DREPT CIVIL – SUCCESIUNI

Data: 08.06.2020

Se dă următoarea speţă:
I. R.T., având soţ supravieţuitor şi doi copii majori, a decedat la data de 1 ianuarie
2013, într-un accident auto. Prin testament, acesta a dispus ca un apartament, pe care l-a
deţinut cu titlul de proprietar exclusiv, să se cuvină celui mai mare dintre fii săi. În termenul
de opţiune succesorală, toţi moştenitorii săi au acceptat moştenirea.
La momentul căsătoriei (5 octombrie 2011), R.T şi R.M. (soţ supravieţuitor) au
încheiat o convenţie matrimonială, ocazie cu care au optat pentru comunitatea convenţională
şi au inserat o clauză de preciput, în temeiul căreia soţul supravieţuitor are dreptul să preia, la
momentul decesului celuialt soţ, independent de partajul moştenirii, casa în care a locuit
familia până la acel moment.
Patrimoniul defunctului are valoarea de 600.000 lei, după cum urmează: 200.000 lei
apartamentul, 300.000 lei casa în care a locuit familia şi 100.000 lei cele două autoturisme
(dintre care, unul a fost distrus aproape în totalitate în accidentul în care a decedat R.T.).

1. Ce fel de moştenire întâlnim în speţă?

- în speță întâlnim tipul de moștenire testamentară.

2. Care sunt caracterele juridice ale transmiterii moştenirii? Ce semnificaţie

juridică are fiecare dintre ele?
Testamentul prezintă următoarele caractere juridice:
- este un act juridic, adică o manifestare de voinţă făcută cu intenţia de a produce
efecte juridice. Prin urmare, testamentul trebuie să îndeplinească toate condiţiile de fond
cerute de lege pentru valabilitatea oricărui act juridic, plus cele specifice pentru valabilitatea
actelor cu titlu gratuit;
- este un act juridic unilateral, valabil prin exprimarea unei singure voinţe, aceea a
testatorului, independent de orice manifestare de voinţă a beneficiarului;
- este un act juridic personal, adică nu poate fi încheiat prin reprezentare sau cu
încuviinţarea ocrotitorului legal;
- este un act juridic revocabil, adică testatorul poate, oricând până la deces, să revină în
mod discreţionar asupra dispoziţiilor testamentare, fie revocându-le, fie modificându-le ori
înlocuindu-le cu altele noi. Orice clauză de renunţare la dreptul de a revoca dispoziţiile de
ultimă voinţă este nulă;
- este un act juridic solemn, deoarece voinţa testatorului trebuie să fie exprimată în una
dintre formele cerute de lege;
- este un act juridic pentru cauză de moarte întrucât, deşi este valabil de la data
întocmirii sale, dacă s-au respectat cerinţele legii, produce efecte juridice numai de la data
încetării din viaţă a testatorului.

3. Întâlnim în speţă vreo excepţie de la caracterele juridice ale transmiterii

moştenirii? Care anume? Argumentaţi.
Caracterul unilateral este excepția speței. Caracterul este limitat de conveția
matrimonială și de clauza acceptată acesteia.

4. Există, în speţă, vreo persoană cu vocaţie multiplă la moştenire? Care este

aceasta? Cum poate ea opta cu privire la moştenire?
Persoana cu vocație multiplă la moștenire este fiul cel mare căruia îi revine în urma
proprietății exclusive a tatălui și a testamentului acestuia dreptul de proprietate asupra unui
apartament. El poate accepta dreptul de succesiune și asupra restului de patrimoniu.
 5. Poate prelua soţul supravieţuitor, independent de partaj, casa în care a locuit
cu defunctul înainte de accident? Pe ce temei?
Soțul supraviețuitor poate prelua casa în care a locuit cu defunctul pe baza convenției
matrimoniale, în urma clauzei de preciput unde soțul supraviețuitor are dreptul să preia la
momentul decesului celuialt soţ, independent de partajul moştenirii, casa în care a locuit
familia până la acel moment.

6. Cui i se vor cuveni tablourile de familie?

Conform art. 974 C. civ. Când nu vine la concurs cu descendenții defunctului, soțul
supraviețuitor moștenește, pe lângă cota stabilită potrivit art. 972, mobilierul și obiectele de uz
casnic care au fost afectate folosinței comune a soților. Astfel, soției i se vor cuveni tablourile.

II. G.I., căsătorit, decedează la data de 1 august 2012. În termenul de opţiune

succesorală, au acceptat moştenirea soţia acestuia G.G. şi cei doi copii ai săi, G.C. şi G.B. Tot
în termenul de opţiune succesorală, se adresează instanţei de judecată numita M.N., solicitând
acesteia, în contradictoriu cu pârâţii G.G., G.C. şi G.B., să se constate calitatea sa de soţie
supravieţuitoare a defunctului G.I. şi să i se stabilească cota de care beneficiază din masa
succesorală. În susţinerea celor invocate, reclamanta depune la dosar copie legalizată de pe
certificatul de căsătorie cu defunctul G.I. Din acest act de stare civilă rezultă că G.I şi M.N. s-
au căsătorit la 1 iulie 1980. Reclamanta precizează că din căsătorie nu au rezultat copii.
În apărare, pârâta G.G. arată că şi ea este căsătorită cu G.I., depunând şi ea la dosar un
certificat de căsătorie, potrivit căruia data încheierii acestuia este 26 august 2000. Mai mult,
pârâta G.G. arată că ea nu a cunoscut până la acest moment faptul că soţul ei era deja
căsătorit. Nici reclamanta nu susţine faptul că G.G. ar fi putut cunoaşte despre prima căsătorie
a soţului ei.
Din masa succesorală a defunctului fac parte:
- un apartament situat în Braşov, complet mobilat şi dotat cu cele necesare
gospodăriei, în care locuieşte, în prezent, prima soţie a acestuia;
- un apartament situat în Constanţa, complet mobilat şi dotat cu cele necesare
gospodăriei, în care locuiesc, în prezent, a doua soţie şi cei doi copii ai acestuia.

1. Care sunt condiţiile cerute de lege soţului supravieţuitor pentru a moşteni?

Soțul supraviețuitor îl moștenește pe soțul decedat dacă, la data deschiderii moștenirii, nu
există o hotărâre de divorț definitivă.

2. Care dintre cele două soţii îndeplineşte condiţiile cerute de lege pentru a-l
moşteni pe defunct?
Cea de a doua soție îndeplinește condițiile cerute de lege pentru a-l moșteni pe defunct.

3. Care sunt drepturile succesorale de care beneficiază, în general, soţul

supravieţuitor?
- un drept de moștenire în concurs cu oricare dintre clasele de moștenitori legali sau
în lipsa rudelor din cele patru clase;
- un drept de moștenire special asupra mobilierului și obiectelor de uz casnic care au
fost afectate folosinței comune a soților;
- un drept temporar de abitație asupra casei de locuit.

4. Care sunt drepturile succesorale de care beneficiază, în speţă,, soţul

supravieţuitor pentru a moşteni?
- Dreptul asupra apartamentului situat în Constanța, a mobilelor şi obiectelor care
aparțin gospodăriei casnice.
5. Care este cota din moştenire ce se cuvine, în speţa de faţă, soţului
supravieţuitor?
- în concurs cu descendenții defunctului , soțul supraviețuitor are dreptul la un sfert din
moștenire.

6. Care este cota din moştenire ce se cuvine, în speţa de faţă, celor doi copii ai
defunctului?
- În concurs cu soțul supraviețuitor, descendenții defunctului, culeg împreună trei
sferturi din moștenire.

7. Care sunt caracterele juridice ale drepturilor succesorale ale soţului

supravieţuitor?
Dreptul succesoral prezintă următoarele caracteristici:
- Soțul supraviețuitor poate veni la moștenire numai în nume propriu; 
- Soțul supraviețuitor este moștenitor rezervatar; 
- Soțul supraviețuitor este moștenitor sezinar; 
- Dacă vine în concurs cu descendenții defunctului, soțul supraviețuitor este obligat și la
raportul donațiilor primite de la soțul decedat. 

8. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de abitaţie al soţului

supravieţuitor?
Dreptul de abitație prezintă următoarele caracteristici:
- este un drept real, având ca obiect casa de locuit. Titularul dreptului de abitație va
avea și dreptul de a se servi de terenul aferent, în măsura necesară folosirii
locuinței;
- este un drept temporar care se stinge la partaj, dar nu mai devreme de un an de la
data deschiderii moștenirii. Acest drept încetează, chiar înainte de împlinirea
termenului de un an, în caz de recăsătorire a soțului supraviețuitor;
- este un drept strict personal, deci inalienabil, neputând fi cedat sau grevat în
favoarea altei persoane;
- este un drept insesizabil, creditorii titularului dreptului (soțului supraviețuitor)
neavând dreptul să-l urmărească .