88 A se vedea C. Macovei, M.C. Dobrilă, Noul Cod civil.Comentariu pe articole, p. 1.010.

TEST DE AUTOEVALUARE
1. În materia dreptului de moştenire: A) nedemnitatea judiciară poate fi invocată de către instanță
din oficiu; B) introducerea acțiunii prin care se solicită instanței declararea nedemnității judiciare
de către un succesibil care nu își exercitase anterior dreptul de opțiune succesorală reprezintă
pentru succesibilul reclamant act de acceptare tacită a moștenirii; C) efectele nedemnității
judiciare pot fi înlăturate de către de cuius atât în mod expres, cât și tacit.
2. Este de drept nedemnă de a moșteni: A. soția celui care lasă moștenirea, care, prin violență, l-a
împiedicat pe acesta să revoce testamentul întocmit în favoarea sa; B. persoana care, cu rea-
credință, a distrus testamentul defunctului; C. persoana condamnată penal pentru săvârșirea unei
infracțiuni cu intenția de a-l ucide pe cel care lasă moștenirea.
3. În materia dreptului de moştenire: A) nedemnitatea poate fi constatată de către instanţă numai
după deschiderea moştenirii; B) nedemnitatea de drept poate fi invocată şi de legatari sau
donatari, în cazul în care nedemnul ar fi fost un moştenitor legal rezervatar a cărui prezenţă putea
determina reducţiunea liberalităţii; C) nedemnitatea succesorală poate fi invocată şi în situaţia în
care vocaţia succesorală legală a nedemnului nu este concretă (utilă), ci doar generală (eventuală).
4. În materia nedemnităţii succesorale: A) nedemnul este înlăturat doar de la moştenirea legală, nu
şi de la cea testamentară; B) efectele nedemnităţii de drept pot fi înlăturate şi de moştenitorii celui
care lasă moştenirea; C) efectele nedemnităţii nu pot fi înlăturate prin reabilitarea nedemnului.
5. În materia nedemnităţii succesorale: A) nedemnitatea de drept poate fi constatată oricând; B)
efectele nedemnităţii vor fi înlăturate în mod automat dacă intervine prescripţia executării
pedepsei penale; C) nedemnitatea de drept poate fi constatată din oficiu de către instanţa de
judecată. 31
6. Nedemnitatea judiciară: A) poate fi declarată la cererea oricărei persoane interesate; B) poate fi
declarată în cazul succesibilului care, cu rea-credinţă, a alterat testamentul defunctului; C) poate fi
invocată, pe cale de acțiune, în termen de 3 ani de la data deschiderii moștenirii.
REZOLVARE
1. B); 2. C); 3. A) şi B); 4. C); 5. A) şi C); 6. B).
 TEST DE AUTOEVALUARE
1. În cazul în care la moştenire vin soţul supravieţuitor al defunctului S, unchiul defunctului U1 şi
vărul primar al defunctului V (V este copilul unchiului predecedat U2 al defunctului şi pentru a
moşteni invocă beneficiul reprezentării succesorale), atunci: A) soţul supravieţuitor S primeşte
3/4; B) unchiul U1 primeşte 1/8; C) vărul primar V nu moşteneşte.
2. În materia dreptului de moştenire: A) fraţii şi surorile defunctului nu pot veni la moştenire prin
reprezentare succesorală; B) bunicii defunctului nu pot veni la moştenire prin reprezentarea
părinţilor predecedaţi ai defunctului; C) copiii defunctului pot veni la moştenire prin reprezentare
succesorală.
3. În materia dreptului de moştenire, bunicul defunctului, ca şi nepotul de frate al defunctului: A)
poate veni la moştenire atât în nume propriu, cât şi prin reprezentare succesorală; B) este înlăturat
de la moştenire de nepotul de fiu al defunctului; C) înlătură de la moştenire pe fratele tatălui
defunctului.
4. Moştenirea de cuius-ului X s-a deschis la data de 20.10.2017. Prin declaraţii date în faţa unui
notar public în cursul lunilor noiembrie şi decembrie 2017, au acceptat moştenirea S, A, B, C, D şi
M. S este soţul supravieţuitor al defunctului. A, B şi C sunt nepoţii de fiu ai lui X, tatăl lor, P –
copil al defunctului din căsătoria cu S– fiind predecedat lui X. D este copilul lui X din afara
căsătoriei. M este mama defunctului. Răspundeţi motivat la următoarele întrebări: a) Cum se
împarte moştenirea lui X? b) Cum s-ar împărţi moştenirea lui X în aceeaşi situaţie de fapt, însă cu
deosebirea că P nu este predecedat lui X, dar a renunţat la moştenirea acestuia, iar D este nepot de
fiu al lui X, tatăl său –G - fiind copilul lui X din afara căsătoriei şi, în plus, G a renunţat la
moştenirea lui X ? Întocmirea schemelor este obligatorie.
5. Moştenirea de cuius-ului X s-a deschis la 3 februarie 2015 şi a fost acceptată de S, M, A, B, C,
D şi E. S este soţul supravieţuitor al defunctului. M este mama defunctului. A este fiul lui R,
acesta din urmă (care a decedat la 4 mai 2014 şi la a cărui moştenire A nu a venit pentru că a fost
nedemn) fiind fratele lui X. B este, de asemenea, fiul lui R şi a fost exheredat prin testament de
către R. C este fiica lui R din afara căsătoriei. D este fiul unui alt frate al defunctului, N (care a
decedat la 5 august 2013, dar pe care D nu l-a moştenit întrucât a renunţat la moştenirea acestuia).
E este fiul lui P, soră a defunctului, decedată la 3 iunie 2015. Întrucât S şi M nu au recunoscut
drepturi succesorale decât lui C, la 28 iulie 2015, A, B, D şi E au intentat acţiune în justiţie pentru
a li se recunoaşte drepturile ce li se cuvin din moştenirea lui X şi a se dispune ieşirea din
indiviziune. În calitate de judecător, arătaţi, motivat, care dintre acceptanţi vor culege moştenirea
şi în ce cote succesorale.
6. A a decedat la 7 aprilie 2014. B, sora lui A, a predecedat acesteia, lăsând o fiică, C, care a
decedat la 9 mai 2014. D şi E, copiii lui C, au chemat în judecată pe F, fratele lui A, şi pe X, Y şi
Z, descendenţi ai altor două surori predecedate (G şi H) ale lui A (X şi Y fiind fiii lui G, iar Z
fiind fiul lui H), pentru a se dispune ieşirea din indiviziune asupra averii rămase de pe urma lui A.
Prin sentinţa pronunţată, prima instanţă a respins acţiunea ca inadmisibilă, pe motiv că reclamanţii
D şi E pretind că vin la moştenirea lui A deoarece reprezintă pe bunica lor B, ceea ce nu este
posibil, întrucât s-ar trece peste mama lor C, care a decedat după A. În această situaţie, prima
instanţă a considerat că reclamanţii sunt excluşi de la moştenire de fratele defunctului şi de ceilalţi
descendenţi ai surorilor predecedate, care vin prin reprezentare la moştenirea lăsată de A.
Precizaţi, motivat, cine va culege moştenirea şi în ce cote succesorale.
7. În cazul în care moştenirea de cuius-ului X a fost acceptată de către S (soţia supravieţuitoare a
lui X), A (fiul lui C1, acesta din urmă fiind copilul lui X şi al lui S şi predecedat lui X), B şi C (fiii
lui C2, acesta din urmă fiind copilul lui X şi al lui S şi nedemn faţă de X) şi D (copilul lui C3,
acesta din urmă fiind tot copilul lui X şi al lui S şi care a renunţat la moştenirea lui X): A) A
primeşte 3/8; B) D primeşte 1/4; C) B şi C primesc câte 1/8 fiecare.
8. În cazul în care moştenirea de cuius-ului X a fost acceptată de către S (soţul supravieţuitor al lui
X), A (fiul lui C1, acesta din urmă fiind copilul predecedat lui X), B şi C (fiii lui C2, acesta din
urmă fiind copilul lui X şi nedemn faţă de tatăl său) şi D (copilul lui C3, acesta din urmă fiind tot
copilul lui X şi care a decedat în acelaşi accident de circulaţie cu X, fără a se putea stabili că unul
a supravieţuit celuilalt), atunci: A) A primeşte aceeaşi cotă ca şi D; B) C primeşte 1/8; C) D nu
moşteneşte.
9. Reprezentarea succesorală operează chiar dacă: A) reprezentantul a renunțat la moștenirea
lăsată de reprezentat; B) reprezentatul este nedemn față de defunct, cu condiția ca reprezentatul să
nu fie în viață la data 16
deschiderii moștenirii defunctului; C) reprezentantul nu îndeplinește toate condițiile generale
pentru a-l moșteni pe defunct.
10. În materia dreptului de moştenire: A) strănepotul de frate al defunctului poate fi atât
reprezentant, cât şi reprezentat; B) verii primari nu pot veni la moştenire prin reprezentarea
părinţilor lor predecedaţi; C) dacă reprezentantul a renunţat la moştenirea reprezentatului, atunci
reprezentantul nu va mai putea veni la moştenire prin reprezentare succesorală.
REZOLVARE
1. A) şi C); 2. A) şi B); 3. B) şi C);
4. a) M nu moşteneşte fiind înlăturată de principiul I al devoluţiunii legale a moştenirii.
S primeşte 1/4 întrucât vine în concurs cu descendenţii.
Cota de 3/4 ce se cuvine descendenţilor se împarte între aceştia pe tulpini pentru că A, B şi C vin
la moştenire prin reprezentare succesorală, urcând în locul, gradul şi drepturile ascendentului lor
predecedat.
D primeşte 3/8, iar A, B şi C primesc împreună 3/8, ceea ce înseamnă că primeşte fiecare câte 1/8
din moştenire.
b) M nu moşteneşte, iar S primeşte 1/4, ca şi la punctul a).
Cota de 3/4 ce se cuvine descendenţilor nu se mai împarte pe tulpini, ci pe capete (în mod egal),
deoarece A, B, C şi D nu vin la moştenire prin reprezentare succesorală (condiţiile reprezentării
nu sunt îndeplinite pentru că renunţătorii nu pot fi reprezentaţi), ci în nume propriu.
A, B, C şi D primesc fiecare câte 3/16 din moştenire.
5. Moştenirea va fi culeasă de toţi acceptanţii, după cum urmează:
S=1/3 ; M= 1/4 (1 – 1/3) = 1/6 ; Colateralii privilegiaţi = 1/2.
A+B+C vin la moştenire prin reprezentarea ascendentului lor R. Întrucât nu este în discuţie
moştenirea lăsată de către R, nu are importanţă faptul că A a fost nedemn faţă de R şi nici faptul
că B a fost exheredat de către R. Tot astfel, nu are importanţă că C este fiica lui R din afara
căsătoriei deoarece ea are calitatea de nepoată de frate bun al defunctului, ca şi A şi B.
D vine la moştenire prin reprezentarea ascendentului său N. Întrucât nu este în discuţie moştenirea
lăsata de către N, nu are importanţă faptul că D a renunţat la moştenirea lui N.
E vine la moştenire prin retransmitere, dobândind cota pe care P a primit-o ea însăşi şi pe care,
împreună cu celelalte bunuri ale sale, a transmis-o lui E. După cum se observă, E a intentat
acţiunea de ieşire din indiviziune în termenul de un an de la decesul lui X, acceptând tacit
moştenirea lui X în numele autoarei sale P.
A+B+C =1/6, câte 1/18 fiecare; D=1/6; E=1/6.
6. Moștenirea va fi culeasă de către D, E, F, X, Y si Z.
D și E vor veni la moștenire prin retransmitere, întrucât C îndeplinește, la data deschiderii
moștenirii, toate condițiile pentru a veni la moștenirea lui A prin reprezentarea lui B și a decedat
anterior lichidării moștenirii lui A și expirării termenului de opțiune succesorală. Prin urmare, se
va transmite dreptul de opţiune succesorală către moștenitorii lui C: D și E îndeplinesc condițiile
pentru a veni la moștenirea acestuia. Prin intentarea acțiunii de ieșire din indiviziune, D și E au
acceptat tacit moștenirea lui A.
F va veni la moștenire în nume propriu.
X și Y vor veni la moștenire prin reprezentarea lui G.
Z va veni la moștenire prin reprezentarea lui H.
Moștenirea lui A se va împărți pe tulpini între C, F, X, Y si Z, astfel:
F=C=(X;Y)=Z=1/4
Partea aferentă tulpinii G se va împărți în mod egal între X și Y, fiecare dobândind 1/8 din
moștenire.
D și E vor dobândi prin retransmitere partea de 1/4 din moștenire transmisă către C, urmând ca
fiecare să dobândească 1/8 din moștenire,
7. A); 8. A) şi B); 9. A); 10. B).
74 Vezi şi Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a IX-a civ. şi de propr. intel., dec.nr. 339R/2009, citată de
C. Nica, op.cit., p. 180-181.
TEST DE AUTOEVALUARE
1. La data de 7 februarie 2017 s-a deschis succesiunea de cuius-ului X, formată dintr-un apartament
situat în Bucureşti, precum şi din mobilier şi obiecte de uz casnic care au fost afectate folosinţei comune
cu A. La data de 15 martie 2017, moştenirea lui X a fost acceptată prin declaraţii exprese de către A, M,
B, C, D, E şi F, urmând ca la 26 septembrie 2017 acceptanţii să se prezinte la notarul public în vederea
stabilirii masei succesorale, a moştenitorilor şi a cotelor ce li se cuvin din moştenire. A este soţia
defunctului, M este mama defunctului, B este tatăl defunctului, C este nepotul de frate al defunctului
(O, tatăl lui C, fiind frate bun al defunctului, decedat la data de 18 octombrie 2016 şi dezmoştenit prin
testamentul întocmit de X), D şi E sunt, de asemenea, nepoţi de frate bun al defunctului (N, tatăl lui D şi
E, fiind frate bun al defunctului, decedat la data de 10 august 2016 şi, de asemenea, dezmoştenit prin
testamentul întocmit de X), iar F este nepot de frate uterin al defunctului (P, tatăl lui F, fiind frate uterin
cu defunctul şi care a renunţat la moştenirea lui X la data de 21 februarie 2017). La data de 2 septembrie
2017 a decedat A. În aceste condiţii, în vederea pregătirii întâlnirii din 26 septembrie 2017 de la notarul
public, G (fiul lui A din căsătoria anterioară), H (nepoata de fiu a lui A, tatăl ei, W, fiind fiul lui A din
căsătoria anterioară şi decedat la 15 martie 2015) şi I (soţia lui Y, acesta din urmă fiind fiul lui A din
afara căsătoriei, care a decedat la 10 septembrie 2017), au contactat un avocat, la data de 14 septembrie
2017, căruia i-au solicitat o consultaţie juridică în cadrul căreia, după ce va întocmi schemele aferente
deceselor lui X şi A, să li se răspundă la următoarele probleme: a) Ce drepturi succesorale are A şi ce
drepturi succesorale au ceilalţi acceptanţi cu privire la moştenirea lui X; b) Dacă, în condiţiile în care nu
sunt rudă cu X, ei (G, H şi I) vor putea moşteni o parte din apartamentul care a aparţinut lui X, iar în caz
afirmativ, în ce cote succesorale şi ce vor trebui să întreprindă pentru a le culege; c) Dacă G, H şi I vor
avea dreptul să culeagă în totalitate mobilierul şi obiectele de uz casnic ce au aparţinut lui X; d) Dacă G
şi H vor putea exercita în continuare, până la data de 7 februarie 2018, dreptul de abitaţie asupra
apartamentului care i-a aparţinut lui X, luând în considerare că A a exercitat un asemenea drept şi că
începând cu data de 10 februarie 2017 G şi H au locuit în acel apartament pentru a o îngriji pe A. În
calitate de avocat, întocmiţi schemele aferente şi acordaţi motivat consultaţia solicitată.
2. La data de 1.11.2011 a decedat X, iar la 25.12. 2011 a decedat şi soţul supravieţuitor S.
Prin declaraţii date la 10.01.2012 în faţa notarului public, A, B, C, D şi E au acceptat în
mod expres moştenirea lui X. A este mama lui X, B este nepot de frate bun al defunctului
(tatăl lui renunţând expres la moştenirea lui X), C şi D sunt nepoţi de frate consangvin ai
defunctului (tatăl lor fiind dezmoştenit), iar E, de asemenea, este nepot de frate consangvin
al defunctului (tatăl lui renunţând expres la moştenirea lui X). F şi G (care sunt mama,
respectiv sora lui S) au solicitat ca cei 5 acceptanţi să le recunoască drepturile ce li se cuvin
din averea lui X. Întrucât cei 5 moştenitori acceptanţi au refuzat pe motiv că F şi G nu au
vocaţie succesorală concretă la moştenirea lui X pentru că nu sunt rude cu acesta, la
26.02.2012 F şi G au intentat o acţiune de ieşire din indiviziune în contradictoriu cu A, B,
C, D şi E, prin care au solicitat să se partajeze moştenirea lăsată de X. a) În calitate de
judecător, întocmiţi în mod corect schema şi soluţionaţi, motivat, acţiunea. b) Cum aţi fi
soluţionat acţiunea în aceeaşi situaţie de fapt, însă cu modificarea în sensul că tatăl lui B
este decedat (şi deci nu se pune problema renunţării la moştenirea lui X), tatăl lui C şi D
este decedat şi nu a fost dezmoştenit de către X, iar tatăl lui E este decedat (şi deci nu se
pune problema renunţării la moştenirea lui X).
3. În materia dreptului de moştenire: A) atunci când acţiunea de divorţ se întemeiază pe
culpa exclusivă a pârâtului şi reclamantul decedează în cursul procesului, moştenitorii
soţului reclamant vor putea continua acţiunea, iar dacă instanţa o va admite, căsătoria se
socoteşte
26
desfăcută la data decesului reclamantului; B) dreptul de abitaţie îi este recunoscut soţului
supravieţuitor şi în situaţia în care el vine în concurs cu descendenţii defunctului; C) dacă
moartea soţului care a fost de rea-credinţă la data încheierii căsătoriei intervine după
rămânerea definitivă a hotărârii de declarare a nulităţii sau de anulare a căsătoriei, soţul care
a fost de bună-credinţă la data încheierii căsătoriei nu-l va mai putea moşteni.
REZOLVARE
1. a) Moştenirea lui X va fi culeasă de către A, în calitate de soţ supravieţuitor, M și B, în
calitate de ascendenți privilegiați și de către C, D, E și F, aceștia din urmă în calitate de colaterali
privilegiați de gradul al treilea.
C vine la moștenire în nume propriu întrucât în privința lui nu poate opera reprezentarea
succesorală, locul lui O nefiind util, acesta din urmă fiind dezmoştenit. De asemenea, D şi E vin la
moștenire în nume propriu întrucât nici în privința lor nu poate opera reprezentarea succesorală, locul
lui N nefiind util, acesta din urmă fiind dezmoştenit. În fine, F vine la moștenire în nume propriu
deoarece P este renunţător, iar cel care a renunţat la moştenire nu poate fi reprezentat.
Între acceptanţi moştenirea se împarte astfel:
În concurs cu clasa a II-a formată şi din ascendenţi privilegiaţi şi din colaterali privilegiaţi, soţul
supravieţuitor A are o cota succesorală de 1/3 din moştenire. Soțul supraviețuitor A beneficiază de un
drept de abitație asupra apartamentului lui X dacă a locuit acolo până la deschiderea moștenirii și dacă
nu este titularul niciunui drept real de a folosi o altă locuință corespunzătoare nevoilor sale, în
conformitate cu dispoziţiile art. 973 C.civ. De asemenea, soţul supravieţuitor are un drept special de
moştenire legală asupra mobilierului şi obiectelor de uz casnic întrucât nu vine în concurs cu
descendenţii (art. 974 C.civ.). Prin urmare, în acest caz, toate cotele succesorale se vor raporta la
ansamblul moştenirii (cu excluderea mobilierului şi obiectelor de uz casnic), în speţă la apartamentul ce
i-a aparţinut lui X.
Clasei a doua de moştenitori i se cuvine ceea ce rămâne după scăderea cotei soţului
supravieţuitor, respectiv: 1-1/3=2/3.
Din această cotă de 2/3, M și B, în calitate de ascendenți privilegiați, primesc 1/2, ceea ce
înseamnă 1/2 x 2/3 = 1/3 din moştenire. Partea ce revine ascendenților privilegiați se împarte în mod
egal între aceștia, urmând ca fiecare să dobândească 1/6 din moștenire.
Restul de 1/3 din moştenire (1/2 x 2/3 =1/3) se împarte între C, D, E și F. Împărţirea se va
realiza pe linii, întrucât ei sunt nepoţi de frați din două categorii diferite; împărţirea pe linii se aplică şi
în privinţa colateralilor privilegiaţi de gradul al treilea, care provin din părinţi diferiţi, indiferent dacă
aceştia vin la moştenire în nume propriu (cum este cazul în speță) sau prin reprezentare . Întrucât vin la
moştenire în nume propriu, fiecare linie se va împărţi pe capete între cei care culeg moştenirea pe acea
linie (0,25 p). În consecință, pe linia maternă (1/2x1/3=1/6) vin la moştenire C, D, E și F, fiecare
primind câte 1/24. Pe linia paternă (1/2x1/3=1/6) vin la moştenire C, D și E, care culeg moştenirea în
nume propriu, cota de 1/6 împărţindu-se între aceştia în mod egal, fiecare primind câte 1/18. În final,
datorită privilegiului dublei legături, C, D și E vor primi în total câte 1/24+1/18=7/72 fiecare.
În final, moştenirea lui X va fi culeasă astfel :
A- 1/3;
B- 1/6;
M – 1/6;
C, D și E – fiecare 7/72;
F- 1/24.
b) În cadrul moştenirii lui A la care sunt îndreptăţiţi, G, H și I vor primi şi drepturile succesorale
ale acestuia asupra apartamentului lui X, prin retransmitere.
În acest scop, G și H trebuie să accepte în termen moştenirea lui A (acceptarea moştenirii lui X
nu este necesară, întrucât A a acceptat deja în mod expres moştenirea lui X). În ceea ce îl privește pe I,
acesta trebuia să accepte în termen atât moștenirea lui A, cât și moștenirea lui Y (care îndeplinea
27
condițiile de a veni la moștenirea lui A la data deschiderii moștenirii acestuia, dar care nu a
acceptat moștenirea acestuia). De asemenea, în măsura în G și H vor accepta și ei în termen moștenirea
lui Y, aceștia vor dobândi și prin retransmitere de la Y o parte din moștenirea lui X.
Cota de 1/3 din apartament cuvenită lui A se împarte între G, H și Y pe tulpini întrucât H vine la
moștenire prin reprezentarea părintelui său predecedat, W. Astfel, G, H și Y au dreptul, fiecare, la 1/9
din apartamentul lui X.
Partea din moștenire care s-a transmis către Y se va retransmite mai departe către moștenitorii
acestuia. Astfel, persoanele care la data deschiderii moștenirii lui Y îndeplinesc condițiile pentru a veni
la moștenirea acestuia sunt soția supraviețuitoare I, respectiv colateralii privilegiați G (în nume propriu)
și H (prin reprezentarea părintelui său precedat, W). În concurs doar cu colaterali privilegiați, cota soției
supraviețuitoare I este de 1/2 din moștenirea lui Y, respectiv inclusiv 1/18 din apartament. Partea de 1/2
din moștenirea lui Y aferentă colateralilor privilegiați se va împărți între aceștia pe tulpini, urmând să
primească fiecare 1/4 din moștenirea lui Y, respectiv inclusiv 1/36 din apartament.
În total, G și H vor dobândi fiecare 5/36 din apartament (1/9 + 1/36=5/36).
c) Întrucât A are dreptul special la moştenirea mobilierului şi obiectelor de uz casnic ale lui X,
aceste bunuri se transmit în totalitate succesorilor săi în proporţie de câte 1/3 pentru G, în calitate de
descendent de gradul întâi, 1/3 pentru H, în calitate de descendent de gradul al doilea care vine la
moștenirea lui A prin reprezentare succesorală, respectiv 1/3 pentru Y, în calitate de descendent de
gradul întâi. Partea din moștenire care s-a transmis către Y se va retransmite mai departe moștenitorilor
acestuia I , G și H. În concurs doar cu colaterali privilegiați, cota soției supraviețuitoare I este de 1/2 din
moștenirea lui Y, respectiv 1/6 din mobilier și obiectele de uz casnic. Partea de 1/2 din moștenirea lui Y
aferentă colateralilor privilegiați G și H se va împărți între aceștia pe tulpini, urmând să primească
fiecare 1/4 din moștenirea lui Y, respectiv inclusiv 1/12 din mobilier și obiectele de uz casnic. În total,
G și H vor dobândi fiecare 5/12 din mobilier și obiectele de uz casnic (1/3+1/12=5/12).
d) Dreptul special de abitaţie al soţului supravieţuitor este un drept strict personal şi nu se
transmite moştenitorilor săi (art. 973 alin. 2 C. civ.). În consecinţă, G şi H nu dobândesc acest drept.
2. a) Moştenirea lui X va fi culeasă de A, B, C, D, E, F, G.
F şi G vin la moştenirea lui X prin retransmitere, având în vedere că S a decedat ulterior
decesului lui X.
• În acest sens, apărarea formulată de cei 5 moştenitori acceptanţi în sensul că F şi G nu au
drepturi succesorale, nefiind rude cu X, este neîntemeiată: prin jocul celor două moşteniri
succesive, F şi G vor beneficia de partea moştenită de S din patrimoniul lui X.
• De asemenea, neacceptarea succesiunii de către S nu afectează dreptul lui F şi G de a
culege moştenirea prin retransmitere, întrucât dreptul de opţiune succesorală al lui S se transmite
lui F şi G; intentarea acţiunii de ieşire din indiviziune de către F şi G împotriva celor 5 moştenitori
acceptanţi reprezintă un act de acceptare tacită a moştenirii lui X.

A, mama defunctului, vine la moştenire, fiind întrunite toate cerinţele în acest sens:
capacitate succesorală, vocaţie succesorală legală, nu este nedemnă şi nu este înlăturată de la
moştenire.
B vine la moştenirea lui X în nume propriu, fiind rudă de gradul al treilea cu defunctul şi nu
este înlăturat de altă persoană cu grad mai apropiat.
De asemenea, E este rudă de gradul al treilea cu defunctul şi vine la moştenire în nume propriu,
nefiind înlăturat de altă persoană cu grad mai apropiat.
Tot astfel, C şi D vin la moştenirea lui X în nume propriu, fiind rude de cel mai apropiat grad.
În concurs cu clasa a II-a, formată şi din ascendenţi privilegiaţi şi din colaterali privilegiaţi,
soţul supravieţuitor S are o cotă succesorală de 1/3 din moştenire. Această cotă de 1/3 care i s-ar fi
cuvenit lui S va fi culeasă de F şi G, prin retransmitere. Astfel, F va primi 1/12 (adică 1/4 din 1/3), iar G
va primi 1/4 (3/4 din 1/3) din moştenirea lui X.
Clasei a doua de moştenitori i se cuvine ceea ce rămâne după scăderea cotei soţului
supravieţuitor, respectiv: 1-1/3=2/3.
 Din această cotă de 2/3, mama A, ca singur ascendent privilegiat, primeşte 1/4, ceea ce
înseamnă 1/4 x 2/3 = 1/6 din moştenire.
28
Restul de 1/2 din moştenire (3/4 x 2/3 =1/2) se împarte între B, C, D, şi E. Împărţirea se va
realiza pe linii (iar nu în mod egal), deoarece împărţirea pe linii se aplică şi descendenţilor din fraţi sau
surori, indiferent dacă ei vin la moştenire prin reprezentare succesorală sau în nume propriu (precum în
speţă).
Pe linia maternă (1/2x1/2=1/4) vine la moştenire B, primind deci 1/4. Pe linia paternă
(1/2x1/2=1/4) vin la moştenire B, C, D, E, care culeg moştenirea în nume propriu, cota de 1/4
împărţindu-se între aceştia în mod egal, fiecare primind câte 1/16. În final, datorită privilegiului dublei
legături, B va moşteni 5/16.
b). Moştenirea va fi culeasă tot de A, B, C, D, E, F, G.
F şi G culeg moştenirea prin retransmitere (F-cota de 1/12, G-cota de 1/4)
A primeşte cota de 1/6 din moştenire.
Restul de 1/2 din moştenire (3/4 x 2/3 =1/2) se împarte între B, C, D şi E. În ceea ce priveşte
împărţirea cotei de 1/2 între B, C, D şi E, aceasta se va realiza pe linii şi pe tulpini, întrucât aceştia vor
culege moştenirea lui X prin reprezentare succesorală.
Pe linia maternă (1/2x1/2=1/4) vine la moştenire B, primind deci 1/4. Pe linia paternă
(1/2x1/2=1/4) vin la moştenire B, C, D, E, care culeg moştenirea prin reprezentare succesorală. Astfel,
B şi E vor primi o cotă de 1/12, iar C şi D vor primi o cotă de 1/24. În final, datorită privilegiului dublei
legături, B va moşteni 1/3.
3. B) şi C).
GRILE DIN MATERIA MOŞTENIRII LEGALE DATE LA CONCURSURILE DE
ADMITERE LA INM
1. Ascendenții privilegiați, spre deosebire de ascendenții ordinari:A. nu sunt înlăturați de la
moștenire de către soțul supraviețuitor;B. nu sunt înlăturați de la moștenire de către colateralii
privilegiați;C. împart moștenirea în mod egal.
2. În concurs cu mama defunctului, cota succesorală a soției supraviețuitoare este de: A. 3/4; B.
1/3; C. 1/2.
3. Nedemnitatea judiciară: A) poate fi declarată la cererea oricărei persoane interesate; B) poate
fi declarată în cazul succesibilului care, cu rea-credinţă, a alterat testamentul defunctului; C) poate fi
invocată, pe cale de acțiune, în termen de 3 ani de la data deschiderii moștenirii.
4. Este de drept nedemnă de a moșteni: A. soția celui care lasă moștenirea, care, prin violență, l-
a împiedicat pe acesta să revoce testamentul întocmit în favoarea sa; B. persoana care, cu rea-credință, a
distrus testamentul defunctului; C. persoana condamnată penal pentru săvârșirea unei infracțiuni cu
intenția de a-l ucide pe cel care lasă moștenirea.
5. Reprezentarea succesorală operează chiar dacă: A. reprezentantul a renunțat la moștenirea
lăsată de reprezentat; B. reprezentatul este nedemn față de defunct, cu condiția ca reprezentatul să nu fie
în viață la data deschiderii moștenirii defunctului; C. reprezentantul nu îndeplinește toate condițiile
generale pentru a-l moșteni pe defunct.
6. În materia moștenirii legale, bunicul defunctului: A. este înlăturat de la moștenire de copilul
fratelui defunctului; B. nu înlătură de la moștenire pe fratele tatălui defunctului; C. nu este înlăturat de
la moștenire de soțul supraviețuitor.
7. În cazul în care o moștenire legală se împarte între soția supraviețuitoare, mama defunctului
și o soră a defunctului: A. mama defunctului va culege 1/6 din moștenire; B. fiecare va culege 1/3 din
moștenire; C. sora defunctului va culege 1/2 din moștenire.
8. Cota succesorală a soţului supravieţuitor este de: A) o treime din moştenire, dacă vine în
concurs cu doi descendenţi ai defunctului; B) un sfert din moştenire, dacă vine în concurs numai cu
părinții defunctului; C) trei sferturi din moştenire, dacă vine în concurs fie cu ascendenţii ordinari, fie
cu colateralii ordinari ai defunctului.
9. În materia moștenirii legale, poate fi reprezentat: A. Colateralul privilegiat de gradul al IV-
lea; B. Fratele mamei defunctului; C. Descendentul nedemn, chiar aflat în viață la data deschiderii
moștenirii.
29
10. Soțului supraviețuitor: A. Îi poate fi restrâns dreptul de abitație, dacă o parte a locuinței îi
este necesară unuia dintre moștenitori; B. Îi revine o jumătate din moștenire, dacă vine în concurs numai
cu ascendenții privilegiați; C. Nu îi revin mobilierul și obiectele de uz casnic afectate folosinței comune
a soților, cu titlu de drept special de moștenire, în ipoteza în care vine concomitent în concurs atât cu
descendenții defunctului, cât și cu colateralii privilegiați.
11. Dacă moștenirea legală de pe urma lui D a fost acceptată de M (mama defunctului), S (sora
defunctului, din aceiași părinți), F (fratele uterin al defunctului) și N (nepotul defunctului rezultat din
căsătoria surorii uterine a defunctului cu fratele consangvin al defunctului, ambii predecedați): A. S va
culege tot atât cât M; B. N va culege mai mult decât M; C. F va culege mai puțin decât M.
12. Copilul fiului predecedat al defunctului: A) atunci când vine la moștenire în concurs cu soțul
supraviețuitor, culege trei sferturi din masa succesorală; B) îl înlătură de la moștenire pe fratele
defunctului; C) îl înlătură de la moștenire pe tatăl defunctului, cu excepția cazului în care fiul
predecedat al defunctului era nedemn să culeagă moștenirea.
13. Potrivit regulilor devoluțiunii legale, în cazul în care moștenirea este acceptată de vărul
primar V (copilul unchiului predecedat U1) și de unchiul U2, moștenirea va fi culeasă de: A. vărul
primar V împreună cu unchiul U2, în cote egale; B. vărul primar V, în întregime; C. unchiul U2, în
întregime.
14. În materia moștenirii legale: A. poate fi reprezentat descendentul de gradul I, aflat în viață la
data deschiderii succesiunii, chiar dacă este nedemn față de defunct; B. cota soțului supraviețuitor al
defunctului în concurs cu moștenitori legali aparținând unor clase diferite se stabilește ca și când acesta
ar veni la moștenire numai cu cea mai apropiată dintre ele; C. legatul lăsat nedemnului, după săvârșirea
faptei care atrage nedemnitatea, înlătură efectele nedemnității, chiar și în lipsa unei declarații exprese în
acest sens a celui ce lasă moștenirea.
15. Potrivit dispozițiilor Codului civil referitoare la devoluțiunea legală a moștenirii: A. în cazul
clasei a II-a de moștenitori, nu operează, în niciun caz, reprezentarea succesorală; B. în cazul clasei a
III-a de moștenitori, moștenirea se împarte în mod egal, când vin la moștenire în nume propriu, ori pe
tulpină, când vin la moștenire prin reprezentare; C. în cazul clasei a II-a de moștenitori, între colateralii
privilegiați, împărțirea moștenirii se va realiza pe linii, atunci când aceștia sunt rude cu defunctul pe
linii colaterale diferite.
16. În materia moștenirii legale, dacă S (soțul supraviețuitor al defunctului) vine în concurs cu T
(tatăl defunctului) și cu A (strănepot de frate al defunctului), atunci moștenirea se va împărți după cum
urmează: A) S primește 1/2 din moștenire, T primește 1/2 din moștenire, iar A nu moștenește; B) S
primește 1/3 din moștenire, T primește 1/6 din moștenire, iar A primește 1/2 din moștenire; C) S
primește 1/3 din moștenire, T primește 1/3 din moștenire, iar A primește 1/3 din moștenire.
17. Pot veni la moștenire prin reprezentare succesorală: A) Descendenții fraților sau surorilor
defunctului; B) Bunicii defunctului; C) Verii primari ai defunctului.
18. Soțul supraviețuitor, atunci când vine la moștenire în concurs cu: A) fratele defunctului și
tatăl defunctului, culege o treime din moștenire; B) părinții defunctului și sora defunctului, culege o
jumătate din moștenire; C) surorile defunctului, culege trei sferturi din moștenire.
REZOLVARE
1. B; 2. C. 3. B; 4. C; 5. A; 6. A,C; 7. A,C; 8. C. 9. C; 10. B, C; 11. B,C; 12. A) şi B); 13. C; 14.
B; 15. C; 16. B; 17. A; 18. A.