Tema 7. paautesle cel Mare. Viata $i opera: Invatatura despre sfanta Treime. Disputa cu Eunomic; invatatura despre Duhul Sfant; Felesiologia Sfantului Vasile co} Mare; Monahismul in viziunea teologicd si lucrarea Practici a Sfantului Vasile cel Mar Cosmologia Sfantului Vasile cel Mare Teologhisind despre Dumnezcu si creatie, Sfantul Vasile cel Mare. asemenea Parintilor anteriori si contemporani. a invajat gi despre om. jnvajdtura sa despre OM este ancorata solid in Sfanta Scriptura gi ¢ carificat’ in Jumina lui Dumnezeu-Omul. Daca in Scriptura. Revelatia divind pleacd de la creatie, in Hristos ea incepe cu descoperirea omului in Dumnezeu. a) Antropologia Sfantului Vasile cel Mare Asa cum promisese™” ascultatorilor sai, Sfintul Vasile consider necesar ca ..noi sf fim luminati deasemenea asupra originilor noastre de Scriptura de inspiratie divina... cici mintea noastra nu se vede altfel decat aplecndu-ne asupra Scripturilor. Lumina care se reflecta acolo suscita in fiecare dintre noi viziunea a ceea ce el este. Prin neintelegere. fara cercetarea propriei noastre structuri. noi ignoram ceea ce suntem. Noi ramanem in cea mai mare nepasare de noi ingine. ignorand ceea ce este la indemana cunoasterii noastre si cele mai elementare componente care sunt innoi', Importanta covarsitoare a unei asemenea cunoasteri il determina pe arhipastorul Cezareei s& invefe in lumina Sfintei Scripturi, are este originea omului, alcAtuirea si menirea acestuia. Dumnezeu cel Unul in Treime creeazd pe om .,din nimic”, in virtutea iubirii Sale. ca si ,.coroand a Jumii” pe care insusi Dumnezeu a fcut-o; ca bun, aceasta opera folositoare: ca intelept, aceastd opera prea frumoasa: ca Putemic, aceast opera foarte mare Sfintul Vasile nu ezita sd defineasca originea si maretia omului cu ‘wintele lui Platon, numindu-! ,.planté cereasca”. deosebit de tot restul “reatiei, .cdci omul sadul cel ceresc. se deosebeste de animale atat prin forma alcatuirié 1ui trupesti, cat si prin vrednicia sufletului sau"*?, originea Saflind dumnezeiasca printr-un act creator special. Be a Vasile cel Mare, Omilia IN fa Hexaimeron, in Sfantul Vasile cel Mare, op. cit, m tiem, Onmitia X la Hexaimeron, in $faniul Vasile cel Mare. op. cit. py. 206 | Omilia LX la Hexaimeron, 2 op. cit. pg. 172 91 Scanned with CamScanneran . Emessa, Sfantul Vac: and iu si Nemesins de eat orieng le ~ contin vind i al al omului in ideea shen Originii saig oo os Tone vietuitoarele, numai pe om Fa creat tmnezeu ey ivine. osti, din pozitia Jui, ca viata ta este facultatea de a sta ae ca we rupedtele see la pamant i sunt plocate origine dumnezeiasca. or be rivirea gata spre cer, Ca Sd my gp spre pantece numa} omul are PI veiumile cele de sub pantece, ci si ais indeletniceascd cu Pane eee sezAnd capul in partea cea mai de sys oe at eee al ieee simtiri. Acolo sunt vederea, auzy), ui, A 5 ea si Tairosul, asezate toate aproape unele de altele. Si Saas ca sunt inghesuite intr-un loc foarte ingust, nici una din cle nu impic ae celei din vecinatate. Ochii au luat Jocul cel mai inalt ca nici una fin Parfile trupului sa nu le stea in cale, stau sub 0 micé iegiturd a sprancenelor Si indreapta privirile drept inainte din cel mai inalt punct al trupului. Urechile jarsi nu se deschid in linie dreapta, ci primesc sunetele din aer printr-un drum intortocheat. $i acesta-i tot semn de cea mai inalta intelepciune. Pe de © parte, ca sunetul s4 patrunda neimpiedicat gi sd rasune mai bine izbindu-se de cotiturile urechii, iar pe de alti parte si nu cada in ureche ceva din afari, spre a impiedica simtul auzului. Uiti-te gi la limba! Cat e de moale si cat de usor se intoarce $i intr-o parte gi in alta, ca prin varietatea miscirilor ei si indeplineascd toate nevoile vorbirii. Dintii, la randul lor sunt si organele vorbirii — ci dau limbii sprijin puternic — dar ¢i slujitorii hranei, ca unii o laie, iar alfii o fardmiteaz. $i asa dacd vei cerceta cu atentia cuvenita si toate celelalte organe ale trupului, daca vei cunoaste bine cum este tras aertl in plamani, cum este pastrata «cldura» in inima, daca vei cunoaste organele mistuirii si canalele prin care circula sfngele, atunci din toate vei cunoaste. din toate, adanca infelepciune a Creatorului tiu”*3, Lucrare a ,méinilor lui Dumnezeu” cum spusese si Sfantul Irincu: omul, prin originea sa are 0 demnitate deosebita gi de aceea trebuie sd s¢ cunoasca pe sine. »Te vei cunoaste cd esti din pamant cu firea, dar oper’ # mainilor lui Dumnezeu; prin puterea pe care 0 ai (fizica - nn. ) esti cu mult in urma necuvantiitoarelor, dar esti randuit condueditor al celor necuvantatoare si neinsufletite, esti inferior prin constructia trupului tu, dar prin bogitia ratiunii, puternic si te inalti pana la cer?234 in Convingerea Sfantului Vasile e: : frumusejea divin si ci omul este fru: frumos este Arhetipul sau divin. El nu ste c& frumusetea lumii oglindes® MOS trupeste si sufleteste, a4 cult primeste frumusetea ca pe o podoab® ee 3 Idem, Omilii si cuv ™ Idem. Omilii si Gntari, Ul, 8 op. cit., py. 374-375 cuvdntirri, VI, 1 op. cit., pg. 332 92 Scanned with CamScannerea pe un dar supraaddugat, cj fiintial. Cai frunnusete. Se humeste podoaba ceea co cor yaturitatea proprie; cu podoaba este erdul co este fructul vifei-de-vie, copt desavars: sntru desfitare: frunusejea este an aledtuite madularele gi are har in ea Agadar actul special al creati Dumnezeu fap de om si pretuirea arat spodoaba se deosebeste de mpleteazt la vreme pottivita Pt. ajuns la secerig, cu podoabi it la vremea Potrivitd a anului si gate ‘onia care infloreste fn felul cum stint pe care omul a primit-o prin ereatic. ei omului demonstreaza jubirea hi atd lui. ..Jn privinta omului Dumnezeu nua spus: «SA se fuck om». cum simplu a spus: «Sa se faci tirian, gi, de aici, tu pofi vedea ceva mai mult, Pentru cd mai presus decat lumina sau decdt cerul, mai presus decét himinitorii (cerului si ai pamantului) si decét toate mai presus este crearca omului... Ciind iei seama la ceea cea fost lust, te tnrebi si nu Prk Indreptitire: Ce este omul! Cand insi vei cugeta la Cel Care I-a fficut, ii vei da seama ci’ omul este thtr-adevar ceva mare gi de pret. Prin urmare, judecdind omal dup’ materia din care i-a fost creat trupul, el este o nimica toatd, dar si ceva mare gi de pret - datorité cinstei cu care Ziditorul insusi |-a Cinstit"?°, Maretia Creatorului conduce la valoarea fiintei umane. Sfantul Vasile in mai multe randuri mentioneaza aledtuirea dubli a omului: una materiala si alta spirituala. spre a evidenfia superioritatea lui fay de celelalte creaturi, .Pentru c& omul este alcdtuit dintr-o plismuire pamanteascd si din suflet care locuieste in trup; sc numegte pamant ceca ce este plasmuit din pamént, iar cel ce locuieste in lume se numeste suflet, c&ruia i-a fost sortit sit vietuiasea in trup™7, Omul este o fiinfi unitara, iar fiecare dintre elementele care 1] aledtuiesc are o menire aparte. Trupul poarta si exprima sufletul, sufletul insufleteste si conduce trupul. ..C&ci trupul ca s& savargeascd o fapta are Nevoie de timp, de prilej, de osteneli, de ajutatori si de alte inlesniri, mintea 'nsi di nastere la ganduri intr-o clipa si le sivarseste fra oboseala, iar Sindurile crese fara piedica si le e potrivita orice vreme”™"8 Desi sufletul este incomprehensibil, el se poate cunoaste ,.prin {Unctiuttite sale”. De aceea Sfantul Vasile invafa despre suflet, spundnd ca el Sste simplu si spiritual gi este unit cu Dumnezeu prin dragoste. In masura in i agldem, Omitit fa Psalmi, IX. 5. op, cit. pg. 290-291 30 ges Omilia LX la Hexaimeron, 2 op. cit., pg. 172 dy ie Omilii ta Psalmi, VI, 6, op. cit.. Pg. 254 7 - Sic lem ML, 1 in Sfantul Vasile ce) Mare, Omilit la Hexaimeron. Omilii la Psalml, Omitil Swdniar, py, 366 93 Scanned with CamScannercare se pistreazi sau nu in dragostea de Dumnezeu, el ramiine sinitos Say se imbolnaveste. Fiind elementul spiritual din om, fireste ci sufletul este emuritor, Cerceteazi-te pe tine cine esti, cunoaste-ti firea ta. Cunoaste c4 trupul tay e muritor, iar sufletul nemuritor. Cunoaste cd viala noastra este dubla: Una proprie trupului, iute, trecitoare,, alta inrudita cu sufletul, fara de sfarsiv Sfantul Vasile invaji deasemenea despre capacitatea sufletului dea deosebi binele de rau, calitate asemuitd cu un cantar. ,,Fiecare dintre noi are in ascunsul sufletului séu un cantar, facut de Cel ce ne-a creat, cu care putem deosebi natura lucrurilor””°. in virtutea acestei puteri fiintiale, omul este responsabil de faptele sale neputandu-se dezvinova{i la judecata, ,,cé nu a cunoscut binele” ,Nu pofi spune in ziua judecatii; »N-am cunoscut binele”. Ti-l pun inainte propriile tale cantare, care-fi dau temeinicd deosebire a binelui si raului. Greutatea trupului o cunoastem din inclinarile cAntarului, iar pe cele ce trebuie sa le alegem in viata le deosebim prin libertatea de vointA a sufletului nostru. Pe aceasta a numit-o profetul «cintar», pentru c& poate sa sc incline deopotriva si intr-o parte si in alta", Responsabilitatea aparjine omului intreg, nu numai sufletului, ci si trupului. Trupul, prin alcdtuirea sa minunatd provoac’ admiratie celui ce-| cerceteazi si descoper4, ca gi in intreaga natura, bundtatea si infelepciunea celui care |-a creat. El este organul muzical, ,,psaltierul” cu care sufletul aduce lauda lui Dumnezeu. ,,Faptele trupului nostru care duc la slavirea lui Dumnezeu, sunt psalmi” atunci cand trupul in armonie cu rajiunea ne face si nu savarsin nimic disonant in miscdrile noastre. lar cantare este tot ce tine de contemplatia inalta si de teologie™?”, Demnitatea trupului consta, printre altele, in mod special in calitatea trupului de ,,cort” in care Dumnezeu a binevoit si silasluiasca. ,Se numest locas al Jui Dumnezeu trupul dat de El, ca locuinfa a sufletului omului. Dupa cum oamenii strdini arendeaz& pimént strain si lucreazi ogorul dupi void celui de la care l-au luat, tot aga $i nou’ ni s-a dat, dupa Scriptura, grija fafh de trup. ca s4-1 lucrim cum se cuvine si si-1 dim inapoi plin de roada Celul 9 Ibidem, Ill, 3 in Sféntul Vasile cel Mare, Omilii la Hexaimeron, Omilii la Psalmi. OMlll $i cuvdntdri, pp. 68 " A *° Idem, Omilii la Psalmi XII, 4 in Sfantul Vasile cel Mare, Omilii la Hexaimeron. Onl! {a Psalmi. Omit si cuvéntari, pe, 336 Pr. magistrand Mihai Georgescu, /dei morale si sociale in Comentariul la Psalm ay Vasile cel Mare, in Studit Teologice, Anul X (1958), nr. 7-8, pg, 465-466 ? Sfantul Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi VI. 1 in Sfantul Vasile cel Mare, 0” Hexaimeron. Omilii la Psalmi. Omilii i cuvdntari, pg. 236 lit 44 Scanned with CamScannercare ni I-a dat. Dac trupul este vrednic de Dumnezeu, atunei ajunge adevairat locas al lui Dumnezeu, aga precum Dumnezcu a locuit in stingi™ Trupul trebuie, deci. ingrijit si menjinut in starea harazita lui de Creator, imbuibarea sau lipsa hranci il epuizenza, iar odatd cu epuizarea, armonia dintre el si suflet este tulburatd. Prin urmare, umbele extreme trebuie evilate ca find la fel de pagubitoare. Prin fntruparea Fiului lui Dumnezeu, trupul primeste suprema cinste ,cici a fost sfinfit prin unirea cu Dumnezeu. Deci si injelegi prin .locagul Celui Prea inalt” ardtarea Domnului in trup”. Prejuirea aritati: trupului trebuie fundamentaté pe ineredinjarea ca prin el ne putem pierde sau mantui, Nu trebuic supracvaluali grija trupeasca stiind ca trupul este muritor, dar nici desconsiderati. Sfantul Vasile descrie asadar, demnitatea omului pe care Creatorul I- a invrednicit de toate bundtitile, din care cel mai mare este nemurirea, in cuvinte ce amintesc de elogiul similar al lui Nemesiu Pentru. tine, Dumnezeu intre oameni; pentru tine impartirea Duhului: pentru tine nimicirea mortii; pentru tine n&dejdea invierii; pentru tine, poruncile dumnezeiesti, care-ti desiivarsesc viata: pentru tine calea citre Dumnezeu, prin indeplinirea poruncilor; pentru tine, pregititd impardia cerurilor; pentru tine cununile dreptafii, gatite tie celui ce pentru virlute nu fugi de ostenelile virtuyi?, »,Ostenelile virtujii” se sivarsesc prin conlucrarea dintre suflet gi trup, in aceasta interdependenja se parcurge ..calea cAtre Dumnezeu”. in Omilia XI la Hexaimeron (a Il-a despre Crearea omului), Sfantul Vasile cel Mare asemenea parinjilor anteriori, numeste pe om smicrocosmos”, Caci pe tofi cafi fi cinstegte cu acest nume, i-a creat frumos potrivit menirii lor. ins& verticalitatea omului in sensul demnitajii sale dobandita prin creatie, consta in mod special in aceea ci ,,este creat dup chipul Ziditorului, find cinstit mai mult decat cerul, mai mult decdt soarele, mai mult decat corurile stelelor — ca despre cine din cele din ceruri se spune ca este chipul Dumnezeului Celui Prea inalt? Soarele are, oare, in el Chipul Ziditorului? Dar luna, dar celelalte stele? Toate sunt neinsufletite i materiale, Nu numai Corpuri luminoase in care nu este gandire, nu sunt miscari provocate de Voinfa, nu este libertate de vointa, sunt roabe supuse unei necesitati cu a eee tbidem, 1, 1 i ilit valine ; aa sem 1m final Vasile cel Mare, Omi a Hexelmeron. Oni ta Psalm. Omi ip, dem, Omilii $i cuvantdi i ql lem, $i cuvéntdri, II, 6 in Sfantul Vasile cel Mare, Omilit la Hexaime Omili la Psalmi. Omilii si cuvdmiari, pg, 372-373 ee 95 Scanned with CamScannermiscd fara schimbare — deci, mai mult constrangatoare, potrivit c&reia se decat acestea, omul a fost ridicat la mare cinste”” = in infelegerea notiunii de chip”, Sfantul Vasile invata cl omul a fost guia ” creat dup’ chipul Sfintei Treimi, printr-o jlucrare comuna...”, spentru ca tu si pastrezi unitatea in diversitate, fara sé pastre7 unitate in ipostasuri.., pentru ca tu si aduci cinstire unicd lui Dumnezeu fori. sii faci impartire in adoratie, care ar duce la politeism. Proprie este ipostaza de Tata, proprie este cea de Fiu, proprie cea de Duh Sfant “**. C&ci preludiul la creatia omuluj este adevarata teologie. | Sfantul Vasile exclude orice reprezentare in definirea ,,chipului”, x antropomorficd a lui Dumnezeu dupa chipul caruia a fost facut omul. ,.Nu | delimita pe miasura include pe Dumnezeu in concepte corporale, nu i spiritului tu, El este insesizabil in materia” Sa, Gandeste-te Ja ceva mare. Adauga si mai mult la ceea ce ai conceput $i acestui supliment inca si mai mult, Fil convins c& rationamentul (au mu va atinge niciodatd ceea ce este infinit, Nu concepe imaginca (a lui Dumnezeu - nn.) — Dumnezcu se concepe in putere ~ pentru simplitatea naturii, ri cantitate pentru marejie. Eleste peste tot si transcende totul si precis, este intangibil si invizibil, ceea ce scap patrunderii spiritului tau, nici o marire nu-L circumscrie, nici o figuri nu-L delimiteaza, nici o putere nu-L méasoara, nici o epoca nu-L cuprinde, nici ‘© limit& nv-L limiteaz4. Nimic nu este pentru Dumnezeu ca pentru noi”. Sfantul Vasile nu limiteazi chipul numai la rajiune, la spiritualitate, ci invafa ca el apartine omului intreg. Dar omului curatit de patimi. ‘Trupul trebuie si fie ca ochiul curat $i santos, capabil s& primeasca in el lumina. fn reciprocitatea lor, sufletul si trupul prin viefuirea virtuoasd cu ajutorul harului Sfantului Duh, prin spiritualizarea progresiva vor lumina chipul lui Dumnezeu. in om, intunecat prin cdderea in pacat. intreaga invayaturd antropologicA a Sfantului Vasile are un profund caracter pnevmatologi¢, pentru c& in Duhul si prin Fiul, omul credincios are acces la Tatil. In starea de c&dere, puterile sufletului nu mai folosesc lucrarile si rilor ci sunt folosite -de acestea, Sufletul, miscat impotriva firii c&tre aie “ mbract ~ “prin intermediul trupului chip paméntese. Ori nu este acesta adeviratul chip al omului, Altfel spus .comuniunea cu harul Sfantului Duh, nu ucide partile as | : 35 Jdem, Omilii la Psalmi, XI, 8 tn Sfantul Vasil iii ' i Ja Psalmi. Omit i cuvdntiri, pe, 319 cel Mare, Omit fa Hexaimeran On 86 Idem, Omilia X la Hexaimeron, in Sfantul Vasi : asi i ‘mero Onl ta Psalm. Omi si cwvdntri, pe, 162 Mees): Maret la Haale aa : ‘idem, in Sfantel Vasile cel Mare, Omilii la’ Hexai aa tlt Saar jexaimeron. Omilii la Psabmi. Omi 6. Scanned with CamScannerasionale ale trupului, ci le transfigureazd, le sfinjegte, Ie F aumnezeieste”™". . : Sfantul Vasile face deosebire esenjiala intre fiinja lui Adam, inainte de picat $i cea dupa c&dere. Nu doar sufletul a fost creat bun $i trupul rau. Raul provine din vointa libera, ce se manifesta ca atare dupa chderca omului. Dumnezeu nu este autorul relelor. .,Odat& ce suntem faiptura bunului Dumnezeu, odat ce suntem paziti de El Care randuieste pentru noi $i pe cele mici si pe cele mari, urmeaz c& nu putem suferi ceva fara voia lui Dumnezeu si ci niciuna din suferintele noastre, nu este spre vatamarca noastra sau spre ceva asemanator"™?, Dat& fiind transcendenta Arhetipului, chipul are un confinut foarte bogat, acesta ne permite s&- cunoastem in diferite facultati ale sufletului, fri si-] epuizim total. Dupa Sfantul Vasile, cunoasterea’ adevaraté a .irupului” este experimentali. 0 cunoastere-comuniune. Aspiratia spre comuniune este inndscuta. ,,Chiar din fire, noi dorim cu ardoare frumosul... totul aspird la Dumnezeu”, In calitatea sa de whip”, omul este stapan al celor vazute, are constiinta de sine si a locului sau in univers si de a fi in comuniune cu Creatorul sau. Se poate observa din invajatura Sfantului Vasile despre chip”, c& desi nu-] limiteazd la o anume facultate spiritual, pentru el ~ si aceasta va caracteriza si gandirea altor Sfinti Parinti — existi o constanté absoluta conform careia chipul nu este o amprenta exteriour’, primité de om de la inceput si pe care firea omeneascd 0 -pastreazi ca pe un bun al sau, independent de relatiile sale cu Dumnezeu. Chipul implica o participare la firea dumnezeiasca. Pentru Sfantul Vasile chipul lui Dumnezeu const& in mod esential in faptul ci omul este rafional si prin aceasta, cum s-a vazut, diferit de celelalte fiinte. Dar aceasta trisaitur’ presupune o participare la Logosul divin. _ Demnitatea proprie firii omenesti, asa cum a fost ea conceput si tealizata in Adam, constd in putinta de a depasi i de a primi harul iluminarii Piin care sufletul ,,se curaja de pete”. Harul Sfantului Duh implicd notiunea de participare, el nu este un dar creat, ci o comuniune cu viata divind. Firea (natura) umana si harul nu se opun, ci se presupun reciproc. femeia De remarcat ca in invayatura antropologica a Sfantului Vasile, si spititual en eects chipul lui Dumnezeu” si ca atare este egala fizic si PT Jcoanei, Editura Anastasia, Bucuresti 1994, pg, 156 si cuvantari, II], 3 in Sfantul Vasile cel Mare, Omilii Omilii $i cuvantari, pg. 436 97 la Hexaimeron, Scanned with CamScannerCreatorul .,nu exclude oare pe femei de la aceasta tericire? Doamne -fereste! Una este virtutea, atat pentru barbat cat si pentru femcie, pentru eg asa precum crearea amandurora s-a bucurat de aegeasi Cinstire. tot aga Sa tie si rasplata pentru amdndoi de acceasi cinstire™” : Diferentierea fiziea si psihologicd, ce corespunde destinului ci matrimonial, n-o impiedicad urmari virtutea si desaivarsirea. Mai mult, Sfantul Vasile adaugi: Natura Darbatului este vreodati capabila si rivalizeze cu cea a femeii. care igi petrece viaja in privajiuni? este capabil barbatul sa imite rezistenja femeilor in posturi?, ardoarea lor in rugaciune. abundenta lacrimilor lor, stradania in fapte bune?™ Obiectul ravnei filocalice la Sfantul Vasile era dobandirea mantuirii, despartirea de cele ce sunt daunatoare viefii duhovnicesti, ciici cel care voieste si urmeze cu adevarat invajatura crestina. trebuie si se deprinda cu tow din catusele patimilor, si caute a avea totdeauna inima curata si cugetul indreptat numai cdtre Dumnezeu™, Nazuinja spre desivarsire si lepadarea de sine ca inceput al asemnarii cu Hristos trebuie sa aiba la baza dragostea. .,Bine au definit unii «bunul”, spunand ca este ,.bun™ ceea ce-i dorit de toaté lumea. Nu oricine poate ajunge la desivarsirea dragostei. nici nu poate cunoaste .pe cel cu adevarat iubit”, ci numai cel ce s-a dezbricat de omul cel vechi, cel stricat de pofiele ingelaciunii si s-a imbracat in omul cel nou, cel reinnoit intru cunostint& dupa chipul Ziditorului”™*, Reinnoirea in cunostinta dupa chipul Ziditorului ca inceput al asemanarii este redescoperirea dragostei sadita in firea noastra. prin calitatea de chip. Sfintul Vasile deschide astfel 0 teologie a jubirii. .Jubirea este trecerea cea mai sigura intre lumea creaturala si lumea divind, Omul trdicste iubirea ce i-a fost data, si prin aceasta iubire. realitate ricincetat unité cu Dumnezeu, viata omului se reflecta in iubirea Treimii insasi. lubirea cste o realitate ce-i apartine dintotdeauna lui Dumnezeu. Oriunde exista iubire, chiar si omeneascd, iubirea constituie in orice caz si intotdeauna o cale sigur pentru a ajunge la Dumnezeu. Ubi caritas ibi Deus: unde e€ iubire, acolo este Dumnezeu, Nu exist om si nu aiba in sine chipul lui Dumnezeu, adica iubirea lui Dumnezeu. Doar c& pacatul originar |-a facut incapabil de a deveni tot mai asemanator cl * Sfintul Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, J, 3 in Sfantul Vasile cel Mare, Omilii la Hexaimeron, Omilii ta Psalmi. Omilii $i cuvamavi, pg, 186 *' idem, Omilia X la Hexaimeron, 8 in Sfintul Vasile cel Mate, Omilii la Hexaimerot Omilii la Psalmi, Omilii si cuvdnari, pe. 161 2 Nestor Vornicescu, art. cit., pg. 605 * sfamtul Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, LV in Sfantul Vasile cel Mare, Omilit Hexaimeron, Omilii la Psalmi. Omilii $i cuvandri, pg, 285 98 Scanned with CamScannerymmezeu intr-adevar. pacatul jeg Tupt pe ansformat intr-o realitate profanaui, Doar in sa pervertita, surdi la iubire si dec natura $8 t ye §t deci la Dumnezeu, Cu toate ace rin jubire. rian ramiine in aceasta persoand, doar ca 7. site + 4, accasta. Si tocmai Soe aiamol le . 8¢ poate lips de aceasta, : ' tocmai la acest nivel i este dati omului posibilitatea mantuirlt. adicd dea foo fptura noua in Hristog’?™! Si in tnvagitura sfintului Vasile parcurgerea drumului de ja chip la asemanare este epeclasica, desi inva\itura consacraté tn acest sens apartine fratelui sau sfintul Grigoric, : om de constiinja jubirii si la acest sens, omul e inchis in Scanned with CamScanner