SPEȚĂ

G.I. a decedat la data de 1 decembrie 2011. S-au prezentat la biroul notarial competent, în
scopul de a dezbate pe cale amiabilă moştenirea, următoarele persoane:
a) G.V. – soţie supravieţuitoare;
b) G.G. – fiul defunctului, împreună cu G.I. – nora defunctului şi G.D. – nepoata de fiu a
defunctului;
c) J.E. – fiica cea mare a defunctului, împreună cu J.G. – ginerele defunctului şi J.C. –
nepoata de fiică a defunctului;
d) N.G. – ginerele defunctului din partea fiicei sale celei mai mici, decedată la data de 1
august 2008, precum şi N.C. şi N.I. – nepoţii de fiică ai defunctului;
e) G.V. – fratele bun al defunctului, împreună cu cei trei copii ai săi;
f) G.M. şi G.R. – copiii celui de-al doilea frate uterin al defunctului, decedat la data de 1
ianuarie 2012 şi a cărui moştenire nu a fost dezbătută încă.
Notarul public a arătat celor prezenţi că au vocaţie concretă la moştenire numai: soţia
supravieţuitoare, copiii, nepoţii de fiu/fiice şi fraţii defunctului. Faţă de această situaţie, nepoţii
de frate ai defunctului au chemat în judecată pe cei nominalizați de notarul public că ar avea
vocaţie concretă la moştenire, pentru a le fi recunoscut dreptul de a veni la moştenirea
defunctului G.I. Instanţa de judecată a respins acţiunea reclamanţilor, constatând că aceştia nu au
vocaţie succesorală legală concretă la moştenire.
Probleme de soluţionat:
a) Care sunt rudele care au vocaţie legală generală la moştenirea lui G.I.? Dar cele
care au vocaţie succesorală legală concretă?
La moștenirea lui GI au vocație legală generală soția acestuia și toate rudele defunctului
aparținând celor patru clase de moștenitori legali și anume: G.G., G.D., J.E., J.C., N.C., N.I.,
G.V. și cei trei copii ai acestuia, fratele uterin al defunctului și cei doi copii ai acestuia, anume
G.M. și G.R.
Au vocație succesorală concretă: GV, soția supraviețuitoare, GG și JE, cei doi copii în
viață, NC și NI, nepoții de fiică predecedată.
b) Definiţi vocaţia succesorală legală generală şi vocaţia succesorală legală concretă.
 Vocaţia succesorală legală generală desemnează vocaţia potenţială (eventuală) a unor
persoane de a culege moştenirea lăsată de o altă persoană. Vocaţie succesorală legală generală
au: rudele defunctului și soţul supravieţuitor al acestuia.
Vocaţie succesorală legală concretă au persoanele cu vocaţie succesorală generală, care
nu sunt înlăturate de la moştenire de către alt succesibil. Nu toate rudele care au vocaţie generală
vor culege moştenirea, ci aceasta va reveni acelor rude care au şi vocaţie concretă, adică acelora
care sunt preferate celorlalte, aflându-se în clasă şi grad preferabile.
c) Pentru a determina vocaţia legală generală la moştenire, ce criteriu trebuie
valorificat? Dar pentru a determina vocaţia legală concretă?
Pentru a determina vocația succesorală legală generală la moștenire trebuie valorificat
criteriul rudeniei, de sânge sau civile, precum și al calității de soț supraviețuitor. Pentru a
determina, însă, vocația succesorală legală concretă trebuie valorificate criteriul clasei preferabile
și criteriul proximității gradului de rudenie în cadrul clasei de moștenitori.
d) Din ce clasă de moştenitori fac parte fraţii defunctului? Ce grad de rudenie au
aceştia prin raportare la defunct?
Frații defunctului fac parte din clasa a doua de moștenitori legali, subclasa colateralilor
privilegiați și se află în gradul II de rudenie cu defunctul.
e) Ce reprezintă gradul de rudenie? Dar clasa de moştenitori?
Clasa de moştenitori reuneşte o categorie de rude (de sânge, rezultate din adopţie sau prin
reproducere umană asistată medical cu terţ donator) ale defunctului.
Diferenţierea rudelor aparţinând aceleiaşi clase de moştenitori se realizează cu ajutorul
gradului de rudenie. Acesta reprezintă distanţa între două rude, măsurată pe linia legăturii de
rudenie, după numărul naşterilor intervenite.
f) Până la ce grad, rudele în linie colaterală au chemare la moştenire? Dar cele în
linie dreaptă?
Rudele în linie colaterală au chemare la moștenire până la gradul al IV-lea inclusiv, iar
cele în linie dreaptă, la infinit.
g) Nora şi ginerii defunctului pot veni la moştenirea acestuia? De ce?
Nora și ginerii defunctului nu pot veni la moștenirea acestuia, întrucât nu sunt rude cu
defunctul, ci GI constituie pentru ei afin de gradul I.
h) G.V., soţia supravieţuitoare, este rudă cu defunctul?
 GV nu este rudă cu defunctul, ci aceasta are chemare la moștenire pe temeiul căsătoriei.
i) În speţă, operează sau ar putea opera reprezentarea succesorală? Cine are/ar
avea calitatea de reprezentat? Dar de reprezentant?
În speță operează reprezentarea succesorală. Calitatea de reprezentat o are fiica cea mică
a defunctului, predecedată, iar calitatea de reprezentanți aparține celor doi nepoți de fiică, anume
NC și NI.
j) Ce este reprezentarea succesorală?
Reprezentarea succesorală reprezintă instituţia juridică prin intermediul căreia un
moştenitor legal de un grad mai îndepărtat, numit reprezentant, urcă, în virtutea legii, în
drepturile ascendentului său, numit reprezentat, pentru a culege partea din moştenire ce i s-ar fi
cuvenit acestuia, dacă nu ar fi fost nedemn faţă de defunct sau decedat la data deschiderii
moştenirii.
k) Ce condiţii trebuie îndeplinite de către reprezentat? Dar de către reprezentant?
Reprezentatul trebuie să aibă vocație succesorală legală concretă la moștenire (așadar,
implicit vocație succesorală legală generală), putând să-i lipsească fie capacitatea succesorală, fie
nedemnitatea succesorală, fie ambele condiții. Reprezentantul trebuie să îndeplinească toate
condițiile cerute de lege pentru a moșteni, anume capacitate succesorală, nedemnitate
succesorală și vocație legală generală, acestuia lipsindu-i doar vocația succesorală concretă.
l) În speţă, operează sau ar putea opera retransmiterea dreptului de opţiune
succesorală? Care este deosebirea dintre aceasta şi reprezentarea succesorală?
În speță nu operează retransmiterea dreptului de opțiune succesorală, însă ar fi putut
opera dacă la moștenire ar fi avut vocație concretă rudele din clasa a II-a, în special fratele uterin
al defunctului, mort la scurt timp după GI, în interiorul termenului de opțiune succesorală și,
probabil, mai înainte ca acesta să-și fi exercitat dreptului de opțiune succesorală cu privire la
moștenire lui GI.
În cazul reprezentării succesorale, reprezentatul este decedat la data deschiderii
moştenirii sau nedemn faţă de defunct. În cazul retransmiterii dreptului de opțiune succesorală,
moştenitorul supravieţuieşte un interval scurt de timp după deschiderea moştenirii, dar moare
mai înainte să fi exercitat dreptul de opţiune succesorală. Drept urmare, dreptul de opţiune
succesorală al celui care a decedat mai înainte de a-l exercita se transmite către succesorii
proprii, care-l vor exercita separat, fiecare pentru partea sa, în termenul aplicabil dreptului de
opţiune privind moştenirea autorului lor.
În principal, între reprezentarea succesorală și retransmiterea dreptului de opțiune
succesorală pot fi identificate următoarele deosebiri:
a) numai în cazul reprezentării, împărţirea moştenirii se face pe tulpini, în cazul
retransmiterii dreptului de opțiune succesorală aceasta făcându-se pe capete;
b) reprezentarea succesorală operează numai în cazul moştenirii legale, spre deosebire de
retransmitere care poate opera, în egală măsură şi în cazul moştenirii testamentare;
c) în cazul retransmiterii, fiind vorba de două sau mai multe moşteniri, ele trebuie
examinate separat, sub toate aspectele pe care le comportă: componenţă, termen de opţiune
succesorală, cotele care se cuvin moştenitorilor;
d) în cazul retransmiterii dreptului de opțiune succesorală, competenţa teritorială a
birourilor notariale, respectiv a instanţei de judecată, se determină în funcţie de locul deschiderii
celei din urmă moşteniri.
m) În speţă, operează sau ar putea opera împărţirea pe linii? În ce situaţie? Care
este specificul acesteia?
În speță nu operează împărțirea moștenirii pe linii, însă aceasta ar putea opera doar dacă
la moștenirea lui GI ar avea vocație succesorală legală concretă frații acestuia. Aceasta, întrucât
fratele defunctului decedat la data de 1 ianuarie 2012 este doar frate uterin (de mamă) și acesta,
dacă ar fi avut vocație concretă la moștenire, ar fi cules din masa succesorală doar o linie din
jumătatea mamei.
Specificul împărțirii moștenirii pe linii constă în aceea că aceasta operează, așa cum am
precizat mai sus, în ipoteza în care, la moştenire, vin atât fraţi buni (care au aceeaşi mamă şi
acelaşi tată), cât şi fraţi consangvini (numai de tată) sau uterini (numai de mamă). În această
situaţie, masa succesorală se împarte în dimidia maternis (jumătatea mamei) şi dimidia paternis
(jumătatea tatălui), iar, la rândul lor, acestea se împart pe linii. Fraţii uterini vor culege cât o
linie din dimidia maternis, fraţii consangvini vor culege câte o linie din dimidia paternis, iar
fraţii buni vor culege, întrucât au privilegiul dublei legături, câte o linie atât din dimidia
maternis, cât şi din dimidia paternis.
n) În speţă, operează sau ar putea opera împărţirea pe tulpini? În ce situaţie? Care
este principalul efect al acesteia?
 În speță operează împărțirea moșteniri pe tulpini, întrucât una dintre fiicele defunctului –
cea mai mică - este predecedată, astfel încât aceasta din urmă este reprezentată la moștenirea lui
GI de copiii săi. Drept urmare, masa succesorală a defunctului GI se va împărți astfel:
- se stabilește cota soției supraviețuitoare, anume ¼;
- se determină restul, anume ¾;
- restul se împarte în tulpini, anume în trei tulpini, întrucât GI a avut trei copii; fiecare
tulpină valorează ¼ din moștenire;
- copiii în viață ai defunctului, anume GG și JE, vor culege câte o tulpină, fiecare câte ¼
din moștenire, iar nepoții de fiică predecedată vor culege împreună tulpina corespunzând mamei
lor, anume ¼, culegând fiecare câte o cotă de 1/8 din moștenire.
o) Care este deosebirea dintre împărţirea pe linii şi împărţirea pe tulpini? Dar între
împărţirea pe tulpini şi cea pe capete? Dar între împărţirea pe linii şi cea pe capete?
Împărțirea pe linii operează doar în cazul în care au vocație la moștenirea defunctului
frații săi și aceștia sunt cel puțin de două feluri (buni, uterini sau consangvini), iar frații buni
culeg câte o linie din ambele jumătăți ale moștenirii, iar cei uterini, respectiv consangvini, doar
câte o linie din jumătatea mamei sau, după caz, a tatălui.
Împărțirea moștenirii pe tulpini operează doar în cazul reprezentării succesorale, iar
reprezentanții culeg, indiferent de numărul lor, tulpina reprezentatului.
Împărțirea moștenirii pe capete, constituie regula în materie și presupune împărțirea
masei succesorale în mod egal, în funcție de numărul moștenitorilor din aceeași clasă de
moștenitori, având același grad de rudenie cu defunctul.
p) Este corectă soluţia dată de notarul public? De ce?
Soluția notarului public nu este corectă, întrucât acesta a adus în mod injust la moștenire
pe nepoții copiilor în viață și pe frații defunctului. Aceștia nu aveau vocație concretă la
moștenire.
q) Cum caracterizaţi soluţia instanţei de judecată? Argumentaţi.
Soluția instanței de judecată este corectă, aceasta respingând cererea reclamanților pentru
lipsa vocației lor succesorale concrete la moștenirea lui GI.