Copyright © 2013 Conf. univ. dr. Asist. univ. dr.

Editura Hamangiu SRL Oana Ghita Roxana Gabriela Albastroiu

Editura acreditata CNCS - Consiliul National al Cercetarii ~tiintifice

Toate drepturile rezervate Editurii Hamangiu

Nicio parte din aceasta lucrare nu poate fi copiata

fara acordul scris al Editurii Hamangiu Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei Sinteze. Teste grila
GHIJA, OANA
Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze : teste grila /
Oana Ghita, Roxana Gabriela Albastroiu. - Bucure~ti: Editura Hamangiu,
2 013
Bibliogr.
ISBN 978-606-678-615-7

I. Albastroiu, Roxana Gabriela

347.61/.64

Editura Hamangiu Vanzari:

Bucure~ti, Str. Col. Popeia 021.336 .01.25
nr. 36, sector 5 031.425.42.24
O.P. 5, C.P. 91 0788.673 .209

Telefon/Fax: E-mail :
021.336.04.43 redactie@hamangiu.ro
031.805.80.20 distributie@hamangiu.ro
031.805.80.21
 -. ..,
Lista de abrevieri
"'

alin. alienat(ul)
oart
r articol(ul)
.
rC. r'·.,
civ.. ~-
fr. Codul c ivi francez
l
rC.E .D.O.. Curtea Europeana a Drepturilo Omului
r
F .f'f'
C J..
r,• r evista Curierul Judiciar
.
col.
c-nl colec\ia
coord,.
rnr-rr coordonato r(i)
r~r
dee. (
decizia
I "Ir°':-,.;.,,

r~r civ.
dee. r-;-, decizia civila
(' ,,.._i ,.; 3 ( • ,:·'"'
rDre
-ont•o l
revista Dreptu
l
ptu
F..., l
Ed .
rEditura
-•:• . ..........
ed.
p,-J
edi\ia
lit.
I'~ litera
tM Of. r.Monitoru
,,...:·""'.... ·• rOficia
....; . . ,
l
.
A (''

tNCC
,,....,... l
nou l Cod civil
tNCPC
"'"'nr- nou l Cod de procedura civila
numaru
nr. l . .,,
ONU Organiza\ia Na\iunilor Unite
op . cit. opera,:if
citata
('r"\C' ..".\ .• "-e

r J:"""',,.i'in...._, .. \
p
pag a (le
r rt
p
.
ct.
Ir"'_., d' )
J:''punct(ul
F--PUF ,r ) ~---- t · :. ·- --=~ ,. -- -· F -
editura
E',.J'~- ·-,... c-Presses Universitaires de France
Aceasta lucrare a fnc:t fi'lantat;:i cli'l contract11I ptiCf'IDl l/oq /
Acea st a lu ar fos t finan tata din contra c tu POSDRU/89/­ R,:-,
.R.D.
pRevista Romana de Drep
l.:>1::>10.1.9bo cr e a
F' ':" ,\I;,.._ C' ...- ,.. ·-
. proiPct strat egic. ,, ,D 5-,619 6 { 1 011Q
200 9)
1 l cnf'l;:ir,t-:-t ci:..., t
c
y,-,,R
l.5/S/ 1 968, proi ct
e
8 ( din R R.D P
por--o:, pRevista Romana ;::. .;
de Drept Priva
a . . .
frna
s tr tpr111gi I , o
nta
t
Fu11uu1 6 ::>ULld, ... 11rooean,
e c ProgramUI O e ati o a Soctr\rir1l
1.,"lneratil')nal t
Sect
Fond ul Social Europea , p n Programu oria RNECD
F'"'•~r-r-- pRegistrul Na\ional de Eviden\a a Cererilor de
nU
Gt::Lvu,Lart::d " esur!>e11l.,· un,a, ,cri Lnt,
2007 ,_·!.• r, ~ l
-2013 p r n l l
C'.Divot
v t e .
Dez ol a r ue
,-..t
a Res rs or man e
RNNRM
,..;,, ,1 ... I \ .Na\ional
FRegistrul I
Notarial al Regimurilor
,+; • - - I \ .
J
Matrimoniale
Trib.E"·
T-'f-t Su · nrc,..,..
prem Tribunalul Suprem
La elaborarea prezentei l11crari s-a avut ir ved--re e le gisl a ti a pub l
lpPi•d;, t b 1J11h" vo
v .nl v volu m( "u
-1,•-'·
ela b orarea pr e z ent ei lucrari s-a avu
t d r
in l. l)
CaLa l cll 0,..lu
d d L, 21
ve e i­
u3 iJdlld
c at
a

pa na a t
QA
a a e
a gu st
u 2013
,I -tUgUSt ;,!111~
.
 Cuprins

Notiuni introductive _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 1
Secfiunea 1. Caracterizarea genera/a a relafiilor de familie_ 1
1. Notiunea sociologica ~i notiunea juridica de familie___ 1
2. Functiile familiei _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 2
Secfiunea a 2-a. Nofiunea, obiectu/ $i principiile dreptului
familie,·__ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 3
1. Definitia ~i obiectul dreptului familiei 3
2. Principiile fundamentale ale dreptului familiei 4
Test grila 6
Raspunsuri 8

Capitolul I. Logodna _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 9
1. No\iune ~i reglementare 9
2. Ruperea logodnei 9
3. Obliga\ia de restituire a darurilor 1o
4. Termen de prescriptie 11
Test grila 11
Raspunsuri 13

Capitolul II. Casatoria_ _ _ _ _ __ __ _ _ _ _ _ _ 14

Secfiunea 1. Nofiunea $i caracterele casatoriei 14
Secfiunea a 2-a. Cerinfele legate pentru incheierea
casatoriei (art. 271-289 NCC} _ _ _ _ _ _ _ _ _ 15
1 . Conditii de fond la casatorie 15
1.1 . Consimtamantul 15
1.2. Varsta matrimoniala 16
1.3. Diferenta de sex 17
2. Lipsa impedimentelor la casatorie 18
2.1. Starea de persoana casatorita 18
2.2. Rudenia fireasca sau de sange 19
2.3. Impediments rezultate ·din tutela 20
 Cuprins IX
VIII Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

2.4. lmpedimente rezultate din starea de alienatie ~i 11. Lipsa consimtamantului [art. 271 ~i art. 293
debilitate mintala _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 20 alin. (1) NCC] _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 43
Test grila _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 21 Test grila _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 43
Raspunsuri _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 24 Raspunsuri 46
Sectiunea
, a 3-a. Conditiile
, de forma ale casatoriei 24 Sectiunea a 2-a. Cazuri de nulitate relativii a casatoriei _ _ 46
1. Comunicarea reciproca a starii de sanatate _ _ _ _ 25 1'. Lipsa incuviin\arilor cerute de lege pentru casatoria
2. Conditii sau cerinte prealabile celebrarii casatoriei__ 25 minorului (art. 297 NCC) _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 47
2 .1. Declara\ia de casatorie _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 25 2. Viciile de consim\amant (art. 298 NCC) _ _ _ _ _ _ 47
2.2. Solutionarea opozitiilor la casatorie _ _ _ _ _ _ 27 3. Existenta tutelei (art. 300 NCC) 49
3. Conditii sau cerinte privind celebrarea casatoriei ___ 28 Sectiunea a 3-a. Actiunea in declararea nulitatii 49
Sec{iunea a 4-a. R~gimul juridic al nulitafilor ' 50
4. inregi~trarea ~i d~vada casatoriei________
Test grila _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Raspunsuri _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
29
29
34
1. Titularul ac\iunii _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 5
2. Termene _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
°
52
3. Dovada nulitatii 52
Capitolul Ill. Nulitatea casatoriei _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 35 Sectiunea a 5-a. Efectele nulitatii 52
Considerafii generate privind nu/itatea actului juridic al 1'. Efectele nulita\ii ca.satoris{ cu privire la rela\iile
casatoriei _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 35 dintre soti _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 53
Secfiunea 1. Cazuri de nulitate absoluta a ciisatoriei___ 36 1.1. Efectele nulita\ii casatoriei cu privire la rela\iile
1. incheierea casatoriei fara respectarea dispozi\iilor personale dintre so\i _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 53
leQ_ale cu privire la varsta matrimoniala (art. 294 NCC) _ 36 1.2. Efectele nulitatii casatoriei cu privire la relatiile
2. lncheierea casatoriei de catre o persoana care este patrimoniale dintre soti _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 53
de!a casatorita [art. 273 ~i art. 293 alin. (1) NCC], _ _ _ 36 2. Efectele nulitatii casatoriei cu privire la relatiile dintre
parinti ~i copii _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 55
3. lncheierea casatoriei intre rude in grad prohibit de
lege [art. 274 ~i art. 293 alin. (1) NCC] _ _ _ _ _ _ _ 37 3. Casatoria putativa (art. 304 NCC) 55
4. incheierea casatoriei intre persoane legate prin Test grila 57
adop\je [art. 274 alin. (3), art. 469 ~i art. 470 Raspunsuri 59
alin. (2) NCC] _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 38
5. incheierea casatoriei de catre alienatul sau debilul Capitolul IV. Efectele casatoriei _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 60
mintal [art. 276 ~i art. 293 alin. (1) NCC],_ _ _ _ _ _ 38 Sectiunea 1. Efectele casatoriei cu privire la relafiile
6. Lipsa de solemnitate [art. 287 alin. (1) ~i art. 293 ' personale dintre sofi $i la capacitatea de exercifiu _ _ 60
alin. (1) NCC] _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 39 1. Drepturile ~i indatoririle personale ale sotilor_ _ _ _ 60
7 . Lipsa de publicitate [art. 287 ~i art. 293 1.1 . Obligatia de respect ~i sprijin moral
alin. (1) NCC] _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 40 (art. 309 NCC) _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 60
8. Necompetenta ofi\erului de stare civila _ _ _ _ _ _ 40 1.2. Obliga1ia de fidelitate (art. 309 NCC) 61
9. Frauda la lege sau casatoria fictiva [art. 295 1.3. Obligatia de coabitare 61
alin. (1) NCC] _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 41 1.4. Obligatia conjugala 61
10. Lipsa diferen\ierii sexuale [art. 277 alin. (1) 1.5. Numele sotilor 62
~i (2) NCC] _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 43 1.6. Secretul corespondentei 62
X Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila Cuprins XI

Test grila _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 63 Sectiunea a 2-a. Efectele desfacerii casatoriei _ _ _ _ _ 106

Raspunsuri 65 1'. Efectele divortului cu privire la relatiile personale
Sectiunea a 2-a. Efectele casatoriei cu privire la dintre fo~tii soti (art. 383-384 NCC) _ _ _ _ _ _ _ _ 1 06
' raporturi/e patrimoniale dintre sofi _ _ _ _ _ _ _ _ 65 2. Efectele divoJ1ului cu privire la relatiile patrimoniale
1. Notiunea de regim matrimonial 65 dintre fo~tii soti (art. 385-395 NCC) _ _ _ _ _ _ _ _ 1 07
1.1 . Consideratii generale 65 2.1. Stabilirea ,ntinderii drepturilor fiecaruia dintre
1.2. Clasificare 66 soti privind bunurile comune ,n cazul regimului
2. Conventia matrimoniala 66 comunitatii legale_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 107
2.1. Notiune 66 2.2. Efectele ,mpartirii bunurilor comune 11 O
2.2. Publicitatea 68 3. Efectele divortului cu privire la copiii minori 111
Test grila 69 3.1. Efectele divortului asupra raporturilor personale
Raspunsuri 71 dintre parinti ~i copii, _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 111
3. Regimul comunitatii legale 71 3.2. Efectele patrimoniale ale divortului fata de
4. Locuinta de familie 73 copiii minori _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 112
Test grila 76 Test grila 113
Raspunsuri 79 Raspunsuri 122
5. Prezumtia de comunitate 79
6. Bunurile' sotilor _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 81 Capitolul VI. Filiatia _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 123
6.1. Categorii de bunuri comune ale sotilor _ _ _ _ 81 Sectiunea 1. Notiuni introductive 123
6.2. Domeniul de aplicare a comunitatii de bunuri _ _ 82 1'. Rudenia - definitie, tipuri, clasificare 123
Test grila _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 83
2. Filiatia - definitie, tipuri 123
Raspunsuri _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 87
2.1. Filiatia fireasca ~i filia\ia civila 124
7. Regimul comunita\ii conventionale _ _ _ _ _ _ _ _ 87 2.2. Filialia din casatorie ~i filiatia din afara
8. Regimul separatiei de bunuri _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 93 casatoriei _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 124
Test grila _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 94
2.3. Filiatia naturala ~i filia\ia prin reproducere
Raspunsuri _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 97 umana a~istata medical cu tert donator_ _ _ _ _ _ 124
Sectiunea a 2-a. Posesia de stat 125
Capitolul V. Desfacerea casatoriei,_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 98 1'. Definitie 125
Sectiunea 1. Modalitati de desfacere a casatoriei
I I
99 2. Caracterele posesiei de stat 125
1. Divortul prin acordul sotilor ~i divortul prin cerere 3. Posesia de stat conforma cu actul de na~tere 126
acceptata de parat _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 100 4. Prezum\ia timpului legal al conceptiunii 126
2. Divortul pe cale administrativa sau prin procedura Test grila 12?
notariala _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 101 128
Raspunsuri
3. Divortul din cauza starii sanatatii unuia dintre soti 103
' '
4. Divortul din culpa _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
' - 104
Sectiunea a 3-a. Filiatia fata de mama
1'. Stabilirea mater~itatii prin efectul legii
128
128
5. Prestatia compensatorie _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 104 1.1. Dovada filiatiei 129
6. Divortul dupa o separare ,n fapt care a durat eel 1.2. Contestare~ maternitatii rezultand din
putin 2 ani _ _ _ __ _ _ _ __ __ __ _ __ 106 certificatul constatator al na1?terii _ _ _ _ _ _ _ _ 129
 XIII
Cuprins
XII Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

2. Principii _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 147
2. Stabilirea maternitatii prin recunoa$terea mamei _ _ 130
2.1. Cazurile recunoa$terii _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 130 3. Condi\ii 148
2.2. Formele recunoa$terii de maternitate _ _ __ 130 4. Filiatia fata de mama 149
2.3. Contestarea recunoa$terii de maternitate _ __ 131 5. Filiatia fata de tata 1 49
2.4. Nulitatea recunoa$terii de maternitate 5.1 . 'Pate~nitatea din casatorie 149
(art. 418-420 NCC) _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ 131 5.2. Paternitatea din afara casatoriei 1 50
2.4.1. Nulitatea absoluta a recunoa$terii de Test grila 152
maternitate _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ 131 Raspunsuri 1 54
2.4.2. Nulitatea relativa a recunoa$terii de
matemitate _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 132 Capitolul VII. Adop\ia _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 155
3. Stabilirea maternitatii prin hotarare judecatoreasca _ 132 Sectiunea 1. Notiuni introductive _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 155
3.1 . Actiunea in stabilirea maternitatii_ _ _ _ _ _ 132 sedtiunea a 2-a: Conditii de fond la incheierea adop/iei _ 158
3 .2. Co~testarea maternitatii stabilit~ prin hotarare _ 133 1'. Conditii privitoare '1a persoana adoptata _ _ _ _ _ 1 58
Test grila _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 133 1.1. Varsta adoptatului _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 158
Raspunsuri _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 136 1.2. Consimtamantul adoptatului, daca a implinit
Secfiunea a 4-a. Filiafia paterna _ _ _ _ _ _ _ _ __ varsta de 1 o ani _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 159
136
1. Filiatia fata de tatal din casatorie _ _ _ _ _ _ __ 136 1.3. Consimtamantul la adoptie al parintilor fire$ti
1.1. Prezumtia de paternitate _ _ _ _ _ _ _ __ 136 sau al tutore'lui copilului _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 160
1.2. Conflictele de paternitate_ _ _ _ _ _ _ __ 137 2. Conditii privitoare la persoana care adopta 161
1.3. Tagada paternitatii_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ 137 2.1 . Varsta adoptatorului 161
1.3.1. Titularii dreptului la actiune in tagada 2.2. Capacitatea deplina de exercitiu 162
paternitatii _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ 137 2.3. Aptitudinea de a adopta 162
1 .3.2. Aspecte procedurale _ _ _ _ _ _ _ _ _ 139 2.4. Consimtamantul adoptatorului sau al so\ilor
adoptatori _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 162

2. Filiatia fata de tatal d{n afa~a casatoriei -----=--=

1 .4. Contestarea filiatiei fata de tatal din casatorie

2.1 . Stabilirea paternitatii din afara casatoriei prin

139
140 3. Impedimenta la adoptie
3.1. Pluralitatea de adoptati•
163
163
recunoa$tere _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 140 3.2. Adoptia intre frati 163
2.1.1 . Contestarea recunoa$terii de paternitate _ 141 3.3. Adop\ia a doi soti sau fo$ti soti de catre .
2.1.2. Nulitatea recunoa$terii de paternitate_ __ 141 acela$i adoptator sau familie adoptatoare, precum $1
2.2. Stabilirea paternitatii din afara casatoriei adoptia intra soti sau fo$ti soti . . . 164
prin hotarare judecatoreasca 3.4. Adop\ia de catre persoana cu bolt ps1h1ce sau
---------
2.2. 1. Ac\iunea in stabilirea patemitatii _ _ __ 142
142
handicap mintal . .
164

2.2.2. Dreptul la despagubiri al mamei_ _ _ _ _ 143 3 .5. Adoptia simultana sau succesiva a aceleta$t
Test grila 144 persoane 'de catre mai multi adoptatori _ _ _ _ _ _ 164
165
Raspunsuri Sectiunea a 3-a. Efectefe adopfiei
------------------
Secf i u n ea a 5-a. Filiafia in cazul reproducerii umane
147
1 '. Filia\ia $i rudenia persoanei adoptate . . ._ 165
asistate medical cu tert donator 1.1. Stabilirea relaVilor de filiatie $i de rudenie c1v1la _ 166
147
1. Notiune ' --------
147
 XIV
Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila Cuprins xv
1.2. Stingerea relatiilor de filiatie ~i de rudenie 2.1. Dreptul ~i indatorirea de a administra bunurile
fireasca copilului _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 187
------------------
2. Filiatia ~i rudenia adoptiva _ _ _ _ _ _ _ _ __
166
2.2. Dreptul ~i indatorirea parintilor de a-I
166
2.1 . Drepturile ~i indatoririle parinte~ti fata de reprezenta pe copil in actele juridice civile sau
copilul adoptat _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 166 de a-i incuviinta asemenea acte _ _ _ _ _ _ _ _ 189
.2.2. Dreptur!le ~i indatoririle persoanei adoptate _ _ 168 Sectiunea a 3-a. E;ercitarea autoritafii parinfe$fi 191
Sec{lunea a 4-a. lncetarea adopfiei _ _ _ _ _ _ _ __ 168 1'. Regula: Exercitarea autoritatii parinte~ti de catre
1. Desfacerea adoptiei 168 parinti impreuna ~i in mod egal _ __ __ _ _ _ _ _ 191
1 . 1. Desfacerea de drept a adoptiei 168 2. Exceptii _ __ _ _ _ _ __ _ __ _ _ _ _ _ 192
1.2. Desfacerea facultativa a adoptiei 170 2.1 . Exercitarea autorita\ii parinte~ti de catre
1 .3. Desfacerea adoptiei cu titlu de sanctiune 170 un singur parinte _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 192
1.3.1 . Desfacerea ~doptiei la cererea ' 2.2. Exercitarea unilaterala a autoritatii parinte~ti _ _ 192
adoptatorului sau a familiei adoptatoare _ __ 171 2.3. Delegarea exercitarii autoritaVi parinte~ti _ _ _ 193
1.3.2. Desfacerea adoptiei la cererea Sectiunea a 4-a. Decaderea din exercifiul drepturi/or
adoptatului _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 172 ' parinfe$fi _ _ _ _ _ _ __ _ __ _ __ _ _ _ 193
2. Nulitatea adoptiei _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 172 Secfiunea a 5-a. Redarea exercifiului drepturilor
2. 1. Nulitatea relativa 172 parinfe$fi _ _ _ __ _ _ _ __ _ __ __ _ _ 195
2.2. Nulitatea absoluta 174 Test grila _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 195
3. Efectele incetarii adoptiei 175 Raspunsuri _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ 197
Test grila 176
Raspunsuri 180 Capitolul IX. Obligatia de intretinere._ _ _ _ _ _ _ _ _ 198
Sectiunea 1. Consideratii generate 198
Capitolul VIII. Autoritatea parinteasca
Secfiun ea 1. Nofiune $i principii genera/e
-------- 181 1'. No\iune ~i caracte~e juridice 198
-------
Secfiunea a 2-a. Drepturile $i indatoririle parinte$t,_
181
· _ __ 182
2. Persoanele intre care exista obliga\ia legala
de intretinere _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 199
1. Drepturile ~i indatoririle parinte~ti cu privire la 3. Ordin'ea in care se datoreaza intre\inerea 200
persoana copilului---:---:----:----------- 183 Sectiunea a 2-a. Conditiile, stabilirea, stingerea
1 .1 . Dreptul ~i indatorirea parintilor de a stabili ' $i pierderea oblig~fiei de intrefinere _ _ _ _ _ _ _ 201
locuinta copilului '
-:---------------
1.2. Dreptul ~i indatorirea parintilor de a da
183 1. Conditiile generale ale obliga\iei de intretinere
1.1. c'onditii cu privire la creditorul obliga1iei
201

intretinere copilului ' de intretinere _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 201

-------------
1.3. Dreptul ~i indatorirea parintitor de a indruma
184
1.2. Mijl~acele debitorului 202
copilul_-:----:--=---:--------------- 185 2. Stabilirea ~i executarea obliga\iei de intretinere 203
1.4. Dreptul ~i indatorirea parintilor de a 2.1. Stabilirea intretinerii prin acordul paftilor 203
supraveghea copilul '
-------------
2. Drepturile ~i indatoririle parinte~ti cu privire la
186 2.2. Stabilirea intretinerii prin hotararea instantei
de tutela_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 203
bunurile copilului _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
187 3. Stingerea obligatiei legale de intretinere 204
4. Pierderea dreptului de Tntre\inere 205
 XVI
Dreptuf familiel. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

Secfiunea a 3-a. Situafii specifice ale obligatiei de

intretinere '
I 206
1. Obligafia de intrefinere fntre soti 2o
6
2. Obligafia de intretinere intre toit-:-:-ii_s_o_ti_ _ _ _ _ _ 206 Notiuni introductive
3. Obligafia de 1ntrefinere a parintilor fata de copii 20?
Test grila ' ·
Raspunsuri _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 208
210 Secfiunea 1. Caracterizarea genera/ii
Bibliografie
a relafiilor de familie
------------ 211
1. Notiunea sociologica ~i notiunea juridica de familie
Potrivit art. 258 NCC, familia se intemeiaza pe casatoria liber
consimtita 7ntre soti, pe egalitatea acestora, precum ~i pe dreptul
~i indatorirea parintilor de a asigura cre~terea ~i educarea copiilor
lor.
in sens sociologic, familia, ca forma specifica de comunitate
umana, desemneaza grupul de persoane unite prin casatorie, filia-
tie sau rudenie, care se caracterizeaza prin comunitate de viata ~i
interese. in cadrul relatiilor de familie apar aspecte morale, socia-
le, fiziologice ~i acestea au un profund caracter de complexitate,
pe care nu-I gasim in cadrul alter relatii sociale.
Familia tipica, din punct de vedere sociologic, este formata din
parinti ~i copii.
in mod obi~nuit, familia da na~tere urmatoarelor raporturi:
- cele de casatorie (baza familiei din punct de vedere sociolo-
gic);
- cele efective dintre soti (un efect al casatoriei);
- cele dintre parinti 9i copii (rezultatul raporturilor dintre sofi}.
Sociologii disting forma simpla (nucleara) a familiei, care este
reprezentata de parinti ~i copiii necasatoriti ~i o forma extinsa,
care cuprinde 9 i alte persoane.

I in sens juridic, familia reprezinta grupul de persoane 7ntre care

exista drepturi ~i obligatii ce rezulta din casatorie, rudenie (natu-
rala, de sange sau civila) sau alte raporturi asimilate de lege celor
de familie.
Notiunea sociologica 9i cea juridica de familie se suprapun.
Exista ~; situatii in care aceasta corespondenta nu functioneaza.
De exemplu: 1n cazul desfacerii casatoriei (divort), relatiile de fa-

2 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
milie in sens sociologic inceteaza, pentru ca nu mai exista comu-
nitate de viata ~i interese, dar relatiile de familie in sens juridic
exista ~i se materializeaza in obligatia de intretinere intre fo~tii soti
~i parinti ~i copii, ca ~i in dreptul la nume. Sunt situatii cand rapor-
tul juridic de familie exista Tn afara familiei din punct de vedere so-
ciologic. Spre exemplu: fratii se casatoresc ~i au propria lor fami-
lie, ei continua sa fie legati Tnsa prin raporturi juridice de familie
(spre ex.: obligatia de intretinere subzista, chiar daca au familii din
punct de vedere sociologic diferite).
Potrivit Codului Civil, cercul mo~tenitorilor legali Ti cuprinde pe:
sotul supravie1uitor, descendenV (cum sunt copiii ~i nepo1ii), pe
ascendenti (cum sunt parintii ~i bunicii), rudele colaterale [art. 963
alin. (1) NCC].
in sensul Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificarile ulte-
rioare, conform art. 8 alin. (4), prin ,,familie se intelege sotii ~i copiii
necasatoriti, daca gospodaresc Tmpreuna cu parintii lor".
in sensul Codului Penal, relatiile de familie cuprind pe toti cei
Tntre care exista obliga1ia de Tntretinere.
Conventia europeana pentru drepturile omului, Tn art. 8, regle-
menteaza dreptul la respectarea vietii private ~i de familie (Comi-
sia ~i Curtea de Justitie pentru Drepturile Omului au interpretat
expresia viata de familie ca ingloband ,,eel putin raporturile dintre
rudele apropiate care ar avea un rol considerabil in viata de fa-
milie", cum ar fi, de exemplu, relatiile dintre bunici ~i nepoti).
in general, Comisia ~i Curtea de Justitie favorizeaza r~porturile
de familie verticale: copii minori - parinti - bunici ~i mai pu1in pe
cele orizontale. Deci, exista o no1iune juridica a familiei de drept
comun Tn sensul Codului familiei ~i notiuni speciale in diferite
domenii care sunt reglementate de legi speciale, dar ~i in aceste
cazuri este vorba de acceptarea juridica a familiei ~i de notiunea
de membru de familie.
2. Functiile familiei
1. Perpetuarea speciei umane. Avandu-se Tn vedere functia
biologica a familiei s-a sustinut ca, in realitate, familia reprezinta
uniunea barbat-femeie Tn scopul procrearii.
Conditiile naturale de dezvoltare a familiei trebuie privite Tn
stransa legatura cu relatiile sociale dintre familie ~i societate. Re-
No\iuni introductive 3
zulta astfel ca aceasta tunctie biologica poate ti influentata de so-
cietate, fie promovand o politica de stimulare a natalitatii, fie de
tranare a sporului populatiei. Aceasta politica a societatii se rea-
lizeaza prin mijloace juridice.
2. Functia economica T~i gase~te expresia in gospodarirea
celor doi s~!i prin suportarea in comun a cheltuielilor casniciei ~i
prin dobandirea unor bunuri in comun.
3. Functia educativa. in primul rand, parintii sunt cei care au
Tndatorirea ' de cre~tere ~i educare a copiilor lor minori (art. 261
NCC), iar, in al doilea rand, statul este obligat sa sprijine procesul
de educare a minorilor prin masuri economice ~i socials.
Secfiunea a 2-a. Nofiunea, obiectul ~i
principiile dreptului familiei
in noua viziune a Codului Civil s-a urmarit incorporarea rapor-
turilor de drept privat Tntr-un singur Cod, astfel incat relatiile de
familie se regasesc Tn Cartea a II-a, intitulata ,,Despre Familie".
Aceasta nu inseamna ca nu se mai poate vorbi Tn continuare
despre ramura dreptului familiei, pentru ca existenta unui Co_d dis-
tinct nu implica neaparat existenta unei ramuri de drept, dupa cum
nici lipsa unui Cod separat nu implica inexistenta ramurii de drept.
1. Definitia ~i obiectul dreptului familiei
Dreptul familiei reprezinta totalitatea normelor juri~ice c_are r~-
glementeaza raporturile personale ~i patrimoniale ce ,zvorasc dm
casatorie, rudenie ~i celelalte raporturi asimilate de leg~ cu ra£>o~-
tul de familie. (spre ex.: raporturile stabilite Tntre sotul dmtr-o casa-
torie subsecventa ~i copilul dintr-o casatorie anterioara). _ ..
Atat dreptul civil, cat ~i dreptul familiei supun reglementarn
raporturile patrimoniale ~i cele nepatrimoniale in care partile sunt
pe pozitii de egalitate juridica. Dar, subiectele raport~rilor de dr~_p-
tul familiei au o anumita calitate izvorata din raportunle de fam1he.
Unele particularitati ale dreptului familiei sunt evidenti~te prin apli-
carea criteriilor subsidiare de diviziune: calitatea sub1ectelor, ca-
racterul normelor juridice, natura sanctiunilor.
 4 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
i~sa, in cazul raporturilor juridice patrimoniale, apartenenta
une, persoane la o anumita familie nu atrage automat incidenta
normelor de dreptul familiei (spre ex.: drepturile succesorale regl~-
mentate de Codul civil). Apartin sferei dreptului familiei mai ales
n~latiile patrimoniale dintre soti ~i obligatia legala de intretinere
dIntre membrii f amiliei. '
Caracteru/ normelor - ponderea normelor imperative in de-
favoarea normelor dispozitive predominante in dreptul civil. lntere-
~ul ocrotit ~rin asemenea norme nu este exclusiv particular, iar op-
t1unea une, anumite conduite nu este lasata la aprecierea partilor.
Specificul sancfiunilor- aplicabile in cazul abaterii subiectului de
la conduita prescrisa. in timp ce in dreptul civil scopul sanctiunii
e~t_e. ace la al repunerii partilor in situatia anterioara, in drept~I fa-
m1he1 normele juridice contin o reglementare generica, iar masurile
punitive sunt, de regula, indirecte. Ex.: art. 309 alin. (1) NCC dis-
~u~e: ,,sotii i~i datoreaza reciproc respect, fidelitate ~i sprijin moral",
insa aceste obligatii nu pot fi obtinute prin mijloace coercitive - in
cazul sotilor alternativa fiind desfacerea casatoriei.
Obiectul dreptului familiei este dat de raporturile de familie.
Acestea sunt:
a) raporturile de casatorie, cele privind incheierea casatoriei
relatiile personale ~i patrimoniale dintre soti, nulitatea ~i desfa~
cerea casatoriei; ' sala a dreptului omului ~i Declaratia universala a drepturilor copi-
b) rap~rt~rile ce rezulta din rudenie atat in linie dreapta,
ascendenta ~, descendenta, cat ~i in linie colaterala;
c) raporturile ce rezulta din adoptie;
. d) rap~~urile asimilate de lege cu cele de familie - raporturile
d1nt:e fo_~t11 sot~ s~u dintre sotul dintr-o casatorie subsecventa ~i
coprlul drntr-o casatorie anterioara.
Raporturile de familie sunt raporturi personale ~i patrimoniale.
2. Principiile fundamentale ale dreptului familiei
_1 . Princi~i~I ocrotirii casatoriei $i familiei. Actele juridice inter-
nat,onale pnv1nd drepturile omului consacra necesitatea ocrotirii
de catre stat a familiei. in aceste documente internationale insti-
tut_ia _f~miliei este considerata element fundamental ~I societatii.
Pnnc1p1ul este reglementat in Declarava universala a drepturil~r
Notiuni introductive 5
omului, adoptata de Adunarea Generala a ONU in 1948 in art. 16
pct. 3. Acest principiu mai este reglementat in Pactul international
privind drepturile economice, sociale ~i culturale, adoptat tot de
ONU in 1966, in art. 10.
Pe plan european principiul e reglementat in Conventia euro-
peana pentru drepturile omului, in art. 8 ~i art. 12, precum ~i in
art. 5 din Protocolul nr. 7 la aceasta, toate ratificate de Romania.
in art. 8 al Conventiei se prevede ca orice persoana are drept la
respectarea vietii sale private ~i de familie, a domiciliului sau ~i a
corespondentei sale. Nu este admis amestecul unei autoritati publi-
ce decat in masura in care acesta este prevazut de lege ~i daca
acesta constituie o masura care, intr-o societate democratica, este
necesara sigurantei nationals, sociale ~i apararii ordinii publice.
Acest principiu este reglementat ~i in art. 26 ~i art. 48 alin. (1) din
Constitut1a Romaniei ~i art. 258 alin. (2) ~i {3) NCC.
2. Principiul ocrotirii interesului superior al copilului - art. 263
alin. (1) NCC stabile~te ca ,,orice masura privitoare la copil, indife-
rent de autorul ei, trebuie sa fie luata cu respectarea interesului
superior al copilului", iar art. 483 alin. (2) NCC arata ca parintii i~i
exercita autoritatea parinteasca numai in interesului superior al
copilului.
Necesitatea ocrotirii copilului e subliniata in Declaratia univer-
lului (adoptate de ONU in 1959 ~i ratificate de Romania in 1990) ~i
in Conventia ONU cu privire la drepturile copilului (adoptata in
noiembrie 1989; dupa ratificarea ei de 20 de state, aceasta a intrat
in vigoare la 20 decembrie 1 990 in Romania, devenind un tel de
regula la nivel international a drepturilor copilului).
3. Principiul casatoriei fiber consimtite intre soti
, , este regle-
mentat in Declaratia universala a drepturilor omului, art. 16 pct. 2,
9 i in Pactul intern~tional privind drepturile civile 9 i politice. Exista
chiar o reglementare specific internationala a ONU din 1962, ~i
anume Conventia internationala privind consimtamantul la casa-
torie, varsta minima pentru casatorie 9 i inregistrarea casatoriilor.
in legislatia nationala principiul este consacrat de art. 48
alin. (1) din Constitutie ~i art. 258 alin. (1) NCC. Articolul 259 NCC
consacra dreptul barbatului ~i al femeii de a se ca.satori, cu scopul
de a intemeia o familie, una din conditiile esentiale, de fond, la
 6 Dreptuf familiei. Regimuri matrimoniafe. Sinteze. Teste grifa Notiuni introductive 7

casatorie fiind consimfamantul personal ~; liber exprimat al b) nu permits casatoria decat intre persoane care, la data
fiecaruia dintre viitorii soti. incheierii casatoriei, nu au statutul de persoana casatorita;

II
4. Principiul egalitafii in drepturi $i indatoriri a sofilor, prevazut c) nu permite casatoria intre persoane care, la data incheierii
de art. 48 alin. (1) din Constitutie ~; art. 258 alin. (1) NCC. Prin- casatoriei depusesera cerere de divort pentru desfacerea unei
cipiul este reglementat ~i de art. 16 pct. 1 din Declaratia universala casatorii anterioare;
a ~~epturilor omului. Exista chiar o Conventie privi~d drepturile ..
pofrtlce ale femeii din 1 952, ratificata de Romania in 1954. 3. Oblectul dreptului familiei e·s te reprezentat de:
Ca o consecinta a egalitafii sotilor, putem vorbi ~i de autonomia a) toate raporturile care se stabilesc intre m embrii familiei;
~i de independenta acestora in relafiile dintre ei. Astfel, nu exista b) printre altele, obligatia de intretinere dintre unul dintre soti ~i
po_sibi~itate~ c~nzurarii_ ~eciproce a corespondentei sau impunerii copilul firesc al celuilalt sot;
vo1nteI unura drntre sotr In alegerea profesiei celuilalt. c) raporturile de casatorie, raporturile succesorale dintre mem-
5. Principiul monogamiei - art. 273 NCC: ,,este interzisa in- brii familiei.
~h__E;,ierea unei noi_ casatorii de catre persoana care este casato-
n~a ~ C~ _alte cuvrnte, nu se poate ca.satori barbatul sau femeia 4. Reprezinta cauza necesara ~i determinanta a casatoriei:
casatonta sau cei pentru care s-a pronuntat desfacerea casatoriei a) intemeierea relatiilor de familie;
'
dar hotararea judecatoreasca nu este d~finitiva. Este ceea ce s~ b} deplina egalitate in drepturi dintre barbat ~i femeie;
nu~e~te monogamie seriala., deoarece nu sunt interzise casa- c) liberul consimtamant al sotilor.
to_mle succesive, ci existenta mai multor casatorii in acela~i timp.
Drn punc! de vedere penal o asemenea fapta constituie infractiu- 5. Dreptul familiei are ca obiect:
nea ~e brgamie, iar din punct de vedere civil aceasta se sanctio- a) raporturile de casatorie;
neaza cu desfiintarea celei de-a doua casatorii [art. 293 alin (1 j · b) raporturile de filiatie;
art. 273 NCCit11. · ~I ,1 c) raporturi asimilate, sub unele aspecte, relafiilor de familie.

6. Casatoria reprezinta:
Test grila
a) un parteneriat civil intre doua persoane incheiat sau con-
1. Dreptul fami11·e,· are la baza- urma-toare1e prrncipii
· tractat in tara ori in strainatate;
ge-
nerale: b) uniunea maritala, liber consimtita, intre doua persoane;
a) principiul interesului superior al copilului; c) uniunea fiber consimFta intre un barbat ~i o femeie, in-
b) principiul monogamiei; cheiata in condifiile legii.
c) principiul casatoriei fiber consimtite intre soti-
• • I
7. Reprezinta caractere ale casatoriei:
2. Principiul monogamiei: a) laicitatea, solemnitatea, consensualismul;
a) interzice sotilor sa se recasatoreasca; b} complexitatea, diversitatea, solemnitatea;
c) laicitatea, pluralismul, monismul.
(1 I
, f:", se vedea C.!=.D.O., c_auza Johnston fi alfii contra frlandei, Hota-
rar~a din 18 _decembne 1986, in C. BiASAN, Conventia europeana a dre _
turilokr omu/w. ~omentariu pe artico/e, Vol. /. Drepturi fi Jibertati Ed
B ec , 8 ucure~tr. 2005, p. 911. '' · 1
fi
 8
Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

B. Reprezinta asemanari intre actul juridic al casatoriei ~i

contractul din dreptul comun:
~) a':1bele sunt incheiate de pe pozitie de egalitate juridica,
putand f1 supuse rezolutiunii sau rezilierii;
b) ambele se inchei~ atat de pe pozifie de egalitate, cat ; de Capitolul I. Logodna
pe pozifie de subordonare; 9
. . c) atat actul juridic al casatoriei, cat 9; contractul sunt suscep-
t1b1le de a fi afectate de modalitafi.
j 1. Notiune ~i reglementare

Articolul 266 NCC define9te logodna ca fiind promisiunea

9. Potrivit art. 258 alin. (4) NCC, termenul de soti desem- reciproca de a incheia casatoria. Aceasta poate fi incheiata, ca ~i
~~

l
neaza: , casatoria, doar intre persoane de sex diferit ~i cu respectarea__c~n-
a) doua persoane unite prin casatorie; ditiilor de fond pentru incheierea casatoriei, cu unele except11. ln-
b) barbatul ~i femeia uniti prin casatorie; cheierea logodnei, ca ~i ruperea acesteia, nu este conditionata de
c) barbatul ~i femela uniti f n scopuf de a f ntemeia o tamilie. . existenta unui inscris sau a unei ceremonii solemne, nu este su-
pusa ni~iunei formalitati ~i poate fi dove~ita c~ ori~e- mijloc ~e ~roba.
10. Principiul casatoriei fiber consimfite intre soti implica: Putem spune ca existenta logodne, nu 1mpllca o obhgat1e "de
a) vointa concordanta a viitorilor soti ca unic fact~r subiectiv :1
rezultat" adica de a incheia ~lterior casatoriar11 •
relevant ~i absolut necesar la incheierea casatoriei· Din r~glementarea legala rezulta ca viata de cuplu o~ganizata
b~ ~xpriman:a in mod indispensabil a consimta~antului perso- u
_ in scopul incheierii ulterioare a unei casatorii este o_ ~tapa pr~ma-
nal 91 l1ber de catre fiecare dintre viitorii soti· ii ritala care nu include neaparat 9 i coabitarea logodnic1lor. De~, no-
c) manifestarea tacita a consimtamant~iui de catre fiecare din- ,. tiune~ de logodna nu se suprapune cu aceea de concubinaj, aces-
tre viitorii soti. ' tea nu se exclud reciproc. . .
Practica CEDO a stabilit ca legaturile existente intre logodrnc,

Raspunsuri ~
•i
intra in sfera notiunii de viata privata reglementata de art. 8 din
Conventia europ~ana, pronu'ntandu-se cu privire la relatia dintre
un detinut 9 i logodnica sa. _ .
b.
1.a, ·b, c;2.b, c;3. b;4.a; 5.a, b,c·6.c·7
,
a· a -·9 b·10 a
, · , . , . , . , 21
s-~ consideratr ca, de fapt, consecintele juridice nu rezulta din
incheierea logodnei, fiind vorba mai degraba de pseudo-efecte,
generate prin disolufia sa.

2. Ruperea logodnei

Logodnicul care rupe logodna nu poate fi obligat la inchei~rea

casatoriei, dar renuntarea la casatorie poate duce la consec,nte
juridice de natura patrimoniala.

11
1 E. FLORIAN, Considerafii asupra logodnei reglementata de Noul
Cod Civil Roman, in C.J. nr. 11/2009, p. 628 ~i urm.; M . AVRAM, Drept
civil. Familia, Ed. Hamangiu, Bucure~ti, 2013, p. 3 2. .
2
1 1 E. FLORIAN, Dreptul familiei, Ed. C .H. Beck, Bucure~ti. 2012, p. 21.
 Dreptul familiei. Regimuri matrimonic1le. Sinteze. Teste grila
10
Articolul 267 alin. (2) NCC instituie o prezumtie legala a clauzei
penale stipulate intre parti pentru ruperea logodnei pe de o parte
dar ~i a faptului ca aceasta este considerata nescrisa pe de alta
parte. Astfel, logodnicul vinovat de ruperea logodnei poate fi obli-
gat la despagubiri pentru cheltuieli fa.cute sau contractate in
vederea casatoriei, daca acestea au fost potrivite cu imprejurarile,
precum ~i pentru alte prejudicii cauzate.
Angajarea raspunderii prevazute la art. 269 NCC prive~te atat
pe eel care este initiatorul ruperii logodnei, dar ~i pe eel care in
mod culpabil 1-a determinat pe celalalt sa rupa logodna.
Aceasta nu inseamna ca ruperea logodnei este interzisa, ci
numai ca nu poate fi exercitata in mod abuziv, fara a raspunde
pentru prejudiciul astfel cauzat.
Nu trebuie confundata ruperea logodnei in mod intempestiv de
catre unul dintre logodnici cu disolutia acesteia ~i incetarea ei prin
nefinalizarea promisiunii de casatorie.
3. Obligatia de restituire a darurilor
lndiferent de motivul ruperii logodnei, art. 268 NCC instituie
obligatia de restituire a darurilor pe care logodnicii le-au primit ca
urmare a acesteia sau pe durata acesteia, in scopul incheierii
casatoriei, cu exceptia darurilor obi~nuite.
Ratiunea legiuitorului se mentine in principiul imbogatirii fara
justa cauza, astfel incat obligatia de restituire nu exista daca
logodna a incetat prin moartea unuia dintre logodnici. De aceea
este consacrat principiul restituirii in natura ~i numai in subsidiar,
daca acest lucru nu mai este posibil, prin echivalent in limita
imbogatirii celuilalt logodnic.
Deoarece legiuitorul nu distinge, obligatia de restituire prive~te
atat darurile fa.cute de logodnici unul altuia, cat ~i pe cele primite
de ace~tia ori de unul dintre ei de la terte persoane.
in ce prive~te valoarea economica ~ darurilor, sintagma folosita
de legiuitor ne indica darurile manuale care ar putea presupune
forma autentica specifica unei donatii. Din dispozitiile art. 1011
alin. (4) NCC reiese ca in aprecierea valorii reduse a bunurilor
care constituie obiectul darului manual se tine seama de starea
materiala a donatorului. ' c) starea de tutela.
I. Logodna 11
4. Termen de prescriptie
Potrivit art. 270 NCC, dreptul la actiune intemeiat pe art. 268 ~i
art. 269 NCC se prescrie intr-un an de la ruperea logodnei. Este
vorba de un termen special de prescriptie de la care paftile nu pot
deroga, fiind vorba de o dispozi1ie imperativa. Termenul este su-
pus intreruperii ~i suspendarii in conditiile prevazute de lege.
Test grila
1. Conform art. 266 NCC, logodna presupune:
a) promisiunea reciproca de a incheia casatoria;
b) respectarea acelora~i conditii de fond ca in cazul incheierii
casatoriei;
c) respectarea acelora~i formalitati ca in cazul incheierii ca.sa-
toriei.
2. Potrivit art. 266 NCC, logodna:
a) reprezinta. o obligatie cu valoare juridica;
b) conditioneaza, prin' existenta sa, incheierea casato~iei;.
c) se incheie intre doua. persoane ce au ca scop conv1etu1rea.
3. incheierea valabila a logodnei presupune indeplinirea
urmatoarelor cerinte de fond:
a) consimtamantul personal ~i fiber al doua persoane de sex
biologic diferit;
b) varsta minima de 18 ani atat in cazul barbatului, cat ~i al
femeii;
c) avizul medical ~i autorizarea instantei de tutela, in c':zul
acordarii dispensei de varsta, pentru persoanele ce urmeaza a
incheia logodna la 16 ani.
4. incheierea valabila a logodnei presupune respectarea
urmatoarelor impedimente:
a) rudenia fireasca sau adoptiva i n linie dreapta sau colaterala
indiferent de grad;
b) alienatia sau debilitatea mintala;
 13
I. Logodna
12 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

1 o. Actiunea in repararea prejudiciului cauzat prin ruperea

5. Potrivit art. 266 NCC, logodna:
a) reprezinta o obligatie de mijloace in vederea incheierii casa- 1ogodnei: . . d la
toriei; a) poate fi angajata intr-un termen de prescnp\1e de 1 an e
b) nu este supusa niciunei formalitati; ruperea logodnei; •d I
b) poate fi angajata intr-un termen de prescrip\ie de 3 am e a
c) poate fi dovedita prin orice mijloc de proba.
ruperea logodnei; .
6. Ruperea logodnei: c) determina proba in sarcina reclamantulw.
a) genereaza acelea~i obligatii de natura patrimoniala ca ~i
incetarea logodnei; Raspunsuri
b) nu presupune indeplinirea vreunei conditii de forma;
. 2 -· 3 a b· 4. b c· 5. a, b, c; 6. b, c; 7. a, b; 8. a, b, c;
c) poate genera obliga\ii de natura patrimoniala ca sanctiune a 1. a ' . ' . ' , ' '
nefinalizarii promisiunii maritale. 9. - ; 10. a, C.

7. Ruperea logodnei determina urmatoarele efecte:

a) restituirea darurilor pe care logodnicii le-au primit in consi-
derarea logodnei, sau pe durata acesteia, in vederea casatoriei,
cu excep\ia darurilor obi~nuite;
b) obliga\ia de despagubire pentru cheltuielile facute sau con-
tractate in vederea casatoriei;
c) incetarea logodnei.

8. Raspunderea pentru ruperea logodnei:

a) poate fi angajata in situa\ia denuntarii abuzive a logodnei;
b) poate fi angajata intr-un termen de prescrip\ie de 1 an de la
ruperea logodnei;
c) poate fi angajata in situatia determinarii culpabile a ruperii
logodnei.

9. incetarea logodnei:
a) are loc in cazul determinarii culpabile a ruperii logodnei;
b) angajeaza raspunderea logodnicului care a determinat aceas-
ta situa\ie;
c) angajeaza obliga\ia de restituire a darurilor pe care logod-
nicii le-au primit in considerarea logodnei, sau pe durata acesteia,
in vederea casatoriei, cu excep\ia darurilor obi~nuite.

Capitolul II. Casatoria
Secfiunea 1. Nofiunea §i caracterele ciisiitoriei
Terminologie. Cuvantul ,,casatorie" este folosit in mai multe
sensuri:
- actul juridic pe care sotii ii incheie potrivit fegii;
- celebrarea casatoriei care are loc cu ocazia actului juridic al
casatoriel;
- starea juridica de casatorit, statutul legal al sotilor, anume
prevazut de Codul civil;
- institutie juridica, reprezentand totalitatea normelor juridice ce
reglementeaza casatoria.
Definifie. Potrivit art. 259 NCC, casatoria este uniunea fiber
~onsimtita intr: un b~rbat ~i o femeie, incheiata in condi!iile legii,
in scopul de a inteme1a o familie.
Ca~satoria inceteaza prin decesul sau prin declararea judecato-
rea~ca a mortii unuia dintre soti ~; poate fi desfacuta prin divert.
lntre act~I juridic al casatoriei, cu o structura juridica propri~. ~i
contractul din dreptul comun, exista urmatoarele asemanari:
- ambele sunt supuse libertatii actelor juridice·1
~ viito_rii _s~t~ in_cheie actul ju;idic al casatoriei de pe pozifje de
egahtate Jund1ca 91nu de pe pozitie de subordonare.
~eosebirile intre actul juridic al casatoriei 9 ; contract sunt
urmatoarele:
a) in c~ul c~nt:':ctu_lui, fiecare parte urmare9te un scop diferit
de al cele1lalte partI, m tImp ce la casatorie, ambele parti urmaresc
un scop comun: intemeierea unei familii·, '
. b) actul juridic al casatoriei nu este susceptibil de modalitati in
t1mp ce contractul poate fi afectat de termen, conditie i sarcinf
09
_c} ~-ctul juridic al casatoriei nu poate fi supus rezolutiunii ~au
rez1heru de drept ca in cazul contractului.
Caracterele casatoriei. in dreptul nostru, casatoria are un ca-
racter laic, solemn 9i consensual.
II. Casatoria 15
Caracterul laic. Numai casatoria incheiata in fata ofiterului de
stare civila da na~tere drepturilor 9 i obligatiilor sotilor prevazute in
Cartea a II-a, Titlul II din Codul Civil. Potrivit art. 259 alin. (3) NCC,
celebrarea religioasa a casatoriei se poate face numai dupa
incheierea casatoriei civile.
Caracterul solemn al casatoriei tine de esenta casatoriei ~i
consta in ideea ca, pe de o parte, ea se incheie in fata ofiterului
de stare civila, iar, pe de alta parte, ca se incheie cu respectarea
conditiilor prevazute de lege, in prezenta a eel putin doi martori 9i
intr-un loc public.
Secfiunea a 2-a. Cerinfele legale pentru incheierea
ciisiitoriei (art. 271-289 NCC}
1. Conditii de fond la casatorie
Prin conditii de fond stricto sensu intelegem ceea ce trebuie sa
exists pentru 'a se putea incheia casat~ria. Exista 9i condi!ii nega-
tive, ceea ce nu trebuie sa existe pentru a se putea incheia casa-
toria, impedimente la casatorie.
Lato sensu, conditiile de fond cuprind atat pe cele pozitive, cat
9 i pe cele negative.
1.1. Consimtamantul
Articolul 271 NCC stabile9te posibilitatea incheierii casatoriei
numai prin consimtamantul personal 9i fiber al barbatului 9 i femeii.
Consimtamantul trebuie sa fie personal, ceea ce inseamna ca
la incheier~a casatoriei nu este permisa reprezentarea.
in sens juridic, consimtamantul fiber la casatorie inseamna
lipsa viciilor de consimtamant (dolul, eroarea 9i violenta).
Eroarea reprezinta viciu de consimtamant in materia casatoriei
numai daca poarta asupra identitatii fizice a celuilalt sot. Este
foarte greu de aplicat in practica acest lucru, datorita conditiilor in
care se incheie casatoria, adica prezenta personala a sotilor in
fata delegatului. Nu suntem in prezenta erorii, atunci cand aceasta
c~de asupra identitatii civile sau asupra anumitor calitati ale per-
soanei respective.

16 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
Do/ul (viclenia), fiind o eroare provocata, cuprinde atat un ele-
ment subiectiv, cat 9i unul obiectiv, mijloacele viclene sau dolozive
folosite pentru a provoca eroarea. in acest caz, domeniul de
aplicare este mutt mai mare, putand purta 9i asupra altor elemente
9i anumitor calita\i sau defecte ale viitorilor so\i, din cauza carora,
daca n-ar fi fost ascunse cu buna-~tiin\a, casatoria nu ar fi fost
incheiata.
Casatoria poate fi anulata pentru eroarea provocata prin dot in
situatia in care persoana al carei consimtamant a fost viciat a avut
o falsa reprezentare a calitatilor viitorului sot, calitati pe care daca
le-ar fi cunoscut in realitate, nu ~i-ar fi dat consimtamantul
1
la in-
cheierea casatoriei. Dolul poate fi considerat viciu de consimta-
mant ~i atunci cand manoperele viclene s-au manifestat prin r~ti-
centa.
f~ practica judiciara s-a apreciat ca suntem in fa\a dolului prin
reticenta in urmatoarele situatii:
I · I dupa ascultarea obligatorie a acestuia.
- ascunderea starii de graviditate rezultata din relatiile intime
intretinute cu un alt barbat, inaintea casatoriei; · pensa de varsta sa fie ob\inuta i~ai~t~ de ~nche1:rea ~a~aton~r~
- ascunderea cu buna-~tiin\a a oricaruia dintre so\i a imposi-
bilitatii maladive de procreare;
- ascunderea starii de impoten\a.
Violenfa, ca viciu de consim\amant in materia casatoriei, este eel
mai rar intalnita, atat sub forma ei de violenta morala, cat 9; de cea
fizica, aplicandu-se in mod corespunzator dispozi\iile art. 1216-1220
NCC.
1.2. Varsta matrimoniala
Potrivit art. 272 alin. (1) NCC, varsta minima la casatorie este
de 18 ani, atat la barbat, cat 9 i la femeie. Codul Civil stabite9te
numai varsta minima inainte de indeplinirea careia incheierea
casatoriei este oprita. fn consecin\a:
- nefiind prevazuta o varsta maxima, rezulta ca o casatorie
poate fi incheiata oricand, chiar 9i in extremis vitae momentis;
- casatoria poate fi incheiata oricare ar fi diferenta de varsta
dintre soti. '
Ra\iunile stabilirii varstei matrimoniale sunt atat de ordin biolo-
gic, cat 9i de ordin psihic 9i moral.
17
II. Casatoria
Codul Civil reglementeaza in art. 272 alin. (~) _ po_si~ilit?tea
acordarii unei dispense de varsta la incheierea_ casatone1 atat la
barbat, cat ta femeie, daca au implinit 16 ant, cu respectarea
urmatoarelor condi\ii: . .
- sa existe motive temeinice pentru acordarea dispenser (ex.
starea de graviditate, na~terea unui copil); . _
- sa se prezinte un certificat medico-legal .. pr~n.. c~r~ sa _s~
demonstreze instalarea puberta\ii, anterior incuv11n\arn pannte~t, 91
autorizarii instan\ei de tutela; .
- incuviintarea parintilor, a tutorelui sau a persoane1 care exe~-
cita drepturil~ parinte 9ti,· aceasta incuviin\are nefiind una generala,
privind o persoana anume determinata; _
- autorizarea casatoriei de catre instan\a de tutela, ce presu-
pune verificarea condi\iilor enun\ate anterior: ?ererea ~ste d~
competenta instan\ei de la domiciliul minorulur ~' se solu\roneaza
· .
in practica judiciara s-a stabilit ca, de9i legea _preved: ~a ~,s_-
trebuie luata in considerare 9i ca 1ust1f1cat ehberat~ dupa r~che_,e_
rea casatoriei. De exemptu: in cazul in care feme~a ~u ~ _,mphnrt
16 ani i s-a casatorit fara dispensa, nulitatea ~~satoner se va
9
acoperi daca ulterior ar fi intervenit starea _de g~av1d1~ate, d~oare,?~
aceasta ar fi justificat acordarea dispense, daca ar f1 pr~exiSt at 1_11_
cheierii casatoriei. Evident cauza de nulitate va putea ft acopenta
numai daca sunt indeplinite in mod cumulativ toate celelalte
condi\ii.
1.3. DiferenJa de sex
Ca i conditie de fond la casatorie, diferen\a de sex rezult~ d!n
9
insa i definitia' casatoriei [art. 259 alin. (1) ~i (2) NCC], d~r _~1 ~ ~
1
9
1
alte prevede ri: art. 266 alin. (5), art. 271 N_CC._lnterdic\ia casat~;e;
intre persoane de acela~i sex este prevazuta expres de art.
alin. (1) NCC.
Calificarea diferen\ei de sex drept o condi\ie de foAnd c~~es-
punde delimitarilor pe care practica judiciara I~ face in pn~rn\a
malforma\iilor genitale. Astfel, m~lforma\~il~ g~n'.ta:e ~rave
de diferentiere sexuala) atrag nulltatea casatone1, in ~,mp_ce_ . _
<'::~
lea u~oar~ nu afecteaza existen\a casatoriei. Pract1ca Judic,ara
 Dreptul familiei. Regimuri m atrimoniale. Sinteze. Teste grila
18
motiveaza ca, deoarece diferenta de sex este un element esential
pentru ca o casatorie sa aiba loc, cand o malformatie genitala
reprezinta o nediferenVere sexuala, duce la nulitatea absoluta a
casatoriei. Hermafroditismul impiedica posibilitatea de procreare ~i
relatiile normale dintre soti.
'
Din textele mentionate' rezulta ca aceasta conditie este una de
' '
ordine publica, legiuitorul interzicand in mod expres ~i imperativ
nu numai casatoriile, dar ~i parteneriatele civile incheiate intre I
persoane de acela~i sex, indiferent de cetatenie.
in jurisprudenta CEDO aceasta conditie nu contravine art. 12
din Conventie, care consacra dreptul barbatului ~i al femeii de a
se casatorii ~i de a-9 i intemeia o famitie, insa evolutia legislatiei
din unele state europene (Olanda, Belgia, Spania) este indreptata
catre acceptarea casatoriei persoanelor de acela9 i sex sau institu-
tionalizarea unei forme de uniune asemanatoare casatoriei, uniunii
ce pot avea loc ~i intre persoane de acela~i sex (Franta, Austria).
2. Lipsa impedimentelor la casatorie
Stricto sensu, impedimentele la casatorie sunt imprejurari de
fapt sau de drept a caror existenta impiedica incheierea casato-
riei.
lmpedimentele la casatorie se invoca pe calea opozitiei la
casatorie sau din oficiu, de catre ofiterul de stare civila. '
2.1. Starea de persoana casatorita
Potrivit art. 273 NCC, este interzisa incheierea unei noi casato-
rii de catre persoana care este casatorita. Aceasta inseamna ca
fiecare din viitorii soti trebuie sa fie necasatorit, divortat, vaduv sau
fost sot dintr-o casatorie desfiintata. Acest impediment e menit sa
apere principiul monogamiei, care, in dreptul nostru, e de esenta
casatoriei.
Principiul fiind de ordine publica, face ca acest impediment sa
se impuna ~i strainilor aflati pe teritoriul Romaniei ~i a caror lege
nationala admite casatoria poligama, in sensul ca pe teritoriul
roman nu vor putea incheia o casatorie subsecventa. Asemenea
straini insa, care sunt poligami in tara lor nu pot fi considerati
bigami pe teritoriul Romaniei.
II. casatoria 19
incalcarea monogamiei conduce, potrivit art. 293 alin. (1) NCC,
la nulitatea absoluta a casatoriei, iar potrivit Codului penal, eel
care incheie o asemenea casatorie raspunde penal pentru infrac-
tiunea de bigamie.
' Exista 9i situatii de exceptie: _ ..
- nu va f i big am sotul care se casatore9 te intre data declaram
judecatore 9ti a moftii celuilalt sot 9i data ramanerii definitive a
hotararii declarative de moarte;
11 _ nu e sau nu va fi bigam sotul care, dupa ramanerea definitiva
a hotararii judecatore9ti declarative de mo~arte a celuilalt_ s~t ~e
1
casatore 9te, iar, ulterior, celalalt sot apare. In acest caz, casatona
subsecventa ramane valabila. Prima casatorie va fi considerata
desfacuta la data incheierii celei de-a doua casatorii, potrivit
art. 293 alin. (2) NCC.
2.2. Rudenia fireasca sau de sange
Articolul 274 NCC dispune ca .,este interzisa incheierea casa-
toriei intre rudele in linie dreapta, precum 9i intre cele in linie
colaterala pana al patrulea grad inclusiv". _ _ . .
Rudenia de sange e eel mai vechi impediment la casatone 91
ratiunea sa e data de asigurarea unei descendente sanatoase, dar
; de considerente care tin de moralitatea rel~tiilor d: familie . .
9
incalcarea acestui impediment se sanctIoneaza cu i:,ulttatea
casatoriei, iar din punct de vedere penal e incrimina~a _ca inc~~t
relatia intima dintre rudele in linie dreapta 9i dintre frat1 91 suron in
linie' colaterala. lmpedimentul se refera atat la rudenia din casa-
torie, cat 9i la rudenia din afara casatoriei. _ . .
in literatura juridica, s-a pus problema daca rudenia din afara
casatoriei trebuie legal stabilita. _ _ . .
Rudenia din afara casatoriei e impediment la casatone pnn
faptul legaturii de sange, neavand relevanta daca e sau nu legal
,
stabilita.
Potrivit art. 274 alin. (2) NCC, pentru motive temeinice se ~oa~
te incuviinta casatoria intre rudele colaterale de gradul IV (ven!}on
primari), i~cuviintare care se face printr-o dispensa _de_ r~d~nie,
acordata de instanta de tutela in a carei circumscnpt1e 191 are
domiciliul solicitantul.
 21
11. Casatoria
20 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

in ceea ce prive9 te rudenia civila sau din adopfie, potrivit dovedita cu orice mijloc de proba, dovad~ -~utandu-:~. f ac~ ~ ~~
ulterior incheierii casatoriei, cu ocazia judecam constatarn nuhta\11
art. 274 alin. (3) NCC, e interzisa casatoria intre adoptator.sau as-
cenden\ii lui pe de o parte 9i adoptat sau descenden\ii lui pe de absolute a casatoriei; _ . . ..
alta parts. De asemenea e oprita casatoria intre copiii adopta-
?
b) alienatia ~i debilitatea mintala constttu1e _s1~uat~1 9 f~pt care~
torilor ~i eel adoptat sau descendentii acestuia, precum ~i intre prin insa~i ~xistenta lor, due la interzicen~a _ca~at~ne1, ch~ar ~ac~
nu au fost constatate prin interdic\ie spec1ala ~1 ch18:r ~~c': aiien_a.
copiii adopta\i de aceea~i persoana.
tul sau debilul mintal s-ar afla in momentul mche1em casatone1
Aceste impedimenta au c_a rafiune moralitatea rela\iilor de
familie. Ele sunt clasificate in: intr-o stare pasagera de luciditate.
- impediments clirimante (peste care nu se poate trece);
- impediments prohibitive. Test grila
Este dirimant impedimentul dintre adoptat 9 i adoptator, adop-
tator i;,i descenden\ii adoptatului, precum ~i impedimentul in cazul 1 Reprezinta impediment la casatorie:
ascenden\ilor adoptatorului i;,i adoptat, ascendentilor adoptatorului a) casatoria intre copiii adoptatorului, pe de o parte, 9i adoptat
i;,i descendentii adoptatului. ~i copiii lui, pe de alta parte; _ _ .
Sunt prohibitive cele intra copiii adoptatorului §i adoptat 9 i intre b) casatoria intre rudele in linie colaterala, dupa gradul 4,
c) tutore ~i persoana ce s-a aflat sub tutela sa.
cei adoptati de catre aceea~i persoana.
Pentru motive temeinice se poate incuviinta casatoria, dar
numai in cazul impedimentelor prohibitive. '
I 2. Reprezinta impediment la casatorie:

2.3. lmpedimente rezultate din tutela

I a) varsta matrimoniala; _
b) aliena\ia ~i debilitatea mintala;
c) diferenta de sex.
Articolul 275 NCC prevede: ,.casatoria este oprita intre tutore ~i
persoana minora ce se afla sub tutela sa". 3. Constituie viciu de consimtamant:
Ra\iunea acestui impediment e aceea de a nu se abate institu- a) eroarea asupra identita\ii civile;
tia tutelei de la finalitatea sa, adica ocrotirea minorului. b) eroarea asupra identitatii fizice;
c) eroarea asupra insul?irilor.
2.4. lmpedimente rezultate din starea de alienatie ~i debi-
litate mintala 4. In principiu, varsta matrimoniala minima_: d rea
a) este varsta de 16 ani numai i n cazul feme1lor, cu acor a
Articolul 276 NCC dispune: ,.este interzis sa se casatoreasca
dispensei;
alienatul mintal ~i debilul mintal".
b) nu exista;
Acesta este un impediment dirimant ce atrage nulitatea abso- ., in cazul tuturor minorilor, cu acor-
c) este varsta de 15 an 1
luta a casatoriei, deoarece alienatii 9 i debilii mintali sunt opriti sa darea dispensei.
se casatoreasca, chiar in intervalele de luciditate.
lmpedimentul se aplica fara a se deosebi dupa cum alienatul 5 Casatoria fictiva este: .. -.
sau debilul mintal a fost pus sau nu sub interdictie judecatoreasca. a)· casatoria incheiata cu nerespectarea condi\11lor de forma,
Practica judiciara a decis ca: - d cat acela de a avea o
b) casatoria intemeiata pe un alt scop e
a) starea de alienatie ~i debilitate mintala trebuie sa existe i n
familie; • t- - t
momentul incheierii casatoriei ~i ea, fiind o stare de fapt, poate fi c) casatoria afectata de un viciu de cons1m ,aman .
 22 Dreptuf familiei. Regimuri matrimo niale. Sinteze. Tes te grila II. Casatoria 23

6. Constatam existenta bigamiei in urmatoarea situatie:
a) daca data desfacerii primei casatorii este ulterioara in~heierii
celei de a doua;
b) cand o persoana a incheiat o noua casatorie, iar cea de a
doua este nula din orice alt motiv;
c) cand sotul se casatore~te intre data declararii mortii ~i data
ramanerii definitive a hotararii de declarare a mortii. '
· 1 c) exteriorizarea consimtamantului, fara a ti necesar ca vointa
exprimata sa fie una con~tienta.
12. Viciile ce pot altera consimJamantul la casatorie sunt:
a) eroare, dol, violenta, leziune;
b) dol, violenta, eroare asupra persoanei;
c) eroare, leziune, violenta.

7. Bigamia reprezinta: 13. Constituie vicii de consimtamant la incheierea casa-

a) o incalcare a principiului monogamiei; toriei:
b) situatia in care data desfacerii primei casatorii este ulte- a) violenta, numai cand se manifesta sub forma unei temeri
rioara datei incheierii celei de a doua; reveren1ioase;
. c) situatia in care o persoana a incheiat o noua casatorie iar b) error in negotium;
pnma este declarata nula chiar dupa data incheierii celei de a
doua casatorii.
I c) error in personam.

14. Femeia care nu a implinit varsta de 18 ani se poate

8. Reprezinta condilii de fond pozitive pentru incheierea Ii casatori daca:
casatoriei: ~
a) a implinit eel putin varsta de 15 ani;
a) bigamia; M
b) exista motive temeinice care justifica dispensa;
b) consimtamantul la casatorie al viitorilor sofr ~ c) exista un aviz dat de medic, dar ~i incuviintarea parintilor ~i
c) varsta matrimoniala. ''
autorizarea instantei de tutela in a carei circumscriptie minorul i~i
are domiciliul.
9. Reprezinta impedimente la casatorie:
a) rudenia;
15. Femeia care nu a implinit 18 ani se poate casatori
b) varsta legala pentru casatorie;
numai daca:
c) monogamia.
a) a implinit 16 ani 9 i exista motive temeinice care justifica
dispensa;
1O. Constltuie Impediment la casatorie: b} exista un aviz dat de medic;
a) rudenia colaterala, indiferent de grad; c) a i ncheiat logodna cu respectarea conditiilor prevazute de
b) alienatia ~; debilitatea mintala;
lege.
c) legaturile de rudenie dintre adoptat ~i rudele adoptatorului.
16. Sunt impedimente dirimante la casatorie:
11. Consimfamantul la casatorie al viitorilor soti presu- a) existenta unei casatorii nedesfacute a unuia dintre soti;
pune: '
b} lipsa a'utorizatiei ministrului apararii na\ionale atunci cand
~) exteriorizarea acestuia intr-o maniera neindoielnica cu in- aceasta este ceruta;
tent1e matrimoniala; '
c) casatoria intre veri primari.
_ b~ ex~rimarea acestuia sub forma raspunsului afirmativ al fie-
carwa d1ntre viitorii soti avand acoperire in intentia simulata
acestora de a intemeia O familie; ' a
 24
Dreptuf familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
17. Casatoria se poate incheia daca;
a) alienatul sau debilul mintal T§i exprima consimtamantul fn
momente de luciditate;
b) unul din viitorii soti a fost fn eroare cu privire la calitatile sau
Tnsu§irile celuilalt;
c) starea sanatatii a fast comunicata verbal.
. l
18. Sunt impedimente dirimante la casatorie:
a) existenta unei casatorii nedesfacute a unuia dintre soti;
b) tutela; ' potrivit carora este interzisa casatoria celor care_ suf~ra de mala~~~
c) adopfia.
19. Este oprita incheierea casatoriei:
a) fntre cop;; adoptati de aceea§i persoana;
b) fntre copii care au un tutore comun-
c)_ da~a o persoana a fncheiat o no~a casatorie, iar casatoria
a~t~no~ra este declarata nula dupa incheierea celei de-a doua
casatoru.
20. Regimul derogator al viciilor de consimtamant in drep-
tur familiei fafa de dreptul comun se refera la: '
a) eroarea asupra insu§irilor;
b) violenta ce are in componenta sa doua elemente·
c) dolul manifestat sub forma re:ticentei '
I •
Raspunsuri
. 1. a;_2. b; 3. b; 4. -; 5. b; 6. a; 7. a, b; 8. b, c; 9. a; 1o. b, c; 11.
a , 12. b, 13. c; 14. b, c; 15. -; 16. a; 17. b; 18. a, c; 19. a; 20. c.
Secfiunea a 3-a. Condifiile de /ormii ale ciisiitoriei
1. Comunicarea reciproca a starii de sanatate·
2. Condifii sau cerinte prealabile celebrarii ca;atoriei·
3. ~ondifii sau cerinte privind celebrarea casatoriei; '
4. lnregistrarea §i dovada casatoriei.
II. Casatoria 25
1. Comunicarea reciproca a starii de sanatate
in concordanta cu prevederile art. 278 NCC, sotii sunt obligafi
• sa prezinte certificatele medicale care atesta starea sanatatii lor la
depunerea declaratiei de ca.satoris. Starea ~an~ta.Jii ~ofilor este
importanta pentru relafiile de familie nascute drn casatorr~-- . _
o problema discutata a fost aceea daca_ poat~ ~ rnterz1s~
casatoria persoanelor ce sufera de boli incurab1le. Ex1:ta concept~~
periculoase pentru celalalt sot sau ar prezenta nscurr pentru co~111
ce ar putea rezulta din casatorie. Anumite legislafii exclud ch1ar
posibilitatea casatoriei persoanelor ce sufera de bol~ v~~er!ce sa~
ereditare. Potrivit unei conceptii mai largi, se acorda v11tonlor sot1
posibilitatea de a hotari singurl, Tn cuno~tinta de cauz_a~ cu pr~vire
la casatorie. Problema a capatat o conotatie deoseb1ta odata cu
extinderea SIDA.
Optam pentru ultima parere, de sorginte franceza, din urmatoa-
rele considerente:
I - se aduce atingere libertatii individului prin interzicerea ~~sa-
toriei cu o persoana ce sufera de asemenea boli, iar med1c11 ar
I putea abuza de dreptul lor de a certifica sanatatea unei pe~~o~ne;
- persoana careia i se interzice casatoria poate tra1 intr-o
relatie de concubinaj din care ar putea rezulta ~i copii;
~ nicio afectiune fizica nu se poate opune casatoriei celui care
sufera de ea, daca el i~i poate exprima consimtamantul §i daca
celalalt sot consimte in cuno§tinta de cauza.
in schi,;,b ascunderea unei ~fectiuni grave poate justifica anu-
larea casato;iei iar daca exista c~ privire la unul dintre soti o
boala ce ar putea ~vea efecte fata de celalalt sot sau fata de
eventualii copii, va fi angajata raspunderea medicului care nu o
descopera.
2. Conditii sau cerinte prealabile celebrarii casatoriei
2 .1. Declaratia de casatorie
Este reglementata de art. 280 NCC - .,cei care vor s~ _se c~sa-
toreasca vor face personal declarafia de casatorie, potnv1t leg11, la
primaria unde urmeaza a se incheia casatoria".
 26 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
Forma declaratiei de casatorie este cea scrisa.
Cuprinsul declaratiei de casatorie este tipizat.
Dovezile ce trebuie prezentate odata cu declaratia de casatorie
sunt actele de stare civila 9i certificatele de sanatat~ (prenuptiale).
Declaratia de casatorie trebuie facuta personal de catre f;°ecare
dintre soti. Per a contrario, nu poate fi facuta prin reprezentare.
Declaratia se face la serviciul public comunitar local de evi-
denta a persoanelor al primariei, unde urmeaza sa se celebreze
casatoria, adica la domiciliul sau re 9edinta oricaruia dintre soti
Daca unul dintre soii se afla in imposibilita'te sa faca declaratia j~
a~es! _serviciu, atunci o face la primaria locului unde se 'atla,
pnma~1e care o expediaza in termen de 48 de ore la primaria
loculu1 de celebrare a casatoriei.
Daca unul dintre viitorii soti este minor, reprezentantii legali vor
face o declaratie prin care incuviinteaza incheierea casitoriei.
. Declaratia va contine mentiunea ca nu exista niciun impe-
d1~_e_nt legal la casatorie 9i alegerea numelui de familie pe care
sot11 11 vor purta in timpul casatoriei, precum 9 i regimul matrimonial ~
ales.
in ce prive9te alegerea numelui, sotii au patru posibilitati:
- sa pastreze fiecare numele dinaintea casatoriei· ' se9te ca cerintele legale nu sunt indeplinite; va pronunta o decizie
- sa ia numele oricaruia dintre ei· ' care trebuie sa cuprinda motivarea refuzului incheierii casatoriei,
' decizie care e supusa controlului judecatoresc in temeiul Legii
- sa ia numele lor reunite;
- unul sa-9i pastreze numele dinaintea casatoriei iar celalalt
sa poarte numele for reunite. ' Daca opozitiile sunt nelegal intocmite, e dator de asemenea sa
Dupa primir_e~ dec11:;a!iei 9i a dovezilor se procedeaza la publi-
care~ declarat1_e1 de casatorie prin ati9 area in extras intr-un loc
spec1a~ amenaJat la sediul primariei 9 i pe pagina de internet a
aceste1a.
!'ceea9i_ ~ublicitate se va face 9i la sediul primariei unde
celalalt _:iot 191 are domiciliul sau re9edinta, daca este cazul.
~a:~. nu s-a in_c~eiat casatoria in termen de 30 zile de la data
publrcarn declarat1e1, aceasta poate fi reinnoita respectandu-se
dispozitiile privitoare la publicitate (art. 284 NCC).'
Fixarea datei celebrarii casatoriei
Dupa primirea 9i inregistrarea declaratiei insotite de dovezile
cerute de lege, ofiterul starii civile stabile~te data ~elebrarii casa-
II. Casatoria 27
toriei, in termen de 10 zile de la afi 9area acesteia, termen ce
cuprinde atat data afi9arii, cat 9 i data incheierii casatoriei.
Jmportanfa interva/ului de timp dintre momentul inregistrarii
declarapei de casatorie §i data celebrarii casatoriei
lntervalul este de 1 O zile , perioada in care tertii pot face opo-
zitie la casatorie, iar ofiterul de stare civila face verificari daca sunt
f I
indeplinite conditiile de fond ale casatoriei 9i verifica temeinicia
opozitiilor la casatorie.
Termenul nu este imperativ (mai poate ti mi~orat). in cazul in
care nu sunt motive temeinice pentru mic9orarea acestui interval
de timp, iar ofiterul de stare civila a procedat la mic9orare, casato-
ria e valabil incheiata, dar atrage raspunderea disciplinara a func-
tionarului public.
2.2 . Solutionarea opozitiilor la casatorie
Ofiterul de stare civila poate refuza sa celebreze casatoria
daca, pe baza verificarilor pe care este obligat sa le f aca, a opu-
nerilor la casatorie primite sau a informatiilor pe care le are, ga-
contenciosului administrativ.
le verifice, dar numai ca informatie, 9i in acest caz nu e obligat sa
motiveze decizia.
Data $i locul celebrarii casatoriei
Articolul 287 NCC: - ,,viitorii soti sunt obligati sa se prezinte
impreuna la sediul primariei, pentru a-9i da consimtamantul la
casatorie in mod public, in prezenta a doi martori, in fata ofiterului
de stare civila".
Regula prevazuta de art. 287 este ca celebrarea casatoriei are
loc la serviciul public comunitar local de evidenta a persoanelor.
Cu toate acestea, art. 287 alin. (2) prevede posibilitatea celebrarii
casatoriei 9i in afara sediului serviciului.
in cazul viitorilor soti care sunt amandoi cetateni romani, casa-
, I
toria se poate incheia pe o nava cu pavilion roman, aflata in timpul
 28
Dreptul familiei. Regimuri matrimoniafe. Sinteze. Teste grila
~nei cal~tor!! fn af~ra hotarelor tarii, comandantul navei fiind inves-
trt cy atnbut11 de ofrter de stare civila.
In ceea ce prive~te competenta delegatului de stare civila
putem deosebi mai multe aspecte: ' care ofiterul de stare civila ii declara pe viitorii soti casatoriti.
-:_) Competenfa materiala (rationae materiae). Aceasta compe-
'
!•
'
tenta est~ determinata de calitatea pe care o are eel ce instru-
me~teaza ~; de atributiile ce i-au fast delegate.
_ I~ s!t~~tia i~ care persoana care a instrumentat incheierea
ca~atone1 m calrtate de ofiter de stare civila, nu ar avea aceasta
cahtate, actul astfel incheiat este lovit de nulitate.
.. Totu~i, _H1:_sa ~~litatii ~e ofiter de stare civila nu fmpiedica vala-
b1l1tate~ casator~er,_ daca a _existat convingerea generala ca per-
s~a~a m fata care1a s-a of1ciat actul de casatorie avea calitatea
sa-1 1nstrumenteze - .,error comunis tacit jus".
b) 9ompetenfa_ ':''!rsona/a (rationae personae). Aceasta com-
pe_tenta este stab1lrta de domiciliul sau re~edinta viitorilor soti
Of1teru! de star~ ci~ila -~ste_:ompetent sa incheie' casatoria dadi
c~I putrn un~~ ~-'~ v11tonr s~tr ,~; are domiciliul sau re~edinta in cu-
prrnsul locahtat11 m care el I~; exercita atributiile
Neresp~ctarea dispozitiilor privind co~pe~enta personala
~elegatulur de stare civila nu duce la nulitatea cas~toriei incheiat:
m aceste conditii.
c) Comp~te'nja_, teritori~la (rationae foe,). Competenta aceasta
este _?eterm1nata rn funct1e de limitele teritoriului fn care functio-
ne~a defegatul de stare civila. ' Daca proba de stare civila nu se poate realiza cu actul de stare
I~ _situ~tia __in c_are opereaza fn afara acestor limite, el ~i-a
~-epa~1~ ~tnbut11le drn punct de vedere teritorial. incalcarea dispozi-
tulor pnvrn~ competenta teritoriala a delegatului de stare civila nu
duce la nul1tatea casatoriei fncheiate in aceste conditii
' .
3. Conditii sau cerinte privind cefebrarea casatoriei
.. C~sato_ria se fncheie fn cadrul unui ritual oral solemn ~; public
Vuto__rn sotr se vor prez:nta fn fata ofiterului de stare civila care·
dupa c: va ~onstat~ <:_a s~~t indeplinite condifiile cerute de leg~
pentru mche1erea casatoner, va rosti formula t,·na1a~
· 1~ ~ . , care repre-
zrn a. moment_ul mc~ererii casatoriei: ,.in urma consimtamantufui
dvs. fiber expnmat, va declar casatorifi". ' a) sa cuprinda v~inta neTndoielnica a sotilor de a se ca.satori;
II. Casatoria 29
4. Tnregistrarea ~i dovada casatoriei
In dreptul roman, momentul fncheierii casatoriei este acela Tn
in cea mai mare parte a legislatiilor straine, acest moment e
acela~i cu eel din legislatia romana. Mai exista legislatii care pre-
vad ca moment al Tncheierii casatoriei fie inregistrarea casatoriei,
fie semnarea actului de casatorie.
in practica s-a constatat ca momentul incheierii casatoriei e
acela al darii consimtamantului, iar nu momentul Tnregistrarii ca-
satoriei.
inregistrarea casatoriei e numai o cerinta de forma, posterioara
casatoriei. Ea reprezinta posibilitatea de dovada a casatoriei, pen-
tru ca fn urma Tnregistrarii casatoriei se elibereaza actul de casa-
torie, care reprezinta dovada acesteia, care se semneaza de catre
soti, de cei doi martori ~i de ofiterul de stare civila (art. 290 NCC).
Pe actul de casatorie se va face ~i mentiunea regimului matri-
monial ales.
Ofiterul de stare civila va comunica din oficiu la RNNRM (Re-
gistrul 'National Notarial al Regimurilor Matrimoniale), ~i notarului
public care a autentificat conventia matrimoniala o copie de pe
actul de casatorie.
Dovada casatoriei se realizeaza de regula cu actul de casato-
rie ~i cu certificatul de casatorie eliberat pe baza acestuia.
civila [art. 103 lit. a)-d) NCCJ pentru ca nu au existat registre de
stare civila ori au fast pierdute sau distruse, fie nu este posibila
procurarea din strainatate a certificatului de stare civila sau extra-
sului de pe actul de stare civila, fie intocmirea actului de stare
civila a fest omisa sau refuzata, dovada casatoriei se poate face
prin orice mijloc de proba.
Test grila
1. Opozitia la casatorie trebuie facuta cu respectarea
urmatoarelor cerinte:
b) sa precizeze locul in care urmeaza a se incheia casatoria;

30 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
c) sa fie facuta in scris, personal, in fata ofiterului de stare
civila, de acela dintre viitorii soti, care nu m~i dor~~te incheierea
casatoriei.
2. Reprezinta condifii de forma la incheierea casatoriei:
a) solemnitatea incheierii casatoriei;
b) publicitatea declaratiei de casatorie;
c) lipsa aprobarii ministrului apararii nationale.
3. Reprezinta momentul incheierii casatoriei:
a) momentul in care ofiterul de stare civila inregistreaza casa-
toria in registrul de stare civila;
b) momentul in care ofiterul de stare civila elibereaza certi-
ficatul de casatorie;
c) momentul in care ofiterul de stare civila, dupa luarea con-
simtamantului fiecaruia dintre viitorii soti. ii declara casatoriti.
4. Constituie proba la casatorie:
a) livretul de familie;
b) actul de stare civila;
c) certificatul de casatorie.
5. Declarafia de casatorie trebuie sa cuprinda urmatoarele
elemente:
a) o copie a certificatului de na~tere a copiilor minori;
b) un termen de publicitate de 1 o zile;
c) semnaturile a 2 martori.
6. Solemnitatea casatoriei este redata prin:
a) indeplinirea conditiilor de fond·
b) incheierea sa in f~ta ofiterului de stare civila;
c) existenta unui element de extraneitate.
7. Princlpiul error communis tacit ]us se refera la:
a) competenta personala a ofiterului de stare civila;
b) competenta teritoriala a ofiterului de stare civila;
c) competenta materiala a ofiterului de stare civila.
II. Casatoria 31
a. Constituie formalitafi premergatoare incheierii casato-
riei:
a) declara\ia de casatorie;
b} opozi\ia la casatorie;
c) condi\iile de fond.
9. Scopul incheierii formalitafilor premergatoare casatoriei
este:
a) de a asigura dovada casatoriei;
b) de a asigura consim\amantul liberal paf\ilor;
c) de a cunoa~te starea de sanatate a so\ului.
. .
1o. Atributiile ofiterului de stare civila cuprind:
a) obliga\ia de a identifica so\ii;
b) obliga1ia de a constata o casatorie desfiin\ata anterior;
. c) obliga\ia de a constata existen\a copiilor minori.
11. Declaratia de casatorie cuprinde:
a) numele de familie pe care ii vor purta so\ii in timpul casa-
toriei;
b) men\iunea ca nu exista nicio piedica legala la casatorie;
c) existen\a copiilor minori.
12. Reinnoirea declarafiei de casatorie:
a) are semnifica\ia unui antecontract de casatorie; . . _. ~
b} este supusa cerintelor de publicitate la tel ca declara\1a 1ni\1ala;
c) constituie o ,.rev~care" intempestiva a promisiunii de casa-
torie §i poate fonda o ac\iune in dezdaunari, daca sunt indeplinite
conditiile raspunderii civile delictuale.
I
13. Locul depunerii declaratiei de casatorie este:
a) la primaria de domiciliu sau de re§edinV:i a viitorilor so\i;
b) la notariatul stabilit de cei doi so\i;
c) la primaria unde urmeaza a se incheia casatoria.
14. Declaratia de casatorie devine caduca:
a) in cazul in
care casatoria nu a fost celebrata in termen de
1 o zile de la data afi§arii;
 33
32 II. Casatoria
Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

b) daca viitorii soti doresc sa modifice declaratia initiala; 20. Solemnitatea casatoriei desemneaza:
c) daca este necesara actualizarea declaratiei cand viitorii soti a) indeplinirea conditiilor de fond; _ . . ~
au implinit varsta de 18 ani ~i nu mai este necesara incuviintare~ b) prezenta personala ~i concomitenta a amb1lor sot, in fata
parinteasca. ' ofiterului de stare civila;
' c) depunerea declaratiei de casatorie.
15. Reinnoirea declaratiei de casatorie are loc daca:
a) casatoria nu s-a incheiat in termen de 30 de zile de la data ' 21. sunt formalitati ce privesc insa~i incheierea casatoriei:
afi~arii declaratiei de casatorie· a) solemnitatea incheierii casatoriei;
' ' b} caracterul public al incheierii casatoriei;
b) casatoria nu s-a incheiat in termen de 1 0 de zile de la data
afi~arii declaratiei de casatorie· c) depunerea opozitiei la casatorie.
' '
c) casatoria nu s-a incheiat in termen de 30 de zile de la data
publicarii opozitiei la casatorie. 22. Publicitatea inchelerli casatoriei: _ _ . .
a) presupune prezenta martorilor la Tncheier~a ca~ator~e_,_; _ _
16. Opozitia la casatorie poate fi facuta: b} presupune cunoa~terea locului ~i a date, desfa~urarn casa-
a) de orice persoana interesata; toriei; . . • b ~ re
b) de ofiterul de stare civila ori de cate ori detine informatii rele- c) este facilitata prin regulile instituite cu pnvire la 11m a 1n ca
~~; ' ' se oficiaza casatoria.
c) in lipsa cerintelor minimale, sub forma unui act oficios de
informare care nu poate ti ignorat de ofiterul de stare civila. 23. Casatoria se poate i ncheia: . .
a) in principiu, dupa trecerea termenului de 1 0 z1le de la af,-
17. Sunt formalitatl premergatoare incheierii casatorlei: ~area declaratiei de casatorie; . 1
a) solemnitatea Tncheierii casatoriei· b) dupa tr~cerea termenului de 30 de zile de la afl~area dee a-
b) intocmirea actului de casatorie; ' ratiei de casatorie;
c) varsta legala pentru casatorie. ' c) numai la sediul primariei.

18. Dovada incheierii casatoriei se face cu: 24. Pot fi martori la casatorie:
a) actul de casatorie; a) rudele ~i afinii viitorilor soti, indiferent de grad;
b) registrul de stare civila; b) incapabilul; .
c) certificatul de casatorie. c) minorul care a Tmplinit varsta de 14 ani.

19. Ofiterul de stare civila are urmatoarele atributii: 2s. Constituie formalitati ulterioare casatoriei:
a) constatarea existentei unei casatorii desfacute anterior; a) publicitatea incheierii casatoriei;
~ b) ?ercetarea informatiilor primite sub forma unei sesizari ce nu b) limba in care se oficiaza casatoria;
mdeplrne~t: cerintele minimale pentru a constitui opozitie; c) declaratia de casatorie.
_ ~) d~scarcarea de gestiune pentru un tutore ce dore~te a se
casaton cu persoana ce s-a aflat sub tutela sa. 26. Actul de casatorie: _ _ .
a) reprezinta baza eliberarii certificatului ~e ~as~t?ne;
b) reprezinta o conditie de valabilitate a casatone1;
 34 Dreptul familiei . Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
c) cuprinde mentiunea regimului matrimonial ales de soti in
declaratia de casatorie.
27. Formalitatile
, de publicitate ulterioare incheierii casa-
toriei sunt realizate prin:
a) indicarea locului rncheierii casatoriei;
b) comunicarea de catre ofi1erul de stare civila a unei copii a
actului de casatorie la Registrul Na1ional Notarial al Regimurilor
Matrimoniale;
c) transmiterea unei copii a actului de casatorie notarului public
care a autentificat conventia matrimoniala, daca aceasta exista.
28. Casatoria se poate dovedi in instanta prin orice mijloc
de proba daca:
a) certificatul de casatorie a fost distrus ori pierdut;
b) nu este posibila procurarea din strainatate a certificatului de
casatorie sau a extrasului de pe actul de casatorie;
c) nu au existat registre de stare civila.
29. intocmirea ulterioara a actului de casatorie este po-
sibila daca:
a) nu au existat registre de stare civila;
b) registrele de stare civila au fost distruse ori pierdute;
c) actul a fost intocmit in strainatate ~i nu poate fi procurat.
30. Reconstituirea actului de casatorie este posibila daca:
a) rntocmirea actului a fost omisa;
b) actul a fost intocmit in strainatate ~i nu poate fi procurat;
c) registrele de stare civila au fost distruse ori pierdute.
Raspunsuri
1. - ; 2.a, b;3.c;4.c; 5.-; 6.b;7. c;8. a;9. b; 10.a; 11 . a, b;
12. b, c; 13. a, c; 14. b, c; 15. a; 16. b, c; 17. -; 18. a, c; 19. b;
20. b; 21. a, b;22. a, b, c; 23. a; 24. a, c;25. - ; 26. a, c; 27. b, c;
28.b,c;29. a;30. b, c.
Capitolul 111. Nulitatea casatoriei
Considerafii generale privind nulitatea
actu/ui juridic al ciisiitoriei
Nulitatea actului juridic al casatoriei este sanc\iunea civila care
· tervine ca urmare a nerespectarii unora dintre cerin\ele de vala-
in A 1-
bilitate stabilite de lege, constatarea sau pronuntarea sa in a-
turand, de regula, efectele acelei casatorii. _ _
oaca, rn prealabil, legea cauta sa evite incheierea u_n.?~ casa-
torii nevalabile, pe calea dispozitiilor referitoare la formall~a_t~e pre-
mergatoare, la opozi\ii ~i la refuzul ofiter~lui de stare c'.v'.la de _a
celebra casatoria, dupa incheierea aceste1a, noul Cod C1v1I cauta,
pe cat este posibil, sa evite atat cazurile de des~iin\a~~: cat ~i e~ec-
tele grave ale desfiintarii acesteia, pe ca~ea d~~~oz1t11l_~r sp~c,~le
referitoare la nulitatea casatoriei. Aceste d1spoz1t11 spec1f1ce st.mt.
- restrangerea cazurilor de nulitate; . .. A
_ scurtarea termenelor de prescriptie a act1un11 in anularea
casatoriilor; _
- posibilitatea acoperirii unor cazuri de nulitate absoluta; . .
~ atenuarea efectelor desfiintarii casatoriei fata de so\1 pnn
reglementarea casatoriei putative ·~i inlaturar~~ ef~ctelor nulita\ii in
privinta copiilor rezultati dintr-o casatorie desf11ntat~. A • • •
FormaliUi\ile premergatoare :;,i cele co~com1~ente _mche1ern
casatoriei, precum :;,i obliga\ia stabilita in sarc1na 0~1t~rulu1 de st~re
civila de a nu oficia casatoria daca nu sunt indeplm1te toate cenn-
tele legii (art. 286 NCC) reduc in mod considerabil riscul unor
~asatorii nule sau anulabile. . . ._
Prin derogare de la dreptul comun, in doua cazun este pos1b1la
validarea casatoriei nule absolut:a
- impubertatea legala [art. 294 alin. (2) NCC];
- casatoria fictiva [art. 295 alin. (2) NCC). _ _ ..
Hotararile judecatore:;,ti privitoare la nulitatea casatone1 nu se
supun principiului relativitatii hotararilor civile, ci sunt absolute , cu
 37
111 _Nulitat ea casatoriei
r:
' I' 36 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

efecte .,erga omnes', prin insa~i natura lor, deoarece prin ele se
.. t otul supravietuitor care
in cazul declararii mo011 pre~u~a e, ~e~ de-a dou~ casatorie
modifica starea sotilor, care din casatoriti devin necasatoriti. s-a recas~t~rit nu_poate f~ so~o_t1\:~~~;:\astimpul dintre data fixa-
' ' '
fiind valabtla, daca a fast inc :ta .. mortii $i ramane-
ta prin hotarare judecatoreasca _ c a fund aceea a ,
Secfiunea 1. Cazuri de nulitate absolutli a ciisiitoriei rea definitiva a hotararii de?lara~1ve. . -a doua casatorii a fost
Daca nulitatea pen3r~ ~1gam1e a_ celet de carte atunci hotararea
1. fncheierea casatoriei fara respectarea dispozitiilor le- · declarata anter~or hot~rarn declarat1~e df ~odific~ta pe calea unei
gale cu privire la varsta matrimoniala (art. 294 NCC} pronuntata privtnd nulttatea urmeaza a t
actiuni principale. .d I t mort se recasatore$te, iar
Este lovita de nulitate absoluta casatoria incheiata de barbatul in cazul in care sotul celw ec ara s-ar utea considera ca
sau femeia care nu au implinit 16 ani. ulterior se reintoarce eel declarat mort, P a fost desfacuta
Cu toate acestea, nulitatea absoluta care intervine in acest caz _ _ . alabila deoarece
Prima casatone este cea v _ ' . ta- cu efect retro-
prezinta, fata de nulitatile din dreptul comun, o particularitate, ~i - A · d -1 asca ulterior anu1a ,
printr-o hotarare JU eca ore - '-t . este lovita de nulitate pen-
anume ca ea poate fi inlaturata datorita unor anumite fapte, sau activ, astfel ca cea de-a doua casa one
nulitatea respectiva, de~i absoluta, poate fi acoperita daca intre tru bigamie. .. _ r· d a mortii se rectifica, astfel
timp, adica pana la ramanerea definitiva a hotara.rii judecatore~ti, in cazul in care data stabiltta ~a '.'.nA . ' de sotul celui de-
s-a ivit una din urmatoarele situatii: incat ea este ulterioara noii casatom .;c~e~~:tacuta 'pe data in-
- daca sotul care nu avusese varsta legala in momentul in- clarat mort, prima casatorie se const era
cheierii casatoriei a implinit aceasta varsta. lmediat ce sotul res- cheierii celei de-a doua. . reca-sa
- tore~te este de
_ .d t mort ~1 care se
oaca sotul celut ecIara
y
pectiv a implinit varsta legala inceteaza orice posibilitate de a Y _ - t . este nula pentru
invoca nulitatea; . t-'
rea-cred m,a, atunci cea de-a doua casa one
- daca sotia a dat na~tere, pana la constatarea nulitatii, unui bigamie. .. dusa de orice persoana inte-
copil. in aceasta situatie trebuie aparat interesul superior al copi- Actiunea in nulitate poate ft intro dT ata de exercitarea
lului; resata', este imprescriptibila $i nu e con t,ton
- daca in aceea~i perioada de timp sotia a ramas insarcinata. ac\iunii de divort.
d prohibit de lege
3. incheierea casatoriei intre ru d e m gra
A

2. fncheierea casatoriei de catre o persoana care este deja

casatorita [art. 273 ~i art. 293 alin. (1) NCC] [art. 274 ~i art. 293 alin. (1) NCC] . _ A _

. _A A r · dreapta _ adIca 1ntre tata

Principiul monogamiei este unul din principiile fundamentale in Casatoria inchetata intre rude in _inbie . - ~; nepot strabunic $i
dreptul familiei, fiind aparat ~i pe calea sanctionarii cu nulitatea - . t· bunic ~; nepoata unica y ' -
$i fiica, mama $1_ tu, . _ . .,. _ ot ~ sau in linie colaterala pana
absoluta a casatoriei subsecvente. Momentul in functie de care se stranepoata, strabu~1ca $1 _st~ne~ca intre frate l?i sora, unchi $i
verifica starea de bigamie este acela al incheierii celei de-a doua la gradul al IV-lea mclus1v - a . . ·~oara primara - este
casatorii, ~i nu momentul ulterior, eventual, al pronuntarii hotararii - - •1 pot var pnmar $1 ven.., .
nepoata, matu$a ~ n~ , d ct· biologic $i moral, cu nulI-
judecatore~ti asupra actiunii in nulitate, cea de-a doua casatorie sanctionata, din constderente e or tn
fiind nula chiar daca prima casatorie a fast desfacuta prin divert, tatea' absoluta. . t motive temeinice, poate fi
sau a incetat dupa data incheierii celei de-a doua, pana la consta- Potrivit art. 274 alt~- (2) NCC, pe~!~ a carei circumscrip1ie i~i
tarea nulitatii ei. incuviinlata de catre tnstanla de tute a in
 38 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
are domiciliul solicitantul casatoria 1ntre verii primari (rudenie cola-
terala de gradul al IV-lea), dar ,n lipsa autorizarii prealabile casa-
toria este nu1ar11•
Casatoria fncheiata cu incalcarea impedimentului rezultat din
rudenia de sange constituie incest. lmpedimentul la casatorie
respectiv sanctiunea nulitatii casatoriei se aplica indiferent daci
rudenia rezulta din casatorie sau din afara casatoriei.
4. lnche_ierea casatoriei intre persoane legate prin adoptie
{art. 274 aim. (3), art. 469 ~i art. 470 alin. (2) NCC]
_l_mp:di~entul la casatorie izvorat din rudenie exista, potrivit
leg11, atat mt:e a~optat l;,i d:scendentii acestuia, pe de O parte, ~;
rude_l_e sale f~re§>tt, pe de alta parte, cat §>i intre adoptat §,i descen-
d~nt11 acestwa, pe de o parte §>i persoanele cu care a devenit ruda
pnn efectul adoptiei, pe de alta parte.
~anctiunea i~cheierii unei_ astfel de casatorii rezulta din preve-
denle art. 274 altn. (3) NCC §>t este nulitatea absoluta.
. Adoptatul de:'in~ ruda cu rudele adoptatorului, ca ~i un copil
!tresc al aces!ura, tar drepturile §>i obligatiile izvorate din filiatie
mtre adoptat §>t parintii sai fire§>ti §>i rudele acestuia rnceteaza. '
_ ?on~e<:_inta logica ce se impune este aceea ca este nula atat
casaton_a mcheiat~ 1ntre adoptator l;,i ascendentii sai, pe de
0 mantului instanta va verifica daca motivul invocat drept cauza a
pa~e: ~, adoptat ~, ~escendentii sai, pe de alta parte, cat ~; casa-
tona 1ntre adopt_at ~' Adescendentii sai, pe de o parte, ~i alte rude
ale adoptatorulut decat ascendentii, pe de alta parte.
5. lncheierea casatoriei de catre alienatul sau debilul
mintal (art. 276 ~i art. 293 alin. (1) NCC]
. Articolul 276 NCC interzice casatoria alienatului ~i debilului
m1ntal.
-~asatori8: celui suferind de alienatie sau debilitate mintala este
Jovita de nuhtate _abso!ut~ ~ara a distinge dupa cum persoana se
a!la_ sa~ ~u sub 1nterd1ct1e Judecatoreasca, chiar daca incheierea
casatone, a avut loc intr-un moment de luciditate pasagera; in
111
AR r
.. • . . A~As'::, Nou/ Cod Civil. Persoana fizica. Despre familie. Co-
mentam fl exp/ica/11, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2012, p. 298.
Ill. Nulitatea casatoriei 39
acest context nu are nicio importanta daca existenta maladiei a
fast comunicata celuilalt sot inainte de incheierea casatoriei, ai>a
cum obliga art. 278 NCC - casatoria urmand a ti desfiintata ~i
atunci cand celalalt sot a consimtit in deplina cuno~tinta de cauza,
acceptand boala sotului sau ~i dorind mentinerea casatoriei -, sau
boala a fost tainuita.
Pentru a se putea pronunta desfiintarea casatoriei, esential
este ca boala psihica a sotului sub forma alienatiei sau debilitatH
mintale sa fi existat in momentul incheierii casatoriei, imprejurare
ce poate ti dovedita in fata instantei prin oricare din mijloacele
admise de lege (inscrisuri, martori). Debutul vreuneia din aceste
afectiuni ulterior casatoriei nu justifica desfiintarea casatoriei, dar
' '
poate sustine cererea in desfacerea acesteia.
Este lovita de nulitate relativa casatoria incheiata de eel lipsit
vremelnic de facultatile sale mintale cat timp nu are discernaman-
tul faptelor sale [art. 299 NCC]. in acest sens, s-a decis ca persoa-
nele care nu au vremelnic discernamantul faptelor sunt oprite sa
se casatoreasca numai atat timp cat nu au posibilitatea sa con-
simta in mod con~tient, spre deosebire de alienatii ~; debilii min-
tali, care sunt impiedicati sa se casatoreasca chiar daca nu se afla
pui>i sub interdictie.
Daca se pune numai problema lipsei vremelnice a discerna-
1
lipsei de discern~mant putea crea in fapt un astfel de efect i>i daca
acesta a existat la data incheierii casatoriei.
6. Lipsa de solemnitate [art. 287 alin. (1) ~i art. 293 alin. (1)
NCC]
Casatoria se incheie, potrivit art. 287 alin. (1) NCC, prin con-
simtamantul viitorilor so1i, care sunt obligati sa fie prezenti impreu-
na insotiti de doi martori la sediul primariei, pentru a-~i da con-
si~tama~tul personal ~i in mod public, in fata ofiterului de stare
civilaf 11 •
Solemnitatea celebrarii casatoriei traseaza demarca1ia formala
intre casatorie ~i concubinaj. Lipsa unuia dintre elementele solem-
111
D. LUPA$CU, C.M. CRACIUNESCU, Dreptul familiei, Ed. Universul Juri-
dic, Bucure~ti. 2011, p. 186.

40 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze . Teste grila
.1
I
nitatii altereaza insa~i cerinta solemnitatii in intregul ei ~i face de
neinlaturat sanctiunea nulitatii.
I 1
Este nula absolut casatoria of iciata de o alta persoana decat
ofiterul de stare civila, casatoria incheiata fara participarea unuia
sau a ambilor soti, in lipsa martorilor sau in prezenta unui singur
martor, precum ~i casatoria a carei incheiere nu a fost constatata
de catre ofi{erul de stare civila. Cu toate acestea, lipsa calitatii de
ofiter de stare civila nu impiedica valabilitatea oasatoriei daca a
existat convingerea generala ca persoana in fata careia s-a oficiat
actul de casatorie avea calitatea sa-1 instrumenteze - ,,error comu-
nis tacit jus'.
7. Lipsa de publicitate [art. 287 ~i art. 293 alin. (1) NCC]
in afara de prezenta efectiva si concomitenta a viitorilor soti in
tata ofiterului de stare' civila ~i la sediul serviciul public comu~itar
local de evidenta a persoanelor, noul Cod Civil mai impune ~i
obligatia ofiterului de stare civila de a publica, in extras, declaratia
de casatorie din ziua primirii acesteia dar ~i sa asigure acce~ul
oricarei persoane la oficierea casatoriei.
Aceasta din urma conditie de publicitate trebuie sa fie inde-
plinita nu numai in cazul in care incheierea casatoriei s-ar face la
sediul serviciului public comunitar local de evidenta a persoanelor,
ci chiar ~i atunci cand, in virtutea dispozitiilor art. 287 alin. (2)
NCC, incheierea casatoriei s-ar face, in afara sediului ,,serviciului
public comunitar local de evidenta a persoanelor''.
8. Necompetenta ofiterului de stare civila
De~i nu este prevazuta in mod expres printre cauzele de
nulitate a casatoriei, necompetenta ofiterului de stare civila care a
oficiat casatoria este traditional admisa ca sursa virtuala de nuli-
tate absoluta.
Competenta ofiterului de stare civila imbraca trei forme:
- competenta materiala;
- competenta personala;
- competenta teritoriala.
in ceea ce' prive~te necompetenta sa ,,rationae materiae',
aceasta duce la incalcarea dispozitiilor privitoare la nulitatea abso-
111. Nulitatea casatoriei
41
1uta. Prin exceptie, daca inregistrarile au fost fa.cute in ~egi:trul de
stare civila de o persoana necompetenta care a exerc1tat in mod
public atributia de ofiter de stare civila, cr~~nd o stare _de _eroare
comuna invincibila, casatoria este valab1la, ca o aphcat1une a
principiului ,,error communis tacit jus'. . _ .. . _ _
, iritr-o actiune pentru constatarea nuhtat11 une1 astfel de casa-
torii, instant~ va stabili mai intai doua imprejurari esen!iale: una _de
ordin obiectiv, respectiv daca persoana necompetenta a exercit~t
in mod public atributia de ofiter de stare civila, ~i alt~ de ord1~
subiectiv, ~i anume daca sotii au cunoscut sau nu i~p_r:Jurare~ ca
acea persoana nu are calitatea de ofiter de stare c1v1la. Daca au
cunoscut acest fapt, ei nu var mai putea fi considera\i in eroare,
chiar daca toate celelalte persoane prezente au fost in ero~r~--
Daca in privinta necompetentei ofiterului de stare c~v1la ~u
privire la competenta personala nu opereaza c~uza de nuht~te, m
ceea ce prive~te necompetenta privind teritonul pe c~re inst~u-
menteaza ofiterul de stare civila (rationae Joc1), se aprec1a an_tenor
intrarii in vigoare a noului Cod civil ca ea duce la nuhtatea
casatoriei.
Prin prisma faptului ca noul Cod Civil regtementeaza in mo_d
expres posibilitatea incheierii casatoriei ~i intr-un alt toe d:c?t
acela al primariei, consideram ca in mod tacit a fo~t abrogata m
acest tel cauza de nulitate absoluta in ceea ce pnve~te compe-
tenta teritoriala111 •
'
9. Frauda la lege sau casatoria fictiva [art. 295 alin. (1)
NCC]
Prin fraudarea sau eludarea legii se in\elege operatia juridica
prin care sunt folosite de catre pafti unele dispo~i\ii leg~I~, dar nu
in scopul pentru care acestea au fast edictate, c1 numa1 in scopul
ca in acest mod sa fie eludate alte dispozi\ii legate. Astfel, scopul
incheierii casatoriei nu este acela de a intemeia o familie, ci de a
beneficia de unele dispozitii legale, de care nu pot beneficia decat
cei casatoriti.
11 1 fn acest sens, a se vedea· Al. BACACI, V.C. OuMITRACHE, C.C. HA-
GEANU, Dreptul (amiliei, Ed. C .H. Beck, Bucure~ti , 201 2, p . 145.
 42 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila 111. Nulitatea casatoriei 43

Frauda la lege este, de asemenea, admisa ca un caz distinct torul a Tnteles ca, in fapt, scopul casatoriei a fost atins, prin inte-
de nulitate absoluta a actelor juridice. in privinta, casatoriei, reali- meierea efectiva a familiei.
zarea fraudei la lege duce neaparat $i la fictivitatea acesteia, ca,
de pilda, in cazul in care autorul infractiunii de viol incheie casa- 10. Lipsa diferentierii sexuale [art. 277 alin. (1) ~i {2) NCC]
toria cu victima in scopul de a scapa de consecintele legii penale
(dispozitii in prezent abrogate). Nerespectarea acestei condi\ii duce, indiscutabil, la nulitatea
Casatoria este fictiva atunci cand nus-a incheiat in scopul de a absoluta a casatoriei. in practica judiciara s-a decis ca diferentie-
intemeia o familie, adica de a avea relatii personale $i patrimo- rea sexuala este de esenta casatoriei111• A:;,adar, va fi lovita de
niale specifice casatoriei. Casatoria fictiva este considerata a fi nulitate absoluta casatoria persoanelor de acelai;,i sex, precum $i
incheiata in lipsa consimtamantului, deoarece paftile nu $i-au a acelora al caror sex nu este bine precizat, astfel ca din acest
exprimat un consimtamant valabil in vederea incheierii casatoriei, motiv este cu neputinta consumarea casatoriei.
ci numai unul formal, vointa for interna fiind cu totul alta, ceea ce
duce la aplicarea sanctiunii nulitatii absolute. 11. Lipsa consimtamantului [art. 271 ~i art. 293 alin. (1)
Avand in vedere ca, in cazul casatoriei fictive, consimtamantul
exprimat in vederea incheierii acesteia nu este sincer, se poate
I
NCC]
spune ca aceasta casatorie apare ca o forma a simulatiei. I
Lipsa consimtamantului duce la nulitatea absoluta, atat atunci
Din acest punct de vedere casatoria fictiva se poate analiza ca o cand este vorba de lipsa sa materiala, cat $i atunci cand este
lipsa de consimtamant
, .
la casatorie, deoarece vointa declarata,
exteriorizata, nu corespunde cu vointa interna, care nu este in sen-
vorba de lipsa psihica a acestuia, in cazul celui lipsit vremelnic de
facultatile mintale. La fel, debilii i;,i alienatii mintali nu pot exprima
sul intemeierii reale a unei casatorii, a unor raporturi de familie. un con~imtamant valabil, insa, in acest caz, casatoria va fi nula $i
.
O alta conditie a casatoriei fictive este scopul, sau intentia de a . din motive 'de ordin biologic $i social.
.
se obtine unele efecte secundare ale casatoriei, cum ar fi folosinta
locuintei sau scopul de a se eluda anumite dispozitii legale im-
. lnexistenta consimtamantului echivaleaza $i cu neexprimarea
acestuia, ra~punsul n~gativ al unuia dintre soti la intrebarea dele-
perative, altele decat cele care reglementeaza casatoria. Astfel, gatului de stare civila sau neexprimarea a~e~tuia cu respect~re~
casatoria fictiva se analizeaza ca o frauda a legii. conditiilor de forma prevazute de lege, ad1ca personal de v11torn
in cazul fraudarii legii se folosesc mijloace legale pentru a se soti, simultan $i public.
obtine rezultate ilegale.
Este $i cazul casatoriei fictive: paftile se casatoresc, ceea ce
.
este permis legal, dar cu scopul de a se obtine rezultate care altfel
nu s-ar fi putut obtine $i care sunt ilegale, cata vreme nu s-au
Test grila

1. Regimul juridic al nulitatii absolute ca sanctiune a ca-

urmarit $i stabilit raporturi specifice casatoriei.
Potrivit art. 295 alin. (2) NCC, nulitatea casatoriei se acopera satoriei determina:
a) in exclusivitate, posibilitatea unuia dintre soti de a invoca
daca, pana Ia ramanerea definitiva a hotararii judecatore:;,ti, a
.
intervenit convietuirea sotilor,
, sotia
' a nascut sau a ramas insar-
cinata ori au trecut 2 ani de la incheierea casatoriei. Prin indepli-
nulitatea;
b) in exclusivitate, posibilitatea sotilor de a invoca nulitatea;
nirea acestor condi\ii de acoperire a nulitatii casatoriei fictive pana
la momentul ramanerii definitive a hotararii judecatore$ti, legiui-
111 Trib. suprem, dee. civ. nr. 974/1972, ~i -~e~ .. nr. 1196/ 1972, c_itate
de Fl.A. BAIAS, M. AVRAM, C. N1coLESCU, Modlf1canle aduse Codu/w Fa-
miliei prin Legea nr. 288/2007, in Dreptul nr. 3/2008, p . 14.

44 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
c) in exclusivitate, posibilitatea autoritatii tutelare de a invoca
nulitatea, in cauze in care sunt prezenti min'ori.
' sau autorizarile prevazute de lege;
2. Sunt cazuri de nulitate absoluta:
a) lipsa materiala a consimtamantului;
b) alienatia ~i debilitatea mintala;
c) lipsa formalitatilor de solemnitate ~i publicitate la incheierea
casatoriei.
3. Casatoria este sancfionata cu nulitatea in cazul:
a) nerespectarii competentei personale a ofiterului de stare
~i~; ' carui culpa se constata, incheie o casatorie subsecventa;
b) nerespectarii, de principiu, a competentei materiale a ofite-
rului de stare civila; ' '
c) leziunii ca viciu de consimtamant.
_ 4. Casatoria incheiata impotriva dispozifiilor privitoare la
varsta legala, nu va fi declarata nula, daca:
a) sotia a dat na~tere unui copil;
b) unul dintre soti are, de la unitatea militara, o permisie mai
scurta de 1o zile;
c) unul dintre soti este lipsit de discernamant in momentul
incheierii casatoriei.
5. Constituie cauze de nulitate absoluta:
a) nesocotirea rudeniei in grad prohibit la casatorie;
b) casatoria incheiata cu nesocotirea formalitatilor ce asigura
solemnitatea l?i publicitatea;
c) lipsa vremelnica a discernamantului.
6. Sunt cauze de nulitate absoluta a casatoriei:
a) neobservarea cerintelor de valabilitate privitoare la existenta
consimtamantului la casatorie·I '
'
b) casatoria incheiata cu minorul ce nu a implinit varsta 16 ani;
c) starea de alienatie l?i debilitate mintala.
111. Nulitatea casatoriei
45
7. Constituie cauze de nulitate absoluta:
· a) casatoria incheiata de minorul de 16 ani, fara incuviinVirile
b) casatoria incheiata de minorul care nu a implinit varsta de
16 ani;
c) casatoria incheiata cu alt scop decat acela de a intemeia o
familie.
8. Bigamia constituie cauza de nulitate absoluta daca:
a) in cazul divortului din culpa, sotul reclamant decedeaza,
mol?tenitorii sai continuand actiunea de divert, iar sotul pa.rat, a
b) este Tncheiata o casatorie anterior ramanerii definitive a ho-
tararii de declarare a nulitatii absolute ori a anularii primei casa-
torii;
c) in cazul divortului, cand unul dintre soti incheie o noua casa-
torie inainte de pr~nuntarea hotararii de desfacere a casatoriei
anterioare.
9. Casatoria intre persoane aflate in relafie de rudenie
colaterala de gradul 4:
a) este sanctionata cu nulitatea absoluta daca nu este auto-
rizata de instanta de tutela;
b) este sanctionata cu nulitatea relativa daca nu este autorizata
de instanta de tutela;
c) est~ sanctionata cu nulitatea absoluta, care poate fi aco-
perita in cazul ob\inerii autorizarii din partea instan\ei de tutela.
1O. Este posibila validarea casatoriei nule absolut:
a) in cazul lipsei varstei matrimoniale;
b) in cazul casatoriei fictive;
c) in cazul rudeniei firel?ti de gradul al patrulea.
11. Potrivit art. 295 alin. (2) NCC, poate fi validata casatoria
nula absolut:
a) in cazul casatoriei intre rude de sange in grad prohibit;
b) in materia casatoriei fictive;
c) in cazul lipsei conditiei publicita\ii.
 46 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
12. Sunt imprejurari in care poate fi validata casatoria nula
absolut pentru impubertate matrimoniala:
a) ambii soti au fmplinit varsta de 18 ani;
b) sotia a nascut ori a ramas fnsarcinata·
c) au trecut 2 ani de la fncheierea casat~riei.
13. Sanctiunea nulitafii absolute este aplicata:
_ a~ fn _cazul nerespectarii dispozitiilor legale referitoare la discer-
namant m momentul fncheierii casatoriei·
b) in cazul erorii asupra calitatilor per~oanei·
c) in cazul lipsei vremelnice a ·discernamant~lui.
14: Este posibila validarea unor casatorii nule absolut:
a) ~n cazul ?asatoriei intre rude de sange in grad prohibit;
b) rn cazul rmpubertatii matrimoniale·
_ c) _in _c?Zul alienatului sau debilului ~intal, daca aceasta a fost
mche1ata m momente de luciditate.
_ 1_5. ~r~ptul la acfiunea in constatarea nulitatii absolute a
casatone1: ' zentarea unui certificat prenuptial fals.
a) se prescrie in term~n de 6 luni·
b) este prescriptibil fn termen de ani· 3
c) este imprescriptibil. ' practica judiciara, s-a apreciat ca suntem in fata dolului prin
Raspunsuri
1.-; 2. a, b, c; 3. b ; 4. a; 5. a, b; 6. a, b, c; 7. b, c; a. c;
10.a,b;11 . b; 12.~b;13.-;14. b; 15.~
Secfiunea a 2-a. Cazuri de nulitate
relativii a ciisiitoriei
Nulitatea relativa opereaza in cazul lipsei incuviintarilor cerute
~e 1:ge p~ntru casatoria minorului (art. 297 NCC), vi~ierii consim-
t~m~ntulu1 ~art. 298 NCC), lipsei discernamantului (art. 299 NCC)
~;r exrstenter tutelei (art. 300 NCC).
Ill. Nulitat ea casatoriei 47
1. Lipsa incuviintarilor cerute de lege pentru casatoria
minorului (art. 297 NCC)
A 9a cum am aratat, nulitatea absoluta intervine in cazul casa-
toriei minorului care nu a implinit 16 ani, iar nulitatea relativa inter-
vine in cazul in care minorul nu a obtinut incuviintarea parintilor
sai sau, dupa caz, a tutorelui, 9i autorizarea instantei de tutela fn a
carei circumscriptie minorul i 9 i are domiciliul.
2. Viciile de consimtamant {art. 298 NCC)
Dolul
Eroarea provocata prin dol duce la anularea casatoriei, chiar
.
daca ea nu poarta asupra calitatilor esentiale' .
ale sotului care a
provocat-o, daca aceasta imprejurare a determinat consimtaman-
tul celuilalt sot.
Dolul comisiv este intalnit, spre exemplu, atunci cand unul
dintre soti care, suferind de o boala grava 9i de durata, a indus in
eroare pe celalalt sot in privinta starii sale de sanatate, prin pre-
Dolul poate fi considerat viciu de consimtamant 9i in cazul in
care manoperele viclene s-au manifestat prin reticenflf 11• Astfel, in
reticenta .
, in urmatoarele situatii:
- ascunderea starii de graviditate rezultata din relatiile intime
fntretinute cu un alt barbat inaintea casatoriei121;
- ascunderea cu buna-9tiinta de catre oricare dintre soti a
9. a;
imposibilitatii maladive de procreare[31 ;
- ascunderea de catre sot a starii de impotenta.[4 !.
Malformatia care nu constituie o nediferentiere de sex, dar are
caracterul unei maladii care nu a fost cunoscuta de celalalt sot
intrucat i-a fost ascunsa, constituie motiv de anulare a casatoriei
care s-a fncheiat ca urmare a unui dol reticent.
111 T . BoooA~CA, Aspecte critice sau controversate din legislafia §i
doctrina romana cu privire la condifiile incheierii casa toriei, in Dreptul
nr. 3/2004.
121 Trib. Sup rem, dee. nr. 1119/1974.
131 Trib. Suprem, dee. nr. 629/1975.
141Trib. Suprem, dee. nr. 2042/1976.

48 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
Eroarea
Spre deosebire de dreptul comun, unde la actele juridice bila-
terale eroarea se poate referi fie la identitatea fizica fie la iden-
ti~at:a ~i~ila, fie la calita\ile esentiale ale partilor, la a~tul juridic al
casatoner sfera de aplicare a acestui viciu de consimtamant este
restransa la eroarea asupra identitatii fizice a celuilalt s~t.
Eroarea cu privire la identitatea fizica poate fi co~ceputa in
cazul gemenilor identici.
Aceasta restrangere este menita a evita cazurile in care s-ar
p_utea cere. anularea casatoriei pentru eroare asupra identita\ii ci-
v1le a celurlalt sot sau asupra calitatilor esentiale ale acestuia
1 1
sit_u~tie in car~, pra~tic, s-ar incerca o eludare a dispozitiilor legal~ .
pnvrtoare la drvort, rar dovada unor chestiuni atat de relative ar fi
foarte greu de fa.cut.
Violenta
I celor parinte~ti, astfel ca sanctiunea prevaz~ta pentru incal~area
Ca l?i in privinta dolului, noul Cod Civil nu face decat sa enumere
v~le_nJa ca viciu de consimtamant la casatorie, ceea ce inseamna
ca_i;H rn cazu_l acesteia se var aplica dispozitiile dreptului comun re-
fentoare la vrolen\a, aceasta fiind foarte rar intalnita atat sub forma
de ~iolenta morala (metus) cat, mai ales, sub cea fizica (vis).
I~ a;est sens, s-a constatat ca instanta judecatoreasca che-
":at~ sa pr~nunte anularea casatoriei pentru violenta va trebui sa
cantareasca ~r~~tatea actiunilor invocate drept violenta in raport
c~u _s tarea psrhrca a sotului a carui voin\a a tost alterata. Daca
raprrea va £>~t:a constitui un caz de violenta (in masura in care
persoa_n a raprta nu va~ consim\i ulterior, in mod liber, la casatorie),
~ed_u~tra_necoroborata cu acte materiale, nu va putea, prin ea
rnsal?r, sa constituie viciu de consimtamant
. in schimb insa, casatoria inch~iata ~ub imperiul unor acte
vrolente cum ar ti loviturile, o puternica constrangere, amenintarea
~u m~artea, .amen!ntare~ cu o arma, va putea ti anulata, int~ucat
rnchererea er s-a facut pnntr-un consimtamant viciat prin violenta.
. ~e ~semenea, in cazul in care, la incheierea casatoriei, ~on-
srmt~mantul unuia dintre soti a fast viciat prin violenta exercitata
1
de catre tatal acestuia, casatoria va ti declarata nula. daca actiu-
nea a fast introdusa in termen. · 111 M. AVRAM, L.M. ANDREI, Jnstitufia familiei in reglementarea ~o.u/ui
Ill. Nulitatea casatoriei
49
Violenta trebuie sa aiba un anumit grad de intensitate ~i gra-
vitate car~ sa puna pe eel in cauza in situatia obiectiva, unanim
acceptata, de a nu se opune casatoriei.
Violenta poate constitui motiv de anulare a casatoriei, insa,
date fiind condi\iile impuse de lege la incheierea casatoriei ~i obli-
gativitatea verificarii prealabile a acestora, in practica astfel de
cazuri se intalnesc foarte rar.
3. Existenta tutelei (art. 300 NCC)
s-a considerat ca ratiuni de ordin moral impun aceasta sanctiu-
nel11. Tutela, ca mijloc de ocrotire a minorului, reprezinta o forma
alternativa de infaptuire a ocrotirii parinte~ti, fapt ce da na~tere in
beneficiul tutorelui la drepturi [inclusiv dreptul de a incuviinta casa-
toria minorului, potrivit art. 272 alin. (2) NCC] ~i obligatii similare
acestui impediment este nulitatea relativa. lncetarea tutele1 sau
dobandirea capacitatii depline de exerci\iu a minorului atrage posi-
bilitatea incheierii casatoriei cu fostul sau tutore.
Sectiunea a 3-a. Actiunea fn declararea nulitatii
Actiunea in nulitate relativa poate fi introdusa numai de sotul al
carui ~onsimtamant a f ost viciat sau de eel a carui incuviintare era
necesara pe~tru casatoria minorului. Anularea casatoriei in cazul
tutelei poate fi ceruta de sotul minor. in principiu, potrivit art. 302
NCC, mo~tenitorii acestuia nu pot continua actiunea in nulitate
relativa, deoarece este o actiune personala. Cu toate acestea,
daca actiunea a fast pornita de unul dintre soti, mo~tenitorii var fi
, . [2] · d ~ .
introdu~i in cauza ~i o var putea continua . On e cate on
legiuitorul a vrut ca o actiune privitoare la starea civila sa fie con-
tinuata de mol?tenitori a prevazut aceasta in mod expres, cum
este cazul, de exemplu, cu actiunea in stabilirea filiatiei fa\a de
Cod Civil, Manual pentru uzul formatorilor ~colii na\ionale a gref1enlor,
20102 p. 90.
I I A.-R. TANASE, op. cit, p. 310.
 so Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
mama, cu cea in stabilirea paternitatii ~i cu actiunea in tagaduirea
paternitatii.
Dat fiind ca aceasta actiune in nulitate are un caracter per-
sonal, procurorul nu o poate introduce.
Nulitatea relativa a casatoriei poate fi confirmata tacit sau
expres.
Actiunea in nulitate a casatoriei se poate introduce in termen
de 6 luni de la incetarea violentei, ori de la descoperirea erorii sau
a dolului.
Termenul de 6 luni in care poate fi introdusa actiunea in anu-
larea casatoriei pentru viclenie curge de la data c~nd partea al
carei consimtamant a fost viciat a descoperit existenta vicleniei.
Potrivit art. 301 alin. (4) NCC, in cazul casatoriei incheiate intre
tutore ~i persoana minora aflata sub tutela sa, actiunea in anula-
rea casatoriei poate fi introdusa in termen de 6 luni de la incheie-
rea casatoriei.
Actiunea in nulitate relative., ca ~i cea in nulitate absolute., este
de competenta instantei determinate. dupa dreptul comun, neapli-
candu-se dispozitiile speciale pentru competenta in materia divor-
tului.
Competenta apartine, in prima instanta, judecatoriei in a carei
raza teritoriala domicillaza paratul, iar hotararea judecatoreasca
produce efectele constitutive de drepturi, prin crearea unei situatii
juridice noi, fiind opozabila erga omnes. ' violenta, sau de eel a carui incuviintare era necesara in cazul
Secfiunea a 4-a. Regimul juridic al nulitiifilor
Regimul juridic al nulitatilor casatoriei se refera la persoanele
care pot invoca nevalabilitatea casatoriei, la imprescriptibilitatea
actiunii ~i la posibilitatea de confirmare a casatoriei nevalabile.
Nulitatile in general - inclusiv cele din materia actului juridic al
casatoriei - au caracter judiciar, sanctiunea fiind producatoare de
efecte numai in baza hotararii definitive a instantei.
, pozitie recunoscut partilor in procesul civil, renuntand, de_ exem-
1. Titularul actiunii
Din punct de vedere al sferei persoanelor indreptatite sa o
invoce, nulitatea absoluta se afla la indemana sotilor ~i ~ oricarei
Ill. Nu litatea casatoriei 51
persoane care justifica un interes legitim. De e_x:~plu, rudele
sotului decedat var putea solicita constatarea nuhtat11 absolute a
ca~atoriei pentru a inlatura vocatia succesorala a sotului supra-
vie\uitor; desfiintarea casatoriei pentru bigamie poate fi ceruta de
sotul din casatoria valabila.
'Un asemenea drept este de asemenea recunoscut procuro-
rului, dar numai in timpul vietii sotilor, in masura in care initiativa
sa este necesara pentru apararea drepturilor ~i intereselor legitime
ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie ~i ale dispa-
rutilor. in baza rolului activ, instanta civila poate semnala partilor
caracterul indoielnic al valabilitatii casatoriei, dar ea nu se poate
sesiza din oficiu cu privire la nulitatea casatoriei, ca expresie a
principiului disponibilitatii111, specific procesului civil~ __
in cursul procesului penal, instanta sesizata cu pnv1ro la
savar~irea infractiunii de bigamie, constatand existenta faptei, se
va pronunta cu privire la nulitatea casatoriei, dar nu ~i asupra
raporturilor nascute din casatoria desfiintat~ ~i ~nume cele _ c are
nu-~i au izvorul imediat in infractiunea de b1gam1e, ~um ar_f1 nu:
mele de familie pe care ii vor avea sotii sau unul dintre e1 dupa
desfiintarea casatoriei, stabilirea domiciliului copiilor min ori rezul-
tati din casatorie.
' Nulitatea relativa a casatoriei poate fi invocata numai de sotul
care pretinde ca i-a fost viciat consimtamantul prin eroa~e,_ dol sau
casatoriei minorului.
Dreptul la actiune nu se transfera asupra mo~tenitorilor, ace~-
tia nu o vor putea initia, dar o var putea continua daca a fost
pornita de catre unul dintre soti, potrivit art. ~02 NCC:- _
Procurorul, in limitele atribu\iilor de sesIzare a 1nstante1, este
de asemenea indreptatit sa promoveze actiunea i n anularea casa-
toriei (ori de cate ori actiunea este pornita de procuror, titula~ul
dreptului va fi introdus in proces ~i va putea uza de dreptul de d1s-
plu, la judecata; de asemenea, titularul va putea cere contmuarea
judecatii daca procurorul ~i-ar retrage cererea).
111 N.C. ANITEI, Dreptul familiei, Ed . Hamangiu , Bucure~ti, 2012, p. 58.
 52 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
2. Termene
Aci;unea in constatarea nulitatii absolute a casatoriei este im-
prescriptibila.
Anularea casatoriei poate ti ceruta in limitele termenului de 6
luni socotit de la incetarea violentei ori de la descoperirea erorii
sa~ a dolului [art. 301 alin. (1) ~i (3) NCC].
_lmplinirea termenului de prescriptie echivaleaza cu confirmarea
tac~ta a validitatii casatoriei, prezumandu-se ca titularul dreptului la
actrune a renuntat la dreptul de a invoca nulitatea relativar11_
3. Dovada nulitatii
_ Cau~ele de nulitate pot fi dovedite prin oricare mijloace de pro-
b~ admrse de lege in ca~zele privit~are la starea civila ~i fa divort,
prrn derogare de la regulrle dreptulur comun in materie de probe.
Secfiunea a 5-a. Efectele nulitiitii
_Da<:_a i~stanta declarata nula sau anuleaza casatoria, ea este
oblr~at~ sa stabileasca, prin aceea~i hotarare, buna sau reaua-
credrnta a sotilor la incheierea casatoriei.
_ Hotararea este supusa apelului ~i cailor extraordinare de atac
rn termenele ~i in conditiile dreptului comun; hotararea de admi-
tere a _a_ctiunii in desfiintarea casatoriei, ramasa definitiva este
opozabrla erga omnes.
_ _?~sa~oria este desfiintata din ziua ramanerii definitive a hota-
ram; r~ lrpsa unei dispozifii exprese, unii autori considera ca, prin
an~logre ~u d~sfacerea casatoriei, fata de terti, cat prive~te rapor-
turrle_patrrmon_rale, hotararea i~i produce efectele de la data cand
s-a facut ment1unea cuvenita pe marginea actului de casatorie sau
de la data cand tertii au cunoscut desfiinfarea casatoriei.
111 A AT"
.- • ANASE, op. cit., p. 311.
Ill. Nulitatea casatoriei 53
1. Efectele nulitatii casatoriei cu privire la relatiile dintre
soti
1.1. Efectele nulitatii casatoriei cu privire la relatiile perso-
nale dintre soti
Sofii sunt considerati, sub aspect juridic, ca ~i cum nu ar fi fost
niciodata casatorifi.
Astfel, se considera ca:
- sotii nu au avut obligatii rezultand din situafia de casatoriti.
Casatoria incheiata pana la aceea~i data de catre unul dintre sofi
ramane in fiinta nefiind caz de bigamie. Sotii se pot ca.satori, fie-
• care cu altcin~~a. sau chiar intre ei, daca, \ntre timp, a disparut
cauza de nulitate;
- sofii i~i redobandesc numele avut inainte de incheierea casa-
toriei, daca acesta se schimbase prin casatorie. Soful care a luat
prin casatorie numele celuilalt sot nu-I poate mentine dupa desti-
intarea
, casatoriei ' ca in cazul divortului,
'
deoarece nu exista o dis-
pozif ie legala care sa permita aceasta;
- intra soti nu a avut loc suspendarea prescripfiei, caci ei se
considera ca nu au avut aceasta calitate (de soti).
In situatia in care desfiintarea casatoriei are loc inainte ca unul
dintre soti ~a fi implinit varsta de 18 ani, trebuie analizat in functie
de cum ,.;,inorul a fast sau nu de buna-credinta la incheierea casa-
toriei. Astfel, potrivit art. 39 alin. (2) NCC, ,,i~ cazul anularii casa-
toriei, minorul care a fast de buna-credinfa la incheierea casatoriei
pastreaza capacitatea deplina de exercifiLI'. Per a contrario, mino-
rul ce a cunoscut cauza de nulitate nu va pastra capacitatea de
exercitiu dobandita la casatorie, caci el se considera ca nu a fast
casat~rit ~i nu a avut aceasta capacitate nici in trecut.
1.2. Efectele nulitatii casatoriei cu privire la relatiile patri-
moniale dintre soti
In acest caz pot exista trei situafii:
- obligafiile de intretinere nu au putut exista intre sofi; cum
obligatia de intrefinere intre sofi are fundamentul in casatorie, des-
fiintarea
t
acesteia duce in mod automat, la disparitia
I t
obligafiei de
intrefinere dintre sofi;
,,
54 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
- regimul comunitatii legale de bunuri, care ia na~tere in vir-
t~te~ c~s_atoriei §i ~e r:fera_ la bunurile dobandite de soti in timpul
casatone,, se consIdera, pnn efectul retroactiv al desfiintarii casa-
toriei, ca nu a fost niciodata aplicabil. in consecinta cu' privire la
bunurile dobandite de sotii respectivi in timpul casato~iei nu se mai
aplica dispozitiile legale privind bunurile comune, iar in cazul cand
asemenea bunuri au fost dobandite in indiviziune, ele vor fi su-
puse regulilor dreptului comun cu privire la coproprietate;
- dreptul ?emo§tenitor al sotului supravietuitor nu poate opera,
deoarece cahtatea de sot se considera ca nu a existat niciodata.
_o~~~ moart:~ unuia dintre soti ar interveni dupa ramanerea
defm1t1va a hotararii prin care casatoria a fost declarata nula sau
a~~lata,_intre_persoanele respective nu mai exista ~i nu au existat
n_1c1o~ata legaturi de casatorie, care sa le atribuie calitatea de soti
§1, _pnn acea~ta, ins~§i_ vocatia succesorala. Chiar aparenta d~
s~t1~ ca_re ex~stase pana la data cand hotararea ce a desfiintat
~asat?na a ramas definitiva, nu mai exista in momentul in c;;;_re
mterv,ne moartea unuia dintre ei.
A In caz_ulA in care moartea unuia dintre soti este a~terioara datei
c~nd hotararea de desfiintare a ramas definitiva, in baza hotararii
P:'n care s-a declarat nulitatea sau anularea casatoriei ; in
9
v1rtutea _efectului retroactiv care este de natura nulitatilor, casatoria
se ~ons1dera desfiintata, din chiar momentul incheierii ei cauza de
nuh~ate_prevaland in raport cu incetarea casatoriei pr;'n decesul
unuia dmtre soti.
Prin urmare, casatoria nu poate sa produca niciun tel de efec-
te. Sotul supravietuitor nu poate avea niciun tel de pretentii suc-
cesorale111, i_ar daca intre timp primise bunurile mo9tenirii c'eluilalt
sol, el tre~u,e sa le restituie, deoarece nu are nicio calitate de a le
!et1~e; urncul temei legal pe care s-ar fi putut era calitatea de sot
In v1rtutea h_otararii care a desfiintat casatoria, cu efect retroacti/
el este cons1derat ca nu are ~i nu a avut vreodata aceasta calitate.
/11 A
In acest sens, a se vedea Al. BACACI, v.c. DUMITRACHE CC
GEANU, op. cit., 2012, p. 149. ' . .
Ill. Nulitatea casatoriei 55
2. Efectele nulitatii casatoriei cu privire la relatiile dintre
parinti ~i copii
Aplicarea riguroasa a principiului retroactivitatii in materie de
nulitate a casatoriei ar avea drept consecinta, in privinta copiilor
nascuti sau conceputi in timpul acelei casatorii, pierderea statu-
tului legal de copii din casatorie, pentru simplul motiv ca parin\ji
lor, din punct de vedere juridic, nu au fost casatoriti niciodata. Pre-
valand insa principiul ocrotirii interesului superior al copiilor, prin
exceptie de la aceasta regula, art. 305 alin. (1) NCC stabile~te ca
nulitatea casatoriei nu are niciun efect 1n privinfa copiilor, care
pastreaza situafia de copii din casatorie; in consecinta, potrivit
art. 305 alin. (2) NCC, in privinta acestor copii se vor aplica, prin
asemanare, dispozitiile prevazute la divoq, in ceea ce prive9te
drepturile ~i obligatiile dintre parinti ~i copii.
Ca o aplicare a exceptiei expres prevazute de art. 305 NCC, va
beneficia de prezumtia de paternitate copilul nascut in timpul
casatoriei desfiintate, precum ~i copilul conceput in timpul casa-
toriei desfiintate [art. 408 alin. (2) NCC, respectiv art. 414 alin. (1)
NCC].
A~adar, copilul nu este nevoit, asemenea celui din afara casa-
toriei, sa-9i stabileasca paternitatea ,,din afara casatoriei", fie pe
cale judecatoreasca, fie pe cale de recunoa9tere voluntara a ta-
talui, ci este protejat recunoscandu-i-se filiatia ~i implicit rudenia
pe linie paterna, cu toate consecintele privind drepturile 9i obli-
gatiile acestei calitafi.
in cazul in care s-ar contesta filiatia din casatorie, ori s-ar taga-
dui paternitatea copilului respectiv, dupa cum urmeaza ~i in cazul
in care copilul ar avea sa-9i stabileasca filiatia printr-o actiune in
reclamatie de stat, se va proceda intocmai ca 9 i cum ar fi vorba de
copii rezultati dintr-o casatorie valabila.
3. Casatoria putativa {art. 304 NCC)
Definifie. Casatoria putativa este acea casatorie care, de 9i nula
sau anulata, produce unele efecte in raporturile dintre soti, in
HA-

56 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grlla
considerarea faptului ca eel pu1in unul dintre ace9tia a fost de
buna-credintaPl_
Buna-credinta .
, a unuia sau a ambilor soti la incheierea casa-
toriei consta in credinta gre9 ita ca au incheiat o casatorie valabila,
adica f aptul ca nu au cunoscut existenta unui impediment la in-
cheierea casatoriei sau ca nu au respectat o conditie de fond121•
•
Buna-credinta nu trebuie dovedita, ea se prezuma, pe cand
•
reaua-credinta trebuie dovedita de eel care o invoca. So\ul de
buna-credinta va avea acela9i regim juridic cu un s01 divortat, in
timp ce sotul de rea-credinta va avea statutul juridic de concubin.
Efectele casatoriei putative difera dupa cum ambii soti sau
doar unul dintre ei a fost de buna-credinta.
in cazul putativitatii bilaterale se vor aplica, in ce ii prive9te pe
ambii soV, dispozitiile privitoare la divoft, cum ar fi:
- intre so1i au existat obligatiile specifice casatoriei;
- intre s01i a operat suspendarea cursului prescrip1iei extinc-
tive;
- se va mentine capacitatea de exerci1iu dobandita prin efectul
casatoriei de catre minor;
- nu se va putea mentine insa numele de familie al celuilalt
sot, luat odata cu incheierea casatoriei;
- daca sotii au ales un regim matrimonial prin conventie ma-
trimoniala se va aplica acesta sau, daca nu au facut o asemenea
alegere, regimul comunitatii legale de bunuri;
- va putea exista obligatia de intretinere intre fo 9tii soti;
. .
- se va mentine vocatia succesorala daca decesul celuilalt sot
a avut loc inainte de desfiintarea casatoriei prin hotarare judeca-
toreasca.
in cazul putativitatii unilaterale efectele mentionate se vor pro-
.
duce numai cu privire la sotul care a fost de buna-credinta.
111
E. FLORIAN, op. cit., 2011, p. 78, cilal de A.-R. TANASE, op. cit.,
p. 314.
121
N.C. ANITEI, op. cit., p. 61 .
57
111. Nulitatea casatoriei
Test grila
1. Constituie cauze de nulitate relativa a casatoriei:
a) lipsa existentei consimtamantului;
b) lipsa vremel~ica a disc~rnamantului;
c) lipsa incuviintarii sau a autorizarii necesare a casatoriei
'
rninorului.
2. Anularea casatoriel intervine daca:
a) unul dintre soti nu-9i indepline~te obligatiile conjugale;
b) s-a incheiat intr-un alt lac decat eel prevazut de lege;
c) sotii nu ~i-au comunicat reciproc starea sanatatii.
3. Constituie nulitate relativa potrivit legii:
a) incheierea casatoriei intre minor ~i tutorele sau in cazul in
care se acorda dispensa de catre autoritatea tutelara de la domi-
ciliul minorului;
b) incheierea casatoriei intre un barbat minor ~i o femeie ma-
jora care a cunoscut acest lucru 9i ~i-a exprimat consimtamantul
pentru incheierea casatoriei, iar din casatorie a rezultat un copil;
c) eroare asupra identitatii fizice a celuilalt sot.
4. Nulitatea relativa in cazul viciilor de consimtamant:
'
a) este acoperita daca sotii au convie\uit timp de 6 luni de la
data incetarii violentei ori cunoa~terii dolului sau a erorii;
. b} presupune un drept de actiune ce are ca termen de pres-
crip\ie 6 luni de la data incetarii violentei ori cunoa9terii dolului sau
a erorii;
c) este acoperita in cazul in care au trecut 2 ani de la incheie-
. rea casatoriei.
5. Casatoria minorului in varsta de 16 ani, fara incuviin\are
prealabila, poate fi validata daca:
a) sotii au convie\uit timp de 6 !uni de la data incheierii casa-
toriei;
b) sotii au ob\inut incuviintarile prevazute de lege pana la
ramanerea definitiva a hotararii de desfiintare a casatoriei;
c) eel pu\in unul dintre soti a implinit varsta de 18 ani.
 ·11
Ill. Nulitatea casatoriei 59
58 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
I
6. in cazul lipsei vremelnice a discernamantului, casatoria Raspunsuri
nu poate fi anulata daca:
a) sotii au convietuit timp de 6 luni de la data descoperirii lipsei 1• b f C .J 2 b· 3 a c·t 4 • ab· 5. b; 6.a, c;7. a, c; 8. b; 9. b, c;
• f • I 1 t

vremelnice a facultatilor mintale; 10. a, c.

b) sotii au convietuit timp de 2 ani de la data descoperirii lipsei
vremelnice a facultatilor mintale;
c) sotia a nascut sau a ramas insarcinata.

7. Constatarea nulitatii
, casatoriei:
a) produce pentru sotul de buna-credinta din casatoria puta-
tiva, acelea~i efecte ca pronuntarea divortului;
b) nu produce efecte nici ex nunc, nici ex tune;
c) nu produce efecte asupra copiilor, pastrand situatia de copii
din casatorie.

8. Nulitatea relativa:
a) poate fi invocata de orice persoana care are interes;
b) este supusa prescriptiei extinctive;
c) intervine in cazul nerespectarii formei ad va/iditatem.

9. Casatoria putativa reprezinta:

a) casatoria incheiata cu alt scop decat acela de a intemeia o
familie;
b) casatoria incheiata cu nerespectarea conditiilor de validitate,
in cazul in care eel putin unul dintre soti a fost de buna-credinta;
c) casatoria nula sau anulata, dar la incheierea careia ambii
soti au fost de buna-credinta.
' I

1 o. Referitor la efectele casatoriei putative:

a) asupra raporturilor patrimoniale dintre fo~tii soti, acestea
sunt supuse dispozitiilor referitoare la divort;
b) asupra raporturilor nepatrimoniale, ambii soV vor avea situa-
tia de soti dintr-o casatorie valabila, dar desfacuta prin divort;
c) sotul minor de buna-credinta la incheierea casatoriei va pas-
tra capacitatea deplina de exercitiu ~i dupa constatarea nulitatii
sau anularii casatoriei. ' '

Capitolul IV. Efectele casatoriei
Secfiunea 1. Efectele ciisiitoriei cu privire la relafiile
persona/e dintre sofi ~; la capacitatea de exercifiu
Normele ce privesc efectele casatoriei reglementeaza partial
relatiile personale dintre soti, care dobandesc astfel un caracter
juridic, majoritatea raporturilor de acest gen avand mai degraba un
caracter moral. Articolul 307 NCC prevede ca relatiilor de familie Ii
se aplica dispozitiile Cartii a II-a, Titlul II, Capitolul V .,Drepturile i
indatoririle personale ale sotilor", indiferent de regimul matrimonial 9 nala a infractiunii de adulter, incalcarea obligatiei de fidelitate
ales. O reglementare riguroasa a raporturilor personafe dintre soti
ar constitui o ingerinta neavenita a legiuitorului in relatiile de fa-
milie.
in relatiile ce se nasc in timpul casatoriei este consacrat prin-
cipiul egalitatii dintre soti, ca o aplicare a principiul egalitatii sexe-
lor prevazut in art. 48 alin. (1) din Constitutie 9 i consta in aceea ca
sotii hotarasc de comun acord in tot ce prive~te casatoria (art. 308
NCC).
Efectele generafe ale casatoriei sunt guvernate de legea re~e-
dintei obi~nuite comune a soFlor, iar in lipsa, de legea cetateniei
comune a acestora ori de legea statului pe teritoriul caruia a fast
celebrata casatoria, daca nu exista o cetatenie comuna [art. 2589
alin. (1) NCC].
1. Drepturile ~i indatoririle persona le ale sotilor
1.1. Obligatia de respect ~i sprijin moral (art. 309 NCC)
Este o consecinta a prieteniei ~; afectiunii pe care se inte-
meiaza raporturile de casatorie. Obligatia are un caracter juridic,
fiind dublata ~i de prevederile legii penale, care sanctioneaza fap-
ta celui care are obligatia legala de intretinere, fata de eel indrep-
tatit la aceasta, de a-I parasi, alunga sau lasa fara ajutor, expu-
IV. Efect ele casato riei 61
nandu-1 la suferinte fizice sau morale. Sprijinul moral poate consta
intr-o sustinere reciproca a sotilor in proiectele profesionale, ingri-
jirea atenta a sotului suferind sau o stimulare pentru ca sotul sau
sotia sa se poata afirma pe diferite planuri.
1.2. Obligatia de fidelitate (art. 309 NCC)
Obligatia de fidelitate rezulta implicit din principiul monogamiei.
Codul Civil se refera 9 i la unele consecinte ale acestei obligatii.
Prezumtia de paternitate se intemeiaza pe obligatia de fidelitate a
sotilor, potrivit careia sotul mamei este tatal copilului nascut de
aceasta. Anterior intrarii in vigoare a noului Cod Civil, aceasta
obligatie exista pentru femeie, iar in virtutea principiului egalitatii
intre sexe, ea exista 9 i pentru barbat. Dupa dezincriminarea pe-
poate constitui un motiv de divert.
1.3. Obligatia de coabitare
Finalitatea relatiilor dintre soti impune obfigatia de a locui im-
preuna. Aceasta indatorire rezulta din regula emisa in dispozitiile
art. 309 afin. (2) NCC, pentru ca in finalul acestui articol sa fie
prevazut faptul ca, pentru motive temeinice, sotii pot hotari sa
locuiasca separat. Ref uzul unuia dintre soti de a avea un domiciliu
'
comun in lipsa unor motive temeinice poate constitui motiv de
divort. Exista 9i situatii de exceptie, cand sunt posibile domicilii
separate ale sotilor. De exemplu: cand numai unul dintre soti i 9 i
schimba locul de munca intr-o alta localitate 9 i acolo incheie un
contract de inchiriere pentru o alta locuinta.
Un sot va putea cere evacuarea celuilalt sot pentru compor-
tarea abuziva. Exista insa posibilitatea evacuarii sotului turbulent
daca sanatatea cefuilalt sot este in pericol, nu are unde locui sau
locuinta nu poate fi impartita provizoriu. Astfel, in timpul divortului
pot fi luate masuri provizorii privind locuinta comuna.
1.4. Obligatia conjugala
Obligatia conjugala rezulta implicit din obligatia de coabitare,
nefiind reglementata expres. Obligatia subzista ~i in situatia in
care sotii locuiesc separat, fiind o obligatie distincta de aceea pri-
 63
62 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
----------~IV'.:_. ~Ef~e~ct::e.'..'e~c~a:=:sa~
:l t~o:_:rie=.:i~ -- - - - -- --

. c:i relat,iilor sociale ale celuilalt sot (art. 310

vind locuinta comuna. Nerespectarea acestei obligatii de catre pra corespondente1 ...,
unul dintre soti poate constitui motiv de divo11- Continutul acestei
NC~?~iunul dintre soti nu va avea nevoie de ~o~si~tam~n~~I ee-
obligatii consta in indatorirea sotilor de a avea relatii intime im- ·ralt sot in alegerea profesiei, nefiind exclusa insa pos1b1htatea
preuna. lUI , _ t
nsultarii sotilor in legatura cu aceas a. . .~ .
co lil temeiul. principiului egalitatii sotilor, fiecare dmtr~ e1 ,~, ~oate
1.5. Numele sotilor
dezvolta relatiile umane, incheierea casator!ei n:?,~cand la d1spa-
Odata cu declaratia de casatorie, sotii stabilesc ~i numele pe . . unuia sau a ambilor soti din viata profes1on~I~ . . . . "
care urmeaza sa-1 poarte in timpul casatoriei. Articolul 282 NCC nt1aCasatoria reprezinta insa o ,,limitare a libertat11 md1v~duale sub
confera sotilor
, urmatoarele posibilitati:
, pectul comportamentului sotilor. Spre exemplu, pr8:ct1c_a~ea unor
a) sa-~i pastreze fiecare numele avut dinainte de casatorie; ~~bby-uri sau a unor activita\i de o moralitate indo1~l~1ca, ~e ar
b) sa-~i aleaga, de comun acord, un nume comun al unuia sau presupune absenta repetata de acasa, poate const1tu1 mot1v de
altuia dintre ei, situatie in care se va schimba numai numele unuia 21
divortl • • · - ~t ·e· cu
dintre soti; C~tatenia nu se dobande~te ~i nu se p1erde pnn casa on .' .
c) sa-~i aleaga ca nume comun numele for reunite, situatie in alte cuvlnte, casatoria, prin ea insa~i. nu va avea efecte cu pnvire
care se vor schimba numele ambilor soti; la cetatenia so\ilor.
d) un sot poate sa i~i pastreze numele de dinaintea casatoriei,
iar celalalt sa poarte numele for reunite. Test grila
Optiunea sotilor va fi facuta fie in cuprinsul declaratiei de casa-
torie, fie ulterior, dar nu mai tarziu de momentul incheierii casa- 1 Sunt obligatii reciproce personale intre so\i: . - .
toriei, printr-un inscris separat care se va ata~a la declaratia de a) obligatia de, a contribui, in raport cu mijloacele f1ecaru1a, la
casatorie. cheltuielile casatoriei;
Daca viitorii soti nu s-au pronuntat in niciun fel, pana la momen- b) obligatia de sprijin moral;
tul incheierii casatoriei, cu privire la numele pe care ii var purta, se c) obligatia de fidelitate.
prezuma ca fiecare ramane la numele avut pana atunci111•
In cazul in care sotii au hotarat sa poarte in timpul casatoriei 2 in ceea ce prive~te numele sotilor, ace~tia po~: - .. .
un nume comun pe care I-au declarat ofiterului de stare civila, a) unul dintre ei, sa-~i pastreze numele dinaintea casatone1, ,ar
niciunul dintre ei nu va putea cere schimbarea acestui nume pe celalalt sa ia numele lor reunite;
cale administrativa decat cu consimtamantul celuilalt sot [art. 311 b) sa ia numele unuia dintre soti; . . _ _ . .
alin. (2) NCC]. c) sa pastreze fiecare dintre ei numele dmamtea casatone1.

1.6. Secretul corespondentei 3. Numele de familie pe care ii vor purta so\ii in timpul

Niciunul dintre soti nu va fi indreptatit, 7n temeiul respectarii casatoriei poate fi: . .

a) numele oricaruia dintre ei ?ri ~-um~le lor reunite,
obligatiilor de mai sus, sa exercite un control de orice natura asu-
b) un nume comun ales de v11torn sot1;

111
(1) B V C DUMITRACHE, c.c. HAGEANU, op. cit., 2012, p. 4~.
E.
CHELARU, Privire critica asupra noii reglementari a numelui, in 0

121 ~- s:c:e~~a J.° CARBONNIER, Droit civil, Ed. PUF, coll. Quadnge ,
Dreptul nr. 7/2003, p . 5-7; Al. BACACI, V.C. DUMITRACHE, c.c. HAGEANU,
op. cit., p. 40-41 . vol. I, 2004, nr. 547-553, nr. 553.
 64 Dreptul famlliei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
c) un sot poate sa-~i pastreze numele de dinaintea casatoriei,
iar celalalt sa poarte numele for reunite.
4. Casatoria se intemeiaza pe:
a) obligatiile patrimoniale dintre soti ce decurg din incheierea
casatoriei;
b) liberul consimtamant al sotilor;
c) raporturile asimilate prin lege dreptului familiei.
5. Casatoria i!j,i produce efecte asupra:
a) numelui sotilor, ace~tia fiind obligati sa poarte numele decla-
rat la incheierea casatoriei;
b) corespondentei ~i implicarii in relatiile sociale;
c) oferirii de sprijin moral reciproc.
6. Constituie efecte ale casatoriei:
a) dobandirea de catre minor a capacitatii depline de exercitiu;
b) intocmirea ~i depunerea declaratiei de casatorie;
c) lipsa autorizatiei legale pentru casatorie unui cetatean ro-
man cu un strain.
7. Potrivit art. 308 NCC, principiul codeciziei presupune:
a) prezumtia de mandat tacit reciproc intre soti, in tot ceea ce
prive~te casatoria;
b) luarea deciziilor de catre soti, de comun acord, in tot ceea
ce prive~te casatoria;
c) posibilitatea de a incheia acte in nume propriu ori in numele
ambilor, in tot ceea ce prive~te casatoria.
8. Potrivit art. 310 NCC, principiul independentei sotilor
este concretizat prin:
a) posibilitatea de a cenzura corespondenta;
b) posibilitatea de a dispune liber de optiunea profesionala;
c) posibilitatea de a intretine
, relatii
' sociale nealterate de cali-
tatea de sot.
9. Datoria soJilor de a locui impreuna implica:
a) in principiu, indatorirea sotilor de a coabita;
IV. Efectele casatoriei 65
b) exceptional, posibilitatea sotilor de a locui separat;
c) obligatia de coabitare, aceasta fiind insu~i scopul casatoriei.
10. Statutul matrimonial reprezinta:
a) corolarul principiului egalitatii in drepturi a sotilor;
b) drepturi ~i obligatii ale sotilor, prestabilite de lege, fara posi-
bilitatea de a fi acceptate selectiv de catre ace9tia;
c) totalitatea drepturilor ~i indatoririlor sotilor, de natura perso-
nala ~i patrimoniala, care subzista pe toata durata casatoriei.
Raspunsuri
1. b, c;2. a, b,c;3. a, c;4. b;S.a, c;6.a; 7.b; 8.b,c; 9.a, b;
10. a, b, c.
Sectiunea a 2-a. Efectele ciisiitoriei
cu privire la raporturile patrimoniale dintre soti
1. Notiunea de regim matrimonial
Prin regim matrimonial intelegem totalitatea normelor juridice
care reglementeaza relatiile dintre soti cu privire la bunurile lor ~i
pe cele dintre soti ~i terti privind bunurile comune111 •
1.1. Consideratii generale
Daca pana in prezent dreptul familiei cuno~tea o reglementare
distincta, dupa intrarea in vigoare a noului Cod Civil, in contextul
aplicarii principiului unificarii normelor legislative, care guverneaza
raporturile de drept privat, sunt reintroduse ~i reglementarile pri-
vind dreptul familiei, care in mod traditional constituie o parte a
dreptului civil, iar nu o ramura distincta de drept.
Reformarea regimului matrimonial din Romania constituie una
dintre cele mai importante modificari adusa prin noul Cod Civil.
Regulile referitoare la singura posibilitate existenta anterior, in Co-
dul familiei , regimul comunitatii legale de bunuri, fara posibilitate
111 Al. B ACACI, V.C. DUMITRACHE, C.C . HAG EANU, op. cit. , 2012, p. 50.
66 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
de derogare, cu partajarea Tn pat1i egale a bunurilor comune la
data Tncetarii comunitatii de bunuri, erau reguli ce nu mai cores-
pundeau unei societati' Tn care acumularea personala de bunuri
devine deziderat social.
1.2. Clasificare
111
a) Dupa izvorul for, regimurile matrimoniale sunt :
- legate;
- conventionale. Se nume~te conventie matrimoniala actul
juridic Tncheiat fie Tnainte de celebrarea casatoriei, prin care viitorii
soti stabilesc regimul matrimonial caruia i se var supune, fie in
ti~pul casatoriei, prin care sotii modifica ori Tnlocuiesc regimul ma-
trimonial.
b) Dupa structura /orsunt:
- de comunitate;
- universals sau pat1iale de bunuri;
- de separatie (regimul separatiei de bunuri ~i regimul dotal);
- regimuri matrimoniale eclectics, care imbina separatia de
bunuri in timpul casatoriei, cu principiul comunitatii de bunuri ce se
manifesta la desfacerea acesteia.
c) Dupa cum se pot sau nu modifica rn timpul casatoriei:
- regimuri mutabile;
- regimuri imutabile.
2. Conventia matrimoniala
2.1. No\iune
Convenlia matrimoniala este reglementata la art. 329-338, dar
~i art. 366-369 NCC.
Conven\ia este, din punctul de vedere al obiectului sau, un act
juridic cu titlu oneros, deoarece vizeaza latura patrimoniala a ra-
porturilor dintre soti121 ~i are ca obiect de reglementare modalitatea
111 C . NIcoLESCU, Regimurile matrimonia/e convenfionale fn sistemul
Noului Cod Civil Roman, Ed. Universul Juridic, Bucure~ti, 2012, p. 25.
121 M. AVRAM, C. NICOLESCU, op. cit., p . 69-70.
IV. Efectele casatoriei 67
de constituire, gestionare, dispozi\ie ~i lichidare a bunurilor co-
mune ~i proprii ale sotilor.
in lipsa unei defini{ii legale, no\iunea de conventie matrimoniala
a fast definita de unii autori ca fiind actul juridic prin care viitorii
soli sau sotii, uzand de libertatea conferita de legiuitor, i~i stabi-
lesc,-prin acordul lor, regimul matrimonial propriu sau i~i modifica,
in timpul casatoriei, regimul matrimonial sub care s-au casatorit111•
Aceasta notiune desemneaza acea conventie prin care viitorii soti
stabilesc regimul conventional caruia se supun 121•
.
in doctrina conventia 'matrimoniala a fast definita ca fiind actul
juridic prin care paflile i~i reglementeaza raporturile patrimoniale
esentiale care se vor desfa~ura intre ei in timpul casatoriei131•
Din punct de vedere terminologic, exista o diversitate de expre-
sii pentru a desemna aceasta notiune: convenfie matrimoniala,
contract matrimonial, acord prenupfial, contract de casatorie sau
convenfie de casatorie.
Potrivit art. 312 NCC, viitorii soti vor putea alege ca regim ma-
trimonial: a) comunitatea legala, b) separatia de bunuri sau c) co-
munitatea conventionala.
Viitorii soti vor putea stabili de comun acord, inainte de in-
cheierea casatoriei, regimul juridic aplicabil bunurilor dobandite de
ei dupa incheierea mariajului. .
Cu toate acestea, indiferent de regimul matrimonial aplicabil,
sotii sunt obligati sa contribuie, in raport cu mijloacele fiecaruia, la
cheltuielile casatoriei, daca prin conventie matrimoniala nu s-a
prevazut altfel. Orice conventie care prevede ca suportarea chel-
tuielilor casatoriei revine doar unuia dintre soti este considerata
nescrisa, deoarece este firesc ca fiecare din soti sa participe, in
functie de veniturile sale, la bunul mers al casatoriei, astfel ca
art. 326 prevede ca munca oricaruia dintre soti in gospodarie ~i
pentru cre~terea copiilor reprezinta o contributie la cheltuielile
casatoriei.
111 C.M. CRACIUNESCU, Regimuri matrimoniale, Ed. All Beck, Bucu-
re~ti. 2000, p . 11.
121 I.P. FILIPESCU, Tratat de dreptul familiei, Ed. All Beck, Bucure~ti.
20003 p. 42.
1 1 P. VASILESCU, Regimuri/e patrimoniale, Ed. Universul Juridic, Bucu-
re~ti. 2009, p . 203.
68 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale . Sinteze. Teste grila
Alegerea regimului aplicabil va trebui consemnata intr-un
inscris denumit ,,Convenve matrimoniala" care va fi autentificat de
Notarul Public avand consimtamantul tuturor parlilor, exprimat de
acestea fie personal, fie printr-un mandatar imputernicit sa faca
acest lucru prin procura speciala ~i autentica, avand un continut
predeterminat, sub sanctiunea nulitatii absolute prevazuta de dis-
pozitiile art. 330 NCC. Conventia matrimoniala incheiata inainte
de casatorie produce efecte numai de la data incheierii casatoriei,
iar Conventia incheiata in timpul casatoriei produce efecte de la
data prevazuta de parli sau, in lipsa, de la data incheierii ei.
2.2. Publicitatea
Conventia matrimoniala incheiata va ti inscrisa in Registrul
National Notarial al Regimurilor Matrimoniale (RNNRM), tinut in
format electronic potrivit legii, fie de catre Notarul Public, fie de
catre parlile contractante (sotii in~i~i).
.
inscrierea conventiei matrimoniale in RNNRM asigura posi-
bilitatea cunoa~terii de catre oricine a regimului matrimonial ales
de soti. De aceea orice persoana, fara a fi obligata sa justifice un
interes, va putea cerceta RNNRM §li va putea solicita eliberarea
unor extrase certificate, neindeplinirea formalitatilor de publicitate
facand ca sotii sa fie considerati, in raport cu terlii de buna-
credinta, ca fiind casatoriti sub regimul matrimonial al comunitatii
legale. in cazul in care conventia matrimoniala nu a fost inscrisa
in RNNRM, aceasta va fi inopo~abila terlilor. in schimb, in cazul in
care este lovita de nulitate, intre soti se va aplica regimul comu-
nitatii legale, iar potrivit dispozitiilor art. 338 NCC, drepturile do-
. .
bandite de tertii de buna-credinta nu vor fi afectate.
De mentionat este faptul ca, potrivit art. 369 NCC, regimul
matrimonial, odata ales, poate fi modificat sau inlocuit de soti cu
' satoriei.
un alt regim matrimonial numai dupa trecerea a eel putin un an de
la data incheierii casatoriei.
Dupa trecerea termenului de 1 an, modificarea sau inlocuirea
unei conventii matrimoniale cu alta se va putea face de catre soti ori
'
de cate ori ace~tia o doresc, cu respectarea conditiilor cu privire la
. exemplar al conventiei, la sediul de stare civila unde a avut loc
incheierea ~i publicitatea noii conventii matrimoniale, referitoare la
'
inscrierea actului in RNNRM, in registrul de stare civila sau in alte
registre de publicitate (cartea funciara, registrul comerlului etc.).
IV. Efectele cas atoriei 69
Astfel, creditorii care se considera prejudiciati pot introduce
actiune pauliana in termen de un an de la inscriere, sau, dupa
caz, de cand au luat cuno~tinta de aceste imprejurari pe alta cale,
acesta fiind un termen de decadere ~i nu de prescriptie. Mai mult
creditorii pot invoca oricand, pe cale de exceptie, inopozabilitatea
modificarii sau lichidarii regimului matrimonial fa.cut in frauda
intereselor lor.
Test grila
1. Convenfia matrimoniala reprezinta:
a) o conventie prin care viitorii soti stabilesc regimul matri-
monial caruia se supun;
b) o conventie prin care sotii largesc sau restrang comunitatea
de bunuri in conditiile legii;
c) o conventie incheiata in considerarea casatoriei, in forma
solemna, sub sanctiunea nulitatii absolute.
' '
2. Conventia , matrimoniala:
a) deroga de la dispozitiile legate privind regimul matrimonial
ales;
b) poate fi incheiata inainte de oficierea casatoriei;
c) poate fi incheiata dupa oficierea casatoriei.
3. Convenfia matrimoniala incheiata de minorul cu varsta
legala pentru casatorie:
a) este valida daca a fost incheiata cu incuviintarea ocro-
titorului legal ~i autorizarea instantei de tutela;
b) poate fi anulata daca a trecut un an de la incheierea casa-
toriei;
c) nu poate fi anulata daca a trecut un an de la incheierea ca-
4. Publicitatea conventiei matrimoniale se realizeaza prin:
'
a) afi~area unei copii de pe actul de casatorie alaturi de un
oficierea casatoriei;
b) inscrierea in Registrul national notarial al regimurilor matri-
moniale;
 IV. Efectele casatoriei 71
70 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

b) atrage aplicarea intre so\i a regimului matrimonial al comu-

c) mentiunea ce se face pe actul de casatorie referitor la con-
nitatii legale, fara a aduce atingere drepturilor dobandite de teJiii
ventie.
I
de buna-credinta;
c) nu i~i produce efecte asupra regimului matrimonial in ge-
5. Limitele conventiei matrimoniale sunt determinate de:
I
nere, ci doar sanctioneaza clauzele prevazute in convenve . .
a) regimul primar imperativ;
b) stipularea in conventie a unor clauze de preciput;
c) ordinea publica ~i bunele moravuri. Raspunsuri

6. Modificarea regimului matrimonial poate avea loc:
a) pe cale judiciara, prin pronuntarea instantei, la cererea unuia
dintre soti, a separatiei de bunuri pentru motive temeinice;
b) pe cale judiciara, la cererea creditorilor personali ai unuia
dintre soti, pentru acoperirea creantei, daca bunurile personale ale
acestuia nu au fast indestulatoare;
c) pe cale conventionala, la un an de la incheierea casatoriei.
7. Sunt caractere juridice ale conventiei matrimoniale:
a) caracterul intuitu personae;
b) act cauzal special (affectio conjugalis);
c) act cu caracter public.
8. Conventia matrimoniala:
a) poate d~roga de la dispozitiile legale privind regimul matri-
monial ales, daca sotii hotarasc astfel;
b) nu poate aduce atingere egalitatii dintre soti, autoritatii parin-
te~ti sau devolutiunii succesorale;
c) poate dispune asupra modului de lichidare a comunitatii con-
ven\ionale, in cazul in care prin conventia respectiva s-a adoptat
acest regim.
9. Sunt reguli generale de organizare in materia conventiei
matrimoniale:
a) principiul libertatii conventiilor matrimoniale;
b) principiul accesorialitatii;
c) principiul libertatii alegerii profesiei.
1 O. Nulitatea conventiei matrimoniale:
I
1. a, b, c;2. b, c ; 3.a, c;4. b, c; 5. a,c; 6. a, c; 7 . a, b, c; 8. b,
c; 9. a, b; 10. b.
3. Regimul comunitatii legale
Constituie regula in materie ~i se aplica ori de cate ori sotii nu
$i-au stabilit anterior casatoriei regimul matrimonial ce urmea~a sa
Ii se aplice sau pana la modificarea acestuia la eel putin 1 an de la
incheierea casatoriei, prin conventie matrimoniala.
Astfel, incheierea unui conven\ii matrimoniale este necesara
numai pentru regimul separatiei de bunuri sau regimul comunitatii
convention ale.
lndiferent de regimul matrimonial pentru care vor opta, viitorii
soti vor trebui sa ii indice imediat dupa incheierea casatoriei, fa-
candu-se in acest sens mentiune pe actul de casatorie, el produ-
cand efecte in raporturile dintre soti din ziua incheierii casatoriei,
iar fa\a de terti dupa indeplinirea formalitatilor de publicitate.
$i in noua reglementare in cadrul regimului comunitatii legale
coexista trei patrimonii:
- patrimoniul propriu al sotului, alcatuit din drepturi ~i obligatii
calificate de lege ca fiind proprii;
- patrimoniul propriu al sotiei, de asemenea alcatuit din drepturi
~i datorii proprii;
- comunitatea alcatuita dintr-o latura activa (drepturi $i bunuri
dobandite in timpul casatoriei) ~i o latura pasiva (datorii calificate
de lege ca fiind datorii comune ale sotilor).
Potrivit art. 340 NCC, sunt bunuri proprii ale fiecarui sot:
a) bunurile dobandite prin mo$fenire legala, legat sau donafie,
cu excepfia cazului in care dispunatorul a prevazut, in mod

a) atrage aplicarea intre soti a regimului matrimonial primar; expres, ca e/e vor ti comune. in acest caz, spre deosebire de re-
72 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
glementarea din Codul familiei, s-a instituit conditia ca dispu-
natorul sa fi prevazut in mod expres ca bunurile vor fi comune,
ceea ce presupune o schimbare in privinta solutiilor adoptate pana
in prezent.
b) bunurile de uz personal;
c) bunuri/e destinate exercitarii profesiei unuia dintre sofi, daca
nu sunt elemente ale unui fond de comert care face parte din
comunitatea de bunur/11; ' finalizarea lichidarii, comunitatea subzista atat in privinta bunurilor,
d) drepturile patrimoniale de proprietate intelectuala asupra
creafiilor sale $i asupra semnelor distinctive pe care le-a inre-
gistrat;
e) bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, ma-
nuscrisele $fiinfifice sau literare, schifele $i proiectele artistice,
proiectele de invenfii $i alte asemenea bunuri;
f) indemnizafia de asigurare $i despagubirile pentru orice
prejudiciu material sau moral adus unuia dintre sofi;
g) bunurile, sumele de bani sau orice valori care inlocuiesc un
bun propriu, precum $i bunul dobandit in schimbu/ acestora;
h) fructele bunurilor proprii.
S-a apreciatl2l ca dividendele sunt un accesoriu al actiunii, deci
'
un fruct civil al acesteia, ceea ce subliniaza caracterul injust al
excluderii fructelor bunurilor proprii din regimul comunitatii legals.
Noul Cod Civil, de9 i vrea sa corespunda nevoilor actuale ale
sotilor, nu cunoa9te nici de aceasta data notiunea de bun mixt sau
de datorie comuna imperfecta, de 9i ele sunt recunoscute de
doctrina 9 i legislatia de inspiratie franceza, in Codul civil belgian
fiind introduse inca din 1976.
Cu alte cuvinte, un bun poate fi propriu, dar poate fi finantat
partial din fonduri comune, deci patrimoniul comun ar avea o
creanta fata de respectivul bun care ramane propriu fata de terti;
la fel ~i o datorie, spre exemplu datoriile contractate numai de
catre unul dintre soti pentru necesitatile menajului daca antrenea-
za sarcini excesive in raport cu resursele cuplului (art. 1414 C. civ.
111
Pentru lamuriri, a se vedea M. EuEscu, Transmisiunea §i impa.r-
feala mo§tenirii, Ed. Academiel, Bucure~ti. 1966, p. 209; T. BoooA;,cA,
Dreptul fami/iei, Ed. All Beck, Bucure~ti, 2005, p. 265.
121 Al. 8ACACI, v.c. DUMITRACHE, C.C HAGEANU, Dreptu/ famifiei,
Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2009, p. 96-98.
IV. Efectele casatoriei 73
belgian), angajeaza nu numai patrimoniul comun, cat ~i patrimo-
niul sotului contractant, neputand angaja patrimoniul propriu al
sotului necontractant, strain de contractarea unei datorii excesive
in raport cu posibilitatile materiale ale cuplului 111 •
Potrivit noilor reglementari, lichidarea comunitatii de bunuri se
face -Tntre sotul supravietuitor ~i mo~tenitorii sotului decedat, fie
prin hotarare judecatoreasca, fie prin act autentic notarial. Pana la
cat 9i in privinta obligatiilor. Cand comunitatea inceteaza, obligati-
ile sotului decedat se divid intre mo~tenitori proportional cu cotele
ce le revin din mo9tenire.
In conditiile in care regimul comunitatii de bunuri inceteaza prin
desfacerea casatoriei, fo~tii soti raman coproprietari in devalma~ie
asupra bunurilor comune pana la stabilirea cotei-pafti ce revine
fiecaruia (art. 356 NCC). In cadrul lichidarii comunitatii, fiecare
dintre soti preia bunurile sale proprii, dupa care se va proceda la
partajul bunurilor comune.
In acest scop, se determina mai Tntai cota-parte ce ravine
fiecarui sot, pe baza contributiei sale atat la dobandirea bunurilor
' '
comune, cat ~i la indeplinirea obligatiilor comune. Pana la proba
contrara, se prezuma ca sotii au avut o contributie egala.
Noul Cod Civil nu cuno~9te, in caz de part~j. decat o singura
aplicare a imbogatirii fara just temei, caz prevazut de art. 328
NCC. Potrivit acestui text de lege, sotul care, dincolo de obligatia
de a contribui la cheltuielile casnice, a participat la activitatea pro-
fesionala a celuilalt sot, poate obtine o compensaVe, dar numai in
masura imbogatirii acestuia din urma.
4. Locuinta de familie
Potrivit art. 309 alin. (2) NCC, sofii au indatorirea de a /ocui im-
preuna. Pentru motive temeinice, ei pot hotari sa Jocuiasca separat.
Obligatia sotilor de a· locui impreuna este expres reglementata
~i de art. 215 alin. (1) 9 i (2) C. civ. fr., in sensul ca sotii se obliga
111
I. SCHIAU, T. PRESCURE, Legea societa.,tilor comercia/e nr. 31/1990.
Analize si comentarii pe artico/e, Ed. Hamangiu, Bucure~ti, 2007, p. 257-
258.
74 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
reciproc la o comunitate de via\a, iar re9edin\a familiei este lo-
cuinta pe care au ales-ode comun acord.
Observam astfel ca legea instituie obliga\ia so\ilor de a locui
impreuna, 9i nu pe aceea de a avea un domiciliu comun. Astfel, in
conditiile in care sotii detin mai multe imobile, intra sub inciden\a
regim~lui matrimoni~I pri,;,ar numai locuin\a c~re prin destina\i~ :i
indeplinel?te functia de locuin\a a familiei. In situa\ia normala,
locuinta familiei este aceea in care locuiesc sotii 9i copiii lor.
Da~a sotii sunt separati in fapt sau au locuin\e separate, atunci
indeplinel?t~ acest rol im~bilul in care locuiesc unul dintre so\i 9i
copiii sotilor.
Potri~it art. 321 NCC, /ocuinfa familiei este /ocuinfa comuna a
sotilor sau, in lipsa, locuinfa sofufui la care se afla copiii. Oricare
di~tre soti poate cere notarea in cartea funciara, in condifiile legii,
a unui ;,;.,obi/ ca /ocuinta a familiei, chiar daca nu este proprietarul
imobilufui, condi\ie ce 'a fast prevazuta de legiuitor pentru opoza-
bilitatea fata de terti.
in cazu'1 in car~ locuinta este detinuta in temeiul unui contract
de inchiriere, fiecare sot ~re un dr~pt locativ propriu, chiar daca
numai unul dintre ei este titularul contractului ori contractul este
incheiat inainte de ca.satoris.
Se observa astfel ca textul instituie o norma de drept ce tine de
regimul primar imperativ, nefiind posibila incheierea unei conven\ii
contrare prin care so\ii sa stipuleze faptul ca numai unul dintre ei
va avea drepturi locative.
Potrivit art. 324, la desfacerea casatoriei, daca nu este posibila
folosirea locuintei de catre ambii soti 9i ace9tia nu se inteleg, be-
neficiul contractului de inchiriere poate ti atribuit unuia dintre so\i,
tinand seama, in ordine, de interesul superior al copiilor minori, de
~ulpa in desfacerea casatoriei 9i de posibilitatile locative proprii ale
fo 9tilor soti.
Sotul ~aruia i s-a atribuit beneficiul contractului de inchiriere
este dator sa plateasca celuilalt sot o indemniza\ie pentru aco-
perirea cheltuielilor de instalare intr-o alta locuin\a, cu excep\ia
cazului in care divortul a fost pronuntat din culpa exclusiva a
acestuia din urma. Daca exista bunuri comune, indemniza\ia se
poate imputa, la partaj, asupra cotei cuvenite sotului caruia i s-a
atribuit beneficiul contractului de inchiriere.
IV. Efectele casato riei 75
Atribuirea beneficiului contractului de inchiriere se face cu
citarea locatorului l?i produce efecte fata de acesta de la data cand
hotararea judecatoreasca a ramas definitiva.
in temeiul art. 322 alin. (1) NCC, niciunul dintre sofi, chiar daca
este proprietar exclusiv, nu poate dispune fara consimfamantul
scris al celuila/t sof de drepturile asupra locuinfei familiei $i nici nu
poate incheia acte prin care ar ti afectata folosinfa acesteia.
De asemenea, un sot nu poate deplasa din locuinta bunurile ce
mobileaza sau decoreaza locuinta familiei 9i nu poate dispune de
acestea fara consimtamantul scris al celuilalt sot. in cazul in care
consimtamantul este' refuzat fara un motiv legiti~. celalalt sot poa-
te sa sesizeze instanta de tutela, pentru ca aceasta sa autorizeze
incheierea actului.
Sotul care nu ~i-a dat consimtamantul la incheierea actului
poate cere anularea lui in termen de un an de la data la care a
luat cuno9tinta despre acesta, dar nu mai tarziu de un an de la
data incetarii regimului matrimonial.
In lipsa notarii locuintei familiei in cartea funciara, sotul care nu
9i-a dat consimtamantul nu poate cere anularea actului, ci numai
daune-interese de la celalalt sot, cu exceptia cazului in care tertul
dobanditor a cunoscut, pe alta c~le, calitat~a de locuinta a famili~i.
Dupa cum se observa, legiuitorul a instituit un regim juridic
special al locuintei familiei, ce presupune o limitare a dreptului de
proprietate al unuia dintre soti, in sensul ca nu poate dispune
singur prin acte juridice de locuinta familiei, chiar daca bunul ii
apartine in totalitate, fiind bunul sau propriu 111•
Totodata, aceasta limitare nu trebuie inteleasa in mod absolut,
intrucat locuinta familiei nu devine un bun inalienabil, seas din
circuitul civil, protec\ia juridica fiind asigurata doar prin cerin\a
consimtamantului expres al ambilor so\i.
111 Al. B ACACl, •V.C. DUMITRACHE, c.c. HAGEANU, op. cit., 2 012, p. 63 .
76 Dr_eptl.J_I_ familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
Test grila
1. Regimul matrimonial primar reprezinta:
a) un set de norme juridice aplicabile raporturilor patrimoniale
dintre soti, precum ~i raporturilor dintre soti ~i tef1i, oricare ar fi re-
. gimul matrimonial concret; · c) re~edinta principala a familiei.
b) un ansamblu de norme de ordine publica aplicabil imediat;
c) un ansamblu de norme ce organizeaza independent tot ceea
ce inseamna aspectele pecuniare ale casatoriei.
2. Obiectul de reglementare al regimului primar este re-
prezentat de:
a) regimul juridic al obligatiilor fiecaruia dintre soti in leg~tura
cu sarcinile casniciei;
b) "regimul juridic al protectiei copiilor minori;
c) regimul juridic al locuintei familiei.
I
3. Regimul primar are reglementate in confinutul sau:
a) mecanismele de stabilire a independentei rela\iilor nepa-
trimoniale dintre soti; I
b) mecanismele de dozare a drepturilor pe care sotii le au po-
trivit regimului matrimonial;
c) stabilirea coordonatelor generale ale independen\ei econo-
mics.
4. Locuinta de familie reprezinta:
a) locuinta comuna a sotilor;
' '
b) locuinta sotului la care se afla copiii;
c) locuinta proprietate comuna a so\ilor.
5. in stabilirea locuinfei de familie este determinanta:
a) natura dreptului ce poarta asupra imobilului;
b) afectarea acesteia in scopul coabitarii familiei;
c) caracterul legal ori conventional al regimului matrimonial ales
de so\i.
IV. Efectele casatoriel 77
6. Constitule locuinta de familie:
a) locuinta de serviclu a unuia dintre so\i, daca aceasta este
destinata vietii de f amilie;
b) domiciliul so\ilor sau al unuia dintre ei, daca acesta este
destinat vie\ii de familie;
7. Notarea unui imobll in cartea funciara, ca locuinta de
familie:
a) constituie o condi\ie ad probationem;
b) constituie o condi\ie ad validitatem;
c) este de esenta constituirii locuintei de familie.
J I
8. Dreptul sotilor in legatura cu locuinta de familie lnsti-
tuie:
a) cerinta consim\amantului expres, in scris, cu posibilitatea
ulterioara de revocare, pentru actele de dispozi\ie asupra locuin\ei;
b) cerinta consimtamantului expres, in scris ~i irevocabil numai
in cazul actelor de dispozi\ie cu titlu oneros;
c) cerinta consimtamantului expres, in scris ~i irevocabil pentru
actele de dispozitie cu titlu oneros ~i cu titlu gratuit.
9. Actele de dispozifie asupra locuinfei de familie sunt su-
puse:
a) regulilor cogestiunii so\ilor;
b) reglementarilor regimului matrimonial ales de soti;
c) reglementarilor regimului primar.
10. Posibilitatea notarii locuintei , de familie in cartea fun-
ciara reprezinta:
a) un drept atribuit in exclusivitate sotului proprietar al imo-
bilului;
b) un drept atribuit oricaruia dintre so\i;
c) un drept atribuit in exclusivitate sotului titular al contractului
de inchiriere a imobilului.
11. Solidaritatea menajera cuprinde:
a) obligatia de sprijin moral reciproc;
78 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
b) obliga\ia de a contribui la cheltuielile casatoriei;
c) obliga\ia de sprijin material reciproc.
12. Cheltuielile obi~nuite ale casatoriei presupun:
a) sustinerea cheltuielilor menajului comun;
b) sus1inerea cheltuielilor pentru cre9terea 9i educarea copiilor
minori;
c) sus1inerea cheltuielilor voluptorii.
13. Contribufia sotilor la cheltuielile propriu-zise ale casa-
toriei reprezinta:
a) obligatia de sprijin material;
b) in mod exclusiv obligatia de a gospodari impreuna;
c) exclusiv munca femeii in gospodarie ori pentru cre9terea
copiilor.
14. Raspunderea solidara a sotilor
, intervine pentru:
a) obligatiile instituite de oricare dintre so1i pentru acoperirea
cheltuielilor obi9nuite ale casniciei, in cadrul regimului separa1iei
de bunuri;
b) obligatiile instituite de celalalt sot pentru acoperirea chel-
tuielilor obi9nuite ale casatoriei, in cadrul regimului comunitatii le-
gale;
c) obligatiile instituite de celalalt sot in cadrul regimului matri-
monial al separatiei de bunuri.
'
15. Venitul din profesie ~i eel asimilat acestuia:
a) nu poate ti urmarit niciodata de creditorii comuni ai so1ilor,
pentru datorii comune asumate de celalalt sot, in cadrul regimului
separa1iei de bunuri;
b) poate ti urmarit de creditorii comuni ai sotilor, pentru datorii
comune asumate de oricare dintre soti in vederea acoperirii chel-
tuielilor obi~nuite ale casatoriei;
c) nu poate fi urmarit de creditorii comuni ai sotilor, pentru da-
torii comune asumate de celalalt sot, exceptand cheltuielile obi9-
nuite ale casatoriei.
IV. Efectele casatoriei 79
Raspunsuri
1. a, b; 2.a, c; 3. b, c;4.a, b; 5. b; 6. a, b, c; 7.a; 8. c;9. a, c;
10. b; 11.b,c; 12.a, b; 13.-; 14. a,b; 15. b, c.
5. Prezumtia de comunitate
Articolul 339 NCC dispune: ,,Bunurile dobandite rn timpul regi-
mului comunitatii legale de oricare dintre soti sunt, de la data
dobandirii l~r, bunuri comune in devalma9 ie ale sotilor".
Doar pnn exceptie categoriile de bunuri enumerate la art. 340
NCC sunt bunuri proprii ale fiecarui sot.
Principalele criterii dupa care se face delimitarea intre cate-
goria bunurilor comune 9 i cea a bunurilor proprii sunt: data doban-
dirii ~i provenienta bunului respectiv.
Astfel, un bun dobandit de unul dintre soti sau de ambii sotii
este bun comun daca a fost dobandit in timp~I regimului cornun'i-
tatii legale {>i daca prin provenienta sa nu se incadreaza rn cate-
goriile de bunuri proprii. '
in situatia in care so1ii nu incheie o conven1ie matrimoniala, re-
gimul comunitatii legale se na~te de la data incheierii casatoriei ~i
dureaza pana la desfacerea casatoriei prin divort, incetarea aces-
teia prin decesul unuia dintre soti, desfiintarea in caz de nulitate
relativa sau absoluta, precum 9; in situati~ Tn care sotii Tncheie a
conventie matrimoniala prin care aleg alt ~egim. '
Prezumtia de comunitate nu este o prezumtie absoluta, Tm-
potriva careia sa nu poata fi admisa nicio dovada (art. 339 NCC),
ci numai o prezumtie relativa ~i legala, care scute 9te de orice mij-
loc de proba persoanele interesate sa o invoce. Textul subliniaza
tocmai elementul structural al notiunii de prezumtie: ,,calitatea de
bun comun nu trebuie dovedita".
Prin instituirea prezum1iei, scutirea de dovada constituie o faci-
litate recunoscuta tertilor, care nu Tnlatura dreptul sotului de a cere
pe cale judecatoreasca sa se constate ca un bun nu este propriu
al celuilalt sot, formuland Tn acest sens o actiune Tn constatare.
Pentru aplicarea prezumtiei de comunitate este suficient ca eel
care o invoca sa dovedeasca intrunirea conditiilor legale, adica
existenta casatoriei 9i faptul ca dreptul asupra bunurilor apartine
unuia dintre soti. Aceasta solutie este admisa in literatura de s'pe-
80 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
cialitate, cu toate ca din felul Tn care este formulat textul de lege ar
rezulta ca, pentru aplicarea prezumtiei de comunitate, este sufi-
cient sa se dovedeasca faptul ca bunul a fost dobandit Tn timpul
casatoriei.
Caracterul relativ al prezum\iei de comunitate denota faptul ca
legea a recunoscut sotului interesat posibilitatea combaterii ei sau
rasturnarii prezumtiei prin orice mijloc de proba.
Prezumfia de comunitate se aplica pe tot timpul casatoriei.
imprejurarea ca o anumita perioada de timp sotii au Tntrerupt
convietuirea, traind separat Tn fapt, nu inlatura caracterul de bu-
nuri comune pentru perioada separaVei in fapt, deoarece sotii
continua a fi casatoriti. Faptul ca ele s-au dobandit prin contributia
exclusiva a unuia dintre ei pe perioada separatiei in fapt va avea
relevanta la stabilirea cotelor de contributie asupra bunurilor.
Lipsa de contributie a unuia dintre soti pe o anumita perioada a
casatoriei la dobandirea bunurilor comune, nu implica exceptarea
bunurilor dobandite in acea perioada de la regimul bunurilor co-
mune. Prezumtia comunitatii de bunuri a sotilor se Tnfati~eaza ca
un efect legal al casatoriei. Rezulta ca aplicarea ei nu se face in
functie de convietuirea sotilor §i nici de contributia lor la do-
bandirea bunurilor comune.
in situafia concubinaju/ui, prezumtia de comunitate nu se aplica
bunurilor dobandite, deoarece acesta nu este ocrotit de lege. in
acest caz se aplica dispozitiile dreptului comun, care reglementea-
za proprietatea pe cote-parti in masura Tn care e dovedita exis-
tenta acestei pafti. in concl~zie, concubinii nu pot fi considerati Tn
baza legii proprietari Tn devalma~ie asupra bunurilor dobandite Tn
timpul concubinajului.
Creditoru/ comun urmaritor nu este obligat sa faca dovada ca
un anumit bun al sotilor e comun, deoarece calitatea de bun co-
mun nu trebuie dovedita, ci, dimpotriva, partea care pretinde ca
bunul respectiv este propriu al unuia dintre soti trebuie sa faca
aceasta dovada. in cazul prezumtiei de comunit~te, sarcina probei
este rasturnata, deoarece bunul dobandit Tn timpul casatoriei este
considerat, pana la proba contrarie, ca fiind bun comun.
IV. Efectele casatoriei 81
6. Bunurile sotilor
No,fiunea de bunuri. Denumirea de .,bunuri dobandite in timpul
regimului comunitatii legale" folosita de noul Cod civil trebuie
inteleasa 1n sensul ei juridic, adica desemnand atat bunurile care
pot fi obiect de drepturi §i obligatii patrimoniale, cat ~i drepturile
patrimoniale, dar §i actiunile privind drepturile patrimoniale.
Drepturile patrimoniale sunt drepturile reale principale ~i ac-
cesorii, precum §i drepturile de creanta, iar actiunile sunt cele care
privesc atat drepturile reale, cat §i pe cele de creanta.
Deci, notiunea de bunuri desemneaza atat bunurile corporals
(mobile ~i imobile), cat §i bunuri incorporale, adica drepturile reale,
drepturile de creanta, precum §i actiunile privind aceste drepturi.
Bunurile pot deveni comune fara a distinge daca sunt mobile
sau imobile, corporale sau incorporale.
6.1. Categorii de bunuri comune ale sotilor
Criterii legate pentru determinarea bunurilor comune
Conditiile pentru ca unui bun sa i se aplice prezumtia preva-
zuta de art. 339 NCC sunt:
a) bunul sa fie dobandit de oricare dintre soti in timpul casa-
toriei;
b) bunul sa nu faca parte din categoria de bunuri pe care legea
le considera proprii.
Bunurile dobandite de oricare dintre soti sunt considerate
comune, deoarece legea presupune ca ambii soti au avut o contri-
butie la dobandirea lor. Aceasta poate fi:
- directa - ce consta in munca sau mijloacele bane§ti ale
ambilor soti;
- indirecta - prin economisirea unor mijloace comune, cum e
cazul muncii depuse de oricare dintre so\i in gospodarie §i pentru
cre§terea copiilor.
Deoarece comunitatea de bunuri e un efect legal al casatoriei,
bunurile dobandite de oricare dintre soti in conditiile precizate mai
sus este comun, chiar daca numai unul dintre ei a contribuit efec-
tiv la aceasta dobandire. Contributia sotilor la dobandirea bunurilor
I I
comune este presupusa de lege, dar nu este o conditie pentru
considerarea bunurilor ca fiind comune. insa, de contribu\ia sotilor
 82 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila IV. Efectele casatoriei 83

la dobandirea bunurilor comune se Vne seama la determinarea
cotelor ce se cuvin sotilor in cazul impartirii bunurilor comune.
in anumite imprejurari, bunurile dobandite de un sot, de9 i in
timpul casatoriei, nu sunt considerate bunuri comune, ci bunuri
proprii, cum ar fi, spre exemplu, bunurile dobandite prin mo9tenire
legala, bunurile de uz personal 9i cele destinate exercitarii profe-
siei sau bunurile dobandite in temeiul subrogatiei - atunci cand se
dobandesc cu valoarea unui bun propriu.
6.2. Domeniul de aplicare a comunitatii de bunuri
darie 9i pentru cre 9terea copiilor constituie un aport la sarcinile
casatoriei 9i va fi avuta in vedere ca o contributie indirecta la
dobandirea bunurilor comune, in momentul part~jarii acestora.
Practica judiciara a stabilit ca este admisibila actiunea introdusa
de catre unul dintre soti pentru obligarea celuilalt 'sot de a contri-
bui," proportional cu posibilitatile sale, la cheltuielile' comune ale
casatoriei. '
Test grila

Prezumtia legala de comunitate de bunuri se aplica tuturor 1. Regimul matrimonial reprezinta:

categoriilor de bunuri, fara a face deosebirea dupa natura lor, sub a) totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile per-
conditia ca ele sa nu se incadreze in categoria de bunuri pe care .
sonale dintre soti", '
legea le considera bunuri proprii. Se considera bun comun orice b) totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile
bun, in sensul de lucru susceptibil de apropriere juridica, ce poate patrimoniale dintre soti 9i pe cele care se stabilesc intre soti ;
9
fi obiect de drept 9 i obligatie patrimonial&., precum !?i drepturile terte persoane privind bunurile sotilor; '
reale privitoare la bunul respectiv. Prezumtia de comunitate se va c) totalitatea normelor juridice ~are reglementeaza institutia ca-
satoriei. '
aplica atat in cazul in care lucrul este dobandit ca obiect al unui
drept de proprietate, cat !?i atunci cand constituie obiectul unui
drept de creanta, indiferent dupa cum un astfe! de drept corespun- _ 2~ in s!stemul nostru de drept, regimul matrimonial pre-
de unui drept de natura contractuala sau extracontractuala. in zmta urmatoarele caracteristici:
categoria bunurilor comune cuprindem nu numai dobandirea unui a) legal, universal, mutabil;
drept, ci l?i dobandirea posesiei unui bun. b) conventional, imutabil, accesoriu;
Sotii pot dobandi in timpul casatoriei toate bunurile ce pot face c) legal, obligatoriu, imutabil.
obiectul proprietatii private l;,i se afla in circuitul civil. Deci, nu pot
deveni bunuri comune acelea care nu sunt susceptibile de apro- 3. in funcJie de izvorul lor, regimurile matrimoniale se cla-
priere individuala, cum ar fi, spre exemplu, bunurile din proprie- sifica in:
tatea publica, precum 9i alte bunuri, scoase total sau partial din a) legals !?i conventionale;
circuitul civil. b) de separatie !?i de comunitate;
Potrivit regimului comunitatii legals, sotii au doua categorii de c) universale 9i partiale.
bunuri:
a) comune ambilor soti, bunuri ce constituie regula; 4. Reprezinta regimul matrimonial aplicabil in cazul sotilor
b) proprii fiecaruia dintre ei, exceptia. care nu au incheiat convenJie matrimoniala: '
Astfel, bunurile proprii ale sotilor au un caracter subsidiar, de a) regimul separatiei de bunuri;
exceptie, preponderenta fiind comunitatea de bunuri instituita de b) regimul comunitatii de bunuri·
art. 339 NCC. c) regimul comunitatii
' conventio~ale
, .
Sotii vor contribui in raport cu posibilitatile fiecaruia la cheltuie-
lile traiului comun. Munca depusa de oricare dintre soti in gospo-
84 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
5. Este regim matrimonial reglementat in sistemul nostru
de drept:
.
a) regimul comunitatii universale;
b) regimul participarii la achizitii;
c) regimul separatiei totale de patrimonii.
6. Viitorii soti pot alege ca regim matrimonial:
a) regimul comunitatii legate;
b) regimul comunitatii conventionale;
c) regimul separatiei de bunuri.
7. Potrivit regimului comunitatii legate, sotii detin:
' ' ,
a) bunuri comune ambilor soti l?i bunuri proprii fiecaruia dintre
' '
ei;
b) in exclusivitate bunuri comune ale sotilor;
c) bunuri comune stabilite prin conventie.
8. in sistemul nostru de drept, regimul comunita\ii legate
reprezinta:
a) un regim matrimonial mutabil;
b) un regim matrimonial de comunitate partiala;
c) regimul matrimonial de baza.
9. in
cadrul regimului comunitalii legate, sunt bunuri co-
mune ale sotllor:
a) bunurile' limitativ determinate prin lege;
b) bunurile dobandite de oricare dintre soti in timpul casatoriei;
c) venitul cuvenit in temeiul unui drept de proprietate intelec-
tuala in cazul in care creanta privind incasarea lui devine scaden-
ta in timpul casatoriei.
10. Reprezinta criterii legate pentru determinarea bunurilor
comune, in comunitatea legala:
a) bunul sa fie mobil sau imobil, corporal ori incorporal;
b) bunul sa fie dobandit in timpul casatoriei;
c) bunul sa nu faca parte din categoria bunurilor proprii.
IV. Efectele ca satoriei 85
11. Bunurile dobandite de oricare dintre soti , in cadrul co-
munitatii legale sunt:
a) bunuri comune pe cote-parti;
b) bunuri comune in devalma1?ie;
c) bunuri proprii ale sotului care le dobande1?te.
12. Sunt bunuri comune in cadrul comunitatii legale:
'
a) bunurile dobandite prin mo1?tenire legala, legat sau donatie,
dispuse in numele sotilor;
b) indemnizatia de asigurare ~i despagubirile pentru orice pre-
judiciu material sau moral adus unuia dintre soti;
c) veniturile cuvenite in temeiul unui drept de proprietate inte-
lectuala in cazul in care creanta privind incasarea for devine
scadenta in timpul casatoriei.
13. in cadrul comunitatii legale, reprezinta datorii legate ale
sotilor: '
'
a) obligatiile asumate de oricare dintre soti pentru acoperirea
cheltuielilor obi1?nuite ale casatoriei;
b) obligatiile de a repara prejudiciul cauzat prin insul?irea de
catre unul dintre soti a bunurilor apartinand unui tert, in masura
sporului comunitatii de bunuri;
c) obligatiile de a repara prejudiciul cauzat prin insu~irea ilicita
de catre unul dintre soti a unor bunuri proprietate publica.
14. in cadrul comunitatii legate, creditorii personali ai so-
lilor:
a) pot urmari bunurile personale ale sotului debitor;
b) pot urmari bunurile personale ale oricaruia dintre soti;
c) pot cere impartirea judiciara a bunurilor, in masura in care
creanta a ramas neacoperita.
15. in cadrul comunltatii legale, actele ce trebuie incheiate
' .
cu consimtamantul expres al sotilor sunt:
a) acte de dobandire a bunurilor comune;
b) acte de dispozitie cu titlu oneros asupra bunurilor mobile co-
mune ce nu prezinta un regim special de publicitate;
86 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
c) acte de grevare cu drepturi reale avand ca obiect atat bunuri
mobile cat ~i imobile.
16. in cadrul comunitatii legale constituie bunuri proprii ale
fiecaruia dintre soti:
'
a) bunuri dobandite in timpul casatoriei de unul dintre soti;
b) drepturile patrimoniale de proprietate intelectuala asupra
creatiilor ~i a semnelor distincte pe care le-a inregistrat unul dintre
so1i;
c) bunuriie destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti, daca
sunt elemente ale unui fond de comefi care face parte din comu-
nitatea de bunuri.
17. in cadrul comunitatii legale, categoria de bunuri proprii
reprezinta:
a) o excepVe de la comunitatea de bunuri;
b) acele bunuri care prin conven1ie apafiin unuia dintre soti;
c) bunuri dobandite de soti in timpul separatiei de fapt.
18. Regimul comunitatii legale se aplica:
a) in cazul in care conventia matrimoniala este nula sau anu-
lata;
b) in cazul in care sotii nu au optat pentru un regim matrimo-
nial;
c) in cazul in care au optat expres pentru regimul comu,:iitatii
legale.
19. Sunt bunuri comune:
a) bunurile dobandite ca urmare a imprumutului fa.cut de unul
dintre soti;
b) fructele culese in timpul casatoriei, provenite de la bunurile
proprii ale unui sot;
c) bunurile dobandite prin uzucapiunea de 30 de ani daca s-a
implinit in timpul casatoriei, chiar daca termenul prescrip\iei achi-
zitive a inceput sa curga anterior casatoriei.
IV. Efectele casato riei 87
20. Regimul juridic al bunurilor proprii ,n cadrul comu-
.
nitatii de bunuri:
a) este dat de obligativitatea de a constitui un inventar al bunu-
rilor mobile;
b} confera posibilitatea fiecarui sot de a folosi, administra ~i
dispune liber de bunurile sale;
c) confera posibilitatea fiecarui sot de a folosi, administra ~i
dispune liber de bunurile comune.
Raspunsuri
1. b;2.-;3.a;4. b;5.-;6. a, b, c; 7.a; 8. a, b; 9. b,c; 10. b,
c; 11. b; 12. a, c; 13. a, b; 14. a, c; 15. c; 16. b; 17.a; 18. a, b, c;
19. c; 20. b.
7. Regimul comunitatii conventionale
Este singurul regim conventional de comunitate reglementat de
noul Cod civil. Regimul comunitatii conventionale se aplica atunci
cand, in conditiile ~i in limitele permise, se deroga, prin conventie
matrimoniala, de la dispozitiile privind regimul comunitatii legale.
Rezulta ca regimul comunitatii conventionale reprezinta o solutie
alternativa pentru familiile care opteaza sa adopte un regim de
comunitate, dar doresc sa opereze modificari fata de reglemen-
tarile regimului comunitatii legale111•
Doctrina franceza a subliniat faptul ca regimul comunitatii con-
ventionale este eel mai potrivit spiritului uniunii conjugale, iasand
totodata sotilor libertatea de a stabili modul de functionare a co-
munitatii. Mlzand pe proprietatea comuna, sotii au p~sibilitatea sa
o construiasca ~i sa o partajeze.
Potrivit dispozitiilor art. 367 NCC, conventia matrimoniala prin
care viitorii so1i adopta regimul comunitatii conventionale se poate
referi la unul sau mai multe dintre urmatoarele aspectele:
a) includerea in comunitate a unor bunuri proprii dobandite
Tnainte sau dupa Tncheierea casatoriei, cu exceptia bunurilor de uz
personal ~i a bunurilor destinate exercitarii profesiei unuia dintre
[1I C.M. NJCOLESCU, Regimurile matrimoniale convenfionale reglemen-
tate de noul Cod civil, in R.R.D.P. nr. 4/2009, p. 112-179.
88 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. SintE!_Ze. Teste grila
soti, daca nu sunt elemente ale unui fond de comert care face
' '
parte din comunitatea de bunuri;
b) restrangerea comuniUilii la bunurile anume determinate in
conven1ia matrimoniala, indiferent daca sunt dobandite inainte sau
in timpul casatoriei;
c) obligativitatea acordului ambilor soli pentru incheierea anu-
mitor acte de administrare; in acest caz, daca unul dintre soti se
afla in imposibilitate de a-~i exprima voin\a sau se opune in mod
abuziv, celalalt sot poate sa incheie singur actul, insa numai cu
incuviintarea prealabila a instantei de tutela;
' '
d) includerea clauzei de preciput; executarea clauzei de pre-
ciput se face in natura sau, daca acest lucru nu este posibil, prin
echivalent, din valoarea activului net al comunita\ii;
e) modalitali privind lichidarea comunitalii conventionale.
Se observa astfel ca numai clauzele care sunt in mod expres ~i
limitativ prevazute de art. 367 NCC pot forma obiectul conven\iei
matrimohiale prin care se aduc modificari regimului comunitatii , le-
gale. Ca urmare a caracterului imperativ al acestei dispozitii, orice
alte clauze prin care s-ar modifica regimul comunitalii legale var fi
lovite de nulitate absoluta.
Potrivit dispozi1iilor art. 368 NCC, in masura in care prin con-
venfie matrimoniala nu se prevede altfel, regimul juridic al comu-
nitiifii c_
onven,tionale se comp/eteaza cu dispozifiile legale privind
regimul comunitiifii legale.
Sub sanctiunea nulitatii absolute, conventiile matrimoniale se
' ' '
var incheia prin act autentic notarial, cu consimtamantul personal
al viitorilor so\i. Prin conven\ia matrimoniala se stabile~te regimul
matrimonial ales, fiind interzisa sub sanctiunea nulitatii absolute
' '
orice clauza prin care s-ar deroga de la prevederile legate ale
regimului matrimonial pentru care s-a optat. Sunt de asemenea
interzise clauzele prin care s-ar aduce atingere egalita\ii dintre
soti, responsabilitalii parinte~ti sau devolu\iunii succesorale legale.
Potrivit art. 369 alin. (1) NCC, conventiile matrimoniale incheiate
in timpul casatoriei in vederea inlocuirii ori modificarii regimului
matrimonial respecta condi\iile prevazute de lege pentru incheie-
rea conven\iilor matrimoniale.
IV. Efectele casatorie i 89
1. Prima clauza vizeaza includerea in comunitate a unor bunuri
proprii dobandite inainte sau dupa incheierea casatoriei [art. 367
lit. a) NCC]
Obiectul material al clauzei ii constituie bunurile proprii doban-
dite inainte sau dupa incheierea casatoriei. in ambele ipoteze re-
glem·entate de text, sotii au posibilitatea de a schimba calitatea
bunurilor lor proprii, pentru a le include in masa bunurilor comune.
Prima ipoteza v izeaza situa\ja viitorilor soti ~i prive~te bunurile
proprii pe care ace~tia le detin la data incheierii casatoriei.
A doua ipoteza vizeaza situatia sotilor care adopta regimul
comunitatii conven\ionale in timpul casatoriei, schimband un regim
matrimonial anterior. in aceasta ipoteza, clauza vizeaza bunurile
proprii pe care sotii le-au dobandit in timpul casatoriei potrivit
regimului matrimonial avut anterior.
Textul se refera la includerea in comunitate a unor bunuri pro-
prii, dar conven\ia matrimoniala poate avea ca obiect toate bunu-
rile proprii sau numai unele bunuri proprii, precis determinate prin
conven\ie. Ca efect al clauzei, so\ii i~i asuma obliga\ia de a ras-
punde in comun pentru sarcina care greveaza bunul/bunurile adu-
se in comunitate.
Adoptarea acestei clauze presupune increderea in buna-cre-
dinta a celuilalt sot, ca.ta vreme datoriile proprii ale celuilalt var fi
suportate de ambii soti din bunurile comune. Pe de alta parte, pre-
luarea de catre comunitate a pasivului este consecinta corelativa a
preluarii in masa bunurilor comune a bunului/bunurilor proprii.
2 . Restrangerea comunitatii la bunurile anume determinate i n
'
conven\ia matrimoniala, indiferent daca sunt dobandite inainte sau
in timpul casatoriei [art. 367 lit. b) NCC].
Obiectul material al clauzei ii constituie anumite bunuri comu-
ne, individual determinate in cuprinsul conven\iei.
Scopul clauzei este acela de a permite so\ilor sa stabileasca o
comunitate restransa, care sa cuprinda numai bunurile comune
enumerate in convenve.
Prima ipoteza vizata de text se refera la includerea in masa
bunurilor comune a unor bunuri prezente , anume determinate, din-
tre bunurile dobandite de fiecare dintre viitorii soti anterior casa-
toriei.
90 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
A doua ipoteza permite sotilor sa restranga masa bunurilor
comune numai la anumite bunuri dobandite in timpul casatoriei.
Aceasta restrangere va putea fi efectuata printr-o conventie matri-
moniala incheiata de soti in timpul casatoriei, prin care se schimba
un regim matrimonial anterior, de vreme ce textul se refera la
bunuri determinate dobandite in timpul casatoriei.
A treia ipoteza permisa de text constituie o combina1ie intre
cele doua variante anterioare, prin care setii restrang masa bunu-
rilor comune numai la anumite bunuri, individual determinate, din-
tre bunurile dobandite inainte $i in timpul casatoriei. Textul men-
tieneaza expres ca restrangerea poate privi bunuri anume deter-
minate, fara a face deosebire dupa cum bunurile au fest dobandite
inainte sau dupa incheierea casatoriei. Conventia matrimeniala va
fi incheiata in timpul casateriei, de vreme ce intre bunurile deter-
minate vizate de clauza de restrangere sunt cuprinse $i bunuri de-
bandite in timpul casatoriei.
3. Obligativitatea acerdului ambilor seti pentru incheierea anu-
miter acte de administrare [art. 367 lit. c) NCC].
Clauza are ca obiect modificarea puteriler setilor. Observam ca
textul se refera la ,,anumite acte de administrare", fara a distinge
cu privire la calitatea sau cantitatea bunuriler asupra carera sotii
I
convin sa incheie actele de administrare cu consimtamant con-
,
junct.
Astfel, textul nu face deosebire cu privire la calitatea de bun
comun sau bun propriu a bunului ce constituie ebiectul material al
acteler de administrare, insa, din analiza art. 342 NCC, petrivit
caruia fiecare sof poate folosi, administra $i dispune fiber de bunu-
rile sale proprii, reiese faptul ca legiuitorul a inteles ca acele clau-
ze privind administrarea cemuna a bunuriler sotilor au in vedere
exclusiv bunurile comune ale acestora. lnstituirea ebliga1iei se1ului
proprietar de a obtine acordul expres al celuilalt sot pentru a efec-
tua acte de administrare asupra bunurilor proprietatea sa exclu-
siva, ar censtitui o imixtiune grava in regimul juridic al bunuriler
proprii. Luand in considerare faptul ca dispozitiile art. 342 sunt de
ordine publica, nu sunt admise derogari111 , tocmai pentru a nu se
depa$i una dintre limitele obiectului conventiei matrimoniale preva-
111 M. AVRAM, op. cit., 2013, p. 325.
IV. Efectele casatoriei 91
zuta de art. 332 alin. (2) NCC, $i anume egalitatea intre soti. in
consecinta, consideram ca dispozitiile art. 367 lit. c) NCC au in
vedere numai actele de administrare efectuate asupra bunurilor
comune ale sotilor.
Trebuie me~tionat ca, in doctrina111 s-a statuat ca termenul de
administrare sa fie inteles in sensul sau extins. Astfel, nu trebuie
considerat ca legiuitorul a avut in vedere dear actele de adminis-
trare stricto sensu, deoarece, daca este cerut acordul ambilor soti
in cazul unor astfel de acte, cu atat mai mult, prin importanta pe
care o denota, se va cere consimtamantul ambilor soti pentru
actele de dispozitie.
De asemenea, textul nu distinge nici daca actele de adminis-
trare cu consimtamant conjunct pot avea ca obiect material numai
unul sau mai multe bunuri determinate sau intreaga masa a bunu-
rilor comune. Consideram, alaturi de alti autori121 , ca o asemenea
clauza, pentru a nu ti contrara dispozitiilor art. 345 alin. (2) NCC
privitoare la regula gestiunii paralele aplicata actelor de admi-
nistrare, va fi valabila doar in cazul acelor acte juridice $i bunuri
expres mentionate in clauza ca fiind supuse regulii acordului
ambilor soti, administrarii conjuncte.
Textul art. 367 lit. c) NCC precizeaza in continuare ca in cazul
in care unul dintre soti se afla in imposibilitate de a-$i exprima
vointa sau se opune in mod abuziv la incheierea anumitor acte de
administrare, celalalt sot poate sa incheie singur actul, insa numai
cu incuviintarea prealabila a instantei.
in conditiile adoptarii prin co~ventia matrimoniala a clauzei
care impune necesitatea obtinerii acordului celuilalt sot pentru in-
deplinirea anumitor acte de administrare, so1ul diligent poate fi
impiedicat sa efectueze actul de catre celalalt sot, care nu poate
sau refuza abuziv sa-~i dea acordul. in aceste situatii, sotul dili-
gent se va putea adresa instantei de judecata, cerand sa i se
acorde dreptul de reprezentare al celuilalt sot sau, dupa caz,
dreptul de a exercita acte de administrare fara consimtamantul
celuilalt sot. Masura va fi luata de instanta de tutela numai cu
I •
111 M. AVRAM, L. ANDREI, op. cit, p. 259; M. AVRAM, op. cit., 2013,
p. 325-326.
121 Ibidem.
 92 _Dreptul familiei. Regimuri r11atrimoniale. Sinteze . Teste grila
prrv,re la acele acte de administrare vizate de conventia matri-
moniala.
4. lncluderea clauzei de preciput [art. 367 lit. d) NCC]
Noul Cod civil reglementeaza clauza de preciput in art. 333 in
paragraful intitulat .,Alegerea regimului matrimonial", alaturi de
dispozitiile care privesc conventia matrimoniala. Plasarea clauzei
de preciput in acest paragraf se explica prin faptul ca aceasta
clauza are aplicare atat fn regimul comunitatii conventionale, cat ~i
in regimul separatiei de bunuri, adica in ambele regimuri matri-
moniale conventionale reglementate de noul Cod civil.
Potrivit dispozitiilor art. 333 alin. (1) NCC, ,,prin conventie matri-
moniala se poate stipula ca sotul supravietuitor sa preia fara plata,
Tnainte de partajul mo~tenirii, unul sau mai multe dintre bunurile
comune, detinute in devalma~ie sau in coproprietate".
Clauza de preciput face parte din categoria clauzelor care
incalca egalitatea partajului. Prin obiectul sau, clauza reprezinta
un avantaj matrimonial instituit in favoarea sotului supravietuitor.
Prin natura sa, clauza este o dobandire cu titlu gratuit.
Scopul clauzei este de a autoriza pe sotul supravietuitor sa
preia, in natura, inainte de partajul mo~tenirii, un bun determinat
sau anumite bunuri determinate, dintre bunurile comune. Con-
vent/a matrimoniala va trebui sa precizeze bunul sau bunurile care
formeaza obiectul material al clauzei de preciput.
Potrivit dispozitiilor art. 333 alin. (2) NCC, ,,clauza de preciput
nu este supusa raportului donatiilor, ci numai reductiunii".
Potrivit dispozitiilor art. 333 alin. (4) NCC .,clauza de preciput
devine caduca atunci cand comunitatea inceteaza in timpul vietii
sotilor, cand sotul beneficiar a decedat inaintea sotului dispunator
ori cand ace~tia au decedat in acela~i timp sau cand bunurile care
au facut obiectul ei au fost vandute la cererea creditorilor comuni".
Potrivit dispozitiilor art. 367 lit. d) Noul Cod Civil, ,.executarea
clauzei de preciput se face in natura sau, daca acest lucru nu este
posibil, prin echivalent, din valoarea activului net al comunitatii".
Textul reia dispozitiile de ordin general ale art. 333 alin. (5) NCC, ' lativ, fiecare dintre soti avand interesul de a-~i asigura o masa de
care prevede ca ,.executarea clauzei de preciput se face in natura
sau, daca acest lucru nu este posibil, prin echivalent''. Operatiu-
nea de preluare a bunului sau a bunurilor ce formeaza obiectul
clauzei de preciput va fi facuta prima, iar dupa ce sotul supra-
IV. Efectele casatoriei 93
vietuitor a efectuat preluarea, masa ramasa a bunurilor comune va
forma obiectul partajului mo~tenirii.
8. Regimul separatiei de bunuri
Regimul separatiei de bunuri presupune recunoa~terea unui
drept de proprietate exclusiva pentru bunurile dobandite inainte de
fncheierea casatoriei ~i asupra bunurilor pe care sotul le-a do-
bandit singur in timpul casatoriei. La adoptarea acestui regim, sotii
trebuie sa intocmeasca un inventar al bunurilor mobile care apar-
tin fiecaruia dintre ei la data incheierii casatoriei. in lipsa inven-
tarului dreptul de proprietate exclusiva se prezuma, pana la proba
contrara, in favoarea sotului posesor.
Bunurile dobandite de soti impreuna apartin acestora in pro-
prietate comuna pe cote-parti. Un sot se poate folosi de bunurile
celuilalt sot, daca acesta nu se opune, caz in care acesta are obli-
gatiile unui uzufructuar, fiind obligat sa restituie fructele ~i ve-
niturile existente la data solicitarii lor de catre sotul proprietar sau
dupa caz la data incetarii sau schimbarii regimul~i matrimonial. in
materia datoriilor sotii nu raspund solidar decat pentru obligaiiile
asumate de oricare dintre ei pentru acoperirea cheltuielilor obi~-
nuite ale casatoriei ~i a celor legate de cre~terea !;,i educarea co-
piilor. in rest, niciunul dintre sofi nu poate fi tinut de obligatiile
nascute din acte savar~ite de catre celalalt sot.
Printre avantajele regimului matrimonial al separatiei de bunuri
se numara impiedicarea ajungerii la situatia desfacerii casatoriei,
in cazul in care unul dintre soti dispune in mod abuziv sau dau-
nator familiei de bunurile comune, un astfel de regim fiind necesar
in cazul sotilor ale caror profesii presupun riscuri financiare, intru-
cat in cadrul acestui regim fiecare dintre soti i~i pastreaza proprie-
tatea exclusiva asupra bunurilor sale. Un alt avantaj al acestui
regim matrimonial ar fi acela ca el protejeaza sotii in cazul unui
pasiv toarte important, fiind totodata un regim matrimonial stimu-
bunuri proprii111 •
in ciuda avantajelor pe care le presupune acest tip de regim
matrimonial este adesea nedrept, in special in privinta aceluia
111
M. AVRAM, C.M. NICOLESCU, op. cit., p. 330-339.
94 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
dintre soti care nu exercita o activitate profesionala, insa se ocupa
de menaj 9i de cre9terea copiilor. Astfel, in cazul in care acesta ar
ramane vaduv va beneficia doar de partea sa din succesiunea so-
tului decedat.
Acest tip de regim nu este recomandat in situatia actuala din
1
tara noastra, in conditiile in care numarul 9omerilor este din ce in
ce mai mare 9i situatia economica a familiilor tot mai instabila,
intrucat ar crea dezechilibre grave in familiile cu venituri modeste.
Potrivit art. 360 NCC, fiecare dintre sofi este proprietar exclusiv
1n privinfa bunurilor dobandite 1nainte de 1ncheierea casatoriei, pre-
cum §i a celor pe care le dobande§te 1n nume propriu dupa aceasta
data. La adoptarea acestui regim, notarul public intocme9te un in-
ventar al bunurilor mobile proprii, indiferent de modul lor de doban-
dire. in toate cazurile, pentru opozabilitate fata de terti, inventarul se
anexeaza la conventia matrimoniala, supunandu-se acelora9i for-
malitati de publicitate ca 9i conventia matrimoniala.
in ~onditiile in care bunul a f~st dobandit printr-un act juridic
supus, potrivit legii, unei conditii de forma pentru validitate ori unor
cerinte de publicitate, dreptul de proprietate exclusiva nu se poate
dovedi decat prin inscrisul care indepline 9te formele cerute de
lege.
Fiind un regim separatist, in principiu neexistand o masa a
bunurilor comune, in momentul lichidarii regimului matrimonial nu
are 19c un partaj propriu-zis, sotii preluandu-9i fiecare bunurile pro-
prii. lmpaftirea bunurilor este supusa regulilor partajului succesiu-
nii in cazul decesului unuia dintre soti.
Test grila
1. Prin regimul comunitatii conventionale sotii au dreptul:
a) sa includa in comunitate bunurile dobandite inainte de in-
cheierea casatoriei, cu excepVa bunurilor de uz personal 9 i a celor
destinate profesiei;
b) sa dispuna prin conventie matrimoniala angajarea comu-
nitatii universale de bunuri;
c) sa dispuna prin conventie matrimoniala restrangerea comu-
nitatii de bunuri 9i datorii limitativ determinate, cu exceptia chel-
tuielilor obi9nuite ale casatoriei.
IV. Efectele casatoriei 95
2. Regimul comunitatii conventionale se aplica:
' '
a) atunci cand prin conventie matrimoniala se deroga de la dis-
pozitiile privind regimul primar imperativ;
b) atunci cand prin conventie matrimoniala se deroga de la
dispozitiile privind regimul comunitatii legale;
c) atunci cand prin conventie matrimoniala sotii dispun ca fie-
care dintre ei este proprietar exclusiv al bunurilor dobandite inain-
te de incheierea casatoriei, precum 9 i asupra bunurilor dobandite
in nume propriu dupa aceasta data.
3. Potrivit art. 333 NCC, clauza de preciput:
a) nu este supusa reductiunii, ci raportului donatiilor;
b) subzista incetarii comunitatii de bunuri in timpul vietii sotilor;
c) afecteaza dreptul creditorilor comuni de a urmari bunurile ce
fac obiectul clauzei, inainte de incetarea comunitatii.
4. Clauza de preclput:
a) confera sotului supravietuitor dreptul de a prelua fara plata,
inainte de impartirea mo9tenirii, unul sau mai multe bunuri comu-
ne detinute in devalma9ie sau in coproprietate;
b) poate reprezenta o clauza in cadrul conventiei matrimoniale;
c) executarea sa se face in natura, ori, in imposibilitate, prin
echivalent, din valoarea activului net al comunitatii.
5. lnventarul bunurilor mobile poate cuprinde:
a) bunurile mobile proprii , indiferent de modalitatea de doban-
dire in timpul regimului comunitatii legale;
b) bunurile mobile proprii, indiferent de modalitatea de doban-
dire in timpul regimului separatiei de bunuri;
c) bunurile mobile proprii, dobandite inaintea incheierii casato-
riei guvernate de regimul comunitatii legale.
6. Bunurile dobandite de soti in cadrul regimului separatiei
' '
de bunuri:
a) apartin sotilor in proprietate comuna pe cote-pafti, daca au
fost dobandite impreuna;
b) apartin sotului posesor, in lipsa inventarului bunurilor imobile
9i pana la proba contrara;
 IV. Efectele casatoriei 97
96 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste gr ila

c) apartin fiecaruia dintre soti, daca sunt dobandite Tn nume
' '
propriu, inainte sau dupa incheierea casatoriei.
7. Regimul separatiei de bunuri are ca sursa:
a) lipsa de op1iune a sotilor pentru instituirea unui regim ma-
trimonial;
b) hotararea judecatoreasca pronuntata la cererea unuia dintre
soti, atunci cand celalalt sot incheie acte care pun in pericol grav
interesele patrimoniale ale familiei;
c) conventia matrimoniala Tncheiata inaintea sau in timpul
casatoriei.
10. in cadrul regimului separatiei de bunuri, unul dintre
soti:
a) in general, poate reclama celuilalt sot obligatiile unui uzu-
fructuar, daca nu s-a impotrivit la folosinta bunului sau;
b) are posibilitatea de a pretinde daune-interese de la sotul
doba.nditor daca acesta incheie singur un act prin care dobande~-
te un bun, folosindu-se, in tot sau in parte, de bunul celui dintai;
c) are posibilitatea de a reclama pentru sine proprietatea bu-
nului de la sotul dobanditor daca acesta incheie singur un act prin
care dobande1?te un bun, folosindu-se, in tot sau Tn parte, de bunul
celui dintai.

8. in. cadrul regimului separatiei , de bunuri, raspunderea Raspunsuri

pentru obllgatiile personale a le sotilor presupune:
a) imposibilitatea angajarii raspunderii unuia dintre soti pentru 1. a, c; 2. b; 3.-; 4. a, b, c; 5. b, c; 6. a , c;7. b , c; 8.-; 9. b;
obliga1iile asumate de oricare dintre ei pentru acoperirea cheltuie- 10. a, b, c .
lilor obi9 nuite ale casatoriei 9 i a celor legate de cre9terea 9 i edu-
carea copiilor;
b) imposibilitatea angajarii raspunderii unuia dintre soti pentru
obligatiile asumate de celalalt pentru acoperirea cheltuielilor obi 9-
nuite ale casatoriei 9i a celor legate de cre 9terea 9i educarea co-
piilor;
c) imposibilitatea angajarii raspunderii unuia dintre soti pentru
obligatiile asumate in solidar pentru acoperirea cheltuielilor obi 9 -
nuite ale casatoriei 9 i a celor legate de cre9terea 9 i educarea co-
piilor.

9. Potrivit art. 360 NCC, regimul separatiei de bunuri pre-

supune:
a) separatia totala de patrimonii a sotilor;
b) ca fiecare dintre soti este proprietar exclusiv al bunurilor
dobandite inainte de Tncheierea casatoriei, precum 9 i al bunurilor
dobandite Tn nume propriu dupa aceasta data.
c) o derogare, prin conventie matrimoniala, de la regimul matri-
monial primar.

Capitolul V. Desfacerea casatoriei
Notiune
int~ucat nici Codul civil ~i nici Codul de procedura civila nu
definesc notiunea de divort", i-a revenit doctrinei aceasta sarcina.
1 poate avea loc:
Prin div~t1 se int~ lege disolutia unei casatorii valabil incheia-
te[11, prin hotarare judecatoreasca pronuntata in conditiile legiiI2I
sau,. pe cale administrativa sau prin procedura notariala ca urmare
a consimtama.ntului liber exprimat al sotilorI3I.
O ase'menea solutie de separare p~ate interveni fie din cauza
unor motive temeinic~, imputabile ambilor soti sau numai sotului
parat, fie prin acordul sotilor.
Desfacerea casatoriei prin divot1 produce consecinte multiple,
ce se rasfrang atat asupra relatiilor de natura personala, cat :,;i
asupra relatiilor de natura patrimoniala generate prin incheierea
casatorieiI4I .
in literatura juridica au fost evidentiate trei sisteme referitoare
la divot1: sistemul divot1ului-remediu, sistemul divot1ului-sanctiune
~i conceptia mixta a divot1ului remediu-sanctiune.
Potrivit conceptiei divot1ului-remediu, casatoria devine impo-
sibila fie datorita unor motive imputabile sotilor, fie datorita unor
I I
motive neimputabile acestora. Spre exemplu, poate constitui
divot1-remediu divot1ul prin acordul sotilor (art. 928-931 NCPC)
sau starea de sanatate a unuia dintre soti, ceea ce face imposibila
continuarea casatoriei, desfacerea ace~teia putandu-se face la
cererea oricaruia dintre soti (art. 932 NCPC).
in conceptia divot1ului-sanctiune, divot1ul este o sanctiune ce
se pronunta pentru culpa unuia dintre soti :;;i impotriva acestuia: El
poate fi pronuntat :;;i datorita culpei ambilor soti, insa nu poate fi
Ill E. FLORIAN, Dreptul familiei, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2008, p. 182.
121 D. LUPA$CU, Dreptu/ familiei, ed. a IV-a, Ed. Universul Juridic,
Bucure~ti, 2009, p. 146.
131 Ibidem.
141 E. FLORIAN, Dreptul familiei, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2010, p. 191 .
V. Desfacerea casatoriei 99
admis exclusiv din culpa sotului reclamant, in temeiul principiului
nen:!o auditur propriam turpitudinem allegans, (art. 933-934 NCPC}.
ln conceptia mixta, divortul este considerat de regula o sanc-
tiune, iar prin exceptie poate ti admis ca un remediu!1J.
Reglementare
lnstitutia divortului este reglementata de art. 373-404 NCC.
Astfel, potrivit dispozitiilor prevazute de art. 373 NCC, divortul
'
a) prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre
soti acceptata de cel~lalt sot; '
b) atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile
dintre soti sunt grav vatamate ~i continuarea casatoriei nu mai
este posibila;
c) la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a
durat eel putin 2 ani;
d) la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face
impo~ibila continuarea casatoriei. '
Secfiunea 1. Modalitiifi de desfacere
a ciisiitoriei
Noul Cod civil aduce o reglementare moderna 9 i reformatoare,
prin inlaturarea sistemului formalist 9i limitativ al Codului familiei 9 ;
prin instituirea posibilitatii de a divorta prin acordul partilor pe cale
judiciara, pe cale administrativa sau prin procedura notarialaI2l.
Noul Cod civil promoveaza o noua conceptie cu privire la
desfacerea casatoriei prin divort, fiind expresia drepturilor sotilor la
viata privata. Aceasta reglementare ofera sotilor mai multe mo-
dalitati de desfacere a casatoriei, iar calea judiciara i~i pierde ex-
clusivitatea.
111
A. CoRHAN, Dreptul familiei, Teorie $i practica, ed. a II-a, revazuta
~i completata, Ed. Lumina Lex, Bucure~ti, 2009, p. 191.
121
Noul Cod Civil. Comentarii, ed. a Ill-a revazuta ~i adaugita,
Academia Romana, Universul Juridic, 2011, p. 388.
 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
100
1. Divof1ul prin acordul sotilor ~; divof1ul prin cerere
acceptata de parat
Observam astfel ca noul Cod civil, prin art. 373 lit. a}, promo-
veaza o noua conceptie cu privire la divor1uI prin acordul sotilor,
11
concep\ie de inspiratie francezar .
in noua reglementare, spre deosebire de vechea legislatie in
care divor1u1 prin consimtamant trebuie solicitat de catre ambii
soti, se instituie $i posibilitatea solicitarii divor1utui de catre unul
dintre soti, cu singura conditie ca cererea sa fie acceptata $i de
catre celalalt so\. Divor1uI prin acordul sotilor poate fi astfel •pro-
movat indiferent de durata casatoriei $i indiferent daca exista sau
nu copii minori rezultati din casatorie, cu singura conditie ca niciun
dintre soti sa nu fie pus sub interdictie.
Se observa astfel ca art. 373 lit. a} prevede doua forme de
desfacere a casatoriei, o forma simpla, constand in· divor\ul prin
cerere comuna, $i o alta forma, denumita divort prin cerere accep-
tata de parat.
in cazul divortului prin acordul so\ilor, la cererea comuna a
acestora, paftile nu trebuie sa indice niciun f apt, fie el obiectiv sau
subiectiv, care a dus la desfacerea casatoriei, motiv pentru care in
literatura juridica franceza aceasta modalitate de solutionare a
121
divortului a fast denumita $i ,,divortul misterios" . in aceasta
ipoteza cauzele reale de desfacere a casatoriei sunt necunoscute,
fiind acoperite de acordul de vointa al sotilor.
in cazul in care cererea de divor1 ~e intemeiaza pe acordul
paftilor, ea va fi semnata de ambii soti sau de catre un mandatar
cu procura speciala autentica. in condi\iile in care mandatarul este
avocat, el va certifica semnaturile so\ilor, potrivit legii. in cererea
de divor1, so\ii pot stabili $i modalitatile in care au convenit sa fie
solutionate cererile accesorii divortului, singurele condi\ii impuse
de legiuitor fiind acelea ca ambii soti sa aiba capacitate deplina de
exerci\iu $i sa nu aiba consimtamantul viciat, instanta avand
obligatia de a verifica existenta consimtamantului so\ilor, dupa
111 E. FLORIAN, op. cit., 2011 , p. 111 .
121 A. BENABENT, Oroit civil, La famille, Ed. Librairie de la Gour de
Casation, Paris, 1997, p. 237.
V. Desfacerea casatoriei 101
care va fixa termen pentru solutionarea cererii in camera de con-
siliur11. ,
in cazul divortului prin cerere acceptata de parat, acesta presu-
pune formularea unei actiuni de divor1 i ntemeiata pe culpa so\ului
parat, iar daca acesta recunoa$te faptele ce au dus la destra-
marea casatoriei a$a cum au fost formulate de catre reclamant,
instan\a de judecata va pronunta divortul, fara a cerceta temeinicia
motivelor de divort $i fara a face referire la culpa.
2. Divortul pe cale administrativa sau prin procedura
notariala
in cazul divor1uIui prin acordul soVlor pe cale administrativa sau
prin procedura notariala, cererea de divor1 se depune de so\i im-
preuna, sau prin mandatar cu procura speciala, care trebuie sa
cuprinda acordul so\ului reprezentat. in aceasta din urma situa\ie,
mandatarul are termen in cuno$tin\a pentru so\ul reprezentat.
Ofi\erul de stare civila sau notarul public inregistreaza cererea la
RNECD (Registrul National de Evidenta a Cererilor de Divort) $i in
registrul de divorturi $i acorda un termen de 30 de zile pentru
eventuala retragere a cererii de divoft. La expirarea acestui ter-
men, ofi\erul de stare civila sau, dupa caz, notarul public verifica
daca so\ii staruie sa divorteze $i daca, in acest sens, consim-
tamantul lor este liber $i neviciat. Daca so\ii staruie in divort,
ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public elibereaza
certifica__tul de divor1 fara sa faca vreo mentiune cu privire la culpa
sotilor. In opinia noastra acest termen are un caracter obligatoriu,
fiind acordat pentru a da posibilitatea sotilor de a-$i lamuri conflic-
tele $i neintelegerile ivite intre ei.
in privi~ta raporturilor nepatrimoniale, so\ii pot conveni sa
pastreze numele purtat in timpul casatoriei, ofi\erul de stare civila
sau dupa caz notarul public luand act de aceasta in\elegere, in
caz contrar, fiecare dintre fo$tii soti purtand numele dinaintea ca-
satoriei. in cazul i n care so\ii nu 'se in\eleg asupra numelui de
familie pe care sa ii poarte dupa divort, ofi\erul de stare civila sau,
111 Art. 929 alin. (3) Noul Cod de procedura civila, Ed. Hamangiu,
Bucure~ti , 2013, p. 365.
102 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
dupa caz, notarul public emite o dispozitie de respingere a cererii
de divof1 ~i indruma sotii sa se adreseze instantei de judecata.
Astfel, notarul public emite incheierea de respingere a cererii
de divert intr-unul dintre urmatoarele cazuri: in situatia in care nu
are competen1a legala de a solu1iona cererea de div~rt, in cazul in
care unul dintre soti este pus sub interdictie, in situatia in care
unul dintre soti nu i~i poate exprima consimtamantul liber l?i nevi-
ciat, daca la depunerea cererii nu sunt prezenti ambii soti sau
mandatul nu cuprinde toate elementele obligatorii prevazute de
art. 375 NCC, daca unul dintre soti refuza sa semneze cererea
personal, cand sotii refuza sa dea declaratiile prevazute de lege,
atunci cand sotii nu se inteleg cu privire la numele de familie care
urmeaza a fi purtat dupa divort de catre fiecare dintre ei, cand sotii
nu prezinta, la depunerea cererii de divort, actul de ca.satoris in
original, cand sotii au copii minori ~i nu s-a re,alizat acordul aces-
tora cu privire la stabilirea locuintei copiilor dupa divort, cu privire
la contributia lor la cre~terea ~i educarea copiilor, atunci cand
cererea de divort ramane fara obiect, intrucat casatoria a fost
desfacuta de ca.tr~ o alta autoritate competenta, in situa1ia in care
sotii s-au impacat, il?i retrag cererea de divort, in cazul decesului
unuia dintre soti, in situatia imposibilitatii audierii minorului sub 10
ani sau in lipsa raportului de ancheta psihosociala, precum l?i in
situatia in care nu sunt indeplinite, cumulativ, conditiile legale
prevazute de Codul civil pentru desfacerea casatoriei prin acordul
paf'tilor.
in cazul in care cererea de divort este depusa la primaria unde
s-a incheiat casatoria ofiterul de stare civila, dupa emiterea certi-
1
ficatului de divort fa~e c uvenita mentiune in actul de ca.satoris.
Cand cererea de"divort a fost depusa' la primaria in a carei raza
teritoriala sotii au avut ultima locuinta comuna, ofiterul de stare
' ' '
civila emite certificatul de divort l?i inainteaza, de indata, o copie
certificata de pe acesta la primaria locului unde s-a incheiat casa-
toria, spre a se face men1iune in actul de casatorie.
Se observa ca noul Cod civil instituie posibilitatea pentru soti
de a divorta prin acord in cadrul unei proceduri judiciare, dar l?i in
cadrul unei proceduri administrative desfal?urate in fata ofiterului
de stare civila ori in cadrul unei proceduri notariale desfa~urate in
fata notarului public. in cazul procedurii divof1ului cu copii minori,
V. Desfacerea casatoriei 103
audierea minorilor se face de catre notarul public dupa realizarea
raportului de ancheta sociala de catre organele abilitate. in toate
celelalte cazuri, divof1ul se pronunta numai de catre instanta de
judecata. ' '
in noua reglementare, sotii pot apela oricand la procedura
divortului pe cale judiciara, apreciem chiar ca este de preferat ca
paf1il~ ~a- a~e:eze la procedura divortului prin acordul soFlor pe
cale Judrcrara rn toate cazurile, deoarece o hotarare judecatoreas-
ca beneficiaza de autoritate de lucru judecat, in timp ce actul ofite-
rului de stare civila, dar ~i actul notarial, pot fi atacate in insta~ta
cu actiune in anulare sau in constatarea nulitatii pentru vicii de
forma sau de fond. De asemenea, in cazul refu~ului ofiterului de
stare civila sau al notarului public nu exista nicio cale de ~tac sotii
s~ pot adresa instantei de judecata cu cerere de divort pentru' a s'e
dtspune desfacerea casatoriei prin acordul lor, pentru culpa unuia
sau a ambilor soti, ori din cauza starii de sanatate a unuia dintre
ace~tia.
Hotararea judecatoreasca prin care s-a pronuntat divortul este
opozabila erga omnes, in conditiile legii. ' '
3. Divortul din cauza starii sanatatii unuia dintre soti
Codul familiei prevedea la articolul 38 alin. (3) ca divortul putea
avea lac ..la cererea oricaruia dintre soti, daca starea sanatatii
unuia dintre ei face imposibila continuarea casatoriei". Concre't,
vechiul Cod permitea ca sotul sanatos sa poata cere divortul daca
celalalt sot este bolnav, divof1ul fiind ca un remediu al unei situatii
ce nu mai putea continua, fara a se incerca sa se stabileasca cu'1-
pa vreunuia dintre soti. Conform noului Cod civil, aceasta situatie 1
nu mai este posibila, intrucat acesta ofera posibilitatea numai s 0-
tului bolnav de a cere divof1ul, pe motiv ca starea sa de sanatate
nu-i mai permite continuarea casatoriei.
in lipsa unei reglementari legislative, instanta de judecata este
obligata sa administreze probe privind existenta bolii l?i starea
sanatatii sotului bolnav, ~i va pronunta divortul fara a face men-
tiune despre culpa in desfacerea casatoriei.
104 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale . Sinteze. Teste grila
4. Divortul din culpa
La art. 373 lit. b) noul Cod civil prevede divor\ul din culpa, fara
a arata exemplificativ care sunt motivele de divert. Astfel, instanta
va pronunta divortul din culpa so\ului parat atunci cand, din cauza
unor motive temeinice imputabile acestuia, raporturile dintre so\i
sunt grav ~i iremediabil vatamate, iar continuarea casatoriei nu
mai este posibila.
in literatura de specialitate au fost considerate motive temei-
nice: infidelitatea unuia dintre soti, refuzul de a contribui la chel-
tuielile familiei, actele de violenta ale unuia dintre soti etc.
Astfel, neexistand o reglementare expresa, existenta ~i temei-
nicia motivelor de divert sunt la.sate la aprecierea judecatorului,
care trebuie sa examineze cu aten\ie sustinerile partilor ~i proba-
toriul administrat in cauza.
in aceste conditii, potrivit art. 384 alin. (2), sotul impotriva ca-
ruia a fost pronuntat divoftul pierde drepturile pe care legea sau
conventiile incheiate anterior cu tertii le atribuie acestuia, divortul
' ' '
fiind pronuntat ca o sanctiune fata de so\ul aflat in culpa.
Culpa este luata in considerare cu privire la efectele ei dupa
pronuntarea divortului distinct de dreptul la prestatia compensa-
torie; astfel, potrivit dispozitiilor art. 388, sotul nevinovat, care su-
fera un prejudiciu prin desfacerea casatoriei, poate cere sotului
vinovat sa ii despagubeasca. in aceasta situatie, instanta de t~tela
solutioneaza cererea prin hotararea de divoft.
5. Prestatia compensatorie
Reglementata de dispozitiile art. 390 NCC, este o institu\ie juri-
dica noua, ce are ca finalitate compensarea unui dezechilibru pe
care divortul 1-ar determina in conditiile de viata ale celui care o
' ' '
solicita. Aceasta poate fi acordata, in cazul in care divortul se pro-
nunta din culpa exclusiva a sotului parat, sotului reclamant care a
suferit prin desfacerea casatoriei o modificare a modului de viata,
care sa determine scaderea nivelului de trai sub un nivel decent, '
chiar daca nu se afla in incapacitate de munca.
Mai mult, sotul reclamant are un drept de op\iune intre a soli-
cita dreptul la prestatia compensatorie sau dreptul la pensia de
intretinere. Pentru a opera aceasta institutie trebuie intrunite cu-
V. Desfacerea casatoriei 105
mulativ urmatoarele condi\ii: presta\ia compensatorie se poate
acorda numai in cazul in care casatoria a durat eel putin 20 de
ani, divortul sa fi fost pronuntat din culpa exclusiva a sotului parat,
sa existe un dezechilibru semnificativ pe care divoftul 1-ar deter-
mina in condi\iile de viata ale celui care solicita prestatia compen-
satorie.
Presta\ia compensatorie nu se poate solicita decat odata cu
desfacerea casatoriei. La stabilirea prestatiei compensatorii se
tine seama atat de resursele sotului care o solicita, cat ~i de mij-
loacele celuilalt sot din momentul divortului, de efectele pe care le
are sau le va avea lichidarea regimului matrimonial, precum ~i de
orice alte imprejurari previzibile de natura sa le modifice, cum ar fi
varsta ~i starea de sanatate a sotilor, contributia la cre~terea copi-
ilor minori pe care a avut-o ~i urmeaza sa o aiba fiecare sot, pre-
gatirea profesionala, posibilitatea de a desfa~ura o activitate pro-
ducatoare de venituri si altele asemenea.
Prestatia compensatorie poate fi stabilita in bani, sub forma
unei sume globale sau a unei rente viagere, ori in natura, sub for-
ma uzufructului asupra unor bunuri mobile sau imobile care apar-
tin debitorului.
lnstanta poate mari sau mic~ora prestatia compensatorie, daca
se modifica, in mod semnificativ, mijloacele debitorului ~i resursele
creditorului.
in cazul in care prestatia compensatorie consta intr-o suma de
bani, aceasta se indexeaza, trimestrial, in functie de rata inflatiei.
Prestatia compensatorie inceteaza prin decesul unuia dintre
soti, prin recasatorirea sotului creditor, precum ~i atunci cand
acesta obtine resurse de natura sa ii asigure conditii de viata ase-
manatoare celor din timpul casatoriei. Totodata, in cazul in care
divortul este pronuntat din culpa comuna a so\ilor sau fara a se
stabili culpa lor, oricare dintre ei va putea beneficia de o presta\ie
compensatorie, care sa compenseze, in masura in care este
posibil, diferentele importante pe care divoftul le-ar determina in
modul de viata al celui care o solicita.
106 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
6. DivoJ1ul dupa o separare in fapt care a durat eel putin
2 ani
Separarea in fapt a sotilor poate fi determinata de dorinta am-
bilor soti de a se separa pentru a avea posibilitatea de a reflecta
asupra 'relatiei lor, de refuzul unuia dintre ei de a coabita cu
11
celalalt sau de parasirea domiciliului conjugal[ •
in situatia prevazuta de art. 373 lit. c) NCC, divortul poate avea
loc la cererea unuia dintre soti, dupe. o separare in fapt care a durat
eel putin doi ani. in aceasta ipoteza divortul se pronunta din culpa
exclusive. a sotului reclamant, cu exceptia situatiei in care paratul se
decl.a ra de ac~rd cu divortul, situatie i~ care desfacerea casatoriei
• I
se pronunta fara a se face mentiune despre culpa sotilor.
Sec(iunea a 2-a. Efecte/e desfacerii ciisiitoriei
Categorii de efecte. Efectele rezultate din desfacerea casato-
riei sunt corespunzatoare categoriilor de raporturi juridice rezultate
din casatorie. Ele vizeaza raporturile personale 9i patrimoniale
dintre fo 9tii soti.
Dace. din casatorie au rezultat copii minori, divortul va produce
efecte ~i fate. de copii, atat personal nepatrimoniale, cat 9i patri-
moniale.
1. Efectele divof1ului cu privire la relatiile personale dintre
fo~tii soti (art. 383-384 NCC)
Desfacerea casatoriei producand efecte numai pentru viitor,
fnseamna ca tot pentru viitor inceteaza obligatia reciproca de
coabitare, obligatia de fidelitate 9i de sprijin moral.
Numele fo$filor so,fi. Daca. la incheierea casatoriei fiecare sot
~i-a pastrat numele sau, la divort nu exista nicio problema.
Daca sotii au adoptat un nume comun, potrivit art. 383 alin. (3)
NCC, regul~ este ca fiecare dintre fo9tii soti va purta numele ce-1
avea inainte de casatorie.
Excepfie: [art. 383 alin. (1) NCC]: sotii se pot invoi ca sotul
care a purtat in timpul casatoriei numele de familie al celuilalt sot
[ll A. COAHAN, op. cit., p. 186.
V. Desfacerea casatoriei 107
sa poarte acest nume 9i dupa desfacerea casatoriei, invoiala des-
pre care instanta va lua act prin hotararea de divort.
Daca exista motive temeinice [art. 383 alin. (2) NCC]. cum ar fi,
de exemplu, faptul ca sotul, care a purtat in timpul casatoriei nu-
mele celuilalt desfa~oara o activitate publica, instanta va putea
incuviinta, prin hotararea de divort, dreptul de a purta in conti-
nuare numele celuilalt sot, chiar in lipsa invoielii acestuia. Aceasta
I
prevedere legala, a~a cum ea a fost aplicata 9i in practica, a fost
in\eleasa ca un mijloc de evitare a cauzarii unui prejudiciu moral
sotului solicitant, care s-a distins prin activitati deosebite pe plan
~tiintific.
Daca dovada unor motive temeinice in acest sens nu poate fi
facuta, in lipsa invoielii dintre soti, instanta nu poate incuviinta
purtarea in continuare a numelui celuilalt sot.
2. Efectele divof1ului cu privire la relatiile patrimoniale
dintre fo~tii soti (art. 385-395 NCC)
intre fo~tii soti, dupa divort, inceteaza ~i raporturile patrimo-
niale care au rezultat din casatorie, cu exceptia acelora care se
pot na~te intre ei pe data desfacerii casatoriei, in temeiul legii sau
pe cale conventionala.
Astfel, ca efect al divortului, inceteaza:
- obligatia de a suporta cheltuielile casatoriei;
- obligatia reciproca de sprijin material;
- obligatia legala de intretinere dintre soti; se pastreaza insa,
in caz de nevoie, o obliga\ie legala de intretinere intre fo~tii soti;
- regimul matrimonial de bunuri prin lichidarea acestuia;
- beneficiul contractului de inchiriere a locuintei comune;
- vocatia succesorala reciproca.
2.1. Stabilirea intinderii drepturilor fiecaruia dintre soti
privind bunurile comune in cazul regimului comunitatii legale
impaftirea drepturilor comune se face astfel:
A. Daca exista o invoiala a sotilor cu privire la determinarea
cotei de contributie a fiecaruia dintre soti, atunci impaftirea se face
potrivit cotelor-pafti astfel stabilite.
 108 Dreptul famillei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
B. in caz contrar, stabilirea cotei-parti ce revine fiecarui sot se
face prin hots.rare judecatoreasca, Tmpartirea facandu-se potrivit
acestor cote.
Criteriu/ stabilirii prin hotarare judecatoreasca a cotei fiecarui
sof cu privire la bunurile comune
Stabilirea acestui criteriu are foe in functie de temeiul juridic al
comunitatii de bunuri. Astfel, potrivit conceptiei ca temeiul comu-
. . .
nitatii 1-ar forma numai existenta relatiilor de casatorie, criteriul
egalitatii barbat-femeie ar conduce la impartirea for rn mod egal
(potrivit acestei conceptii, fiecare dintre soti ar avea dreptul la
jumatate din bunurile comune).
Daca insa temeiul juridic al comunitatii de bunuri ii formeaza
nu numai existenta casatoriei, ci 9 i participarea fiecaruia dintre soti
prin munca sa ori prin mijloacele sale la dobandirea bunurilor
comune, atunci fmpartirea acestor bunuri nu se poate face rn toate
cazurile in parti egale.
Cota-parte ce se cuvine fiecaruia dintre soti se stabile te in
9
raport cu contributia sa la dobandirea 9i conservarea bunurilor
comune. De aceea, cotele-parti ale sotilor pot ti inegale daca
aportul acestora la dobandirea bunurilor comune este diferit.
Aceasta inegalitate poate merge pana la inexistenta oricarui drept
al unuia dintre soti asupra bunurilor comune, daca se dovede te
9
ca acesta nu a avut nicio contributie la dobandirea bunurilor i la
sustinerea sarcinilor casatoriei. 9
Cand nu se poate determina contributia fiecarui sot la doban-
direa bunurilor comune, instanta poate imparti bunurile comune Tn
parti egale intre soti.
Contributia sotilor la dobandirea bunurilor comune trebuie
fnteleasa nu in sensul de contributie la dobandirea fiecarui bun in
parte, ci in sensul de contributie la dobandirea tuturor bunurilor
comune.
Cazu/ separafiei in fapt a sofilor
in stabilirea contributiei fiecarui sot la dobandirea bunurilor
comune, daca este cazul, se va tine seama de Tmprejurarea ca o
anumita perioada de timp soFi au locuit separat, aceasta perioada
avand importanta pentru stabilirea contributiei sotilor la doban-
direa bunurilor comune.
V. Desfacerea casatoriei 109
In practica judiciara s-a decis ca perioadele de timp in care
viata fn comun a fast fntrerupta trebuie avute Tn vedere numai rn
masura rn care aceasta stare de fapt este de natura sa contribuie
la determinarea cotei de participare a sotilor.
Proba contributiei
, sotilor
,
Stabilirea contributiei fiecarui sot' la dobandirea bunurilor co-
,
mune se poate face prin orice mijloc de proba, deoarece este
vorba despre dovada unor situatii de fapt.
Legea privind procedura imparfirii bunurilor comune
Articolele 979-995 NCPC privind procedura partajului judiciar
se aplica 9 i Tn materia partajului bunurilor comune.
Potrivit procedurii reglementate de lege, instanta, dupa ce sta-
bile9te masa bunurilor comune care urmeaza sa se imparta, va
determina cotele-parti ce revin sotilor, in raport de care se face
impartirea.
Aceasta impartire trebuie sa se faca astfel incat, pe cat posibil,
sa revina fiecarui sot bunuri in natura 9i numai in cazul in care
impartirea in natura nu este posibila, sa se procedeze la vanzarea
bunurilor comune prin buna invoiala sau, in caz de neintelegere,
prin licitatie publica ori sa se atribuie toate bunurile unuia dintre
soti urmand ca celalalt sa primeasca echivalentul cotei sale parti,
in alte bunuri sau bani.
Referindu-se la modul de lichidare a starii de indiviziune,
instanta suprema, intr-o decizie de indrumare, a aratat ca, in cazul
in care, in cadrul procedurii de imparteala, instanta constata ca un
bun nu poate fi comod partajabil in natura, ea nu va dispune intot-
deauna scoaterea Jui la vanzare, ci va trebui sa examineze daca
nu exista motive temeinice care sa impuna lichidarea indiviziunii
prin atribuirea bunului unuia dintre coparta~i. urmand ca celalalt sa
primeasca echivalentul corespunzator cotei sale, in bani.
La impartirea bunurilor comune urmeaza sa se aiba in vedere
respectarea intereselor sotilor 9i ale copiilor, prin atribuirea ·acelor
bunuri care sunt de cea mai mare trebuinta.
Masa bunurilor comune supusii impiirfirii. Sume excluse
Sunt excluse de la aducerea la masa de partaj sumele prove-
nite din veniturile din munca, platite ca pensie de intretinere sau
 110 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
pentru o alta datorie personala ori cheltuielile facute de un sot in
afara sarcinilor casatoriei. ' prietate pe cote-paf!i, deoarece aceasta forma de proprietate se
Condi/ii speciale privind procedura partajului
lnstanta competenta sa pronunte partajul este instanta de
divort (art. 114 NCPC), daca impartirea se face in cadrul proce-
sului de divort. Daca impartirea bunurilor comune se face printr-o
cerere separata, dupa divort, va fi competenta instanta de la do-
miciliul paratului, potrivit dreptului comun. Astfel, in cazul in care
prin aceea9i actiune s-a cerut desfacerea casatoriei 9 i impartirea
bunurilor comune, competenta este aceea9 i instanta sesizata cu
judecarea capatului de cerere privitor la desface~ea casatoriei
potrivit principiului in temeiul caruia cererile accesorii 9i incidental~
sunt in caderea instantei competente sa judece cererea principala.
Dreptul la actiunea in impaflirea bunurilor comune nu se
prescrie.
Daca pana la impartirea bunurilor comune exista pericolul ca
unul dintre soti sa instraineze o parte din bunuri sau sa le deterio-
reze, instanta judecatoreasca poate sa ia masura sechestrului
judiciar, pentru perioada desfa9 urarii procesului, sechestru ce va fi
incuviintat pe calea ordonantei pre~edintiale.
2.2. Efectele impartirii bunurilor comune
Bunurile supuse impartirii devin proprii fie in totalitatea lor ori
numai in parte, fie in materialitatea lor ori numai pe cote-parti.
Data incetarii comunitatii de bunuri
Potrivit art. 385 NCC, ;egimul matrimonial inceteaza intra soti
la data introducerii cererii de divort. Oricare dintre soti poat~
solicita instantei sa constate insa ca regimul matrimonial a incetat
de ~a o data anterioara, ~i anume aceea a separatiei in fapt.
lncetarea regimului matrimonial nu se confunda cu lichidarea
acestuia prin partaj.
In consecinta, bunurile dobandite dupa desfacerea casatoriei
de oricare dintre fo~tii soti nu mai sunt bunuri comune.
Obligatiile asumate de fo~tii soti nu mai pot fi considerate
comune.
In ceea ce prive~te proprietatea comuna, aceasta continua
sa-~i pastreze caracterul codevalma~ !;ii dupa desfacerea casa-
V. Desfacerea casatoriei 111
toriei pana la data impartelii, netransformandu-se de drept in pro-
caracterizeaza prin aceea ca bunul nefractionat in materialitatea
sa apartine concomitant mai multor titulari, fiecare avand o cota
ideala determinata de dreptul de proprietate, iar nu numai una
determinabila.
3. Efectele divortului cu privire la copiii minori
Desfacerea casatoriei are consecinte deosebit de importante in
relatiile dintre parinti ~i copii.
Cum aceste relatii exista atat in plan personal, cat ~i patrimo-
nial, ~i efectele divortului vor fi personale ~i patrimoniale.
3.1. Efectele divortului asupra raporturilor personale dintre
parinti ~i copii
Odata cu pronuntarea divortului, instanta de judecata este
obligata sa rezolve problema stabilirii domiciliului copiilor minori
rezultati din casatorie ~i exercitarii autoritatii parinte~ti.
Locuinfa copilului dupa divorf (art. 400 NCC)
Odata cu pronuntarea divortului, instanta de judecata va hotari
locuinta copilului la parintele cu care locuie~te in mod statornic. in
acest scop, instanta de judecata va asculta: partile (parintii}, auto-
ritatea tutelara ~i. tinand seama de interesele minorilor, pe care de
asemenea ii va asculta daca au implinit 1O ani, va hotari pentru
fiecare dintre copii, daca va locui la tata sau la mama.
Legiuitorul a prevazut !;,i posibilitatea stabilirii locuintei minorului
potrivit invoielii parintilor, dar a conditionat aceasta pr~rogativa de
inc~viintarea ei de catre instanta de judecata.
In mod exceptional, instanta va putea stabili locuinta copilului
la bunici, la alte rude sau persoane, cu consimtamantul acestora
ori la o institutie de ocrotire. ' •
in aprecie~ea acestor conditii, accentul cade pe conditiile mo-
rale, deoarece influenteaza in mod hotarator dezvoltarea perso-
nalitatii copilului.
Este irelevant sub aspectul stabilirii locuintei copiilor din vina
' .
cui s-a pronuntat divortul.
112 Drept_lll f~mHiei. Regimuri matrim~nia_le_-~n!_eze. Teste grila
Exercitarea autoritafii p arinfe$fi privind copilul
Articolul 397 NCC prevede ca dupa divert autoritatea parin-
teasca revine in comun ambilor parinti.
Parintele divortat la care nu va locui copilul pastreaza dreptul
de a avea legaturi personale cu acesta §ii de a veghea la cre§i-
terea, ec;lucarea, invatatura §ii pregatirea lui profesionala.
Deoarece in practica instantelor de judecata s-au constatat
numeroase litigii legate de modalitatile de exercitare a dreptului
parintelui de a avea legaturi personale cu copilul, modalitatile de
exercitare a acestui drept sunt urmatoarele:
- vizitarea copilului la locuinta parintelui cu care locuie§ite in
mod statornic;
- vizitarea copilului la §icoala sau petrecerea vacantelor §iColare
la ambii parinti.
Modificarea masurilor luate cu privire la persoana copi/ului
in caz de schimbare a imprejurarilor care au determinat masu-
rile privitoare la persoana minorului, art. 403 NCC prevede ca
instanta de judecata, la cererea oricarui parinte sau chiar a copi-
lului, daca a implinit 14 ani, a autoritatii tutelare sau a unei institutii
' '
de ocrotire, a procurorului sau a unui alt membru al familiei va
putea modifica masurile privitoare la drepturile §ii obligatiile per-
sonale sau patrimoniale dintre parintii divortati §ii copii.
in practica judecatoreasca s-a aratat ca modificarea masurilor
privitoare la drepturile §ii obligatiile personals ori patrimoniale ale
copilului i§ii gase§ite justificare §ii poate fi luata numai atunci cand
se stabile§ite ca interesele minorului o cer.
3.2. Efectele patrimoniale ale divortului fata de copiii minori
Aceste efecte se refera la:
- intretinerea copiilor minori §ii la exercitarea ocrotirii parinte§iti
privind bunurile minorilor §ii actele civile patrimoniale ale copiilor;
- obligarea parintilor la suportarea cheltuielilor de cre§itere,
educare, invatatura §ii pregatire profesionala.
Articolul 499 NCC prevede ca instanta judecatoreasca va
stabili contributia fiecarui parinte la cheltuielile de cre§itere, educa-
re, invatatura §ii pregatire profesionala a copilului pana la varsta
de 18 ani §ii pana la 26 ani, daca se afla in continuarea studiilor.
V. Desfacerea casatoriei 113
Parintii se pot invoi cu prrv1re la contributia lor, dar aceasta
invoiala nu va produce efecte decat daca a fost incuviintata de
instanta de judecata.
De§ii legea nu prevede anume, in practica judiciara s-a stator-
nicit regula ca renuntarea la pensia de intretinere, care constituie
. ' '
un drept al copilului, nu poate fi ratificata de instanta de judecata
chiar daca s-ar constata ca posibilitatile materiale ale parintelui
care a renuntat sunt indestulatoare pentru copii.
Schimbarea situaVei materiale a parintilor sau a nevoilor copi-
lului justifica modificarea contributiei parintilor stabilita prin hota-
rare judecatoreasca sau prin invoiala sotilor.
Cand sunt doi sau mai multi copii, iar stabilirea locuintei aces-
tora se face la parinti diferiti, instanta e nevoita sa vegheze pe cat
posibil ca fiecarui copil sa-i fie asigurat in continuare acela§ii nivel
de trai.
in acest sens, tot practica judiciara a mai statornicit §ii regula
conform careia, chiar daca fiecare dintre parinti a primit in grija lui
cate un copil, parintele care realizeaza un venit ·mai mare este
obligat sa contribuie la intretinerea celuilalt, deoarece ambii copii
trebuie sa beneficieze deopotriva de acela§ii nivel de trai.
Test grila
1. Reprezinta motive de divort:
a) vatamarea grava a raporturilor ' dintre soti §ii imposibilitatea
continuarii casatoriei;
b) separarea in fapt a sotilor, care a durat eel putin 2 ani;
c) stabilirea domiciliului, de catre eel putin unul dintre soti i n alt
loc decat locuinta de familie.
'
2. Divortul poate avea foe:
a) din culpa pe cale administrativa sau prin procedura nota-
riala;
b) prin acordul sotilor pe cale administrativa sau prin procedura
notarial a;
c) prin acordul sotilor pe cale judiciara.
114 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
3. Sunt considerate cazuri de divort remediu:
a) divortul cerut pentru ca din cauza unor motive temeinice
raporturile dintre so\i sunt grav vatamate ~i continuarea casateriei
nu mai este pesibila;
b) divertul la cererea unuia dintre soti, dupa e separare in fapt
care a durat eel putin 2 ani;
c) divortul la cererea unuia dintre seti acceptata de celalalt.
4. Divortul sotilor poate fi pronuntat de notarul public:
a) daca la data cererii de divert au adoptat cepii mineri;
b) daca exista cepii mineri, nascuti din casaterie, din afara
casatoriei sau adeptati, iar setii convir. asupra tuturer aspecteler;
c) la cererea unuia dintre soti acceptata de celalalt.
5. Divortul prin acordul sotilor pe cale administrativa poate
fi pronuntat in urmatoarele conditii:
a) dadi exista cepii mineri, nas~uti din casaterie, din afara ca-
sateriei sau adepta\i, iar setii cenvin asupra tuturor aspecteler;
b) cepiii din casaterie eri adopta\i nu mai sunt mineri;
c) exista cepii mineri ai unuia sau altuia dintre se\i, proveni\i
dintr-e casaterie anterioara.
6. Potrivit conceptiei divortulul remediu, pronuntarea des-
facerii casatoriei este conditionata:
a) de culpa sotului pa.rat, chiar cand continuarea casatoriei
este posibila pentru acesta;
b) de impesibilitatea centinuarii casateriei eel putin pentru unul
din seti, indiferent de culpa vreunuia dintre se\i;
c) de imposibilitatea centinuarii casatoriei pentru ambii so\i ~i
de culpa unuia dintre so\i.
7. Divortul prin acordul sotilor pe cale judiciara poate fi
pronuntat:
a) daca a trecut eel putin un an de la data incheierii casateriei;
b) dear in cazul in care se\ii nu au cepii mineri, nascu\i din
casatorie, din afara casateriei sau adeptati;
c) dear daca setii nu au bunuri cemune ce urmeaza a fi par-
tajate.
V. Desfacerea casatoriei 115
8. lnstanta in a carei competenta sta solutionarea cererii
de divort este:
a) judecatoria in circumscrip\ia careia se afla cea din urma
lecuinta comuna;
b) judecatoria in a carei raza teritoriala i~i are locuinta recla-
1
mantul, daca se\ii nu au avut o locuin\a comuna sau niciun ul dintre
.
ei nu mai locuie~te in circumscriptia de la cea din urma locuinta
cemuna;
'
c) Judecatoria secterului 1 al municipiului Bucure~ti. daca
niciunul dintre soti nu are lecuinta in tara ~i nu au cenvenit altfel.
9. Data desfacerii casatoriei in cazul divortului pe cale
judiciara este:
a) data eliberarii certificatului de divert;
b) data la care hotararea prin care a fest pronun\at divortul a
ramas definitiva;
c) data inaintarii cererii de divort catre instanta cempetenta.
1 o. Data desfacerii casatoriei in cazul divortului pe cale
administrativa este:
a) data eliberarii certificatului de divort;
b) data la care hotararea prin care a fost pronuntat divortul a
ramas definitiva;
' .
c) data inaintarii cererii de divort catre instanta competenta.
11. Constituie cazuri de divort din culpa sofilor:
a) divertul la cererea aceluia dintre seti a carui stare de sana-
tate face impesibila continuarea casatoriei;
b) divertul la cererea unuia dintre seti, dupa e separare in fapt
care a durat eel pu\in 2 ani;
c) divortul la cererea unuia dintre soti acceptata de celalalt.
12. Cererea de divort cuprinde ca mentiuni specifice:
a) despagubirea pretinsa pentru prejudiciile materiale sau mo-
rale suferite ca urmare a desfacerii casatoriei;
b) numele copiilor din casaterie eri adoptati, sau mentiunea ca
sotii nu au cepii minori;
116 Dreptul familiei. Regimuri matrimonia~e. Sinteze. Teste grila
c) incetarea regimului matrimonial ~i. dupa caz, lichidarea
comunitatii de bunuri ~i partajul acestora.
13. Continutul cererilor accesorii obiective ale divortului se
' '
refera la:
a) exercitarea autorita1ii parinte~ti;
b) obligatia de intretinere sau prestatia compensatorie dintre
fo 9tii soti;
c) numele sotilor dupa divert.
14. Depunerea cererii de divort:
a) se face personal, de catre soti, in cazul divortului consen-
sual pe cale judiciara;
b) se poate face prin mandat cu procura autentica, in cazul
divortului consensual pe cale notariala;
c) se poate face prin mandat cu procura autentica, in cazul
divortului consensual in fata ofiterului de stare civila.
15. Daca sotul reclamant decedeaza in timpul procesului,
'
mo~tenitorii sai:
a) pot continua actiunea de divert doar in cazul divortului prin
acordul partilor pe cale judiciara;
b) nu pot continua actiunea de divert decat prin mandat cu
procura autentica;
c) nu pot continua actiunea de divert, decat daca se stabile~te
culpa exclusiva a paratului.
16. lmportanta culpei in cadrul procesului de divort rezida
in:
a) pierderea drepturilor pe care legea ori conventiile incheiate
anterior cu tertii le atribuia sotului din a carui culpa exclusiva a fost
pronuntat divortul;
b) incredintarea copiilor minori sotului a carui culpa nu este
retinuta pentru desfacerea casatoriei;
c) posibilitatea sotului din a carui culpa exclusiva a fost pro-
nuntat divortul de a beneficia de intretinere, insa numai timp de un
an de la desfacerea casatoriei.
v. Desfacerea casatoriei 117
17. Hotararea de divort: ,
a) este susceptibila de apel, in cazul divortului conseraswal'
imperfect; 1
b) este susceptibila de apel, in cazul divortului din motive de
sanatate;
c) este susceptibila de apel, in cazul divoflului din culpa.
18. Caile extraordinare de atac a contestafiei in anulare ~i
a revizuirii sunt deschise:
a) in cazul divortului din culpa, daca niciunul dintre soti nu s-a
recasatorit;
b) in cazul divortului din motive de sanatate, daca niciunul
'
dintre soti nu s-a recasatorit;
c) in cazul divortului prin acord, daca niciunul dintre soti nu s-a
recasatorit.
19. incetarea regimului matrimonial sub care s-a desfa-
~urat casatoria celor doi soti are loc:
' de divort;
a) la data introducerii cererii
b) la data separatiei in fapt a sotilor.' la cererea oricaruia dintre
soti;
c) la data la care hotararea prin care a fost pronuntat divortul a
ramas definitiva.
20. Prezenta piiflilor in fata instanfei de fond:
a) este obligatorie, cu exceptia situatiei in care unul dintre soti
este pus sub interdictie judecatoreasca sau se afla intr-o alta
asemenea situatie;
b) este obligatorie, in principiu, atat pentru pa.rat cat ~i pentru
reclamant;
c) este obligatorie, cu exceptia situatiei in care unul dintre soti
are re~edinta in strainatate sau se afla intr-o alta asemenea situa-
tie.
21. Lipsa nejustificata a paratului, in fata instanfei de fond:
a) atrage respingerea ca nesustinuta a cererii reconventionale,
in cazul in care aceasta a fost formulata;
 118 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
b) atrage desistarea reclamantului, considerandu-se nesustinu-
ta cererea de divoq; ' implinit varsta de 1 o ani.
c) nu pecetluie~te soarta procesului, cererea de divort
judecata. ' · 27. Hotararea judecatoreasca privind impartirea bunurilor
lij
22. in mod exceptional, este permisa reprezentarea sotilor
prin avocat sau mandatar, in cadrul procesului de divort:
a) niciodata in tata instantei de fond; ' b) are caracter constitutiv;
b) in cazul in care unul dintre soti este impiedicat de o boala'
grava;
c) in cazul in care este pus sub interdictie judecatoreasca.
23. Pot fi martori in procesul de divort:
a) descendentii, doar daca au capacitate deplina de exercitiu·
b) rudele ~i atinii sotilor, cu exceptia descendentilor; ' '
c) orice persoana interesata, cu exceptia rudelor.
24. lnterogatoriul ca mijloc de proba:
a) este interzis in cadrul procesului de divert;
b) este permis numai in cazul divortului prin acordul partilor,
facilitand desfa:;,urarea acestuia;
c) este permis in cazul divortului din culpa, paratul putand rele-
va in urma acestuia aspects care, acceptate de reclamant, pot
converti divortul intr-unul amiabil.
25. intelegerea sotilor ca dupa divort, sa pastreze numele
purtat in timpul casatoriei:
a) reprezinta un efect al raporturilor nepatrimoniale dintre soti
la desfacerea casatoriei; ' conditii:
b) trebuie sa fie incuviintata de instanta pentru motive temei-
nice;
c) nu necesita incuviintarea instantei, ci aceasta din urma doar
va lua act de ea.
26. Pentru incredintarea copiilor in cazul divortului,
instanta este obligata:
a) sa asculte doar autoritatea tutelara;
b) sa asculte in exclusivitate pe parinti;
V. Desfacerea casatoriei
119
c) sa asculte auteritatea tutelara, pe parinti ~i pe copii, daca au
comune ale sotilor (in cazul regimului comunitatii legale),
ulterior desfacerii casatoriei:
a) are caracter declarativ;
c) are caracter declarativ, intrucat retroactiveaza.
28. in principiu, data de la care se produc efectele patri-
mon iale ale divortului este:
'
a) data ramanerii definitive a hotararii de divert pe cale judi-
ciara;
b) data eliberarii certificatului de divert, in cazul divortului pe
cale administrativa sau notariala;
c) data eliberarii certificatului de divert, in urma ramaneri: de-
finitive a hotararii de divert pe cale judiciara.
29. in caz de divort, parinfii se pot invoi cu privire la stabi-
lirea locuinfei copiilor minori, iar aceasta invoire produce
efecte daca:
a) este incuviintata de auteritatea tutelara;
b) este fncuviintata de instanta de judecata;
c) nu este incuviintata, incuviintarea vreunui organ nefiind ne-
cesara.
30. Prestatia compensatorie se acorda in urmatoarele
'
a) numai in cazul fn care casatoria a durat eel putin 20 de ani;
b) in cazul divortului in care se stabile~te culpa cemuna a
sotilor;
c) in cazul in care divortul se pronunta din culpa exclusiva a
sotului pa.rat.
31. Prestatia compensatorie:
a) se stabile~te la o data ulterioara desfacerii casatoriei;
120 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila V. Desfacerea casatoriei 121

b} poate fi stabilita in bani, sub forma unei sume globale sau a 36. Locuinta copilului dupa divort:
unei rente viagere, ori in natura, sub forma uzufructului asupra a) poate fi stabilita prin invoiala la unul dintre parinti, bunici,
unor bunuri mobile sau imobile care apartin debitorului; sau alte rude, cu consimtamantul acestora;
c) in cazul in care consta intr-o suma de bani, se indexeaza de b) este stabilita la parintele a carui culpa nu a fast retinuta la
drept, trimestrial, in functie de rata inflatiei. divort;
c) in lipsa invoielii parintilor, este stabilita de instanta, la parin-
32. Dreptul la compensatie al unuia dintre soti: tele cu care locuie9te in mod statornic.
a) apare ca o consecinta a imbogatirii sotului ce a beneficiat in
orice maniera de sprijinul material al celuilalt sot; 37. Exercitarea autoritatii parinte~ti este:
b) apare ca o consecinta a disproportiei existente intre venitul a) de regula determinata de obligatia in solidar a sotilor;
din munca §li eel asimilat acestuia obtinut de unul dintre soti; b) dispusa de institutia de ocrotire a minorului;
c) apare ca o consecinta a imbogatirii unuia dintre soti, in urma '
c) pentru motive temeinice, stabilita de instanta numai catre
'
participarii efective la activitatea profesionala a celuilalt sot §li care unul din parinti.
excede solidarita1ii menajere.
38. Obllgatia legala de intretinere a minorului:
33. Obligatla de intretinere intre fo~tii soti: '
a) se identifica in mare masura ' cu obligatia legala de intre-
a) ia na§ltere atunci cand unul dintre sotii divortaii se afla in tinere a fostului sot;
nevoie din cauza unei incapacitati de munca survenite in decurs ' '
b) nu este parte a autoritatii parinte:;;ti ~i se exercita de unul
de un an de la desfacerea casatoriei, dar este cauzata de o impre- dintre parin1i;
jurare in legatura cu acea casatorie; c) este inlaturata in cazul existentei unui drept la prestatie
b) este fondata pe obligatia de sprijin material reciproc; compensatorie.
c) este inlaturata prin plata despagubirii pentru prejudiciul
suferit prin desfacerea casatoriei. 39. Masurile vremelnice in timpul procesului de divort:
a) au caracter perpetuu, fiind dispuse de instanta;
34. Cerintele generale ale obligatiei de intretinere intre b) sunt acordate pe calea procedurala a ordonantei pre§le-
fo~tii soti sunt: dintiale;
a) definite in functie de regimul matrimonial ales de so1i; c) au caracter provizoriu, limitat pe perioada derularii proce-
b) existenta mijloacelor necesare acordarii intretinerii; sului de divort.
c) starea de neputinta a creditorului de a se intretine din munca '
ori din bunurile sale. 40. in cazul desfacerii casatoriei prin divort, sotul care nu
a implinit varsta de 18 ani:
35. La stabilirea prestatiei compensatorii se au in vedere: a) i§li mentine capacitatea deplina de exercitiu;
a) resursele sotului care o solicita; b) i§li pierde capacitatea deplina de exercitiu;
b) efectele pe care le are sau le va avea lichidarea regimului c) i~i pierde capacitatea de folosinta.
matrimonial;
c) mijloacele materiale ale sotului debitor, in momentul divor-
tului.
122 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

Raspunsuri

1.a, b;2. b, c;3. c; 4. a, b; 5. b,c; 6. b; 7.-; 8.a;9. b; 10.a;

11. b; 12. b; 13. a, c; 14. a, b; 15. c; 16. a, c; 17. b, c; 18. a, b;
Capitolul VI. Filia!ia
19. a, b; 20. a, b, c; 21. a, c; 22. b, c;23. b; 24. c; 25. a, c; 26. c;
27.b;28.a, b;29.b;30. a,c;31. b,c; 32.c;33. a;34.b,c;35.a, Sectiunea 1. Notiuni introductive
b,c;36. a, c;37.a, c;38.-;39.b,c;40.a.
1. Rudenia - definitie, tipuri, clasificare
Definitie
'
Potrivit art. 405 NCC, ,,rudenia reprezintii legatura bazata pe
descendenfa unei persoane dintr-o a/ta persoana sau pe faptu/ ca
mai mu/te persoane au un ascendent comun':
Felurile rudeniei
Acela1?i text de lege, diferen1iaza rudenia fireasca de rudenia
civila, definindu-le.
- Rudenia fireascii reprezinta legatura bazata pe descenden1a
unei persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe
persoane au un ascendent comun [art. 405 alin. (1) NCC].
- Rudenia civilii este legatura rezultata din adop1ia incheiata in
conditiile prevazute de lege [art. 405 alin. (2) NCC].
- Afinitatea este legatura dintre un sot ~i rudele celuilalt sot
[art. 407 alin. (1) NCC].
Clasificarea relafiilor de rudenie
a) Rudenia in linie dreapta
- ascendenta;
- descendenta.
Reprezinta rezultatul descendentei unei persoane din alta per-
soana ~i se calculeaza in functie de numarul na~terilor.
b) Rudenia in linie colaterala - rezulta din existenta unui as-
cendant comun ~i se calculeaza dupa numarul na~terilor, urcand
de la una dintre rude pana la ascendentul comun ~i coborand de
la aceasta pana la cealalta ruda.

2. Filiatia - definitie, tipuri

Definifia filiafiei. in sens larg, notiunea de filiatie reprezinta

legatura existenta intre o persoana ~i ascendentii sai. in sens
 124 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
restrans, reprezinta raportul de descendenta dintre o persoana §i
parintii sai.
Privita in raport cu mama, filiatia poarta numele de maternitate,
in timp ce, in raport cu tatal, este denumita paternitate.
2.1. Filiatia fireasca ~i filiatia civila
Filiatia fireasca este in mod necesar o transpunere fidela a
realitatii biologice stabilite intre o persoana 9i ascendentii sai, in
timp ce filiatia civila se fundamenteaza pe operatiunea juridica a
adoptiei.
lmportanta acestei clasificari este data de efectele juridice pre-
vazute de lege ce decurg din relatia de rudenie, acestea avand
acela9i continut, indiferent de izvorul rudeniei[1l.
2.2. Filiatia din casatorie ~i filiatia din afara casatoriei
Filiatia din casatorie se stabile9te in momentul in care per-
soana s-a nascut ori a fost conceputa in timpul casatoriei parintilor
sai, fara a avea importanta valabilitatea actului juridic al casatoriei,
in timp ce filiatia din afara casatoriei este stabilita in functie de
I I
starea civila de persoane casatorite a parintilor la momentul con-
ceptiunii ori na9terii copilului, fie de i nlaturarea prezumtiei legale
de paternitate printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva.
2.3. Filiatia naturala ~i filiatia prin reproducere umana
asistata medical cu tert donator
Filiatia naturala se stabile 9te astfel: maternitatea se stabile9te
dupa regula universala mater semper certa est, rezultand din
faptul na~terii, dar putand fi stabilita ~i prin recunoa9tere sau prin
hotarare judecatoreasca (art. 408 alin. (1) NCC], iar in functie de
starea civila a mamei la momentul conceptiei ori la momentul
na9terii, se va stabili paternitatea persoanei dupa cum este din
casatorie - aplicandu-se prezumtia legala a paternitatii (art. 408
alin. (2) NCC] - ori din afara casatoriei, prin recunoa~tere sau prin
hotarare judecatoreasca, de la caz la caz [art. 408 alin. (3) NCC].
E. FLORIAN, Dreptu/ familiei, Ed. C.H. Beck, ed. a 4-a, Bucure~ti,
[ll
2011, p. 153.
VI. Filiatia 12S
Acelea9i reguli se aplica ~i in cazul stabilirii filiatiei prin repro-
ducere umana asistata, cu specificarea ca implicarea unei terte
persoane (a donatorului) impune anumite masuri de securitate
reglementate in art. 443-444 NCC 9i concretizate in inadmisi-
bilitatea actiunii in contestarea filiatiei ori in regimul restrictiv al
I I
actit.mii in tagada paternitatii din casatorie.
Secfiunea a 2-a. Posesia de stat
1. Definitie
Potrivit art. 41 o alin. (1) NCC, posesia de stat este starea de
fapt care indica legaturile de filiatie ~i rudenie dintre copil 9i familia
din care se pretinde ca face parte.
Consta, in principal, in urmatoarele elemente[1 1:
- tractatus - o persoana se comporta fata de un copil ca fiind
al sau, ingrijindu-se de cre~terea ~i educarea sa, iar copilul se
comporta fata de aceasta ca fiind parintele sau;
- fama - copilul este recunoscut de catre familie, in societate
9i, cand este cazul, de catre autoritatile publice, ca fiind al persoa-
nei despre care se pretinde ca este parintele sau;
- nomen - copilul poarta numele persoanei despre care se
pretinde ca este parintele sau.
Alaturi de aceste elemente principale, posesia de stat poate
rezulta din orice alte imprejurari accesorii, spre exemplu fotografii
de familie.
2. Caracterele posesiei de stat
- Continua: nu inseamna permanenta, dar presupune ca
elementele posesiei de stat sa aiba o anumita stabilitate, sa se
i ntruneasca o perioada de timp suficienta pentru a crea credinta
ca filiatia reala a persoanei este aceea indicata de folosinta starii
civile.
111
A.I. FILIPESCU, Filiafia fireasca §i filiafia din adopfie, Ed. All Beck,
Bucure~ti, 2002, p. 54.
 126 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
- Pa$nica: adica netulburata, daca folosinta starii civile nu a
fast dobandita sau conservata prin acte de violenta, fizica sau
morala, provocate de o alta persoana;
- Publica: implica folosinta starii civile in vazul tuturor, pentru a
fi cunoscuta;
- Neechivoca: neputand rezulta dintr-un comportament ambi-
guu.
Posesia de stat se probeaza prin orice mijloc de proba.
3. Posesia de stat conforma cu actul de na~tere
Principiu. Nicio persoana nu poate reclama o alta filiatie fata de
mama decat aceea ce rezulta din actul de na9tere 9i posesia de
stat conforma cu acesta 9i nimeni nu poate contesta filiatia fata de
mama a persoanei care are o posesie de stat conforma cu actul
sau de na9tere - prezumtie absolute..
Excepfie. Dovada filiatiei fata de mama se face prin orice mijloc
deproba:
- in cazul substituirii copilului, stabilita pe cale judiciara;
- in cazul in care a fost inregistrata ca mama a unui copil o
alta femeie decat aceea care 1-a nascut.
4. Prezumtia timpului legal al conceptiunii
No,fiune. Potrivit art. 414 alin. (1) NCC, copilul conceput sau
nascut in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei.
Perioada legala a concep,fiunii. Timpul legal al conceptiei se
considera a fi cuprins intre a trei suta ~i a o suta optzecea zi
dinaintea na9terii copilului.
Se calculeaza zi cu zi, regresiv, de la momentul na9terii copi-
lului care nu se va include, intrand in calcul ziua de implinire,
rezultand o perioada de 121 zile.
Alineatul (2) al art. 412 NCC dispune ca prin mijloace de proba
~tiintifice se poate face dovada conceptiunii copilului intr-o
anumita perioada din intervalul de timp prevazut sau chiar in afara
acestui interval.
Caracteru/ prezumfiei. Prezumtie legala mixta.
VI. Filiatia 127
Test grila
1. Filiatia reprezinta:
a) legatura dintre un sot 9i rudele celuilalt sot;
b) legatura rezultata din adoptia incheiata Tn condi1iile preva-
zute de lege;
c) legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta
persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent
comun.
2. Potrivit NCC, distingem urmatoarele feluri de filiatie:
a) din casatorie 9i din afara casatoriei;
b) naturals. ~i prin reproducere umana asistata medical cu tert
donator;
c) civila ~i judiciara.
3. Dovada filiatiei fire~ti se face prin:
a) actul de na9t~re Tntocmit Tn registrul de stare civila;
b) posesia de stat;
c) certificatul de na9tere, eliberat pe baza actului de na~tere.
4. Posesia de stat:
a) este o stare de fapt care indica legaturile de filiatie 9 i rudenie
dintre copil ~i familia din care pretinde ca face parte;
b) este reprezentata de tractatus, tama, nomen;
c) este o stare de fapt ce se infati 9eaza ca un mijloc de proba
a starii civile.
5. Continutul posesiei de stat este reprezentat de:
a) situa'tii de fapt, enumerate limitativ de lege;
b) situatiile de fapt indicate exemplificativ de legiuitor;
c) este o stare de fapt ce asigura dobandirea starii civile.
6. Posesia de stat trebuie sa fie:
a) pa9nica, pasagera, publica, neechivoca;
b) continua, contradictorie, publica, neechivoca;
c) continua, pa9nica, publica, neechivoca.

128 Dreptul familiei. Regimuri matr~moniale. Sinteze. Teste grila
7. Posesia de stat conforma cu actul de na~tere:
a) genereaza prezum\ia absoluta ca maternitatea astfel indi-
cata corespunde realita{ii;
b) este, in principiu, inatacabila in instan1a;
c) genereaza prezumtia relativa a paternitatii din casatorie.
8. Prezumtia absoluta a maternitatii indicate de posesia de
stat conforma cu actul de na~tere este inlaturata:
a) prin deciaratie in fata ofiterului de stare civila, testament ori
inscris autentic fa.cut de presupusa mama;
b) prin efectul hotararii judecatore~ti prin care s-a stabilit ca a
avut lac o substituire de copii;
c) prin efectul hotararii judecatore~ti prin care s-a stabilit ca a
fast substituita mama.
9. Prezumtia timpului legal al conceptiunii determina:
a) un interval legal de conceptiune de 121 zile;
b) o prezumtie legala mixta;
c) un interval legal de conceptiune de 120 zile.
10. Perioada legala a conceptiunii se calculeaza:
a) pe zile, progresiv, incluzand ziua conceptiei ~i ziua na9terii;
b) pe zile, regresiv, incluzand ziua conceptiei ~i ziua na~terii;
c) pe zile, regresiv, incluzand ziua conceptiei 9 i excluzand ziua
na9terii.
Raspunsuri
1.b, c; 2.a, b;3. a, c;4. a, b,c;5. b;6. c;7. a, b; 8 . b,c; 9.a,
b; 10. c.
Secfiunea a 3-a. Filiafia fatii de mamii
1. Stabilirea maternitatii prin efectul legii
Regula. Maternitatea rezulta din faptul na$ferii, stabilindu-se
prin efectul legii 9 i fiind probata prin actul de na~tere intocmit in
VI. Filiatia 129
registrul de stare civila, precum 9i cu certificatul de nal?tere eli-
berat pe baza acestuia, potrivit art. 409 alin. (1) NCC.
Dou a elemente de f apt intereseaza in stabilirea filiatiei fata de
mama.111:
- imprejurarea ca o anumita femeie a dat na~tere unui copil;
- identitatea copilului care revendica matemitatea cu aceea a
copilului nascut de femeia respectiva, a 9 adar, faptul ca acest copil
~i nu un altui a fast nascut de respectiva femeie.
1.1. Dovada filiatiei
Principiu. Dovada filiatiei materne sau paterne se face prin
actul de na~tere intocmit in registrul de stare civila, precum 9i cu
certificatul de nal?tere eliberat in baza acestuia.
Excep,fie
- dovada filiatiei fata de mama se poate face prin orice mijloc
de proba: in cazul substituirii fie a copilului, fie a mamei, stabilita
pe cale judiciara;
- prin orice mijloc de proba, in fata instantelor judecatore9ti: in
cazul reconstituirii sau al intocmirii ulterioare a actului de stare
civila, in cadrul actiunilor de stare civila.
Dovada absoluta a maternitatii se realizeaza prin actul de na9-
tere conform cu posesia de stat.
Actele de stare civila, ca inscrisuri autentice, tac dovada pana
la Tnscrierea Tn fats pentru ceea ce constata personal ofiterul de
stare civila ~i pana la proba contrara., pentru celelalte mentiuni.
1.2. Contestarea maternitatii rezultand din certificatul consta-
tator al na~terii
Cazuri de admisibilitate
- in cazul substituirii copilului 121 , produsa din eroare ori prin
frauda, constatata judecatore9te;
- in cazul maternita\ii simulate, adica a substituirii mamei, din
eroare ori prin frauda, constatata judecatore9te.
Actiunea Tn contestarea maternitatii
1 I
[l] Al. BACACI, v.c. OUMITRACHE, c.c. HAGEANU, op. cit. , 2009, p. 234.
121 1.P. FILIPESCU, V.M. CIOBANU, Aspecte ale contestarii de mater-
nitafi, in R.R.D. nr. 3/ 1986, p. 19-25.
130 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
Dreptul la actiune in contestarea maternita\ii este recunoscut
oricarei persoane interesate. Sarcina probei revine reclamantului,
care poate dovedi faptul pozitiv contrar, adica al existen1ei unei
legaturi de filia1ie diferita ta1a de cea contestata, excluzand-o pe
cea din urma.
Dovada filiatiei se face prin certificat constatator al na~terii, prin
'
expertiza medico-legala de stabilire a filiatiei, iar cand acestea
sunt imposibile, prin orice mijloc de proba.
Renun1area la drept este inadmisibila. Pariniii ~i copilul vor fi
cita1i in toate cazurile. lnstanta se pronun1a din oficiu asupra
stabilirii numelui copilului , a exercitarii autoritaiii parinte~ti 9i a
obligatiei parintilor de a-1 intretine pe copil.
' ' ' corespunde adevarului poate ti contestata oricand, de orice per-
2. Stabilirea maternitatii prin recunoa~terea mamei
2.1. Cazurile recunoa~terii
Potrivit art. 415 alin. (1) NCC, maternitatea poate fi stabilita
prin recunoa$terea mamei:
- in momentul in care na~terea nu a fost inregistrata in
registrul starii civile;
- in situatia in care copilul a fost trecut in acest registru ca fiind
nascut din parinii necunoscuti.
Stabilirea filia1iei pe aceasta cale este posibila atat fata de
copilul minor, cat ~i fa1a de descendentul devenit major. Poate ti
recunoscut copilul conceput dar nenascut, precum 9i persoana
decedata, dar numai daca a la.sat descendenti fire9ti.
2.2. Formele recunoa~terii de maternitate
Recunoa~terea de filia1ie poate fi facuta, sub sanc1iunea nuli-
ta1ii absolute, prin una din formele limitativ prevazute de textul
art. 416 alin. (1) NCC:
- recunoa$terea prin declarafie la serviciul public comunitar
local de evidenfa a persoanelor- in scris ori verbal, la orice sediu
de stare civila, odata cu inregistrarea na~terii copilului ori la o data
ulterioara;
VI. Filiatia 131
- recunoa$ferea prin inscris autentic - reprezinta constatarea
marturisirii de filiatie intr-un inscris intocmit sau primit de 0
autoritate publica, in forma ~i conditiile stabilite de lege;
- recunoa$ferea prin testament - poate imbraca oricare din
formele testamentului, §ii este irevocabila.
Recunoa§iterea are urmatoarele caractere juridice: este un act
r pur ~i simplu, personal, unilateral, declarativ, erga omnes, irevo-
cabil ~i solemn.
2.3. Contestarea recunoa~terii de maternitate
Articolul 420 alin. (1) NCC dispune ca recunoa9terea care nu
soana interesata.
Actiunea se porne§ite impotriva autorului recunoal?terii, iar
dupa decesul acestuia, 1mpotriva mo~tenitorilor sai, sau 1mpotriva
copilului recunoscut, minor sau major ori a mo~tenitorilor acestuia.
Proba cade in sarcina paratului.
Hotararea are efect retroactiv.
2.4. Nulitatea recunoa~terii de maternitate (art. 418-420 NCC)
2.4.1. Nulitatea absolutii a recunoa~terii de maternitate inter-
vine dacii:
- a fast recunoscut un copil a carui filiatie, stabilita potrivit legii,
nu a fast 1nlaturata. Cu toate acestea, daca filia1ia anterioara a fost
inlaturata prin hotarare judecatoreasca, recunoa§iterea este vala-
bila;
- a fast facuta dupa decesul copilului, iar acesta nu a la.sat
descendenti firel?ti;
- a fost facuta intr-o alta situa1ie de cat cele doua prevazute
limitativ in art. 415 alin. (1) NCC;
- a fast facuta in alte farme decat cele prevazute de lege.
Nulitatea absoluta poate ti invocata de orice persoana intere-
sata, oricand, fie pe cale de actiune fie de exceptie.
 132 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila VI. Filiatia 133

2.4.2. Nulitatea relativa a recunoa~terii de maternitate poate
Ji ceruta:
- in cazul viciilor de consimtamant (eroare, dol sau violenta);
- in cazul lipsei discernamantului111•
Nulitatea relativa poate fi invocata de autorul recunoa~terii.
Prescrip\ia dreptului la ac\iune intervine in termenul general de 3
ani ~i incepe sa curga de la data incetarii violentei ori, dupa caz, a
descoperirii erorii sau dolului, iar in cazul lipsei discernamantului
de la momentul cunoa~terii cauzei anularii, fie de autor, fie de re-
prezentantul acestuia.
3. Stabilirea maternitatii prin hotarare judecatoreasca ·
3.2. Contestarea maternitatii stabilite prin hotarare
Maternitatea stabilita prin hotarare poate fi contestata de per-
soanele interesate, cu excep\ia celor care au participat ca parte in
111
procesul de stabilire a maternitatii •
Dreptul la actiune nu se prescrie extinctiv.
Test grila
1. Filiatia fata de mama se stabilecte:
' ' 'r
a) dupa cum copilul este din casatorie sau din afara casatoriei;
b) prin efectul legii;
c) dupa momentul conceptiei.

Cazuri. Potrivit art. 423 NCC, stabilirea maternitatii se face prin 2. Filiatia fata de mama se poate stabili:
hotarare judecatoreasca, in cazul in care: a) ' '
prin recunoa~tere;
- proba filia\iei materne nu se poate face cu certificatul de na~- b) prin hotarare judecatoreasca;
tere; c) prin efectul prezumtiei.
- se contesta realitatea celor inscrise in certificatul de na~tere.
3. Stabilirea filiatiei fata de mama se face:
3.1. Aqiunea in stabilirea maternitatii ' '
a) de regula, prin efectul legii;
Dreptul la actiune apartine copilului ~i se porne~te in numele b) prin recunoa~terea mamei;
c) prin prezumtie, cand copilul este nascut in timpul casatoriei.
sau de reprezentantul sau legal, putand fi continuata de mo~te-
nitorii sai in conditiile legii.
Actiunea se introduce impotriva pretinsei mame sau a mo~te- 4. Cazurile de admisibilitate a contestarii maternitatii
, rezul-
nitorilor pretinsei mame. tate din certificatul constatator al na~terii sunt:
Actiunea este imprescriptibila, ·ca regula, daca intre timp copilul a) inregistrarea ca mama a copilului a unei alte femei decat
a decedat inainte de introducerea actiunii, mo~tenitorii sai o pot cea care I-a nascut;
formula in termen de un an de la data decesului. b) conformitatea posesiei de stat cu actul de na~tere;
Se dovede~te prin orice mijloc de proba. c) substituirea copilului.
Hotararea are efect retroactiv.
5 . Actiunea in contestarea maternitatii:
' '
a) este recunoscuta in exclusivitate copilului;
b) este recunoscuta oricarei persoane interesate;
c) este introdusa, de regula, de procurer, in vederea protejarii
drepturilor minorului.
111
Aceasta cauza reiese din coroborarea art. 1205 alin. (1) cu
art. 1325 NCC. A se vedea in acest sens ;,i E. FLORIAN, op. cit., 2011, 111 M. AVRAM, Fifiafia. Adopfia nafionala §i internafionala, Ed. All Beck,
p. 174-175. Bucure;,ti, 2001, p. 45.
 134 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
6. In cazul contestarii maternitatii, dovada filiatiei se face·
a) Tn principiu, prin certificatul co~statator al naiterii ~i exp~r-
tiza medico-legala;
b) prin orice mijloc de proba, in lipsa certificatului constatator al
na~terii ~i in imposibilitatea realizarii expertizei medico-legale;
c) in principiu, prin posesia de stat.
7. Cazurile de eficacitate a recunoa~terii maternitatii sunt:
a) na~terea a fost inregistrata, iar registrul de stare civila a fost
pierdut ulterior;
b) na11terea nu a fast inregistrata in registrul de stare civila;
c) copilul a fost trecut in registrul de stare civila ca fiind nascut
din parinti necunoscuti.
' '
8. Formele recunoa~terii de maternitate:
a) se stabilesc dupa cum copilul este din casatorie ori din afara
acesteia;
b) prin lege, prin recunoa~tere ori prin hotarare judecatoreasca;
c) prin declaratie la serviciul public comunitar local de evidenta
a persoanelor, pri~ inscris autentic, ori prin testament. ' zentantul sau legal;
9. Sunt caractere ale recunoa~terii de filiatie:
a) act juridic solemn, pur si simplu, translativ;'
b) act juridic irevocabil, consensual, producand efecte erga
omnes;
c) act juridic unilateral, solemn, declarativ.
10. Recunoa~terea de maternitate poate avea drept con-
secinte:
'
a) calificarea copilului ca fiind nascut din casatorie;
b) na11terea unui conflict de maternitate;
c) calificarea copilului ca fiind nascut natural sau prin reprodu-
cere umana asistata.
11. Sarcina probei in cadrul procesului de contestare a
recunoa~terii de maternitate:
a) apaf"iine reclamantului, cu exceptia acVunii intentate de
celalalt parinte, de copilul recunoscut ori de descendentii acestuia-
, '
VI. Filia t ia 135
b) aparVne paratului, cand ac\iunea este intentata de celalalt
parinte, de copilul recunoscut ori de descenden\ji acestuia;
c) apaf"iine paratului, prin excep\ie de la dreptul comun, indite-
rent de persoana reclamantului.
12. Sunt cazuri de nulltate absoluta a recunoa~terii de ma-
ternitate:
a) recunoa~terea se refera la un copil avand, la data recu-
noa~terii, legatura de filiatie deja stabilita;
b) recunoa~terea a fost facuta cu lipsa discernamantului;
c) recunoa11terea a fost facuta de o alta persoana decat mama
sau reprezentantul acesteia avand procura speciala ~i autentica.
13. Prescriptia extinctiva a dreptului la actiunea in nulitate
relativa a recunoa~terii de maternitate intervine:
a) Tn termenul special de 6 luni de la Tncetarea violentei, a
descoperirii erorii sau a dolului;
b) in termenul general de 3 ani de la cunoa~terea lipsei de dis-
cernamant de catre eel indreptatit la actiune ori de catre repre-
c) in termenul special de 3 ani de la i ncetarea violentei, a
descoperirii erorii sau a dolului.
14. Regimul juridic al actiunii in stabilirea maternitatii
prezinta urmatoarele coordonate:
a) confera dreptul la actiune oricarei persoane interesate;
b) confera dreptul la actiune in exclusivitate copilului in tot
timpul vietii acestuia;
c) confera dreptul la actiune mo11tenitorilor copilului, timp de un
an de la decesul acestuia.
15. Actiunea in contestarea maternitatii stabilite prin hota-
' '
rare judecatoreasca:
a) apartine oricarei persoane interesate, cu exceptia celor care
au participat ca parte la judecata avand ca obiect stabilirea mater-
nitatii;
b) nu este supusa prescriptiei extinctive;
c) poate fi dovedita prin orice mijloc de proba.
136 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
Raspunsuri
1. b; 2 . a, b; 3 . a, b; 4 . a, c; 5. b; 6 . a, b; 7 . b, c; 8. c; 9. c;
10.-; 11.a,b; 12.a; 13.b;14.b,c; 15.a, b, c.
Secfiunea a 4-a. Filiafia paternii
1. Filialia fala de tatal din casatorie
Filiatia paterna rezulta din faptul procreatiei.
Potriv!t art. 414 alin. (1) NCC, paternitatea copilului nascut sau
conceput in timpul casatoriei mamei se stabile§lte prin aplicarea
prezumfiei de patemitate, potrivit careia ,,pater est quern nuptiae
demonstraf' (sotul mamei este tatal copilului) §ii se dovede§lte prin
actul de na§ltere ~i prin actul de casatorie al parintilor, precum ~i
prin certificatele de stare civila corespunzatoare.
1.1. Prezumtia de paternitate
Potrivit art. 414 NCC, copilul nascut sau conceput in timpul
casatoriei are ca tata pe sotul mamei. Pater is quern nuptiae de-
monstrat este o regula mo~tenita din dreptul roman. Paternitatea
poate fi tagaduita daca este cu neputinta ca sotul mamei sa fie
tata.1 copilului. Este o prezumtie mixta.
Noul Cod civil stabile~te, in art. 412 alin. (1 ), ca intervalul de
timp cuprins intre a 300-a ~i a 180-a zi dinaintea na§lterii copilului
este timpul legal al conceptiunii, termen ce se calculeaza zi cu zi.
Copiii beneficiari ai prezumtiei de paternitate:
- copilul conceput ~i nascut in timpul aceleia§ii casatorii a
mamei;
- copilul conceput Tn perioada celibatului mamei ~i nascut
ulterior casatoriei acesteia;
- copilul rezultat dintr-o casatorie nula sau anulata.
VI. Filiatia 137
1.2. Conflictele de paternitate
Conflictele de paternitate au ca fundament sursa . duala .. a
prezumtiei de paternitate rezultata fie din faptul conceptiµ~ii1 • fie
din faptul na~terii£11• .
1. Cazul copilului conceput in timpul unei casatorii a ma~~/ i i'
nascut in timpul casatoriei subsecvente acesteia, nal?terea petre-
candu-se la mai putin de 300 de zile de la data desfacerii, nulitatii ·
anularii ori incetarii 'mariajului anterior. ' '
2. Cazul Tn care sotia celui declarat mart prin hotarare definitiva
'
se recasatore~te ~i la mai putin de 300 de zile de la data incheierii
casatoriei subsecvente devine mama, apoi reapare fostul sot l?i
hotararea declarativa de moarte este anulata.
3. Cazul sotiei bigame.
Aceste cazuri in care se regasesc conflicte de paternitate sunt
solutionate dandu-se preeminenta prezumtiei de paternitate a so-
tului mamei de la momentul na~terii copilului.
1.3. Tagada paternitatii
Prezumtia instituita de art. 414 NCC indica faptul ca un copil
nascut sau conceput in timp casatoriei ii are ca tata pe sotul
mamei, paternitatea putand fi tagaduita daca este cu neputinta ca
sotul mamei sa fie tatal copilului.
1.3.1. Titularii dreptului la actiune in tiigada paternitiitii
1. Dreptul la acpune al sofului mamei sau al mo$tenitorilor
acestuia
- actiunea se indreapta impotriva copilului sau, daca acesta
este decedat, impotriva mo~tenitorilor sai;
- este supus prescriptiei extinctive in termen de 3 ani, calculat
fie de la data cand a luat cuno~tinta ca in privinta sa opereaza o
prezumtie de paternitate, fie de la data cand a aflat ca prezumata
sa paternitate nu corespunde cu adevarul, in timp ce pentru sotul
pus sub interdictie judecatoreasca prescriptia curge de la data
ridicarii interdictiei;
111 E. F LORIAN, op. cit., 201 1, p. 183.
138 oreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
- actiunea poate fi pornita de mo9tenitorii sotului in termen de
un an de la data decesului, sau ace§itia var continua actiunea deja
pornita.
2. Dreptul la acfiune al mamei copilului sau al mo$tenitorilot
acesteia _,
- se indreapta impotriva copi!ului, sau daca acesta este dece-
dat, impotriva mo§itenitorilor sai;
- ac\iunea pornita in nume propriu de mama copilului se
prescrie in termen de 3 ani de la data nal?terii copilului;
- actiunea poate fi pornita de mama copilului, in calitate d~
reprezentant al acestuia, oricand in timpul minoritatii copilului; .;;
- actiunea pornita de mama copilului, in calitate de mol?tenitor'
al acestuia, se prescrie in termen de un an de la data decesult.ii
copilului;
- ac\iunea poate fi pornita de mol?tenitorii mamei in termen de
un an de la data decesului acesteia, sau ace9tia vor continua ac-
tiunea deja pornita.
3. Dreptul la acfiune al copilului sau al mo$fenitorilor acestuia
- se indreapta impotriva celui prezumat a-i fi tata, adica so\ul
(sau fostul sot) mamei;
- este imprescriptibil pe timpul vie\ii copilului;
- pe timpul minorita\ii, in numele copilului, ac\iunea se por-
nel?te de reprezentantul sau legal;
- minorul cu capacitate restransa de exercitiu poate exercita
personal dreptul la actiune;
- actiunea poate fi pornita de mo9tenitorii copilului in termen
de un an de la data decesului, sau ace~tia vor continua ac\iunea
deja pornita.
4. Dreptul la acfiune al tatalui biologic sau al mo$tenitorilor
acestuia
- se indreapta fie impotriva so\ului mamei ori a mol?tenitorilor
sai, fie impotriva copilului sau a mol?tenitorilor sai;
- ac\iunea va fi admisa numai daca tatal biologic face dovada
paternitatii sale fata de copil;
- dreptul la actiune nu se prescrie in timpul vie\ii tatalui bio-
logic;
VI. Filiatia 139
- tata.1 biologic pus sub interdictie poate porni actiunea printr-un
tutore sau curator numit de instanta;
- actiunea poate fi pornita de mo~tenitorii tatalui biologic in
termen de un an de la data decesului acestuia, sau acel?tia var
continua actiunea deja pornita.
1.3.2. Aspecte procedurale
- competenta apaf!ine instantei de tutela;
- in caz de mo§itenire vacanta, actiunea se poate porni 1m-
potriva comunei, oral?ului sau a municipiului de la locul deschiderii
rnol?tenirii;
- parin\ii ~i copilul sunt citati in toate cazurile referitoare la
filiatie;
~ titularul dreptului la actiune nu poate renunta la dreptul
subiectiv conferit prin lege;
- titularul dreptului la actiune poate renunta la judecata pricinii;
- reprezentantul titularului dreptului la actiune nu poate renunta
la judecata pricinii;
- sarcina probei apaftine reclamantului din proces, acesta de-
rnonstrand ca este cu neputinta ca sotul/fostul sot al mamei sa fie
tatal copilului (se adauga conditia din cazul tatalui biologic, ca
reclamant, de a-~i dovedi paternitatea};
- proba se face prin orice mijloc de proba;
- hotararea are efect declarativ;
- efectele hotararii se produc referitor la perspectiva stabilirii
filiatiei paterne din afara casatoriei, stabilirea numelui copilului,
exercitarea autoritatii parinte~ti l?i a obliga\iei legale de intretinere.
1.4. Contestarea filiatiei fata de tatal din casatorie
Copilul inregistrat in actele de stare civila, din eroare sau prin
frauda, ca fiind rezultat din casatorie, chiar daca parintii sai nu au
fast casatoriti, ori nici nu a fost conceput ~i nici nu s-a nascut in
timpul casat~riei mamei, este un copil aparent din casatorie al
carui statut poate fi contestat pe cale judecatoreasca.
Aceasta actiune are ca obiectiv constatarea ca prezumtia de
' '
paternitate a sotului mamei este inaplicabila.

140 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
Potrivit art. 434 NCC, actiunea poate fi intentata de orice per-
soana interesata ~i este imprescriptibila extinctiv.
Poate ti pornita ~i dupa decesul copilului.
Hotararea are efect retroactiv.
2. Filiatia fata de tatal din afara casatoriei
Filiatia fata de tatal din afara casatoriei se stabile$te fie pe cale
de recunoa$tere \/oluntara a tatalui, fie pe cale judecatoreasca.
Potrivit art. 260 $i art. 448 NCC, fie ca sunt din casatorie, fie ca
sunt din afara casatoriei, copiii se bucura de aceea$i situatie le~.
gala. Principiul este reafirmat $i in art. 446 NCC referitor la rapor-
turile dintre tata $i copilul nascut prin reproducere umana asistata
medica1r11 • t
2.1. Stabilirea paternitatii din afara casatoriei prin recu-
noa~tere
Potrivit textului reglementat de art. 415 alin. {2) NCC, pater-
nitatea copilului conceput sau nascut de o mama necasatorita,
precum $i in cazul copilului a carui paternitate a fost tagaduita se
stabile$te prin recunoa$terea voluntarii a tatiilui.
a) Cazuri/e recunoa$ferii
Recunoa$terea de paternitate poate privi orice copil care, la
data recunoa~terii, nu are o filiatie paterna stabilita potrivit legii.
Poate interveni atat in timpul vietii copilului, cat $i dupa decesul
acestuia, insa numai daca a la.sat descendenti fire$ti.
b) Formele recunoa$terii
Recunoa$terea de filiatie poate fi facuta, sub sanctiunea nuli-
tatii absolute, p rin una d in forme le limitativ prevazute de textul
art. 416 alin. (1) NCC:
- recunoa$terea prin dec/arafie la serviciul public comunitar
focal de eviden,tii a persoanelor - in scris ori verbal, la orice sediu
111
Fl.A. B AIAS, E. CHELARU, R. C ONSTANTINOVICI, I. MACOVEI (coord.),
Noul Cod civil. Comentariu pe arlicole, Ed. C.H . Beck, Buc ure~ti, 2012,
p. 256.
VI. Filiatia 1:41
de stare
. _civila, odata cu inregistrarea na$terii copilului ori la O d aat-
ultenoara;
- recunoa$ferea prin inscris autentic - reprezinta- constatarea
marturisirii de filiatie intr-un inscris intocmit sau primit de: 0 , a:uto-
ritate publica, in forma $i conditiile stabilite de lege;
· - recunoa$terea prin testament - poate imbraca oricar.ecain
formele testamentului, $i este irevocabila. ) r
Recunoa~terea are urmatoarele caractere juridice: este un act · -i
pur $i simplu, personal, unilateral, declarativ, erga omnes, irevo~, -
cabil $i solemn.
2.1.1. Contestarea recunoa~terii de paternitate
Articolul 420 alin. (1) NCC dispune · ca recunoa~terea care · nu
corespunde adevarului poate fi contestata oricand, de orice per-
soana interesata.
Ac\iunea se porne~te impotriva autorului recunoa$terii, iar du-
pa decesul acestuia, impotriva mo1?tenitorilor sai, sau impotriva
copilului recunoscut, minor sau major ori a mo~tenitorilor acestuia.
Proba cade in sarcina paratului.
Hotararea are efect retroactiv.
2.1.2. Nufitatea recunoa~terii de paternitate
Nulitatea absolutii a recunoa$terii de paternitate intervine daca:
- a fast recunoscut un copil a carui filia\ie, stabilita potrivit legii,
nu a fost inlaturata. Cu toate acestea, daca filia\ia anterioara a fost
inlaturata prin hotarare judecatoreasca, recunoal?terea este vala-
bila;
- a fost facuta dupa decesul copilului, iar acesta nu a la.sat
descendenti fire~ti;
- a fost facuta in alte forme decat cele prevazute de lege, i n
art. 416 alin. (1) NCC.
Nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana intere-
sata, oricand, fie pe cale de actiune,
,. fie de exceptie.
,
Hotararea de admitere a actiunii
, are efect declarativ $i este
opozabila erga omnes.
Prin inlaturarea paternita\ii se acopera nulitatea absoluta a
unei eventuale recunoa$teri subsecvente acesteia.
 142 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
Nulitatea re/ativa a recunoa 9terii de paternitate poate fi ceruta:
- in cazul viciilor de consimF1mant (eroare, dol sau violenta);
- in cazul lipsei discernamantului.
Nulitatea relativa poate fi invocata de autorul recunoa9terii.
Prescrip{ia dreptului la ac{iune intervine in termenul general de 3
ani 9i incepe sa curga de la data incetarii violen{ei ori, dupa caz, a
descoperirii erorii sau dolului, iar in cazul lipsei discernamantului
de la momentul cunoa9terii cauzei anularii, fie de autor, fie de
reprezentantul acestuia.
2.2. Stabilirea paternitatii din afara casatoriei prin hotarare
judecatoreasca
Potrivit art. 424 NCC, paternitatea copilului conceput sau nas-
cut de o mama necasatorita, precum ~i in cazul copilului a carui
paternitate a fost tagaduita, daca tatal din afara casatoriei nu ii
recunoa~te, se stabile~te prin hotarare judecatoreasca.
Cazuri. Potrivit art. 424 NCC, stabilirea paternita\ii se face prin
hotarare judecatoreasca, in cazul:
- copilului nascut in afara casatoriei ~i nerecunoscut de tata.
2.2.1. Acfiunea in stabilirea paternitiitii
Dreptul la ac{iune apartine copilului ~i se porne~te in numele
sau de catre mama, chiar daca aceasta este minora sau de repre-
zentantul sau legal, putand fi continuata de mo9tenitorii sai in con-
di{iile legii.
Ac{iunea se introduce impotriva pretinsului tata sau a mo~te-
nitorilor acestuia.
Ac\iunea este imprescriptibila, ca regula, iar daca intre timp
copilul a decedat inainte de introducerea ac{iunii, mo9tenitorii sai o
pot formula in termen de un an de la data decesului.
Renun1area la drept este inadmisibila, in schimb putandu-se
renunta la judecarea cererii formulate personal de titularul drep-
tului.
Paternitatea se prezuma daca se dovede 9te ca pretinsul tata a
convietuit cu mama copilului in perioada timpului legal al con-
VI. Filiatia 14 3
ceptiuniir 11. lnlaturarea prezumtiei se face prin proba adusa de tata
ca fiind exclus ca el sa fi conceput ace! copil. Se dovede~te prin
orice mijloc de proba.
Hotararea are efect retroactiv, instanta fiind obligata sa sta-
tueze 9i pentru stabilirea numelui copilului, exercitarea autoritatii
parinte9ti 9i a obliga\iei legale de intreVnere, chiar daca nu s-au
formulat cereri in acest sens.
Hotararea instantei este supusa cailor de atac.
Potrivit art. 101 NCC, hotararea ramasa definitiva se comunica
serviciului public comunitar local de evidenta a persoanelor de la
locul inregistrarii na9terii, pentru a se face modificarea actului de
stare civila a copilului.
2.2.2. Dreptul la despiigubiri al mamei
Articolul 428 alin. (1) NCC recunoa~te pentru mama copilului
un drept de a fi despagubita cu cheltuielile ce tin de perioada de
sarcina ~i na9tere.
Ea poate solicita ~i obVne de la pretinsul tata:
- jumatate din cheltuielile na9terii ~i ale lehuziei;
- jumatate din cheltuielile fa.cute cu intretinerea ei in timpul
sarcinii 9 i in perioada de lehuzie.
Reprezinta un drept propriu al mamei.
Acfiunea in despagubiri
- se intenteaza in termen de 3 ani de la na9terea copilului;
- se poate formula 9i in situa{ia in care copilul s-a nascut mort
sau a murit inainte de pronuntarea hotararii privind stabilirea
paternita\ii;
- poate fi admisa dear daca mama a formulat ac\iune pentru
stabilirea paternitatii;
- se vor acorda despagubiri numai daca barbatul impotriva
caruia a purtat judecata a fost declarat tatal copilului;
- ac\iunea in stabilirea paternitatii trebuie sa fi fost pornita de
mama in contradictoriu cu pretinsul tata 9 i nu cu mo9tenitorii
acestuia (obligatia tatalui nu trece asupra mo~tenitorilor sai);
111 M. AVRAM, op. cit. , 2013, p. 377.
144 DreptuJ familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
- actiunea in stabilirea paternitatii trebuie sa fi fost pornita de
mama inaintea recunoa~terii voluntare a paternita\ii de catre ace-
la~i barbat;
- dreptul mamei este transmisibil mo~tenitorilor acesteia.
Test grila
1. Stabilirea paternitafii se realizeaza diferit:
a) dupa cum copilul este nascut prin conceptiune naturala ori
prin reproducers umana asistata;
b} dupa cum copilul este minor sau major;
c) dupa stabilirea sexului minorului.
2. Prezumfia de paternitate:
a) se aplica in cazul copilului conceput sau nascut in timpul
casatoriei;
b} se aplica in cazu_l copilului dintr-o casatorie nula;
c) se aplica in cazul copilului dintr-o casatorie anulata.
3. in cazul conflictului de paternitate are preeminenfa pre-
zumtia
, conform careia:
a) tatal copilului este sotul mamei de la data conceperii co-
pilului;
b) tatal copilului este sotul mamei de la data na!l,terii copilului;
c) nu exista o astfel de preeminenta intre prezumtii.
4. Sunt titularii dreptului la acfiune in tagada paternitafii:
a) orice persoana interesata;
b) sotul mamei, mama copilului, ·copilul, precum ~i mo!l,tenitorii
fiecaruia dintre ace~tia;
c) so1u1 mamei, mama copilului, tatal biologic, copilul, precum
!l,i mo~tenitorii fiecaruia dintre ace~tia.
5. inceputul cursului termenului de prescripfie in cazul ac-
fiunii pentru tagada paternitafii pornita de soful mamei este:
a) momentul na~terii copilului;
b) momentul in care acesta a cunoscut ca este prezumat tata
al copilului;
VI. Filiatia 145
c) momentul in care acesta a cunoscut ca prezum,ia legala de
paternitate nu corespunde realita.1ii.
6. Mama copilului are dreptul la acfiune in tagada pater-
nltatii:
,
a) in nume propriu, cu paza termenului de prescriptie de 3 ani
calculat de la data na~terii copilului;
b) in nume propriu, cu paza termenului de prescriptie de 1 an
calculat de la data na~terii copilului;
c) ca reprezentant legal, oricand in timpul minoritatii copilului.
7. Cu prlvire la acflunea in tagada paternltafil a tatalui bio-
logic:
a) poate fi admisa de instanta , de tutela. numai daca recla-
mantul face dovada imposibilitatii de procreare a so1ului mamei;
b} poate fi admisa de instanta , de tutela numai daca recla-
mantul face dovada paternitatii sale fata de copil;
c) dreptul se na~te in momentul in care nu exista conformitate
intre actul de na~tere ~i posesia de stat.
8. Principiul indisponibilitafii dreptului la acfiune in materie
de filiatie:
,
a) interzice titularului dreptului la actiune a renunta la dreptul
subiectiv al filiatiei;
b) interzice titularului dreptului la actiune a renunta la judeca-
rea pricinii;
c) interzice reprezentantului legal al titularului dreptului la ac-
tiune a renunta la judecarea pricinii.
9. Filiafia fafa de tatal din afara casatoriei se stabile~te:
a) prin recunoa!l,tere;
b) prin hotarare judecatoreasca;
c) prin efectul prezumtiei.
1O. Filiatia
,
fata
I
de tatal din casatorie:
a) se dovede~te prin actul de na~tere ~i actul de casatorie al
parintilor;
b) se stabile~te prin efectul prezumtiei ~i opereaza ope Jegis;
 146 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
c) se dovede9te prin actul de na9 tere conform cu posesia de
stat.
11. Recunoa~terea de paternitate poate privi:
a) copilul care nu are o filiaVe paterna stabilita, putand fi recu-
noscut chiar §i dupa deces;
b) copilul care, la data recunoa9terii, nu are o filiatie paterna
stabilita potrivit legii;
c) copilul care nu are o filiatie paterna stabilita, putand fi recu-
noscut chiar ~i dupa deces, daca a lasat descendenti fire 9ti.
12. Actiunea in stabilirea paternitatii din afara casatoriei
apartine: ' '
a) copilului ~i se porne~te in numele lui de catre mama, chiar
daca aceasta este minora;
b) tatalui biologic al copilului;
c) mamei copilului.
13. Dreptul la actiunea in stabilirea paternitatii:
'
a) se transmite mo~tenitorilor '
~i se prescrie in termen de un an
de la data decesului copilului;
b) este imprescriptibil in timpul vietii copilului;
c) apartine minorului §i actiunea poate fi pornita fn numele
acestuia de catre mama.
14. Mama se poate prevala de dreptul de a cere despagu-
biri pretinsului tata numai in cazul in care:
a) actiunea in stabilirea paternitatii a fest promovata in contra-
dictoriu cu pretinsul tata ori cu mo~tenitorii acestuia;
b) actiunea in stabilirea paternitatii a fost promovata de mama;
c) actiunea in stabilirea paternitatii a fest promovata ulterior
recunoa~terii de catre pretinsul tata.
15. Dreptul la despagubiri al mamei:
a) inceteaza in momentul decesului copilului;
b) nu se transmite mo§tenitorilor acesteia;
c) se transmite mo~tenitorilor copilului.
VI. Filiatia
147
Raspunsuri
1.-;2. a, b, c; 3 . b; 4. c; 5. b, c; 6.a, c; 7. b; 8. a, c; 9.a, b;
10. a,b; 11.b,c; 12.a; 13.a, b,c; 14.b; 15.-.
Secfiunea a 5-a. Filiatia fn cazu/ reproducerii
umane asistate medical cu tert donator
1. Notiune
Reproducerea umana asistata medical desemneaza acele prac-
tici clinice ~i biologice care permit conceptiunea in vitro, transferul
de embrioni §i inseminarea artificiala, precum §i orice alte tehnici
care tac posibila procreatia in afara procesului natura1r11•
in conditiile NCC, reproducerea umana asistata medical cu tert
donator presupune:
- forma exogena a procedeului medical, fn cadrul careia con-
ceptiunea se realizeaza cu ajutorul materialului genetic exterior
cuplului parental;
- forma endogena a procedeului medical, in cadrul careia
conceptiunea se realizeaza prin fertilizarea extracorporala, cu
materialul genetic al cuplului parental.
Nofiunea de ,,parinfi". Articolul 441 alin. (3) NCC determina no-
tiunea de parinti ca fiind fie un barbat ~i o femeie, fie o femeie
singura.
Sediu/ materiet art. 441-447 NCC, art. 447 referindu-se exclu-
siv la reproducerea umana asistata medical cu tert donator.
2. Principii
1. Principiu/ mater in iure semper certa est - presupunand ca
maternitatea copilului nascut prin conceptiune asistata medical se
face in acelea§i conditii ca ~i iri cazul copilului nascut prin concep-
tiune naturala.
fl] E. FLORIAN, op. cit., 2011, p. 232.
 Dreptul famlliei. Regimuri matrimCJ_nial~ _5inteze. Teste grila
148
2. Principiul confidenfialitafii - presupune ca informatiile referi-
toare la datele privind identitatea parintilor, a copilului astfel pro-
creat precum ~i a tertului donator sunt protejate.
in mod exceptional, legea permite autorizarea accesului la
informatii, pentru motive intemeiate, persoanei astfel concepute,
precum ~i descendentilor sai.
3. Principiul excluderii /egaturii de filiafie dintre copil $i dona tor -
presupune canu se va putea stabili nicio legatura de filiatie intre
tertul donator ~i copilul astfel conceput. in acest caz, nicio adtiune fn
raspundere nu poate fi pornita impotriva donatorului.
4. Principiul asimilarii situafiei juridice a copilului astfel con-
ceput copi/ului nascut prin concepfiune naturala - presupune ga-
rantarea unui tratament identic al copiilor.
5. Principiul caracterului necontestabil al filiafiei - presupune
imposibilitatea contestarii de catre cineva a filiatiei pe motive ce tin
de reproducerea umana asistata medical, nici chiar copilul astfel
nascut, neputand contesta acest lucru.
3. Conditii
Articolul 442 NCC dispune asupra conditiilor in care se poate
realiza reproducerea umana asistata medical:
- parintii trebuie sa i~i dea consimtamantul in prealabil;
- sa se asigure deplina confidentialitate a informatiilor;
- un notar public sa le explice parintilor, in mod expres, conse-
cintele actului lor cu privire la filiatie.
Consimfamantul parinfilor
Exprimarea consimfamantului:
- trebuie facuta in forma solemna, in fata notarului public;
- se face in deplina cunoa~tere a consecintelor actului consim-
tit;
- se face in conditii de deplina confidentialitate;
- este prealabila conceptiunii.
Revocarea consimfamantului:
- poate ti facuta, in mod expres, pana in momentul realizarii
conceptiunii medical asistate;
VI. Filiatia 149
- poate fi facuta, in mod expres, inclusiv in ultimul moment
inainte de realizarea procedurii. '
lneficacitatea consimfamantului:
- in cazul in care a survenit decesul unuia dintre parin\i, pana:
in momentul conceptiunii; .
- in cazul in care a fost introdusa o cerere de divort, pana in
momentul conceptiunii;
- in cazul in care a intervenit separatia in fapt.
4. Filiatia fata de mama
Stabilirea maternitatii se face in conditii identice ca in cazul
' I
copilului nascut natural.
in functie de starea civila a mamei de la momentul conceptiunii
sau al na~terii se va stabili filiatia fata de tata.
Pentru o femeie singura care recurge la reproducerea umana
asistata medical, copilul va ti considerat din afara casatoriei.
5. Filiatia fata de tata
5.1. Paternitatea din casatorie
in cazul mamei casatorite, sotul mamei este prezumat tatal co-
pilului.
Regula. Potrivit art. 443 alin. (1) NCC, nimeni nu poate con-
testa filiatia copilului pentru motive ce tin de reproducerea umana
asistata medical ~i nici copilul astfel nascut nu poate contesta
filiatia sa.
Excepfii. Constituie abateri de la principiul imutabilitatii filiatiei
copilului conceput prin reproducere umana asistata medical cu tert
donator.
• Potrivit art. 443 a/in. (2) NCC, poate ti tagaduita paternitatea
copilului, de catre sotul mamei care nu a consimtit la reproducerea
, I
umana asistata medical realizata cu ajutorul unui terf donator.
Prezumtia de paternitate este inlaturata daca:
- consimtamantul sotului mamei nu exista;
.
lipsa consimtamantului are in vedere urmatoarele situatii:
'

150 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
• refuzul;
• neexprimarea consimtamantului;
• retragerea consimtamantului;
• consimtamantul a ramas fara efect.
consimtamantul ramane fara efect:
'
• prin introducerea unei cereri de divo11;
• prin separatia paf"lilor.
consimtamantul nerevocat in mod expres sau tacit nu per-
mite introducerea actiunii in tagada paternitatii;
- poate introduce actiunea in tagada paternitatii ~i sotul ma-
mei care s-a casatorit cu aceasta dupa conceptiunea copilului,
pentru procedeul reproducerii umane asistate dand consimta-
mantul partenerul mamei de la acel moment.
• Potrivit art. 443 a/in. (3) NCC, poate ti tagaduita paternitatea
copilului care nu a fost conceput in acest mod.
· Cauza:
- exprimarea consimtamantului sotului mamei pentru proce-
deul na~terii umane asistata medical;
realizarea procedeului medical;
- existenta unei relatii extraconjugale a mamei;
- conceptiunea copilului ca o consecinta a relatiei extracon-
jugale.
Actiune:
, mant ~xprimat a fost mentinut §i producator de efecte la data con-
- se contesta faptul ca respectivul copil a fost nascut prin
reproducere umana asistata medical;
dreptul la actiune apaf"line:
• sotului mamei ~i mo~tenitorilor sai;
• mamei ~i mo9tenitorilor sai;
• copilului 9i mo9tenitorilor sai;
• pretinsului tata biologic ~i mo9tenitorilor sai.
actiunea este cea de drept comun.
5.2. Paternitatea din afara casatoriei
Daca mama copilului nascut prin reproducere umana asistata
medical nu este casatorita nici la data conceptiunii 9 i nici la data
na§terii copilului, acesta nu va beneficia de prezumtia de pater-
nitate, fiind copil din afara casatoriei.
VI. Filiatia 151
Filiatia copilului din afara casatoriei poate fi stabilita fata de
0
partene rul mamei care a consimtit Tn vederea realizarii concep-
tiunii prin reproducere umana asistata medical:
' prin recunoa§tere;
prin hotarare judecatoreasca.
• Stabilirea paternitafii prin recunoa$fere
Recunoa§terea de filiatie poate fi facuta, prin una din formele
limitativ prevazute de textul art. 416 alin. (1) NCC:
- recunoa$ferea prin declarafie la serviciul public comunitar
focal de evidenfa a persoanelor- in scris ori verbal, la orice sediu
de stare civila, odata cu inregistrarea na§terii copilului ori la o data
ulterioara;
- recunoa$ferea prin inscris autentic - reprezinta constatarea
marturisirii de filiatie intr-un Tnscris intocmit sau primit de o auto-
0
ritate publica, in forma ~i condi!iile stabilite de lege;
- recunoa$ferea prin testament - poate imbraca oricare din
formele testamentului, §i este irevocabila.
• Stabilirea paternitiifii pe cale judecatoreasca
Dreptul la actiune apaf"line copilului 9i se porne§te in numele
sau de catre mama, chiar daca aceasta este minora, sau de re-
prezentantul sau legal, putand fi continuata de mo§tenitorii sai Tn
conditiile legii.
A~tiunea se introduce impotriva barbatului al carui consimta-
ceptiunii copilului, sau dupa caz, a mo9tenitorilor acestuia.
Actiunea este imprescriptibila, ca regula, iar daca intre timp
copilui a decedat inainte de introducerea actiunii, mo§tenitorii sai o
pot formula in termen de un an de la data decesului.
Renuntarea la drept este inadmisibila, Tn schimb putandu-se
renunta I~ judecarea cererii formulate personal de titularul drep-
tului.
Obiectul probatiunii este reprezentat de faptul existentei §i
eficacitatii consimtitmantului barbatului care era partenerul mamei
in perio~da realizirii reproducerii umane asistate medical.
Astfel, para.tu! se poate prevala:
- de lipsa consimtamantului, sau de revocarea acestuia;
152 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. T1:_ste grila
- de starea de separa\ie in fapt a paftilor inainte de momentul
concep\iunii, ce are ca efect considerarea retractarii tacite a con-
sim\amantului;
- de faptul decesului barbatului survenit inainte de data con-
cep\iunii, in cazul in care ac\iunea se indreapta impotriva mo~-
tenitorilor acestuia.
Hotararea are efect retroactiv, instanta fiind obligata sa sta-
tueze ~i pentru stabilirea numelui copilului, exercitarea autoritatii
parinte~ti ~i a obligatiei legale de intretinere, chiar daca nu s-au
formulat cereri in acest sens.
Hotararea instantei este supusa callor de atac.
Potrivit art. 101 NCC, hotararea ramasa definitiva se comunica
serviciului public comunitar local de evidenta a persoanelor de la
locul 'fnregistrarii na~terii, pentru a se face modificarea actului de
stare civila a copilului.
Articolul 444 NCC prevede ca in cazul omisiunii tatalui de a
recunoa~te patemitatea copilului nascut prin reproducere umana
asistata medical, se angajeaza raspunderea acestuia, atat moral,
concretizata prin posibilitatea de stabilire a paternitatii pe cale
judecatoreasca, dar ~i de natura patrimoniala, fiind reprezentata
de cheltuielile fa.cute cu 'fntretinerea copilului pana la data intro-
ducerii actiunii in stabilire a paternitatii.
Test grila
1. Reproducerea umana asistata medical cu tert donator
desemneaza:
a} fertilizarea extracorporala cu material genetic al cuplului
parental;
b} fertilizarea unei mame surogat cu material genetic al cuplului
parental;
c} fertilizarea cu material genetic exterior cuplului parental.
2. Filiatia, in cazul reproducerii umane asistate medical cu
tert donator, are ca fundament urmatoarele principii:
a} principiul caracterului incontestabil al filiatiei;
b} principiul mater in iure semper certa est,
VI. Filiatia is3_
c} principiul situatiei juridice specials a copilului astfel con-
ceput.
3. Parintii ce pot beneficia de procedura reproducerii uma-
ne asistate medical cu tert donator sunt:
a) o femeie ~i un barbat ~asatori\i intre ei sau nu;
b) o femeie singura;
I
c} un barbat singur.
4. Consimtamantul in cazul procedurii reproducerii umane
asistate medical cu tert donator:
a) poate fi revocat ori~and;
b) nu poate fi revocat ;
c) poate fi revocat inclusiv in fata medicului chemat sa asigure
asistenta pentru reproducerea cu tert donator.
5. in cazul reproducerii umane asistate medical cu tert
donator, consimtamantul ramane fara efect daca:
'
a) inaintea conceptiunii copilului a intervenit separatia 'fn fapt;
b) dupa conceptiunea copilului, a intervenit separa\ia in fapt in
cazul cuplului necasatorit;
c) a fost introdusa o cerere de divort, in cazul cuplului casatorit.
I
6. Accesul la date referitoare la reproducerea umana asis-
tata medical poate fi autorizat de instanta de tutela:
a) in mod exceptional, pentru persoana astfel conceputa;
b) in mod exceptional, mamei ~i sotului mamei;
c) in mod exceptional, descenden\ilor persoanei astfel concepu-
te.
7. in cazul reproducerii umane asistate medical, filia\ ia ma-
terna se stabile~te:
a) de regula, prin efectul legii;
b) prin recunoa~terea mamei;
c} prin prezum\ie, cand copilul este nascut in timpul casatoriei.
 ~ -_ _o_re...!_p_tu_l_fa_m_:_:ifi..:.e__
i. .:..:.R~eg~i:..:.m:.::u:..:.ri...:.m:..:.:a:.:t:...:.ri:..:.m:::o.:..:.n:.:::ia~le:.:. la:__ _
. .:::._Si'. '. .'.n.'.::'te:.:z.::..e·:....:T'...:e::.st~e~g~n~·

8. Paternitatea din casatorie a copilufui conceput prin

re-
Producere umana asistata medical se stabile~te:
a) conform prezumtiei de paternitate;
b) prin recunoa9tere voluntara;
c) prin hotarare judecatoreasca. Capitolul VII. Adoptia
. 9. Tagaduirea paternitafii in cazul reproducerii umane
Secfiunea 1. Nofiuni introductive
asistate medical poate fi facuta de sotur mamei:
n~ a) _in c~zul in care acesta nu a conslmtit la reproducerea uma- Terminologie. Cuvantul .,adoptie" este folosit in mai multe sen-
a as,stata medical cu tert donator· suri:
b , ,
) in cazul in care copilul nu a fost conceput in acest mod· - actul juridic incheiat - manifestarea de vointa a persoanelor
• ?) in cazul in care sotul mamei 9i-a retras consimtam~ntul implicate;
rnainte de conceptiunea copilului. ' ' - operatiune juridica - activitatea desfa9urata de institutiile ~i
autoritatile in domeniu in vederea incheierii actului juridic;
1 '
u 0.~ Contestarea fifiafiei din motive ce fin de reproducerea - raport juridic - legatura de rudenie civila care ia na9tere
rnana asistata medical poate fi facuta: 1
intre adoptat[ l §i descendentii sai, pe de o parte, §i adoptatori121 ~i
a) de sotul mamei· rudele fire§ti ale acestora, pe de alta parte.
b) de copilul nasc~t prin aceasta procedura· - institutie juridica, reprezentand totalitatea normelor juridice
c) de tertul donator. ' ce reglementeaza adoptia.
Definifie. Potrivit art. 451 NCC adoptia este operatiunea juridi-
Raspunsuri ca prin care se creeaza legatura de filiatie intre adoptator §i adop-
1 tat, precum §i legaturi de rudenie intre adoptat ~i rudele adop-
c. -a, c;2. a, b;3. a, b;4.c;5. a, c;6.a, c;7.a b·S a·s ab tatorului.
J 10. -. ' r f • J • J

Scopul adoptiei: ocrotirea interesului superior al copilului.

Efectele adoptiei:
- efectul pozitiv, achizitiv - na§terea legaturii de filiatie adop-
tiva §i a raporturilor de rudenie civila;
- transferul drepturilor §i obligatiilor parinte§ti in favoarea
adoptatorului/adoptatorilor: modificarea numelui §i a prenumelui,
obligatia legala de intretinere, vocatia succesorala reciproca;
- efectul negativ, extinctiv - incetarea relatiilor de filiatie fireas-
ca intre adoptat §i parintii sai, dar §i a rudeniei fire§ti dintre adoptat

111
Potrivit art. 2 lit. a) din Legea nr. 273/2004 privind procedura
adop\iei, termenul ,,adoptat" desemneaza persoana care a fast sau ur-
meaza a fi adoptata.
121
Potrivit art. 2 lit. b) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adop-
\iei, termenu[ ,.adoptator'' desemneaza persoana care a adoptat sau do-
re~te sa adopte.
 156 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
9i descendentii sai, pe de o parte, 9i rudele fire 9ti ale adoptatului, pe
de alta parte, excluzand filiatia fireasca dintre adoptat 9i descen-
dentii sai fire 9ti care ramane neatinsa, ca 9 i rudenia fireasca dintre
fratii adoptati de catre acela9i parinte sau familie adoptatoare.
Exceptional, efectul negativ al adoptiei nu se manifesta in ca-
zul in care adoptia are loc intre sotul parintelui adoptator 9i copilul
deja adoptat de acesta sau sotul parintelui ~i copilul fiesc al
acestuia din urma.
Structural, adoptia presupune:
- consimtamantul persoanelor care adopta;
- consimtamantul parintilor fire~ti ori al tutorelui;
- consimtamantul celui adoptat, daca a implinit varsta de 1 o ani;
- hotararea judecatoreasca definitiva de incuviintare a instantei.
Natura juridica a adopfiei
in doctrina se considera ca adoptia este:
- un act de autoritate;
- un act in care determinant este consimtamantul partilor impli-
cate;
- un act juridic complex, care presupune atat manifestarea de
vointa a partilor angajate in operatiunea juridica a adoptiei, cat ~i
incuviintarea instantei, fiecare dintre acestea reprezentand un
element esential.
, cadrul activitatilor vizand identificarea celui mai potrivit adoptator
Principiile adopfiei
1. Principiu/ ocrotirii interesului superior al copilului. Articolul
263 alin. (1) NCC stabile~te ca ,,orice masura privitoare la copil, in-
diferent de autorul ei, trebuie sa fie luata cu respectarea intere-
sului superior al copilului", iar art. 483 alin. (2) NCC arata ca parin-
1ii i~i exercita autoritatea parinteasca numai in interesului superior
al copilului.
Acest principiu este concretizat prin ascultarea copilului care a
implinit varsta de 1 O ani, in cursul procedurii de adoptie, prin
determinarea scopului adoptiei ca fiind acela de a ocroti interesul
minorului ~i sanctionarea unei adoptii fictive cu nulitatea absoluta.
Potrivit art. 467 NCC, adoptia poate fi incuviintata de instanta ~i
fara acordul parintilor fire~ti, ori de cate ori aceasta este in
interesul copilului, iar potrivit art. 456 NCC, in cazul in care spre
adoptie sunt dati frati, se incearca infierea acestora de catre ace-
VII. Adoptia 157
ea~i familie, iar cand nu este posibil, de familii diferite, numai daca
este in interesul lor superior.
2 . Principiul cre§terii $i educarii copilului intr-un mediu familial.
Principiul cre~terii copilului intr-un mediu familial este un criteriu tn
sel~ctia parintilor adoptivi. Capacitatea viitorului parinte adoptiv de
a asigura copilului mediul familial dorit este verificata in conditiile
,
legii ~i confirmata apoi in cursul procedurii adoptiei, de aceasta
data, pe baza evaluarilor directs privind evolutia relatiilor dintre
adoptat 9i adoptator, prin rapoartele stabilit a fi realizate. Evalua-
rea persoanei sau a familiei adoptatoare se face tinand seama,
alaturi de alte elemente, de viata familiala; in cazul in care numai
unul dintre so1i solicita adoptia, intereseaza motivele pentru care
111
celalalt sot nu se asociaza la cerere •
'
Legiuitorul nu interzice adoptia de catre o persoana neca-
satorita ~i nici nu stabile~te explicit vreun criteriu de preferinta in
favoarea adoptatorilor sot 9i sotie.
3. Principiul continuitafii in educarea copilu/ui, finandu-se sea-
ma de originea sa etnica, culturala $i lingvistica. Acest principiu
vizeaza, in esen1a, asigurarea unui mediu stabil pentru copil, care
sa permita pastrarea elementelor structurale fundamentale ale
personalitatii sale.
in aplic~rea principiului continuita1ii in educarea copilului, in
(familii adoptatoare), au prioritate rudele din familia extinsa, asis-
tentul maternal profesionist la care se afla copilul sau persoana ori
familia la care copilul se afla in plasament.
4. Principiul celeritafii in indeplinirea oricaror acte referitoare la
adopfie. lnteresul superior al copilului reclama asigurarea grabnica
a unui mediu protector, deci rapiditate ~i operativitate in tndepli-
nirea oricaror acte referitoare la procedura adoptiei, pentru eficien-
tizarea masurii impuse.
5. Principiul confidenfiafitafii informafiilor cu privire la adopfie.
Potrivit art. 474 NCC, informatiile cu privire la adoptie sunt confi-
den1iale. Legislatorul a considerat ca necesara reglementarea
regimului juridic al informatiilor referitoare la adoptie printr-o lege
special a.
[l) M. AVRAM, L.M. ANDREI, op. cit., p. 380.

158 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
Secfiunea a 2-a. Condifii de fond
la incheierea adopfiei
1. Conditii privitoare la persoana adoptata
1.1. Varsta adoptatului
Adoptia constituie o forma de ocrotire alternativa ocrotirii parin-
te~ti.
Regula. Articolul 455 alin. (1) NCC dispune ca poate fi adoptat
copilul pana la dobandirea capacitatii depline de exercitiu.
Excepfia. Potrivit art. 455 alin. (2) NCC, este posibila adoptia
persoanei care a dobandit capacitate deplina de exercitiu, numai
daca adoptatul a fast crescut pe timpul minoritatii de persoana sau
familia care dore~te sa ii adopte.
Conditii de admisibilitate a adoptiei persoanei care a dobandit
capacitate deplina de exercitiu:
,
- persoana sa fi implinit 18 ani sau sa fi dobandit capacitate
deplina de exercitiu anterior majoratului civil;
- persoana sa fi fost crescuta pe timpul minoritatii de cei care
doresc sa o adopte. ' lului in acest caz face ca opinia acestuia sa fie decisiva, fiind cu
Existenta conditiei cre~terii persoanei ce urmeaza a fi adop-
tata, pe timpul minoritatii, de catre familia sau persoana adoptiva
nu reprezinta decat manifestarea normala a relatiilor de ocrotireI
pe care aceasta din urma le manifesta anticipat, prin cererea de
adoptie stabilind juridic o relatie de rudenie ce faptic a fast deja
sustinuta prin comportamentul reciproc atat al adoptatului, cat ~i al
adoptatorului. Cererea de adoptie a parintelui adoptiv este dovada
legaturilor afective statornicite, a caror consacrare juridica nu este
lipsita de interes pentru niciuna din parti, tinand seama de mul-
titudinea de efecte ale filiatiei ~i ale rudeniei civile111 •
Din analiza elementelor componente ale acestei conditii rezulta
ca ocrotirea pe timpul minoritatii trebuie sa fie aseme~ea celei
rezultate din filiatia naturala, ind~plinirea obligatiei de intretinere a
minorului sa fie efectiva, in sensul convietuirii acestuia cu familia
I
sau persoana ce urmeaza a-I adopta, nevoia de educatie sa fie
[l) E . FLORIAN, op. cit., 2011, p. 249.
VII. Adoptia 159
una sustinuta, iar raporturile personals dintre ace:;;tia sa aiba un
caracter continuu, bazat pe legaturi afective, :;;i nu unul rezultat din
111
stabilirea unor relatii temporare •
in ceea ce prive:;;te factorul temporal, legiuitorul nu a prevazut
expres o perioada de timp, pe parcursul minoritatii, in care copilul
sa:fie crescut de persoana ori familia ce urmeaza a-1 adopta dupa
dobandirea capaciHitii depline de exercitiu, deoarece intervalul de
timp in care se pot stabili legaturi afectiv-emotionale intre ace~tia
nu reprezinta decat un factor subiectiv.
Adopfia persoanei af/ata sub interdicfie judecatoreasca se sta-
bile§te dupa cum aceasta este:
- minora - adoptia urmand regimul juridic aplicabil copilului;
- majora - adoptia urmand regimul juridic derogator al adoptiei
in cazul persoanei majore.
1.2. Consimtamantul adoptatului, daca a implinit varsta de
10 ani
Articolul 463 alin. (1) lit. b) NCC dispune ca o conditie de fond
la incheierea adop\iei, consimtamantul minorului care a implinit
varsta de 1 o ani. Capacitatea juridica speciala recunoscuta copi-
neputinta de suplinit prin_ ~re~ i~cAuviintare ?ri Amanifest.:3-re de
vointa a altei persoane ~' 1mp1ed1cand adopt1a in cazul rn care
copilul nu consimte. . . . .
Legiuitorul nu prevede insa, in acela~i_ m~tenal le~1slat1v, ~'
momentul in care trebuie exprimat consimtamantul, nef11nd regle-
mentata nicio conditie de forma in acest sens.
Determinarea c~nsimtamantul minorului care a implinit varsta
de 1 o ani ca o conditie de fond la adoptie este o modalitate de
concretizare a principi~lui ocrotirii interesului superior al copilului.
111 M. MuRE$AN i'n Filiatia fi ocrotirea minorifor, (coord.) A. [oNA$CU,
M. MURE$AN, M.N. COSTIN, V. URSA, Ed. Dacia, Cluj, 1980, p. 112-113.

160 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale . Sinteze. T~ste grila
1.3. Consimtamantul la adoptie al parintilor fire~ti sau al
tutorelui copilului
Consimtamantul parintilor fire$fi se cere:
I I
- numai ·;n cazul copilului minor;
- indiferent daca copilul este din casatorie sau din afara casa-
toriei, dar cu filiatia legal stabilita;
- indiferent daca parintii acestuia sunt desparti!i in fapt, divor-
tati ori necasatoriti;
' ' - chiar daca' unul din parinti sau o terta persoana exercita
autoritatea parinteasca;
- chiar daca unul din parinti este decazut din drepturile parin-
te9ti sau i s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parinte9ti, in
acest caz fiind necesar 9i consimtamantul persoanei care exercita ..:.
autoritatea parinteasca.
Consimtamantul unuia dintre parinfi este indestulator daca:
- celalalt parinte este necunoscut, mart, declarat mort sau in
neputinta de a-~i exprima consimtamantul.
Adoptia se poate incheia fara consim,tamantul parintilor fire 9ti:
- daca ambii parinti sunt necunoscuti, decedati, declarati morti
sau se afla in imposibilitatea de a-9i da consimtamantul, acesta
fiind suplinit de manifestarea de vointa a tutorelui;
- in cazul adoptiei succesive a aceluia9i copil de catre sotul
parintelui adoptiv;
- in cazul adoptiei copilului firesc al celuilalt sot.
Consimtamantul tutorelui se cere:
I
- in subsidiar, atunci cand este imposibil de luat consimta-
mantul parintilor fire9ti, ori acesta este neindestulator;
- alaturi de parintii fire 9ti, daca ambii parinti sunt decazuti din
drepturile parinte~ti sau Ii s-a aplicat pedeapsa interzicerii drep-
turilor parinte9ti;
- alaturi de parintii fire~ti, daca autoritatea parinteasca este
exercitata de o alta persoana decat unul din parinti;
- daca ambii parintit sunt necunoscuti, decedati, declarati morti
I I
sau se afla in imposibilitatea de a-9i da consimtamantul.
Caracterele consim,tamantului parintilor fire~ti ori al tutorelui:
- informat - presupune cunoa~terea tuturor efectelor ce rezulta
din incuviintarea adoptiei;
VII. Adoptia_ 161
- liber - sa nu fie afectat de vicii de consimtamant (eroare asu-
pra identitatii adoptatului, dol, violenta), acestea atragand nulitatea
relativa a adoptiei;
- neconditionat - presupune incheierea adoptiei in unicul scop
de ocrotire a interesului superior al copilului, fara a fi condiVonat
de promisiunea unor foloase;
Potrivit art. 466 alin. (1) NCC, consimtamantul parintilor fire~ti
ori al tutorelui poate fi dat numai dupa trecerea unui termen de 60
de zile de la data na~terii copilului - termen prohibitiv.
Potrivit art. 466 alin. (2) NCC, consimtamantul poate fi revocat
in termen de 30 de zile de la data exprimarii lui.
Refuzul parinfilor fire$ti sau al tutorelui de a consimfi la adopfie
Principiu. Refuzul ocrotitorului de a consimti la adoptia copilului
impiedica flnalizarea operatiunii juridice, chiar daca minorul, in
varsta de peste 1o ani, ar fi de acord cu adoptia.
Excepfie. Potrivit art. 467 NCC, instanta de tutela poate trece
peste refuzul parintilor fire~ti ori al tutorelui daca:
- se dovede9te prin orice mijloc de proba ca refuzul este abu-
ziv. Acest refuz abuziv poate rezulta din neintelegerile survenite
asupra contraprestatiei promise sau efectuate in considerarea
adoptiei;
- instanta apreciaza ca adoptia este in interesul minorului, in
f unctie 9 i de opinia acestuia.
Potrivit art. 264 NCC, este obligatorie ascultarea minorului care
a implinit varsta de 10 ani; de asemenea, poate fi ascultat 9i mino-
rul care nu a atins acest prag, in toate cazurile opinia minorului
nefiind obligatorie pentru instanta, ci doar se va tine seama de ea,
in functie de varsta 9i maturitatea copilului.
2. Conditii privitoare la persoana care adopta
2.1. Varsta adoptatorului
Potrivit art. 460 NCC, adoptatorul trebuie sa fie cu eel putin 18
I I
ani mai mare decat adoptatul.
Chiar daca legea nu impune o varsta minima sau o varsta
maxima pentru persoana ce dore9te a adopta, legiuitorul impune o
diferenta de varsta intre adoptator 9i adoptat de 18 ani, tocmai
pentru a reda o situatie ce imita starea de filiatie naturala.
' '
 162 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
in mod exceptional, alin. (2) al aceluia~i articol confera posi-
bilitatea ca, pentru motive temeinice, sa fie acceptata de catre
instanta de tutela o diferenta de eel pu\in 16 ani 1'ntre adoptat ~i
adoptator. Ca motiv temeinic poate fi considerata situatia in care
se afla sotul parintelui firesc al copilului. ' adoptatul, dar ~i de efectele ce rezulta din urma incheierii acestui
2.2. Capacitatea deplina de exercitiu
Articolul 459 NCC prevede ca persoanele care nu au capa-
citate deplina de exercitiu, precum 9i persoanele cu boli psihice ~i
handicap mintal nu pot adopta. Ra1iunea conditiei existen1ei capa-
citatii depline de exercitiu deriva din efectele pe care adop{ia le
are, acelea de stabilire a filia1iei 9 i implicit a rudeniei. Necesitatea
ocrotirii minorului nu poate ti 1'ndeplinita de o persoana care la
randul sau are nevoie de ocrotire.
in acela~i sens, s-a considerat111 ca persoana care este exclusa
de la tutela unui copil, potrivit art. 113 alin. (1) lit. b)-g) NCC, nu
poate 1'ndeplini conditiile pentru a adopta.
2.3. Aptitudinea de a adopta
in completarea capacitatii de exerci1iu depline se afla regle-
mentarile textului de lege al art. 461 NCC, referitoare la conditiile
morale ~i materiale ale adoptatorului. Astfel, adoptatorul sau fa~i-
lia adoptatoare trebuie sa 1'ndeplineasca garantiile morale ~i con-
ditiile materiale necesare cre~terii, educarii ~i dezvoltarii armo-
nioase a copilului.
Oat fiind ca autoritatea parinteasca se exercita pana la mo-
mentul in care copilul dobande~te capacitatea deplina de exercitiu
(art. 484 NCC), s-a considerat121 ca aceste aptitudini nu sunt nec'e-
sare in cazul adoptiei persoanei majore.
2.4. Consimtamantul adoptatorului sau al sotilor adoptatori
Adoptia poate ti fncuviintata fata de un singur parinte adoptiv
sau fata de sotii adoptatori, fie simultan, fie succesiv.
111
E. FLORIAN, op. cit., 2011, p. 256.
121
A.I. FiLJPEscu, Filiafia fireasca ~i filiafia din adopfie, op. cit., p. 98.
VII. Adoptia 163
Cazul adoptatorului persoana casatorita: pe langa acordul
adoptatorului, implica acceptul sotului in cazul adoptiei fie a unui
minor, fie a unui major. Necesitatea acordului este data atat de
buna desfa9urare a raporturilor familiale, in care va fi integrat ~i
act; efecte precum obligatia de fntretinere a copilului, ce ii implica
pe ambii so{i. Acordul so1ului adoptatorului persoana casatorita
este cerut chiar daca cei doi sunt despaf!iti in fapt.
Cazul adoptatorului sof al parintelui adoptiv: pe langa acordul
adoptatorului implica ~i consimtamantul acestuia in calitate de pa-
rinte adoptiv fundamentat in temeiul efectelor adoptiei anterioare.
Cazul adoptatorului sof al parintelui firesc: pe langa acordul
adoptatorului, se cere in acest caz ~i consimtamantul so\ului, dar
ca parinte firesc al minorului.
3. lmpedimente la adoptie
3.1. Pluralitatea de adoptati
Regula. Potrivit art. 456 NCC, adop1ia fratilor, indiferent de sex,
de catre persoane sau familii diferite se poate face numai daca
acest lucru este in interesul lor superior.
O astfel de adop1ie are avantajul de a conserva atat legatura
de rudenie fireasca dintre frati, cat ~i legaturile afective stabilite
intre ace~tia ~i de a contribui, prin plasarea in cadrul acel~ia~i fa-
milii, la implinirea principiului cre~terii ~i educarii intr-un mediu fa-
milial, precum ~i a principiului continuitatii in cre~terea ~i educarea
minorului.
Excepfie. Poate fi permisa adoptia separata a fratilor ori de
cate ori se constata ca motivele ce indreptatesc aceasta masura
sunt conforme cu principiul interesului superior al copilului.
3.2. Adoptia intre frati
Potrivit art. 457 NCC, adoptia intre frati, indiferent de sex, este
interzisa. Cum textul de lege nu face nicio referire, nu se va dife-
rentia dupa cum fratii sunt rezultati din casatorie ori din afara
acesteia, daca sunt frati buni, cosangvini sau couterini.
 •oq
~ i m u r i matrimoniale. Sinteze. Teste grila VII. Adoptia 165

altelnterdic\ia este de strica aplicare, adoptia fiind posibila intre Ratiunea acestui impediment se afla Tn ideea de a nu se ajun-
;ude fire~ti. ge la relatii de filia\ie civila multiplicate ori multiplicabile la nesfar9it
Prev a\'.0 namentul acestei interdic\ii este dat de incercarea de a 9
i evident pentru a nu exista posibilitatea de sustragere de la inde-
reiatt' relatiile de filiatie 9 i de rudenie civila incompatibile cu plinirea obligatiilor legale de ocrotire parinteasca.
11
' e de rudenie fireasca. Excepfii
- ·adop\ia simultana sau succesiva de catre adoptatorii sot 9i
3 sotie - intereseaza ca la data incuviintarii adoptiei cei doi adop-
tat!; · Adoptia a doi soti sau fo~ti soti de catre acela~i adop-
fo~t·, sau familie adoptatoare, precum ~i adoptia intre soti sau tatori sa fie casatoriti intre ei;
'L s01; - adop\ia succesiva' in situatia decesului adoptatorului sau a
~· sotilor adoptatori - pe data ramanerii definitive a hotararii de incu-
fiin:~lrivit art. 458 NCC, acest tip de adop\ie este interzis, .data viintare a noii adoptii, adoptia anterioara este desfacuta de drept;
L
,,
,!
aceleincornpatibilitatea calitatii de sot cu cea de frate, precum 9i - adop\ia succesiva in cazul incetarii, din orice motiv, a adop-
.. A~ a de sot cu cea de parinte 9i descendent al celuilalt sot. tiei anterioare - adoptia inceteaza fie prin desfacere, fie prin de-
ii
_ adar, este interzisa: , '
clararea nulitatii acesteia.
0
catre aact Ptia a doi soti impreuna, fie concomitent, fie simultan de
Ce! · '
_ act a~, adoptator;
0 Secfiunea a 3-a. Efectele adopfiei
calitate P\ia de catre adoptatorul care, in raport cu adoptat are
_ a de sot, sau fost sot·
0
act P\ia u~uia dintre s~ti de catre parintii fire 9ti ai cel.uilalt sot 1. Filiatia ~i rudenia persoanei adoptate
3.4 I\
l'llintat· doptia de catre persoana cu boli psihice sau handicap Sediul materiei: art. 469-474 NCC.
Potrivit art. 469 NCC, adop\ia produce efecte de la data rama-
. Ace81 . nerii definitive a hotararii judecatore$ti prin care a fest incuviintata.
rrnposib·r impediment, reglementat de textul art. 459 NCC, prevede Acestea sunt concretizate in:
d~cap ~ _,tatea adop\iei de catre persoana cu boli psihice sau han- - efectul pozitiv, achizitiv - na$terea legaturii de filiatie adop-
ca sfera'~ta1, nefiind precizate aceste boli, dar observandu-se clar tiva 91 a raporturilor de rudenie civila; transferul drepturilor 9i obli-
este larg•:~ter~i_ctiei prezente in cadrul impedimentelor la casatorie gatiilor parinte9ti in favoarea adoptatorului/adoptatorilor: modifica-
1
Rath.1 a, arc, nemaifiind vorba dear de alienatul 9i debilul mintal. rea numelui 9i a prenumelui111 , obligatia legala de intretinere, vo-
?ce1a denea ~cestui impediment este data de scopul adoptlei, catia succesorala reciproca.
111 cazu, a as,gura ocrotirea minorului, lucru care nu se realizeaza - efectul negativ, extinctiv - incetarea rela\iilor de filiatie fireasca
de ocroti~~0 Ptiei incheiate de o persoana ce are ea insa9i nevoie Tntre adoptat 9i parin\ii sai, dar 9i a rudeniei fire9ti dintre adoptat 91
descendentii sai, pe de o parte, 9i rudele fire$ti ale adoptatului, pe
de alta parte, excluzand filia\ia fireasca dintre adoptat $1descenden-
cat3.s. Adop•·,a . I I . . d
re rn.r
w • w
t s1mu tana sau succes1va a ace eta~• persoane e \ii sai fire$ti, care ramane neatinsa, ca 9i rudenia fireasca dintre fratii
I
l'llulti adoptatori adoptati de catre acela9i parinte sau familie adoptatoare.
Ae91.Jl
~Celeia~i q_ Potrivit art. 462 alin. (1) NCC, este interzisa adoptia
fie succ0 f1°rsoane de catre doi adoptatori impreuna, fie simultan,
"''V. 111 S. CERCEL, Schimbarea prenumelui copilului adoptat Tn jurispru-
denfa Tribunalu/ui Oo/j, in C.J. nr. 6/2007, p. 21-34.

166 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
Noul act de na$tere al adoptatului va fi intocmit de serviciul
public comunitar local de evidenta a persoanelor in baza hotararii
definitive de incuviintare a adoptiei, la o data ulterioara acesteia.
1.1. Stabilirea relatiilor de filiatie ~i de rudenie civila
Efectul principal al adoptiei este acela de stabilire a relat,iilor
de:
- filiaiie civila intre adoptat 9i descendentii sai, pe de o parte, 9i
adoptator sau adoptatori, pe de alta parte;
. - ruden~e. civil~ intre adoptat ~i descendentii sai, pe de o parte,
~1 rudele panntelu1 sau parintilor adoptivi, pe de alta parte.
. . ~up~ cum putem observa, adop1ia nu afecteaza legatura de
fIllat1e d1ntre persoana adoptata ~i descendentii sai fire9 ti. Ace~tia
dev1n rude cu adoptatorul, dar ~i cu rudele fire~ti ale acestuia.
1.2. Stingerea relatiilor de filiatie ~i de rudenie fireasca
Efectul extinctiv al adoptiei este contrar ~i simultan celui con-
stitu~iv ~i. s~- c~~cretiz~aza in stingerea rudeniei fire 9ti intre adop-
tat ~!.P~~1nt11 sa1, dar 91 a rudeniei fire~ti dintre adoptat 9 i descen-
dent11 sa1, pe de o parte, ~i rudele fire~ti ale adoptatului, pe de alta
parte.
in cazul adoptiei copilului firesc al celuilalt sot, efectul extinctiv
este parfial, in sensul ca se manifesta numai ref~ritor la relatia de
filiatie, respectiv rudenie fireasca fata de parintele ce nu este ca-
satorit cu adoptatorul. ' parintii sai adoptivi; vechiul act se pastreaza, mentionandu-se pe
in cazul adoptiei copilului adoptiv al celuilalt sot nu exista efect
exti?ct~v, de~arece acesta s-a manifestat referito~' la filiatia ~i ru-
derna f1reasca la momentul incheierii adoptiei deja existente.
2. Filiatia ~i rudenia adoptiva
2.1. Drepturile ~i indatoririle parinte~ti fata de copilul adop-
tat
Potrivit art. 471 alin. (1) NCC, adoptatorul are fata de copilul
adoptat drepturile ~i indatoririle parintelui fata de copil~I sau firesc.
VII. Adoptia 167
Na~terea relatiilor de filiatie civila are ca efect transferul drep-
turilor ~i indatoririlor personale cat ~i patrimoniale, de la parintii
fire~ti ai minorului, catre parintii adoptivi. '
Acestea sunt concretizate in:
- modificarea numelui $i eventual a prenumelui
Articolul 473 alin. (1) NCC dispune ca adoptatul prime~te
numele de familie al celui care ii adopta. in cazul in care adoptia
se face de catre doi soti ce au acela$i nume de familie, copilul va
lua numele comun al acestora, iar daca numele sotilor este diferit,
cei doi se vor intelege ~i vor comunica instantei ce urmeaza. a
incuviinta adoptia. in cazul in care sotii nu se inteleg, instanta este
cea care va decide asupra numelui purtat de minor.
in cazul adoptiei exceptionale a persoanei casatorite ce are un
nume comun cu sotul, aceasta va prelua numele adoptatorului
numai cu incuviintarea sotului sau.
Pentru motive temeinice, instanta poate dispune la cererea
parintilor adoptivi sau a unuia dintre ei schimbarea prenumelui
copilului, cu consimta.mantul obligatoriu al copilului care a implinit
varsta de 1 0 ani. in acest caz, indiferent de motive ~i de cererea
parintilor, acordul minorului care a implinit varsta de 1O ani este
obligatoriu.
Articolul 473 alin. (5) NCC prevede ca noul act de na$fere al
adoptatului, in temeiul hotararii definitive de incuviintare a adop-
tiei, va fi intocmit de serviciul public comunitar local de evidenta. a
persoanelor de la locul na~terii copilului, in noul act fiind trecuti
marginea sa intocmirea noului act.
- obligafia legala de intrefinere
Din dispozitiile art. 471 NCC coroborat cu art. 499 alin. (1) NCC
rezulta. ca, atat in cazul adoptatorilor sot ~i sotie, cat ~i al adoptato-
rului casatorit cu parintele firesc al adoptatului, drepturile $i indato-
ririle parinte9ti apafiin ambilor parinti in mod egal ~i amandoi ras-
pund pentru cre9terea copiilor minori.
- vocafia succesorala
- cetafenia adoptatului, in cazul adopfiei international.
 168 Drep_tul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
in cazul deciiderii unuia dintre parinti din exercitiul drepturilor
parinte:;,ti, instanta de tutela va atribui celuilalt parinte autoritatea
parinteasca.
in cazul decaderii parintelui singur detinator al autoritatii parin-
te9ti sau a ambilor parinti din exercitiul drepturilor parinte ti, in-
9 '
stanta de tutela dispune ca masura de protecfie a copilului ramas
fara ocrotire parinteasca, instituirea tutelei!11•
Tn toate cazurile de instituire a tutelei, daca minorul a implinit
varsta de 1O ani, conform art. 264 NCC, este obligatorie ascul-
tarea sa de catre instanta, aceasta luand in seama opi;unea mino-
rului, in functie de varsta 9 i maturitatea sa 9i cu respectarea
principiului interesului superior al copilului.
2.2. Drepturile ~i indatoririle persoanei adoptate
Potrivit art. 471 alin. (3) NCC, adoptatul are fata de adoptator
drepturile 9i indatoririle pe care le are orice persoana fata de
parintii sai fire9ti.
Potrivit principiului egalitatii in drepturi a copiilor reglementat de
art. 260 NCC, persoana adoptata, minora sau majora, are ace-
lea9i drepturi 9i indatoriri ca descendentii fire 9ti, bucurandu-se de
acela9i tratament ca ace9tia.
Secfiunea a 4-a. incetarea adopfiei
Potrivit art. 475 NCC, adoptia inceteaza prin desfacere sau ca
a
urmare anularii ori a constatarii nulitatu sale.
1. Desfacerea adoptiei
1.1. Desfacerea de drept a adoptiei
Potrivit art. 462 alin. (2) lit. a) NCC, desfacerea de drept a
adoptiei intervine prin incuviintarea unei noi adoptii a aceluia i
9 tator/adoptatori 9 i rudele firei;,ti ale acestora;
111
0. GHITA. Masuri de protec,fie speciale a copilului lipsit temporar
sau definitiv de ocrotirea parinfilor sai potrivit Legii nr. 27212004, Rev.
Doctrina ~i Jurisprudenta, nr. 3-4/2007, Congresul de $tiinte Penale 2006,
Constanta, p. 93-98.
VII. Adoptia 169
adoptat (nu se specifica daca doar in cazul minorului sau l;>i al
majorului), consecutiv decesului adoptatorului sau al sotilor adop-
tatori.
Conditii
- dece$UI parinte/ui sau al parinfilor adoptatori
Daca adoptia a fast incuviintata fata de un singur parinte,
decesul acestuia conduce la desfacerea de drept a adoptiei.
Daca adoptia a fost incuviintata fata de soti adoptivi, conco-
mitent sau succesiv, desfacerea de drept poate interveni daca au
decedat ambii parinti adoptivi, fie concomitent, fie simultan.
Daca adoptia a fost incuviintata fata de soti adoptivi, iar dece-
sul survine in cazul unuia dintre ace:;,tia, este posibila adoptia co-
pilului de catre noul sot al parintelui adoptiv ramas in viata, ope-
rand astfel desfacerea adoptiei fata de parintele decedat.
Admisibilitatea adoptiei subsecvente in cazul decesului parin-
telui adoptiv 9i recasatoririi parintelui firesc este posibila fata de
sotul parintelui firesc, desfacandu-se astfel adoptia fata de primul
parinte adoptator. in cazul decesului parintelui firesc, textul de
lege nu este foarte cert, dar consideram ca, de9i adoptia este
posibila, nu are loc desfacerea de drept a adoptiei, ci incetarea
relatiilor filiatiei 9i a rudeniei fire 9ti fata de parintele firesc, decedat,
9 i stabilirea relatiilor de filiatie civila fata de parintele adoptator.
- incuviintarea definitiva a unei noi adoptii
' '
Adoptia va f i desfacuta numai daca pentru persoana in cauza
se !ncuviinteaza definitiv o noua adoptie.
In cazul in care nu este incuviintata o noua adoptie, adoptia
anterioara i 9 i continua efectele.
in cazul persoanei majore, o adoptie subsecventa poate fi
facuta numai cu indeplinirea conditiilor exceptionale ale acestui tip
de adoptie.
Efecte
- inceteaza relatiile de filiatie i;,i rudenie fata de fostul adop-
- se stabilesc noi relatii de filiatie i;,i rudenie civila, ca efect al
adoptiei subsecvente.
 170 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
1.2. Desfacerea facultativa a adoptiei
Potrivit art. 476 alin. (2) NCC, desfacerea facultativa a adop\iei,
lasata la aprecierea instantei, poate interveni, in acord cu interesul ,
superior al copilului, in acele cazuri in care fata de adoptatul minor
este necesara luarea unei masuri de protecFe.
Condifii
- necesitatea luarii unei masuri de protecfie privitoare la adop-
tat
Desfacerea facultativa a adop\iei are in vedere in principal
acele situatii in care se impune instituirea masurilor de protectie
fata de minor, cauzate de cele mai multe ori de exercitarea dete'c-
tuoasa a autoritatii parinte~ti.
- desfacerea adopfiei este in interesul superior al copilului
Desfacerea adoptiei ~i luarea masurilor de protectie se face
numai in interesul superior al minorului.
Potrivit art. 264 alin. (1) ~i (2) NCC, minorul care a implinit
va_rsta de 1 O ani va fi obligatoriu ascultat de instanta, tinandu-se
cont de opinia sa, in functie de varsta ~i de gradul de maturitate.
Efecte
Adop\ia va fi desfacuta pe data ramanerii definitive a hotararii
de instituire a masurilor de protectie a copilului.
1.3. Desfacerea adoptiei cu titlu de sanctiune
Potrivit art. 477 alin. (1) NCC, adoptia poate fi desfacuta la
cererea adoptatorului sau a familiei adoptatoare, daca adoptatul a
atentat la viata lor sau a ascenden1ilor ori descendentilor lor, pre-
cum ~i atunci cand adoptatul s-a fa.cut vinovat fa1a de adoptatori
de fapte penale pedepsite cu o pedeapsa privativa de libertate de
eel putin 2 ani.
Potrivit art. 478 NCC, daca adoptatorul s-a fa.cut vinovat fata
de adoptat de faptele aratate, adop1ia poate fi desfacuta la cer~-
rea adoptatului.
Desfacerea adoptiei cu titlu de sanc1iune vizeaza evident fapta
savar~ita cu intentie, ~i are caracter exceptional, intervenind:
- fie impotriva adoptatului, care se face vinovat de fapte grave
indreptate impotriva parin1ilor adoptivi sau a rudelor acestora;
VII. Ado pti a 171
- fie impotriva adoptatorului, care se face vinovat de fapte
grave indreptate impotriva adoptatului.
Putem deosebi conform textelor de lege intre:
1.3.1. Desfacerea adopfiei la cererea adoptatorului sau a
familiei adoptatoare
Gauze
- savar~irea de catre adoptat a unui atentat la viata - adoptia
poate fi desfacuta indiferent daca atentatul ii vizeaza pe unul din-
tre parintii adoptatori ori pe amandoi, pe un ascendent ori des-
cendent al oricaruia dintre parintii adoptatori;
- savar~irea de catre adoptat a unor fapte de natura penala,
pedepsite cu o pedeapsa privativa de libertate de eel putin 2 ani -
pentru ca adop1ia sa poata fi desfacuta trebuie ca fapta sa fie
Tndreptata impotriva unuia sau ambilor parinti adoptivi.
Actiune
Dr~ptul la actiunea in desfacerea adoptiei este recunoscut
parintelui adoptator sau sotilor adoptator.
Potrivit art. 477 alin. (2) NCC, in cazul decesului parintelui ori
parintilor adoptatori, ca urmare a faptelor adoptatului, dreptul la
actiune in desfacerea adoptiei este recunoscut mo~tenitorilor
acestora.
Oreptul la actiunea in desfacerea adoptiei, indiferent de fapta
savar~it.a- de adoptat, este conditionat [conform art. 477 alin. (3)
NCC] de dobandirea capacita1ii de exercitiu a aaoptatului, din
acest text de lege rezultand ~i imposibilitatea desfacerii adoptiei
interzisului judecatoresc, indiferent de gravitatea faptei savar~ite.
Dreptul la ac1iune este imprescriptibil, indiferent daca fapta
este incadrata in prima sau cea de-a doua categorie de fapte
impotriva adoptatorului ori a familiei sau rudelor sale.
Efecte
Efectele desfacerii adop1iei cu titlu de sanctiune sunt cele sta-
bilite cu caracter generic de . art. 482 NCC, indiferent de cauza.
Data fiind amploarea ~i gravitatea faptelor, se considera ca efec-
tele Tncetarii adoptiei sunt intotdeauna complete, vizand atat pe
parintele vizat de f~ptele penale, cat ~i pe sotul sau (in cazul soti-
lor adoptatori).
 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
172
1.3.2. Desfacerea adopfiei la cererea adoptatului
Gauze
Textul de lege al art. 478 NCC face referire la art. 477 NCC
pentru a determina faptele pentru care se poate face vinovat
adoptatorul:
- savar9irea de catre adoptator sau adoptatori a unui atentat la
viata adoptatului sau a descendentilor acestuia fire~ti;
- savar~irea de catre adoptator a unor fapte de natura penala,
pedepsite cu o pedeapsa privativa de libertate de eel putin 2 ani.
Acfilme A Eroarea reprezinta viciu de consi~amant in materia adoptiei
Dreptul la actiune apafline adoptatului. lntrucat art. 478 NCC
indica doar faptele din continutul art. 477 NCC, consideram ca
dreptul la actiune nu este transmisibil mo 9tenitorilor acestuia,
legiuitorul nedispunand aplicarea prevederilor art. 477 in cazul
desfacerii adoptiei la cererea adoptatului, ci doar facand trimitere
la f aptele prevazute de acest a.
Dreptul la acvune este imprescriptibil, indiferent daca fapta
este incadrata in prima sau cea de-a doua categorie de fapte
impotriva adoptatului.
Efecte
Efectele desfacerii adoptiei cu titlu de sanctiune sunt cele
stabilite cu caracter generic de art. 482 NCC, indiferent de cauza.
Desfacerea adoptiei in cazul faptelor savar~ite impotriva adop-
tatului care nu are capacitate deplina de exercitiu la data savar~irii
faptei atrage decaderea adoptatorului din exercitiul drepturilor
parinte~ti.
2. Nulitatea adoptiei
2.1. Nulitatea relativa
Potrivit art. 479 alin. (1) NCC, adoptia poate ti anulata in cazul
in care consimVimantul persoanelor chemate sa consimta la
incheierea ei este viciat prin eroare asupra identitatii adoptatului,
dol sau violenta.
Potrivit art. 463 alin. (1) NCC, sunt chemati sa consimta la
adoptie: parintii fire~ti ori tutorele copilului ai carui parinti fire~ti
VII. Adoptia 173
sunt decedati, necunoscuti, declarati morti sau disparuti ori pu~i
sub interdic\ie, adoptatul care a implinit varsta de 1o ani, adopta-
torul sau sotii din familia adoptatoare, cand ace~tia adopta im-
preuna, sotul celui care adopta, cu exceptia cazului in care lipsa
discernamantului ii pune in imposibilitatea de a-9i manifesta
vointa.
I
Articolul 465 NCC prevede ca parintii fire~ti ori tutorele trebuie
sa consimta la adoptie in mod fiber ~i necondifionat, consimta-
mantul fiind liber daca nu a fost viciat.
Gauze: viciile de consimtamant.
numai daca poarta asupra identitatii adoptatului. A~adar, in cazul
in care ea poarta asupra naturii juridice a adoptiei, nu ne aflam in
prezenta unui viciu de consimtamant, ci in cazul unei false repre-
zentari a realitatii, care constituie obstacol ce impiedica formarea
111
actului, el fiind sanctionat cu nulitatea absoluta. •
Do/ul (viclenia): fiind o eroare provocata, dolul cuprinde atat un
element subiectiv, cat ~i unul obiectiv, mijloacele viclene sau
dolozive folosite pentru a provoca eroarea. In acest caz, domeniul
de aplicare este mult mai mare, putand purta ~i asupra altor ele-
mente ~i anumitor calitati sau defecte, care, prin modalitatea de
exercitare, au condus la manifestarea consimtamantului la adop-
tie. Este putin important daca manoperele dolozive provin de la
121
unul din soti, din partea ambilor, ori sunt provocate de un tert •
Vio/enfa ca viciu de consimtamant in materia adoptiei, fie sub
forma ei de violenta morala, cat ~i de cea fizica este eel mai rar
intalnita, data fiind procedura speciala de incuviintare a adoptiei.
Actiune
J
Dreptul la actiune apartine persoanelor care au consimtit
valabil la incheierea adoptiei.
Potrivit art. 479 alin. (2) NCC, actiunea este prescriptibila in
termen de 6 luni de la data descoperirii erorii sau a dolului ori de la
data incetarii violentei, dar nu mai tarziu de 2 ani de la data in-
cheierii adoptiei.
111 I. ALBU, I. REGHINI, P.A. S ZABO, fnfierea, Ed. Dacia, Cluj, 1977,
p. 189. .
121 M. AVRAM, Filiafia. Adopfia intema ~i internafionala, op. cit., p. 244.

174 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
2.2. Nulitatea absoluta
A P~tri~it a~. 4~0 alin. (1) NCC, sunt nule adoptia fictiva ~i cea
mche1ata
. cu 1ncalcarea
_ conditiilor
, de forma sau de fond , daca~, ~In
acest din urma caz, legea nu o sanctioneaza nu nulitatea relativa.
Cazuri
A~op[ia fi~tiv~ - reprezinta, conform art. 480 alin. (2) NCC,
adopt~a tnche1~ta cu alt scop decat acela al ocrotirii interesului
super~or al c~p1lului. Din definitia conferita de textul de lege, putem
des~nn_de ca. adoplia fictiva se ref era in exclusivitate la adoptia
unu1 mm~r, ~1 nu la cazul exceptional al adoptiei majorului ori a
persoane1 ce are capacitate deplina de exercitiu.
San~ti~ne~ nulitalii absolute se aplica, i~ consecin1a, ori de
A
?ate on f1nahtatea adop1iei este deturnata de la scopul ocrotirii
~nt~resului copilului catre obtinerea promisiunii sau a unor foloase,
1nd1ferent de natura lor.
fncalcarea condifiilor de fond - din analiza textelor legislative
ce re~lemente~za conditiile de fond la incheierea adoptiei putem
despnnde urmatoarele cauze de nulitate absoluta:
a) incalcarea condifiilor de fond referitoare la persoana adop-
tatului:
adOPi!~ persoanei majore sau avand capacitate deplina de
exerc1t1u care nu a fost crescuta, in timpul minoritatii, de
~ersoana ~au_familia adoptatoare [art. 455 alin. (2) NCC];
hpsa ~ons1m1amantului la adoptie al copilului care a implinit
~ O anr la d_ata_in~uviint~rii [art. 463 alin. (1) lit. b) NCC];
h~sa cons1mtamantulu1 la adop1ie al parintilor fire~ti ori, du-
pa caz, al tutorelui, ori de cate ori acesta este necesar, cu
exce~tia constatarii caracterului abuziv al impotrivirii la
adop\1e [art. 463 alin. (1) lit. a) NCC];
b) incalcarea condifiilor de fond referitoare la persoana adop-
tatorului:
lipsa capacitatii depline de exercitiu·
lipsa ?iferent~i de varsta de 18 'a~i prevazuta de art. 460
NCC intra adoptat ~i adoptator sau, pentru motive temei-
nice, de 16 ani;
neindeplinirea garantiilor morale ~i materiale cerute adop-
tatorului sau familiei adoptatoare de art. 461 alin. (1) NCC;
VII. Adoptia ns
lipsa consimtamantului la adoplie al adoptatorului sal) al
sotilor adoptatori, cand ace§iia adopta impreuna, potrivit
art. 463 alin. (1) lit. c) NCC;
lipsa consimtamantului la adop\ie al sotului celui care adop~
ta, afara de cazul in care acesta este lipsit de discernamant
[art. 463 alin. (1) lit. d) NCC];
lipsa consimtamantului parintelui adoptiv prin efectul adop-
tiei anterioare, in cazul adoptiei de catre sotul parintelui
adoptiv, potrivit art. 464 alin. (3) NCC.
c) incalcarea impedimentelor la adopfie:
nesocotirea interdictiei privind adoptia intre frati, potrivit
art. 457 NCC;
nesocotirea interdictiei privind adoptia sotilor sau fo~tilor soti
de acela~i adoptator sau familie adoptatoare, fie adoptia
intre soti sau fo~tii soti, potrivit art. 458 NCC;
existenta unei boli psihice sau unui handicap mintal, potrivit
art. 459 NCC;
- adoplia succesiva sau simultana a aceleia~i persoane de
A catre adoptatori necasatoriti intre ei [art. 462 alin. (1) NCC].
lncalcarea condifiilor de forma. Noul Cod civil nu dispune asu-
pra formalitatilor la incheierea adoptiei, aceste reglementari ur-
mand a fi fa.cute prin lege speciala.
Actiune
'
Dreptul la actiune este recunoscut oricarei persoane intere-
sate, fiind imprescriptibil extinctiv.
lnstanta poate respinge cererea privind nulitatea daca se con-
stata ca mentinerea adoptiei este in interesul superior al copilului,
indiferent de cauza pusa in discutie, dar de fiecare data cu ascul-
tarea obligatorie a minorului care a implinit varsta de 1 O ani, fara
insa ca opinia sa sa fie obligatorie pentru instanta.
3. Efectele incetarii adopliei
Efectele incetarii adoptiei se produc de la data ramanerii defini-
tive a hotararii instantei de tutela, eel adoptat revenind la situatia
anterioara adoptiei.
Potrivit art. 482 NCC, la incetarea adoptiei, drepturile ~i inda-
toririle parinte~ti var fi, in principiu, redobandite de catre parintii
176 Drep_tul familiei. Regimuri matrimoni_c1_le. Sinteze. Teste grila VII . Adop!ia 177

fire~ti ai copilului, afara numai daca instanta, dispunand nulitatea
adoptiei, nu a decis instituirea tutelei sau a altor masuri de protec-
tie speciala a copilului. Locuinta copilului nu va mai ti la parintele
sau la parintii adoptivi, ci se va stabili in functie de forma de pro-
tectie care i se va asigura copilului (prin parinti sau prin mijloace
alternative de ocrotire). Adoptatul redobande~te numele de familie
~i. dupa caz, prenumele avut inainte de incuviintarea adoptiei.
Pentru motive temeinice, instanta poate incuviinta pastrarea nu-
melui dobandit prin adoptie (atat a numelui de familie cat ~; a
prenumelui).
Test grila
1. Printre condifille de validltate, adopfia presupune in
structura sa prezenta urmatoarelor elemente:
a) consimtamantul adoptatorului sau adoptatorilor;
b) consimtamantul parintilor fire~ti ai copilului, precum ~i con-
simtamantul copilului care a implinit varsta de 1 0 ani;
c) o hotarare judecatoreasca definitiva de incuviintare a
adoptiei.
5. Sunt caractere ale consimtamantului parinfilor fire~ti ai
copilului ori al tutorelui:
a) informat, liber, neconditionat, irevocabil;
b) informat, fiber, neconditionat, revocabil in 60 de zile de la
data exprimarii;
c) informat, liber, neconditionat, revocabil in 30 de zile de la
data exprimarii.
6. Consimfamantul parinfilor fire!i,ti ai copilului ori al
tutorelui poate fi dat numai:
a) intr-un termen de 60 de zile de la data na~terii copilului;
b) cu respectarea termenului prohibitiv de 60 de zile de la na~-
terea copilului;
c) dupa trecerea a 30 de zile de la na~terea copilului, dar nu
mai tarziu de 60 de zile.
7. Varsta minima a persoanei care adopta este:
a) in principiu de 18 ani;
b) minim 16 ani, pentru motive temeinice;
c) dedusa din diferenta de varsta a adoptatorului ~i adoptatului.

2. Constituie principii specifice adopfiei: 8. Reprezinta impedimente la adopfie:

a) principiul codeciziei sotilor; a) adoptia a doi soti sau fo~ti soti de catre acela~i adoptator;
b} principiul cre~terii ~i educarii copilului intr-un mediu familial; b) adoptia intre frati;
c) principiul autonomiei de vointa. c) adoptia intre bunici ~i nepoti.

3. Constituie conditii de fond ale adoptiei:

a) capacitatea deplina' de exercitiu a persoanei
' care adopta;
b) in principiu, persoana adoptata sa fie minora;
c) consimtamantul persoanei adoptate, pana la implinirea var-
stei de 10 ani.
4. in mod excepfional, poate fi adoptata persoana care a
dobandit capacitate deplina de exercifiu numai daca:
a) este majora, dar se afla sub interdictie judecatoreasca;
b) a dobandit capacitatea deplina de exerciVu anticipat;
c) adoptatul a fost crescut pe timpul minoritatii de catre per-
soana sau familia care dore~te sa adopte.
9. Relafia de filiafie civilii •~i
produce efectul:
a) de la data pronuntarii consimtamantului partilor, in conditiile
legii;
b) de la data ramanerii definitive a hotararii judecatore~ti prin
care a f ost incuviintata adoptia;
c) de la data eliberarii noului act de na~tere al adoptatului.
10. Efectele adopfiei:
a) au caracter constitutiv, stabilind legaturi de filiatie civila de la
momentul ramanerii definitive a hotararii judecatore~ti;
b) au caracter declarativ, intrucat retroactiveaza;
 178 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
c) au caracter declarativ, stabilind legaturi de filiatie civila de la
momentul na~terii celui adoptat.
11. Constituie efecte ale adoptiei:
a} stingerea legaturilor de filiatie fireasca ale adoptatului ~i
descendentilor sai, pe de o parte, ~i parintii fire~ti ai adoptatului ~i
rudele acestora, pe de alta parte;
b} stingerea legaturilor de filiatie fireasca ale adoptatului, pe de
o parte, ~i descendentii sai, pe de alta parte;
'
c) constituirea legaturilor de filiatie civila Tntre adoptat ~i
descendentilor sai, pe de o parte, ~i adoptator ~i rudele acestuia,
pe de alta parte.
12. in ipoteza adoptiei unei persoane casatorite, aceasta:
a} poate primi pe timpul casatoriei numele adoptatorului, cu
existenta consimtamantului celuilalt sot, daca poarta un nume
comun in timpul acesteia;
b} dobande~te pe timpul casatoriei numele adoptatorului, indi-
ferent de existenta consimtamantului celuilalt sot, daca poarta un
nume comun in timpul acesteia;
c) dobande::.,te pe timpul casatoriei numele adoptatorului, indi-
ferent de existenta consimtamantului celuilalt sot, daca nu poarta
un nume comun in timpul acesteia.
13. Desfacerea adoptiei , are loc:
a) de drept, prin Tncuviintarea unei noi adoptii;
b) facultativ, la aprecierea instantei de tutela;
c) cu titlu de sanctiune.
I s~ana sau familia adoptatoare;
14. Conditiile desfacerii de drept a adoptiei sunt:
a} necesitatea luarii unei masuri de protectie pentru adoptat;
b} existenta unui viciu de consimtamant ce a alterat incheierea
' '
valida a adoptiei;
c) decesul adoptatorului ~i Tncuviintarea definitiva a unei noi
adoptii.
15. Efectele desfacerii de drept a adoptiei:
a} reprezinta efectele adoptiei subsecvente incuviintate;
____________
v_11._A_d_o_p_ii_a_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ :t7_97
b) au caracter declarativ, Tntrucat retroactiveaza;
c) determina incetarea relatiilor de rudenie civila ale adopta-
tului fata de fostul adoptator ~i rudele fire::.,ti ale acestuia.
16. Condiliile desfacerii facultative a adoptiei sunt:
a) Tncuviintarea definitiva a unei noi adoptii;
b) adoptia fictiva;
c) decesul adoptatorului.
17. Desfacerea adoptiei cu titlu de sanctiune poate avea
loc:
a) cand a survenit decesul adoptatorului;
b) daca adoptatul a atentat la viata adoptatorului sau familiei
sale sau a savar~it fapte penale pedepsite cu o pedeapsa priva-
tiva de libertate de eel putin 2 ani;
c) daca adoptatorul a atentat la viata adoptatului sau a savar~it
fapte penale pedepsite cu o pedeapsa privativa de libertate de eel
putin 2 ani.
1a. Constituie cauza de nulitate relativa a adoptiei:
a) eroarea asupra identitatii fizice;
b) eroarea asupra identitatii civile;
c) eroarea asupra calitatilor personale.
19. Sunt cauze de nulitate absoluta a adoptiei:
a) adoptia persoanei majore sau care are capacitate de exer-
citiu deplini ::.,i care nu a fast crescuta, in timpul minoritatii, de per-
b) lipsa discernamantului la adoptie;
c) lipsa consimtamantului la adoptie al adoptatorului.
20. Efectele incetarii adoptiei:
a) au caracter extinctiv, deoarece se sting relatiile de rudenie
civila dintre adoptat, pe de o parte, ~i adoptatori ~i rudele aces-
tora, pe de alta parte;
b} au caracter judiciar, producandu-se de la data ramanerii
definitive a hotararii instantei de tutela;
180 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniafe. Sinteze. Teste grila

c) de regula, au caracter constitutiv, stabilind legaturi de filiatie

civila cu noii adoptatori. '

R~spunsuri Capitolul VIII. Autoritatea

1. a, b, c; 2. b; 3. a, b;4. c; 5. c; 6. b; 7. a, b, c;a. a, b; 9. b; pa ri nteasca
10. a; 11.a,c; 12.a, c; 13. a, b,c; 14.c; 15. a, c; 16.-; 17. b, c;
18.a, b; 19.a,c;20.a.
Secfiunea 1. Nofiune §i principii generale

Definifie. Potrivit art. 483 alin. (1) NCC, autoritatea parinteasca

reprezinta ansamblul de drepturi ~i Tndatoriri, care privesc atat
persoana, cat ~i bunurile copilului 9i apartin in mod egal ambilor
parinti.
Sediul materiei: art. 483-512 NCC.
Autoritatea parinteasca se va exercita:
- numai in interesul superior al copilului;
- potrivit dispozitiilor referitoare la efectele divortului in rapor-
turile dintre parinti 9 i copii;
- pana la data cand copilul dobande~te capacitatea deplina
de exercitiu.
'
Principii genera/e
1. Principiul egalitiifii in drepturi a copiilor1 1 - presupune asimi-
larea deplina a conditiei juridice a copilului din afara casatoriei cu
filiatia legal stabilita fata de a.mbii parinti 9 i a copilului adoptat cu
aceea a copilului firesc, din casatorie.
2. Principiul ocrotirii interesu/ui superior al copilului - art. 263
NCC stabile9te ca ,,orice masura privitoare la copil, indiferent de
autorul ei, trebuie sa fie luata cu respectarea interesului superior
al copilului", iar art. 483 alin. (2) NCC arata ca parintii i 9 i exercita
autoritatea parinteasca numai in interesului superior al copilului.
Necesitatea ocrotirii copilului e subliniata in Declaratia universala
a dreptului omului 9 i Declaratia universala a drepturilor copilului
'
(adoptate de ONU Tn 1959 ~i ratificate de Romania in 1990) 9 i in
Conventia ONU cu privire la drepturile copilului (adoptata in no-

111 Regasit in art. 260 NCC, art. 448 NCC, art. 471 alin. (1) NCC.

182 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
iembrie 1989; dupa ratificarea ei de 20 de state, aceasta a intrat in
vigoare la 20 decembrie 1990, devenind un fel de regula la nivel
international a drepturilor copilului).
3. Principiul coparentalitafii - presupune ca autoritatea parin-
teasca apaftine in mod egal parin\ilor, exercitandu-se de ace~tia
impreun_ a , in acelea9i conditii 9i raspunderea pentru cre9terea co-
pilului revenind ambilor parinti. Acest principiu reprezinta o concre-
1
tizare a principiului egalitatii in drepturi a copiilor, ace9tia, indife-
rent de statut, avand drepturi egale 9 i implicand necesitatea cre~-
terii 9i educarii alaturi de ambii parinti, in ideea temeinicei aplicari
a principiului ocrotirii interesului superior al copilului.
Potrivit art. 507 NCC, autoritatea parinteasca revine unui sin-
gur parinte 9 i este exercitata singur de catre acesta in cazul in
care celalalt parinte este decedat, declarat mort prin hotarare ju-
d:~atoreasca, pus sub interdictie, decazut din exercitiul drepturilor
pannte~ti sau daca din orice motiv, se afla in neputinta de a-9i
exprima vointa.
4. Principiul codeciziei - implica luarea tuturor masurilor privitoa-
re la copil de comun acord de catre parinti 9i, ori de cate ori este
Posibil, cu luarea in considerare a opiniei minorului, tinandu-se sea-
ma de varsta 9i maturitatea sa. Reprezinta o concretizare a prin-
cipiului exercitarii autoritatii parinte9ti de catre ambii parinti, potrivit
art. 483 alin. (3) NCC.
5. Principiul independentei patrimoniale dintre parinfi $i copii -
potrivit art. 500 NCC, care dispune ca parintele nu are niciun drept
asupra bunurilor copilului ~i nici copilul asupra bunurilor parintelui,
exceptand dreptul la mo9tenire 9i dreptul la intretinere.
Secfiunea a 2-a. Drepturile ~i indatoririle
piirinte~ti
Potrivit art. 487 NCC, parintii au dreptul 9i indatorirea de a cre~te
copiful, ingrijind de sanatatea 9i dezvoltarea lui fizica, psihica 9i inte-
lectuala, de educatia, invatatura ~i pregatirea profesionala a aces-
tuia, potrivit propriil~r for co;vingeri 9i insu~irilor copilului.
VIII. Autoritatea parinteasca 183
1. Drepturile ~i indatoririle parinte~ti cu privire la per-
soana copilului
1.1. Dreptul ~i indatorirea parin!ilor de a stabili locuinta
copilului
Articolul 496 NCC este textul legislativ ce reglementeaza ca
focuinta a copilului locuinta parintilor sai. Astfel, din alineatul (1) al
art. 496 NCC se reliefeaza ca regula faptul ca minorul locuie9te cu
parintii sai, evident in situatia in care ace~tia nu sunt despaftiti in
fapt sau nu au fost niciodata casatoriti.
in cazul in care parintii nu locuiesc impreuna, vor stabili de
comun acord locuinta copilului, potrivit art. 496 alin. (2) NCC. Sta-
bilirea de comun acord a locuintei copilului minor de catre parintii
sai reprezinta o concretizare a principiului codeciziei, dar 9i o apli-
catie a manifestarii de vointa in cadrul exercitarii autoritatii parin-
teiti, autoritate ce implica principiul coparentalitatii in tot ceea ce
inseamna cre9terea, educarea 9 i ocrotirea copilului in spiritul prin-
cipiului interesului sau superior.
Daca parintii nu se inteleg in vederea ale~e~ii lo~uintei copilului
minor, instanta de tutela este cea care hotara9te in acest sens,
luand in considerare concluziile raportului de ancheta psihosociala
9
i ascultandu-i pe parinti 9i pe copil, daca acesta a implinit varsta
de 10 ani.
Copilul care locuie9te cu unul dintre parinti va beneficia in
acelea9i conditii ca 9i in cazul copiilor ai caror parinti locuiesc im-
preuna, de aut~ritatea parinteasca exercitata in mod egal de_ ambii
parinti. Potrivit art. 496 alin. (5) NCC, parintele la ~are_ cop1lul nu
focuie9te in mod statornic are dreptul de a avea legatun per~on~I~
cu minorul la locuinta acestuia. Astfel, in momentul sch1mbam
locuintei copilului mi~or se are in vedere acordul ambilor parinti
(este 1'uat in considerare ~i cazul schimbarii re9edi~tei m!n~orului_ de
pana la 16 ani intr-un alt stat), tocmai pentru a nu__ f1 P~~a _in pen?~'
exercitarea autoritatii parinte9ti de catre amb11 pannt1 [potnv1t
art. 497 alin. (1) NCC]. Evident, refuzul celuilalt parinte poate im-
piedica schimbarea locuintei copilului, in cazul In
care acest_a este
justificat 9i are in vedere interesul minorului. In ~ul unu, refuz
abuziv din partea celuilalt parinte, instanta de tutela este cea care
hotara9te, putand trece peste incuviintarea parintelui, in acord cu
 184 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
interesul superior al copilului 9i avand Tn vedere concluziile rapor-
tului de ancheta psihosociala.
in ceea ce prive9te posibilitatea minorului de a ti ascultat Tn
vederea stabilirii locuintei de familie, sunt aplicabile dispozitiile
articolului 264 NCC, potrivit carora instanta este obligata sa
asculte minorul care a implinit varsta de 1O ani, dar fara insa a fi
tinuta Tn hotararea ei de opinia minorului. Cu toate acestea, potrivit
art. 498 NCC, copilul care a implinit varsta de 14 ani poate cere
parintilor schimbarea locuintei, daca acest lucru este necesar Tn
sustinerea Tnvataturii ori a desavar9 irii educatiei 9 i pregatirii sale
profesionale.
in cazul Tmpotrivirii din partea parintilor, copilul poate sesiza
instanta de tutela, aceasta hotarand pe baza raportului de ancheta
psihosociala 9 i cu ascultarea obligatorie a copilului.
1.2. Dreptul $i indatorirea parintilor de a da intretinere
copilului
Obligatia de Tntretinere a parintilor fata de copilul lor minor este
reglementata Tn art. 499 NCC. Aceasta obligatie trebuie Tnteleasa,
a$a cum Tnsu$i textul de lege dispune, nu numai in vederea asi-
gurarii celor necesare traiului, dar $i pentru educatia, Tnvatatura 9i
pregatirea profesionala a copilului. Ceea ce art. 499 alin. (1) NCC
reglementeaza sub denumirea de ,,obligatia de intretinere" consti-
tuie in aceea$i masura un drept al parintilor de a ingriji de dez-
voltarea fizica, psihica $i intelectuala a copilului potrivit propriilor
lor convingeri, determinand Tn acest sens continutul . autoritatii
parinte$ti (art. 487 NCC).
Dreptul 9 i Tndatorirea parintilor de a da intretinere copilului lor
minor se exercita de catre ace$tia in solidar, indiferent daca ace$-
tia convietuiesc sau nu. in cazul Tn care intretinerea nu intervine
' '
voluntar, instanta de tutela este cea care va stabili cuantumul pen-
siei de intretinere, la cererea minorului (personala sau prin repre-
zentant) avand in vedere cotele maximale din venitul lunar net al
parintelui. Astfel, potrivit art. 529 alin. (2) NCC, se va dispune de
pana la 1/4 pentru un copil aflat in intretinere, 1/3 pentru doi copii
afla!i in intretinerea aceluia9 i parinte $i 1/2 pentru trei sau mai
multi copii. La acest drept nu poate renunta parintele la care se
afla copilul, deoarece este un drept al copilului, parintele fiind doar
VIII . Autoritatea parinteasca 185
reprezentant legal, iar in cazul decaderii din drepturile parinte9t; a
celuilalt parinte, acesta nu este scutit de plata pensiei de intreti-
nere, intrucat sanctiunea nu trebuie sa afecteze drepturile min~-
rului (art. 510 NCC).
Potrivit art. 499 alin. (2) NCC, daca minorul are venit propriu,
acest f apt nu scute9te parintii de indeplinirea obligatiei de intre-
tinere, in vederea completarii acestui venit, in cazul in care este
neindestulator pentru cre9terea, educarea 9 i pregatirea sa profe-
sionala. De asemenea, revine parintilor obligatia de a intretine pe
copilul devenit major, dar aflat in continuarea studiilor, insa nu mai
tarziu de varsta de 26 de ani [art. 499 alin. (3) NCC]. Aceasta in-
tretinere poate continua voluntar, in termenul 9i conditiile stabilite
de parinti 9 i descendentul lor.
in ca'.zul imposibilitatii asigurarii de catre parin\i a intretinerii
copilului, ace9tia sunt obligati - Tn condi!iile Legii nr. 272/2004 pri-
vind protectia 9i promovarea drepturilor copilului - sa apeleze la
serviciile de asistenta sociala 9i la autoritatile competente, ori de
cate ori conditiile de viata, locuin1a, cre9tere, educare, invata.tura.
111
i pregatire profesionala sunt afectate ori puse in pericot •
9
1.3. Dreptul $i indatorirea parintilor de a indruma copilul
Articolul 487 NCC instituie continutul autoritatii parinte9ti, con-
cretizat prin dreptul 9i indatorirea parintilor de a da copilului orien-
tarea i sfaturile necesare exercita.rii corespunzatoare a drepturilor
9
pe care le recunoa9te acestuia. A$adar, alaturi de dreptul 9i inda-
torirea de a ingriji de sanatatea 9i dezvoltarea fizica, psihica $i
intelectuala, de educatia, invatatura $i pregatirea profesionala a
copilului, parintii detin $i aceste drepturi $i indatoriri de a indruma
minorul. Astfel, parintii pot indruma copilul conform propriilor con-
vingeri, in alegerea unei religii, tinand seama de opinia, varsta $i
de gradul de maturitate ale copilului, fara a-I putea obliga la o
anumita alegere sau cult religios.
Articolul 498 alin. (1) NCC reglementeaza copilului care a
implinit 14 ani posibilitatea de a cere parintilor sa i9 i schimbe felul
invataturii sau al pregatirii profesionale, 9i de asemenea este pre-
111 0. GHITA, op. cit., p. 93--98.
 186 Drept1,1I familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
vazut [art. 491 alin. (2) NCC] ~i dreptul copilului de a-~i alege liber
confesiunea religioasa.
Ori de cate ori parintii se opun, copilul poate sesiza instanta de
tutela, care va hotari pe baza raportului de ancheta psihosociala ~i
cu ascultarea obligatorie a copilului, in conditiile art. 264 NCC.
Chiar daca legea prevede luarea deciziilor in ceea ce prive~te
cre~terea ~i educarea copilului de catre ambii parinti ~i cu ascul-
tarea opiniei minorului, trebuie sa subliniem ca tot legea prevede
~i un oarecare caracter de subordonare a copilului in relatia cu
parintii[ 11 , in sensul luarii deciziilor de catre ace~tia in interesul su-
perior al copilului, chiar cu incalcarea dorintei minorului in mo-
mentul in care varsta sau imaturitatea sa o cer. in acela~i sens,
este strict prevazuta de lege posibilitatea de a lua masuri discipli-
nare in vederea corectarii comportamentului acestuia. Articolul
489 NCC impune ca masurile disciplinare luate de parinti sa res-
pecte demnitatea copilului. De asemenea, atat Codul civil,_cat §ii
Legea nr. 272/2004 (art. 28 §ii art. 90) interzic luarea unor masuri
sau aplicarea unor pedepse fizice de natura a afecta dezvoltarea
fizica, psihica sau starea emotionala a copilului.
Potrivit art. 508 alin. (1) NCC, orice manifestare a parintilor
care ar putea conduce la abuz sau rele tratamente exercitate asu-
pra minorului poate atrage decaderea parintilor din exercitiul drep-
turilor parinte~ti.
1.4. Dreptul ~i indatorirea parintilor de a supraveghea copilul
Dreptul ~i indatorirea parintilor de a supraveghea copilul este
reglementat in art. 493 NCC. Supravegherea minorului are in
vederea atat cre~terea, educatia, precum ~i toti factorii externi ce
pot influenta buna dezvoltare a copilului. in acest sens, parintii sau
reprezentantii legali ai copilului trebuie sa supravegheze §ii relatiile
sociale ale copilului, iar conform art. 494 NCC, in baza unor mo-
tive temeinice, ace~tia pot sa impiedice corespondenta ~i lega-
turile personale ale copilului de pana la 14 ani. Per a contrario,
minorul care a implinit varsta de 14 ani beneficiaza de libertatea
corespondentei ~i a relatiilor sociale, orice neintelegeri aparute in
111 PH. MALAURIE, H. FULCHIRON, La famille, Ed. Defrenois , Paris,
2009, p . 279.
VIII. Autoritatea parinteasca
acest sens fiind solutionate de instanta de tutela cu ascultarea
minorului in conditiile art. 264 NCC.
Upsa de supraveghere poate imbraca forma neglijentei din par-
tea parintilor, aceasta putand fi sanctionata, in conditiile art. 508
alin. (1) NCC, cu decaderea din exercitiul drepturilor parinte§iti.
2. Drepturile ~i indatoririle parinte~ti cu privire la bunurile
copilului
Articolul 500 NCC reglementeaza principiul independentei
patrimoniale, care dispune ca parintele nu are n~ciun ~r~pt a~upra
bunurilor copilului ~i nici· copilul asupra bununlor panntelu1. Cu
toate acestea, potrivit art. 501 alin. (1) NCC, parintii au dreptul §ii
Tndatorirea de a administra bunurile copilului lor minor (in cazul in
care acesta este lipsit de capacitate de exercitiu), precum ~i de a-I
reprezenta ori de a-i incuviinta aceste acte, dupa caz (pentru
minorul ce are capacitate de exercitiu restransa).
Copilul care a dobandit capacitate restransa de exercitiu i~i
exercita drepturile ~i i~i executa obligatiile singur, potrivit art. 501
alin. (2) NCC, insa numai cu incuviintarea parintilor 9i, dupa caz, a
instantei de tutela.
2.1. Dreptul ~i indatorirea de a administra bunurile copilului
Potrivit art. 502 NCC, drepturile ~i obligatiile parintilor cu privire
la bunurile copilului sunt acelea~i cu cele ale tutorelui, exceptand
intocmirea inventarului in cazul in care copilul nu are alte bunuri
decat cele de uz personal.
in indeplinirea unui act curent pentru exercitarea drepturilor 9i
indeplinirea Tndatoririlor parinte~ti de catre unu~ din ~a!inti, ac:sta
este prezumat ca are consimtamantul ~i al celu1lalt pannte, fata de
tertii de buna-credinta, potrivit art. 503 alin. (2) NCC.
t
Regimul juridic al actelor de administrare - este supus dispo-
zitiilor referitoare la exercitarea tutelei cu privire la bunurile mino-
ru1lui prevazute in art. 140-150 NCC.
Regula. Drepturile ~i indatoririle parintilo! de a ad':1inistra bu-
nurile copilului se intind asupra tuturor bununlor acestuta.
 188 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
Excepfia. Nu sunt supuse administrarii bunurile dobandite de
minor cu titlu gratuit, decat daca testatorul sau donatorul a preva-
zut altfel; acestea sunt administrate de curator ori de eel desemnat
prin actul de dispozitie, sau, dupa caz, numit de catre instanta de
tutela.
Potrivit art. 142 alin. (1) NCC, parintii vor actiona in calitate de
administrator insarcinat cu simpla administrare a bunurilor mino-
rului:
- actioneaza cu diligenta, onestitate ?i loialitate, potrivit art. 803
NCC;
- evita aparitia conflictelor intre interesele proprii ?i obligatiile
de administratori, potrivit art. 804 NCC, Jar in cazul aparitiei unui
conflict sunt obligati sa anunte, pentru a nu pune beneficiarul in
situatia unui conflict de interese (art. 805 NCC);
- efectueaza toate actele necesare pentru conservarea bunu-
rilor, precum ?i actele utile pentru ca acestea sa poata fi folosite
conform destinatiei lor obi?nuite, potrivit art. 795 NCC;
- culeg fructele bunurilor ?i exercita drepturile aferente admi-
nistrarii acestora, potrivit art. 796 alin. (1) NCC;
- investesc sumele de bani aflate in administrare in confor-
mitate cu dispozitiile referitoare la plasamentele considerate si-
gure, potrivit art. 798 alin. (1) NCC;
- au dreptul de a stain justitie pentru orice cerere sau actiune
referitoare la administrarea bunurilor, potrivit art. 810 NCC;
- au dreptul sa exercite drepturile aferente valorilor mobiliare
pe care le au in administrare, precum dreptul de vot, de conversie
~i de rascumparare, potrivit art. 796 alin. (2) NCC.
Regimu/ juridic al actelor de dispozifie - este reglementat de
~144N~. . copil in actele Juridice civile sau de a-i incuviinta asemenea acte
Regula. Potrivit art. 144 alin. (2) NCC, nu pot fi facute acte de
instrainare, impaf!eala, ipotecare ori de grevare cu alte sarcini reale
a bunurilor minorului, acte de renuntare la drepturile patrimoniale
ale acestuia ?i nici nu pot fi valabil incheiate alte acte ce depa~esc
dreptul de administrare, fara autorizarea instantei de tutela.
Sancfiune: nulitatea relativa, potrivit art. 144 alin. (3) NCC.
VIII. Autoritatea parinteasca 189
Excepfii
- potrivit art. 144 alin. (1) NCC, sunt interzise donatiile, precum
9 i garantarea in numele minorului a obligatiilor altuia, cu excepfia
darurilor obi~nuite potrivite cu starea materiala a rninorului;
- potrivit art. 144 alin. (4) NCC, pot fi instrainate fara auto-
rizarea instantei de tutela bunuri ale minorului supuse pieirii, de-
gradarii, alterarii sau deprecierii, precum 9i cele devenite nefo-
lositoare acestuia.
Potrivit art. 147 NCC sunt interzise sub sanctiunea nulitatii
, ' abso-
lute incheierea de acte juridice intre minor, pe de o parte, 9i parin-
tele, sotul, o ruda in linie dreapta, ori fratii 9i surorile acestuia, pe de
alta parte. Cu toate acestea, oricare din aceste persoane poate
cumpara la licita1ie publica un bun al minorului, daca are o garantie
reala asupra acestui bun sau ii detine in coproprietate cu minorul.
Darea de seama privind administrarea bunurilor copilului111:
- se face in termen de 30 de zile de la sfar9 itul anului calen-
daristic;
- daca averea minorului este de mica insemnatate, instanta
poate autoriza termene mai lungi, care nu pot depa9i 3 ani;
- la cererea instantei, parintii sunt obligati oricand sa prezinte
o dare de seama.
Descarcarea de gestiune (art. 153 NCC) are loc la incetarea
administrarii, printr-o dare de seama generala a parintilor in fata
instantei de tutela, care, a?a cum rezulta din dispozitiile art. 152
alin. (4) NCC, verifica corectitudinea ?i corespondenta cu realitatea
a socotelilor facute privitor la veniturile 9i cheltuielile minorului.
2.2. Dreptul $i indatorirea parintilor de a-I reprezenta pe
Reprezentarea copilului in actele juridice civile se face potrivit
art. 43 alin. (2) NCC pentru minorul cu varsta de pana la 14 ani, ce
nu are capacitate de exercitiu.
Reprezentarea are urmatoarele caractere:
- legala - fiind exercitata in temeiul legii;
- obligatorie - fiind exercitata pentru toti minorii cu varsta de
pana la 14 ani, fara posibilitatea refuzului din partea parintilor;
111 E. FLORIAN, op. cit., 2011, p. 297.
 190 Dre ptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
- generala - fiind privitoare la totalitatea actelor copilului.
Copilul ~oate. i~cheia singur actele de conservare, precum ~i
actel~ de d1spoz1t1e cu valoare mica, cu caracter curent ~i exe-
cutab1le 1~ momentul incheierii lor, potrivit art. 43 alin. (3) NCC.
. _San~t1~nea nerespectarii acestei conditii atrage nulitatea rela-
t,va potnv,t art. 44 NCC.
A fn~uviinfarea ~ctelor juridice civile are loc pentru actele juridice
mch_e,a~e de co~1lul cu varsta cuprinsa intre 14 ~i 18 ani care nu a
~-oband1t ca~ac,tate deplina de exercitiu, in cazul anumitor acte
f11nd necesara ~i autorizarea instantei de tutela.
Acte Tncheiate de copi/u/ ce a implinit 14 ani, singur - acte de
conservare,. acte _d_e administrare care nu ii prejudiciaza, precum i
9
actel~ de d1spoz1t1e cu valoare mica, cu caracter curent ~i exe-
cutab1le la momentul incheierii lor.
_ ~cte incheiate de copilu/ ce a Tmplinit 14 ani, cu Tncuviintarea
p~r~:7filor -:: ~ct~ de instrainare a bunurilor supuse pieirii, d~gra-
dam, alteram on deprecierii, precum a celor devenite nefolositoare
pentru copil.
Acte incheiate de copilul ce a imp/init 14 ani, cu Tncuviintarea
E'iiri~filor ~; ~ncuviinfare~ instanfei de tutelii - acte de instrai~are,
I~Parte~la, I_Potecare on de grevare cu alte sarcini reale a bunu-
nlor cop1l_ulu~, renuntarea la drepturile patrimoniale ale acestuia,
precum 9_1 once alte acte care depa9esc dreptul de administrare.
S_a~ct1unea pentru incalcarea acestor norme este nulitatea
relat,va.
Acfiunea in anu/area actu/ui poate fi exercitata de reprezentan-
tul le~al al C_?pilului, de minorul care a implinit 14 ani, precum i de
ocrotItorul sau legal. 9 minorul, dar in prezent autoritatea parinteasca este exercitata im-
Potrivit art. 2517 NCC, dreptul la actiune se prescrie in terme-
nul general de 3 ani, calculat de la momentul in care minorul
reprezentantul sau legal sau ocrotitorul a cunoscut cauza de nuli~
tate, dar nu mai tarziu de 18 luni de la incheierea actului [art 2529
alin. (1) lit. c) NCC]. · citarea autoritatii parinte9ti numai de catre unul din parinti.
Actul poate ti confirmat:
. - de pa~inte, daca actul a fost incheiat de minor fara incuvi-
intarea sa, m cazul in care nu era ceruta 9i autorizarea instantei
de tutela [potrivit art. 1263 alin. (3) NCC]; ' mat a avea ~i consim\amantul celuilalt sot.
VIII. Autoritatea parinteasca
7
191
- de copil, dupa ce a devenit major, atunci cand trebuia sa fie
reprezentat sau asistat;
- de copil, dupa ce a devenit major, dupa descarcarea de
gestiune, daca a fost incheiat de parin\i fara respectarea tuturor i
formalita\ilor cerute (art. 48 NCC).
Secfiunea a 3-a. Exercitarea autoritafii piirinte§ti
1. Regula: Exercitarea autoritatii parinte~ti de catre parinti
impreuna ~i in mod egal
Potrivit art. 503 NCC, parintii exercita impreuna 9 i in mod egal
autoritatea parinteasca. A~adar, principiul codeciziei ~i coparenta-
lita\ii se aplica ori de cate ori este necesara luarea deciziilor privi-
toare atat la problemele personale, cat ~i la cele patrimoniale ce ii
privesc pe copil.
in acest sens, ca o excep\ie trebuie amintita situatia parintelui
minor care a implinit varsta de 14 ani, care, potrivit art. 490 NCC,
are numai drepturile 9i indatoririle parinte~ti cu privire la persoana
copilului, cele cu privire la bunurile copilului fiind revenind tutorelui,
sau dupa caz altei persoane, potrivit legii.
Este de remarcat inovatia prezenta in materie de exercitar~ a
autoritatii parinte~ti din noul Cod civil. Aceasta se exercita in mod
egal 9i impreuna de parinti, indiferent daca ace 9tia sunt casatoriti,
despafti!i, divortati, ori casatoria a fost nula sau anulata [art. 305
alin. (2) NCC]. Vechea reglementare din dreptul familiei prevedea
exercitarea autoritatii parinte~ti de parintele caruia ii era incuviintat
preuna, in sensul ca este necesar consimtamantul ambilor parin\i
in toate chestiunile legate de cre 9terea 9 i educarea copilului. Evi-
dent, potrivit art. 398 alin. (1) NCC, pentru motive temeinice, in
interesul superior al copilului, instanta de tutela poate hotari exer-
Potrivit art. 503 alin. (2) NCC, ori de cate ori un parinte incheie
singur un act curent pentru exercitarea drepturilor ~i indeplinirea
indatoririlor parinte~ti, fata de tertii de buna-credinta este prezu-

192 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
Din acest text de lege desprindem necesitatea Tndeplinirii a
doua condiiii cumulative:
- actul Tndeplinit de un singur parinte sa fie unul curent, uzual;
- tertul sa fie de buna-credinta, in sensul de a nu ti cunoscut
' '
lipsa consimtamantului celuilalt sot.
Prezumtia este una relativa. Orice ne,ntelegere Tntre soti este
solutionata de instanta de tutela cu ascultarea parintilor, a copilului
care a implinit varsta de 1 O ani, dar ~i cu luarea in considerare a
concluziilor raportului referitor la ancheta psihosociala, potrivit
art. 486 NCC.
2. Exceptii
2.1. Exercitarea autoritatii parinte~ti de catre un singur pa-
rinte
Este reglementata de textul de lege al art. 507 NCC ~i se re-
fera la situatia in care unul dintre parinti este decedat, · declarat
mort prin hotarare judecatoreasca, pus sub interdictie, decazut din
exercitlul drepturilor parinte~ti sau daca din orice alt motiv se afla
in neputinta de a-~i exprima vointa.
in acest caz, dreptul exercitarii autoritatii parinte~ti revine parin-
telui in viata,
, iar daca ambii parinti, se af la intr-una din situatiile
, mai
sus enuntate, se va institui tutela, potrivit art. 11 O NCC.
2.2. Exercitarea unilaterala a autoritatii parinte~ti
Aceasta exceptie de la regula exercitarii autoritatii parinte~ti de
parinli impreuna ~i in mod egal este prevazuta in anumite situa1ii,
cum ar ti cazul copilului din afara casatoriei ai carui parinti nu con-
vietuiesc, prevazut de art. 505 alin. (2) NCC, in care se dispune ca
modul de exercitare a autoritatii parinte~ti se stabile~te de instanta
de tutela.
Potrivit art. 506 NCC, exercitarea autoritatii parinte~ti poate
face obiectul intelegerii dintre parinti, atat timp cat nu se incalca
interesul superior al copilului ~i cat exista incuviintarea autorita1ii
de tutela. in toate aceste situatii,
, instanta
, va lua masura exercitarii
unilaterale a autoritatii parinte~ti numai daca exista motive temei-
VIII. Au t oritatea parinteasca 193
nice, conform cu interesul superior al copilului ~i cu ascultarea
acestuia in conditiile art. 264 NCC.
In cazul parin\ilor casatoriti instanta nu poate dispune exerci-
tarea unilaterala a autoritatii parinte~ti decat in cazul decaderii din
drepturi a unuia din parinti.
Parintele care nu are exercitiul autoritatii parinte~ti:
- pastreaza dreptul de a veghea asupra modului de crel?tere ~i
educare a copilului, potrivit art. 398 alin. (2) NCC;
- este chemat sa consimta la adop1ia copilului, potrivit art. 398
alin. (2) NCC;
- pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu acesta la
locuin1a minorului, potrivit art. 262 alin. (2) NCC;
- nu este chemat sa consimta la incheierea casatoriei copilului
in timpul minoritatii sale, potrivit art. 272 alin. (4) NCC.
Masurile au caracter vremelnic, putand ti modificate prin hota-
rare a instantei de tutela ori de cate ori starea de fapt o cere. Drep-
tul la actiune in acest sens apartine oricarei persoane interesate.
2.3. Delegarea exercitarii autoritatii parinte~ti
Potrivit art. 399 NCC, in mod exceptional instanta de tutela
poate hotari plasamentul copilului la o ruda, sau la o alta familie
sau persoana, cu consimtamantul acestora, sau intr-o institutie de
ocrotire.
Persoana fizica sau juridica va exercita numai drepturile l?i
indatoririle care revin parintilor cu privire la persoana copilului, i n
timp ce drepturile ~i indatoririle privitoare la bunurile copilului vor ti
exercitate de catre parinti in comun sau de catre unul dintre ei,
dupa cum stabile~te instanta, potrivit art. 399 alin. (2) NCC.
Masurile au caracter vremelnic, putand ti modificate prin hota-
rare a instantei de tutela ori de cate ori starea de fapt o cere.
Secfiunea a 4-a. Deciiderea din exercifiul
drepturilor piirinte5ti
Nofiune. Potrivit art. 508 NCC, decaderea din exercitiul drep-
turilor parinte~ti reprezinta sanctiunea de dreptul familiei aplicata
parintelui care pune in pericol viata, sanatatea sau dezvoltarea
copilului prin rele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de
194 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
alcool sau stupefiante, prin purtarea abuziva, prin neglijenta grava
in indeplinirea obligatiilor parinte:;,ti ori prin atingerea grava a inte-
resului superior al copilului.
Conditiile decaderii din exercitiul drepturilor parinte9ti pot fi sin-
, I
tetic extrase din textul de lege al art. 508 alin. (1) NCC. Purtarea
abuziva 9i neglijenta parin1ilor sunt expresii regasite 9i in Legea
nr. 272/2004 privind protec1ia 9 i promovarea drepturilor copilului.
Potrivit art. 89 alin. (1) Legea nr. 272/2004, abuz asupra copi-
lului desemneaza orice ac1iune voluntara a unei persoane care se
afla intr-o relatie de raspundere, incredere sau autoritate fata de
acesta prin care este periclitata via1a, dezvoltarea fizica, mentala,
spirituala, morala sau sociala, integritatea corporala, sanatatea
fizica sau psihica a copiluluil 11•
Potrivit art. 89 alin. (2) Legea nr. 272/2004, neglijarea copilului
presupune omisiunea voluntara sau involuntara a unei persoane
care are responsabilitatea cre:;,terii, ingrijirii sau educarii copilului
de a lua orice masura subordonata acestei responsabilita.1i, fapt
care pune in pericol via1a, dezvoltarea fizica, mentala, spirituala,
morala sau sociala, integritatea corporala, sanatatea fizica sau
psihica a copilului.
Sediul materiei: art. 508-512 NCC.
Acfiune. Dreptul la actiune apartine autoritatilor administratiei
publice cu atributii in domeniul protectiei copilului. Competen1a de
solu1ionare apartine instantei de tutela. Cererea se judeca de ur-
gen1a, cu citarea parintilor 9 i fn prezenta procurorului, §i cu ascul-
tarea minorului potrivit art. 264 NCC.
Efecte
Decaderea poate fil21 :
- totala (regula) - fiind retrase toate drepturile, atat personals
cat :;;i cele referitoare la bunurile copilului, avand fntindere asupra
tuturor copiilor nascuti la data pronuntarii hotararii;
- partiala (excep1ia) - numai cu privire la anumite drepturi
parinte9ti ori numai cu privire la unii copii.
[l] 0. GHITA, op. cit., p. 93-98.
121 E. FLORIAN, Protecfia drepturilor copilului, ed. a 2-a, Ed. C.H. Beck,
Bucure~ti, 2007, p. 110-111.
VIII. Autoritatea parinteasca 195
In cazul decaderii totale a unuia dintre parinti, celalalt detine
1
exerci1iul autoritatii parinte§ti, potrivit art. 507 NCC. Parintele de-
cazut din exerci1iul drepturilor parinte:;,ti pastreaza dreptul de a se
exprima fn legatura cu adop1ia copilului. Dreptul la Tntretinere al
copilului fata de acest parinte nu sufera nicio atingere, potrivit
art. 51 0 NCC.
in cazul decaderii ambilor parin1i, va fi instituita tutela.
Secfiunea a 5-a. Redarea exercifiului
drepturilor piirinte§ti
Potrivit art. 512 NCC, instanta reda parintelui exercitiul dreptu-
rilor parinte:;;ti, daca au fncetat fmprejurarile care au dus la de-
caderea din exercitiul acestora :;;i daca parintele nu mai pune in
pericol via1a, sanatatea §i dezvoltarea copilului. lnstanta poate inga-
dui p~rintelui sa aiba legaturi personals cu copilul, pana la solu-
tionarea cererii, daca aceasta este fn interesul superior al copilului.
Test grila
1. Constituie principii generale ale autoritafii parinte~ti:
a) principiul independen1ei patrimoniale dintre parinti 9i copii;
b) principiul coparentalita.1ii;
c) principiul interesului superior al copilului.
2. Reprezentarea copilului in acte juridice civile are loc:
a) pana la implinirea varstei de 16 ani;
b) pana la Tmplinirea varstei de 16 ani, cand prin incheierea
unei casatorii a ca.pa.tat capacitate deplina de exerci1iu;
c) pana la implinirea varstei de 18 ani.
3. Ascultarea minorului care a implinit varsta de 10 ani:
a) este facultativa, in cazul in care sunt dispuse masuri cu
privire la ocrotirea sa;
b) este obligatorie, fn materia instituirii adop1iei;
c) este obligatorie, in materia instituirii tutelei.
 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila VIII. Autoritatea parinteasca 197
196

.
4. lncuviintarea actelor juridice civile ale minorului:
a) se face de catre parinti, cand este vorba de acte de instrai-
nare a bunurilor supuse pieirii, iar copilul are varsta de 14 ani;
b) se face de catre parin!i, cu autorizarea instantei tutelare,
cand este vorba de acte de administrare a bunurilor, iar copilul are
varsta de 14 ani;
c) se face de catre parinti, cu autorizarea instantei tutelare,
cand este vorba de acte de ipotecare, grevare, instrainare a bunu-
rilor, iar copilul are varsta de 14 ani.
5. Decaderea din exercitiul , drepturilor parintel?ti:
a) trece obligatia de intretinere a minorului in seama celuilalt
parinte;
b) poate fi totala sau partiala;
c) afecteaza prerogativa parintelui astfel sanctionat de a se
exprima in legatura cu adoptia minorului.
6. Exercitarea autoritatii parlntel?ti:
a) se face, de regula, de catre parin\i impreuna, in mod egal,
chiar daca acel copil este din afara casatoriei, dar cu filiatia legal
stabilita fata
, de ambii parinti;
, a copilului;
b) este exercitata sub prezumtia mandatului tacit reciproc din-
tre parinti, in cazul actelor curente;
c) se face, in principiu, unilateral, in cazul copilului rezultat
dintr-o casatorie nula ori anulata.
7. Parintele care nu deJine exercitiul autoritatii parinte~ti:
a) trebuie sa i\,i dea incuviintarea in cazul casatoriei copilului in
timpul minoritatii;
b) este chemat sa consimta la adoptia copilului;
c) pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu copilul, la
locuinta acestuia.
c) exercitarea de catre un tert (persoana fizica sau juridica) a
drepturilor ~i indatoririlor parinte~ti privitoare la bunurile copilului.
9. Reprezinta drepturi ~i indatoriri parinte~ti cu privire la
persoana copilului:
a) dreptul ~i indatorirea parintilor de a supraveghea copilul, ce
implica, pentru motive temeinice, impiedicarea corespondentei , sau
a relatiilor personale ale copilului numai pana la varsta de 14 ani;
b) dreptul ~i indatorirea parin1ifor de a indruma copilul, ce
implica conferirea minorului, potrivit legii, a unui drept de ini\iativa
in ceea ce prive~te educatia sa ~colara ~i confesiunea religioasa,
daca a implinit varsta de 14 ani;
c) dreptul ~i indatorirea parintilor de a da intretinere copilului
care a Tmplin it 18 ani, dar se afla in continuarea studiilor.
.
10. Parintele care nu are exercitiul autoritatii
, parintel?ti
pastreaza:
a) dreptul de a incuviinta casatoria copilului in timpul minoritatii
sale;
b) dreptul de a veghea asupra modului de cre~tere ~i educare
c) obligatia de intretinere fata de copil.
Raspunsuri
1.a, b,c; 2.-; 3. b, c;4.a, c;5. b; 6.a, b; 7. b, c;8. b; 9. a, b,
c; 10. b, c.

8. Delegarea exercitarii autoritatii parintel?ti implies:

a) exercitarea autoritatii parinte~ti de catre unul din parinti;
b) exercitarea de catre un tert (persoana fizica sau juridica) a
drepturilor ~i indatoririlor parinte~ti privitoare la persoana copilului;
 IX. Obligatia de i ntretinere 199

- caracterul variabil - existen1a, cuantumul ~i modalitatile c _

Capitolul IX. Obligatia de intre\inere
Secfiunea 1. Considerafii generale
1. Notiune ~i caractere juridice
Definifie. Obligatia de intre1inere reprezinta indatorirea impusa
de lege unei persoane de a asigura altei persoane mijloacele ne-
cesare traiului, precum ~i mijloacele necesare educarii ~i pregatirii
profesionale111 •
Sediul materiei: art. 513-534 NCC.
Caractere juridice
- caracterul legal - obligatia de intre1inere este stabilita prin
lege ~i exista numai in conditiile ~i intre persoanele prevazute de
acestea;
- caracterul de ordine publica - nimeni nu poate renunta la
dreptul sau la intreVnere pentru viitor;
- caracterul personal - obligatia de intretinere, destinata fiind
asigurarii traiului de fiecare zi al beneficiarului, exista numai intre
persoanele anume prevazute de lege, in ordinea indicata de
aceasta ~i este inseparabil legata atat de persoana celui indrep-
tatit sa primeasca intretinere, cat ~i de persoana celui obligat sa o
presteze;
- caracterul reciproc, in principiu - persoanele legate, potrivit
legii, prin obliga\ia de intretinere, pot avea, potrivit starii de fapt, fie
calitatea de creditor, fie calitatea de debitor al intre\inerii, ~i aceas-
ta fara ca existen1a obliga1iei sa fie condi1ionata de reciprocitatea
indeplinirii acesteia;
- caracterul succesiv - de regula, executarea sa are loc cores-
punzator ritmului nevoilor beneficiarului, nevoi pe care este desti-
nat sa le satisfaca, prin prestatii periodice;
crete de executare ale acesteia difera de la caz la caz· I
' on
~ caracterul divizibil - atat sub aspect activ, cat ~i sub aspect
pas1v.
2. Persoanele intre care exista obligatia legala de intre-
tinere
Potrivit art. 516-518 NCC, obliga1ia de intretinere exista intre
urmatoarele subiecte:
- intre sol ~i sotie;
- intre parin1i ~i copii, fara a deosebi dupa cum filiatia este
fireasca sau adoptiva;
- cu caracter de reciprocitate, intre parintii adoptivi ~i eel
adoptat;
intre bunici ~i nepo\i, intre strabunici ~i stranepoti;
intre frati ~i surori;
intre celelalte persoane anume prevazute de lege, astfel:
- intre fo$tii soti din casatoria desfacuta. Sotul din a carui
vina exclusivi a fest pronun1at divortul are 'drept la intre-
tinerea celuilalt sot doar timp de un an de la data des-
facerii casatoriei (ramanerea definitiva a hotararii de
,
divort), dar poate fi obligat oricand in viitor sa presteze
intretinere fostului sau so1, ca.ta vreme acesta din urma
nu s-a recasatorit;
- intre fo$tii soti din casatoria desfiintata. Daca ambii soti
au fost de bu~a-credin1a la data incheierii casatoriei nul~
sau anulate, fiecare dintre ei poate invoca beneficiul pu-
tativita\ii, inclusiv dreptul la 7ntre1inere al fostului sot.
Cand numai unul dintre fo~tii soti a fest de buna-cr~-
dinta, numai acesta are acest avantaj, deci se va putea
bucura de intretinerea fostului sot de rea-credinta. Daca
instanta, desfiintand casatoria, a ;etinut reaua-c~edinta a
ambil~r so1i, niclunul nu este indrepta\it ~i nu este d~tor
sa primeasca, respectiv sa acorde intretinere;
- soful care a contribuit la intrefinerea ~opilului firesc al
celuilalt sof este obligat sa continue a da intrefinere co-

[l] 1.P, FILIPESCU, A.I. FILIPESCU, Tratat de dreptul fami/iei, ed. 8 VII-a,
Ed. All Beck, Bucure~ti, 2002, p. 541.
 200 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
pilului pe timpul minoritafii acestuia, insa numai daca pa-
rintii fire 9ti sunt deceda\i, disparuti ori sunt in nevoie;
- copilul care a beneficiat timp de eel pu,tin 10 ani de
intre,tinerea so,tului parintelui firesc (adica a parintelui
vitreg) poate fi la randul sau obligat a da intretinere
sotului parintelui firesc (art. 517 NCC);
- mo$tenitorii ce/ui obligat la intrefinerea unui copil, pre-
cum $i mo$fenitorii ce/ui care, de$i nu avea obligafia
lega/a, a dat intretinere
, unui copil, sunt datori a continua
intrefinerea, fiecare in masura valorii bunurilor mo9te-
nite, insa numai pe perioada minoritatii copilului 9 i, in
subsidiar, fata de parin\ii copilului, deci doar daca parin-
lii, obligati in primul rand, au murit, sunt disparuti ori se
afla in stare de nevoie (art. 518 NCC);
- eel care ia un copil pentru a-I ingriji sau proteja temporar,
pana la stabilirea unei masuri de protec,tie, are obliga,tia
de a-/ intrefine [art. 13 alin. (2) din Legea nr. 272/2004];
obligatia are caracter tranzitoriu, fiind limitata la perioada
in care minorul se afla in mod efectiv sub ocrotirea
debitorului. Luand copilul in grija sa, debitorul intretinerii
urmeaza ca, in termen de 48 de ore, sa anunte autoritatile
I J
administratiei publice locale de la domiciliul sau in vede-
rea declan9arii procedurilor de instituire a uneia din
masurile de protecVe prevazute de Legea nr. 272/2004.
3. Ordinea in care se datoreaza intretinerea
Articolul 519 NCC stabile9te ordinea imperativa a prestarii
intrefinerii, instituind o ierarhie a celor obliga1i, in functie de cali-
tatea sau de proximitatea relatiei de rudenie fata de eel indreptatit
la intretinere:
sotii T~i datoreaza intretinere inaintea celorlalti obliga1i;
- descendentul este obligat la intretinere inaintea ascenden-
tului, iar daca sunt mai multi descendenti sau mai multi ascen-
denti, eel in grad mai apropiat este obligat inaintea celui in grad
mai indepartat;
- fratii 9 i surorile i 9 i datoreaza intretinere dupa parinti, dar
inaintea bunicilor;
IX. Obligatia de intretinere 201_
in cazul desfacerii adoptiei, adoptatul poate cere intrefinere
numai de rudele sale fire 9 ti sau, dupa caz, de la so\ul sau (art. 520
NCC) .
Celelalte persoane anume prevazute de lege, astfel cum surit
cunoscute din textul de lege al art. 516 alin. (1) NCC, i 9i datoreaza
intretinere in ordinea:
- intre fo 9tii soti divortati sau a caror casatorie a f ost des-
fiintata, intretinerea se datoreaza in aceea9 i ordine ca 9i intre sotii
dintr-o casatorie in fiinta, adica inaintea oricarei alte persoane;
- so1ul care a contribuit la intretinerea copilului firesc al celui-
lalt sot datoreaza intretinere copilului, dar numai daca parintii
fire 9 ti sunt decedati, disparuti ori se afla in nevoie, potrivit art. 517
alin. (1) NCC;
- copilul intretinut timp de eel putin 1 O ani de sotul parintelui
firesc poate fi obligat la intretinerea parintelui vitreg;
- mo9tenitorii persoanei care a fost obligata la intretinerea
unui copil, la fel ca mo9tenitorii celui care, fara a avea obligatia
legala, a prestat intretinere unui copil , sunt datori a continua intre-
tinerea copilului pe timpul minoritatii acestuia, dar numai in sub-
sidiar, daca parintii copilului au murit, sunt disparuti sau se afla in
nevoie;
- intretinerea datorata de eel care a luat copilul pentru a-I in-
griji sau proteja temporar [art. 13 alin. (2) din Legea nr. 272/2004],
prin definitie, are caracter subsidiar fata de obligatia impusa parin-
tilor, de vreme ce are drept creditor copilul gasit sau parasit de
.
parinti.
Secfiunea a 2-a. Condifiile, stabilirea, stingerea ~i
pierderea obligafiei de intrefinere
1. Conditiile generale ale obligatiei de intretinere
1.1. Conditii cu privire la creditorul obligatiei de intretinere
Articolul 524 NCC determina creditorul intretinerii ca fiind
numai eel ce se afla in nevoie, neputandu-se intretine din munca
sau din bunurile sale.
202 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
Din textul de lege reies urmatoarele condiiii ce trebuie inde-
plinite cumulativl1 1: _ • • • _ veniturilor, dar ~i de celelalte obliga1ii ce cad in searna sal 11_
_ Starea de nevoie - reprezinta s1tua11a 1n care se gase~te o
persoana care nu are venituri, fie rezultate din ~u~ca, fie~ rezultate
in urma vanzarii bunurilor, venituri din care sa-~1 poata procura
cele necesare intretinerii.
Starea de nevoi'e in care se afla o persoana trebuie analizata
in functie de fiecare caz in parte. in acest sens, starea de nevoie
se det~rmina in raport de situa1ia concreta a persoanei respective,
se are in vedere modul de trai al solicitantului, avut inainte de ce-
rerea de intretinere. Aceasta stare trebuie dovedita, in toate situa-
tiile, iar potrivit art. 528 NCC, proba se poate face prin orice mijloc.
' Detinerea de catre solicitant a unor bunuri de valoare, ce prin
vanza;e pot fi producatoare de venituri, inlatura posibilitatea
acestuia de a fi creditor al obliga1iei de intre\inere, intrucat se
considera ca acesta nu se mai afla in stare de nevoie.
Totu~i, persoana care beneficiaza de pensie (orice tip de ajutor
social) nu exclude posibilitatea de a fi creditor al obligatiei de
intretinere, in situatia in care pensia nu este indestulatoare.
Minorului i se d~toreaza intre1inere de catre parintii sai pe toata
perioada minoritatii ~i apoi, pana la varsta de 26 de ani, daca se
afla in continuarea studiilor. Minorul se gase~te in starea de
nevoie in situatia in care nu are venituri. Daca veniturile sale sunt
insuficiente el ~a beneficia de intre1inere din partea parintilor.
- lncapacitatea de a munci - nu trebuie inteleasa ca fiind
absoluta, ea putand rezulta atat din cauze de ordin fiziologic, cat ~i
psihic. De asemenea, incapacitatea de munca poate !i totala _sau
partiala, pensia acordandu-se in functie de gradul de 1ncapac1tate
in dare se afla persoanal21 •
1.2. Mijloacele debitorului
Obligatia de intretinere c~de in seama debitorului numai in
cazul in c~re acesta ~re mijloacele necesare pentru a plati sau are
posibilitatea de a dobandi aceste mijloace. Pentru stabilirea mij-
loacelor celui care datoreaza intre1inerea se au in vedere veni-
[l] 1. P. FILIPESCU, A.I. FILIPESCU, op. cit., p. 481-489.
121 Idem, p. 485.
IX. Obligatia de intretinere 203
turile ~i bunurile acestuia, precum ~i posibilita\ile de realizare a
in categoria veniturilor nu sunt incluse veniturile ce nu prezinta
continuitate ~i constanta, spre exemplu indemnizatia de deplasare
sau de transfer, alocatiile de stat etc.
Faptul ca o persoana nu are venituri sau alte rnijloace, deoa-
rece nu presteaza o munca, de~i are capacitatea de a rnunci, nu ii
sustrage de la indeplinirea obligatiei de intretinere.
Potrivit art. 528 NCC, dovada mijloacelor celui care datoreaza
intretinere se poate face prin orice mijloc de proba.
2. Stabilirea ~i executarea obligatiei de intretinere
2.1. Stabilirea intretinerii prin acordul partilor
in principiu, paftile pot conveni asupra modului in care se exe-
cuta obliga1ia de intretinere [potrivit art. 530 alin. (1) NCC]. Le-
giuitorul confera paftilor libertatea de a stabili atat modalitatea de
executare - in natura prin asigurarea celor necesare traiului, sau
prin plata unei pensii pentru acoperirea cheltuielilor cu educatia,
invatatura ~i pregatirea profesionala - dar ~i a felului in care acest
lucr~ se intampla: prin prestatii succesive, lunare, trimestriale, se-
mestriale etc., dupa cum hotarasc paftile sau chiar printr-o plata
anticipata a unei sume globale care sa acopere nevoile de intre-
tinere ale celui indreptatit pe o perioada mai indelungata sau pe
Tntreaga perioada in c~re se datoreaza intretinerea (art. 533
NCC).
Cu toate acestea, trebuie sa subliniem ca legiuitorul nu confera
paftilor o libertate nelimitata, aceasta fiind totu~i marginita de tex-
tul articolului 515 NCC, care dispune ca nimeni nu poate renunta
la dreptul sau la intretinere pentru viitor.
2.2. Stabilirea intretinerii prin hotararea instantei de tutela
Ori de cate ori paftile nu se invoiesc asupra unui element
privitor la stabilirea ~i executarea obligatiei de intretinere, instanta
111 Potrivit art. 527 alin. (1) ~i (2) NCC.
204 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
de tutela este cea care hotara.9te, in func\ie de fiecare caz in
parte.
Reclamantul trebuie sa dovedeasca prin orice mijloc de proba
indeplinirea conditiilor pentru obligatia de intretinere. Acelea~i
conditii trebuie indeplinite ~i de reclamantul care cere marirea
pensiei de intretinere. Astfel ca, daca se ive9te o schimbare in
ceea ce prive9te mijloacele celui care presteaza intretinerea ~i
nevoia celui care o prime9te, instanta de tutela poate mari sau
mic9ora pensia de intretinere, sau poate chiar determina incetarea
ei [potrivit art. 531 alin. (1) NCC].
Cuantumul intretinerii reprezinta expresia raportului dintre sta-
rea de nevoie a creditorului ~i mijloacele debitorului. Se poate sta-
bili sub forma unei sume fixe, fiind indexata de drept, trimestrial, in
functie de rata inflatiei [art. 531 alin. (2) NCC] sau intr-o cota pro-
centuala din venitul lunar net al celui care datoreaza intretinere. 1
in principiu, pensia se datoreaza de la data cererii de chemare
in judecata, insa, daca cererea a fost intarziata din culpa debito-
rului, pensia poate ti acordata 9 i pentru o perioada anterioara.
Cu toate acestea, daca se dovede~te ca intretinerea prestata
(fie ca este de bunavoie sau ca urmare a unei hotarari judeca-
tore~ti) nu era datorata, eel care a executat obligatia poate cere
restituirea de la eel care a primit-o sau de la eel care avea, in
realitate, obligatia sa o presteze, in temeiul imbogatirii fara justa
cauza (art. 534 NCC).
3. Stingerea obligatiei legale de intretinere
Gauze generate:
- dispari\ia starii de nevoie a creditorului intretinerii, potrivit
art. 524 NCC;
- debitorul obliga\iei nu mai dispune de mijloace indestula-
toare prestarii intretinerii, potrivit art. 527 alin. (1) NCC;
- decesul creditorului sau al debitorului obliga\iei de intreti-
nere, potrivit art. 514 alin. (2) NCC.
Gauze speciale:
- pierderea de catre beneficiar a calitatii care i-a conferit vo-
catie la intre\inere;
IX. Obligatia de intreti_11_ere : ,~ :.:- -!,._ 205
cu referire numai la dreptul la intre\inere al fostului sot din a
carui culpa exclusiva a fost pronun\at divortul, prin implinir~a ter-
menului de un an de la data desfacerii casatoriei [potrivit art. 389
alin. (4) NCC]; _
- minorul beneficiar al intretinerii prestate de alta pers6~na
decat parintii fire~ti sau adoptivi, implinind varsta majoratului civil,
nu se mai poate bucura de dreptul de a cere intretinere, deoat
daca se afla in continuarea studiilor, dar fara a depa~i 26 de ani,
potrivit art. 499 alin. (3) NCC;
- in cazul oblioatiilor subsidiare, stabilite deoarece persoana
- I
obligata prioritar potrivit ordinii instituite de lege nu este in situa\ia
de a putea acorda intretinerea, acestea se vor stinge ori de cate
ori eel obligat devine apt sa o execute.
4. Pierderea dreptului de intretinere
Ca o sanc\iune pentru comportamentul necorespunzator fa\a
de eel care are obligatia de i"ntre\inere, creditorul acestei obliga\ii
poate pierde dreptul la intre\inere, acesta operand distinct fa\a de
stingerea dreptului la intre\inere.
Legiuitorul face diferenta intre persoana care a avut un astfel
de comportament fa\a de eel obligat la intre\inere 9i eel care, din ·
culpa sa, se afla in stare de nevoie. Astfel, potrivit art. 526 alin. (1)
NCC, eel care s-a fa.cut vinovat de fapte grave, contrare legii sau"
bunelor moravuri, fa\a de eel obligat la intretinere, va pierde drep-
tul de a pretinde intre\inerea. Deoarece legea nu define~te ceea
ce trebuie sa in\elegem prin ,,fapte grave, contrare legii sau buQe-
lor moravuri", acest lucru cade in sarcina instantei de tutela, ·ce( va
analiza in concret, pentru fiecare spe\a in parte: Referitor 1a: ·si\J~f~:
tia celui care se afla in stare de nevoie din culpa sa, art. 526
' B
alin. (2) NCC prevede ca acesta poate pretinde numai intre\in~i ea
de stricta necesitate. . !l.11,,
•- ~.i-c:. ~ -
:1.Jjer ,:.i
·. t~£~.H .

206 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
Sectiunea a 3-a. Situatii specifice ale
obligafiei de fntretinere
1. Obligatia de intretinere intre soti
Obliga\ia de intretinere intre soti este redata de indatorirea
acestora de a-9i acorda sprijin material reciproc in vederea asi-
gurarii celor necesare existentei.
Aceasta obliga\ie se f undamenteaza pe statutul de persoana
casatorita 9i izvora~te din lege, fiind de remarcat caracterul sau
prioritar fata de alte forme de intretinere, prevazut in cadrul
art. 519 NCC.
De principiu, obliga\ia de intretinere este una voluntara, insa
ea poate f i stabilita de instanta in situatia in care partile nu se inte-
leg referitor la modalitatea stabilirii 9i exercitarii acestei obliga\ii.
Obliga\ia de intretinere subzista pe tot parcursul casatoriei, indite-
rent daca sotii convietuiesc sau sunt despartiti in fapt, ea incetand
in momentul ramanerii definitive a hotararii instantei ce pronunta
divortul sau intr-una din modalitatile generale de stingere a acestei
oblig~tii. Sotul care pretinde intre,inere trebuie sa dovedeasca prin
orice mijloc de proba faptul ca se afla in stare de nevoie, fiind
imposibil a se intretine din munca ori bunurile sale (potrivit art. 524
NCC), dar 9i ca debitorul dispune de mijloacele necesare pentru a
acorda aceasta intretinere[11 •
' tarea fizica, psihica 9i intelectuala a copilului potrivit propriilor lor
2. Obligatia de intretinere intre fo~tii soti
Odata desfacuta casatoria, ori constatata nulitatea sau anu-
labilitatea acesteia, obligatia de intretinere intre soti inceteaza,
luand na9tere obliga\ia de intretinere intre fo 9tii soti (potrivit
art. 389 NCC).
$i obliga\ia de intretinere intre fo9tii soti se bazeaza tot pe
institutia casatoriei, insa pe una deja desfiintata sau desfacuta.
Fostul sot care pretinde intretinere trebuie sa dovedeasca prin
orice mijloc de proba indeplinirea conditiilor generale pentru acor-
111
S. CERCEL, Obligafia /ega/a de fntrefinere fntre sofi fn timpul casa-
toriei fn dreptul roman, volumul Conferin\ei Universita\ii din Timi~oara,
Ed. Universul Juridic, 2011.
IX. Obligatia de Tntretinere 207
darea Tntretinerii. Cu toate acestea, starea de nevoie a fostului sot
poate ave~ drept cauze atat incapacitatea de munca surveniti
Tnainte de casatorie ori in timpul casatoriei, cat ~i incapacitatea ce
se ive~te in decurs de un an de la desfacerea casatoriei, insa nu-
mai daca incapacitatea este cauzata de o imprejurare in legatura
cu casatoria [potrivit art. 389 alin. (2) NCC].
Ca o exceptie, art. 389 alin. (4) NCC prevede ca sotul din a
carui culpa exclusiva s-a pronuntat divoftul nu poate beneficia de
Tntretinere decat timp de un an de la desfacerea casatoriei.
P~nsia de intretinere nu trebuie confundata ~i nici cumulata cu
prestatia compen~atorie prevazuta de art. 390-395 NCC, chiar
daca una dintre conditiile acordarii fiecareia dintre ele este repre-
zentata de culpa exclu,siva a unuia dintre soti.
Dreptul la Tntretinere se stinge in conditiile prevazute de lege,
ori prin recasatorirea sotului indreptatit [art. 389 alin. (5) NCC].
3. Obligatia de intretinere a parintilor fata de copii
Obligatia de Tntretinere a parintilor fata de copilul lor minor este
reglementata in art. 499 NCC. Aceasta obligatie trebuie inteleasa,
a 9a cum insu~i textul de lege dispune, nu numai in vederea asi-
gurarii celor necesare traiului, dar 9i pentru educatia, invatatura ~i
pregatirea profesionala a copilului. Ceea ce art. 499 alin. (1) NCC
reglementeaza sub denumirea de ,,obligatia de intretinere" consti-
tuie in aceea9i masura un drept al parintilor de a ingriji de dezvol-
convingeri, determinand in acest sens continutul autoritatii parin-
te~ti (art. 487 NCC).
Dreptul ~i Tndatorirea parin\ilor de a da intretinere copilului lor
minor se exercita de catre ace~tia in solidar, indiferent daca ei
convietuiesc sau nu. in cazul in care intre\inerea nu intervine
volunt~r instanta de tutela este cea care va stabili cuantumul pen-
siei de i~tretine're la cererea minorului (personala sau prin repre-
1
zentant) avind in vedere cotele maximale din venitul lunar net al
parintelui. Astfel, potrivit art. 529 alin. (2) NCC, se va dispune de
maxim 1/4 pentru un copil aflat in intretinere, 1/3 pentru doi copii
aflati in intretinerea aceluia~i parinte 9i 1/2 pentru trei sau mai
multi copii. L~ acest drept nu poate renunta parintele la care se
afla'copilul, deoarece este un drept al copilului, parintele fiind doar
 208 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
reprezentant legal, iar in cazul decaderii din d repturile parintel?ti a
celuilalt parinte, acesta nu este scutit de plata pensiei de intre-
tinere, intrucat sanctiunea nu trebuie sa afecteze drepturile mino-
rului (art. 51 o NCC)~ Potrivit art. 499 alin. (2) NCC, daca minorul
are venit propriu, acest fapt nu scute~te parintii de acordarea pen-
siei de intretinere, in vederea completarii ace;tui venit, in cazul in
care este neindestulator pentru cre~terea, educarea ~i pregatirea
sa profesionala. De asemenea, revine parintilor obligatia de a in-
J•l
tretine pe copilul devenit major, dar aflat in continuarea studiilor,
insa nu mai tarziu de varsta de 26 de ani [art. 499 alin. (3) NCC].
Aceasta intretinere poate continua voluntar, in termenul ~i condiiiile
sta~ilite de parinti ~i descendentul lor.
In cazul imposibilitatii asigurarii de catre parinti a intretinerii
c?pilului, ace~tia sunt obligati - in conditiile Legii nr. 272/2004 pri-
vind protectia ~i promovarea drepturilor copilului - sa apeleze la
8 detine bunuri de valoare;
:rviciile de asistenta sociala ~i la autoritatile competente, ori de
c~te ori conditiile de viata, locuinta, cre~tere, educare, invatatura
~ 1 Pregatire profesionala sunt afectate ori puse in pericoIr11•
1_x. Obligatia. de 2ntretinere 209
c) obligatia impusa parintilor are caracter subsidiar fata de in-
tretinerea datorata de eel care a luat copilul pentru a-I ingriji sau
proteja temporar.
3. Reprezinta condifii generale ale obligafiel de intretlnere
privitoare la creditor:
a) starea de nevoie;
b) lipsa capacitatii depline de exercitiu;
c) imposibilitatea de a munci.
4. Starea de nevoie a creditorului intretinerii:
,
a) poate fi stabilita pentru o persoana, chiar daca aceasta be-
neficiaza de pensie pentru limita de varsta;
b) poate fi stabilita pentru o persoana, chiar daca aceasta
c) poate ti stabilita pentru persoana minora, chiar daca aceasta
are venituri din munca dar ii sunt insuficiente traiului zilnic.

5. Potrivit NCC, sunt condlfii generale ale obligatiei de in-

Test grila
tretinere:
'a) starea de nevoie a creditorului;
1. Sunt persoane intre care exista obligatia de intretlnere:
. a) intre frati ~i surori, fara a se deosebi dupa cum rudenia este b) existenta mijloacelor debitorului ori posibilitatea de a le do-
fireasca sau civila; bandi;
b) intre fo~tii soti, dar numai in cazul in care casatoria a fost c) imposibilitatea creditorului de a se i ntretine din munca sau
sanctionata cu nulitatea relativa; din bunurile sale.
c) intre rudele in linie dreapta, distinctiv dupa cum rudenia lor
e ste fireasca sau din adoptie. 6. Stabilirea obligatiei
, de intretinere
' se poate face:
a) prin acordul pafiilor;
2. Potrivit NCC, ordinea in care se datoreaza intretinerea b) prin hotararea instantei de tutela;
este: ' c) prin hotararea autoritatii tutelare.
'
a) ascendentul este obligat la intretinere inaintea descendentu-
lui; ' 7. Pierderea dreptului de intretinere vizeaza:
b) fratii ~i surorile i~i datoreaza intretinere dupa parinti ~i dupa a) persoana care se afla in stare de nevoie din culpa sa;
bunici· b) persoana care s-a fa.cut vinovata fata de eel obligat la intre-
'
tinere de fapte grave, contrare legii ori bunelor moravuri;
c) ~i pierderea obligatiei de a presta intretinere celui fata de
111
care s-a fa.cut vinovat de fapte grave.
0 . GHITA, op. cit., p. 93-98.
210 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
8. Caracterele juridice ale obligafiei legate de intretinere
'
sunt:
a) legal, personal, de ordine publica, indivizibil;
b} succesiv, conventional, variabil, indivizibil;
c) legal, succesiv, invariabil, divizibil.
9. Persoanele intre care exista obligatia de intrefinere
sunt:
a) copilul care a beneficiat timp de 1 O ani de intretinerea sotu-
lui parintelui firesc, care poate fi la randul sau obligat a da intre-
tinere sotului parintelui firesc;
b} rudele Tn linie dreapta, fara a deosebi dupa cum rudenia
este fireasca sau din adoptie;
c) eel care ia un copil pentru a-I Tngriji sau proteja temporar,
pana la stabilirea unei masuri de protectie, care are obliga1ia de
a-I intretine.
10. Sunt cauze generale de stingere a obligatiei , de intreti-,
nere:
a) pierderea de catre beneficiar a calitajii care i-a conferit
vocatie la tntretinere;
b) disparitia starii de nevoie a creditorului;
c) decesul creditorului sau debitorului obligatiei de Tntretinere.
Raspunsuri
1.a;2.-;3.a, c;4.a, c;5.a, b,c; 6.a, b;7.b;8.-;9. a, b,c;
10. b, C.
BabUografie
I. Tratate. Cursuri. Monogram
I. Albu, I. Reghi..-,i, P..A. Szabo, infierea, Ed. Dacia, Cluj, i 977
N.C. Anitei, Dreptui familiei, Ed. Hamangiu, Bucure9ti, 2012
M. Avram, Drept civil. Familia, Ed. Hamangiu, Bucure9ti, 20·; 3
M. Avram, Filiafia. Adopfia nafionala $i internafionala, Ed. All
Beck, Bucure~ti, 2001
M. Avram, L.M. Andrei, lnstitufia familiei fn reglementarea
Nou/ui Cod Civil, Manual pentru uzul formatorilor $colii nationale a
grefierilor, 201 O •
Al. Bacaci, V.C. Dumitrache, C.C. Hageanu, Dreptul fami/iei,
Ed. C.H. Beck, Bucureli>ti, editiile 2009, 2012
Fl.A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei
(coord.), Nau/ Cod civil. Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck,
Bucureli>ti, 2012
A. Benabent, Droit civil, La famille, Ed. Librairie de la Cour de
Casation, Paris, 1997
C. Birsan, Conven,tia europeana a drepturilor omului.
Comentariu pe artico/e, Vol. I. Drepturi $i /iberta,ti, E·d. All Beck,
Bucureli>ti, 2005
T. Bodoa~ca, Dreptul familiei, Ed. All Beck, Bucure9ti, 2005
J. Carbonnier, Droit civil, Ed. PUF, coll. Quadrige, vol. I, 2004
A. Corhan, Dreptul familiei, Teorie $i practica, ed. a II-a, reva-
zuta 9 i completata, Ed. Lumina Lex, Bucure9ti, 2009
C.M. Craciunescu , Regimuri matrimoniale, Ed. All Beck,
Bucure9ti, 2000
M. Eliescu, Transmisiunea $i fmparfea/a mo$fenirii, Ed. Aca-
demiei, Bucure9ti, 1966
A.I. Filipescu, Filiafia fireasca $i filia,tia din adop,tie, Ed. All
Beck, Bucureli>ti, 2002
I.P. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Ed. All Beck, Bucu-
re9ti, 2000
 212 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila Bibliografie 213

I.P. Filipescu, A.I. Filipescu, Tratat de dreptu! familiei, ed.
a VII-a, Ed. All Beck, Bucure9ti, 2002
E. Florian, Dreptul familiei, Ed. C.H. Beck, Bucure9ti, editiile
2008-2012
E. Florian, Protecfia drepturilor copilu/ui, ed. a 2-a, Ed. C.H.
Beck, Bucure9 ti, 2007
A. lona~cu, M. Mure~an, M.N. Costin, V. Ursa (coord.),
Fi!iafia $i ocrotirea minorilor, Ed. Dacia, Cluj, 1980
D. Lupa~cu, Dreptul familiei, ed. a IV-a, Ed. Universul Juridic,
Bucure9ti, 2009
D. Lupa~cu, C.M. Craciunescu, Dreptu/ familiei, Ed. Universul
Juridic, Bucure9ti, 2011
Ph. Malaurie, H. Fulchiron, La famille, Ed. Defrenois, Paris,
2009
C. Nicolescu, Regimurile matrimoniale convenfionale in siste-
mul Noului Cod Civil Roman, Ed. Universul Juridic, Bucure9ti, 2012
I. Schiau, T. Prescure, Legea societafilor comerciale 31/1990.
Ana/ize si comentarii pe artico/e, Ed. Hamangiu, Bucure 9ti, 2007
A.R. Tanase, Nau/ Cod Civil. Persoana fizica. Despre familie.
Comentarii $i explicafii, Ed. C.H. Beck, Bucure9ti, 2012
P. Vasilescu, Regimurile patrimoniale, Ed. Universul Juridic,
Bucure9ti, 2009
Noul Cod Civil. Comentarii, ed. a Ill-a revazuta 9 i adaugita,
Academia Romana, Universul Juridic, 2011
E. Chelaru, Privire critica asupra noii reglementari a numelui,
in Dreptul nr. 7/2003
I.P. Filipescu, V.M. Ciobanu, Aspecte ale contestarii de ma-
ternitiiti,
, in R.R.D. nr. 3/1986
E. Florian, Considerafii asupra logodnei reglementata de Nau/
Cod Civil Roman, in C.J. nr. 11/2009
0. Ghita, Masuri de protecfie speciale a copilului lipsit temporar
sau definitiv de ocrotirea piirinfilor sai potrivit Legii nr. 272/2004,
Rev. Doctrina 9 i Jurisprudenta, nr. 3-4/2007, Congresul de $tiinte
Penale 2006, Constanta
'
C.M. Nicolescu, Regimurile matrimoniale convenfionale regle-
mentate de noul Cod civil, in R.R.D.P. nr. 4/2009
Ill. Legislatie utilizata
Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicata in Monitorul
Oficial, Partea I nr. 505 din 15 iulie 2011.
Legea nr. 273/2004 privind procedura adoptiei, republicata in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 259 din 19 aprilie 2012.
Legea nr. 272/2004 privind protectia i;,i promovarea drepturilor
copilului, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 557 din 23
iunie 2004.
IV. Jurisprudenta citata

ii. Articole. Studii Decizia nr. 1119/1974, Trib. Suprem.

Decizia nr. 629/1975, Trib. Suprem.
Fl.A. Baias, M. Avram, C. Nicolescu, Modificarile aduse Co- Decizia nr. 2042/1976, Trib. Suprem.
du/ui Familiei prin Legea nr. 288/2007, in Dreptul nr. 3/2008 Cauza Johnston 9i altii contra lrlandei, Hotararea din 18
T. Bodoa~ca, Aspecte critice sau controversate din legislafia $i decembrie 1986, C.E.D.O.
doctrina romana cu privire la condifiile incheierii casatoriei, in
Dreptul nr. 3/2004 ·
S. Cercel, Obligafia legala de intrepnere intre sofi in timpul
casatoriei in dreptul roman, volumul Conferintei Universitatii din
Timi9oara, Ed. Universul Juridic, 2011
S. Cercel, Schimbarea prenumelui copifului adoptat in jurispru-
denfa Tribunalului Do/j, in C.J. nr. 6/2007

Reproducerea umana
asistata medical si fiHatia , I'
Sabin Gutan
, deja consacrat al Codului Hamangiu.
Reproducerea umana asistata medical este o
realitate tot mai prezenta ~i in sodetatea
romaneasca ?i, pentru ca aceasta noua
modalitate de dobandire a calitajii de subiect
de drept are implicatii majore asupra relatiilor
social-juridice actuale, trebuie ident ificate
institutiile juridice care sunt afectate ori se
circumscriu acestei problerne. Filiajia,
rudenia, adopjia, inceputul viejii, &repturile
978-606-522-532-9
38 lei, 344 p. omului, securitatea genetica et c. trebuie
reanalizate prin prisma tehnicilor medicale de
reproducere, pentru a descoperi cele mai bune metode de integrare
a noilor subiecte de drept in spatiul social-juridic. Chiar daca au
aparut reglementari referitoare la prelevarea ?i transplantul de
celule, ele sunt prea generale ?i sumare pentru a limpezi situatia
juridica a acestor copii. Nici reglementarile din noul Cod civil nu
sunt suficiente, ele stabilind doar principiile generale aplicabile
reproduceri i umane asistate medical cu tert donator. De aceea, se
impune dezvoltarea lor intr-o lege speciala.
Lucrarea de fata are ca scop identificarea problemelor, Tn general
de ordin juridic, cu care se confrunta domeniul reproducerii asistate
atat la nivel national, cat ~i in alte state ~i trasarea unor principii
generale ?i a unor propuneri de lege pentru controlul social al
fenomenului in tara noastra. De o foarte mare importanta este
readaptarea reglementarilor privind rudenia ~i filiajia, astfel incat
copiii nascuti prin reproducere umana asistata medic.al, in special
cu tert donator, sa aiba un statut social clar, iar familiile din care
fac parte sa se bucure de stabilitate ?i siguranta sociala ?i juridica.
Noul Cod cKvi~
Comentarii, doctrina ~i jurisprudenta
Editura Hamangiu va propune un comentarili
I
pe articole al noului Cod civil, realizatin stilul
·1
Poate suna ironic pentru o lucrare cu aproape
4.000 de pagin i, dar este, totu?i, un comen-
tariu succint ?i sintetic. Este o carte care tra-
seaza vectori ~i creioneaza aria de aplicare a
textelor noului Cod civil. 0 lucrare practica,
realizata de un colectiv alcatuit mai ales din
judecatori ?i avocati, ~i conceputa in special
pentru practicieni. Am dorit sa fie o carte de
vol. I_1440 p., 1 70 le i birou, accesibila ?i usor de consultat.
vol. 11_1088 p., 1 SO lei Structura carJii
vol. 111_1248 p., 170 lei LegislaJia incidenta. Sub fiecare articol al
codului am identificat ~i redat in extenso
textele corespondente din vechiul Cod civil, din Codul comercial, Codul
familiei, Decretul nr. 167/1958 ~i celelalte acte normative anterioare al
caror continut a fost absorbit in noul Cod civil. Am redat, de asernenea, ~i
dispozitiile incidente din legea de punere in aplicare ~i am indicat, prin
note de trimitere, conexiunile cu alte articole din cod sau din alte acte
nonnative in legatura cu textul analizat.
Comentarii ~; doctrina. Yeli regasi la fiecare articol o anal iza succinta ~i bine
sistematizata, un comentariu logic ~i unitar, impletit din ideile extrase din
doctrina ~i opiniile autorului. Notele de doctrina ~i comentariile autorilor
sunt redate Tmpreuna, in aceea?i seqiune, intrucat ~i unele ~i altele ofera
explicalii ~i solutii cu privire la interpretarea ~i aplicarea in practica a
articolului analizat. In cazul institutiilor cares-au schimbat substantial fata
de vechea reglementare sau al institutiilor noi (cum ar fi fiducia sau dreptu l
de administrare), explicarea textului s-a facut numai pe baza doctrinei straine
~i a comentariilor autorilor.
Jurisprudenfa. Aceasta sectiune cuprinde 'in special hotarari le CEDO ~i
CJUE, deciziile Curtii Constitutionale ~i ale ICC), date 'in recursurile Tn interesul
legii, precum ~i soluliile instantelor judecatore~ti in materiile reglementate
de NCC. Bineinteles, nus-a conturat 'inca o practica judiciara 'in aplicarea
NCC. lnsa, acolo unde existau solutii anterioare, care i~i pastreaza valabi-
litatea ~i 'in contextul noii reglementari , le-am inclus in lucrare, pentru a-i
scuti pe practicieni sa caute raspunsuri noi, acolo unde acestea exista deja.