1.

Caracterul unitar al moştenirii nu se aplică:

a) situaţiei în care s-a prevăzut o clauză de preciput prin convenţie
matrimoniale;
b) drepturilor salariale datorate până la data decesului plătite copiilor
defunctului;
c) dreptului soţului supravieţuitor asupra mobilelor şi obiectelor de uz
casnic, indiferent de persoanele cu care acesta vine în concurs la moştenire;
d) niciuna din variantele de mai sus.

2. Capacitatea succesorală:
a) se desfiinţează cu efect retroactiv în cazul constatării decesului persoanei
dispărute ca fiind anterioară morţii celui care lasă moştenirea;
b) este recunoscută persoanelor juridice de la data actului de înfiinţare;
c) este recunoscută copilului conceput cu condiţia să fie viabil;
d) niciuna din variantele de mai sus.

3. Nu au capacitate succesorală:
a) persoanele care au decedat imediat una după cealaltă;
b) copii concepuţi înaintea deschiderii succesiunii dacă s-au născut morţi;
c) exheredaţii;
d) niciuna din variantele de mai sus.

4. Data deschiderii succesiunii este:

a) întotdeauna, data constatării decesului de către autoritatea administraţiei
publice locale;
b) data morţii stabilită prin hotărâre judecătorească declarativă de moarte,
rămasă definitivă;
c) data morţii efective a celui care lasă moştenirea;
d) niciuna din variantele de mai sus.

5. Sunt condiţii speciale ale moştenirii legale:

a) acceptarea succesiunii;
b) nedemnitatea succesorală;
c) capacitatea succesorală;
d) niciuna din variantele de mai sus.

6.Nedemnitatea succesorală:
1
a) este o sancţiune civilă ce se aplică în virtutea voinţei celui care lasă
moştenirea;
b) se aplică numai pentru faptele expres şi limitativ prevăzute de lege;
c) operează numai în cadrul moştenirii legale;
d) niciuna din variantele de mai sus.

7.Persoana venită la moştenire prin reprezentare trebuie:

a) să aibă capacitate succesorală;
b) să facă dovada că succesiunea celui reprezentat a fost deschisă înainte de
succesiunea în discuţie;
c) să nu fi renunţat la moştenirea reprezentatului;
d) niciuna din variantele de mai sus.

8.Reprezentarea succesorală:
a) operează de drept şi imperativ, fapt pentru care reprezentantul nu poate
renunţa la moştenire;
b) se aplică şi atunci când persoana este dispărută chiar dacă nu există o
hotărâre declarativă de moarte rămasă definitivă;
c) operează chiar dacă reprezentantul este nedemn faţă de reprezentat;
d) niciuna din variantele de mai sus.

9.Reprezentarea succesorală:
a) este admisă pentru orice fel de descendenţi indiferent de gradul de
rudenie;
b) operează numai dacă reprezentantul are vocaţie succesorală proprie la
moştenirea defunctului;
c) profită reprezentantului, chiar dacă reprezentatul era nedemn faţă de de
cujus;
d) niciuna din variantele de mai sus.

10. Reprezentarea succesorală:

a) este admisă în cazul descendenţilor din fraţi şi surori numai până la gradul
IV inclusiv;
b) poate opera per salto sau omisso medio, iar nu numai din grad în grad
vacant;
c) nu se aplică în cazul în care un descendent al defunctului a fost exheredat;
d) niciuna din variantele de mai sus.

11. În materie de reprezentare succesorală:

a) descendenţii de gradul al doilea nu vor fi chemaţi la moştenire în prezenţa
celor de gradul întâi;

2
b) locul celui reprezentat este util chiar dacă cel reprezentat a renunţat la
moştenire;
c) reprezentantul are aceleaşi drepturi la moştenire pe care le-ar fi avut şi
ascendentul său;
d) niciuna din variantele de mai sus.

12. Reprezentarea succesorală nu este admisă în privinţa:

a) descendenţilor din fraţi şi surori ai defunctului;
b) renunţătorului la moştenirea reprezentatului;
c) descendenţilor din fraţi şi surori ai defunctului peste gradul al IV-lea;
d) niciuna din variantele de mai sus.

13. Soţul supravieţuitor:

a) poate veni prin reprezentare la moştenirea părinţilor soţului predecedat;
b) în concurs cu ascendenţii sau rudele colaterale are un drept special la
moştenire asupra mobilelor şi obiectelor aparţinând gospodăriei casnice;
c) nu este moştenitor rezervatar;
d) niciuna din variantele de mai sus.

14. Reprezentarea este admisă:

a) şi în cazul în care reprezentantul a renunţat la moştenirea celui
reprezentat;
b) atunci când reprezentatul este comorient;
c) când reprezentantul nu are vocaţie succesorală generală proprie la
moştenirea defunctului;
d) niciuna din variantele de mai sus.

15. Regulile ce reglementează reprezentarea succesorală:

a) sunt dispozitive;
b) pot fi modificate numai cu acordul moştenitorilor;
c) nu pot fi modificate;
d) niciuna din variantele de mai sus.

16. Au vocaţie succesorală legală:

a) legatarii;
b) descendenţii defunctului;
c) soţul supravieţuitor;
d) niciuna din variantele de mai sus.

17. Nedemnitatea succesorală de drept:

a) produce efecte atât în privinţa autorului faptei, cât şi a descendenţilor săi;

3
b) poate influenţa eficacitatea liberalităţilor prin acte între vii sau pentru
cauză de moarte făcute în favoarea nedemnului de către cel care lasă moştenirea;
c) operează şi produce efecte de drept, instanţa doar constatând
nedemnitatea;
d) niciuna din variantele de mai sus.

18. Actele juridice referitoare la bunurile moştenirii, încheiate de un

nedemn cu terţe persoane:

a) în măsura în care sunt menţinute ca valabile, obligă nedemnul la plata de

despăgubiri către adevăraţii moştenitori ca şi un posesor de rea-credinţă;
b) sunt desfiinţate toate cu efect retroactiv;
c) sunt menţinute valabile numai dacă sunt acte de conservare şi de
administrare;
d) niciuna din variantele de mai sus.

19. Nedemnitatea succesorală judiciară:

a) operează pentru situaţia în care moştenitorul testamentar, cu rea-credinţă a
ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului;
b) poate fi constatată atât înainte, cât şi după data deschiderii moştenirii;
c) nu va opera în cazul în care intervine iertarea;
d) niciuna din variantele de mai sus.

20. Termenul de 1 an în care trebuie introdusă acţiunea în declararea

nedemnităţii succesorale:
a) este un termen de prescripţie;
b) este un termen de decădere;
c) curge de la data morţii celui care lasă moştenirea;
d) niciuna din variantele de mai sus.

21. Nedemnitatea succesorală:

a) poate fi invocată doar de comoştenitorii legali sau, după caz, de
moştenitorii subsecvenţi;
b) produce efecte de la data deschiderii moştenirii;
c)poate fi constatată de instanţă şi anterior deschiderii succesiunii;
d) niciuna din variantele de mai sus.

22. în caz de nedemnitate succesorală:

a) efectele nedemnităţii nu se produc şi faţă de descendenţii nedemnului;
b) efectele se produc şi faţă de descendenţii nedemnului;
c) nedemnul nu este obligat să restituie fructele culese din moştenire;
d) niciuna din variantele de mai sus.
4
23. Nedemnitatea succesorală:
a) are un caracter strict personal, deci nu produce vreun efect faţă de copiii
nedemnului;
b) este o sancţiune civilă ce constă în decăderea moştenitorului legal sau
testamentar din dreptul de a culege moştenirea;
c) produce efecte relative;
d) niciuna din variantele de mai sus.

24. Intră în cazurile de nedemnitatea succesorală de drept:

a) condamnarea pentru săvârşirea cu intenţie a infracţiunii de tentativă de
omor a celui care lasă moştenirea;
b) condamnarea pentru săvârşirea cu intenţie a unei fapte grave de violenţă
împotriva celui care lasă moştenirea;
c) condamnarea pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă a celui
care lasă moştenirea;
d) niciuna din variantele de mai sus.

25. Dacă la moştenire (legală) sunt chemaţi soţul supravieţuitor, părinţii

defunctei, şi un
nepot de frate prin reprezentare:
a) părinţii defunctei vor lua 1/2 din moştenire, soţul supravieţuitor 1/4 din
moştenire, nepotul de frate 1/4 din moştenire;
b) fiecare va culege 1/3 din moştenire;
c) soţul supravieţuitor va lua 1/2 din moştenire, părinţii defunctei 1/4 din
moştenire iar nepotul de frate 1/4 din moştenire;
d) niciuna din variantele de mai sus.

26. Sunt excepţii de la principiul proximităţii gradului de rudenie:

a) reprezentarea succesorală;
b) împărţeala pe linii;
c) dreptul la moştenire al soţului supravieţuitor;
d) niciuna din variantele de mai sus.

27. Intră în categoria moştenitorilor sezinari:

a) colateralii privilegiaţi;
b) ascendenţii privilegiaţi;
c) ascendenţii ordinari;
d) niciuna din variantele de mai sus.

5
28. Dacă la o moştenire legală sunt chemaţi sora defunctului, mama
defunctului şi fiul
fratelui defunctului, acesta din urmă fiind în viaţă şi renunţător:
a) fiul fratelui defunctului va culege prin reprezentare moştenirea cuvenită
tatălui său;
b) mama defunctului va culege 1/2 din moştenire iar sora defunctului 1/2 din
moştenire;
c) mama defunctului va culege 1/4 din moştenire, restul de 3/4 revine surorii
defunctului;
d) niciuna din variantele de mai sus.

29. Au vocaţie succesorală la moştenirea copilului:

a) atât mama cât şi tatăl din afara căsătoriei;
b) numai mama din afara căsătoriei;
c) bărbatul şi femeia care au consimţit, în condiţiile legii, la reproducerea
umană asistată cu terţ donator;
d) niciuna din variantele de mai sus.
30. Dacă la o moştenire (legală) sunt chemaţi părinţii defunctului, un
frate bun şi un frate consângean:

a) 1/4 din moştenire revine părinţilor;

b) fiecare dintre fraţi va lua 1/4 din moştenire;
c) fratele bun va lua 1/3 din moştenire;
d) niciuna din variantele de mai sus.

31. Dacă la o moştenire (legală) sunt chemaţi soţia supravieţuitoare,

mama defunctului şi doi fraţi (buni) ai defunctului:
a) soţia supravieţuitoare va lua 1/3 din moştenire, iar mama defunctului va
lua 1/6 din moştenire;
b) mama defunctului va lua 1/4 din moştenire, iar fiecare din cei doi fraţi
5/24 din moştenire;
c) fiecare va lua 1/4 din moştenire;
d) niciuna din variantele de mai sus.

32. Colateralii ordinari:

a) pot veni la moştenire prin reprezentare;
b) nu sunt moştenitori sezinari;
c) sunt obligaţi la raportul donaţiilor;
d) niciuna din variantele de mai sus.

33. Pot veni la moştenire în nume propriu sau prin reprezentare:

a) descendenţii de gradul II;
6
b) fraţii şi surorile defunctului;
c) ascendenţii privilegiaţi;
d) niciuna din variantele de mai sus.

34. Reprezentarea succesorală este admisă în privinţa:

a) descendenţilor din fraţi şi surori ai defunctului;
b) colateralilor privilegiaţi, fraţi sau surori ai defunctului;
c) descendenţii copiilor defunctului;
d) niciuna din variantele de mai sus.

35. Ascendenţii privilegiaţi:

a) sunt moştenitori rezervatari;
b) sunt moştenitori sezinari;
c) sunt obligaţi la raportul donaţiilor;
d) niciuna din variantele de mai sus.
36. Colateralii ordinari:
a) pot veni la moştenire prin reprezentare;
b) nu sunt moştenitori sezinari;
c) sunt obligaţi la raportul donaţiilor;
d) niciuna din variantele de mai sus.

37. Fac parte din categoria moştenitorilor sezinari:

a) soţul supravieţuitor;
b) ascendenţii privilegiaţi;
c) colateralii privilegiaţi;
d) niciuna din variantele de mai sus.

38. Descendenţii fraţilor şi surorilor defunctului:

a) împart, în toate cazurile, moştenirea sau partea din moştenire ce li se
cuvine în mod egal;
b) au posibilitatea de a intra în stăpânirea moştenirii fără atestarea prealabilă
a calităţii de moştenitor;
c) nu devin rude cu copilul adootat cu efecte restrânse de defunct;
d) niciuna din variantele de mai sus.

39. Fraţii uterini:

a) pot veni la moştenirea fratelui lor numai în nume propriu;
b) sunt obligaţi la raportul donaţiilor;
c) vin la moştenirea fratelui lor pe tulpini;
d) niciuna din variantele de mai sus.

40. împărţeala se face pe tulpini:

7
a) când descendenţii de gradul II vin la moştenire prin reprezentare;
b) dacă la moştenire sunt chemaţi fraţi şi surori din categorii diferite;
c) dacă la moştenire sunt chemaţi mai mulţi descendenţi de gradul I;
d) niciuna din variantele de mai sus.

41. în concurs cu două clase de moştenitori, în caz de exheredare a unor

moştenitori legali rezervatari, cota parte a soţului supravieţuitor va fi
calculată:
a) ca medie aritmetică a cotelor prevăzute de lege în concurs cu cele două clase
de moştenitori;
b) în raport cu moştenitorii din clasa mai apropiată cu care concurează;
c) în concurs cu clasa chemată ca urmare a exheredării;
d) niciuna din variantele de mai sus.

42. În concurs cu copilul exheredat şi părinţii defunctului:

a) soţul supravieţuitor primeşte 1/2;
b) soţul supravieţuitor primeşte 1/4;
c) soţul supravieţuitor primeşte 1/3;
d) niciuna din variantele de mai sus.
43. în concurs cu un părinte al defunctului şi cu doi fraţi ai defunctului,
cota legală a soţului supravieţuitor este:

a) 1/4;
b) 1/2;
c) 1/3;
d) niciuna din variantele de mai sus.

44. Dreptul soţului supravieţuitor asupra mobilelor şi obiectelor de uz

casnic:
a) se pierde în concurs cu moştenitorii nerezervatari;
b) are un caracter temporar, durând până la ieşirea din indiviziune;
c) nu include obiectele de uz personal şi exclusiv ale defunctului, dacă
defunctul a dispus de acestea prin liberalităţi făcute unor terţi;
d) niciuna din variantele de mai sus.

45. Intră în categoria obiectelor de uz casnic:

a) bunurile care prin natura şi destinaţia lor ar putea destinate folosinţei
gospodăreşti, dar nu li s-a dat această afectaţiune;
b) bunurile de lux;
c) creanţele aferente despăgubirilor datorate stricăciunilor cauzate obiectelor
din gospodărie;
d) niciuna din variantele de mai sus.
8
46. Sunt obligaţi la raportul donaţiilor:
a) ascendenţii ordinari;
b) colateralii privilegiaţi;
c) descendenţii;
d) niciuna din variantele de mai sus.

47. Dreptul special de moştenire al soţului supravieţuitor:

a) are natura juridică a unui legat prezumat de lege;
b) se pierde în concurs cu moştenitorii rezervatari;
c) îl obligă pe acesta să contribuie la plata datoriilor şi sarcinilor succesiunii,
proporţional cu valoarea cotelor succesorale la care este chemat în virtutea legii;
d) niciuna din variantele de mai sus.

49. Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor:

a) este recunoscut chiar dacă defunctul a dispus în sens contrar;
b) este un drept temporar care se pierde prin încheierea unei noi căsătorii;
c) nu este recunoscut atunci când soţul supravieţuitor vine în concurs cu
descendenţii defunctului;
d) niciuna din variantele de mai sus.

50. Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor:

a) este recunoscut chiar dacă la data deschiderii succesiunii acesta nu a
locuit în imobilul ce formează obiectul dreptului de abitaţie;
b) este recunoscut în concurs cu orice clasă de moştenitori;
c) nu poate fi urmărit de creditorii soţului supravieţuitor;
d) niciuna din variantele de mai sus.

51. Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor:

a) este recunoscut numai dacă soţul supravieţuitor nu dispune de o altă
locuinţă, corespunzătoare nevoilor sale;
b) poate fi grevat de alte sarcini;
c) este un drept strict personal;
d) niciuna din variantele de mai sus.

52. Statul:
a) nu se bucură de sezină;
b) răspunde de datoriile şi sarcinile succesiunii numai în limita activului
succesoral;
c) culege bunurile moştenirii vacante în temeiul dreptului de suveranitate;
d) niciuna din variantele de mai sus.

9
53. Soţul beneficiază de dreptul de abitaţie:
a) până la partaj, dar nu mai devreme de un an de la data deschiderii
moştenirii;
b) numai dacă locuinţa face parte din bunurile moştenirii;
c) chiar dacă nu a locuit în casa ce formează obiectul dreptului de abitaţie;
d) niciuna din variantele de mai sus.

10
54. Dreptul de opţiune succesorală:
a) poate fi exercitat de creditorii succesibilului pe calea unei acţiuni oblice;
b) poate fi exercitat în termenul de un an care curge întotdeauna de la data
deschiderii moştenirii;
c) aparţine doar persoanelor cu vocaţie concretă la moştenire;
d) niciuna din variantele de mai sus.

55. Actul de opţiune succesorală:

a) este un act juridic personal întotdeauna revocabil;
b) este pur şi simplu sau afectat de modalităţi;
c) este declarativ de drepturi;
d) niciuna din variantele de mai sus.

56. Dreptul de opţiune succesorală:

a) este transmisibil mortis causa;
b) este transmisibil atât prin acte între vii cât şi pentru cauză de moarte;
c) este inalienabil;
d) niciuna din variantele de mai sus.

57. Prescripţia dreptului de opţiune succesorală:

a) curge şi împotriva celui lipsit de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate
de exerciţiu restrânsă cât timp are reprezentant legal, chiar dacă între ei există
contrarietate de interese;

11
b) este aplicabilă şi statului atunci când este chemat la moştenire în calitate
de legatar;
c) intervine numai în cazul transmisiunilor succesorale universale şi cu titlu
universal;
d) niciuna din variantele de mai sus.

58. Acceptarea moştenirii:

a) trebuie să îmbrace forma autentică atunci când este expresă;
b) poate opera şi forţat, atunci când succesibilul cu rea-credinţă a sustras sau
a ascuns bunuri din patrimoniul succesoral;
c) este tacită atunci când succesibilul renunţă în folosul unui alt moştenitor
determinat;
d) niciuna din variantele de mai sus.

59. Sunt considerate acte de acceptare tacită a moştenirii:

a) actele de administrare provizorie a bunurilor, chiar dacă din împrejurările
în care acestea s-au efectuat nu rezultă că succesibilul şi-a însuşit prin ele
calitatea de moştenitor;
b) plata taxelor şi impozitelor pentru bunurile ce compun masa succesorală;
c) convenţii încheiate între succesibili privind administrarea bunurilor
succesorale;
d) niciuna din variantele de mai sus.

60. Dacă succesibilul ascunde bunuri ale moştenirii:

a) este decăzut din dreptul de opţiune succesorală;
b) datoriile sau creanţele sale faţă de defunct se sting prin confuziune;
c) păstrează calitatea de moştenitor, dar nu are niciun drept asupra bunurilor
sustrase sau ascunse;
d) niciuna din variantele de mai sus.
61. Renunţarea la succesiune:
a) făcută in favorem constituie act de acceptare a moştenirii;
b) nu produce efecte dacă anterior a intervenit acceptarea voluntară tacită;
c) nu este valabilă în lipsa înscrierii în registrul special de renunţări;
d) niciuna din variantele de mai sus.

62. în cazul renunţării la moştenire:

a) descendenţii renunţătorului pot veni la moştenire prin reprezentare;
b) renunţătorul poate revoca renunţarea în tot cursul termenului de opţiune,
chiar dacă moştenirea a fost deja acceptată de alţi succesibili;
c) drepturile reale sau de creanţă ale renunţătorului defunctului renasc cu
efect retroactiv de la data renunţării;
d) niciuna din variantele de mai sus.
12
63. Renunţătorul:
a) nu poate reveni asupra renunţării, întrucât dreptul de opţiune succesorală
este irevocabil;
b) nu îşi pierde vocaţia succesorală la succesiunea descendentului celui la a
cărui moştenire a renunţat;
c) nu poate fi obligat la plata taxelor succesorale;
d) niciuna din variantele de mai sus.

64. întocmirea inventarului bunurilor din patrimoniul succesoral:

a) poate fi solicitat numai de succesibilii şi creditorii moştenirii;
b) poate fi dispus de instanţă atunci când succesibilii sau persoanele care
deţin bunuri din patrimoniul succesoral se opun efectuării lui de către notarul
public;
c) se va efectua pe cheltuiala persoanei care solicită întocmirea acestuia;
d) niciuna din variantele de mai sus.

65. Prezumţia renunţării la moştenire:

a) este relativă;
b) operează numai atunci când succesibilul a fost legal citat la moştenire, cu
cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului de opţiune succesorală;
c) este absolută;
d) niciuna din variantele de mai sus.

66. Partajul succesoral:

a) nu se poate realiza prin act autentic notarial dacă nu sunt prezenţi,
personal sau prin reprezentant, toţi coindivizarii;
b) nu este posibil dacă unul dintre moştenitori nu are capacitate deplină de
exerciţiu;
c) are efect constitutiv de drepturi reale;
d) niciuna din variantele de mai sus.
67. Partajul succesoral:
a) se va realiza cu respectarea regulilor referitoare la protecţia persoanelor
lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă ori de
câte ori printre moştenitori se află minori;
b) se poate realiza doar pe cale judiciară atunci când nu sunt prezenţi toţi
copărtaşii;
c) nu se poate realiza atunci când există convenţii sau clauze testamentare ce
prevăd menţinerea stării de indiviziune forţată;
d) niciuna din variantele de mai sus.

68. Nedemnitatea succesorală:

13
a) desfiinţează vocaţia succesorală legală;
b) este înlăturată ca efect al reabilitării nedemnului;
c) nu poate fi înlăturată prin declaraţie din partea celui care lasă moştenirea;
d) niciuna din variantele de mai sus.

69. Persoana nedemnă:

a) nu are dreptul să recupereze cheltuielile necesare şi utile generate de
bunurile din moştenire;
b) este considerată a exercita o posesie de rea-credinţă asupra bunurilor
moştenirii;
c) nu mai poate fi obligată la restituirea bunurilor înstrăinate prin acte de
dispoziţie cu titlu oneros încheiate cu terţi dobânditori de bună-credinţă, pentru
care s-au respectat regulile de carte funciară;
d) niciuna din variantele de mai sus.

70. Pot invoca nedemnitatea succesorală de drept:

a) nedemnul însuşi;
b) numai comoştenitorii chemaţi la moştenire împreună cu nedemnul,
instanţa din oficiu, sau procurorul;
c) orice persoană interesată;
d) niciuna din variantele de mai sus.

71. Nu se aplică împărţirea pe linii a moştenirii:

a) fraţilor consangvini ai defunctului, care vin singuri la moştenire;
b) în cazul în care la moştenire vin doi copii ai defunctului;
c) descendenţilor din fraţi şi surori ai defunctului, dacă vin la moştenire prin
reprezentare;
d) niciuna din variantele de mai sus.

72. Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor:

a) nu îi conferă acestuia dreptul de a închiria partea din casă pe care nu o
locuieşte efectiv;
b) durează până la recăsătorirea soţului supravieţuitor, dar nu mai mult de un
an de la deschiderea moştenirii;
c) permite soţului supravieţuitor care vine la moştenire împreună cu alte
persoane să folosească locuinţa în raport de cota-parte din dreptul de proprietate
dobândit prin moştenire;
d) niciuna din variantele de mai sus.

73. în materie de acceptare a moştenirii:

a) acceptarea voluntară expresă trebuie încheiată în formă scrisă;

14
b) cererea de inventariere a bunurilor are valoarea unui act de acceptare
tacită;
c) acceptarea forţată obligă moştenitorul la plata datoriilor şi sarcinilor
moştenirii proporţional cu cota sa din moştenire, inclusiv cu propriile sale
bunuri;
d) niciuna din variantele de mai sus.

74. Sunt forme valabile de exercitare a dreptului de opţiune succesorală:

a) acceptarea expresă a moştenirii;
b) acceptarea parţială, numai a anumitor bunuri din moştenire;
c) acceptarea tacită a moştenirii;
d) niciuna din variantele de mai sus.

75. în cazul renunţării frauduloase la moştenire:

a) creditorul succesibilului poate solicita instanţei să dispună revocarea
renunţării, în termen de şase luni de când a cunoscut renunţarea;
b) revocarea renunţării la moştenire produce efecte numai în ceea ce îl
priveşte pe creditorul reclamant;
c) revocarea renunţării la moştenire produse efecte faţă de toţi creditorii
succesibilului renunţător;
d) niciuna din variantele de mai sus.

76. Actul de opţiune succesorală:

a) deşi indivizibil, permite fiecărui moştenitor, în caz de retransmitere a
dreptului, să opteze separat;
b) este un act de administrare pentru îndeplinirea căruia este suficient ca
succesibilul să aibă capacitate de exerciţiu restrânsă;
c) este un act de dispoziţie numai atunci când îmbracă forma acceptării pure
şi simple;
d) niciuna din variantele de mai sus.

77. Caracterul indivizibil al actului de opţiune succesorală presupune ca:

a) toţi succesibilii să se pronunţe unitar;
b) fiecare succesibil în parte să se pronunţe unitar cu privire la dreptul său;
c) moştenitorul legal gratificat prin testament să opteze unitar, atât cu privire
la moştenirea legală, cât şi la legat;
d) niciuna din variantele de mai sus.

78. Exercitarea dreptului de opţiune succesorală sub condiţie suspensivă:

a) poate îmbrăca exclusiv forma acceptării pure şi simple;
b) este lovită de nulitate absolută;
c) este valabilă, cu excepţia cazului în care condiţia este pur potestativă;
15
d) niciuna din variantele de mai sus.

79. Acceptarea voluntară tacită a moştenirii:

a) poate fi făcută şi prin mandatar;
b) nu operează atunci când are loc o renunţare cu titlu oneros în favoarea
celorlalţi comoştenitori;
c) operează prin renunţarea la moştenire în favoarea moştenitorilor
subsecvenţi;
d) niciuna din variantele de mai sus.

80. Sunt acte de acceptare tacită a moştenirii:

a) edificarea unei construcţii pe terenul defunctului;
b) donaţia unui bun mobil al succesiunii sub forma darului manual;
c) preluarea actelor de stare civilă ale defunctului, pentru a le feri de
pierdere;
d) niciuna din variantele de mai sus.

81. Ca urmare a acceptării pure şi simple a moştenirii:

a) se consolidează în persoana moştenitorului transmisiunea moştenirii
realizată de plin drept la data decesului;
b) moştenitorul răspunde personal pentru pasivul moştenirii, însă numai cu
bunurile din averea moştenită;
c) legatarul cu titlu particular este obligat să răspundă pentru pasivul
moştenirii cu bunul ce formează obiectul legatului dacă testatorul a dispus în
mod expres în acest sens;
d) niciuna din variantele de mai sus.

82. Renunţarea la moştenire:

a) poate fi expresă sau tacită, prin neacceptarea moştenirii în termenul de
opţiune succesorală;
b) nu produce efecte dacă anterior succesibilul a acceptat tacit moştenirea;
c) se face în formă autentică;
d) niciuna din variantele de mai sus.

83. Sunt efecte ale retractării renunţării la moştenire:

a) renaşterea dreptului de opţiune succesorală al succesibilului renunţător;
b) renaşterea dreptului de opţiune succesorală pentru toţi succesibilii;
c) considerarea succesibilului renunţător ca fiind acceptant, bunurile
moştenirii urmând a fi preluate în starea în care se găsesc, sub rezerva
drepturilor dobândite de terţi asupra acestor bunuri;
d) niciuna din variantele de mai sus.

16
84. Petiţia de ereditate:
a) este o acţiune reală, indivizibilă;
b) este o acţiune reală, divizibilă;
c) este o acţiune personală, imprescriptibilă;
d) niciuna din variantele de mai sus.

85. Fac dovada calităţii de moştenitor în soluţionarea petiţiei de

ereditate:
a) certificatul de moştenitor;
b) certificatul de calitate de moştenitor;
c) declaraţiile martorilor, numai dacă sunt date în faţa instanţei;
d) niciuna din variantele de mai sus.

86. Ascendenţii privilegiaţi au următoarele caracteristici juridice:

a) nu sunt moştenitori sezinari;
b) sunt moştenitori rezervatari;
c) sunt obligaţi, ca şi descendenţii, la raportul donaţiilor;
d) niciuna din variantele de mai sus.

87. Colateralii privilegiaţi:

a) sunt moştenitori sezinari, dar nu şi rezervatari;
b) nu sunt obligaţi la raportul donaţiilor;
c) pot veni la moştenire în nume propriu sau prin reprezentare;
d) niciuna din variantele de mai sus.

88. Spre deosebire de ascendenţii privilegiaţi, ascendenţii ordinari:

a) nu sunt obligaţi la raportul donaţiilor;
b) sunt moştenitori rezervatari;
c) nu sunt moştenitori sezinari;
d) niciuna din variantele de mai sus.

89. Soţul supravieţuitor:

a) are un drept de moştenire în concurs cu oricare dintre clasele de
moştenitori legali;
b) poate veni la moştenire în nume propriu sau prin reprezentare;
c) este moştenitor rezervatar;
d) niciuna din variantele de mai sus.

90. Moştenirea se deschide:

a) la locul unde este înregistrat decesul;
b) la ultimul domiciliu al defunctului;
c) la sediul notariatului unde se face cererea de deschidere a moştenirii;
17
d) niciuna din variantele de mai sus.

91. Nedemnitatea poate fi invocată:

a) împotriva nedemnului, cât timp acesta este în viaţă;
b) numai împotriva moştenitorilor legali ai nedemnului, dacă nedemnul a
încetat din viaţă;
c) împotriva legatarilor universali sau cu titlu universal, indiferent de buna
sau reaua lor credinţă şi împotriva legatarului cu titlu particular al nedemnului,
numai dacă a fost de rea-credinţă;
d) niciuna din variantele de mai sus.

92. Nedemnitatea are următoarele efecte:

a) copiii nedemnului pot veni la moştenirea defunctului prin reprezentarea
tatălui lor nedemn;
b) toate actele juridice încheiate de nedemn cu terţe persoane referitoare la
bunurile moştenirii sunt desfiinţate retroactiv;
c) nedemnul este obligat să restituie fructele culese din moştenire, de la data
constatării nedemnităţii;
d) niciuna din variantele de mai sus.

93. Cazurile de nedemnitate succesorală:

a) operează indiferent de forma de vinovăţie a autorului;
b) produc efecte şi faţă de descendenţii nedemnului;
c) pot fi judiciare sau de drept, fiind expres prevăzute de lege;
d) niciuna din variantele de mai sus.

94. Sunt cazuri de nedemnitate succesorală:

a) condamnarea celui care a atentat la viaţa celui care lasă moştenirea;
b) nedenunţarea omorului a cărui victimă a căzut cel care lasă moştenire;
c) ascunderea, cu rea-credinţă, a testamentului defunctului;
d) niciuna din variantele de mai sus.

95. Nedemnitatea succesorală:

a) desfiinţează toate actele juridice referitoare la bunurile moştenirii,
încheiate de nedemn cu terţele persoane;
b) nu produce efecte şi faţă de descendenţii nedemnului;
c) produce efecte de la data hotărârii care constată nedemnitatea;
d) niciuna din variantele de mai sus.

96. Este nedemn de a moşteni:

a) moştenitorul care a omorât pe cel care lasă moştenirea, chiar dacă nu a fost
condamnat deoarece a decedat în cursul procesului;
18
b) cel care, prin doi, l-a împiedicat pe cel care lasă moştenirea să modifice
testamentul;
c) cel care a săvârşit o tentativă de omor asupra celui care lasă moştenirea,
dacă a fost condamnat definitiv însă executarea pedepsei s-a prescris;
d) niciuna din variantele de mai sus.

97. Este nedemn de a moşteni moştenitorul care:

a) a omorât din culpă pe cel despre a cărui moştenire este vorba;
b) a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă;
c) cu rea-credinţă, a falsificat testamentul defunctului;
d) niciuna din variantele de mai sus.

98. Pot invoca nedemnitatea:

a) numai comoştenitorii chemaţi la moştenire împreună cu nedemnul;
b) nedemnul însuşi;
c) instanţa de judecată;
d) niciuna din variantele de mai sus.

99. Nedemnitatea poate fi invocată şi constatată de instanţă:

a) numai după deschiderea succesiunii;
b) şi înainte de deschiderea moştenirii;
c) prin hotărâre, care produce efecte constitutive;
d) niciuna din variantele de mai sus.

100. în cazul constatării nedemnităţii unui moştenitor:

a) acesta este înlăturat de la moştenire, dar poate culege rezerva;
b) renasc cu efect retroactiv drepturile şi obligaţiile nedemnului faţă de
moştenire ce fuseseră stinse prin confuziune sau consolidare;
c) acesta nu poate cere restituirea cheltuielilor utile făcute cu lucrul;
d) niciuna din variantele de mai sus.

101. Nedemnul care a încasat sume de bani de la debitorii moştenirii:

a) trebuie să plătească dobânzi pentru sumele încasate din momentul
deschiderii succesiunii;
b) trebuie să plătească dobânzi pentru sumele încasate din momentul punerii
în întârziere;
c) trebuie să plătească dobânzi pentru sumele încasate din ziua încasării;
d) niciuna din variantele de mai sus.
102. Nedemnul care a intrat deja în posesia unor bunuri din masa succesorală.
înainte de deschiderea succesiunii:
a) este privit ca un posesor de rea-credinţă de la data constatării
nedemnităţii;
19
b) este privit ca posesor de rea-credinţă de la data deschiderii succesiunii;
c) trebuie să restituie celor îndreptăţiţi contravaloarea acestora, chiar dacă s-
ar putea restitui în natură;
d) niciuna din variantele de mai sus.

103. Nedemnitatea poate fi constatată de:

a) notar;
b) instanţă;
c) terţele persoane interesate;
d) niciuna din variantele de mai sus.

104. Reprezentarea succesorală:

a) operează la infinit pentru orice fel de descendenţi;
b) profită reprezentantului, chiar dacă este nedemn faţă de reprezentat;
c) face aplicabil principiul proximităţii gradului de rudenie;
d) niciuna din variantele de mai sus.

105. Reprezentarea succesorală este admisă:

a) în cazul descendenţilor din fraţi şi surori ai defunctului, în condiţiile legii;
b) în cazul copiilor adoptaţi;
c) în cazul ascendenţilor ordinari;
d) niciuna din variantele de mai sus.

106. Reprezentarea succesorală are ca efect:

a) împărţirea moştenirii pe tulpini;
b) împărţirea moştenirii pe capete;
c) împărţirea moştenirii pe linii;
d) niciuna din variantele de mai sus.

107. Reprezentarea succesorală:

a) este admisă la infinit în toate cazurile;
b) operează de drept, dar efectele ei pot fi modificate prin voinţa lui de
cujus;
c) operează de drept şi imperativ;
d) niciuna din variantele de mai sus.

108. Moştenirea unei persoane se deschide:

a) la data deschiderii procedurii succesorale necontencioase;
b) la momentul încetării din viaţă a celui care lasă moştenirea;
c) la data emiterii certificatului de deces;
d) niciuna din variantele de mai sus.

20
109. Au capacitate succesorală:
a) comorienţii, nu şi codecedaţii;
b) persoanele nenăscute, dar concepute la data deschiderii moştenirii;
c) persoanele juridice, în condiţiile legii;
d) niciuna din variantele de mai sus.

110. Nedemnitatea succesorală:

a) se aplică strict în cazul faptelor expres prevăzute de lege, doar în
domeniul moştenirii legale;
b) produce efecte relative, răsfrângându-se numai asupra moştenitorului
nedemn şi a copiilor săi;
c) produce efecte absolute, răsfrângându-se numai asupra moştenitorului
nedemn şi a copiilor săi;
d) niciuna din variantele de mai sus.

111. Este sancţionată cu nedemnitatea:

a) persoana condamnată penal pentru uciderea din culpă a celui care lasă
moştenirea;
b) persoana care, cu rea-credinţă, a ascuns testamentul defunctului;
c) persoana care a adus injurii grave memoriei celui care lasă moştenirea;
d) niciuna din variantele de mai sus.

112. Nedemnitatea succesorală de drept:

a) poate fi constatată doar la cererea persoanei interesate;
b) nu operează ope legis;
c) produce efecte numai în privinţa persoanei culpabile de săvârşirea faptelor
grave prevăzute de lege;
d) niciuna din variantele de mai sus.

113. În ceea ce priveşte nedemnitatea succesorală judiciară:

a) aceasta poate fi constatată numai după deschiderea moştenirii;
b) acţiunea în declararea nedemnităţii succesorale se exercită în termen de 3
ani de la data deschiderii moştenirii;
c) efectele ei pot fi înlăturate prin iertare, spre deosebire de cazul
nedemnităţii de drept;
d) niciuna din variantele de mai sus.

114. Nedemnitatea succesorală de drept:

a) produce efecte de drept;
b) presupune ca moştenitorul nedemn să fi acţionat cu discernământ;
c) îi conferă nedemnului doar dreptul de a culege rezerva succesorală ce i se
cuvine potrivit legii;
21
d) niciuna din variantele de mai sus.

115. Ca urmare a constatării nedemnităţii succesorale:

a) nedemnul va fi obligat să restituie fructele şi veniturile percepute de la
data constatării nedemnităţii;
b) titlul de moştenitor al nedemnului este desfiinţat retroactiv;
c) drepturile şi obligaţiile persoanei nedemne faţă de succesiune care se
stinseseră prin consolidare sau confuziune renasc cu efect retroactiv;
d) niciuna din variantele de mai sus.

116. Nedemnitatea succesorală produce următoarele efecte:

a) actele de dispoziţie încheiate între nedemn şi terţi se vor menţine, fiind
opozabile moştenitorilor;
b) nedemnul pierde dreptul la moştenirea testamentară, rămânând doar cu
rezerva succesorală, dacă este cazul;
c) nedemnul este dator să restituie toate bunurile ce fac parte din moştenire;
d) niciuna din variantele de mai sus.

117. Nedemnitatea succesorală poate fi invocată:

a) numai de comoştenitorii legali sau subsecvenţi;
b) şi de nedemnul însuşi;
c) de procuror;
d) niciuna din variantele de mai sus.

118. Reprezentarea succesorală nu este admisă în privinţa:

a) soţului supravieţuitor;
b) descendenţilor din fraţi şi surori;
c) ascendenţilor ordinari;
d) niciuna din variantele de mai sus.

119. Reprezentarea succesorală este admisă:

a) în cazul comorienţilor;
b) chiar dacă cel reprezentat este în viaţă şi nedemn la data deschiderii
moştenirii;
c) în privinţa verilor primari;
d) niciuna din variantele de mai sus.

120. Reprezentarea succesorală:

a) operează de drept şi imperativ;
b) nu operează la infinit;
c) are ca efect, în cazul în care operează, împărţirea moştenirii pe linii;
d) niciuna din variantele de mai sus.
22
121. Sunt efecte ale reprezentării succesorale:
a) moştenirea se împarte pe tulpini;
b) moştenitorii care beneficiază de reprezentare pot numai să accepte
succesiunea, nu să şi renunţe la ea;
c) reprezentanţii au dreptul numai la partea din moştenire care s-ar fi cuvenit
ascendentului lor;
d) niciuna din variantele de mai sus.

122. Descendenţii moştenitorului:

a) sunt moştenitori rezervatari, dar nu şi sezinari;
b) nu sunt obligaţi să raporteze donaţiile primite de la cel care lasă
moştenirea;
c) vor culege 3/4 din moştenire, daca vin în concurs cu soţul supravieţuitor;
d) niciuna din variantele de mai sus.

123. Fac parte din clasa a ll-a de moştenitori legali:

a) părinţii şi bunicii defunctului;
b) fraţii şi surorile defunctului;
c) verii primari ai defunctului;
d) niciuna din variantele de mai sus.

124. Moştenirea cuvenită descendenţilor:

a) este de 1/2, dacă vin în concurs cu soţul supravieţuitor;
b) se împarte în mod egal între ei, când vin la moştenire în nume propriu sau
prin reprezentare;
c) va fi împărţită acestora după ce se stabileşte cota ce se cuvine soţului
supravieţuitor;
d) niciuna din variantele de mai sus.

125. Cel care dobândeşte moştenirea prin reprezentare:

a) este obligat să accepte moştenirea;
b) dobândeşte numai drepturi, nu şi obligaţii;
c) trebuie să aibă vocaţie succesorală proprie la moştenirea defunctului;
d) niciuna din variantele de mai sus.

126. Reprezentarea succesorală se admite:

a) în cazul descendenţilor în linie dreaptă nelimitat;
b) în cazul descendenţilor din fraţi şi surori la infinit;
c) în cazul soţului supravieţuitor;
d) niciuna din variantele de mai sus.

23
127. Împărţirea pe linii se aplică:
a) descendenţilor defunctului;
b) colateralilor privilegiaţi;
c) ascendenţilor privilegiaţi;
d) niciuna din variantele de mai sus.
128. Sunt excepţii de la principiul proximităţii gradului de rudenie:
a) împărţeala pe linii;
b) reprezentarea succesorală;
c) nedemnitatea succesorală;
d) niciuna din variantele de mai sus.

129. Descendenţii defunctului:

a) vin la moştenire în nume propriu;
b) nu sunt moştenitori rezervatari;
c) sunt moştenitori sezinari;
d) niciuna din variantele de mai sus.

130. Ascendenţii privilegiaţi:

a) sunt moştenitori rezervatari;
b) au obligaţia de a raporta donaţiile primite de la de cujus;
c) beneficiază de reprezentare;
d) niciuna din variantele de mai sus.

131. Împărţeala între colateralii privilegiaţi se face:

a) pe tulpini, dacă vin la moştenire prin reprezentare;
b) pe linii, în cazul în care fraţii şi surorile defunctului nu sunt din aceiaşi
părinţi;
c) întotdeauna în mod egal;
d) niciuna din variantele de mai sus.

132. Soţul supravieţuitor:

a) este moştenitor sezinar;
b) are un drept de abitaţie recunoscut numai în concurs cu clasele lll-IV de
moştenitori legali;
c) are dreptul la mobilele şi obiectele aparţinând gospodăriei casnice,
indiferent de clasa cu care vine în concurs;
d) niciuna din variantele de mai sus.

133. Soţul supravieţuitor:

a) are un drept de moştenire în concurs cu oricare dintre clasele de moştenitori
legali;
b) are un drept temporar de abitaţie asupra casei de locuit;
24
c) are dreptul la 1/4 din moştenire când vine în concurs cu alte clase de
moştenitori;
d) niciuna din variantele de mai sus.

134. în concurs cu doi descendenţi ai defunctului, cota legală a soţului

supravieţuitor este:
a) 1/3;
b) 1/4;
c) 1/8;
d) niciuna din variantele de mai sus.

135. În concurs numai cu ascendenţii privilegiaţi ai defunctului, cota

legală a soţului supravieţuitor este:

a) 1/2;
b) 1/3;
c) 1/4;
d) niciuna din variantele de mai sus.

136. Cum se stabileşte partea din moştenire ce se cuvine soţului

supravieţuitor?
a) în toate cazurile, mai întâi trebuie să se atribuie soţului supravieţuitor cota
ce se cuvine;
b) întâi se calculează cota pentru moştenitorii rezervatari, restul urmând a se
împărţi între soţul supravieţuitor şi ceilalţi moştenitori care nu sunt rezervatari;
c) întâi se calculează cota descendenţilor, iar restul aparţine soţului;
d) niciuna din variantele de mai sus.

137. Soţul supravieţuitor:

a) are un drept la moştenire în concurs cu oricare clasă de moştenitori;
b) are dreptul asupra mobilelor şi obiectelor aparţinând gospodăriei casnice,
indiferent de clasa de moştenitori cu care vine în concurs;
c) poate fi înlăturat de la moştenire de rudele defunctului;
d) niciuna din variantele de mai sus.

138. Cota soţului supravieţuitor din moştenire este de:

a) 1/2 din moştenire când vine în concurs cu părinţii defunctului;
b) 2/3 din moştenire când vine în concurs cu descendenţii defunctului
exheredaţi;
c) 3/4 din moştenire când vine în concurs cu bunicii defunctului;
d) niciuna din variantele de mai sus.

25
139. Intră în categoria bunurilor aparţinând gospodăriei casnice ce se
cuvin soţului supravieţuitor în virtutea unui drept special de moştenire:
a) bunurile de valoare deosebită folosite de soţi în timpul căsătoriei;
b) bunurile mobile aparţinând gospodăriei casnice;
c) bunurile mobile proprii ale defunctului, dar numai dacă au fost dobândite
în timpul căsătoriei;
d) niciuna din variantele de mai sus.
140. Pentru ca soţul supravieţuitor să aibă un drept special de moştenire
asupra mobilierului şi obiectelor aparţinând gospodăriei casnice, se
impune:
a) ca soţul decedat să nu fi dispus expres de partea sa din aceste bunuri prin
liberalităţi între vii sau pentru cauză de moarte;
b) chiar dacă soţul supravieţuitor a dat la o parte sau a ascuns unele bunuri
ale gospodăriei casnice;
c) soţul supravieţuitor să nu vină în concurs cu clasele l-ll de moştenitori;
d) niciuna din variantele de mai sus.

141. Cum se împart bunurile mobile aparţinând gospodăriei casnice

precum şi darurile de nuntă în cazul în care soţul supravieţuitor vine în
concurs cu părinţii soţului decedat?
a) i se cuvin în totalitate soţului supravieţuitor, dacă soţul decedat nu a
dispus de partea sa din aceste bunuri;
b) vor fi luate în calculul rezervei succesorale cuvenite părinţilor şi soţului
supravieţuitor;
c) i se cuvin în totalitate soţului supravieţuitor, chiar dacă soţul decedat a
dispus de partea sa din aceste bunuri;
d) niciuna din variantele de mai sus.

142. Dreptul special de moştenire al soţului supravieţuitor asupra

mobilelor şi obiectelor aparţinând gospodăriei casnice şi asupra darurilor
de nuntă există:
a) şi atunci când soţul supravieţuitor vine în concurs cu moştenitori legali
din clasa I;
b) indiferent dacă defunctul a dispus sau nu prin liberalităţi de partea sa din
aceste bunuri;
c) indiferent cu ce clasă de moştenitori legali vine în concurs soţul
supravieţuitor;
d) niciuna din variantele de mai sus,

143. Pentru ca soţul supravieţuitor să se bucure de dreptul de abitaţie:

a) e necesar ca la data deschiderii moştenirii acesta să fi locuit în casa ce
formează obiectul dreptului de abitaţie;
26
b) e necesar ca soţul supravieţuitor să fie proprietarul exclusiv al locuinţei;
c) defunctul nu trebuie să fi dispus altfel;
d) niciuna din variantele de mai sus.

144. Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor:

a) este conferit de către de cujus soţului supravieţuitor cu titlu gratuit;
b) este un drept insesizabil, neputând fi urmărit de creditorii soţului
supravieţuitor;
c) este un drept strict personal;
d) niciuna din variantele de mai sus.

145. Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor:

a) este un drept temporar;
b) nu este recunoscut dacă soţul supravieţuitor vine în concurs cu
descendenţii defunctului;
c) este un drept real, cu titlu oneros;
d) niciuna din variantele de mai sus.

27
28