Drept civil (Anul al IV-lea) Numele studentului..............................................

Seriile II şi III Semnătura............................................................

SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DE DREPT CIVIL (SUCCESIUNI ŞI LIBERALITĂŢI)

DIN 21 IANUARIE 2017-VARIANTA A II-A

I. La data de 15.10.2015 s-a deschis moştenirea de cuius-ului X şi este formată dintr-un

apartament situat în Bucureşti, din obiecte de mobilier şi din bijuterii din aur pe care X le primise
de la părinţii săi înainte de căsătorie. Moştenirea a fost acceptată în termenul de exercitare a
dreptului de opţiune succesorală de către S, M, T, A, B, C, D, E, F şi G. S este soţia
supravieţuitoare a defunctului. M este mama defunctului. T este tatăl defunctului. A este nepotul
de frate bun al defunctului şi a fost dezmoştenit de către X. O, tatăl lui A, a decedat la 30.11.2014.
B este un alt nepot de frate bun al defunctului. P, tatăl lui B, a decedat la 22.04.2015 şi înainte de a
deceda l-a dezmoştenit pe B, motiv pentru care B a renunţat la moştenirea lui P. C este un alt
nepot de frate bun al defunctului. R, tatăl lui C, a decedat la 15.09.2014, era nedemn faţă de X, iar
C a renunţat la moştenirea lui R. D este nepotul de frate consangvin al defunctului. Q, tatăl lui D,
a renunţat la moştenirea lui X. E este strănepotul de frate uterin al defunctului. V (fratele uterin al
lui X şi, în acelaşi timp, bunicul lui E) este nedemn faţă de X. W (fiul lui V şi, în acelaşi timp,
tatăl lui E) a renunţat la moştenirea lui X. F este un alt nepot de frate uterin al defunctului. N
(fratele uterin al defunctului şi tatăl lui F) a decedat la 24.09.2016, fără ca în prealabil să fi
acceptat moştenirea lui X. G este soţia supravieţuitoare a lui N. În condiţiile în care moştenirea lui
N este formată doar din cota pe care acesta ar fi primit-o, eventual, din moştenirea lui X, F şi G au
dat o declaraţie la notar la 27.10.2016 prin care au arătat că acceptă atât moştenirea lui N, cât şi
moştenirea lui X. Ceilalţi acceptanţi au susţinut că F şi G nu pot culege nicio parte din moştenirea
lui X pentru că au dat declaraţia de acceptare a moştenirii la notar după expirarea termenului de un
an care curge de la data deschiderii moştenirii lui X. Întrucât între acceptanţi au apărut discuţii în
legătură cu calitatea de moştenitor şi cu drepturile unor acceptanţi, în perspectiva deschiderii
procedurii succesorale notariale, toţi au luat hotărârea de a solicita o consultaţie juridică. În
calitate de avocat vi se solicită o consultaţie juridică în cadrul căreia, (a) după ce întocmiţi schema
aferentă decesului lui X (schema urmând să cuprindă toate persoanele la care se face referire în
speţă), urmează să precizaţi, motivat: (b) cui vor reveni bunurile lăsate de X şi în ce cote
succesorale.
II. (5 puncte) Indicaţi care dintre enunţurile următoare sunt corecte; indicarea se va face
prin retranscrierea literei corespunzătoare enunţului (enunţurilor) considerate corecte. Dintre
cele 3 variante propuse, una sau două variante pot fi corecte, orice altă situaţie fiind exclusă .
1. În materia contractului de donaţie: a) în cazul donaţiilor prin interpunere de persoane nu
se cere respectarea formei autentice; b) nu reprezintă o donaţie indirectă renunţarea la moştenire
de către un potenţial moştenitor pentru a nu suporta datoriile şi sarcinile moştenirii, chiar dacă
prin renunţarea la moştenire cresc cotele succesorale ale comoştenitorilor; c) prin contractul de
donaţie, donatorul nu poate renunţa la acţiunea în revocare pentru ingratitudine, înainte de
producerea faptelor de ingratitudine.
2. În cazul în care activul brut al moştenirii de cuius-ului X este de 80.000 de lei, pasivul
succesoral este de 160.000 de lei, iar în timpul vieţii X i-a donat prietenului său P o casă care la
data încheierii contractului de donaţie valora 200.000 de lei, iar la data deschiderii moştenirii
valorează 320.000 de lei, iar sporul de valoare de 120.000 de lei a intervenit pentru 40.000 de lei
datorită creşterii preţurilor pe piaţa imobiliară, iar pentru 80.000 de lei datorită îmbunătăţirilor
efectuate de către donatarul P, dacă moştenitori rezervatari sunt soţul supravieţuitor S şi copilul C,
atunci: a) masa de calcul este de 160.000 de lei; b) rezerva lui S este de 30.000 de lei; c) rezerva
lui C este de 90.000 de lei.
3. În cazul în care la moştenirea de cuius-ului X vin S (soţul supravieţuitor al lui X), în
concurs cu părintele T (care a fost dezmoştenit prin testamentul întocmit de către X), precum şi cu
U1 (unchiul lui X) şi V1 (copilul unchiului U2 al lui X, predecedat lui X), atunci: a) U1 primeşte
o cotă egală cu T; b) U1 primeşte o cotă egală cu V1; c) V1 nu moşteneşte.
4. În cazul în care moştenirea de cuius-ului X a fost acceptată de către S (soţul
supravieţuitor al lui X), A (nepot de frate bun renunţător al lui X), precum şi B şi C (nepoţi de
frate uterin renunţător al lui X), atunci: a) A primeşte 3/8; b) B primeşte 1/12; c) C primeşte 1/16.
5. În cazul în care moştenirea de cuius-ului X a fost acceptată de către S (soţul
supravieţuitor al lui X), A (fiul lui C1, acesta din urmă fiind copilul predecedat lui X), B şi C (fiii
lui C2, acesta din urmă fiind copilul lui X şi nedemn faţă de tatăl său) şi D (copilul lui C3, acesta
din urmă fiind tot copilul lui X şi care a decedat în acelaşi accident de circulaţie cu X, fără a se
putea stabili că unul a supravieţuit celuilalt), atunci: a) A primeşte aceeaşi cotă ca şi D; b) C
primeşte 1/8; c) D nu moşteneşte.
6. În materia dreptului de moştenire: a) întrucât reprezentarea succesorală operează de
drept şi imperativ, în caz de pluralitate de reprezentanţi opţiunea succesorală trebuie să se exercite
în mod unitar, nefiind admisibil ca unii reprezentanţi să accepte moştenirea, iar alţii să renunţe la
ea; b) copiii defunctului pot veni la moştenire atât în nume propriu, cât şi prin reprezentare
succesorală; c) dacă moartea soţului care a fost de rea-credinţă la data încheierii căsătoriei
intervine după rămânerea definitivă a hotărârii de declarare a nulităţii sau de anulare a căsătoriei,
soţul care a fost de bună-credinţă la data încheierii căsătoriei nu-l va mai putea moşteni.
7. În materia dreptului de moştenire: a) fratele mamei defunctului este înlăturat de la
moştenire de mama tatălui defunctului; b) soţul supravieţuitor al copilului predecedat al
defunctului îl poate moşteni pe defunct prin reprezentare succesorală; c) soţul supravieţuitor al
copilului predecedat al defunctului îl poate moşteni pe defunct prin retransmitere.
8. Dacă activul brut al moştenirii de cuius - ului X, moştenire deschisă la 10 martie 2014,
este de 100 de lei, pasivul succesoral este de 20 de lei, în timpul vieţii X i-a donat prietenului A un
bun în valoare de 10 lei la 1 aprilie 2013, prietenului B i-a donat un bun în valoare de 30 de lei la
6 mai 2013, iar printr-un testament autentic întocmit la 10 martie 2013, X i-a lăsat lui L1 un bun
în valoare de 10 lei, iar lui L2 i-a lăsat un bun în valoare de 30 de lei şi în cadrul termenului de
opţiune succesorală soţul supravieţuitor S şi legatarii L1 şi L2 au acceptat moştenirea prin
declaraţii exprese, atunci: a) donaţia făcută prietenului B nu se va reduce; b) masa de calcul este
de 120 de lei; c) legatul lui L2 nu se va reduce.
9. În materia dreptului de moştenire: a) atunci când acţiunea de divorţ se întemeiază pe
culpa exclusivă a pârâtului şi reclamantul decedează în cursul procesului, moştenitorii soţului
reclamant vor putea continua acţiunea, iar dacă instanţa o va admite, căsătoria se socoteşte
desfăcută la data decesului soţului reclamant; b) în cazul în care copilul predecedat C1 al
defunctului a fost dezmoştenit, atunci N1 (copilul lui C1) poate veni la moştenirea defunctului
prin reprezentarea lui C1 în concurs cu celălalt copil C2 al defunctului, întrucât locul lui C1 este
un loc util; c) dacă moştenirea este acceptată de soţul supravieţuitor al defunctului şi mama
defunctului, iar sora defunctului renunţă la moştenire, atunci cota soţului supravieţuitor este de 1/2
din moştenire.
10. În cazul în care moştenirea de cuius-ului X este acceptată de S (soţul supravieţuitor al
lui X), T (tatăl lui X), F1 (fratele uterin al lui X), precum şi de F2 şi F3 (fraţii consangvini al lui
X), atunci: a) T primeşte aceeaşi cotă ca şi F2; b) F3 primeşte 1/6; c) F1 primeşte 1/4.
 BAREM
privind examenul de DREPT CIVIL din 21.01.2017, VARIANTA a II-a

SUBIECTUL I. (5 puncte)
Moştenirea lui X va fi culeasă de către S, M, T, B (prin reprezentarea lui P), C (prin
reprezentarea lui R), F şi G (prin retransmitere de la N).
A nu moşteneşte prin reprezentare succesorală pentru că nu îndeplineşte toate condiţiile
generale de a-l moşteni pe X – art. 967 alin. (2) C.civ.(a fost dezmoştenit de acesta, iar în cazul
unui colateral privilegiat dezmoştenirea are ca efect înlăturarea de la moştenire). A nu moşteneşte
nici în nume propriu, fiind înlăturat de C şi N (principiul al II-lea al devoluţiunii legale a
moştenirii) (0,50 p).
B moşteneşte prin reprezentare succesorală fiind îndeplinite toate condiţiile. Nu are
importanţă faptul că reprezentatul P l-a dezmoştenit pe reprezentantul B şi nici faptul că
reprezentantul B a renunţat la moştenirea lăsată de reprezentatul P (art. 967 alin. 3 C.civ.)(0,50 p).
C moşteneşte prin reprezentare succesorală, fiind îndeplinite toate condiţiile. Nu are
importanţă faptul că reprezentantul C a renunţat la moştenirea lăsată de reprezentatul R (art. 967
alin. 3 C.civ.) (0,50 p).
D nu moşteneşte prin reprezentare succesorală pentru că renunţătorul Q nu poate fi
reprezentat. D nu moşteneşte nici în nume propriu, fiind înlăturat de C şi N (principiul al II-lea al
devoluţiunii legale a moştenirii) (0,50 p).
E nu moşteneşte prin reprezentare succesorală pentru că – în cazul pluralităţii de
reprezentaţi – reprezentarea operează din grad în grad vacant, trecând prin toate gradele
intermediare (reprezentarea nu poate opera per saltum sau omisso medio). Renunţătorul W nu
poate fi reprezentat şi nu se poate sări peste gradul acestuia. E nu moşteneşte nici în nume propriu,
fiind înlăturat de C şi N (principiul al II-lea al devoluţiunii legale a moştenirii) (0,50 p).
F şi G vin la moştenire prin retransmitere. Astfel, autorul lor, N, îndeplineşte toate
condiţiile generale pentru a-l moşteni pe X, iar cota ce i se cuvine lui N se va împărţi între
moştenitorii acestuia, F şi G. Nu are importanţă faptul că N nu a acceptat moştenirea lui X până la
data decesului lui N pentru că dreptul acestuia de opţiune succesorală este exercitat de F şi G în
termen (dreptul de opţiune succesorală al lui N putea fi exercitat până la data de 24.09.2017,
conform art. 1.105 alin. (1) C.civ., iar nu doar până la data de 15.10.2016) (0,50 p).
Obiectele de mobilier – dacă au fost afectate folosinţei comune a soţilor – vor reveni doar
soţului supravieţuitor S, în virtutea dreptului special de moştenire asupra mobilierului şi obiectelor
de uz casnic consacrat de prevederile art. 974 C.civ. (fiind întrunită cerinţa ca soţul să nu vină în
concurs cu descendenţii defunctului). Cotele succesorale menţionate mai jos vor fi raportate la
masa succesorală compusă din apartamentul situat în Bucureşti şi din bijuteriile din aur. (0,50 p)
Moştenirea lui X se va împărţi astfel: S va primi 1/3 din moştenire (în concurs cu
ascendenţi privilegiaţi şi colaterali privilegiaţi), M şi T vor culege 1/6 din moştenire fiecare (în
concurs cu soţ supravieţuitor şi colaterali privilegiaţi), iar colateralii privilegiaţi vor culege
împreună 1/3 din moştenire (0,50 p).
Cota de 1/3 care revine colateralilor privilegiaţi se va împărţi între aceştia pe linii şi tulpini
(tulpini sunt P, R şi N). B şi C – nepoţi de fraţi buni - vor primi câte 5/36 din moştenire, datorită
privilegiului dublei legături. Cota cuvenită lui N este de 1/18 din moştenire (0,50 p).
Cota culeasă de către N se retransmite către moştenitorii acestuia, F şi G, astfel încât F va
culege 1/24 din moştenirea lui X (3/4 din 1/18), iar G va culege 1/72 din moştenirea lui X (1/4
din 1/18). (0,50 p).

SUBIECTUL II. (5 puncte, câte 0,50 puncte pentru fiecare răspuns corect)
1. B) şi C); 2. B) şi C);3. A) şi C); 4. B); 5. A) şi B); 6. C); 7. A); 8. A) şi B);9. B) şi C); 10. C)