Sunteți pe pagina 1din 5

Rinul (în latină Rhenus, retoromană Rein, germană Rhein, franceză le Rhin, neerlandeză Rijn)

este un fluviu în Europa. Rinul este una dintre căile fluviale cele mai circulate din Europa. De la
izvoare până la vărsare are o lungime de 1.232,7 km, din care 883 km sunt navigabili. Bazinul
hidrografic al Rinului însumează 198.735 km², cursul inferior (aproape de deltă) având un debit
mediu de 2.330 m³/s, apropiat de debitul de apă al Nilului. În timpul inundației din 1926, în
localitatea Emmerich am Rhein din landul german Nordrhein-Westfalen a fost măsurat un debit
maxim de 12.000 m³/s. Debitul minim de 600 m³/s a fost măsurat în anul 1947. Fluviile
Rin, Main și Dunăre formează un culoar de trecere fluvial între Marea Neagră și Marea Nordului.

Cuprins

 1Etimologie
 2Geologie
 3Cursul Rinului
o 3.1Subîmpărțirea cursului Rinului
 3.1.1Regiunea izvoarelor
 3.1.2Regiunea alpină
 3.1.3De la cursul superior la cursul inferior
 3.1.4Delta Rinului
 4Afluenții Rinului
 5Note
 6Bibliografie
 7Legături externe
 8Vezi și

Etimologie[modificare | modificare sursă]
Numele Rinului are o proveniență veche antică asemănătoare Ronului și denumirii antice
de Rhaina a fluviului Volga. Numele provine probabil din limba indoeuropeană comună,
verbul re sau ri însemnând „a curge”. Din acest radical provine verbul german rinnen; de
asemenea, în greaca veche rhëin înseamnă tot „a curge”, iar în spaniolă rio înseamnă „râu”.
Denumirea celtică a Rinului era Rhenos, iar cea latină Rhenus. Până și în zilele de azi Rinul mai
este numit în germană și Vater Rhein („tatăl Rin”), care are o conotație mitologică.
Numele fluviului este de origine celtică rēnos „râu”, „fluviu”, cu semnificația originară „care curge”,
„val”, „undă”.[2] Cuvântul celtic este continuat de vechiul irlandez rían „ocean”, „mare”, dar și „Rin”.
[2]
Numele latin al fluviului, Rhēnus, este o latinizare a cuvântului celtic amintit, cu un „h” intercalat,
neetimologic, și o desinență -us latină.
Numele Rinului este Rhein în germană (Rhīn în germana
veche), Rijn în neerlandeză, Rain în retoromană.
Cuvântul provine din indo-europeanul * h3reiH-. Acest etimon este comun limbii latine în rivus,
„râușor”, „mic curs de apă”[3] (cuvânt moștenit de spaniolă: rio „râu”, de portugheză: rio „râu” și
de română: râu), sanscritei, în rétah „val”, „undă”, slavei vechi în rĕka „fluviu”[2], moștenit
de rusă: река (pronunțat: [reká]), „fluviu”, „râu”.[4]

Geologie[modificare | modificare sursă]
Din studiul petrografic al straturilor de roci din valea Rinului s-a estimat o vechime de 12 milioane
de ani, ce ar corespunde perioadei miocene.
Izvorul inițial al Rinului se presupune că ar fi fost regiunea masivului muntos Kaiserstuhl
din Germania, albia fluviului ar fi avut odinioară o altă așezare, neatingând
regiunea Oppenheim și Mainz.
Cursul Rinului[modificare | modificare sursă]

Kilometrul 555 pe cursul Rinului, la poalele stâncii Loreley de lângă orășelul St. Goarshausen. Era, în
trecut, o zonă periculoasă pentru navigație.

 Marcarea kilometrică a Rinului începe de la podul din Konstanz (orașul german și


elvețian Constanța), terminându-se la vărsare la kilometrul 1032,8 în localitatea Hoek van
Holland. Tablele kilometrice de pe maluri sunt intercalate de table cu o cruce neagră ce
marchează fiecare 500 de m. Prima măsurătoare completă a cursului Rinului a fost încheiată
la data de 1 aprilie 1939; ea a preluat datele unor măsurători anterioare.
Subîmpărțirea cursului Rinului[modificare | modificare sursă]
Regiunea izvoarelor[modificare | modificare sursă]
În prezent sunt cunoscute în total 13 izvoare ale Rinului. Se pot aminti: Reno di Lei, Averser și
Jufer Rhein, Rein Anteriur, Rein da Tuma, Rein da Curnera, Rein da Cristalina, Maighelser Rhein
(Rein da Maighels), Medelser Rhein, Nalpser Rhein (Rein da Nalps) și Valser Rhein. De fapt
Rinul propriu-zis ia naștere prin confluența râurilor Rinul Anterior, care izvorăște lângă
trecătoarea Oberalppass (Surselva), și Rinul Posterior, care izvorăște din
muntele Rheinwaldhorn. Ambele aceste izvoare se află în vestul
cantonului Graubünden din Elveția centrală alpină.
Regiunea alpină[modificare | modificare sursă]
După unirea Rinului Anterior cu Rinul Posterior în apropierea orașului Reichenau, Rinul, numit
acum "Rinul alpin", curge spre nord, vărsându-se în lacul Bodensee (lacul Constanța), această
regiune fiind numită și "deltă", ea fiind o rezervație naturală de protecție a păsărilor. Urmează
zona "Rinul de lac", ea fiind împărțită în lacul superior și lacul inferior care se întinde până
la Konstanz.
De la cursul superior la cursul inferior[modificare | modificare sursă]
De la ieșire din Bodensee, din localitatea Stein am Rhein și până la Basel, Rinul este
numit Hochrhein (Rinul de sus). De la Basel la vale până la Bingen el este numit "Rinul Superior".
Între Bingen și Bonn el este numit Rinul Mijlociu, iar de la Bonn avale până la delta de la Marea
Nordului el este denumit Rinul Inferior.
Delta Rinului[modificare | modificare sursă]
Delta Rinului se află în Olanda, lângă granița cu Germania. Aici se varsă cele două brațe ale
Rinului bifurcat la Rotterdam în Marea Nordului, și anume la Hoek van Holland.
Afluenții Rinului[modificare | modificare sursă]
Afluent
Lungime în Afluent
Localitate pe malul Lungime în km
km pe malul stâng
drept

Rhein (Rinul) 1230

82 Waal Lek 62

Dinslaken Emscher 84

Wesel Lippe 228

Duisburg Ruhr 217

103 Erft Neuss

Düsseldorf Düssel

Leverkusen Wupper 114

Niederkassel Sieg 153

83 Ahr Sinzig

Irlich Wied 140

545 Mosel Koblenz

Lahnstein Lahn 242

Lorch Wisper 30
Mainz-Kostheim Main 524

Stockstadt Modau 44

Biblis Weschnitz 60

Mannheim Neckar 367

295 Aare Koblenz (CH)

Bodensee

Vorderrhein Reichenau Hinterrhein

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^  de  Länge des Rheins (Update 2015), Internationale Kommission für die Hydrologie des
Rheingebietes (KHR), 9. Januar 2015, 9 ianuarie 2015
2. ^ a b c Xavier Delamarre, Dictionnaire de la langue gauloise, Éditions Errance (2003), p. 256.
3. ^ G. Guțu, Dicționar latin-român (1983)
4. ^ Dicționar rus-romîn (1964)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]
 G. Guțu, Dicționar latin-român, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983
 Academia Republicii Populare Romîne, Institutul de lingvistică, Dicționar rus-romîn,
redactor responsabil Gh. Bolocan, Editura Științifică, București, 1964.
BNF: cb11949068g (data)

GND: 4049739-2

The HDS id 008768 is not valid.

LCCN: sh85113657

NARA: 10045635

NDL: 00629394

NKC: ge139168

VIAF: 3145602320301361474

WorldCat Identities (via VIAF): 3145602320301361474


Legături externe[modificare | modificare sursă]

Caută „Rhein” în Wikționar, dicționarul liber.

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Rhein

La Wikicitat găsiți citate legate de Rhein.

 Eine multimediale Reise entlang dem Rhein, von den Quellen bis nach Basel.
 SWR, Geomorphologie des Rheins
 Internationale Kommission zum Schutz des Rheins (IKSR)
 Bericht 1906 zur Rheinregulierung mit alten Bildern und Plänen
 Wasserstände der Rheinpegel
 Cascadele Rinului, 24 februarie 2012, Claudia Moșoarcă, Descoperă - Travel
 Sursa=http://de.wikipedia.org/wiki/Rhein

Vezi și[modificare | modificare sursă]


 Listă de râuri din Germania
 Cascada Rinului
 Malul stâng al Rinului
 EuroVelo 6

S-ar putea să vă placă și