c. prin buna învoială între moştenitori;
d. pe cale judecătorească.
a. a,b b. c,d c. a,b,c d. a,d

52. Cine are dreptul de a cere raportul donaţiilor?

a. descendenţii;
 b. soţul supravieţuitor, dacă vine în concurs cu descendenţii;
c. ascendenţii privilegiaţi;
d. creditorii persoanali ai descendenţilor.
a. a,b b. c,d c. a,b,d d. a,b,c,d

53. Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru a exista obligaţia legală de raport al
donaţiilor?
a. să existe doi sau mai mulţi moştenitori cu vocaţie legală la
moştenire în calitate de descendenţi ai defunctului sau de soţ
supravieţuitor;
b. moştenitorul obligat la raport să fi acceptat moştenirea;
c. moştenitorul legal să aibă şi calitatea de donatar;
d. donaţia să nu fi fost scutită de raport.
a. a,b b. c,d c. b,c d. a,b,c,d

54. Care sunt caracteristicile acţiunii de raport al donaţiilor?

a. este o acţiune reală;
b. este o acţiune personală;
c. este o acţiune prescriptibilă;
d. este o acţiune imprescriptibilă.
a. a,b b. c,d c. a,b,c d. b,c

55. Care este termenul în care poate fi exercitat dreptul de opţiune succesorală?
a. în termenul general de prescripţie;
b. în 6 luni de la data deschiderii moştenirii;
c. în termen de un an de la data deschiderii moştenirii;
d. oricând, fără limitare în timp.

56. Cum se poate realiza raportul donaţiilor?

a. prin bună-învoială;
b. prin voinţa testatorului;
c. prin voinţa legatarului;
d. pe cale judecătorească.
a. a,c b. a,d c. a,b,d d. a,c,d

57. Pot exercita creditorii succesibilului neglijent dreptul de opţiune?

a. da, pe calea acţiunii oblice;
b. în nicio situaţie;
c. da, cu acordul succesibilului;
d. da, pe calea acţiunii oblice, cu condiţia ca acest drept să fie
exercitat în termenul de 6 luni de la data deschiderii moştenirii.

58. În cazul renunţării la moştenire a succesibilului care este acţiunea pusă la dispoziţia
creditorilor acestuia de dispoziţiile legale?
a. acţiunea oblică;
b. acţiunea pauliană;
c. revocarea renunţării;
d. nulitatea absolută.
 a. a,b b. c,b c. c,d d. b,c

59. Ce fel de act este opţiunea succesorală?

a. act de administrare;
b. act de dispoziţie;
c. act de conservare.

60. Care sunt condiţiile de formă pe care trebuie să le îndeplinească acceptarea sub
beneficiu de inventar pentru a fi valabilă?
a. nicio condiţie;
b. este un act consensul fiind necesar doar acordul de voinţă;
c. trebuie să îndeplinească forma solemnă, respectiv condiţiile de
formă prevăzute de lege pentru fiecare act în parte;
d. trebuie să îndeplinească forma autentică.

61. Care sunt condiţiile obligaţiei legale de raport al donaţiilor?

a. să existe doi sau mai mulţi moştenitori cu vocaţie legală în
calitate de descendenţi ai defunctului sau de soţ supravietuitor;
b. moştenitorul obligat la raport să fi acceptat moştenirea, pur şi
simplu ori sub beneficiu de inventar;
c. donaţia să nu fi fost scutită de raport;
d. moştenitorul să aibă şi calitatea de donatar.
a. a,b,c b. a,d c. a,b,c,d d. a,d
62. Cine poate cere raportul?
a. descendenţii;
b. soţul supravieţuitor;
c. creditorii personali ai descendenţilor şi ai soţului supravieţuitor;
d. creditorii succesiunii.
a. a,c b. a,b,c c. a,d d. a,b,c,d

63. Care sunt caracterele juridice ale actului de opţiune succesorală?

a. este un act juridic unilateral;
b. este un act juridic obligatoriu;
c. este un act juridic voluntar;
d. este un act juridic irevocabil.
a. a,b b. b,c c. a,c,d d. a,b,c,d

64. Când poate fi exercitat dreptul de opţiune succesorală?

a. la momentul deschiderii succesiunii;
b. înainte de data decesului defunctului;
c. pe toată perioada de 6 luni de la data deschiderii succesiunii;
d. în termen de 6 luni de la data cunoaşterii decesului de cuiusului.

65. În cazul declarării judecătoreşti a morţii, de când începe să curgă dreptul de opţiune
succesorală?
a. de la data stabilită de instanţă ca fiind data morţii;
b. de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de
declarare a morţii;
 c. de la data introducerii cererii de declarare judecătorească a morţii;
d. de la data la care moştenitorii au cunoscut faptul morţii.

66. În ce termen poate reveni renunţătorul asupra deciziei de renunţare la moştenire?

a. nu se poate reveni asupra renunţării la moştenire;
b. în termen de 6 luni de la data renunţării;
c. în termen de 6 luni de la data deschiderii succesiunii;
d. în teremenul general de pescripţie.

67. Cine poate dispune repunerea în termenul de opţiune succesorală?

a. notarul;
b. organele administrative de stat;
c. instanţa judecătorească;
d. ceilalţi moştenitori cu vocaţie la succesiune.

68. Care sunt condiţiile de fond pe care trebuie să le îndeplinească renunţarea la

moştenire?
a.trebuie sa fie tacită;
b.trebuie sa fie expresă;
c.este un act juridic divizibil;
d.este un act juridic indivizibil.
a. b,d b. a,c c. a,b,c d. a,d

69. Care sunt condiţiile de formă ale renunţării la moştenire?

a. este un act juridic solemn;
b. trebuie să fie dată în faţa notarului;
c. trebuie să fie înscrisă în registrul special de renunţări;
d. trebuie făcută în faţa instanţei judecătoreşti.
a. a,b,c b. b,c c. b,d d. a,b,c,d

70. Care sunt efectele renunţării la moştenire?

a. renunţătorul nu beneficiează de niciun drept succesoral;
b. renunţătorul este obligat să suporte datoriile moştenirii alături de ceilalţi
moştenitori;
c. renunţătorul va fi obligat la raportul donaţiilor;
d. renunţătorul nu va fi obligat la raportul donaţiilor, cu excepţia
situaţiei în care vine la moştenire împreună cu moştenitorii
rezervatari.
a. a,d b. b,c c. c,d d. a,b,c,d

71. Care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească retractarea renunţării la

moştenire pentru a-şi produce efecte?
a. să nu se fi îndeplinit termenul de opţiune succesorală;
b. să nu fi acceptat moştenirea vreun alt succesibil;
c. să fie facută sub beneficiu de inventar;
d. să fie facută sub condiţie suspensivă.
a. a,b b. a,b,c c. c,d d. a,b,d

72. Care sunt efectele acceptării moştenirii sub beneficiu de inventar?

 a. datorile moştenitorului faţă de cuius nu se sting prin confuziune;
b. se stinge definitiv dreptul de opţiune succesorală;
c. moştenitorul pierde dreptul de a renunţa la moştenire;
d. creanţele moştenitorului faţă de cuius se sting prin confuziune.
a. c,d b. a,b c. a,b,c d. a,b,c,d

73. Care sunt drepturile ce fac parte din activul succesoral?

a. drepturile reale;
b. drepturile de creanţă;
c. acţiunile patrimoniale;
d. drepturile personal nepatrimoniale.
a. a,b b. c,d c. c,b d. a,b,c

74. Care sunt felurile transmiterii activului şi pasivului succesoral?

a. universală;
b. cu titlu universal;
c. cu titlu particular;
d. pentru cauza de moarte.
a. a,b b. a,b,c,d c. b,c d. a,d

75. Căror moştenitori le revine obligaţia de a suporta pasivul succesoral?

a. moştenitorilor cu titlu particular;
b. moştenitorilor universali;
c. moştenitorii cu titlu universal;
d. soţul supravieţuitor.
a. a,b b. c,d c. b,c,d d. a,b,c,d

76. Care dintre moştenitori se bucură de sezină?

a. descendenţii;
b. ascendenţii privilegiaţi;
c. colateralii privilegiaţi;
d. soţul supravieţuitor.
a. a,b b. c c. d d. b,c

77. Care sunt caracterele juridice ale petiţiei de ereditate?

a. este o acţiune reală;
b. este o acţiune divizibilă;
c. este o acţiune imprescriptibilă;
d. este o acţiune prescriptibilă.
a. a,b b. b,c c. a,b,c,d d. a,b,d

78. Cine poate avea calitatea de reclamant într-o petiţie de ereditate?

a. persoana care se pretinde legatar cu titlu particular;
b. persoana care se pretinde legatar universal;
c. persoana care se pretinde legatar cu titlu universal;
d. orice persoană interesată.
a. a,b b. b,c c. a,b,c,d d. a,c
79. Certificatul de moştenitor cu privire la ce face dovada deplină?
a. la calitatea de moştenitor;
b. la cota ce revine fiecărui moştenitor;
c. la bunurile ce se cuvin fiecărui moştenitor;
d. la persoanele care au renunţat la succesiune.
a. a,b b. b,c c. a,b,c,d d. b,d

80. Care autoritate poate dispune anularea certificatului de moştenitor?

a. notarul public care l-a eliberat;
b. orice notar public în faţa căruia se invocă motivul de nulitate;
c. instanţa judecătorească;
d. şeful oficiului de stare civilă de la ultimul domiciliu al defunctului.
a. a,b b. b,c c. d,b d. c

81. Care este termenul în care se poate cere ieşirea din indiviziune?
a. de 6 luni de la data deschiderii succesiunii;
b. de 6 luni de la data eliberării certificatului de moştenitor;
c. este o acţiune imprescriptibilă;
d. în termenul general de prescripţie.

82. Care sunt persoanele care pot cere împărţeala moştenirii?

a. moştenitorii legali;
b. moştenitorii universali;
c. moştenitorii cu titlu universal;
d. moştenitorul cu titlu particular.
a. a,b b. b,c c. c,d d. a,b,c

83. Care este efectul juridic al împărţelii moştenirii?

a. constitutiv;
b. translativ;
c. declarativ.

84. Când este obligatorie împărţeala moştenirii pe cale judecătorească?

a. dacă la dezbaterea succesiunii nu sunt prezenţi toţi coindivizarii;
b. dacă între coindivizari există persoane lipsite de capacitate de
exerciţiu;
c. dacă în masa succesorală sunt cuprinse terenuri;
d. dacă coindivizarii nu au fost de acord cu împărţeala prin bună-
învoială.
a. a,b b. c,d c. a,b,d

85. Care este termenul pentru care coindivizarii pot hotărâ să rămână în indiviziune?
a. termenul de trei ani;
b. termenul de 5 ani;
c. nu este admisibilă o astfel de convenţie;
d. termenul de 6 luni de la data emiterii certificatului de succesor.

86. Care sunt condiţiile pentru ca moştenitorul care a atentat la viaţa defunctului să fie
înlăturat de la moştenire pentru nedemnitate?
a. moştenitorul să-l fi omorât cu intenţie;
b. moştenitorul să-l fi omorât din culpă;
c. moştenitorul să fi fost condamnat penal pentru omor, iar hotărârea
penală să fi rămas definitivă;
d. moştenitorul să fi fost condamnat penal pentru omor, chiar dacă sancţiunea (… ?)
a. a,b b. b,c c. a,c d. a,b,c,d

DREPT CIVIL. SUCCESIUNI _rezolvare

1. Care sunt caracterele juridice ale transmiterii moştenirii?

a. este o transmitere pentru cauza de moarte;
b. este o transmitere universală;
c. este o transmitere unitară;
d. este indivizibilă

1.1. Care sunt caracterele juridice ale transmiterii moştenirii?

a. este divizibilã

b. este o transmitere pentru cauzã de moarte;

c. ambele variante

1.2. Care sunt caracterele juridice ale transmiterii moştenirii?

a. este o transmitere pentru cauzã de moarte;
b.este o transmitere neunitarã;

c. ambele variante

2. Cum se poate transmite patrimoniul succesoral?

a. prin convenţia pârtilor;

b. numai in temeiul legii;

c. numai prin voinţa celui care lasa moştenirea;

d. in temeiul legii dar si in temeiul voinţei celui care lasa

moştenirea.

3. Care este data deschiderii moştenirii?

a. data morţii;
b. data dezbaterii la notariat a moştenirii

c. data pronunţării hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii;

d. data emiterii certificatului de deces.

4. Unde se deschide moştenirea?

a. la locul ultimului domiciliu al defunctului;
b. la locul unde este inregistrat decesul;

c. la locul unde se afla cel mai important bun cuprins in masa

partajabila dacă nu se cunoaşte domiciliul defunctului;
d. la sediul notariatului unde se face cererea de deschidere a

moştenirii.

4.1. Unde se deschide moştenirea?

a. la locul ultimului domiciliu al defunctului;
b. la locul unde se afla cel mai important bun cuprins in masa partajabila daca nu
se cunoaste domiciliul defunctului;
c. ambele variante

4.2. Unde se deschide moştenirea?

a. la locul ultimului domiciuliu al defunctului
b. la locul unde este inregistrat decesul;

c. ambele variante

5. Ce influenteaza data deschiderii moştenirii?

a. capacitatea succesibilului de a moştenii;
b. data pana la care retroactiveaza acceptarea moştenirii sau
renunţarea la aceasta;
c. legea in vigoare la data deschiderii succesiunii:
 d. compunerea si valoarea masei succesorale;

6. Care sunt conditiile generale ale dreptului la moştenire ?

a. sa aibă vocaţie succesorală;
b. sa aibă capacitate succesorală;
c. in cazul succesiunii legale sa nu fie nedemna;
d. sa accepte succesiunea in termenul legal.

6.1. Care sunt conditiile generale ale dreptului la moştenire ?

a. in cazul succesiunii legale sa nu fie nedemn;
b. sa accepte succesiunea in termenul legal.

c. ambele variante

6.2. Care sunt conditiile generale ale dreptului la moştenire ?

a. sa aiba vocatie succesorala;
b. sa aiba capacitate succesorala;

c. ambele variante

6.3. Care sunt conditiile generale ale dreptului la moştenire ?

a. sa aiba vocatie succesorala;
b. in cazul succesiunii legale sa nu fie nedemn
c. ambele variante

6.4. Care sunt conditiile generale ale dreptului la moştenire ?

a. in cazul succesiunii legale sa fie nedemn;

b. sa accepte succesiunea in termenul legal.

c. nici o varianta

7. Cand trebuie sa aiba capacitatea succesorala o persoana

pentru a moşteni?
a. la momentul morţii;
 b. la momentul deschiderii succesiunii;
c. la momentul dezbaterii succesiunii;

d. la momentul eliberării certificatului de moştenitor.

8. Care sunt persoanele care au capacitate succesorala?

a. persoanele fizice in viata;
b. persoanele dispărute;
c. persoanele concepute dar nenascute la data deschiderii
succesiunii;
d. persoanele juridice care au personalitate juridica;

8.1. Care sunt persoanele care au capacitate succesorala?

a. persoanele concepute dar nenascute la data deschiderii succesiunii;
b. persoanele juridice care au personalitate juridica;
c. ambele variante

8.2. Care sunt persoanele care au capacitate succesorala?

a. persoanele fizice in viata;
b. persoanele disparute;
c. ambele variante

9. Care sunt persoanele care nu au capacitate succesorala?

a. persoanele fizice predecedate;
b. persoanele juridice dizolvate;
c. comorientii;
d. codecedatii;

9.1. Care sunt persoanele care nu au capacitate succesorala?

a. persoanele fizice predecedate;
b. persoanele juridice dizolvate;
c. ambele variante
9.2. Care sunt persoanele care nu au capacitate succesorala?
a. comorientii;
b. codecedatii
c. ambele variante

9.3. Care sunt persoanele care nu au capacitate succesorala?

a. persoanele fizice predecedate;
b. persoanele juridice nedizolvate;

c. ambele variante

10. Cui se pot aplica regulile care guvereneaza moştenirea?

a. numai in cazul morţii unei persoane fizice;
b. in cazul incetarii existentei unei persoane juridice;

c. in cazul transmisiunii patrimoniului unei persoane fizice prin acte inter vivos;

d. numai dacă la moartea persoanei fizice exista moştenitori persoane fizice.

11. Ce fel de mostenitori pot exista in urma deschiderii unei

succesiuni?
a. moştenitori rezervatari cu titlu particular;

b. moştenitori legali cu titlu particular;

c. moştenitori testamentari cu titlu particular;

d. moştenitori sezinari cu titlu particular.

12. De la ce data au persoanele juridice capacitate succesorala

anticipata de a dobandi prin moştenire legala bunurile din masa
succesorala?
a. de la data dobândirii personalităţii juridice;

b. de la data autorizării înfiinţării;

c. de la data actului de infiintare, in măsura in care bunurile succesorale sunt necesare pentru
ca persoana juridica sa ia naştere in mod valabil.

d. de la data actului de dispoziţie care le înfiinţează, pentru persoanele

supuse unor astfel de formalităţi.
12.1. De la ce data au persoanele juridice capacitate succesorala
anticipata de a dobandi prin moştenire legala bunurile din masa
succesorala?
a. de la data desfiintarii ca persoana juridica

b. de la data actului de infiintare, in masura in care bunurile succesorale

sunt necesare pentru ca persoana juridica sa ia fiinta in mod valabil.
c. nu au capacitatea de mostenire

13. Care sunt caracterele juridice ale nedemnitatii succesorale?

a. poate fi invocata numai de comoştenitorii chemaţi la moştenire împreună cu nedemnul;

b. este o pedeapsa civila strict personala, deci nu produce nici un efect fata de copiii
nedemnului;

c. operează de drept, instanţa doar constatând nedemnitatea;

d. produce efecte doar faţă de autorul faptei.

13.1. Care sunt caracterele juridice ale nedemnitatii succesorale?

a. se aplica faptelor expres si limitativ prevazutede lege;
b opereaza de drept;
c. produce efecte doar in privinta autorului faptei; ????
d. mostenitorul trebuie sa fi actionat cu discernamant.

14. Impotriva cui poate fi invocata nedemnitatea succesorala?

a. nedemnului, cat timp este in viata;
b. numai moştenitorilor legali ai nedemnului, dacă nedemnul a încetat din viata;

c. legatarilor universali sau cu titlu universal, indiferent de buna sau reaua lor credinţa si
impotriva legatarului cu titlu particular al nedemnului, numai dacă a fost de rea-credinta;

d .nepoţilor nedemnului care ar veni la moştenire în nume propriu.

15. Care sunt efectele nedemnitatii succesorale?

15. Nedemnitatea succesorală:

a.se aplica in cazul moştenirii legale si a celei testamentare;

b.poate fi înlăturata prin iertarea nedemnului de către cel care lasa moştenirea;

c. produce efecte, in principiu, fata de moştenitorii nedemnului;

d.nu afectează cotele cuvenite moştenitorilor legali.
15.1. Care sunt efectele nedemnitatii succesorale?
a. in raport cu ceilalti mostenitori, nedemnul este obligat sa restituie toate
bunurile pe care le-ar detine in calitate de mostenitor legal al defunctului.
b. in raport cu tertii, problema care se pune este aceea a soartei juridice a
actelor incheiate de nedemn cu privire la bunurile succesorale in intervalul de
timp de la data deschiderii succesiunii si pana in momentul constatarii
nedemnitatii.
c. in raport cu descendentii nedemnului, acestia nu pot veni la mostenirea
unui ascendent prin reprezentarea nedemnului, ci numai in nume propriu

15.2. Care sunt efectele nedemnitatii succesorale?

a. efectele nedemnitatii fata de nedemn, de descendentii nedemnului, de
terti
b. efectele nedemnitatii fata de defunct

c. efectele nedemnitatii fata de mostenire

16. In ceea ce priveste nedemnitatea succesorala, care sunt

efectele acesteia?
16. In ceea ce priveşte nedemnitatea succesorală:

a. mostenitorul nedemn va fi decazut din dreptul de a mosteni;

b. copii nedemnului pot veni la mostenire prin reprezentare;

c. copii nedemnului pot veni la mostenire in nume propriu

d. copii nedemnului nu pot veni la mostenire nici in nume propriu nici prin reprezentare.

16.1. In ceea ce priveste nedemnitatea succesorala, care sunt

efectele acesteia?
a. copiii nedemnului pot veni la moştenirea defunctului prin reprezentarea tatălui lor nedemn;

b. toate actele juridice incheiate de nedemn cu terţe persoane referitoare la bunurile

moştenirii, sunt desfiinţate retroactiv;

c. nedemnul este obligat sa restituie fructele culese din moştenire;

d. nu are aplicabilitate teoria moştenitorului aparent.
16.2. In ceea ce priveste nedemnitatea succesorala, care sunt
efectele acesteia?
a. nici un efect

b. mostenitorul nedemn va participa la mostenire prin reprezentare

c. mostenitorul nedemn este obligat sa restituie toate fructele si veniturile

mostenirii de la data deschiderii acesteia, iar titlul sau de succesor este retroactiv
desfiintat.

* alte efecte : (valabil si pentru 15)

- efectele nedemnitatii fata de nedemn

- efectele nedemnitatii fata de descendentii nedemnului

- efectele nedemnitatii fata de terti

- efectele nedemnitatii in raporturile dintre nevrednic si mostenitor

- efectele nedemnitatii in raporturile cu tertii

- efectele nedemnitatii fata de copiii nevrednicului

- titlul sau de succesor este retroactiv desfiintat.

- mostenitorul nedemn este obligat sa restituie toate fructele si veniturile

mostenirii de la data deschiderii acesteia.

- nedemnul a intrat in posesia bunurilor din mostenire inainte de constatarea

nedemnitatii succesorale el va fi obligat sa le restituie celor indreptatiti.

- nedemnul are insa dreptul sa pretinde de la ceilalti mostenitori datoriile mostenirii pe

care le-a achitat din bunurile sale precum este indreptatit si la intoarcerea cheltuielilor
necesare si utile facute cu bunurile din mostenire

17. Care sunt carcaterele juridice ale nedemnitatii succesorale?

a. se aplica faptelor expres si limitativ prevazutede lege;
b operează de drept;
c. produce efecte doar in privinţa autorului faptei;
d. moştenitorul trebuie sa fi acţionat cu discernământ.

18. Care sunt cazurile de nedemnitate succesorala?

a. atentatul la viata celui care lasa moştenirea;
b. acuzaţia capitala calomnioasa impotriva celui care lasa moştenirea;
c. nedenuntarea omorului a cărui victima a căzut cel care lasa moştenire;
d. delicte,cruzimi sau injurii grave.
18.1. Care sunt cazurile de nedemnitate succesorala?
a. atentatul la viata celui care lasa mostenirea
b. delicte,cruzimi sau injurii grave

c. ambele variante

19. Cine stabileste cazurile de nedemnitate?

a. legea;
b. instanţa de judecata;

c. persoana cu vocaţie succesorală;

d. de cuiusul:

20. Ce persoane sunt nedemne de a moşteni?

23. Este nedemn de a moşteni:

a. cel care a săvârşit o tenativa de omor asupra celui care lasa moştenirea,
dacă a fost condamnat definitv insa executarea pedepsei s-a prescris;
b. moştenitorul care a omorât pe cel care lasa moştenirea, chiar dacă nu a fost condamnat
penal, intrucat intervenise prescripţia acţiunii penale;

c. moştenitorul care a omorât pe cel care lasa moştenirea, chiar dacă nu a fost condamnat
deoarece a decedat in cursul procesului;

d. moştenitorul care a omorât pe defunct cu intenţie, dar fapta a fost aminstiată

antecondamnatoriu.

20.1. Ce persoane sunt nedemne de a moşteni?

a. cel care a săvârsit o tentativă de omor asupra celui care lasă mostenirea,
dacă a fost condamnat definitiv însă executarea pedepsei s-a prescris
b. mostenitorul care a omorât pe cel care lasă mostenirea, chiar dacă nu a fost

condamnat penal întrucât intervenise prescriptia răspunderii penale

c. mostenitorul care a omorât pe cel care lasă mostenirea, chia dacă nu a fost condamnat
deoarece a sucombat în cursul procesului

20.2. Ce persoane sunt nedemne de a moşteni?

a. a omorât din culpă pe cel despre a cărui mostenire este vorba

b. nu a săvârsit infractiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte,

asupra celui despre a cărui mostenire este vorba

 c. după ce a fost condamnat pentru săvârsirea infractiunii de omor, având
calitatea de complice, asupra celui despre a cărui mostenire este vorba, a fost
amnistiat sau reabilitat

21. Care sunt conditiile pentru ca moştenitorul care a atentat la

viata defunctului sa fie inlaturat de la moştenire pentru
nedemnitate?
a. moştenitorul sa-l fi omorât cu intenţie
b.moştenitorul sa-l fi omorât din culpa,

c. moştenitorul sa fi fost condamnat penal pentru omor, iar hotărârea

penala sa fi rămas definitiva;
d.moştenitorul sa fi fost condamnat penal pentru omor, chiar dacă aplicarea sancţiunii s-a
prescris.

22. Cine poate invoca nedemnitatea succesorala?

27. Pot invoca nedemnitatea succesorală:

a. numai comoştenitorii chemaţi la moştenire împreună cu nedemnul;

b. moştenitorii legali subscventi;
c. creditorii donatarilor sau legatarilor ce primiseră liberalitati peste cotitatea
disponibila de la de cujus;
d. nedemnul insusi.

22.1. Cine poate invoca nedemnitatea succesorala?

a. orice persoana interesata;
b. copii nedemnului;

c. creditorii persoanelor care ar putea beneficia de inlatuararea de la

mostenire;
d. nedemnul.

23. Cand poate fi invocata si constatata de instanţa nedemnitatea

succesorala?
29. Nedemnitatea succesorală poate fi invocata si constatata de instanţa:

a. numai după deschiderea moştenirii;

b. si inainte de deschiderea moştenirii;
 c. numai dacă vocaţia succesorală legala a nedemnului este generala;

d. prin hotărâre, care produce efecte constitutive.

24. In ce situatii constatarea nedemnitatii nu produce efecte

asupra actelor incheiate de nedemn cu un tert?
30. Constatarea nedemnitatii nu produce efecte asupra actelor încheiate de nedemn
cu un tert:

a. in privinţa actelor de administrare si de conservare încheiate in

intervalul dintre deschiderea succesiunii si constatarea nedemnitatii;
b. in privinţa actelor de dispoziţie cu titlu gratuit ce au avut ca obiect bunuri imobile, atunci
când terţul a fost de buna-credinta si probează ca s-a aflat intr-o eroarea comuna si invincibila la data
incheierii actului;

c. in privinţa actelor de dispoziţie a bunurilor mobile corporale.

25. Care sunt efectele nedemnitatii?

a. moştenitorul nedemn va fi decăzut din dreptul de a moşteni;
b. copii nedemnului pot veni la moştenire prin reprezentare;

c. copii nedemnului pot veni la moştenire in nume propriu

d. copii nedemnului nu pot veni la moştenire nici in nume propriu nici prin reprezentare.

* alte efecte

- Nedemnul este înlaturat atât de la mostenirea legala, cât si de la cea testamentara.

- Posesia exercitata de nedemn asupra bunurilor mostenirii este considerata posesie
de rea-credinta.

- Actele de conservare, precum si actele de administrare în masura în care profita

mostenitorilor, încheiate între nedemn si terti, sunt valabile

- titlul sau de succesor este retroactiv desfiintat.

- mostenitorul nedemn este obligat sa restituie toate fructele si veniturile mostenirii
de la data deschiderii acesteia.
- nedemnul a intrat in posesia bunurilor din mostenire inainte de cconstatarea
nedemnitatii succesorale el va fi obligat sa le restituie celor indreptatiti.
- Nedemnul are insa dreptul sa pretinde de la ceilalti mostenitori datoriile mostenirii
pe care le-a achitat din bunurile sale precum este indreptatit si la
intoarcerea cheltuielilor necesare si utile facute cu bunurile din mostenire
* Efectele opereaza imediat si sunt de fapt decaderea mostenitorului din dreptul de a
mosteni,efecte care se produc din momentul deschiderii mostenirii

25.1. Care sunt efectele nedemnitatii?

a. efectele nedemnitatii fata de nedemn, de descendentii nedemnului, de
terti
 b. efectele nedemnitatii fata de defunct

c. efectele nedemnitatii fata de mostenire

25.2. Care sunt efectele nedemnitatii?

a. efectele nedemnitatii fata de nedemn
b. efectele nedemnitatii fata de descendentii nedemnului
c. efectele nedemnitatii fata de terti

26. Potrivit teoriei moştenitorului aparent, cand se mentine actul

incheiat de un tert cu moştenitorul nedemn?
a. este cu titlu universal;

b. este cu titlu particular;

c. este cu titlu oneros;
d. terţul a fost de buna-ceredinta.

26.1. Potrivit teoriei moştenitorului aparent, cand se mentine actul

incheiat de un tert cu moştenitorul nedemn?
a. este cu titlu universal

b. este cu titlu particular

c. este cu titlu gratuit

27. Cine constata nedemnitatea?

` a. alti moştenitori beneficiari ai înlăturării de la moştenire;

b. instanţa de judecata;
c. notarul;

d. terţele persoane interesate.

28. Cum opereaza reprezentarea succesorala?

a. în toate cazurile
b. la infinit
c. operează de drept şi imperativ.
d. toate variantele
28.1. Cum opereaza reprezentarea succesorala?
37. Reprezentarea succesorală:

a. nu poate opera per salto sau omissio medio, ci numai din grad in grad
vacant;
b. este admisa numai in cazul descendenţilor copiilor defunctului;

c. operează de drept si imperativ, deci reprezentantul este obligat sa accepte moştenirea;

d. efectele ei pot fimodificate prin voinţa defunctului.

28.2. Cum opereaza reprezentarea succesorala?

a. este admisă la infinit în toate cazurile
b. operează de drept si imperativ
c. operează de drept, dar efectele ei pot fi modificate prin vointa lui de cuius

28.3. Cum opereaza reprezentarea succesorala?

a. operează mostenirii în favoarea unor rude mai îndepărtate de grad cărora le

permite să urce în locul, gradul si drepturile lui de cuius

b. produce efecte la împărtirea mostenirii pe tulpini

c. produce efecte la împărtirea mostenirii pe capete

28.4. Cum opereaza reprezentarea succesorala?

37. Reprezentarea succesorală:

a. operează la infinit pentru orice fel de descendenţi;

b. profita reprezentantului, chiar dacă este nedemn fata de reprezentat;

c. se aplica si atunci când reprezentantul nu are vocaţie succesorală generala proprie la
moştenirea lăsata de defunct;

d. face aplicabil principiul proximităţii gradului de rudenie.

29. Cand nu este admisa reprezenatarea succesorala?

39. Reprezenătarea succesorală nu este admisa in privinţa:

a. descendenţilor din fraţi si surori ai defunctului;

b. descendenţilor privilegiaţi ai defunctului;

 c. ascendenţilor defunctului;

d. copiilor adoptaţi.
* Reprezenatarea succesorala nu este admisa cand cel reprezentat este in viata la data deschiderii
mostenirii,sau, locul celui reprezentat sa nu fie util,sau cand nu indeplinesc conditiile de a culege mostenirea(lipsa
capacitate succesorala,lipsa vocatie succesorala).

29.1. Cand nu este admisa reprezenatarea succesorala?

a. cand cel reprezentat este decedat

b. cand cel reprezentat este in viata la data deschiderii mostenirii

c. cand cel reprezentat nu indeplineste conditiile de a culege
mostenirea(lipsa capacitate succesorala,lipsa vocatie succesorala).

30. Care sunt efectele reprezentarii succesorale?

40. Reprezentarea:

a. operează transmiterea moştenirii in favoarea unor rude mai indepartate in grad cărora le
permite sa urce in locul, gradul si drepturile lui de ciijus;

b. are ca efect împărţirea moştenirii pe tulpini;

c. are ca efect împărţirea moştenirii pe capete;

d. are ca efect împărţirea moştenirii pe linii.

30.1. Care sunt efectele reprezentarii succesorale?

a. reprezentatul urca in locul si gradul celui reprezentat;

b. reprezentantul urca in locul si gradul celui reprezentat;

c. reprezentarea opereaza de drept si imperativ, independent de vointa
descendentilor;
d. nu pot fi inlaturate de vointa defunctului

31. Cum opereaza reprezentarea succesorala?

41. Reprezentarea:

a. este admisa la infinit in toate cazurile;

b. operează de drept si imperativ;

c. operează de drept, dar efectele ei pot fi modificate prin voinţa lui de cujus.

d. înlătură voinţa defunctului exprimată prin testament.

* Dacă condiţiile sunt îndeplinite, reprezentarea este admisă : în toate cazurile, la

infinit, operează de drept şi imperativ.

31.1. Cum opereaza reprezentarea succesorala?

 a. în toate cazurile, la infinit
b. de drept şi imperativ.
c. prin intelegerea dintre ei

32. Ce conditii pe care trebuie sa indeplineasca reprezentantul

pentru a culege o moştenire prin reprezentare?
42. Constituie condiţii pe care trebuie sa le indeplineasca reprezentantul pentru a
culege o moştenire prin reprezentare:

a. să aibă vocaţie succesorală proprie la moştenirea acelui

defunct;
b. să aibă capacitate succesorală;
c. să nu fie nedemn sau renunţător faţă de defunct, chiar dacă este exheredat de acesta;

d. să fie predecedat.

32.1. Ce conditii pe care trebuie sa indeplineasca reprezentantul

pentru a culege o moştenire prin reprezentare?
a. sa fie ascendent in linie dreapta cu cel reprezentat;

b. sa fie descendent in linie dreapta cu cel reprezentat;

c. sa aiba vocatie proprie la mostenirea defunctului.
d. sa nu fie nedemn fata de cel pe care il reprezinta.

32.2. Ce conditii pe care trebuie sa indeplineasca reprezentantul

pentru a culege o moştenire prin reprezentare?
a. cel reprezentat să fie decedat la data deschiderii moştenirii si sa aiba un
loc util
b. reprezentantul sa fie nedemn

c.
reprezentantul să îndeplinească toate condiţiile necesare pentru a
culege moştenirea lăsată de defunct

33. Care sunt regulile reprezentarii succesorale:

43. Regulile reprezentării succesorale:

a. nu pot fi modificate prin voinţa defunctului;

b. pot fi modificate, dar cu acordul moştenitorilor;
 c. sunt supletive;

d. sunt permisive.

* Legea admite reprezentarea succesorala numai pentru doua categorii de mostenitori:

descendentii copiilor defunctului si descendentii din frati si surori (adica nepotii din copii si nepotii de
frate/sora).

33.1. Care sunt regulile reprezentarii succesorale:

a. reprezentarea succesorala poate fi numai pentru descendentii copiilor
defunctului si descendentii din frati si surori (adica nepotii din copii si nepotii de
frate/sora).
b. reprezentarea succesorala poate fi numai pentru ascendentii defunctului

c. reprezentarea succesorala poate fi si pentru ascendenti si pentru descendenti

34. Ce conditi trebuie sa indeplineasca cel care dobandeste

moştenirea prin reprezentare?
44. Cel care dobândeşte moştenirea prin reprezentare:

a. dobândeşte numai drepturi, nu si obligaţii;

b.este obligat sa accepte moştenirea;

c.are calitatea de moştenitor legal;

d.poate accepta doar o parte din moştenire.

Cel care dobandeste moştenirea prin reprezentare trebuie sa aiba capacitate succesorala si
vocatie succesorala generala

34.1. Ce conditi trebuie sa indeplineasca cel care dobandeste

moştenirea prin reprezentare?
a. capacitate succesorala si vocatie succesorala
b. sa se prezinte la deschiderea mostenirii

c. sa nu fie nedemn

35. Cand se admite reprezentarea?

46. Reprezentarea se admite:

a. când predecesul celui reprezentat a intervenit in termen de 6 luni;

b. când reprezentatul este comorient;

c. in cazul moştenirii prin retransmitere;

d în cazul descendenţilor din fraţi şi surori la infinit.

35.1. Cand se admite reprezentarea?
a. in privinta descententilor copiilor defunctului;
b. in privinta descentendilor din frati si surori ai defunctului;
c. in privinta sotului supravetuitor;

d. in privinta descendentilor unchilor si matusilor defunctului.

35.2. Cand se admite reprezentarea?

a. în toate cazurile
b. la infinit
c. operează de drept şi imperativ

36. Care sunt obligatiile reprezentantul care a acceptat

moştenirea lui de cujus?
47. Reprezentantul care a acceptat moştenirea lui de cujus:

a. nu poate răspunde pentru pasivul moştenirii;

b. răspunde pentru pasivul moştenirii ultra vires hereditatis, dacă a

acceptat-o pur si simplu;
c. răspunde pentru pasivul moştenirii ultra vires hereditatis;

d. se prezumă ca a acceptat moştenirea sub beneficiu de inventar.

37. Cine beneficiaza de reprezentare?

a. descendenţii in linie dreapta nelimitat;
b. ascendenţii privilegiaţi;

c. soţul supravieţuitor;

d. colateralii privilegiaţi.

38. Care sunt conditiile care trebuie indeplinite pentru a putea

opera reprezentarea?
a. cel reprezentat sa fie decedat la data deschiderii moştenirii;
b. locul celui reprezentat sa fie un loc util;
c. reprezentantul sa aibă capacitate succesorală;
d. reprezentantul sa aibă vocaţia succesorală generala proprie
la moştenirea lăsata de defunct.
39. Care sunt efectele reprezentarii?
a. reprezentatul urca in locul si gradul celui reprezentat;
b. reprezentantul urca in locul si gradul celui reprezentat;
c. reprezentarea operează de drept si imperativ, independent de voinţa
descendenţilor;
d. nu pot fi înlăturate de voinţa defunctului

40. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca cel

care reprezinta, in cazul reprezentarii succesorale?
a. sa fie ascendent in linie dreapta cu cel reprezentat;

b. sa fie descendent in linie dreapta cu cel reprezentat;

c. sa aibă vocaţie proprie la moştenirea defunctului.
d. sa nu fie nedemn fata de cel pe care il reprezintă.

41. In cazul in care imparteala succesorala se face pe tulpini cum

se formeaza loturile?
a. după numărul tulpinilor:
b.după numărul ramurilor;

c.după numărul capetelor.

d.după numărul liniilor.

42. Cand sunt incidente regulile moştenirii legale?

53. Sunt incidente regulile moştenirii legale:

a.numai dacă defunctul nu a întocmit un testament;

b.chiar dacă s-a întocmit un testament care prevede doar dezmoştenirea unor
moştenitori legali; ??????????
c. când de cujus a întocmit un testament care nu cuprinde legate;
d.chiar dacă există moştenitori rezervatari.

42.1. Cand sunt incidente regulile moştenirii legale?

a. numai daca defunctul nu a intocmit un testament;
 b. chiar daca s-a intocmit un testament care prevede doar dezmostenirea
unor mostenitori legali;
c. ambele variante

43. Cand pot coexista regulile moştenirii legle cu regulile

moştenirii testamentare?
54. Regulile moştenirii legle pot coexista cu regulile moştenirii testamentare in
cazul:

a.când de cujus a lăsat un testament prin care a recunoscut un copil;

b.când de cujus a dispus prin testament doar de jumătate din averea sa;

c. când de cujus a întocmit un testament prin care a dispus de întreaga

masa succesorală, chiar dacă de cujus avea moştenitori legali;
d.dacă testaotul a făcut numai legate cu titlu universal.

* Pot coexista regulile moştenirii legle cu regulile moştenirii testamentare atunci

cand defunctul a dispus prin testament numai de o parte din bunuri,sau atunci cand exista
mostenitori rezervatari

43.1. Cand pot coexista regulile moştenirii legale cu regulile

moştenirii testamentare?
a. niciodata

b. atunci cand defunctul a dispus prin testament numai de o parte din

bunuri,sau atunci cand exista mostenitori rezervatari
c. doar daca defunctul a mentionat acest lucru in testament

44. Ce persoane au vocatie succesorala generala la deschiderea

unei succesiuni?
55. Au vocaţie succesorală generala la deschiderea unei succesiuni:

a. verii primari;
b.fraţii si surorile străbunicilor;

c. fraţii si surorile bunicilor;

d.strănepoţii fraţilor defunctului.

44.1. Ce persoane au vocatie succesorala generala la deschiderea

unei succesiuni?
a. fratii si surorile străbunicilor

b. fratii si surorile bunicilor

c. strănepotii fratilor defunctului
45. Ce persoane au vocatie succesorala legala?
56. Au vocaţie succesorală legala:

a.rudele defunctului pana la gradul V inclusiv;

b. soţul supravieţuitor;
c.legatarii;

d.copiii celui adoptat cu efecte restrânse.

45.1. Ce persoane au vocatie succesorala legala?

a. rudele defunctului până la gradul IV inclusiv

b. legatarii

c. sotul supravietuitor

46. Ce persoane au capacitatea de a moşteni?

57. Au capacitatea de a moşteni:

a.persoanele fizice in viata la data deschiderii succesiunii, numai dacă au cetăţenia sau
naţionalitatea romana

b. persoana dispăruta, chiar dacă ulterior, prin hotărâre judecătoreasca se

stabileşte o data a morţii care este ulterioara datei deschiderii moştenirii;
c.persoana concepută, dar nenăscută la data deschiderii moştenirii;

d.persoanele juridice în curs de înfiiţare.

46.1. Ce persoane au capacitatea de a moşteni?

a. persoanele fizice in viata;
b. persoanele disparute;
c. persoanele concepute dar nenascute la data deschiderii succesiunii;
d persoanele juridice care au personalitate juridica;

47. Ce persoane pot veni la moştenirea lui de cujus :

a. copiii mostenitorului nedemn, prin reprezentare;

b. copiii mostenitorului nedemn, in nume propriu

c. ceilati descendenti ai nedemnului, in nume propriu sau prin reprezentare
48. Care sunt conditiile speciale ale moştenirii legale?
59. Sunt condiţii speciale ale moştenirii legale:

a.capacitatea succesorală;

b. vocaţia succesorală legala;

c.nedemnitatea succesorală;

d.reprezentarea succesorală.

48.1. Care sunt conditiile speciale ale moştenirii legale?

a. vocatia succesorală legală
b. capacitatea succesorală

c. nedemnitatea succesorală

49. Cui se aplica impartirea pe linii?

60. împărţirea pe linii se aplica dacă e cazul:

a.descendenţilor defunctului;\

b. colateralilor privilegiaţi;
c.ascendenţilor privilegiaţi;

d.ascendenţilor ordinari.

50. Ce exceptii admite principul proximitatii gradului de rudenie

intre moştenitorii din aceeasi clasa?
61. Principul proximităţii gradului de rudenie intre moştenitorii din aceeaşi clasa
admite excepţii:

a.în cazul clasei a IlI-a de moştenitori când unchii nu Matura de la moştenire pe verii primari ai
defunctului;

b. în cazul reprezentării succesorale;

c.în cazul venirii la moştenire a soţului supravieţuitor împreună cu bunicii defunctului;

d.în cazul nedemnităţii succesorale.

51. Ce exceptii admite legea de la principiul egalitatii intre rudele

din aceeasi clasa si de acelasi grad chemate la moştenire?
a. impartirea pe tulpini
 b. impartirea pe linii

c. Impartirea pe tulpini si linii

* Legea admite: impartirea pe tulpini si impartirea pe linii

51.1. Ce exceptii admite legea de la principiul egalitatii intre rudele

din aceeasi clasa si de acelasi grad chemate la moştenire?
62. De la principiul egalităţii intre rudele din aceeaşi clasa si de acelaşi grad
chemate la moştenire, legea admite excepţii:

a.in cazul clasei a Il-a de moştenitori, in ipoteza in care fraţii si/sau surorile defunctului provin
din părinţi diferiţi;

b. in cazul impartirii pe capete a moştenirii, când rudele de acelaşi grad vin

la moştenire prin reprezentare;
c.in cazul impartirii pe tulpini, când rudele de acelaşi grad vin la moştenire prin reprezentare;

d.în cazul în care există soţ supravieţuitor.

52. Care sunt exceptiile de la principiul proximitatii gradului de

rudenie:
63. Sunt excepţii ale proximităţii gradului de rudenie:

a.împărţeala pe linii;

b.împărţeala pe ascendent;

c. reprezentarea succesorală;
d.nedemnitatea succesorală.

* în cadrul clasei a II-a părinţii defunctului (rude gradul I) nu înlătură de la moştenire

pe fraţii sau surorile defunctului şi descendenţii lor (rude de gradul II-IV);

52.1. Care sunt exceptiile de la principiul proximitatii gradului de

rudenie:
a. în cadrul clasei a II-a părinţii defunctului (rude gradul I) nu înlătură de la
moştenire pe fraţii sau surorile defunctului şi descendenţii lor (rude de gradul II-IV);
b. reprezentarea succesorală.
c. nu exista exceptie

52.2. Care sunt exceptiile de la principiul proximitatii gradului de

rudenie:
a. în cazul clasei a III-a de mostenitori când unchii nu înlătură de la mostenire

pe verii primari ai defunctului

b. în cazul reprezentării succesorale

 c. în cazul venirii la mostenire a sotului supravietuitor împreună cu bunicii defunctului

53. In ce situatii moştenirea este culeasa de rudele apartinand a

doua clase de moştenitori?
64. Moştenirea este culeasă de rudele aparţinând a doua clase de moştenitori:

a.in cazul in care exista si moştenitori legali si moştenitori testamentari;

b.in cazul când vin la moştenire: soţul supravieţuitor, părinţii si fraţii defunctului;

c.atunci când de cujus a dispus exheredarea părinţilor si avea soţ supravieţuitor si fraţi.

d. atunci când de cujus a dispus exheredarea copiilor, dar avea părinţi în

viaţă.
* venirea concomitenta la mostenire a rudelor din doua clase diferite este posibila
numai in caz de exheredare prin testament a mostenitorilor dintr-o clasa preferata
(rezervatari).

53.1. In ce situatii moştenirea este culeasa de rudele apartinand a

doua clase de moştenitori?
a. cand cele doua clase de mostenitori sunt de acelasi grad

b. venirea concomitenta la mostenire a rudelor din doua clase diferite este

posibila numai in caz de exheredare prin testament a mostenitorilor dintr-o clasa
preferata (rezervatari).
c. nu este posibil

54. Cine face parte din clasa descendenţilor?

a. copiii defunctului din aceeaşi căsătorie;
b. copiii defunctului din casatorii diferite;
c. copiii defunctului din afara căsătoriei
d. copiii adoptaţi.

55. Ce persoane fac parte din clasa I de moştenitori legali?

66. Fac parte din clasa I de moştenitori legali:

a. descendenţii din căsătorie;

b.descendenţii din afara căsătoriei, chiar dacă filiaţia nu este stabilita potrivit legii;

c.descendenţii care au fost adoptaţi de fratele defunctului;

d.descendenţii luaţi în plasament de către de cujus.

56. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la moştenire al
descendenţilor?
a. vin la moştenire in nume propriu;
b.nu sunt moştenitori rezervatari;

c. sunt moştenitori sezinari;

d.nu sunt obligaţi la raportul donaţiilor

57. Cine face parte din clasa a doua de moştenitori legali?

a. părinţii defunctului;
b.bunicii defunctului;

c. fraţii si surorile defunctului;

d.unichii si matusile.

58. Cum se imparte moştenirea dacă sunt chemati doar

ascendenţii privilegiati?
a. in mod egal;
b.pe tulpini;

c. in functie de numarul acestora;

d. pe cote prestabilite de lege.

59. Ce caractere juridice prezinta clasa de mostenitori a

ascendenţilor privilegiati?
a. vin la mostenire in nume propriu;
b. sunt mostenitori rezervatari si sezinari;
c. pot veni la mostenire prin reprezentare;

d. sunt obligati la raportul donatiilor

60. Cum se face imparteala cand descendenţii de gradul II vin la

moştenire prin reprezentare?
146. Când descendentii de gradul II vin la mostenire

a. împărtirea nu se face pe tulpini

b. împărtirea se face pe tulpini

c. împărtirea se face pe capete
61. Cum se face impartirea pe linii se va face in cazul concursului
dintre descendenţii de acelasi grad ai caror parinti erau decedati la
data deschiderii succesiunii?
a. fratii buni vor dobandi 1/2. din mostenire,
b. iar fratii consagvini si cei uterini cate 1/4 fiecare
c. parintii fiind decedati , descendentii lor nu mai primesc nimic

62. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la moştenire ale

ascendenţilor privilegiati?
a. vin la mostenire in nume propriu;
b. sunt mostenitori rezervatari si sezinari;
c. pot veni la mostenire prin reprezentare;

d. sunt obligati la raportul donatiilor

63. Cum se face imparteala intre colateralii privilegiati?

a. in mod egal, in funcţie de numărul lor;
b. dacă vin la moştenire prin reprezentare, împărţeala se face pe tulpini;
c. împărţeala pe linii in cazul in care fraţii si surorile defunctului nu sunt
din aceeaşi părinţi;
d.in cote prestabilite de dispoziţiile legale.

64. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la moştenire al

colateralilor privilegiati?
a. pot veni la moştenire in nume propriu;
b. pot veni la moştenire prin reprezentare;
c.sunt obligaţi la raportul donaţiilor;

d. nu sunt moştenitori rezervatari.

65. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la mostenire al

descendenţii fratilor si surorilor defunctului?
76. Descendenţii fraţilor si surorilor defunctului:

a.au vocaţie succesorală generala indiferent de gradul de rudenie cu defunctul;

b. nu sunt îndreptăţiţi să exercite acţiunile patrimoniale

dobândite prin moştenire fara atestarea prealabila a calităţii de moştenitor;
c.împart, în toate cazurile, moştenirea sau partea ce li se cuvine din moştenire in mod egal;

d.fac inaplicabil principiul chemării la moştenire în ordinea claselor de moştenitori.

* Descendenţii pot veni la moştenire în nume propriu sau prin reprezentare. Ei sunt
moştenitori rezervatari, sezinari şi obligaţi la raportul donaţiilor.

65.1. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la mostenire al

descendenţii fratilor si surorilor defunctului?
a. descendenţii pot veni la moştenire în nume propriu sau prin
reprezentare.
b. ei sunt moştenitori rezervatari, sezinari şi obligaţi la raportul donaţiilor.
c. nu au drepturi decat de reprezentare

66. Ce cota revine fiecarui mostenitor dacă la moştenire (legala)

sunt chemati un frate bun si doi frati consangvini ai defunctului?
77. Dacă la moştenire (legala) sunt chemaţi un frate bun si doi fraţi consangvini ai
defunctului:

a. fiecare va lua 1/3 din moştenire;

b.fratele bun va lua 1/2 din moştenire;

c.fiecare frate consancvin va lua 1/6 din moştenire.

d.fiecare frate va lua 1/6 din moştenire.

66.1 Ce cota revine fiecarui mostenitor dacă la moştenire (legala)

sunt chemati un frate bun si doi frati consangvini ai defunctului?
a. ½ la fratele bun si cate ¼ la ceilalti doi

b. cate 1/3 la fiecare

c. se imparte in mod egal

67. Ce cota revine fiecarui mostenitor atunci cand la moştenire

sunt chemati ascendenţii privilegiati si colateralii privilegiati, fara a
exista soţ supravietuitor?
79. Atunci când la moştenire sunt chemaţi ascendenţii privilegiaţi si colateralii
privilegiaţi, fara a exista soţ supravieţuitor:

a.dacă la moştenire vine un singur părinte, acesta va lua o cota de 1/3 din moştenire, restul
revenindu-le colateralilor privilegiaţi;

b. dacă Ia moştenire vin doi părinţi, aceştia vor lua împreună o cota de 1/2
din mostenire, restul de 1/2 revenindu-le colateralilor privilegiaţi;
 c.dacă la moştenire vin trei părinţi, un frate bun, un frate consangvin si un frate părinţii vor lua
o cota de 1/2 din mottenire, iar fiecare frate cate 1/6.

d.dacă la moştenire vin doi părinţi, aceştia vor lua împreună o cota de 1/3 din moştenire, restul
de 2/3 revenindu-le colateralilor privilegiaţi;

* dacă există un singur părinte, el va primi ¼ din moştenire, restul revenind

colateralilor privilegiaţi; iar dacă trăiesc ambii părinţi, ei vor culege o jumătate din
moştenite, cealaltă jumătate revenind colateralilor privilegiati.

67.1. Ce cota revine fiecarui mostenitor atunci cand la moştenire

sunt chemati ascendenţii privilegiati si colateralii privilegiati, fara a
exista soţ supravietuitor?
a. dacă există un singur părinte, el va primi ¼ din moştenire, restul
revenind colateralilor privilegiaţi;
b. dacă trăiesc ambii părinţi, ei vor culege o jumătate din moştenite,
cealaltă jumătate revenind colateralilor privilegiati.
c. au prioritate colateralii privelegiati

68. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la moştenire al

colateralilor ordinari?
80. Colateralii ordinari:

a. nu sunt moştenitori sezinari;

b.pot veni la moştenire prin reprezentare;

c.sunt obligaţi la raportul donaţiilor;

d.înlătură de la moştenire pe ascendenţii ordinari.

* Colateralii ordinari pot veni la moştenire numai în nume propriu, nu sunt

moştenitori rezervatari, nu sunt obligaţi la raportul donaţiilor şi nu sunt moştenitori
sezinari

68.1. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la moştenire al

colateralilor ordinari?
a. pot veni la moştenire numai în nume propriu
b. nu sunt moştenitori rezervatari,
c. nu sunt obligaţi la raportul donaţiilor şi nu sunt moştenitori sezinari

69. Cine face parte din clasa ascendenţilor ordinari?

a.părinţii defunctului;

b. bunicii defunctului;
c. străbunicii defunctului;
d.fraţii defunctului
70. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la moştenire al
ascendenţilor ordinari?
82. Ascendenţii ordinari:

a.sunt moştenitori rezervatari;

b. sunt moştenitori sezinari;

c.sunt obligaţi la raportul donaţiilor;

d.nu pot culege moştenirea în nici un caz.

* Ascendenţii ordinari pot veni la moştenire numai în nume propriu, nu sunt

moştenitori rezervatari şi nu sunt obligaţi la raportul donaţiilor. În schimb, fiind rude în
linie directă sunt moştenitori sezinari.

70.1. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la moştenire al

ascendenţilor ordinari?
a. pot veni la moştenire numai în nume propriu
b. nu sunt moştenitori rezervatari şi nu sunt obligaţi la raportul donaţiilor
c. sunt moştenitori sezinari.

71. Cum se face imparteala intre ascendenţii ordinari?

a. in mod egal, in cazul ascendenţilor de grad egal;
b. cel mai apropiat in grad inlatura de la moştenire pe ceilalţi ascendenţi
ordinari;
c.in mod egal, indiferent de gradele de rudenie;

d.pe tulpini.

72. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la moştenire al

soţului supravietuitor?
a. Soţul supravieţuitor poate veni la moştenire numai în nume propriu şi
nu este moştenitor sezinar
b. este moştenitor rezervatar
c. dacă vine în concurs cu descendenţii defunctului, este obligat la raportul
donaţiilor primite de la soţul decedat.

72.1. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la moştenire al

soţului supravietuitor?
84. Soţul supravieţuitor:
 a. nu este moştenitor sezinar;
b.poate veni la moştenire prin reprezentare dacă a divorţat anterior deschiderii succesiunii;

c.are un drept de abitatie recunoscut numai in concurs cu clasele III-IV de moştenitori legali;

d.are dreptul la mobilele si obiectele aparţinâmd gospodăriei casnice, indiferent de cşasa cu

care vine în concurs

73. Care sunt conditiile pentru venirea la moştenire a soţului

moştenitor?
a. sa fie in viata la data deschiderii succesiunii;
b. sa nu fie nedemn;
c. sa aibă calitatea de soţ la data deschiderii moştenirii;
d.sa fi avut calitatea de soţ înainte de data deschiderii succesiunii chiar dacă intre timp, pana
la data deschiderii succesiunii a intervenit hotărârea de divorţ.

74. Care sunt drepturile succesorale ale soţului supravietuitor?

a. are un drept de moştenire in concurs cu oricare dintre clasele de
moştenitori legali;
b. are un drept temporar de abitatie asupra casei de locuit;
c.are dreptul la 1/4 din mostenire când vine in concurs cu alte clase de moştenitori;

d. un drept de moştenire special asupra mobilelor si obiectelor aparţinând

gospodăriei ???

75. Care este cota soţului supravietuitor in raport cu clasa I?

a. 1/4
b.1/3

c.1/2

d.3/4

76. Cum se stabileste cota soţului supravietuitor dacă vine la

moştenire împreună cu rudele defunctului?
88. Dacă soţul supravieţuitor vine la moştenire împreună cu rudele defunctului:

a. in toate cazurile,mai intai trebuie sa se atribuie sotului supravietuitor

cota ce se cuvine;
b. intai se calculeaza cota pentru mostenitorii rezervatari, restul urmand a se impartii intre
sotul supravietuitor si ceilalti mostenitori care nu sunt rezervatari;
c. intai se calculeaza cota descendentilor, iar restul apartine sotului mostenitor
 d. in parti egale cu ceilalti mostenitori.

76.1. Cum se stabileste cota soţului supravietuitor dacă vine la

moştenire împreună cu rudele defunctului?
a.stabilirea cotei ce i se cuvine se face după deducerea corespunzătoare a cotei
moştenitorilor din clasa I;

b. stabilirea cotei ce î se cuvine se face cu Întâietate fata de stabilirea

cotelelor moştenitorilor cu care concurează;
c.se tine seama pentru stabilirea părţii succesorale a soţului supravieţuitor numai de „rudele
cu care el vine la moştenire", chiar dacă printre acestea se afla renuntatori, nedemni sau exheredati;

d.partea acestuia se impută asupra moştenirii, fără a afecta părţile ce se cuvin celorlaţi
moştenitori.

77. In conscurs cu doi descendenţi ai defunctului, care este cota

legala a soţului supravietuitor?
a.1/3

b. 1/4;
c.1/8.

d. 1/2

77.1. In conscurs cu doi descendenţi ai defunctului, care

este cota legala a soţului supravietuitor?
a. Indiferent de numarul lor cota este de 1/4 din moştenire;
b. cota este de ½

c. cota este de 1/3

78. In concurs numai cu colateralii privilegiati ai defunctului, care

este cota legala a soţului supravietuitor?
a. 1/2;
b.1/3;

c.1/4.

d.1/8
79. In concurs numai cu ascendenţii privilegiati ai defunctului,
care este cota legala a soţului supravietuitor?
a. 1/2;
b.1/3;

c.1/4.

d.1/8

80. Cum se imparte mostenirea dacă la moştenire (legala) sunt

chemati soţia supravietuitoare, mama si doi frati buni ai
defunctului?
a. sotia supravietuitoare va lua 1/3 ,1/6 mama si cate 1/4 fiecare frate bun,
b. sotia supravietuitoare va lua 1/3 ,1/4 mama si cate 1/6 fiecare frate bun,

c. sotia supravietuitoare va lua 1/6 ,1/4 mama si cate 1/3 fiecare frate bun,

80.1. Cum se imparte mostenirea dacă la moştenire (legala) sunt

chemati soţia supravietuitoare, mama si doi frati buni ai
defunctului?
92. Dacă la moştenire (legala) sunt chemaţi soţia supravieţuitoare, mama si doi fraţi
buni ai defunctului:

a.mama defunctului va lua 1/4 din mottenire, soţul supravieţuitor 1/3 clin moştenire, iar fiecare
dintre cei doi farti 5/24 din moştenirea;

b.fiecare va lua 1/4 din moştenire;

c. mama defunctului va lua 1/6 din moştenire, iar cei doi fraţi 1/4 din moştenire;
d.mama defunctului va lua 1/8 din moştenire.

81. Cum se imparte mostenirea dacă la moştenirea lasata de de

cujus vin doi soţi supravietuitori, doi nepoti de fiu al caror tata era
decedat inainte de deschiderea succesiunii, un alt nepot de fiu al
carui tata, nedemn, fusese recunoscut de catre de cujus prin
testament, si parintii defunctului?
a. sotii vor lua 1/4 impreuna din succesiune, nepotii vor lua fiecare cate
1/4
b. sotii vor ½ impreuna, nepotii 1/6 fiecare

c. sotii iau totul, nopotii nu au dreptul

81. Cum se imparte mostenirea dacă la moştenirea lasata de de
cujus vin doi soţi supravietuitori, doi nepoti de fiu al caror tata era
decedat inainte de deschiderea succesiunii, un alt nepot de fiu al
carui tata, nedemn, fusese recunoscut de catre de
cujus prin testament, si parintii defunctului?
93. Dacă la moştenirea lăsata de de cujus vin doi soţi supravieţuitori, doi nepoţi de
fiu al căror tata era decedat înainte de deschiderea succesiunii, un alt nepot de fiu al cărui tata,
nedemn, fusese recunoscut de către de cujus prin testament, si părinţii defunctului,
moştenirea va fi culeasă in felul următor:

a. fiecare soţ va primi o cota de 1/4 din moştenire;

b.toti nepoţii vor primi 1/2 din moştenire;

c.primii doi nepoţi vor primi cate 3/8 din moştenire prin retransmitere;

d.celalalt nepot împreună cu părinţii vor primi 1/12 din moştenire.

82. Cum se imparte mostenirea dacă la moştenirea defunctului

sunt chemati: soţul supravietuitor, parintii, un frate bun, doi frati
cosangvini si trei frati uterini?
a. sotul supravietuitor va lua 1/3 din mostenire
b. fiecare părinte va lua o cotă de 1/8 din mostenire

c. fiecare frate consangvin va lua o cotă de 1/16 din mostenire

82.1. Cum se imparte mostenirea dacă la moştenirea defunctului

sunt chemati: soţul supravietuitor, parintii, un frate bun, doi frati
cosangvini si trei frati uterini?
94. Dacă la moştenirea defunctului sunt chemaţi: soţul supravieţuitor, părinţii, un
frate bun, doi fraţi cosangvini si trei fraţi uterini, atunci:

a. soţul supravieţuitor va lua o cota de 1/3 din moştenire;

b.fiecare părinte va lua o cota de 1/8 din moştenire;

c. fiecare frate uterin va lua o cota de 1/24 din moştenire;

d.fratele bun va lua o cota de 7/72 din moşternire.
83. Cum se imparte mostenirea in caz de concurs la culegerea
unei moşteniri intre soţul supravietuitor, doi parinti ai defunctului si
un colateral privilegiat?
95. In caz de concurs Ia culegerea unei moşteniri intre soţul supravieţuitor, doi
părinţi ai defunctului si un colateral privilegiat:

a.cota colateralului privilegiat se imputa asupra intregii moşteniri;

b.cota părinţilor se imputa asupra unei jumătăţi din moştenire;

c.cota soţului supravieţuitor se imputa asupra asupra masei sucesorale si se micşorează, in

mod coresaunzator părţile cuvenite celorlalţi moştenitori;

d. fiecare părinte va primi o cota de 1/6 din intreaga masa succesorală.

84. Care este cota succesorala a sotului supravietuitor in concurs

cu parintii exheredati si fratii defunctului?
96. In concurs cu părinţii exheredati si fraţii defunctului:

a.soţul supravieţuitor primeşte 1/2 din moştenire;

b. soţul supravieţuitor primeşte 1/3 din moştenire;

c.soţul supravieţuitor primeşte 1/4 din moştenire;

d.soţul supravieţuitor primeşte 1/8 din moştenire.

84.1. Care este cota succesorala a sotului supravietuitor in concurs

cu parintii exheredati si fratii defunctului?
a. 1/3 din masa succesorala
b. ½ din masa succesorala

c. ¼ din masa succesorala

85. Cum se stabileste partea din moştenire ce se cuvine soţului

supravietuitor?
a. in toate cazurile,mai intai trebuie sa se atribuie soţului supravieţuitor
cota ce se cuvine;
b.intai se calculează cota pentru moştenitorii rezervatari, restul urmând a se impartii intre soţul
supravieţuitor si ceilalţi moştenitori care nu sunt rezervatari;

c.intai se calculează cota descendenţilor, iar restul aparţine soţului moştenitor

d.in parti egale cu ceilalţi moştenitori.

85.1. Cum se stabileste partea din moştenire ce se cuvine soţului
supravietuitor?
a. stabilirea cotei ce i se cuvine se face după deducerea corespunzătoare a

cotei mostenitorilor din clasa I

b. stabilirea cotei ce i se cuvine se face cu întâietate fată de stabilirea

cotelor mostenitorilor cu care concurează
c.. se tine seama – pentru stabilirea părtii succesorale a sotului supravietuitor –

numai de rudele cu care el „vine la mostenire” , chiar dacă printre acestia se

află mostenitori nedemni sau exheredati

86. Care este cota succesorala a sotului supravietuitor?

98. Potrivit legii, soţul supravieţuitor:

a.are un drept la moştenire in concurs cu oricare clasa de moştenitori;

b. are dreptul la 1/4 din moştenire in plină proprietate, când vine in concurs
cu alte rude decât descendenţii;
c.are un drept temporar de abitatie asupra casei de locuit;

d.are dreptul asupra mobilelor şi obiectelor aparţinând gospodăriei casnice, indiferent de clasa
de moştenitori cu care vine în concurs.

86.1. Care este cota succesorala a sotului supravietuitor?

a. în concurs cu descendenţii defunctului (clasa I), indiferent de numărul
lor, soţul supravieţuitor are dreptul la 1/4 din moştenire, iar in concurs cu ascendenţii
privilegiaţi, indiferent de numărul lor, care vin la moştenire împreună cu colateralii
privilegiaţi, soţul supravieţuitor are dreptul la 1/3 din moştenire;
b. în concurs numai cu ascendenţii privilegiaţi sau numai cu colateralii
privilegiaţi, soţul supravieţuitor are dreptul la 1/2 din moştenire, iar în concurs cu
ascendenţii ordinari sau cu colateralii ordinari, soţul supravieţuitor are dreptul la 3/4
din moştenire;
c. în lipsa rudelor din cele patru clase, soţul supravieţuitor culege întreaga
masă succesorală lăsată de soţul decedat.

87. Ce bunuri intra in categoria bunurilor apartinand gospodariei

casnice ce se cuvin soţului supravietuitor in virtutea unui drept
special de moştenire?
101. Intra in categoria bunurilor aparţinând gospodăriei casnice ce se cuvin soţului
supravieţuitor in virtutea unui drept special de moştenire:

a.bunurile de aceste gen, comune, ale soţilor;

 b.bunurile de aceste gen, proprii ale defunctului, dar numai dacă au fost dobândite in timpul
căsătoriei;

c. bunurile de aceste gen, proprii ale defunctului, dobândite de el inainte

de încheierea căsătoriei, sau prin donaţie, testament, in timpul căsătoriei;
d.bunurile de valoare deosebită folosite de soţi în timpul căsătoriei.

88. Ce bunuri fac parte din categoria mobilelor si obiectelor

apartinand gospodariei casnice?
102. Fac parte din categoria mobilelor si obiectelor aparţinând gospodăriei casnice:

a. bunurile care serveau la mobilarea locuinţei;

b.obiectele care, prin natura lor, sunt destinate a servi in cadrul gospodăriei casnice si care au
fost afectate in concret folosintei comune a soţilor, numai dacă au satisfăcut o necesitate a soţilor;

c.creanţele in despăgubire pentru stricăciuni contra mobilelor si obiectelor aparţinând

gospodăriei casnice;

d.obiectele de uz personal şi exclusiv al defunctului.

89. Ce conditii se cer indeplinite pentru ca soţul supravietuitor sa

aiba un drept special de moştenire asupra mobilierului si obiectelor
apartinand gospodariei casnice?
103. Soţul supravieţuitor are un drept special de moştenire asupra mobilierului si
obiectelor aparţinând gospodăriei casnice, in condiţiile:

a.soţul supravieţuitor sa vina in concurs numai cu moştenitorii din caisele II-IV, chiar dacă mai
vine la moştenire si un moştenitor rezervatar aparţinând clasei I;

b.soţul decedat sa nu fi dispus expres de partea sa din aceste bunuri prin liberalitati intre vii
sau pentru cauza de moarte;

c. chiar dacă soţul supravieţuitor a dat la o parte sau a ascuns unele

bunuri ale gospodăriei casnice;
d.nedepăşirii cotei sale succesorale din celelalte bunuri.

* soţul supravietuitor are un drept special de moştenire asupra mobilierului si

obiectelor apartinand gospodariei casnice atunci cand :

- sotul supravietuitor nu trebuie sa vina in concurs cu clasa intai de mostenitori

(descendenţii defunctului)

- sotul decedat nu trebuie sa fi dispus de aceste bunuri prin liberalitati intre vii
(donatii) sau pentru cauza de moarte (legate facute prin testament).

89.1. Ce conditii se cer indeplinite pentru ca soţul supravietuitor sa

aiba un drept special de moştenire asupra mobilierului si obiectelor
apartinand gospodariei casnice?
 a. soţul supravieţuitor să nu vină la moştenire în concurs cu descendenţii
defunctului;
b. soţul decedat să nu fi dispus de partea sa din aceste bunuri prin
liberalităţi între vii sau pentru cauză de moarte.
c. nici o conditie

90. Ce bunuri fac parte din categoria darurilor de nunta ce se

cuvin soţului supravietuitor in virtutea unui drept special de
moştenire?
104. Fac parte din categoria darurilor de nunta ce se cuvin soţului supravieţuitor in
virtutea unui drept special de moştenire:

a. darurile de nuntă făcute sotului predecedat de către sotul supravietuitor

b. darurile manuale făcute sotilor, dar numai dacă au fost afectate folosintei comune a
sotilor ???

c. darurile de nuntă făcute ambilor soti

d.darurile de orice fel primite în timpul căsătoriei.

91. Cum se impart bunurile mobile apartinand gospodariei casnice

precum si darurile de nunta in cazul in care soţul supravietuitor
vine in concurs cu parintii soţului decedat?
a. se impart in partaj cu parintii

b. le ia doar sotul supravietuitor,nu se impart

c. le iau parintii

91. Cum se impart bunurile mobile apartinand gospodariei

casnice precum si darurile de nunta in cazul in care soţul
supravietuitor vine in concurs cu parintii soţului decedat?
105. In cazul in care soţul supravieţuitor vine in concurs cu părinţii soţului decedat,
bunurile mobile aparţinând gospodăriei casnice precum si darurile de nunta:

a. i se cuvin in totalitate soţului supravieţuitor, dacă soţul decedat nu a

dispus de partea sa din aceste bunuri;
b.vor fii luate in calcul rezervei succesorale cuvenite părinţilor si soţului supravieţuitor dacă
defunctul a dispus de aceste bunuri;

c.nu vor fi luate in calcul rezervei succesorale cuvenite părinţilor si soţului supravieţuitor dacă
defunctul a dispus de aceste bunuri;

d.i se cuvin in totalitate soţului supravieţuitor, chiar dacă defunctul ar fi dispus prin testament
ca aceste bunuri sa revină in totalitate unui frate de-al sau.
92. In ce conditii exista dreptul special de moştenire al soţului
supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor apartinand
gospodariei casnice si asupra darurilor de nunta?
a. nu exista nici un drept special pt sotul supravetuitor

b. soţul supravieţuitor să nu vină la moştenire în concurs cu descendenţii

defunctului;
c. soţul decedat să nu fi dispus de partea sa din aceste bunuri prin
liberalităţi între vii sau pentru cauză de moarte.

92.1. In ce conditii exista dreptul special de moştenire al soţului

supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor apartinand
gospodariei casnice si asupra darurilor de nunta?
106. In ceea ce priveşte dreptul special de moştenire al soţului supravieţuitor asupra
mobilelor si obiectelor aparţinând gospodăriei casnice si asupra darurilor de nunta:

a. acest drept exista si atunci când soţul supravieţuitor vine in concurs cu moştenitori legali din
clasa I;

b.acest drept exista indifernt dacă defunctul a dispus sau nu prin liberalitati de partea sa din
aceste bunuri;

c. nu intra in categoria mobilelor si obiectelor aparţinând gospodăriei

casnice acele bunuri care au fost procurate după data întreruperii in fapt a convieţuirii.
d.soţul supravieţuitor este rezervatar.

93. Ce bunuri nu fac parte din categoria mobilelor si obiectelor

apartinand gospodariei casnice?
107. Nu fac parte din categoria mobilelor si obiectelor aparţinând gospodăriei
casnice:

a. bunurile de acest gen cumpărate in scop de investiţii;

b.bunurile de acest gen procurate după data intreruperii in fapt a convieţuirii;

c. bunurile proprii ale defunctului ce au servit la exercitarea profesiei sau

meseriei de către acesta;
d. obiectele de uz personal si exclusiv ale defunctului.

* Nu fac parte din categoria mobilelor si obiectelor aparţinând gospodăriei

casnice:

* bunurile care nu pot fi folosite în gospodărie prin natura lor

(automobilul,motocicleta, pianul),
* obiectele care au o valoare deosebita si care nu pot fi afectate gospodăriei
(obiectele de arta, bijuteriile de mare valoare etc),

* bunurile care au fost achizitionate în alt scop decât cel al

folosintei comune ( obiecte de uz personal, inclusiv ale defunctului, obiecte sau bunuri
destinate investitiilor,

* precum si bunurile afectate gospodăriei tărănesti ( animale de munca si de

productie,precum si unelte specifice ale gospodăriei tărănesti).

93.1. Ce bunuri nu fac parte din categoria mobilelor si obiectelor

apartinand gospodariei casnice?
a. automobilul,motocicleta, pianul
b. obiectele de arta, bijuteriile de mare valoare etc
c. animale de munca si de productie, precum si unelte specifice ale
gospodăriei tărănesti

94. Care sunt conditiile necesare pentru ca soţul supravietuitor sa

se bucure de dreptul de abitatie?
a. la data deschiderii moştenirii acesta sa locuiască in casa ce formează
obiectul dreptului de abitatie;
b. sa nu aibă alta locuinţa proprie;
c.prin moştenire devine proprietarul exclusiv al locuinţei;

d. casa face parte din moştenire

94.1. Care sunt conditiile necesare pentru ca soţul supravietuitor sa

se bucure de dreptul de abitatie?
a. la data deschiderii mostenirii acesta sa locuiasca in casa ce formeaza
obiectul dreptului de abitatie;
b. sa nu aiba alta locuinta proprie;
c. prin mostenire sa nu devina proprietarul exclusiv al locuintei;
d. casa face parte din mostenire

95. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de abitatie al

soţului supravietuitor?
a. este un drept real;
b. este un drept temporar;
 c. este un drept strict personal;
d. este un drept cu titlu gratuit.

96. In ce conditii se dobandeste dreptul de abitatie al soţului

supravietuitor?
a. la data deschiderii mostenirii acesta sa locuiasca in casa ce formeaza
obiectul dreptului de abitatie;
b. sa nu aiba alta locuinta proprie;
c. prin mostenire devine proprietarul exclusiv al locuintei;

d. casa face parte din mostenire

96.1. In ce conditii se dobandeste dreptul de abitatie al soţului

supravietuitor?
a. la data deschiderii moştenirii a locuit în casa care formează obiectul
dreptului
de abitaţie si nu are alta locuinta proprie
b. casa face parte din moştenire, fiind proprietatea exclusivă sau comună a
defunctului;
c. soţul supravieţuitor nu devine prin moştenire proprietarul exclusiv al
locuinţei, iar defunctul nu a dispus altfel.

96.2. In ce conditii se dobandeste dreptul de abitatie al soţului

supravietuitor?
110. Dreptul de abitatie al soţului supravieţuitor:

a.este un drept real;

b. este un drept temporar care durează un an de la data deschiderii

succesiunii;
c. este'conferit de către de cujus soţului supravieţuitor cu titlu gratuit;

d. este un drept insesizabil.

97. Cum se exercita dreptul de abitatie al sotului suprvietuitor?

a. sotul supravetuitor are, din momentul deschiderii mostenirii, un drept de
abitatie asupra casei in care a locuit , daca aceasta face parte din mostenire si el nu
are o alta locuinta proprie.
 b. are acest drept de abitatie indiferent de mostenitorii cu care vine in
concurs.
c. nu are nici un drept de abitatie

* Sotul supravetuitor are, din momentul deschiderii mostenirii, un drept de abitatie

asupra casei in care a locuit , daca aceasta face parte din mostenire si el nu are o alta
locuinta proprie. Are acest drept de abitatie indiferent de mostenitorii cu care vine in
concurs.

97.1. Cum se exercita dreptul de abitatie al sotului suprvietuitor?

113. Când soţul supravieţuitor isi exercita dreptul de abitatie asupra casei in care
a locuit:
a.el este obligat sa plătească chirie moştenitorului care a dobândit casa;

b.el poate inchiria partea de casa pe care nu o locuieşte;

c.comoştenitorii pot cere restrângerea dreptului de abitatie in cazul in care locuinţa nu ii va fi

necesara in intregime;

d. nu mai are dreptul în plină proprietate la mobilele şi obiectele aparţinând

gospodăriei casnice.

97.2. Cum se exercita dreptul de abitatie al sotului suprvietuitor?

a. el poate închiria partea de casă pe care nu o locuieste

b. comostenitorii pot procura sotului supravietuitor o locuintă în altă parte

c. sotul supravietuitor este obligat să depună o cautiune

98. In ce conditii se dobandeste dreptul de abitatie al soţului

supravietuitor?
114. Soţul supravieţuitor are, din momentul deschiderii succesiunii, un drept de
abitatie asupra casei in care a locuit, in condiţiile:

a.sa vina in concurs numai cu clasele II-IV de moştenitori;

b. casa sa faca parte din moştenire chiar dacă a fost proprietate comuna a
soţilor;
c.soţul supravieţuitor nu are o alta locuinţa;

d. la data deschiderii moştenirii a locuit statornic in casa caiv face obiectul dreptului de
abitatie.

* conditii in care soţul supravietuitor dobandeste dreptul de abitatie :

- daca la data deschiderii mostenirii a locuit in casa care formeaza obiectul dreptului de
abitatie

- nu are alta locuinta proprie

- casa face parte din mostenire, fiind proprietatea exclusiva sau comuna a defunctului

- sotul supravetuitor nu devine prin mostenire proprietarul exclusiv al locuintei

- defunctul nu a dispus altfel

98.1. In ce conditii se dobandeste dreptul de abitatie al soţului

supravietuitor?
a. la data deschiderii moştenirii a locuit în casa care formează obiectul
dreptului de abitaţie si nu are alta locuinta proprie
b. casa face parte din moştenire, fiind proprietatea exclusivă sau comună a
defunctului;
c. soţul supravieţuitor nu devine prin moştenire proprietarul exclusiv al
locuinţei, iar defunctul nu a dispus altfel.

99. Cand inceteaza dreptul de abitatie al soţului supravietuitor?

a. niciodata

b. este un drept temporar care dureaza pana la executarea iesirii din indiviziune
c. dureaza cel putin un an de la data deschiderii mostenirii sau pana la
recasatorirea sotului supravetuitor

99.1. Cand inceteaza dreptul de abitatie al soţului supravietuitor?

115 .Dreptul de abitatie al soţului supravieţuitor încetează:

a. odată cu recasatorirea acestuia;

b.la expirarea termenului de un an;

c.la expirarea termenului de 6 luni;

d.la expirarea termenului de 3 ani.

100. Cum se dobandesc bunurile apartinand gospodariei casnice

in cazul in care exista doi soţi supravietuitori?
116. In cazul in care exista doi soţi supravieţuitori,bunurile aparţinând gospodăriei
casnice se dobândesc astfel:

a.soţul supravieţuitor din căsătoria valabila va culege toate aceste bunuri;

b.soţul supravieţuitor de buna-credinta din căsătoria nula, dar putativa, va culege toate aceste
bunuri;

c. stabilirea drepturilor soţilor supravieţuitori asupra mobilelor si

obiectelor aparţinând gospodăriei casnice urmează a se face in funcţie de afectatiunea
lor concreta folosinţei comune in cadrul gospodăriei casnice;
d.cei doi soţi supravieţuitori nu vor putea culege aceste bunuri dacă defunctul a dispus prin
testament ca „oricare averi" ale sale sa revină unui tert;
101. In caz de bigamie, cum se imparte moştenirea lasata de
defunctul bigam sau cota-parte din acaesta moştenire prevazuta de
lege in favoarea soţului supravietuitor in concurs cu diferitele clase
de moştenitori legali?
a. se imparte in mod egal intre soţul din căsătoria valabila si soţul inocent
din căsătoria nula;
b.revine numai soţului supravieţuitor din căsătoria valabila;

c.revine numai soţului de buna-credinta din ultima căsătorie incheiata de defunct;

d. se impârte in mod egal intre cei doi soţi supravieţuitori, indiferent de buna sau reaua-
credinta a soţului supravieţuitor din căsătoria nula.

102. Ce drepturi are soţul supravietuitor in cazul in care a renuntat

la moştenire?
118. In cazul in care soţul supravieţuitor a renunţat la

moştenire:

a.el poate culege rezerva;

b.el poate primi bunurile aparţinând gospodăriei casnice;

c.el are un drept de abitatie prevăzut de Legea nr. 319/1944 asupra case in care a locuit dacă
a fost ingurul moştenitor al averii lăsate de către de cujus;

d. devine străin de toate drepturile succesorale.

102.1. Ce drepturi are soţul supravietuitor in cazul in care a renuntat

la moştenire?
a. Drept de abitatie
b. drept de reprezentare

c. drept de legatar

103. Care sunt caracterele juridice ale drepturilor succesorale ale

statului?
119. Statul este moştenitor al succesiunii vacante:

a. universal;
b.cu titlu universal;

c.cu titlu particular;

d.nu poate moştenii.

103.1. Care sunt caracterele juridice ale drepturilor succesorale
ale statului?
120. Statul:

a.răspunde pentru pasivul moştenirii numai intra vires hereditatis;

b.răspunde pentru pasivul moştenirii ultra vires hereditatis;

c. nu are drept de opţiune succesorală;

d.nu are sezina.

103.2. Care sunt caracterele juridice ale drepturilor succesorale ale

statului?
a. statul culege bunurile moştenirii vacante, în temeiul suveranităţii, după
cum culege orice bun fără stăpân aflat pe teritoriul său (teoria desherenţei).
b. statul dobândeşte moştenirea vacantă în baza unui drept de moştenire
legală (teoria dreptului de moştenire).
c. statul nu are voie sa culeaga un bun fara acordul defunctului

104. Care sunt caracterele juridice ale testamentului?

a. este un act juridic unilateral;
b.este un act juridic bilateral intrucat produce efecte juridice atat in ceea ce-1 priveşte pe
testator, cat si pe beneficiarul testamentului;

c. poate fi incheiat doar personal;

d.poate fi incheiat atat personal cat si prin reprezentare,

104.1. Care sunt caracterele juridice ale testamentului?

a. este un act juridic unilateral;
b. este un act juridic bilateral intrucat produce efecte juridice atat in ceea ce-l priveste pe

testator, cat si pe beneficiarul testamentului;

c. poate fi incheiat doar prin reprezentare;

d. poate fi incheiat atat personal cat si prin reprezentare,

105. Cand trebuie sa existe capacitatea de a dispune prin

testament?
a.la momentul deschiderii succesiunii;
 b. la momentul intocmirii testamentului;
c.pe toata perioada de la momentul testării pana la momentul deschiderii succesiunii.

d.pe perioada anterioara momentului testării.

106. Cine se bucura de incapacitate totala de a dispune prin

testament?
a. minorul care nu a implinit vârsta de 16 ani;
b.minorul intre 16 si 18 ani;

c. persoanele puse sub interdicţie;

d. minorul care a implinit 16 ani in favoarea tutorelui sau cat timp nu s-a
dat descărcare de gestiune

107. Care sunt persoanele care nu pot primi prin testament?

a. medicii si farmaciştii care l-au tratat pe testator de boala de care suferă,
b.persoanele nenascute la momentul intocmirii testamentului;

c.peroanele incapabile

d.minorii intre 14-16 ani

108. Care este forma pe care trebuie sa o imbrace testamentul

pentru a fi valabil?
a. forma scrisa;
b.este suficienta si forma verbala;

c.poate imbraca atat forma scrisa, cat si forma verbala.

d.forma autentica.

109. Care este sanctiunea ce intervine in cazul nerespectarii

conditiilor de forma ale testamentului?
a. nulitate absoluta,
b.nulitatea relativa;

c.nu este supusa nici unei sancţiuni.

d.rezolutiunea.

110. Ce persoane sunt incapabile absolut de a primi legate?

 127. Sunt incapabili absolut de a primi legate:

a. persoanele neconcepute;
b.tutorele de la minorul aflat sub ocrotirea sa;

c.preoţii, de la cei pe care ii asista;

d.persoanele concepute, dar nenăscute.

111. Cum se poate face desemnarea legatarului in testament?

128. Desemnarea legatarului in testament se poate face:

a. prin desemnarea de catre testator a elementelor cu ajutorul

cărora persoana legatarului poate fi identificata;
b.prin desemnarea in testament a persoanei căreia testatorul i-a comunicat verbal numele
legatarului;

c.prin dispoziţia inclusa in testament ca persoana legatarului sa fie aleasa de o terţa

persoana;

d.numai dacă se referă la o persoană care există.

* Desemnarea legatarului trebuie să fie făcută prin testamentul încheiat în formele

prevăzute de lege şi să fie făcută personal de către testator.

Cu respectarea acestor cerinţe, testatorul este liber să aleagă modalitatea (direct

sau indirect) de desemnare a legatarului.
111.1. Cum se poate face desemnarea legatarului in testament?
a. Desemnarea legatarului trebuie să fie făcută prin testamentul încheiat în
formele prevăzute de lege
b. să fie făcută personal de către testator.
c. poate fi facuta si oral avand 2 martori

112. Care sunt caracterele juridice ale testamentului?

a. este un act juridic unilateral;
b. este un act juridic bilateral intrucat produce efecte juridice atat in ceea ce-l priveste pe
testator, cat si pe beneficiarul testamentului;

c. poate fi incheiat doar personal;

d. poate fi incheiat atat personal cat si prin reprezentare,

112.1. Care sunt caracterele juridice ale testamentului?

129. TestamentuI:

a. este un act juridic civil strict personal;

 b.reprezintă un act juridic civil cu titlu gratuit;

c.este un contract unilateral;

d.este un act juridic inter vivos.

112.2. Care sunt caracterele juridice ale testamentului?

130. Testamentul:

a.este revocabil numai in mod excepţional;

b.este revocabil prin natura sa;

c. nu poate fi incheiat prin reprezentare;

d.este revocabil prin esenţa sa.

113. Cum poate fi alcatuit testamentul mistic?

131. Testamentul mistic poate fi alcătuit:

a.dintr-un proiect;

b. dintr-un inscris sub semnătura privata;

c.dintr-o declaraţie asistata;

d.dintr-un act autentic.

113.1. Cum poate fi alcatuit testamentul mistic?

a. este un testament strans, sigilat;
b. prezentat judecatoriei in vederea efectuarii formalitatilor de suprascriere,
semnat de testator;
c. ambele variante

113.2. Cum poate fi alcatuit testamentul mistic?

a. este un testament strans, nesigilat;

b. prezentat judecatoriei in vederea efectuarii formalitatilor de suprascriere,

semnat de testator;
c. ambele variante

* Testamentul mistic este un testament strans, sigilat, prezentat judecatoriei in

vederea efectuarii formalitatilor de suprascriere, semnat de testator.)

* Judecatorul care primeste testamentul este obligat, in ambele situatii, sa

intocmeasca pe hartia sau plicul sigilat actul de suprascriere
 * Întrucât testamentul mistic este alcătuit din două înscrisuri, în privinţa
puterii lui doveditoare trebuie să deosebim:
- actul de suprascriere este un act autentic şi face dovadă deplină până la

înscrierea în fals;

- înscrisul testamentar este un înscris sub semnătură privată şi va face dovada

până la proba contrarie.

113.3. Cum poate fi alcatuit testamentul mistic?

a. prin înscrisul testamentar
b. prin actul de suprascriere
c. fiind secret , nu stie cum se alcatuieste

114. Cat timp sunt valabile testamentele militarilor?

132. Testamentele militarilor sunt valabile:

a.3 luni;

b. 6 luni;
c.cel mult un an;

d.3 ani.

* Testamentule militarilor este valabil 6 luni dupa expirarea condiţiilor excepţionale

in care a fost facut ( de ex. razboi..), dupa expirarea termenului, daca a supravieţuit
testatorul militar trebuie sa testeze potrivit testamentelor ordinare

115. Care sunt particularitatile capacitatii succesoarale a

minorului?
a. acceptarea mostenirii se face sub beneficiu de inventar si raspunde de
datoriile mostenirii numai in limitele activului
b. poate abandona bunurile succesorale daca administrarea si lichidarea ar
fi impovaratoare.
c. minorul nu are capacitate succesoriala

115.1. Care sunt particularitatile capacitatii succesoarale a

minorului?
133. Minorul:

a.poate accepta moştenirea numai sub beneficiu de invetar; ???

b. răspunde de datoriile moştenirii ultra vires hereditatis; ??
 c.poate abandona bunurile succesorale dacă administrarea si lichidarea moştenirii ar
fi prea impovaratoare; ???
d.nu poate renunţa la moştenire.

115.2. Care sunt particularitatile capacitatii succesoarale a

minorului?
a. poate accepta mostenirea numai sub beneficial de inventar;
b. raspunde personal de datoriile mostenirii ultra vires hereditatis; ????????

c. poate abandona bunurile succesorale daca administrarrea si lichidarea

mostenirii nu ii aduc profit.

116. Care este capacitatea de a dispune prin testament a minorul

ajuns la majorat?
a. nu are capacitate

b. capacitatea deplina de exercitiu

c. chiar daca este minor ,inainte de a ajunge la majorat, poate dispune de capacitatea deplina
de exercitiu

* Minorul ajuns la majorat arecapacitatea testamentara deplina

116.1. Care este capacitatea de a dispune prin testament a

minorul ajuns la majorat?
134. Minorul ajuns la majorat:

a. poate dispune prin testament in favoarea fostului sau tutore, dacă

acesta este bunicul sau, chiar dacă socotelile definitive ale tutelei nu au fost in
prelabil date si primite;
b.poate dispune prin testament in favoarea fostului sau tutore, dacă acesta este tatăl său,
numai dacă socotelile definitive ale tutelei au fost in prealabil date si primite;

c.nu poate dispune prin testament in favoarea fostului sau tutore când acesta este fratele,
chiar dacă socotelile definite ale tutelei nu au fost in prelabil date si primite;

d.nu poate dispune prin testament in favoarea fostului sau tutore, dacă acesta este bunicul
sau, chiar dacă socotelile definitive ale tutelei nu au fost in prelabil date si primite.

117. Ce bunuri pot constitui obiect al unui legat cu titlu particular?

135. Pot constitui obiect al unui legat cu titlu particular:

a.bunuri determinate generic chiar dacă nu sunt precis determinate cantitativ;

b. bunuri incorporale;
 c.o fracţiune din totalitatea bunurilor imobile;

d.o fracţiune din totalitatea bunurilor mobile.

* Pot constitui obiect al unui legat cu titlu particular:

- bunuri corporale certe(individual determinate)

- bunuri de gen determinate sau determinabile dupa numar, masura,etc

- bunuri incorporabile(dreptul de proprietate intelectuala)

117.1. Ce bunuri pot constitui obiect al unui legat cu titlu particular?

a. bunuri corporale certe(individual determinate)
b. bunuri de gen determinate sau determinabile dupa numar, masura,etc
c. bunuri incorporabile(dreptul de proprietate intelectuala)

118. Cum opereaza reprezentarea in cazul exheredarii de catre

defunct a unui copil al sau, decedat la data deschiderii succesiunii?
136. In cazul exheredarii de către defunct a unui copil al sau, decedat la data
deschiderii succesiunii:

a.reprezentarea nu poate opera in privinţa descendenţilor moştenitorului exheredat;

b.reprezentarea poate opera in privinţa decendentilor celui exheredat, cu privire la întreaga

cota ce i s-ar cuveni dacă nu era exheredat;

c. reprezentarea succesorală operează in privinţa

descendenţilor celui exheredat, cu privire la rezerva succesorală ce
s-ar fi cuvenit exheredatului;
d.reprezentarea succesorală nu operează in privinţa ascendenţilor celui exheredat, cu privire
la rezerva succesorală ce s-ar fi cuvenit exheredatului.

119. Care sunt testamentele ordinare?

a. testamentul olograf;
b. testamentul autentic;
c. testamentul mistic.
d. testamentul secret

120. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca

testamentul olograf pentru a fi valabil?
a. sa fie scris in tot, datat si semnat de mana testatorului;
 b.chiar dacă este scris de o alta poersoana, este suficient sa fie semnat de testator,

c.sa aibă menţiunea „ bun si aprobat"

d.sa fie incheiat in fata notarului.

121. În functie de obiectul lor de cate feluri pot fi legatele?

a.legatul universal, care conferă legatarului chemare la fracţiune din moştenire sau la o masa
de bunuri determinate;

b.legatul cu titlu universal, care conferă legatarului chemare sau vocaţie la intreaga moştenire;

c. legatul cu titlu particular, care conferă vocaţie la unul sau mai multe
bunuri succesorale singulare, privite ut singuli.
d.legatul cu titlu universal, care conferă vocaţie la unul sau mai multe bunuri succesorale
singulare, privite ut singuli.

122. Ce conditii trebuie sa indeplineasca codicilul testamentului

olograf pentru a fi valabil?
140. Codicilul testamentului olograf este valabil:

a. dacă este scris datat si semnat de mana testatorului;

b.dacă este semnat de testator;

c.dacă este cel puţin datat si semnat de mana testatorului;

d.dacă este autentificat.

122.1. Ce conditii trebuie sa indeplineasca codicilul

testamentului olograf pentru a fi valabil?
a. sa fie scris in tot, datat si semnat de mana testatorului
b. chiar daca este scris de o alta poersoana, este suficient sa fie semnat de testator,

c. sa aiba mentiunea „ bun si aprobat”

d. sa fie incheiat in fata notarului

123. In favoarea cui poate fi instituit legatul universal?

141. Legatul universal poate fi instituit:

a. numai in favoarea unei singure persoane;

b.in favoarea mai multor persoane;

c.asupra tuturor bunurilor mobile sau asupra tuturor bunurilor imobile.

 d.asupra unei fracţiuni din bunurile imobile.

* „Legatul universal este dispoziţia prin care testatorul lasă după moartea-i, la una
sau mai multe persoane, universalitatea bunurilor sale”(art. 888 C. civ.).

123.1. In favoarea cui poate fi instituit legatul universal?

a. la una sau mai multe persoane
b. doar la o persoana

c. nimanui

124. Care este regimul juridic al dispozitiilor privitoare la o

mostenire?
142. Este nula:

a.cesiunea drepturilor succesorale ale unui moştenitor făcuta după moartea lui de cujus;

b. (Este nula) convenţia prin care moştenitorii prezumtivi convin ca nu vor

aplica testamentul autorului lor;
c.cesiunea drepturilor succesorale ale unui moştenitor legal făcuta către un legatar cu titlu
particular al lui de cujus.

d.convenţia prin care se transmit cu titlu gratuit drepturile succesorale dobândite în urma
deschiderii moştenirii.

125. Cand poate fi revocat de instanta de judecata un legat?

143. Legatul va putea fi revocat de instanţa judecătoreasca:

a.pentru nexecutarea sarcinilor recomandate in testament;

b.pentru ingratitudinea legatarului;

c. pentru injurie gravă la adresa memoriei testatorului;

d.pentru refuzul de alimente.

* un legat poate fi revocat de instanta de judecata în cazurile în care legatarul

săvârşeşte, în mod culpabil, o faptă dintre cele prevăzute de lege drept cauză de revocare
judecătorească.

125.1. Cand poate fi revocat de instanta de judecata un legat?

a. în cazurile în care legatarul săvârşeşte, în mod culpabil, o faptă dintre
cele prevăzute de lege drept cauză de revocare judecătorească.
b. legat nu poate fi revocat

c. cand legatarul moare

126. Ce obligatii are legatarul cu titlu particular?
144. Legatarul cu titlu particular:

a.răspunde de activul si pasivul moştenirii;

b.răspunde numai de pasivul moştenirii;

c. nu răspunde de pasivul moştenirii.

d.nu poate abandona bunul primit prin legat.

* Legatul este cu titlu particular dacă conferă legatarului vocaţie succesorală

la unul sau mai multe bunuri determinate, privite izolat (ut singuli).

126.1. Ce obligatii are legatarul cu titlu particular?

a. trebuie sa aiba vocaţie succesorală la bunuri determinate
b. nici o obligatie

c. trebuie sa aiba vocatie la intreaga mostenire

127. Care este regimul juridic al legatului ce are ca obiect bunul

altuia, atunci cand legatarul stia acest lucru?
145. Cind legatul are ca obiect bunul altuia iar legatarul stia acest lucru:

a.legatul este nul;

b. legatul este valabil, cel ţinut de executarea legatului fiind obligat ori sa
procure bunul spre a-l remite legatarului ori sa dea legatarului valoarea bunului din
momentul morţii testatorului;
c.legatul este nul chiar dacă ar avea ca obiect un bun determinat generic;

d.se creează o obligaţie morală pentru executorul testamentar de a procura acel bun.

127.1. Care este regimul juridic al legatului ce are ca obiect bunul

altuia, atunci cand legatarul stia acest lucru?
a. in acest caz legatul dispare

b. legatarul primeste doar fructele bunului

c. executorul testamentar are sarcina de a aduce acel bun in patrimoniul
succesoral..

128. In favoarea cui poate dispune testatorul prin legat?

146. Testatorul poate dispune prin legat in favoarea:
 a.medicului care 1-a tratat pe testator pentru boala de care a murit, atunci când legatul este
universal, a fost făcut in timpul bolii, medicul este var primar cu testatorul, iar testatotul nu are erezi in
linie dreapta;

b. preotului care l-a asistat pe testator din punct de vedere religios in

cursul ultimei boli, atunci când legatul este universal, a fost făcut in timpul bolii,
preotul este frate cu testaotul, iar testatorul are moştenitori in linie dreapta;
c.soţiei medicului care l-a tratat pe testator pentru boala tic care a murit, atunci când legatul
este universal, a fost făcut in timpul bolii, iar medicul este fiul testatorului;

d.în favoarea tutorelui său, dacă a împlinit vârsta de 16 ani şi este vorba de jumătate din
bunurile sale.

* Testatorul poate dispune in favoarea mai multor persoane diferite, fie prin legate de
aceeasi natura , fie prin legate de natura diferita

128.1. In favoarea cui poate dispune testatorul prin legat?

a. Testatorul poate dispune in favoarea mai multor persoane
b. Testatorul poate dispune in favoarea unei singure persoane persoane

c. Testatorul poate dispune doar in favoarea persoane lor juridice

129. Ce dispozitii sunt permise intr-un testament?

147. Sunt permise următoarele dispoziţii intr-un testament:

a. dispoziţia prin care dispunatorul ii adresează celui gratificat rugămintea

ca in ipoteza in care bunul ce a făcut obiectul liberalitatii va mai exista in patrimoniul
sau sa-l transmită unei a treia persoane, desemnata de către dispunator;
b.dispoziţia prin care dispunatorul obliga pe cel gratificat sa transmită la moartea sa ceea ce a
mai rămas din bunurile primite unei alte persoane, desemnata de dispunator;

c.dublul legat condiţional;

d.substituţiile fideicomisare.

* Testamentul contine dispozitii referitoare la patrimoniul succesoral sau la bunurile

ce fac parte din acesta, precum i la desemnarea directă sau indirectă a legatarului. Alături
de aceste dispoztii sau chiar în lipsa unor asemenea dispozitii, testamentul poate să
contină dispozi ii referitoare la partaj, revocarea dispozitiilor testamentare anterioare,
dezmostenire,numirea de executori testamentari, sarcini impuse legatarilor sau mo
tenitorilor legali si alte dispozitii care produc efecte după decesul testatorului.

129.1. Ce dispozitii sunt permise intr-un testament?

a. nu sunt permise dispozitii, doar legate

b. dispozitii referitoare la partaj, revocarea dispozitiilor testamentare

anterioare, dezmostenire,
c. dispozitii pt numirea de executori testamentari, sarcini impuse
legatarilor sau mostenitorilor legali si alte dispozitii care produc efecte după decesul
testatorului.
130. Ce obligatii are legatarul cu titlu particular?
a. trebuie sa aiba vocaţie succesorală la bunuri determinate
b. nici o obligatie

c. trebuie sa aiba vocatie la intreaga mostenire

* conferă legatarului vocaţie succesorală la unul sau mai multe bunuri determinate,
privite izolat (ut singuli).

130.1. Ce obligatii are legatarul cu titlu particular?

148. Legatarul cu titlu particular:

a.răspunde de pasivul moştenirii intra vires hereditatis;

b.răspunde de pasivul moştenirii ultra vires hereditatis;

c. nu răspunde de pasivul moştenirii;

d.este şi executor testamentar.

131. In ce cazuri intervine caducitatea unui legat?

149. Caducitatea unui legat intervine in cazurile:

a.când legatarul moare înainte de implinirea condiţiei suspensive din testament, chiar dacă a
supravieţuit testatorului;

b.când legatarul moare inaintea testatorului, chiar dacă prin interpretarea voinţei testatorului
se stabileşte ca acesta a inteles sa gratifice in lipsa legatarului pe moştenitorii acestuia;

c. in cazul in care legatarul era incapabil in momentul întocmirii

testamentului;
d.când înainte de preadarea legatului, legatarul devine incapabil.

* caducitatea unui legat intervine la :

- decesul legatarului, înaintea testatorului;

- incapacitatea legatarului de a primi legatul;

- neacceptarea legatului de către legatar;

- pieirea totală a bunului care formează obiectul legatului.

131.1. In ce cazuri intervine caducitatea unui legat?

a. în cazul predecesului legatarului
b. în cazul pieirii bunului după deschiderea mostenirii

c. în caz de revocare a legatului

132. Ce legatura cu vointa testatorului au imprejurarile care
determina caducitatea unui legat?
150. Legatul devine caduc dacă împrejurările care împiedica executarea legatului:

a. sunt străine de voinţa testatorului;

b.sunt străine de vreo culpa a legatarului;

c.sunt culpabile legatarului;

d.sunt culpabile testatorului.

* vointa testatorlui a fost ca testamentul sa isi produca efectele la moartea sa,

independent de vointa sa acest testament devine caduc potrivit intervenţiei unor cauze
exterioare vointei acestuia.

132.1. Ce legatura cu vointa testatorului au imprejurarile care

determina caducitatea unui legat?
a. nicio legatura(doar dupa moartea testatorului poate apare fenomenul de
caducitate a unui legat)
b. doar testatorul poate determina caducitatea unui legat

c. nimeni nu poate determina caduicitatea unui legat

133. Cand poate fi obligat legatarul cu titlu particular la plata

pasivului moştenirii?
151. Legatarul cu titlu particular poate fi obligat la plata pasivului moştenirii:

a. când obiectul moştenirii este un imobil ipotecat;

b.când obiectul moştenirii este un bun mobil;

c.de obicei;

d.dacă a convenit în acest sens cu de cujus.

* Legatarul cu titlu particular poate fi obligat la plata pasivului moştenirii:

- cand testator a prevazut expres plata

- daca legatarul cu titlu particular are ca obiect un grup particular de bunuri care
cuprind nu numai drepturi ci si obligatii

- daca legatarul cu titlu particular are ca obiect un imobil ipotecat

- daca activul most nu acopera pasivul, indirect va suporta si legatarul cu titlu

particular consecintele pasivului.

- legatul uzufructului având ca obiect o univ. succesorala sau o cota parte din univ.

133.1. Cand poate fi obligat legatarul cu titlu particular la plata

pasivului moştenirii?
 a. cand testator a prevazut expres plata
b. daca legatarul cu titlu particular are ca obiect un grup
particular de bunuri care cuprind nu numai drepturi ci si obligatii
c. daca activul mostenirii nu acopera pasivul, indirect va suporta si
legatarul cu titlu particular consecintele pasivului, sau legatul cu titlul particular are ca
obiect un imobil ipotecat

134. In ce termen se introduce actiunea in revocarea legatului

pentru neexecutarea sarcinilor?
152. Acţiunea in revocarea legatului pentru neexecutarea sarcinilor se introduce:

a. in termenul general de prescripţie;

b.in termen de doi ani;

c.in termen de cinci ani;

d.în termen de 6 luni.

* Termenul pentru revocarea legatelor pentru neexecutarea sarcinilor este termenul

general de prescrptie de 3 ani si curge de la data prevazuta pt. executarea sarcinii iar daca
nu exista o astfel de data de la data deschid.succesiunii

134. In ce termen se introduce actiunea in revocarea legatului

pentru neexecutarea sarcinilor?
a. 3 ani de la data prevederii pt. executarea sarcinii iar daca nu exista o
astfel de data de la data deschididerii succesiunii
b. 6 luni de la data prevederii pt. executarea sarcinii iar daca nu exista o astfel de data de la
data deschididerii succesiunii

c. 1 an de la data prevederii pt. executarea sarcinii iar daca nu exista o astfel de data de la
data deschididerii succesiunii

135. Prin ce poate fi determinata ineficacitatea legatelor?

a.prin voinţa legiuitorului;

b. prin voinţa testatorului;

c. prin hotărâre judecătoreasca:
d.prin voinţa moştenitorilor.

136. Care sunt cauzele care determina revocarea judecatoreasca a

legatelor?
 a. neexecutarea sarcinii de către legatarul gratificat printr-un legat cu
sarcina;
b. atentat la viata testatorului;
c. delicte, cruzimi sau injurii grave la adresa testatorului;
d.injurie grava făcuta memoriei testatorului. ???

137. Care sunt cauzele de ineficacitate a legatelor?

a. nulitatea relativa;
b. nulitatea absoluta;
c. revocarea;
d. caducitatea.

138. Care este regimul juridic al retractarii revocarii dispozitiilor

dintr-un testament?
a. dispozitiile dintr-un testament nu mai pot fi retractate

b. revocarea retractarii e un act unilateral de vointa al testatorului poate fi

expresa sau tacita
c. revocarea retractarii e un act unilateral de vointa al legatarului poate fi expresa sau tacita

138.1. Care este regimul juridic al retractarii revocarii dispozitiilor

dintr-un testament?
156. Retractarea revocării dispoziţiilor dintr-un testament:

a. este permisa;
b.nu este permisa;

c.este permisa numai cu acordul legatarului;

d.nu are influenţă asupra împărţelii activului succesoral.

139. Cand un legat este caduc?

157. Un legat este caduc atunci când:

a.a fost încheiat cu încălcarea normelor imperative ale legii;

b.bunul ce a făcut obiectul legatului a fost ulterior înstrăinat de către testator;

c.exista incompatibilitate sau contrarietate intre dispoziţiile testamentului posterior si cel

anterior, dispoziţiile din testamentul anterior nemaiputand fi executate.

d. bunul a pierit inainte de deschiderea succesiunii.

* Orice legat devine caduc atunci când:

- legatarul nu mai este în viata la data deschiderii mostenirii;

- legatarul este incapabil de a primi legatul la data deschiderii mostenirii;

- legatarul este nedemn;

- legatarul renunta la mostenire;

- legatarul decedeaza înaintea împlinirii conditiei suspensive ce afecteaza legatul,

daca aceasta avea un caracter pur personal;

- bunul ce formeaza obiectul legatului cu titlu particular a pierit în totalitate din

motive care nu tin de vointa testatorului, în timpul vietii testatorului sau înaintea împlinirii
conditiei suspensive ce afecteaza legatul.

139.1. Cand un legat este caduc?

a. legatarul este nedemn;
b. legatarul este incapabil de a primi legatul la data deschiderii mostenirii,
sau legatarul nu mai este în viata la data deschiderii mostenirii
c. bunul ce formeaza obiectul legatului cu titlu particular a pierit în
totalitate din motive care nu tin de vointa testatorului, în timpul vietii testatorului sau
înaintea împlinirii conditiei suspensive ce afecteaza legatul,sau legatarul renunta la
mostenire;

140. Cand intervine caducitatea unui legat?

158. Caducitatea unui legat intervine când:

a.legatarul a refuzat sa primească legatul după deschiderea succesiunii, dar inainte de

împlinirea condiţiei suspensive prevăzute in testament;

b.legatul este sub condiţie suspensiva si este sigur ca aceasta nu se va realiza;

c.legatul este făcut sub condiţie rezolutorie si aceasta s-a realizat;

d. bunul a pierit inainte de întocmirea testamentului;

140.1. Cand intervine caducitatea unui legat?

a. în cazul predecesului legatarului
b. în cazul pieirii bunului după deschiderea mostenirii

c. în caz de revocare a legatului

141. Cum se poate face revocarea voluntara expresa a dispozitiilor

unui testament?
159. Revocarea voluntara expresa a dispoziţiilor unui testament se face prin:
 a.numai printr-un alt testament;

b.printr-un act autentic; ???

c.printr-un alt testament, dar numai dacă are aceeaşi forma cu testamentul pe care il revoca;

d. printr-un act sub semnătura privata ce nu reprezintă testament.

141.1. Cum se poate face revocarea voluntara expresa a

dispozitiilor unui testament?
a. printr-un testament posterior
b. printr-un act autentic
c. nu se poate face revocarea

142. Cand poate avea loc revocarea voluntara tacita a

testamentului?
160. Revocarea voluntara tacita poate avea loc:

a.când printr-un testament ulterior bunul ce făcuse obiectul primului legat este lăsat in
favoarea unei alte persoane;

b.prin distrugerea de către alţii, fara ştirea testatorului, a obiectului legatului;

c. prin scrierea cuvântului „anulat", a datei si a semnăturii testatorului;

d.prin înstrăinarea bunului ce a făcut obiectul legatului printr-un contract de vanzare-
cumparare nul

* Revocarea poate fi făcută oricând de testator până la momentul decesului, fără a fi

necesar să justifice aceasta în vreun fel.

142.1. Cand poate avea loc revocarea voluntara tacita a

testamentului?
a. prin confecţionarea unui testament nou;

b. prin înstrăinarea sau distrugerea voluntară a bunului ce formează obiectul legatului;

c. niciodata

143. Cum se produce revocarea voluntara tacita a testamentului?

161. Revocarea voluntara tacita a testamentului se produce:

a.in caz de captatie;

b. in caz de contrarietate;
c.in caz de distrugere involuntara de către testator.
 d.printr-un testament ulterior, dacă s-au respectat regulile pentru testament, chiar dacă
celelalte dispoziţii din testament ar fi nule, indiferent din ce cauza.

* Revocarea este tacită dacă, fără a fi declarată expres, rezultă indirect, dar
neîndoielnic, din anumite acte sau fapte săvârşite de testator sau cunoscute de el.

143.1. Cum se produce revocarea voluntara tacita a testamentului?

a. din anumite acte sau fapte săvârşite de testator sau cunoscute de el.
b. nu se poate produce revocarea

c. prin vointa legatarilor

144. Ce situatii constituie cauze de revocare a legatului pentru

ingratitudinea legatarului?
162 .Constituie cauze de revocare a legatului pentru ingratitudinea legatarului:

a.când gratificatul a atentat la viata dispunatorului;

b. refuzul de alimente;
c.dacă gratificatul s-a făcut vinovat de delicte, cruzimi sau injurii grave fata de testator;

d.acuzaţia capitală calomioasă la adresa testatorului.

* Revocarea judecatoreasca a legatului poate fi solicitata si pentru ingratitudine în

urmatoarele cazuri:

- daca legatarul a atentat la viata testatorului, a unei persoane apropiate lui sau,
stiind ca altii intentioneaza sa atenteze, nu l-a înstiintat;

- daca legatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave fata de
testator ori de injurii grave la adresa memoriei testatorului.

144.1. Ce situatii constituie cauze de revocare a legatului pentru

ingratitudinea legatarului?
a. daca legatarul a atentat la viata testatorului, a unei persoane apropiate
lui sau, stiind ca altii intentioneaza sa atenteze, nu l-a înstiintat;
b. daca legatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave
fata de testator ori de injurii grave la adresa memoriei testatorului.
c. nu se poate revoca legatul

145. Cine sunt moştenitorii rezervatari?

a. descendenţii;
b. ascendenţii privilegiaţi;
 c.colateralii privilegiaţi;

d. soţul supravietiuitor

146. Ce persoane nu sunt moştenitori rezervatari?

164. Nu sunt moştenitori rezervatari:

a.descendenţii defunctului;

b. colateralii privilegiaţi ai defunctului;

c.ascendenţii privilegiaţi ai defunctului;

d.soţul supravieţuitor.

146.1. Ce persoane nu sunt moştenitori rezervatari?

a. colateralii privilegiaţi – fraţii şi surorile defunctului
b. ascendenţii ordinari – bunici, străbunici
c. colateralii ordinari – unchi, mătuşi, veri

147. Care este rezerva soţului supravietuitor in raport cu

descendenţii?
a. 1/8 din moştenire; ???
b. 1/2 din cota legala de 1/4; ???
c. 1/4
d.1/6.

148. Care este sanctiunea depasirii cotitatii disponibile?

a.nulitatea;

b.caducitatea,

c. reductiunea
d.decăderea.

149. Cum se realizeaza reductiunea liberalitatilor excesive?

a.prin lege;

b.prin voinţa testatorului;

c. prin buna învoiala intre moştenitori;

d. pe cale judecătoreasca.
150. Cine are dreptul de a cere raportul donatiilor?
a. descendenţii;
b. soţul supravieţuitor, dacă vine in concurs cu descendenţii;
c.ascendenţii privilegiaţi;

d. creditorii persoanali ai descendenţilor.

151. Ce mostenitori sunt obligati la raportul donatiilor primite de la

de cujus?
169. Sunt obligaţi la raportul donaţiilor primite de la de cujus:

a.moştenitorii din clasa I de moştenitori legali dacă donaţia a fost făcuta cu scutire de raport;

b.soţul supravieţuitor, când vine in concurs cu clasa I de moştenitori legali si cu ascendenţii

privilegiaţi;

c.ascendenţii ordinari si ascendenţii privilegiaţi;

d. moştenitorii din clasa I de moştenitori legali dacă donaţia nu a fost

făcuta cu scutire de raport.

151.1. Ce mostenitori sunt obligati la raportul donatiilor primite de

la de cujus?
a. Descendentii defunctului
b. Sotul supravetuitor ,daca vine in concurs cu descendentii defunctului
c. Toti mostenitorii

151.a. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a exista

obligatia legala de raport al donatiilor?
a. sa existe doi sau mai multi mostenitori cu vocatie legala la mostenire in
calitate de descendenti ai defunctului sau de sot supravietuitor;
b. mostenitorul obligat la raport sa fi acceptat mostenirea;
c. mostenitorul legal sa aiba si calitatea de donatar;
d. donatia sa nu fi fost scutita de raport.

152. Care sunt caracteristicile actiunii de raport al donatiilor?

a. este o acţiune reala;
 b. este o acţiune persoanala;
c.este o acţiune prescriptibila;

d. este o acţiune imprescriptibila. ??????????

153. Care este termenul in care poate fi exercitat dreptul de optiune

succesorala?
a.in termenul general de prescripţie;

b. in 6 luni de la data deschiderii moştenirii;

c.in termen de un an de la data deschiderii moştenirii.

d.oricând,fara limitare in timp.

154. Cum se poate realiza raportul donatiilor?

a. prin buna-invoiala;
b.prin voinţa testatorului;

c. prin voinţa legatarului;

d. pe cale judecătoreasca.

155. Pot exercita creditorii succesibilului neglijent dreptul de

optiune?
a.da, pe calea acţiunii oblice,

b.in nici o situaţie,

c.da, cu acordul succesibilului

d. da, pe calea acţiunii oblice, cu condiţia ca acest drept sa fie exercitat in

termenul de 6 luni de la data deschiderii moştenirii.

156. În cazul renuntarii la moştenire a succesibilului care este

actiunea pusa la dispozitia creditorilor acestuia de dispozitiile
legale?
a. actiunea oblica
b. actiunea pauliana;
c. revocarea renuntarii, ????????

d. nulitatea absoluta.
 157. Ce fel de act este optiunea succesorala?
a.act de administrare;

b. act de dispoziţie;
c.act de conservare;

d.act dezinteresat.

158. Care sunt conditiile de forma pe care trebuie sa le

indeplineasca acceptarea sub beneficiu de inventar pentru a fi
valabila?
a.nici o condiţie,

b.este un act consensul fiind necesar doar acordul de voinţa,

c. trebuie sa îndeplinească forma solemna, respectiv condiţiile de forma

prevăzute de lege pentru fiecare act in parte.
d.trebuie sa îndeplinească forma autentica.

159. Care sunt conditiile obligatiei legale de raport al donatiilor?

a. sa existe doi sau mai mulţi moştenitori cu vocaţie legala in calitate de
descendenţi ai defunctului sau de soţ supravieţuitor;
b. moştenitorul obligat la raport sa fi acceptat moştenirea, pur si simplu ori sub
beneficiu de inventar;
c. donaţia sa nu fi fost scutita de raport;
d. moştenitorul sa aibă si calitatea de donatar.

159.1. Care sunt conditiile obligatiei legale de raport al donatiilor?

a. sa existe doi sau mai multi mostenitori cu vocatie legala in calitate de
descendenti aidefunctului sau de sot supravietuitor;
b. mostenitorul obligat la raport sa fi acceptat mostenirea, pur si simplu ori
sub beneficiu de inventar;
c. donatia sa nu fi fost scutita de raport;mostenitorul sa aiba si calitatea de
donatar.

160. Cine poate cere raportul?

a. descendenţii;
b. soţul supravieţuitor;
 c. creditorii personali ai descendenţilor si ai soţului supravieţuitor;
d.creditorii succesiunii:

161. Care sunt caracterele juridice ale actului de optiune

succesorala?
a. este un act juridic unilateral;
b.este un act juridic obligatoriu;

c. este un act juridic voluntar;

d. este un act juridic irevocabil:

162. Cand poate fi exercitat dreptul de optiune succesorala?

a. la momentul deschiderii succesiunii;

b. înainte dc data decesului defunctului,

c. pe toata perioada de 6 luni de la data deschiderii succesiunii;

d. in termen de 6 luni de la data cunoaşterii decesului de cuiusului.

163. În cazul declararii judecatoresti a mortii, de cand incepe sa

curga dreptul de optiune succesorala?
a. de la data stabilita de instanţa ca fiind data morţii;

b. de la data rămânerii irevocabile a hotarii judecătoreşti de declarare a

morţii;
c. de la data introducerii cererii de declarare judecătoreasca a morţii;

d. de la data la care moştenitorii au cunoscut faptul morţii:

164. În ce termen poate reveni renuntatorul asupra deciziei de

renuntare la moştenire?
a. nu se poate reveni asupra renunţării la moştenire;

b. in termen de 6 luni de la data renunţării;

c. in termen de 6 luni de la data deschiderii succesiunii;

d. in teremenul general de pescriptie.

165. Cine poate dispune repunerea in termenul de optiune

succesorala?
a. notarul;
 b. organele administrative de stat;

c. instanţa judecătoreasca
d. ceilalţi moştenitori cu vocaţie la succesiune:

166. Care sunt conditiile de fond pe care trebuie sa le

indeplineasca renuntarea la moştenire?
a.trebuie sa fie tacita;

b. trebuie sa fie expresa;

c.este un act juridic divizibil;

d. este un act juridic indivizibil:

167. Care sunt conditiile de forma ale renuntarii la moştenire?

a. este un act juridic solemn;
b. trebuie sa fie data in fata notarului;
c. trebuie sa fie înscrisa in registrul special de renunţări;
d. trebuie făcuta in fata instanţei judecătoreşti:

168. Care sunt efectele renuntarii la moştenire?

a. renuntatorul nu beneficieaza de nici un drept succesoral;
b. renuntatorul este obligat sa suporte datoriile moştenirii alături de ceilalţi moştenitori;

c. renuntatorul va fi obligat la raportul donaţiilor

d. renuntatorul nu va fi obligat la raportul donaţiilor, cu excepţia situatiiei

in care vine la moştenire împreună cu moştenitorii

169. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca

retractarea renuntarii la moştenire pentru a-si produce efecte?
a. sa nu se fi indeplinit termenul de opţiune succesorală;
b. sa nu fi acceptat moştenirea vreun alt succesibil;
c.sa fie făcuta sub beneficiu de inventar;

d.sa fie făcuta sub condiţie suspensiva:

170. Care sunt efectele acceptarii moştenirii sub beneficiu de

inventar?
 a. datorile moştenitorului fata de de cuius nu se sting prin confuziune;
b. se stinge definitiv dreptul de opţiune succesorală,
c. moştenitorul pierde dreptul de a renunţa la moştenire;
d.creantele moştenitorului fata de de cuius se sting prin confuziune:

171. Care sunt drepturile ce fac parte din activul succesoral?

a. drepturile reale
b. drepturile de creanţa
c. acţiunile patrimoniale
d. drepturile personal nepatrimonial

172. Care sunt felurile transmiterii activului si pasivului

succesoral?
a. universala
b. cu titlu universal
c. cu titlu particular
d. pentru cauza de moarte

173. Caror moştenitori le revine obligatia de a suporta pasivul

succesoral?
a. moştenitorilor cu titlu particular

b. moştenitorilor universali
c. moştenitorii cu titlu universal
d. soţul supravieţuitor

174. Care dintre moştenitori se bucura de sezina?

a. descendenţii
b. ascendenţii privilegiaţi
c. colateralii privilegiaţi

d. soţul supravieţuitor

175. Care sunt caracterele juridice ale petitiei de ereditate?

 a. este o acţiune reala
b. este o acţiune divizibila
c. este o acţiune imprescriptibila

d. este o acţiune prescriptibila

176. Cine poate avea calitatea de reclamant intr-o petitie de

ereditate?
a. persoana care se pretinde legatar cu titlu particular

b. persoana care se pretinde legatar universal

c. persoana care se pretinde legatar cu titlu universal
d. orice persoana interesata

177. Certificatul de moştenitor cu privire la ce face dovada

deplina?
a. la calitatea de mostenitor
b. la cota ce revine fiecarui mostenitor
c. la bunurile ce se cuvin fiecarui mostenitor
d. la persoanele care au renuntat la succesiune

178. Ce autoritate poate dispune anularea certificatului de

moştenitor?
a. notarul public care l-a eliberat

b. orice notar public in fata căruia se invoca motivul de nulitate

c. instanţa judecatoreasca
d. seful oficiului de stare civila de la ultimul domiciliu al defunctului

179. Care este termenul in care se poate cere iesirea din

indiviziune?
a. de 6 luni de la data deschiderii succesiunii

b. de 6 luni de la data eliberarii certificatului de moştenitor

c. este o actiune imprescriptibila

d. in termenul general de prescriptie
180. Care sunt persoanele care pot cere imparteala moştenirii?
a. mostenitorii legali
b. moştenitorii universali
c. moştenitorii cu titlu universal
d.. mostenitorul cu titlu particular

181. Care este efectul juridic al impartelii moştenirii?

a. constitutiv

b. translativ

c. declarativ
d. abdicativ

183. Care este termenul pentru care coindivizarii pot hotărî să

rămână în indiviziune?
a. termenul de trei ani

b. termenul de 5 ani
c. nu este admisibila o astfel de conventie

d. termenul de 6 luni de la data emiterii certificatului de succesor

182. Cand este obligatorie imparteala moştenirii pe cale

judecatoreasca?
a. dacă la dezbaterea succesiunii nu sunt prezenti toti \coindivizarii
b. dacă intre coindivízari exista peroane lipsite de capacitate de exercitiu
c. dacă in masa succesorală sunt cuprinse terenuri

d. dacă coindivizarii nu au fost de acord cu împărţeala prin buna-invoiala

Teste grilă – succesiuni Capitolul I. Reguli generale

1. Moştenirea este o transmisiune:

a) de bunuri ale defunctului;
b) de patrimoniu;
c) de drepturi şi obligaţii (în limita activului).
2. Cel care lasă moştenirea se numeşte:
a) erede sau defunct;
b) testator sau legatar;
c) de cuius sau autor.
3. Moştenirea se supune legii în vigoare:
a) la data acceptării moştenirii;
b) la data deschiderii moştenirii;
c) la data deschiderii testamentului.
4. Moştenirea este ab intestat când:
a) când revine statului;
b) când defunctul nu a lăsat testament;
c) când se transmite potrivit legii sau este vacantă.
5. Moştenirea este de două feluri:
a) legală şi testamentară;
b) ordinară şi autentică;
c) acceptată sau vacantă.
6. Moştenirea poate fi:
a) legală sau testamentară;
b) legală şi testamentară;
c) numai legală sau numai testamentară.
7. Faptul juridic care determină deschiderea moştenirii este:
a) moartea declarată prin hotărâre judecătorească;
b) dispariţia definitivă sau moartea lui de cuius;
c) deschiderea testamentului autentic.
8. Deschiderea moştenirii are drept efect automat:
a) deschiderea procedurii notariale;
b) selectarea moştenitorilor;
c) transmiterea moştenirii către succesori.
9. Dovada morţii testatorului se face cu:
a) orice mijloc de probă;
b) numai cu certificatul de deces;
c) numai cu certificatul de deces şi hotărârea judecătorească.
10. Declararea morţii prin hotărâre judecătorească poate interveni:
a) numai după 6 luni sau numai după 2 ani de la dispariţie;
b) oricând (în unele cazuri);
c) în termenul general de prescripţie.
11. Nedemnitatea succesorală:
a) desfiinţează toate actele juridice, referitoare la bunurile moştenirii, încheiate de nedemn
cu terţe persoane;
b) produce efecte şi faţă de descendenţii nedemnului;
c) produce efecte de la data deschiderii moştenirii.
12. În raport de data deschiderii moştenirii:
a) se apreciază valabilitatea testamentului;
b) actele asupra moştenirii devin valabile;
c) se stabileşte locul procedurii notariale.
13. Moştenirile deschise înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil sunt supuse:
a) dispoziţiilor anterioare, dacă nu contravin noului Cod civil;
b) legii în vigoare la data deschiderii moştenirii;
c) noului Cod civil, dar numai în privinţa efectelor.
14. Ca efect al nedemnităţii succesorale:
a) copiii nedemnului pot veni la moştenirea defunctului prin re- prezentarea tatălui
 lor nedemn;
b) toate actele juridice încheiate de nedemn cu terţe persoane, referitoare la bunurile
moştenirii, sunt desfiinţate retroactiv;
c) posesia nedemnului este considerată de bună-credinţă.
15. În sens concret, vocaţia la moştenire desemnează:
a) persoanele care vor culege succesiunea;
b) partea din moştenire culeasă de fiecare persoană;
c) capacitatea fiecărui moştenitor în parte.

16. Nedemnul este înlăturat:

a) numai de la moştenirea legală;
b) numai de la moştenirea testamentară;
c) atât de la moştenirea legală, cât şi de la cea testamentară.
17. Nedemnitatea de drept poate fi constatată:
a) numai în baza unei hotărâri judecătoreşti;
b) numai la cererea moştenitorilor legali;
c) numai din oficiu, de instanţa de judecată sau de notarul public.
18. Introducerea acţiunii în declararea nedemnităţii constituie:
a) un act de conservare a patrimoniului succesoral;
b) un act de acceptare tacită a moştenirii;
c) un act de administrare a patrimoniului succesoral.
19. Nedemnitatea succesorală este:
a) o incapacitate succesorală;
b) opera legii sau a voinţei testatorului;
c) o sancţiune civilă.
20. Nu au capacitatea succesorală:
a) persoanele decedate şi persoanele dispărute;
b) comorienţii şi codecedaţii;
c) persoanele juridice.
Capitolul II. Moştenirea legală
21. Au vocaţie legală generală:
a) colateralii defunctului în grad nelimitat;
b) ascendenţii defunctului în grad nelimitat;
c) descendenţii şi colateralii defunctului până la gradul patru.
22. Principiul proximităţii gradului de rudenie:
a) operează numai în clasa I de moştenitori legali;
b) operează în toate clasele de moştenitori legali;
c) operează numai între rudele în linie dreaptă.
23. Reciprocitatea vocaţiei este aplicabilă:
a) moştenirii legale;
b) moştenirii testamentare;
c) moştenirii legale şi testamentare.
24. Reprezentarea succesorală este admisă:
a) numai parţial;
b) la infinit în toate cazurile;
c) la infinit şi de drept.
25. Prin efectele sale, reprezentarea succesorală:
a) înlătură consecinţele injuste ale principiului proximităţii;
b) dă posibilitatea culegerii moştenirii în nume propriu;
c) se aseamănă cu mandatul (împuternicirea).
26. Reprezentarea succesorală nu este admisă în privinţa:
a) descendenţilor din fraţi şi surori ai defunctului;
b) ascendenţilor privilegiaţi ai defunctului;
c) descendenţilor defunctului.
27. Reprezentantul trebuie:
a) să aibă capacitate succesorală şi vocaţie concretă;
b) să aibă vocaţie succesorală concretă şi să nu fie nedemn;
c) să aibă vocaţie generală proprie şi să nu fie nedemn.
28. Fratele bun în concurs cu doi fraţi consangvini ai defunctului:
a) are dreptul la 2/3 din moştenire;
b) are dreptul la 1/2 din moştenire;
c) are dreptul la 1/6 din moştenire.
29. În concurs cu mama defunctului, soţia supravieţuitoare:
a) dobândeşte 1/4 din moştenire;
b) dobândeşte 1/3 din moştenire;
c) dobândeşte 1/2 din moştenire.
30. Descendenţii de gradul II pot veni la moştenire:
a) numai în nume propriu;
b) numai prin reprezentare;
c) în nume propriu sau, după caz, prin reprezentare.
31. Ascendenţii privilegiaţi:
a) sunt moştenitori rezervatari;
b) sunt obligaţi la raportul donaţiilor;
c) nu sunt moştenitori sezinari.
32. Colateralii privilegiaţi:
a) nu sunt moştenitori sezinari;
b) vin la moştenire numai în nume propriu;
c) sunt moştenitori rezervatari.
33. Soţul supravieţuitor are un drept special asupra:
a) mobilierului folosit pentru practicarea profesiei;
b) mobilierului şi obiectelor de uz casnic;
c) obiectelor de uz casnic – bunuri proprii.
34. Colateralii ordinari:
a) nu sunt moştenitori sezinari;
b) pot veni la moştenire prin reprezentare;
c) sunt obligaţi la raportul donaţiilor.
35. Soţul supravieţuitor:
a) poate veni la moştenire prin reprezentare;
b) nu este obligat la raportul donaţiilor;
c) nu este moştenitor sezinar.

36. Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor:

a) este un drept de creanţă;
b) durează cel mult un an;
c) este inalienabil şi insesizabil.
37. Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor este recunoscut:
a) numai în concurs cu descendenţii;
b) chiar dacă are o altă locuinţă proprie;
c) în concurs cu orice clasă de moştenitori.
38. Împărţirea pe linii se aplică:
a) descendenţilor defunctului;
b) colateralilor privilegiaţi;
c) fraţilor şi surorilor defunctului din părinţi diferiţi.
39. Moştenirile aflate în străinătate vacante revin:
a) comunei, oraşului sau municipiului de la locul deschiderii;
b) statului în care se află bunurile principale;
c) statului român.
40. Moştenitorii legali nesezinari dobândesc sezina:
a) la deschiderea moştenirii;
b) odată cu calitatea de moştenitor;
c) când acceptă tacit moştenirea (săvârşind acte de administrare).
Capitolul III. Moştenirea testamentară
41. Testamentul este revocabil:
a) prin natura sa;
b) prin esenţa sa;
c) nu este revocabil.
42. Cuprinsul principal al testamentului îl constituie:
a) dispoziţiile cu privire la înmormântare;
b) sarcinile impuse legatarilor;
c) legatele.
43. Nu sunt moştenitori rezervatari:
a) descendenţii defunctului;
b) colateralii privilegiaţi ai defunctului;
c) ascendenţii privilegiaţi ai defunctului.
44. Testamentul olograf trebuie:
a) scris de mâna testatorului, cel puţin parţial;
b) datat de mâna testatorului;
c) scris prin orice mijloace, dar semnat de mâna testatorului.
45. Rezerva succesorală a soţului supravieţuitor:
a) este de 1/4 în concurs cu descendenţii;
b) este 1/4 în concurs cu ascendenţii privilegiaţi;
c) este de 1/8 în concurs cu ascendenţii ordinari.
46. Sunt supuse reducţiunii:
a) numai legatele;
b) numai donaţiile;
c) atât legatele, cât şi donaţiile.
47. Potrivit dispoziţiilor imperative:
a) legatele se reduc toate deodată şi proporţional;
b) legatele se reduc înaintea donaţiilor;
c) donaţiile concomitente se reduc proporţional.

48. Reducţiunea liberalităţilor excesive poate fi cerută de:

a) moştenitorii rezervatari sau succesorii lor;
b) creditorii moştenirii;
c) dobânditorii cu titlu particular de la moştenitorii rezervatari.
49. Legatul universal este dispoziţia testamentară care:
a) transferă toate bunurile succesiunii;
b) transferă toate drepturile şi obligaţiile;
c) conferă vocaţie la întreaga moştenire.
50. Moştenitori rezervatari sunt:
a) soţul supravieţuitor, descendenţii şi ascendenţii privilegiaţi;
b) descendenţii, ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi;
c) descendenţii, ascendenţii şi soţul supravieţuitor.
51. Legatul alternativ priveşte pe:
a) legatarul cu titlu universal;
b) legatarul universal;
c) legatarul cu titlu particular.
52. Cheltuielile predării legatului:
a) sunt datorii ale moştenirii;
b) sunt în sarcina moştenirii;
c) sunt datorii sau sarcini ale moştenirii, după caz.
53. Codicilul testamentului olograf este valabil:
a) dacă este scris, datat şi semnat de mâna testatorului;
b) dacă este semnat de testator;
c) dacă este, cel puţin, datat şi semnat de mâna testatorului.
54. Caducitatea legatarului intervine:
a) în cazul predecesului legatarului;
b) în cazul pieirii bunului după deschiderea moştenirii;
c) în caz de revocare a legatului.
55. Testamentul internaţional este:
a) testamentul făcut în străinătate;
b) o formă simplificată de testament;
c) valabil în orice stat.
56. Legatarul cu titlu particular:
a) conferă drepturi asupra unei universalităţi;
b) conferă drepturi asupra unor fracţiuni de universalităţi;
c) conferă drepturi asupra unor bunuri singulare.
57. Execuţiunea testamentară poate înceta:
a) prin renunţare tacită a executorului;
b) prin decesul executorului testamentar;
c) prin renunţare expresă şi scrisă a moştenitorilor.
58. Sunt condiţii ale dreptului de acrescământ:
a) pluralitatea de legatari;
b) pluralitatea de obiecte;
c) vocaţia fiecărui legatar la o fracţiune din moştenire.

59. Testamentul militarilor devine caduc:

a) la 15 zile de la încetarea împrejurărilor neobişnuite;
b) la 3 luni de la încetarea împrejurărilor neobişnuite;
c) la 6 luni de la încetarea împrejurărilor neobişnuite.
60. Cotitatea disponibilă specială:
a) reprezintă jumătate din cotitatea disponibilă ordinară;
b) nu poate depăşi partea ascendentului care a primit cel mai puţin;
c) nu poate depăşi un sfert din moştenire.
Capitolul IV. Transmisiunea moştenirii
61. Actul juridic de opţiune succesorală are caracter:
a) întotdeauna indivizibil;
b) întotdeauna pur şi simplu;
c) întotdeauna irevocabil.
62. Termenul de opţiune succesorală poate fi redus:
a) de moştenitori, cu acordul unanim;
b) de notarul public pentru motive întemeiate;
c) de instanţa de judecată.
63. Acceptarea expresă este valabilă când:
a) s-a făcut printr-un înscris autentic;
b) când a fost făcută verbal;
c) s-a făcut exclusiv prin înscris sub semnătură privată.
64. Acceptarea moştenirii este forţată când:
a) există o dare la o parte, fără împosedare;
b) există o dosire a bunurilor moştenirii;
c) se ascunde orice donaţie.
65. Ca efect al renunţării la moştenire:
a) renunţătorul nu are obligaţia de plată a taxelor succesorale;
b) renunţătorul rămâne obligat la raportul donaţiilor;
c) descendenţii renunţătorului pot veni la moştenire prin repre- zentare.
66. Ca efect al acceptării moştenirii:
a) moştenitorul face proba calităţii sale;
b) moştenitorul preia datoriile şi sarcinile moştenirii;
c) opţiunea moştenitorului este definitivă.
67. Renunţarea la moştenire se face:
a) prin înscris autentic sau în formă privată;
b) numai prin declaraţie în formă autentică;
c) la locul deschiderii moştenirii.
68. Termenul de prescripţie de un an vizează:
a) transmisiunile succesorale universale;
b) numai transmisiunile succesorale cu titlu universal;
c) transmisiunile succesorale cu titlu particular.
69. Renunţarea la moştenire este valabilă:
a) când moştenirea a fost acceptată parţial;
b) când s-a făcut în favoarea altor moştenitori;
c) dacă nu s-a acceptat moştenirea anterior.
70. Revocarea renunţării poate fi făcută:
a) în termenul de opţiune succesorală;
b) numai de toţi moştenitorii;
c) numai de moştenitorii legali.
71. Actul de opţiune succesorală este:
a) în general consensual;
b) întotdeauna consensual;
c) întotdeauna solemn.
72. Datoriile moştenirii sunt:
a) obligaţii create cu ocazia deschiderii moştenirii;
b) obligaţii aflate în plată la data deschiderii moştenirii;
c) obligaţii aflate în sarcina moştenitorilor.
73. Sunt sarcini ale moştenirii:
a) cheltuielile de înmormântare;
b) ratele bancare neachitate de defunct;
c) acceptarea afectată de modalităţi.
74. Sunt subiecte ale dreptului de opţiune succesorală:
a) numai moştenitorii legali;
b) creditorii personali ai succesibilului;
c) creditorii moştenirii.
75. Certificatul de moştenitor face dovada:
a) deschiderii moştenirii;
b) deschiderii moştenirii şi a calităţii de moştenitor;
c) dreptului de proprietate al moştenitorilor acceptanţi.
76. Certificatul de moştenitor are:
a) o funcţie constitutivă;
b) o funcţie supletivă;
c) o funcţie de însezinare.
77. Petiţia de ereditate:
a) nu este prescriptibilă extinctiv;
b) se prescrie în termenul de un an;
c) se prescrie în termenul general.

78. Certificatul de moştenitor:

a) are putere de lucru judecat;
b) face dovada calităţii de moştenitor;
c) nu poate fi anulat pe cale judecătorească.
79. Regula divizării de drept a pasivului succesoral nu se aplică:
a) moştenitorilor universali;
b) când obligaţia este indivizibilă;
c) moştenitorilor cu titlu universal.
80. Sunt moştenitori sezinari:
a) soţul supravieţuitor şi ascendenţii;
b) ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi;
c) ascendenţii privilegiaţi.
Capitolul V. Partajul succesoral
81. Contractul de administrare a bunurilor succesorale:
a) poate fi denunţat unilateral de orice indivizar;
b) poate fi denunţat unilateral cu acordul unanim al indivizarilor;
c) poate fi denunţat în condiţiile dreptului comun.
82. Dreptul de acrescământ operează când:
a) există mai mulţi legatari;
b) toţi legatarii acceptă moştenirea;
c) fiecare legatar are vocaţie fracţionată.
83. Imprescriptibilitatea dreptului de a cere ieşirea din indiviziune:
a) este dispozitivă
b) este supletivă;
c) este imperativă.
84. Moştenitorul poate ieşi din indiviziune:
a) numai în lipsa unor clauze testamentare contrare;
b) în lipsa unor convenţii contrare;
c) oricând înainte de dobândirea calităţii de moştenitor.
85. Raportul donaţiilor poate fi cerut de:
a) de descendenţi şi creditorii lor personali;
b) numai de soţul supravieţuitor;
c) numai de descendenţi şi soţul supravieţuitor.
86. Opoziţia la partaj a creditorilor personali se poate realiza:
a) numai direct, printr-o declaraţie formală;
b) indirect, prin orice act de partaj al creditorului;
c) numai indirect.
87. Actele unui singur coindivizar sunt inopozabile:
a) coindivizarului care s-a opus în orice fel încheierii lui;
b) coindivizarului care a consimţit tacit la încheierea actului;
c) coindivizarului care s-a opus expres la încheierea actului.
88. Pentru evaluarea bunului donat, se va lua în considerare:
a) valoarea acestuia din momentul încheierii donaţiei;
b) valoarea acestuia la momentul judecăţii;
c) numai valoarea sarcinilor asumate prin contract.
89. Nu sunt supuse raportului donaţiilor:
a) donaţiile bunurilor care au pierit fără culpa donatarului;
b) darurile manuale;
c) donaţiile indirecte.
90. În indiviziune, schimbarea modului de folosinţă a bunurilor:
a) se poate face de orice indivizar;
b) se poate face de orice indivizar, numai în cazuri justificate;
c) se poate face numai cu acordul celorlalţi coindivizari.
91. Partajul se poate realiza prin bună învoială, când:
a) sunt prezenţi toţi moştenitorii;
b) sunt prezenţi moştenitorii cu capacitate de exerciţiu;
c) numai când moştenirea este legală.
92. Partajul amintirilor de familie se poate face:
a) voluntar sau judiciar;
b) numai voluntar;
c) oricând şi în orice fel.
93. Obligaţia de garanţie între comoştenitori:
a) operează în condiţii diferite pentru moştenitorii legali şi testa- mentari;
b) trebuie stipulată în actul de partaj;
c) se aplică atât partajului voluntar, cât şi partajului judiciar.
94. În indiviziune, contractul de administrare a bunurilor succeso- rale:
a) se încheie numai cu acordul unanim al coindivizarilor;
b) poate fi încheiat numai de un singur coindivizar;
c) poate fi încheiat de un singur coindivizar, în forma cerută de lege.
95. Regula divizării de drept a pasivului succesoral nu se aplică dacă:
a) obligaţia este divizibilă;
b) obligaţia este comună;
c) obligaţia are ca obiect un bun individual determinat.
96. Raportul datoriilor reprezintă:
a) o simplă plată;
b) o lichidare în cadrul împărţelii;
c) o plată în cadrul indiviziunii.
97. Convenţiile privind suspendarea partajului trebuie încheiate:
a) în formă scrisă;
b) pe cel mult cinci ani;
c) numai pe durată determinată.
98. Acţiunea pentru raportul donaţiilor:
a) poate fi intentată numai împotriva moştenitorilor donatari;
b) poate fi făcută numai în cadrul acţiunii de partaj;
c) poate fi intentată şi împotriva terţilor.
99. Dreptul de regres operează:
a) pentru toţi moştenitorii legali sau testamentari;
b) pentru moştenitorii universali sau cu titlu universal;
c) pentru moştenitorii legali.
100. Pot cere partajul succesoral:
a) creditorii moştenirii;
b) creditorii personali ai moştenitorilor;
c) legatarii de orice fel.
Răspunsuri
Capitolul I. Reguli generale
1. b); 2. c); 3. b); 4. b); 5. a); 6. b); 7. a); 8. c); 9. a); 10. b);
11. c); 12. b); 13. b); 14. a); 15. a); 16. c); 17. a); 18. b); 19. c); 20. b).
Capitolul II. Moştenirea legală
21. b); 22. b); 23. a); 24. c); 25. a); 26. b); 27. c); 28. a); 29. c); 30. c);
31. a); 32. a); 33. b); 34. a); 35. c); 36. c); 37. c); 38. c); 39. c).
Capitolul III. Moştenirea testamentară
40. b); 41. b); 42. c); 43. b); 44. b); 45. b); 46. c); 47. b); 48. a); 49. c);
50. a); 51. c); 52. b); 53. a); 54. a); 55. b); 56. c); 57. b); 58. a); 59. a).
Capitolul IV. Transmisiunea moştenirii
60. c); 61. b); 62. c); 63. a); 64. b); 65. a); 66. b); 67. b); 68. a); 69. c);
70. a); 71. a); 72. b); 73. a); 74. b); 75. c); 76. c); 77. a); 78. b); 79. b).
Capitolul V. Partajul succesoral
80. c); 81. a); 82. a); 83. c); 84. b); 85. a); 86. b); 87. b); 88. b); 89. a);
90. c); 91. a); 92. b); 93. c) ; 94. a); 95. c); 96. b); 97. b); 98. a); 99. b);
100. b).