CAPITOLUL X

GLASURILE GENULUI CROMATIC MOALE (B)

1. GLASUL AL II-LEA PARAMEDIAN CU SCARĂ DIATONICĂ
(GLASUL "DEFTEROPROTOS")

Glas ~ ~t --B-. (~ 9)
Anumite compoziţii ale Glasului al II-lea de la Di cadenţează pe
sunetul Pa al Glasului I Inferior (sau mai corect, al Plagalului Glasului
I). Ehul acesta se numeşte Glasul al II-lea Cromatic Paramedian cu
Scară Diatonică (Hxoc; ~etm:poc; XPWI1UTlKOC; rrupUl1eQ"(l~wv ~luTovlKa
- ~euTep01[pWTOC;). Compozitorii mai noi au scris în această scară
Răspunsuri Mari şi axioane. Scara aceasta este mixtă şi este alcătuită
din tetracordul diatonic moale Pa -Di, tetracordul cromatic moale Di-
Ni, şi tonul "adăugat" Ni-Pa.

9 ~~r----..
I 10 I8 I 12 I8 I 16 I6 I 12
7t z'
t...:.:,
v'
;J'
7t '
t...:.:,
9
Ca apihimă a acestui eh poate fi folosit Neanes a Glasului al
II-lea, din moment ce cadenţele finale sunt, de obicei, pe sunetul Di.
Are ca trepte principale, cadenţe şi atracţii melodice: (a) cele ale
Glasului al II -lea de la Di, când melodia foloseşte tetracordul cromatic
moale (Di-Ni) şi (b) cele ale Glasului I de la Pa, când melodia foloseşte
tetracordul diatonic moale (Pa-Di).
274 Glasurile genului cromatic moale (B)

Din Voscreasna a II-a, de Theodor Stupcanu

Glas ~ Ll t --e--.
a 2
~ I I " I~I r ~
t..-:.- _~~~_ ~~~t..-_~
r ~ r:J -......./' '\. c:f"
Să mea ar gă în Ga a a li le e ia
I

vo
~
~-~>C"-...--~-I-~--
" .'~----,
o or
~

ve
I

dea a
r l .. ~

a pe e
r

e
r

e
1.. ~..

El în
-
..

vi
I

n
~ l~ 1I , ~ ~ 2 - 3
I ,~r r 11 .. '0. rT I
-I~- ~~-u! ~'-2' ~ 1t
~a at di i i i i in mo o orţi 9

Din Răspunsurile Mari

Glas ~ Llt --e--. (~ «)

r I I " 12~ r
~- t..- '-....:) >C"-... - - - ~ ~ ~ /1I - .. "
-
r:J r:J -......./' '.\.
Tre i mea cea de o Fi 1 in ţă t..=, şi ne
n
~ ~I ,,-~ ~ ~. ~ ~
----,
I ~~ ~
"- ~ r
~
•
~I
--1
~
'.-.,
..
•• 1t
des păr ţi i i i i i i tă ăă 9

1" a
~" I ~
-~-C"-... /1 C"-..."- \..~~~-~-
,1.D 'O. I ~~
~ t..=, c:fr • r ~
Mi la pă cii je ert fa la a a a a a
Glasurile genului cromatic moale (B) 275

,~ ~ , I _ ~ , I
"- .'- ~ •• 1t
U u de e i 9
A
r I ~ I " I~ I ~ I
~-~--~~~ 11 ~"-~"
el' ' - ' '\. l.!!o d'
Pe Ti ne te Iă u u dăm pe e Ti ne e
12 r r
1"
-~~~~-
'-' el'
I ~
l ~ ~ ~_.....!!... ~~"
I

bi ne Te cu vân tăm l.!!o Ţi e-Ţi mul ţu mi im Doa

1 ~ ~
2
r I I r I
~~~-~~ 11 ~~--"~~~~ 11
--, l.!!o . d' l.!!o
a a a am ne Şl ne ru gă ăm Ţi i i e
2
I
~--~
d' ~
Dum ne
I
-
Q.
n

ze
r \.p
e
- u
r
~--~~~-~
ului
--,
I ~~

no o o
r

o os
I

2
I~ I
1t
tru 9

2. GLASUL LEGHETOS CROMATIC MOALE SAU GLASUL AL IV-LEA

MEDIAN CROMATIC MOALE

Anumite cântări ale Glasului al IV-lea (tropare, sedelne, condace

şi prochimene) întrebuinţează Glasul Leghetos, având în permanenţă
ifes pe sunetul Ke ( p ). Ehul acesta se numeşte Leghetos sau Glasul
al IV-lea Cromatic Moale Median (MeCTo~ TOU TelClpTou MaAa.K6~
Xpw!lanK6~), iar scara lui nu este alcătuită din tetracorduri, ci de pe
treapta Vu se urcă o terţă mijlocie a Diatonicului Moale (Vu-Di), de
la sunetul Di tetracord al Glasului al IV-lea Cromatic (Di-Ni), şi de la
Ni superior, o terţă mare a Diatonicului Moale (Ni-Vu).

J J
Glas J\ ~t-e-. sau Glas J\ ~~ B~-e-.
276 Glasurile genului cromatic moale (B)

Mărturia reprezintă:

J
Glas J\ = Glasul al IV-lea, autentic, la patru trepte deasupra
treptei de formare a ehurilor;
oriunde găsim notată coborârea în difonie, ea
arată legătura lui Leghetos cu glasul al IV-lea al
cărui median este;

baza glasului este sunetul Di, centrul modal al

Glasului al IV-lea în care a fost compus textul
liturgic al cântării;
B~ = Vu reprezintă baza lui Leghetos, sunet de la care
încep majoritatea melodiilor glasului;
= ftoraua glasului cu ajutorul căreia s-a notat sonoritatea
cromaticului "moale" a Glasului al IV-lea, sonoritate
ce diferă de cea a Glasului al II -lea Cromatic.

~r ~ ,-- ~

I8 I 12 I8 I 14 I8 I 12 10
s
'-'-',
r" il
'-'-',
x z'
'-'-',
v' n'
'-'-',
S'
P' P' P' P'

Apihima glasului este Leghetos, cu Ke ifes ( P ) .

I _,~~,
" I' ~~ I
S ~ '"
'-'-', " )
\.. •• '-'-',
S
Le ghe e to os

Apihima aceasta arată legătura reală a Glasului Leghetos Cromatic

Moale cu Glasul al IV-lea de la Di: începe de pe Di, marchează treapta
Ke cu ifes şi apoi încheie pe sunetul Vu pe care se realizează şi cele mai
multe cadenţe ale glasului.
Glasurile genului cromatic moale (B) 277

Are ca trepte principale: Vu, Di şi Zo superior. Face cadenţe

imperfecte pe Di şi pe Zo superior, şi perfecte şi finale pe Vu. Pe
finalul melodiei, se face cadenţă pe Di.
Atracţii melodice se întâlnesc pe Pa spre Vu şi pe Ga spre Di. Vu

superior, atunci când melodia ajunge până la el şi revine, este cu ifes.

Când o cântare este precedată de stih, acesta din urmă începe de
la Di şi cadenţează cu formulă cadenţială specifică Glasului al IV-lea
Cromatic, pe sunetul Vu.

Dumnezeu este Domnul, de Nicolae Severeanu

J
Glas J\ dt---e-.
A
~ I ~ I " ~ I '- I
~--~--~ .6. ~~--~
~ if ~ ~ ~
Dum ne zeu es te Dom nul şi S-a a ră tat
I~ J
I t..- I ~ , , I~~
~~~ Il ~~-~~-- z' - -
~ ~ ~
no o uă bi ne es te cu vân tat cel ce vi
2 r r' 2
~ 1 , , I~" I ~"" rl ,~ I
~~~ .6. ---~~~~" ,--~- Il
~ ~ ~
i ne în tru nu u me le Dom nu u ului
A
-=-~~ I ......:;;:".~~ I ~~~~~
r~
T Măr tu ri si ţi vă Dom nu lui că es
I ~ •
TI , I ~
~~ .6. ~~- ~~~~ Il
~ ~ ~
te bun că în veac e mi la Lui
278 Glasurile genului cromatic moale (B)

Troparul Învierii, de Victor Ojog

J
Glas d\ ~~ B~ ~
il.
~ 12 I~
1
-,~,--
d'
1

~
, , - "",->,-"
d'
1

~~
""'->
Pro po vă du i rea În vi e rii cea lu mi na
2 3 ~2 2
~ 1 II . . I II " ~ 1. 1
, ei ,-----,--~-,
~ci' ci' d' d'
tă în ţe le gân du o de la în ger u ce
1 r 112 ~ f~ II f II
--" -" ei ,~--,-"",->,
~ ~ ~d' d' d' ~
ni i ţe le Dom nu lui şi le pă dând o sân di rea
~
2 2
1 1 r
,--"",->,,~ tl - 1- ,,~,-
1 1

d' ~r ~ d'
cea stră mo şea a as că a pos to li lor Iă u
1 I~ 1 ~J 1. • ~
-~", ei ~~-~- - " -
~
dân du se au zis je fu i tu sa moa ar tea
~
2

~
r
1
, , - - "",->", 1
~
1
~
tl ~---,
ci'
1 " 1
~
seu la tu s-a Hris tos Dum ne zeu dă ru ind lu mii

Troparul Intrării în Biserică a Maicii Domnului, de Dimitrie

Suceveanu
J
Glas d\ ~~ B~ ~
il.
1 ~ 1 f 11 2
-,~~~-
~
"-"",->,-,,
d' '---' d'
II

As tăzi î na in te în sem na rea bu nei vo

Glasurile genului cromatic moale (B) 279

2 3
1 11 î -.... 11,- 1
-'~~~~-- !J. ~ ~~--~~
r:f ~ r:f "'--"
in ţe a lui Dum ne zeu şi pro po vă du i rea
12 1 1-.... 1 , 1
~-~~-~~~~ b ~~~~~ ;?
; ân tu i rii oa~a me ni lor ~ în bi se ri ca lui
2 2 2 ~3
1 1 " 1 1 II ' -....
---~~~~~'-~~~-~~ !J.
'--' ~ ~
Dum ne zeu lu mi nat Fe cioa ra se a ra a tă

l 11 3 î -.... II 1
~--~'-~~~-~--~~~
r:f '--' cf cf
şi pe Hris tos tu tu ror mai na in te îl ves
2 3
11 r î -.... II , 1 II
~-~
" ofO ~~~~--~~--
-'" ~ u
te e şte a ce şti a şi noi cu ma re
II f 11 3 _ l II * 1
~~~'-'-~~
~ •
A
II
~~~~~~~~~-'
cf
glas să-i stri gă ă~ Bu cu ră te pIi ni rea rân du ie

~~~_~~~
11 3 f II
'-../' •• b
Iii Zi di to o ru lui~

Alt sfârşit

* 1 1 -.... 1 -, 1
!J.~~-'~~~-~~-~ !J.
~ cf '-../' cf ~ •• ~
rân du ie Iii Zi di to ru lu u ui
280 Glasurile genului cromatic moale (B)

3. GLASUL 1 CROMATIC MOALE DIFONIC DE LA KE

J
Glas 9 Ke 6 (-fu-,)
Existăunele cântări ale Glasului 1 care au fost exighisite în
Noua Metodă cu baza pe Ke iar melodiile acestora tind către Plagalul
Glasului 1 sau către difonie (Ni superior), atrăgând treptele din jurul
acesteia (pe Zo şi pe Pa superior).

În cadrul Irmologhionului, observăm că în cântarea "Mormântul

Tău, Mântuitorule" în Glasul 1 melodia tinde spre difonie, pe care şi
cadenţează. Acest fenomen a dat naştere la o sonoritate aparte dată de
noua bază a întregului trop ar, cea a difoniei: intervale ale tetracordului
cromatic moale către acut şi intervale diatonice moi spre vechea bază a
glasului. Atât în manuscrisele cu notaţie veche cât şi în scrierile teoretice
apar menţiuni cu privire la existenţa acestui gen de cântări care sunt
notate cu ftoraua (--€h- ) "thema aploun" (8Ellu urrAouv) şi care aparţin
ramurii Glasului 1 numită "naos':

6,.------...... ~ 9.--_--_--..
I 10 I 8 I 8 I 16 I6 I 12 12
x. 1t' x.'
<1 P' 9
Astăzi, cu toate că această structură încă
apare ca fiind Glasul 1,
în cărţile de muzică ea se cântă ca scară a Glasului al II-lea primind,
în mod nu tocmai corespunzător, atât ftoraua --e-. pe sunetul Ke cât şi
toate însuşirile Glasului al II-lea.
Glasurile genului cromatic moale (B) 281

J
Glas 9 Ke---e--.
~---e--.r----~<~
I 6 I 12 I 8 I 16 I 6 I
z' v' n'
t...:.!-,
P' P'

Din Sedelnele Utreniei, de Macarie leromonahul

J
Glas 9 Ke ---e--. 127

K
.. - II! ~ T.. .. II 11 3 ~ T
----~-~-~~---
---e--. ~
Mor mân tul Tău Mân tu to ru le os ta şii

l
~ ~c---:..
II~~
'-..J ~
T
x. c---:..
_r, ,. - .- II! ~_T..
- -
_
~
rJ t...:.!-, d'
stră ju in du-l mo orţi s-au fă cut de stră lu
2 ~3
II 11 3 ~ T I _~,
~~-~~---~~c---:..'-..J~ 11 -
~ d' ~~
ci rea în ge ru lui ce s-a a ră ta at ca
3
11 3 r T r II } l II
~~~~ - ~ ~ ~ ~c---:.. - ~ ~ ~ '-..J ~c---:..
" ~ ~ rJ
a re le a a ves ti it fe me e i lor In vi
3 ~ 21
I -~ .. II , 1 II ~ r .. .. II .,:' T
'-..J~
~
--~~_-
~ ~
__ ~~~~~---~
~
e rea pe Ti i ne Te e slă vi i im pier ză to rul
~ 3
1_ r II _~ II , , T 11 - r
~~~c---:..'-..J~ ~-~~-~~~~~~
rJ " ... ~ ~ --,
stri i ca ClU nn la Ti i i i ne e că de e em

127 Din raţiuni practice, paralaghia acestei cântări este mai uşor de executat de la
Di şi nu de la Ke. în materialul audio găsim o variantă de la Ke (pentru consecvenţa
cu textul muzical) şi una de la Di.
,
282 Glasurile genului cromatic moale (B)

1 r 1_ r 1 ~
~~--~~~~~~-'-..J~
if ~ ~
Ce la ce ai în vi a at din mor mâ ânt
~
2
1 1 1 " 1
~'-..J~-~~--~"~
'-../ if ~ •• ~
la Unul Dum ne ze ul no o os tru
 CAPITOLUL XI

GLASURILE GENULUI CROMATIC DUR (B)

GLASUL AL IV-LEA CROMATIC DUR (NENANO)

Dulcea fiora Nenano era numită de către psalţii din vechime al

IX-lea glas 128 • Are propria sa fiora care se pune pe sunetul Di, astfel
încât mai sus de Di este ton mare iar mai jos de Di, tetracord cromatic
dur.
J
Glas ci\. Ll~ p

r---..~
I 12 I6 I 18 I6 I
z' vI 7t '
p L-,p

Nenano este în strânsă legătură cu Plagalul Glasului al II-lea

Cromatic. J
Glas ci\. Ll~ p

~r---..~
I6 I 18 I6 I 12 I6 I 18 I6 I
b x. z'
p
vI 7t '
P L-, L-, P

Această legătură este evidentă încă din începutul apihimei. Ea

începe din baza Plagalului Glasului al II-lea şi cadenţează pe Di,
fie în tact grabnic:
11
3
l ~ II
7t ~"-- 11
L-, Ne e na no p

Manuil Hrisaf, IIepi cp8opwv, în Lorenzo Tardo, L'antica melurgia bizantina,

128

Grottafet atta MCMXXXVIII, p. 230.

284 Glasurile genului cromatic moale (B)

fie în tact potrivit:

~ ~
2 2
1 1 1 r 1 r r 1 1
_ ~-"-"'-..J~~t..--I
~ ~ "
~-
r:f
A
~
Ne e e na a no o o no o o o o ;:f
În notaţia actuală, Nenano apare uneori ca Plagal al Glasului al
II -lea Trifonic:
A
Glas 1t ~ TIa .-e-> .....!....

sau ca Glas Nenano de sine stătător:

A
Glas Llt P sau Glas 1t ~ TIa .-e-> .....!....

Nenano este un glas genului compoziţional papadic şi în acest

glas au fost compuse polielee, doxologii şi matime.
Există însă şi un prolog al Glasului al IV-lea în Irmologhion şi
anume sedealna "Spăimântatu-s-a Iosie: de unde se poate trage
concluzia că cei din vechime considerau la început Nenano ca glas
IV cromatic l29 • În cadrul acestui prolog, glasul modulează deseori în
Aghia din Di Diatonic moale, conturându-se următoarea scară mixtă:

~r---.~
I6 I 18 I6 I 12 I 10 I8 I 12 I
x. v' 1t'
9 11 9

Acest glas are treptele principale, cadenţele şi atracţiile melodice

ale Plagalului Glasului al II -lea, atunci când este cromatic 130 şi cele ale
Glasului al IV-lea (Aghia) din Di, când este diatonic.

129 Simon Karas, Bewp11 mdJv, tomul B, p. 87.

130 În cadrul mersului melodic către Ke, sunetul Di este natural (Di-Ke = ton
mare despărţitor) şi nu diez (caracteristică a Plagalului Glasului al II-lea când urcă
în tf trafonie, pe Ke).
Glasurile genului cromatic moale (B) 285

Când o cântare este precedată de un stih, în special în cazul

prochimenelor şi al aliluiariilor, acesta începe de la Di, urcă la Zo
natural prin intervale ale Diatonicului Moale şi apoi coboară la Di,
prin formulă cadenţială corespunzătoare.

Din Sedelnele Utreniei, de Theodor Stupcanu

J
Glas cA .t:lt p
n
}""" 3 ~2 12 1
I ~_ I ~~_II~~~I ~ II '--.>~~'--.>~
'--' ~ --.. .
Spăi mân ta tu s-a 1 iosif cea mal pre sus de
1 II ~ f ~ 11
3
l ~ 11 3
'-Y~~ :? - ll ~---~~~-~
fi i re vă zând fi şi în min te a au Iu at ploa
~ 2 ~
I II " 1 r 1 , 6 1"
~ ~ '--.> ~ ~~:--;.. ~ ~ ~ ~ 1t '--.> ~ - - :--;..
'--'" • ~ d' '--'"
a ia cea de pe Iâ â â nă ă în tru ză mis li
n
1~ P p_- 2 1 r " 1 113
" " r ~
~~~ Il '--.>~~--- '-~~~ x. ~~
.. ~ r

rea a Ta d\ cea fă ră să mâ â ân ţă de Dum

~'--.>~~~...!!- ~~~
f II
2
1
1
J
_~~...!.....~_ ~
2
1 1
--.. ~ ~ '--' ~~ .
ne zeu Năs că toa a a re Ru u u u gul cel ne
2
r 1 1 ~ I~ 1 6 r
~-~~~- A ~'--.>~~----
" d L.1 r ~
a ars î în foc fi to ia gul lui A ro on
a 2
1P ~ 1 ~ 6 1 1" 1
~~~~-
d
ll ~~---~-~~-
~ d d' ~
ce a o drăs lit şi măr tu ri sind 10 god ni cuI tău

~ ~~~" r ~~~ ll -~
d' '--'"
1
.. ' - '
~~~~:--;.. ~~~ ~ 1t
'--'"
şi pă zi to o o rul d\ pre o ţi lor au stri i ga at
~
I~ }s
'- 1" 1
 286 Glasurile genului cromatic moale (B)

~8. I .. 11 3 ~ .. P r
, ' " 1_ ~ 1 " ~, 1.. ~ 11 _ r " 1
- '-..J""":)~- ~~~- - - '-..J""":)~~-
-.... d'n-'-../" \\.. -.... ~
Fe cioa ra na a aş te şi du pă naş te e e
2
n
1 - 3 Ţ II 1
~ ~ " _~~_~""":)~~~,~~ 1
• x. '-../" P -.... \.. • • Ll
re e '---. ia răşi ră mâ ne fe cioa a ră ă Jf

Altă variantă, de Anton Pann

J
Glas ci\. â~ P

l 11 3 ~ Ţ2 II
-~""":)~- x. ~~-
1 o sif s-a spăi mân tat '---. în min tea
1 ~ Ţ 1 ~ 11 3 ~ Ţ2 11 3
~~~ :? - Ll ~---~""":)~- x. ~
sa fi ind lup tat Jf cum Hris tos s-a ză mis lit '---. în
Ţ2 II 113 ~ Ţ2 113 -(
~--~~~- '-../" d
Ll ~--~~~'-..J~
tr-al tău pân te ce cu rat Jf ne is pi ti tă şti in du
Ţ3 ~ II
~-~~~~~~
12~
I _~~_~~~
J 1 1
'-../" '-../" 1t '-../"
te de e nun ti i i re '---. iar gân dind la ne-ar de ra
2 ~
~ 1 1" II I~ II
-~~ L.1A '-~~--~~-~~
'-../" -../" '-../"
A ~-
L.1 d

ru gu lui Jf şi la o drăs li rea to ia gu lui Jf s-a dez

2 ~ 2
1 II ':;' I~ Ţ II
-'-..J~~~~--~~ x. ~~-~~~
le gat mi ra rea sa cea ma aA re '---. şi că tre pre e oţi
1_ 1 1 3J 't. Ţ" 113~
~'-..J~~~~~ 1t ~~-~~-~~~ Ll
a zi; stri i gâ â~d'---. Fe cio~a ~a a a şte Y. ci\

f±
Glasurile genului cromatic moale (B) 287

~
I ~"
r
II " 1.....
n I).J
r<
II
-, - J J - J J J f1 '-JJ::::::::;;' J J J - "
şi du U ;ă;;;(' te e re d\ iar Fe cioa ;~ ă ră mâ â
" 1 .....
-~ f1
â ne P