1.

Caracterul unitar al moştenirii nu se aplică:

a) situaţiei în care s-a prevăzut o clauză de preciput prin convenţie matrimoniale;

b) drepturilor salariale datorate până la data decesului plătite copiilor defunctului;

c) dreptului soţului supravieţuitor asupra mobilelor şi obiectelor de uz casnic, indiferent de persoanele cu

care acesta vine în concurs la moştenire;

d) niciuna din variantele de mai sus.

2. Capacitatea succesorală:

a) se desfiinţează cu efect retroactiv în cazul constatării decesului persoanei

dispărute ca fiind anterioară morţii celui care lasă moştenirea;

b) este recunoscută persoanelor juridice de la data actului de înfiinţare;

c) este recunoscută copilului conceput cu condiţia să fie viabil;

d) niciuna din variantele de mai sus.

3. Nu au capacitate succesorală:

a) persoanele care au decedat imediat una după cealaltă;

b) copii concepuţi înaintea deschiderii succesiunii dacă s-au născut morţi;

c) exheredaţii;

d) niciuna din variantele de mai sus.

4. Data deschiderii succesiunii este:

a) întotdeauna, data constatării decesului de către autoritatea administraţiei publice locale;

b) data morţii stabilită prin hotărâre judecătorească declarativă de moarte, rămasă definitivă;

c) data morţii efective a celui care lasă moştenirea;

d) niciuna din variantele de mai sus.

5. Sunt condiţii speciale ale moştenirii legale:

a) acceptarea succesiunii;

b) nedemnitatea succesorală;

c) capacitatea succesorală;

d) niciuna din variantele de mai sus.

6. Nedemnitatea succesorală

a) este o sancţiune civilă ce se aplică în virtutea voinţei celui care lasămoştenirea;

b) se aplică numai pentru faptele expres şi limitativ prevăzute de lege;

c) operează numai în cadrul moştenirii legale;

d) niciuna din variantele de mai sus.

7. Persoana venită la moştenire prin reprezentare trebuie:

a) să aibă capacitate succesorală;

b) să facă dovada că succesiunea celui reprezentat a fost deschisă înainte de succesiunea în discuţie;

c) să nu fi renunţat la moştenirea reprezentatului;

d) niciuna din variantele de mai sus.

8. Reprezentarea succesorală:

a) operează de drept şi imperativ, fapt pentru care reprezentantul nu poate renunţa la moştenire;

b) se aplică şi atunci când persoana este dispărută chiar dacă nu există o hotărâre declarativă de moarte
rămasă definitivă;

c) operează chiar dacă reprezentantul este nedemn faţă de reprezentat;

d) niciuna din variantele de mai sus.

9. Reprezentarea succesorală:
a) este admisă pentru orice fel de descendenţi indiferent de gradul de rudenie;

b) operează numai dacă reprezentantul are vocaţie succesorală proprie la moştenirea defunctului;

c) profită reprezentantului, chiar dacă reprezentatul era nedemn faţă de de cujus;

d) niciuna din variantele de mai sus.

10. Reprezentarea succesorală:

a) este admisă în cazul descendenţilor din fraţi şi surori numai până la gradul IV inclusiv;

b) poate opera per salto sau omisso medio, iar nu numai din grad în grad vacant;

c) nu se aplică în cazul în care un descendent al defunctului a fost exheredat;

d) niciuna din variantele de mai sus.

11. În materie de reprezentare succesorală:

a) descendenţii de gradul al doilea nu vor fi chemaţi la moştenire în prezenţa celor de gradul întâi;

b) locul celui reprezentat este util chiar dacă cel reprezentat a renunţat la moştenire;

c) reprezentantul are aceleaşi drepturi la moştenire pe care le-ar fi avut şi ascendentul său;

d) niciuna din variantele de mai sus.

12. Reprezentarea succesorală nu este admisă în privinţa:

a) descendenţilor din fraţi şi surori ai defunctului;

b) renunţătorului la moştenirea reprezentatului;

c) descendenţilor din fraţi şi surori ai defunctului peste gradul al IV-lea;

d) niciuna din variantele de mai sus.

13. Soţul supravieţuitor:

a) poate veni prin reprezentare la moştenirea părinţilor soţului predecedat;

b) în concurs cu ascendenţii sau rudele colaterale are un drept special la moştenire asupra mobilelor şi
obiectelor aparţinând gospodăriei casnice;

c) nu este moştenitor rezervatar;

d) niciuna din variantele de mai sus.

14. Reprezentarea este admisă:

a) şi în cazul în care reprezentantul a renunţat la moştenirea celui reprezentat;

b) atunci când reprezentatul este comorient;

c) când reprezentantul nu are vocaţie succesorală generală proprie la moştenirea defunctului;

d) niciuna din variantele de mai sus.

15. Regulile ce reglementează reprezentarea succesorală:

a) sunt dispozitive;

b) pot fi modificate numai cu acordul moştenitorilor;

c) nu pot fi modificate;

d) niciuna din variantele de mai sus.

16. Au vocaţie succesorală legală:

a) legatarii;

b) descendenţii defunctului;

c) soţul supravieţuitor;

d) niciuna din variantele de mai sus.

17. Nedemnitatea succesorală de drept:

a) produce efecte atât în privinţa autorului faptei, cât şi a descendenţilor săi;

b) poate influenţa eficacitatea liberalităţilor prin acte între vii sau pentru cauză de moarte făcute în
favoarea nedemnului de către cel care lasă moştenirea;

c) operează şi produce efecte de drept, instanţa doar constatând nedemnitatea;

d) niciuna din variantele de mai sus.

18. Actele juridice referitoare la bunurile moştenirii, încheiate de un nedemn cu terţe persoane:

a) în măsura în care sunt menţinute ca valabile, obligă nedemnul la plata de despăgubiri către
adevăraţii moştenitori ca şi un posesor de rea-credinţă;

b) sunt desfiinţate toate cu efect retroactiv;

c) sunt menţinute valabile numai dacă sunt acte de conservare şi de administrare;

d) niciuna din variantele de mai sus.

19. Nedemnitatea succesorală judiciară:

a) operează pentru situaţia în care moştenitorul testamentar, cu rea-credinţă aascuns, a alterat, a

distrus sau a falsificat testamentul defunctului;

b) poate fi constatată atât înainte, cât şi după data deschiderii moştenirii;

c) nu va opera în cazul în care intervine iertarea;

d) niciuna din variantele de mai sus.

20. Termenul de 1 an în care trebuie introdusă acţiunea în declararea

nedemnităţii succesorale:

a) este un termen de prescripţie;

b) este un termen de decădere;

c) curge de la data morţii celui care lasă moştenirea;

d) niciuna din variantele de mai sus.

21. Nedemnitatea succesorală:

a) poate fi invocată doar de comoştenitorii legali sau, după caz, de

moştenitorii subsecvenţi;
b) produce efecte de la data deschiderii moştenirii;

c) poate fi constatată de instanţă şi anterior deschiderii succesiunii;

d) niciuna din variantele de mai sus.

22. în caz de nedemnitate succesorală:

a) efectele nedemnităţii nu se produc şi faţă de descendenţii nedemnului;

b) efectele se produc şi faţă de descendenţii nedemnului;

a) nedemnul nu este obligat să restituie fructele culese din moştenire;

b) niciuna din variantele de mai sus.

23. Nedemnitatea succesorală:

a) are un caracter strict personal, deci nu produce vreun efect faţă de copiii

nedemnului;

b) este o sancţiune civilă ce constă în decăderea moştenitorului legal sau

testamentar din dreptul de a culege moştenirea;

c) produce efecte relative;

d) niciuna din variantele de mai sus.

24. Intră în cazurile de nedemnitatea succesorală de drept:

a) condamnarea pentru săvârşirea cu intenţie a infracţiunii de tentativă de

omor a celui care lasă moştenirea;

b) condamnarea pentru săvârşirea cu intenţie a unei fapte grave de violenţă

împotriva celui care lasă moştenirea;

c) condamnarea pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă a celui

care lasă moştenirea;

d) niciuna din variantele de mai sus.

25. Dacă la moştenire (legală) sunt chemaţi soţul supravieţuitor, părinţii

defunctei, şi un

nepot de frate prin reprezentare:

a) părinţii defunctei vor lua 1/2 din moştenire, soţul supravieţuitor 1/4 din

moştenire, nepotul de frate 1/4 din moştenire;

b) fiecare va culege 1/3 din moştenire;

c) soţul supravieţuitor va lua 1/2 din moştenire, părinţii defunctei 1/4 din

moştenire iar nepotul de frate 1/4 din moştenire;

d) niciuna din variantele de mai sus.

26. Sunt excepţii de la principiul proximităţii gradului de rudenie:

a) reprezentarea succesorală;

b) împărţeala pe linii;

c) dreptul la moştenire al soţului supravieţuitor;

d) niciuna din variantele de mai sus.

27. Intră în categoria moştenitorilor sezinari:

a) colateralii privilegiaţi;

b) ascendenţii privilegiaţi;

c) ascendenţii ordinari;

d) niciuna din variantele de mai sus.

28. Dacă la o moştenire legală sunt chemaţi sora defunctului, mama

defunctului şi fiul fratelui defunctului, acesta din urmă fiind în viaţă şi renunţător:

a) fiul fratelui defunctului va culege prin reprezentare moştenirea cuvenită

tatălui său;

b) mama defunctului va culege 1/2 din moştenire iar sora defunctului 1/2 din

moştenire;

c) mama defunctului va culege 1/4 din moştenire, restul de 3/4 revine surorii
defunctului;

d) niciuna din variantele de mai sus.

29. Au vocaţie succesorală la moştenirea copilului:

a) atât mama cât şi tatăl din afara căsătoriei;

b) numai mama din afara căsătoriei;

c) bărbatul şi femeia care au consimţit, în condiţiile legii, la reproducerea

umană asistată cu terţ donator;

d) niciuna din variantele de mai sus.

30. Dacă la o moştenire (legală) sunt chemaţi părinţii defunctului, un

frate bun şi un frate consângean:

a) 1/4 din moştenire revine părinţilor;

b) fiecare dintre fraţi va lua 1/4 din moştenire;

c) fratele bun va lua 1/3 din moştenire;

d) niciuna din variantele de mai sus.

31. Dacă la o moştenire (legală) sunt chemaţi soţia supravieţuitoare,

mama defunctului şi doi fraţi (buni) ai defunctului:

a) soţia supravieţuitoare va lua 1/3 din moştenire, iar mama defunctului va

lua 1/6 din moştenire;

b) mama defunctului va lua 1/4 din moştenire, iar fiecare din cei doi fraţi

5/24 din moştenire;

c) fiecare va lua 1/4 din moştenire;

d) niciuna din variantele de mai sus.

32. Colateralii ordinari:

a) pot veni la moştenire prin reprezentare;

b) nu sunt moştenitori sezinari;

c) sunt obligaţi la raportul donaţiilor;

d) niciuna din variantele de mai sus.

33. Pot veni la moştenire în nume propriu sau prin reprezentare:

a) descendenţii de gradul II;

b) fraţii şi surorile defunctului;

c) ascendenţii privilegiaţi;

d) niciuna din variantele de mai sus.

34. Reprezentarea succesorală este admisă în privinţa:

a) descendenţilor din fraţi şi surori ai defunctului;

b) colateralilor privilegiaţi, fraţi sau surori ai defunctului;

c) descendenţii copiilor defunctului;

d) niciuna din variantele de mai sus.

35. Ascendenţii privilegiaţi:

a) sunt moştenitori rezervatari;

b) sunt moştenitori sezinari;

c) sunt obligaţi la raportul donaţiilor;

d) niciuna din variantele de mai sus.

36. Colateralii ordinari:

a) pot veni la moştenire prin reprezentare;

b) nu sunt moştenitori sezinari;

c) sunt obligaţi la raportul donaţiilor;

d) niciuna din variantele de mai sus.

37. Fac parte din categoria moştenitorilor sezinari:

a) soţul supravieţuitor;

b) ascendenţii privilegiaţi;

c) colateralii privilegiaţi;

d) niciuna din variantele de mai sus.

38. Descendenţii fraţilor şi surorilor defunctului:

a) împart, în toate cazurile, moştenirea sau partea din moştenire ce li se

cuvine în mod egal;

b) au posibilitatea de a intra în stăpânirea moştenirii fără atestarea prealabilă

a calităţii de moştenitor;

c) nu devin rude cu copilul adootat cu efecte restrânse de defunct;

d) niciuna din variantele de mai sus.

39. Fraţii uterini:

a) pot veni la moştenirea fratelui lor numai în nume propriu;

b) sunt obligaţi la raportul donaţiilor;

c) vin la moştenirea fratelui lor pe tulpini;

d) niciuna din variantele de mai sus.

40. împărţeala se face pe tulpini:

a) când descendenţii de gradul II vin la moştenire prin reprezentare;

b) dacă la moştenire sunt chemaţi fraţi şi surori din categorii diferite;

c) dacă la moştenire sunt chemaţi mai mulţi descendenţi de gradul I;

d) niciuna din variantele de mai sus.

41. în concurs cu două clase de moştenitori, în caz de exheredare a unor

moştenitori legali rezervatari, cota parte a soţului supravieţuitor va fi

calculată:

a) ca medie aritmetică a cotelor prevăzute de lege în concurs cu cele două clase

de moştenitori;

b) în raport cu moştenitorii din clasa mai apropiată cu care concurează;

c) în concurs cu clasa chemată ca urmare a exheredării;

d) niciuna din variantele de mai sus.

42. În concurs cu copilul exheredat şi părinţii defunctului:

a) soţul supravieţuitor primeşte 1/2;

b) soţul supravieţuitor primeşte 1/4;

c) soţul supravieţuitor primeşte 1/3;

d) niciuna din variantele de mai sus.

43. în concurs cu un părinte al defunctului şi cu doi fraţi ai defunctului,

cota legală a soţului supravieţuitor este:

a) 1/4;

b) 1/2;

c) 1/3;

d) niciuna din variantele de mai sus.

44. Dreptul soţului supravieţuitor asupra mobilelor şi obiectelor de uz

casnic:

a) se pierde în concurs cu moştenitorii nerezervatari;

b) are un caracter temporar, durând până la ieşirea din indiviziune;

c) nu include obiectele de uz personal şi exclusiv ale defunctului, dacă

defunctul a dispus de acestea prin liberalităţi făcute unor terţi;

d) niciuna din variantele de mai sus.

45. Intră în categoria obiectelor de uz casnic:

a) bunurile care prin natura şi destinaţia lor ar putea destinate folosinţei

gospodăreşti, dar nu li s-a dat această afectaţiune;

b) bunurile de lux;

c) creanţele aferente despăgubirilor datorate stricăciunilor cauzate obiectelor

din gospodărie;

d) niciuna din variantele de mai sus.

46. Sunt obligaţi la raportul donaţiilor:

a) ascendenţii ordinari;

b) colateralii privilegiaţi;

c) descendenţii;

d) niciuna din variantele de mai sus.

47. Dreptul special de moştenire al soţului supravieţuitor:

a) are natura juridică a unui legat prezumat de lege;

b) se pierde în concurs cu moştenitorii rezervatari;

a) îl obligă pe acesta să contribuie la plata datoriilor şi sarcinilor succesiunii,

proporţional cu valoarea cotelor succesorale la care este chemat în virtutea legii;

b) niciuna din variantele de mai sus.

49. Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor:

a) este recunoscut chiar dacă defunctul a dispus în sens contrar;

b) este un drept temporar care se pierde prin încheierea unei noi căsătorii;

c) nu este recunoscut atunci când soţul supravieţuitor vine în concurs cu

descendenţii defunctului;

d) niciuna din variantele de mai sus.

50. Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor:

a) este recunoscut chiar dacă la data deschiderii succesiunii acesta nu a

locuit în imobilul ce formează obiectul dreptului de abitaţie;

b) este recunoscut în concurs cu orice clasă de moştenitori;

c) nu poate fi urmărit de creditorii soţului supravieţuitor;

d) niciuna din variantele de mai sus.

51. Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor:

a) este recunoscut numai dacă soţul supravieţuitor nu dispune de o altă

locuinţă, corespunzătoare nevoilor sale;

b) poate fi grevat de alte sarcini;

c) este un drept strict personal;

d) niciuna din variantele de mai sus.

52. Statul:

a) nu se bucură de sezină;

b) răspunde de datoriile şi sarcinile succesiunii numai în limita activului

succesoral;

c) culege bunurile moştenirii vacante în temeiul dreptului de suveranitate;

d) niciuna din variantele de mai sus.

53. Soţul beneficiază de dreptul de abitaţie:

a) până la partaj, dar nu mai devreme de un an de la data deschiderii

moştenirii;

b) numai dacă locuinţa face parte din bunurile moştenirii;

c) chiar dacă nu a locuit în casa ce formează obiectul dreptului de abitaţie;

d) niciuna din variantele de mai sus.

86. Ascendenţii privilegiaţi au următoarele caracteristici juridice:

a) nu sunt moştenitori sezinari;

b) sunt moştenitori rezervatari;

c) sunt obligaţi, ca şi descendenţii, la raportul donaţiilor;

d) niciuna din variantele de mai sus.

87. Colateralii privilegiaţi:

a) sunt moştenitori sezinari, dar nu şi rezervatari;

b) nu sunt obligaţi la raportul donaţiilor;

c) pot veni la moştenire în nume propriu sau prin reprezentare;

d) niciuna din variantele de mai sus.

88. Spre deosebire de ascendenţii privilegiaţi, ascendenţii ordinari:

a) nu sunt obligaţi la raportul donaţiilor;

b) sunt moştenitori rezervatari;

c) nu sunt moştenitori sezinari;

d) niciuna din variantele de mai sus.

89. Soţul supravieţuitor:

a) are un drept de moştenire în concurs cu oricare dintre clasele de

moştenitori legali;

b) poate veni la moştenire în nume propriu sau prin reprezentare;

c) este moştenitor rezervatar;

d) niciuna din variantele de mai sus.

90. Moştenirea se deschide:

a) la locul unde este înregistrat decesul;

b) la ultimul domiciliu al defunctului;

c) la sediul notariatului unde se face cererea de deschidere a moştenirii;

d) niciuna din variantele de mai sus.

91. Nedemnitatea poate fi invocată:

a) împotriva nedemnului, cât timp acesta este în viaţă;

b) numai împotriva moştenitorilor legali ai nedemnului, dacă nedemnul a

încetat din viaţă;

c) împotriva legatarilor universali sau cu titlu universal, indiferent de buna

sau reaua lor credinţă şi împotriva legatarului cu titlu particular al nedemnului,

numai dacă a fost de rea-credinţă;

d) niciuna din variantele de mai sus.

92. Nedemnitatea are următoarele efecte:

a) copiii nedemnului pot veni la moştenirea defunctului prin reprezentarea

tatălui lor nedemn;

b) toate actele juridice încheiate de nedemn cu terţe persoane referitoare la

bunurile moştenirii sunt desfiinţate retroactiv;

c) nedemnul este obligat să restituie fructele culese din moştenire, de la data

constatării nedemnităţii;

d) niciuna din variantele de mai sus.

93. Cazurile de nedemnitate succesorală:

a) operează indiferent de forma de vinovăţie a autorului;

b) produc efecte şi faţă de descendenţii nedemnului;

c) pot fi judiciare sau de drept, fiind expres prevăzute de lege;

d) niciuna din variantele de mai sus.

94. Sunt cazuri de nedemnitate succesorală:

a) condamnarea celui care a atentat la viaţa celui care lasă moştenirea;

b) nedenunţarea omorului a cărui victimă a căzut cel care lasă moştenire;

c) ascunderea, cu rea-credinţă, a testamentului defunctului;

d) niciuna din variantele de mai sus.

95. Nedemnitatea succesorală:

a) desfiinţează toate actele juridice referitoare la bunurile moştenirii,

încheiate de nedemn cu terţele persoane;

b) nu produce efecte şi faţă de descendenţii nedemnului;

c) produce efecte de la data hotărârii care constată nedemnitatea;

d) niciuna din variantele de mai sus.

96. Este nedemn de a moşteni:

a) moştenitorul care a omorât pe cel care lasă moştenirea, chiar dacă nu a fost

condamnat deoarece a decedat în cursul procesului;

b) cel care, prin doi, l-a împiedicat pe cel care lasă moştenirea să modifice

testamentul;

c) cel care a săvârşit o tentativă de omor asupra celui care lasă moştenirea,

dacă a fost condamnat definitiv însă executarea pedepsei s-a prescris;

d) niciuna din variantele de mai sus.

97. Este nedemn de a moşteni moştenitorul care:

a) a omorât din culpă pe cel despre a cărui moştenire este vorba;

b) a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă;

c) cu rea-credinţă, a falsificat testamentul defunctului;

d) niciuna din variantele de mai sus.

98. Pot invoca nedemnitatea:

a) numai comoştenitorii chemaţi la moştenire împreună cu nedemnul;

b) nedemnul însuşi;

c) instanţa de judecată;
d) niciuna din variantele de mai sus.

99. Nedemnitatea poate fi invocată şi constatată de instanţă:

a) numai după deschiderea succesiunii;

b) şi înainte de deschiderea moştenirii;

c) prin hotărâre, care produce efecte constitutive;

d) niciuna din variantele de mai sus.

100. în cazul constatării nedemnităţii unui moştenitor:

a) acesta este înlăturat de la moştenire, dar poate culege rezerva;

b) renasc cu efect retroactiv drepturile şi obligaţiile nedemnului faţă de

moştenire ce fuseseră stinse prin confuziune sau consolidare;

c) acesta nu poate cere restituirea cheltuielilor utile făcute cu lucrul;

d) niciuna din variantele de mai sus.

101. Nedemnul care a încasat sume de bani de la debitorii moştenirii:

a) trebuie să plătească dobânzi pentru sumele încasate din momentul

deschiderii succesiunii;

b) trebuie să plătească dobânzi pentru sumele încasate din momentul punerii

în întârziere;

c) trebuie să plătească dobânzi pentru sumele încasate din ziua încasării;

d) niciuna din variantele de mai sus.

102. Nedemnul care a intrat deja în posesia unor bunuri din masa succesorală.

înainte de deschiderea succesiunii:

a) este privit ca un posesor de rea-credinţă de la data constatării

nedemnităţii;

b) este privit ca posesor de rea-credinţă de la data deschiderii succesiunii;

c) trebuie să restituie celor îndreptăţiţi contravaloarea acestora, chiar dacă s-

ar putea restitui în natură;

d) niciuna din variantele de mai sus.

103. Nedemnitatea poate fi constatată de:

a) notar;

b) instanţă;

c) terţele persoane interesate;

d) niciuna din variantele de mai sus.

104. Reprezentarea succesorală:

a) operează la infinit pentru orice fel de descendenţi;

b) profită reprezentantului, chiar dacă este nedemn faţă de reprezentat;

c) face aplicabil principiul proximităţii gradului de rudenie;

d) niciuna din variantele de mai sus.

105. Reprezentarea succesorală este admisă:

a) în cazul descendenţilor din fraţi şi surori ai defunctului, în condiţiile legii;

b) în cazul copiilor adoptaţi;

c) în cazul ascendenţilor ordinari;

d) niciuna din variantele de mai sus.

106. Reprezentarea succesorală are ca efect:

a) împărţirea moştenirii pe tulpini;

b) împărţirea moştenirii pe capete;

c) împărţirea moştenirii pe linii;

d) niciuna din variantele de mai sus.

107. Reprezentarea succesorală:

a) este admisă la infinit în toate cazurile;

b) operează de drept, dar efectele ei pot fi modificate prin voinţa lui de

cujus;

c) operează de drept şi imperativ;

d) niciuna din variantele de mai sus.

108. Moştenirea unei persoane se deschide:

a) la data deschiderii procedurii succesorale necontencioase;

b) la momentul încetării din viaţă a celui care lasă moştenirea;

c) la data emiterii certificatului de deces;

d) niciuna din variantele de mai sus.

109. Au capacitate succesorală:

a) comorienţii, nu şi codecedaţii;

b) persoanele nenăscute, dar concepute la data deschiderii moştenirii;

c) persoanele juridice, în condiţiile legii;

d) niciuna din variantele de mai sus.

110. Nedemnitatea succesorală:

a) se aplică strict în cazul faptelor expres prevăzute de lege, doar în

domeniul moştenirii legale;

b) produce efecte relative, răsfrângându-se numai asupra moştenitorului

nedemn şi a copiilor săi;

c) produce efecte absolute, răsfrângându-se numai asupra moştenitorului

nedemn şi a copiilor săi;

d) niciuna din variantele de mai sus.

111. Este sancţionată cu nedemnitatea:

a) persoana condamnată penal pentru uciderea din culpă a celui care lasă

moştenirea;

b) persoana care, cu rea-credinţă, a ascuns testamentul defunctului;

c) persoana care a adus injurii grave memoriei celui care lasă moştenirea;

d) niciuna din variantele de mai sus.

112. Nedemnitatea succesorală de drept:

a) poate fi constatată doar la cererea persoanei interesate;

b) nu operează ope legis;

c) produce efecte numai în privinţa persoanei culpabile de săvârşirea faptelor

grave prevăzute de lege;

d) niciuna din variantele de mai sus.

113. În ceea ce priveşte nedemnitatea succesorală judiciară:

a) aceasta poate fi constatată numai după deschiderea moştenirii;

b) acţiunea în declararea nedemnităţii succesorale se exercită în termen de 3

ani de la data deschiderii moştenirii;

c) efectele ei pot fi înlăturate prin iertare, spre deosebire de cazul

nedemnităţii de drept;

d) niciuna din variantele de mai sus.

114. Nedemnitatea succesorală de drept:

a) produce efecte de drept;

b) presupune ca moştenitorul nedemn să fi acţionat cu discernământ;

c) îi conferă nedemnului doar dreptul de a culege rezerva succesorală ce i se

cuvine potrivit legii;

d) niciuna din variantele de mai sus.

115. Ca urmare a constatării nedemnităţii succesorale:

a) nedemnul va fi obligat să restituie fructele şi veniturile percepute de la

data constatării nedemnităţii;

b) titlul de moştenitor al nedemnului este desfiinţat retroactiv;

c) drepturile şi obligaţiile persoanei nedemne faţă de succesiune care se

stinseseră prin consolidare sau confuziune renasc cu efect retroactiv;

d) niciuna din variantele de mai sus.

116. Nedemnitatea succesorală produce următoarele efecte:

a) actele de dispoziţie încheiate între nedemn şi terţi se vor menţine, fiind

opozabile moştenitorilor;

b) nedemnul pierde dreptul la moştenirea testamentară, rămânând doar cu

rezerva succesorală, dacă este cazul;

c) nedemnul este dator să restituie toate bunurile ce fac parte din moştenire;
d) niciuna din variantele de mai sus.

117. Nedemnitatea succesorală poate fi invocată:

a) numai de comoştenitorii legali sau subsecvenţi;

b) şi de nedemnul însuşi;

c) de procuror;

d) niciuna din variantele de mai sus.

118. Reprezentarea succesorală nu este admisă în privinţa:

a) soţului supravieţuitor;

b) descendenţilor din fraţi şi surori;

c) ascendenţilor ordinari;

d) niciuna din variantele de mai sus.

119. Reprezentarea succesorală este admisă:

a) în cazul comorienţilor;

b) chiar dacă cel reprezentat este în viaţă şi nedemn la data deschiderii

moştenirii;

c) în privinţa verilor primari;

d) niciuna din variantele de mai sus.

120. Reprezentarea succesorală:

a) operează de drept şi imperativ;

b) nu operează la infinit;

c) are ca efect, în cazul în care operează, împărţirea moştenirii pe linii;

d) niciuna din variantele de mai sus.

121. Sunt efecte ale reprezentării succesorale:

a) moştenirea se împarte pe tulpini;

b) moştenitorii care beneficiază de reprezentare pot numai să accepte

succesiunea, nu să şi renunţe la ea;

c) reprezentanţii au dreptul numai la partea din moştenire care s-ar fi cuvenit

ascendentului lor;

d) niciuna din variantele de mai sus.

122. Descendenţii moştenitorului:

a) sunt moştenitori rezervatari, dar nu şi sezinari;

b) nu sunt obligaţi să raporteze donaţiile primite de la cel care lasă

moştenirea;

c) vor culege 3/4 din moştenire, daca vin în concurs cu soţul supravieţuitor;

d) niciuna din variantele de mai sus.

123. Fac parte din clasa a ll-a de moştenitori legali:

a) părinţii şi bunicii defunctului;

b) fraţii şi surorile defunctului;

c) verii primari ai defunctului;

d) niciuna din variantele de mai sus.

124. Moştenirea cuvenită descendenţilor:

a) este de 1/2, dacă vin în concurs cu soţul supravieţuitor;

b) se împarte în mod egal între ei, când vin la moştenire în nume propriu sau

prin reprezentare;

c) va fi împărţită acestora după ce se stabileşte cota ce se cuvine soţului

supravieţuitor;

d) niciuna din variantele de mai sus.

125. Cel care dobândeşte moştenirea prin reprezentare:

a) este obligat să accepte moştenirea;

b) dobândeşte numai drepturi, nu şi obligaţii;

c) trebuie să aibă vocaţie succesorală proprie la moştenirea defunctului;

d) niciuna din variantele de mai sus.

126. Reprezentarea succesorală se admite:

a) în cazul descendenţilor în linie dreaptă nelimitat;

b) în cazul descendenţilor din fraţi şi surori la infinit;

c) în cazul soţului supravieţuitor;

d) niciuna din variantele de mai sus.

127. Împărţirea pe linii se aplică:

a) descendenţilor defunctului;

b) colateralilor privilegiaţi;

c) ascendenţilor privilegiaţi;

d) niciuna din variantele de mai sus.

128. Sunt excepţii de la principiul proximităţii gradului de rudenie:

a) împărţeala pe linii;

b) reprezentarea succesorală;

c) nedemnitatea succesorală;

d) niciuna din variantele de mai sus.

129. Descendenţii defunctului:

a) vin la moştenire în nume propriu;

b) nu sunt moştenitori rezervatari;

c) sunt moştenitori sezinari;

d) niciuna din variantele de mai sus.

130. Ascendenţii privilegiaţi:

a) sunt moştenitori rezervatari;

b) au obligaţia de a raporta donaţiile primite de la de cujus;

c) beneficiază de reprezentare;

d) niciuna din variantele de mai sus.

131. Împărţeala între colateralii privilegiaţi se face:

a) pe tulpini, dacă vin la moştenire prin reprezentare;

b) pe linii, în cazul în care fraţii şi surorile defunctului nu sunt din aceiaşi

părinţi;

c) întotdeauna în mod egal;

d) niciuna din variantele de mai sus.

132. Soţul supravieţuitor:

a) este moştenitor sezinar;

b) are un drept de abitaţie recunoscut numai în concurs cu clasele lll-IV de

moştenitori legali;

c) are dreptul la mobilele şi obiectele aparţinând gospodăriei casnice,

indiferent de clasa cu care vine în concurs;

d) niciuna din variantele de mai sus.

133. Soţul supravieţuitor:

a) are un drept de moştenire în concurs cu oricare dintre clasele de moştenitori

legali;

b) are un drept temporar de abitaţie asupra casei de locuit;

c) are dreptul la 1/4 din moştenire când vine în concurs cu alte clase de

moştenitori;

d) niciuna din variantele de mai sus.

134. în concurs cu doi descendenţi ai defunctului, cota legală a soţului

supravieţuitor este:

a) 1/3;

b) 1/4;

c) 1/8;

d) niciuna din variantele de mai sus.

135. În concurs numai cu ascendenţii privilegiaţi ai defunctului, cota

legală a soţului supravieţuitor este:

a) 1/2;

b) 1/3;

c) 1/4;

d) niciuna din variantele de mai sus.

136. Cum se stabileşte partea din moştenire ce se cuvine soţului

supravieţuitor?

a) în toate cazurile, mai întâi trebuie să se atribuie soţului supravieţuitor cota

ce se cuvine;
b) întâi se calculează cota pentru moştenitorii rezervatari, restul urmând a se

împărţi între soţul supravieţuitor şi ceilalţi moştenitori care nu sunt rezervatari;

c) întâi se calculează cota descendenţilor, iar restul aparţine soţului;

d) niciuna din variantele de mai sus.

137. Soţul supravieţuitor:

a) are un drept la moştenire în concurs cu oricare clasă de moştenitori;

b) are dreptul asupra mobilelor şi obiectelor aparţinând gospodăriei casnice,

indiferent de clasa de moştenitori cu care vine în concurs;

c) poate fi înlăturat de la moştenire de rudele defunctului;

d) niciuna din variantele de mai sus.

138. Cota soţului supravieţuitor din moştenire este de:

a) 1/2 din moştenire când vine în concurs cu părinţii defunctului;

b) 2/3 din moştenire când vine în concurs cu descendenţii defunctului

exheredaţi;

c) 3/4 din moştenire când vine în concurs cu bunicii defunctului;

d) niciuna din variantele de mai sus.

139. Intră în categoria bunurilor aparţinând gospodăriei casnice ce se

cuvin soţului supravieţuitor în virtutea unui drept special de moştenire:

a) bunurile de valoare deosebită folosite de soţi în timpul căsătoriei;

b) bunurile mobile aparţinând gospodăriei casnice;

c) bunurile mobile proprii ale defunctului, dar numai dacă au fost dobândite

în timpul căsătoriei;

d) niciuna din variantele de mai sus.

140. Pentru ca soţul supravieţuitor să aibă un drept special de moştenire

asupra mobilierului şi obiectelor aparţinând gospodăriei casnice, se

impune:

a) ca soţul decedat să nu fi dispus expres de partea sa din aceste bunuri prin

liberalităţi între vii sau pentru cauză de moarte;

b) chiar dacă soţul supravieţuitor a dat la o parte sau a ascuns unele bunuri

ale gospodăriei casnice;

c) soţul supravieţuitor să nu vină în concurs cu clasele l-ll de moştenitori;

d) niciuna din variantele de mai sus.

141. Cum se împart bunurile mobile aparţinând gospodăriei casnice

precum şi darurile de nuntă în cazul în care soţul supravieţuitor vine în

concurs cu părinţii soţului decedat?

a) i se cuvin în totalitate soţului supravieţuitor, dacă soţul decedat nu a

dispus de partea sa din aceste bunuri;

b) vor fi luate în calculul rezervei succesorale cuvenite părinţilor şi soţului

supravieţuitor;

c) i se cuvin în totalitate soţului supravieţuitor, chiar dacă soţul decedat a

dispus de partea sa din aceste bunuri;

d) niciuna din variantele de mai sus.

142. Dreptul special de moştenire al soţului supravieţuitor asupra

mobilelor şi obiectelor aparţinând gospodăriei casnice şi asupra darurilor

de nuntă există:

a) şi atunci când soţul supravieţuitor vine în concurs cu moştenitori legali

din clasa I;
b) indiferent dacă defunctul a dispus sau nu prin liberalităţi de partea sa din

aceste bunuri;

c) indiferent cu ce clasă de moştenitori legali vine în concurs soţul

supravieţuitor;

d) niciuna din variantele de mai sus,

143. Pentru ca soţul supravieţuitor să se bucure de dreptul de abitaţie:

a) e necesar ca la data deschiderii moştenirii acesta să fi locuit în casa ce

formează obiectul dreptului de abitaţie

b) e necesar ca soţul supravieţuitor să fie proprietarul exclusiv al locuinţei;

c) defunctul nu trebuie să fi dispus altfel;

d) niciuna din variantele de mai sus.

144. Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor:

a) este conferit de către de cujus soţului supravieţuitor cu titlu gratuit;

b) este un drept insesizabil, neputând fi urmărit de creditorii soţului

supravieţuitor;

c) este un drept strict personal;

d) niciuna din variantele de mai sus.

145. Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor:

a) este un drept temporar;

b) nu este recunoscut dacă soţul supravieţuitor vine în concurs cu

descendenţii defunctului;

c) este un drept real, cu titlu oneros;

d) niciuna din variantele de mai sus.

69. Persoana nedemnă:

a) nu are dreptul să recupereze cheltuielile necesare şi utile generate de

bunurile din moştenire;

b) este considerată a exercita o posesie de rea-credinţă asupra bunurilor

moştenirii;

c) nu mai poate fi obligată la restituirea bunurilor înstrăinate prin acte de

dispoziţie cu titlu oneros încheiate cu terţi dobânditori de bună-credinţă, pentru

care s-au respectat regulile de carte funciară;

d) niciuna din variantele de mai sus.

70. Pot invoca nedemnitatea succesorală de drept:

a) nedemnul însuşi;

b) numai comoştenitorii chemaţi la moştenire împreună cu nedemnul,

instanţa din oficiu, sau procurorul;

c) orice persoană interesată;

d) niciuna din variantele de mai sus.

71. Nu se aplică împărţirea pe linii a moştenirii:

a) fraţilor consangvini ai defunctului, care vin singuri la moştenire;

b) în cazul în care la moştenire vin doi copii ai defunctului;

c) descendenţilor din fraţi şi surori ai defunctului, dacă vin la moştenire prin

reprezentare;

d) niciuna din variantele de mai sus.

72. Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor:

a) nu îi conferă acestuia dreptul de a închiria partea din casă pe care nu o locuieşte efectiv;

b) durează până la recăsătorirea soţului supravieţuitor, dar nu mai mult de un

an de la deschiderea moştenirii;

c) permite soţului supravieţuitor care vine la moştenire împreună cu alte

persoane să folosească locuinţa în raport de cota-parte din dreptul de proprietate

dobândit prin moştenire;

d) niciuna din variantele de mai sus.

529. Efectele nedemnitatii succesorale

a)privesc atat mostenirea legala cat si mostenirea testamentara

b.nu aduc atingere rezervei succesorale cuvenita nedemnului

c.se produc numai daca faptele care atrag nedemnitatea sunt savarsite impotriva care lasa mostenirea

530.Nedemnitatea succesorala nu opereaza cand

a.cel care a savarsit fapta ce atrage nedemnitatea judiciara a decedat inainte de condamnarea penala,
chiar daca acea fapta a fost constatata printr-o hotarare judecatoreasca civila definitive

b.cel care a savarsit fapta care atrage nedemnitatea judiciara este singura persoana cu vocative la
mostenirea defunctului

c.fapta care atrage nedemnitatea de drept a fost savarsita din culpa

531.Poate fi declarata nedemna persoana care

a.condamna definitive pentru denuntarea calomnioasa a celui pe care il mosteneste

b.care a alterat, din neglijenta, testamentul defunctului

c.care a primit testamentul olograf, spre pastrare, de la defunct si care nu îl preda cu rea-credinta celor
interesati dupa deschiderea mostenirii

532. Prevederile codului civil privind nedemnitatea sunt aplicabile mostenitorilor deschise dupa intrarea
in vigoare a acesteia

a.indiferent de data savarsirii faptei care atrage nedemnitatea

b.numai daca faptele care atrag nedemnitatea sunt savarsite dupa aceasta data

c.numai in privinta nedemintatii judiciare

533.In material mostenirii

a.nedemnitatea constituie o conditie negative generala a dreptului de a mosteni

b.in cazul in care opereaza reprezentarea succesorala mostenirea se imparte pe tulpina

c.dreptul la actiunea in reductiunea liberalitatilor excesive apartine numai mostenitorilor rezervatari si

poate fi exercitat in termen de 3 ani de la data deschiderii mostenirii

534.Efectele nedemnitatii pot fi inlaturate prin

a.declaratia expresa a celui care lasa mostenirea facuta prin testament sau act authentic notarial

b.reabilitarea nedemnului

c.prescriptia executarii pedepsei penale

535.In cazul rudelor defunctului din aceasta clasa

a.mostenirea se imparte in mod egal in toate cazurile in care opereaza reprezentarea succesorala

b.in principiu rudele de gradul cel mai apropiat cu defunctul inlatura de la mostenire rudele de grad
mai indepartat

c.mostenirea poate fi impartita pe tulpina sau dupa caz pe linii

536.Descendentii copiilor defuncului

a.in concurs cu sotul supravietuitor indiferent de numarul acestora culeg impreuna 1/3 din mostenire

b.sunt urmasii copiilor defuncului in linie dreapa pana la gradul al patrulea inclusive

c.pot veni la mostenire prin reprezentare

537.Parintii defunctului

a.beneficiaza de rezerva succesorala chiar in concurs cu descendentii acestuia

b.in concurs cu sotul supravietuitor dezmostenit de defunct culeg ¾ din mostenire

c.pot cere notarului public declararea nedemnitatii judiciare a sotului supravietuitor al defuncului

538.Reprezentarea succesorala constituie o exceptie de la

a. principiul proximitatii gradului de rudenie

b.principiul egalitatii intre rudele de acelasi grad

c.principiul chemarii la mostenire in ordinea claselor de mostenitori

539.Poate fi reprezentat

a.cel lipsit de capacitatea de a mostenii

b. renuntatorul

c.nedemnul cu conditia sa nu mai fie in viata la data deschiderii succesiunii

540.Este inlaturata de la mostenire tatal sau ca effect al nedemnitatii persoana condamnata penal

a.pentru savarsirea dupa decesul tatalui sau a infractiunii de omor asupra celuilat copil al defunctului

b.pentru savarsirea anterior decesului tatalui sau a infractiunii de tentative de omor asupra sotiei
defunctului

c.anterior decesului tatalui sau pentru infractiunea de omor asupra celuilalt copil al defunctului

541.Este de drept nedemn de a mostenii

a.cel care il ucide cu intentie sotul dupa introducerea cererii de divort si care ulterior se sinicide

b.cel care a fost condamnat definitive pentru complicitate la uciderea lui de cuius

c.anterior decesului tatalui sau pentru savarsirea infractiunii de omor asupra celuilat copil al defuncului

542.Nedemnitatea succesorala

a.opereaza intotdeanuna de drept fara interventia instantei de judecata

b.nu poate fi inlaturata implicit prin gratificarea celui nedemn de catre defunct, ulterior comiterii
faptei care atrage nedemnitatea si in deplina cunostinta cu privire la aceasta

c.poate fi invocata numai de catre cei care au vocative la mostenire

543.Este nedemna sotia care

a.este considerate vinovata pentru desfacerea casatoriei prin hotararea de divort pronuntata dupa
decesul sotului sau

b.a fost condamnata print-o hotarare penala definitive pentru uciderea cu intentie a bunului adoptat
numai de catre acesta

c.a fost condamnata printr-o hotarare penala definitiva pronuntata anterior decesul copilului sau
pentru uciderea cu intentie a unui legatar universal care l-ar fi restrains vocatia la mostenirea sotului

544.Actiunea de constatare nedemnitatii de drept

Apoate fi introdusa in termen de un an de la data deschiderii mostenirii

b.poate fi pornita in toate cazurile de comuna , orasul sau municipiul in a carui raza teritoriala se aflau
bunurile defunctului la data deschiderii mostenirii

c.poate fi introdusa oricand

545.Actele incheiate intre nedemn si tert

a.daca sunt de administrare sau de conservare si profita mostenitorilor se mentin chiar daca tertii sunt
de rea credinta la data inchiderii acestora

b.se mentin intotdeauna daca tertii sunt de buna-credinta chiar daca sunt cu titlu gratuity

c.se mentin in toate cazurile daca sunt incheiate de constatarea sau declararea nedemnitatii chiar daca
nu profita mostenitorilor

546.In cazul in acre nedemnul instraineaza cu titlu gratuity un bun mobil din masa succesorala catre un
tert de buna credinta

a.tertul dobandiror devine proprietarul acelui bun din momentul luarii sale in posesia efectiva

b.nu vor fi aplicabile regulile privitoare la dobandirea proprietatii imobiliare prin posesia de buna
credinta

c.actul astfel incheiat va fi mentinut

547.Sotul supravietuitor

a. este mostenitor rezervatar

b.va veni in concurs la mostenire cu comuna orasul sau municipuil in raza teritoriala a carora se aflau
bunurile la data deschiderii mostenirii in absenta mostenitorilor legali sau testamentary

c.culege pe langa cota prevazuta de lege atunci cand nu vine in concurs cu descendentii mobilireul si
obiectele de uz caznic care au fost afectate folosintei commune a sotilor

548. Rudele apartinand unor clase de mostenitori diferita

a.nu pot veni concomitant la mostenirea defnctului

b.vin la mostenire in ordinea gradului de rudenie

c.pot veni concomitant la mostenire atunci cand rudele din clasa cea mai apropiata nu pot culege
intreaga mostenire

549.Nedemnitatea

a.produce aceleasi efecte chiar daca este de drept sau judiciara

b.judiciara produce efecte numai cu privirela mostenirea testamentara

c.de drept poate fi constatata si de catre un notar public

550.Comuna orasul sau municipiul in a carui raza teritoriala se aflau bunurile defunctului la data
deschiderii mostenirii
a.poate invoca in toate cazurile nedemnitatea de drept

b.poate cere instantei sa declare nedemnitatea unicului succesibil cu exceptia cazului in care
mostenirea c ear devein vacanta se afla in strainatate

c.poate cere instantei in termen general de prescrptie sa declare nedemnitate succesorala

551.Hotararea judecatoreasca prin care se constata nedemnitatea

a.poate fi pronuntata numai dupa data deschiderii mostenirii

b.poate fi pronuntata si inainte de data deschiderii mostenirii

c.produce intotdeuana efecte retroactive

552.Spre deosebire de colateraliiprivilegiati, ascendentii privilegiati

a.sunt mostenitori rezervatari

b.pot veni la mostenire prin reprezentare

c.sunt chemati la mostenire in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori legali

553.Nedemnitatea poate fi invocate

a.numai impotriva nedemnului cat timp acesta este in viata

b.si impotriva mostenitorilor legali sau testamentary ai nedemnului

c.si impotriva minorului care avea discernamant la data savarsirii faptei care atrage nedemnitatea

554.Copilul sotiei defunctului

a.poate veni la mostenirea acestuia in lipsa unor mostenirori dintr0o clasa mai apropiata numai daca
mama sa decedata nu este nedemna fata de defunct

b.il inlatura de la mostenire pe tatal defunctului

c.poate veni la mostenire in concurs cu sotul supravietuitor al defunctului

556.Daca la mostenirea lui D vin A (sotia acestuia), nepotii N1 si N2 si N 3

a. N1 va culege o cota de 3/16 din mostenire

b.N3 va culege o cota de 3/8 din mostenire

c.N1, N2 si N3 vor culege fiecare o cota de 3/8 din mostenire

557.Ascendentii ordinary
a.pot veni la msotenire prin reprezentarea parintilor defunctului

b.sunt mostenitori rezervatari

c.cand vin la mostenire in concurs cu sotul supravietuitor culeg impreuna un sfert din mostenire
indiferent de numarul acestora

558.Atunci cand la mostenire sunt chemati colateralii privilegiati in concurs cu

a.ambii parinti ai defunctului si cu sotul supravietuitor acestia culeg o treime din mostenire

b.un singur parinte al defunctului acestia culeg trei sferturi din mostenire

c.sotul supravietuitor acestia vor culege doua treimi din mostenire

559.Daca reprezentantul este nedemn fata de reprezentat

a.opereaza reprezentarea chiar daca reprezentantul a fost dezmostenit de catre reprezentat

b.nu opereaza reprezentarea

c.opereaza reprezentarea cu conditia ca reprezentantul sa nu fi renuntat la mostenirea reprezentatului

560.Daca la mostenirea defunctului sunt chemati sotul supravietuitor si un copil al defunctului dintr-o
alta casatorie sotul supravietuitor

a.va mosteni pe langa cota stabilita de lege si mobilierul si obiectele de uz caznic care au fost afecatte
folosintei commune a sotilor

b.va culege intreaga mostenire atunci cand copilul din afara casatoriei a fost dezmostenit

c.va culege un sfert din mostenire

561.Dreptul la abitatie al sotului supravietuitoe

a.inceteaza intotdeauna prin partaj chiar daca este realizat la mai putin de un an de la data deschiderii
mostenirii

b.este gratuit inalienabil si insesizabil

c.nu este conditionat de inexistenta atunci cand se exercita asupra casei in care acesta locuieste

562.Mostenirea sau partea din mostenire care se cuvine descendentilor

a.se poate imaprti pe linii intre acestia

b.este de 1%din mostenire atunci cand acestia vin in concurs cu un alt mostenitor rezervatar
c.este de trei sferturi din mostenire atunci cand acestia indiferent de numarul lor vin la concurs cu
sotul supravietuitor.

564.Cand la mostenirea defunctului sunt chemati ambii parinti ai acestuia un frate pe linie maternal si
doi frati pe linie paterna, din mostenirea lasata de defunct

a.un sfert revine parintilor

b.un sfert revine fratelui pe linie maternal

c.jumatate revine fratilor pe linie partena

565.Ascendentii ordinary

a.sunt rudele de linie dreapta ascendenta ale defunctului cu exceptia parintilor acestuia pana la gradul al
patrulea inclusive

b.nu pot veni la mostenire in concurs cu sotul supravietuitor

c.pot veni la msotenire in concurs cu un ascendant privilegiat atunci cand acesta a fost dezmostenit de
catre defunct

566.Spre deosebire de colateralii ordinary , ascendetii ordinary

a.pot veni la mostenire indiferent de gradul de rudenie cu defunctul

b.cand vin la mostenir in concurs cu sotul supravietuitor indiferent de numarul lor, culeg impreuna un
sfert din mostenire

c.culeg mostenirea in mod egal atunci cand sunt de acelasi grad

567.In cazul in care de cuius impreuna cu unul dintre fii descendenti intr-un accident rutier ,fara a se
putea stabili ordinea deceselor descendetii fiului decedat

a.nu pot veni la mostenirea lui de cuius prin reprezentare

b.pot veni la mostenirea lui de cuius prin reprezentare

c.pot culege jumatate din mostenirea lui de cuius indiferent de numarul acestora daca vin in concurs cu
fratele tatalui lor

568.Reprezentarea opereaza

a.fara a deosebi dupa cum reprezentantii sunt rude de acelasi grad sau de grade diferite cu defunctul

b.in cazul renuntatorului numai daca acesta este decedat la data deschiderii mostenirii

c.si in cazul verilor primary ai defunctului

569.Nepotul de frate pe linie paterna al defunctului

a.poate veni la mostenirea acestuia prin reprezentare

b.inlatura de la mostenire pe fratele pe linie maternal a defunctului

c.culege ¾ din mostenire cand vine in concurs cu un singur parinte al defunctului

570. Atunci cand la mostenirea lui de cuius vin trei nepoti de frate si unul de sora atat fratele cat si sora
acestuia find renuntatori

a.nepotul de sora va culege jumatate din mostenire

b.fiecare nepot va culege cate un sfert din mostenire neputand veni la mostenire prin reprezentare

c.nepotii de frate vor mosteni impreuna jumatate din mostenire

571.Reprezentarea opereaza

a.la infinit in prinvinta descendentilor copiilor defunctului

b.pana la gradul iv inclusive in cazul descendentilor unchiilor si matusilor lor de cuius

c.chiar daca reprezentantul a renuntat la mostenirea reprezentantului

572.Bunicul defunctului culege 3/8 din mostenire daca vine in concurs cu

a.sotia defunctului si copilul adoptat numai de defunct dezmostenit de acesta

b.nepotul si sotia defunctului

c.colateralii privilegiati ai defunctului

573.Daca o mostenire legala se discute intre fiica surorii predecedate a defunctului, sotia acestuia si
ambii parinti ai defunctului

a)fiica surorii defunctului culege ½ din mostenire daca parintii defunctului sunt dezmosteniti de acesta

b.parintii defunctului vor culege 2/6 din mostenire daca sora defunctului a renuntat la mostenirea
acestuia

c.sotia defunctului va culege ½ din mostenire

374.Sunt mostenitori rezervatari ai defunctului

a.stranepotii acestuia

b.bunicii acestuia

c.fratii acestuia
575.Poate veni la mostenirea defunctului

a.prin reprezentare, reprezentantul dezmostenit de reprezentat

b.copilul acestuia conceput intr-o relatie extraconjugala caruia i-a fost stabilita legatura de filiatie cu
defunctul precum si mama copilului

c.copilul recunoscut de defunct prin testament

576.Nepotul defunctului condamnat pentru complicitate la tentative de omor a acestuia poate veni la
mostenire daca

a.defunctul a lasat un testament prin care il exheredeaza pe fiul sau autorul faptei de omor in favoarea
nepotului chiar daca avea cunostinta despre fapta acestuia din urma

b.in lipsa altor mostenitori din aceeasi clasa de grad mai apropiat cu defunctul este singurul care poate
culege mostenirea defunctului

c.printr-un act authentic notarial este condamnata declaratia expresa a defunctului privind inlaturarea
efectelor nedemnitatii.

577.Impartirea pe linii a mostenirii se aplica numai in cazul

a.ascendentirivilegiati

b.colateralilor privilegiati

c.colaterilor ordinary

578.Nu intra in categoria mobilierului si obiectelor de uz caznic

a.bunurile procurate pentru a fi donate

b.bunurile procurate dupa data intreruperii in fapt a convietuirii sotilor

c.bunurile aduse in gospodaria casnica in urma achizitionarii acestora doar de catre unul dintre soti

579.Rezerva succesorala

a.este reglementata de dispozitiile legale cu character imperative

b.se cuvine mostenitorilor rezervatari de la data nasterii acestora

c.reprezinta jumatate din cota succesorala care in absenta liberalitatilor sau dezmostenitorilor s-ar fi
cuvenit oricaruia dintre mostenitorii rezervatari

580.Daca la msotenirea lui T vin cei trei frati ai sai (F1 F2 si F3) iar anterior deschiderii mostenirii lui T, F2
di F3 au cules prin reprezentarea lui T mostenirea lui B /tatal lui T declarant nedemn fata de B , F 3 fiind
conceput dupa deschiderea mostenirii lui B mostenirea lui B mostenirea lui T se va imparti intre cei trei
fii ai sai dupa cum urmeaza

a.F3 va culege 9.500 lei daca activul net al mostenirii lasata de tatal acestuia T este de 15.000 lei si prin
reprezentare F1 si F2 (ceilalti doi fii ai lui T) au mostenit de la buniculo lor B un active net de 9.000 lei

b.F3 va culege 8000 lei daca activul net al mostenirii lasata de tatal acestuita T este 15.000 lei si prin
reprezentare F 1 si F2 ceilatlti fii a lui T au mostenit de la bunicul lor B un active net de 9000 lei

c.F3 va culege o treime o treime din mstenirea tatalui acestuia T nefiind conceput la data deschiderii
mostenirii bunicului sau B

581.Mostenitorii rezervatari

a.au in principiu dreptul de rezerva in natura

b.sunt sotul supravietuitor ascendentii privilegiati si descendentii defunctului

c.pot cere reductiunea liberalitatilor excesive sip e cale de exceptie in termen de trei ani de la data
deschiderii mostenirii

582.La stabilirea rezervei succesorale

a.nu se va tine seama de donatiile remuneratorii facute de defunct

b.ca regula pentru determinarea valorii bunurilor donate se va tine seama atunci cand este cazul de
valoarea acestora la data instrainarii de catre donator

c. se va tine seama si de sumele cheltuite pentru intretinerea sau daca este cazul pentru formarea
profesionala a sotului defunctului

583.In material reductiunii liberaliatilor excesive

a.reductiunea se poate realiza numai in fata instantei de judecata

b.exceptia de reductiunea poate fi invocate chiar verbal oricand in fata instantei de judecata

c.atunci cand sunt mai multi mostenitori rezervatari reductiunea profita numai celui care a cerut-o

584.Cotitarea disponibila speciala a sotului supravietuitor

a.reprezinta partea din bunurile mostenirii care este reprezentata descendentilor defunctului altii decat
cei comuni cu sotul supravietuitor

b.nu poate depasi un sfert din mostenire si nici partea descendentului care a primit cel mai putin

c.devine incidenta in cazul concursului dintre sotul supravietuitor si descendentii acestuia altii decat cei
comuni cu defunctul
585.In aplicarea ordinii reductiunii liberalitatilor excesive

a.legatele sunt reduse succesiv in ordinea inversa a datelor lor

b.daca beneficiarul donatiei care ar trebui redusa este inviolabil se va proceda la reductiunea donatii
anterioare

c.in principiu donatiile se reduc succesiv in ordinea inversa a datelor lor incepand cu cea mai noua

586.Cotitatea disponibila reprezinta

a.activul brut al mostenirii din care este scazut pasivul succesoral

b.partea din bunurile mostenirii de care defunctul poate dispune neingradit prin liberalitati

c.partea din mostenire asupra careia se imputa prima data liberalitatile supuse raportlui facute unui
mostenitor rezervatar

587.In material reductiunii liberalitatilor excesive

a.ca regula donatiile concomitente se reduc toate deodata si proportional

b.ca regula intregirea rezervei ca urmare a reductiunii se realizeaza prin echivalent

c.exceptia de reductiune este imprescriptibila extinctive

588.Diferenta dintre cotitatea disponibila ordinara si cotitatea disponibila speciala a sotului

supravietuitor revine

a.sotului supravietuitor

b.descendentilor

c.numai copilului defunctului dintr-o alta casatorie chiar daca acesta nu este singurul descendent al
acestuia

589.In material substitutiei fideicomisare

a.substituitul dobandeste dreptul de proprietate asupra bunului imobil care face obiectul liberalitatii de
la data notarii sarcinii instituitului in cartea funciara

b.sarcina instituitului mostenitor rezervatar nu poate incalca rezerva succesorala a acestuia

c.drepturile care formeaza obiectul liberalitatii alcatuiesc o masa patrimoniala autonoma

590.Bunurile care fac obiectul unei substitutii fideicomisare

a.sunt transmise substituitului la termenul stability de dispunator

b.sunt dobandite atat de instituit cat si de substituit prin vointa dispunatorului

c.pot fi administrate de instituit dar nu pot fi instrainate pe o durata ce nu poate depasi 49 de ani

591.Instituitul unei substitutii fideicomisare

a.nu dobandeste dreptul de proprietate asupra bunului care face obiectul liberaliatii fiind un simplu
administrator al acestuia

b.poate fi atat o persoana fizica cat si o persoana juridical

c.raspude pentru prejudiciile cauzate prin actele de administrare numai cu celelalte drepturi cuprinse
in patrimonial sau

592.Oferta de donatie facuta substituitului poate fi acceptata de acesta

a.si dupa decesul dispunatorului

b.numai anterior decesului dispunatorului sub sanctiunea caducitatii acceptarii donatiei

c.numai dupa decesul instuitului

593.Cand substituitul precedeaza instituitului bunului care face obiectul liberalitatii revine ca regula

a.instituitului

b.mostenitorilor substituitului

c.mostenitorilor dispunatorului

594.Pot obtine recunoasterea calitatii de mostenitor prin petitia de ereditare

a.mostenitorii legali

b.legatarul universal sau cu titlu universal

c.legatarul cu titlu particular

595.Petitia de ereditare

a.este o actiune imprescriptibila extinctive

b.priveste numai mostenirea legala

c,poate fi indreptata numai impotriva unei personae care pretinde ca este mostenitor si poseda sau o
parte din bunurile din patrimonial succesoral

596.Actele incheiate de mostenitorl apparent cu tertii sunt valabile daca

a.sunt de conservare si profita mostenitorilor

b.sunt de administrare chiar daca nu profita mostenitorlor

c.sunt acte de dispozitie cu titlu gratuity incheiate cu terti dobanditori de buna credinta

597.Succesibilul care pana la implinirea termenului prevazut de lege nu isi exercita dreptul de optiune
succesorala

a.este prezumat in toate cazurile renuntator

b.este prezumat in toate cazurile acceptat tacit

c.este decazut din acest drept

598.Acceptarea expresa a mostenirii

a.poate fi facuta numai printr-un inscris authentic

b.se inscrie intotdeauna in registrul national notarial

c.poate imbraca si forma unui inscris sub semnatura private

599.Sunt considerate acte de acceptare tacita a mostenirii

a.renuntarea la mostenire care va profita mostenitorilor a caror parte ar fi fost diminuata

b.actele de administrare definitive a unor bunuri la mostenire

c.actele de supraveghere cu privire la unele din bunurile din mostenire indiferent de imprejurarile in care
acestea s-au efectuat

600.Declaratia de neacceptare a mostenirii

a.poate fi data si ulterior indeplinirii actului ce poate avea semnificatia acceptarii mostenirii

b.poate fi data intr-un inscris authentic sau sub semnatura private

c.poate fi data de orice succeptibil indiferent de caliatea sa de mostenitor legal sau testamentary

601.Mostenitorii legali si legatarii universali sau cu titlu universal raspund pentru datoriile si sarcinile
mostenirii

a.in toate cazurile numai cu bunurile din patrimonial succesoral proportional cu cota fiecaruia

b.numai cu bunurile din patrimonial succesoral proportional cu cota fiecaruia atunci cand accepta
mostenirea sub beneficiu de inventor

c.si cu bunurile intrate in patrimonial succesoral prin efectul subrogatiei in cazul instrainarii bunurilor
mostenirii dupa deschiderea acesteia
602.Legatarul cu titlu particular

a. nu este obligat ca regula sa suporte datoriile si sarcinile mostenirii

b.dobandeste proprietatea bunului individual determinat care face obiectul legatului de la data
deschiderii mostenirii

c.nu raspunde pentru pasivul mostenirii chiar daca testatorul a dispus in mod expres in acest sens

603.Aceptarea fortata a mostenirii se deosebeste de nedemnitatea judiciara prin

a.elementul subietiv

b.efecte juridice produse

c.calitatea ceruta le lege in persoana autorului faptei ilicite care atrage aplicarea uneia dintre aceste
sanctiuni civile

604.Este prezumat pana la proba contrara ca a renuntat la mostenire succesibilul care

a.renunta la mostenire in folosul mai multor mostenitori determinati

b.desi cunostea deschiderea mostenirii in calitatea sa de succesibil nu isi exercita dreptul de optiune
succesorala ca urmare a citarii sale inauntrul termenului de un an prevazut de lege

c.renunta la mostenire cu titlu oneros in favoarea mostenitorilor subsecventi

605.Renuntarea la mostenire

a.poate fi revocata de denuntator in termen de trei luni de la data inscrierii in registrul national notarial

b.este prezumata daca succesibilul nu opteaza in termenul redus de optiune stability de instant
judecatoreasca prin ordonanta presedintiala

c.poate fi evocate de creditorii succesibilului renuntator daca renuntarea a fost facuta in frauda
acestora

606.Daca printre bunurile succesorale nu se afla immobile conventia de partaj

A,trebuie sa fie incheiata in forma autentica sub sanctiunea nulitatii absolute

b.se poate realiza prin buna invoiala in forma si prin actul pe care partile le convin

c.poate fi incheiata chiar daca nu sunt prezenti toti mostenitorii

607.Nu fac obiectul partajului succesoral

a.amintirile de familie
b.bunurile individual determinate care fac obiectul unui legat cu titlu particular

c.mobilierulsi obiectele de uz caznic afectate folosintei commune a sotilor care se cuvin intotdeauna
sotului supravietuitor

608.Partajul voluntar se poate realiza

a.daca printre mostenitori se afla o persoana pusa sub interdictie judecatoreasca numai cu autorizarea
instantei de tutela

b.numai in natura

c.numai daca are ca obiect intreg patrimonial succesoral

609.Pot invoca reductiunea liberaliatilor excesive

a.succesorii universali si cu titlu universal al mostenitorului rezervatar

b.creditorii chirografari si mostenitorilor rezervatari

c.ascendentii ordinary ai defunctului

610.In cazul mostenirii testamentare legea in vogoare la data intocmirii testamentului guverneaza

a.validitatea acestuia

b.efectele clauzei de inalinabilitate instituite prin testament

c.valabilitatea clauzei de inalinabilitate instituite prin testament

611.Termenul de optiune succesorala

a.este un termen de decadere supus prevederilor referitoare la suspendarea si repunerea in termenul

de prescriptive extinctivas

b.este un termen de prescriptive

c.poate fi prelungit de catre instant de judecata pe calea ordonantei presedentiale