apgţ,~e ~.el~ di.µ Rerio,ada_urmă.to~e.; (Apegrg·app • ·. · ·· · • : .Ad · ·· Allegr. etto · d era t.

o_,- ·Alleg•1·o') antici pând

assionato, op: 7Q şţ~jlbum c1a.s1ce1 .<~.!llegro
.... l 1·t agitato ,
.. ,,agio,ei. s· .,.f ••rno
- celebr . . . ,. . · •
·,.-1··,• do 11.iinor C'l<, pi.an şi 01•ga „
:z:rltghi~iSâi;J,Jhtiâ~s1tl•·;t~It~îtttt1mf~ii\l~l fiţfj~~:!d}~~fi;:;~
v •
to . . , un onii
structtH::'i1', i~t) , ~C;,. ~l~Şi, ,~lJ ,.... ' '• • '·; '.; '; ·'10'.i'(inf beinol
.i .,
9
. . . ·• . , . . .
a doua~ Sonat a pen!ru„ pi;:n şi ;vioarn op. 't" majol ')' cu o Cll'~~-
laţle mai C(J.J\~ţan.t.a .degat_ w1ina? _dato~t,~ 1nei:, , rrnanţ ei inelod i.ce, ,a eclnll -
tjce,. reprezent,at,.. pri111 . l\Ienclelssohn-Bart}ioldy,, ,Chopin
trepta t, 1nuzfoas. sa deirin ., şi . S<:hurna.nn; . .. _ . • . ~· ,
e tipic franceză, comp ozitor lJrulu f arhitecton!_C 'Şl conţ1nu~~~w 1~ea\ iile 'sale pentr
pr.op:riu în care· expresja,' melodică şi colorittţl ţin~"ţ>r ul făurindu-şi un stil , . Tot astfel se poate vorbi.şi de,cre av u violon cel ~l piap:
al sunt _definitoEli. _,, · z ·, · · · ~iato op 43 Ronia- , . t •o 51 (re major ), Can-
Suita oJi. n ,a, P· •
În specia l creaţiile de după 1870 se im1rnn prin variet 16. Alegr o appas si9~ '., ; ·' .. · · S~nat a J'Je?itr · · . şi-ino • · z
l)rin valoa rea lor artistică şi prin forţa mesaj uluL atea forme lor, . · - · · · 91 · cele doua
te,cul}NJ!i!~ ,~P\, ,,,? .~t, . ,,·a· ''"'l sonate · prnna , .· . , .·.. · • u pian l'
.on-
Re evidenţiază în specia l Y ariaţi1tnile
rnn această perioadă, . '.
cel 'op':·' 32 m do' mm. .or ~ a _ou~.t 8 o1rn. . . o larwm ento, {ct'fte 'nth(p ian şi violon ce op. 1•)3 .., , .
în
l)entr u dourt, piane , rdeva nte 11rin invenţia melod Beethoven op. 35 \
pe o ternă, de 14
] a maJ·or într-o alcatu ire hber a, (-.Jlaestos t g Sclierz
g·i·a,,,~· 080 J romantlCa- 111
1:
o con ari?'-
ică 15i tehnic a variaţia:.. '
nall:i, Album op. 72 (1884) care cuprin de Prelud e; zioni, Roman za, p.., oco ~d agi._~, · Allegro
.~. · . non
rea.roppo ~" '
zitoru lui de a •mzest ra
Chanson N apolita.ne şi F i'.n.ale, Rtrălucifoal'c ~i bogat Carillon, Toccata, Yalse, conţinut si forma , ev1denţ.nnd pr~o_cu~a. a]ccompo autoh
1
e în exp:r:esie (cu deo-_ • tone.
i-:;ebire 1 occa,ta,- Yalsu l şi Final ul), Les Oloches
1
du muz1e·a de' camcr,1:- f rn · 11ceză, cu lucran 0 1 igm
· ~ . . te )entru in1-1trurnentele de
op. 85, o piesă 'scurtă dar de mare expre sivita te· soir (Clop otele serii)
. . _. .
Pe aceeaf-i linie.. se înscrm ş1 cele trn1l s~nt~. ,.l le ..,,a1·in.t<
IJe care le obţine prin utiliza rea unor formu le ostina~i einoţie prin~e fecteJ e •
i::~1flat <lil: lemn' eomp11:sc m • . }t' rn1 an a YlC .11 ,,:,a . ' ' '
:'··· ca struc:t urrt
alcătuiH't din Prel11,de et F·ugu,e, jlfenuet;
tc, 81.dtaop. 90 (1892) u 1:~ter/a1ului rn{tzical. Astfe l, :":J?nata, JJe.ntrn
~L moda litate d~ o~garn~are a, Y
G~,votte şi Gigue, forn1e):ipecifice . , .- i tri artită. ( A 1ufontino; A.lleg_1 ~ -
secolu lui al XVIII -leit, realizâ .nd un încep ut de neocla <1boi şi pian opuR 1Gv6, ~n. a~eatunţ; z~ n;gro) este
in·ececlat de o cadenţa a<l. l 11J 1~um_, ~R 0 " 0 a , ,ictenţ conecpută în spmt~ l
aceste a se adaugr1 Souve nir <l'Ismailia (Amin tiri sjcism france z. La
Ca,ptfre heroique (Oa,pr ieiul eroic) op. 106, pentr u din Ismai lia) op. 100, . .u. lJaroce
. a ll·t1· C"upe nn.• RI• . ameau , e, iind O melo.diet1, clara,
n1uz1e s , deosc0 ,, 1re
. d e ace,a<•tn
mâ,ini, lucrări distin cte prin parfu mul şi culoa rea două piane la patru acompaniată shnpl_u ~i ~xp~esw de i~tr;-;f;a;\:adfipatită (.A.lleg re
u v
"' ,,,
1 't
•,

exotică cc: o degajă, retto, ~1 lle-

i:;i cele Şase stluh'.i pentru p1'.an op. 111. Sonata pentrU, clarinet şi pwn op. ·,
Interesantă, apare atracţia compo zitoru
· · <Jro animato, Lento, llfolto allegro)' 1.1r .en\, ~\rimei
a părti expus {t de clarrn et,
1wrio ada maturităţ,ii sale a1·tist k0, confer indu-i pentr u Yals, mai ales în
lui j,rin de8enu1 ei i~-~elodic este foarte ascman..1 o,arc cu ~11otin1l rreneratoT al
s01rnuri J)rogr amatic c de o
1iatură afectiY (L ( r alse migno nne, Yalse' langou ;.Simfoniei lui O. Franc k.
reuse, Y ~lse g~,~~ :te.). :'
; .·. 1Jn-)q9. ~J)f1.Ţ:ţiC _!;ll J':1.'.f'il:JiÎ};ii• j)t:·ntnl']Ji',);11: t(lfrf ·S,1Uff:c
.~'f.i: 'J'11gHr.,i,· 'oi);· 1(,2 (Şase fugi, 1920) , ultim a luerar ,~1e11~: 1r:6·cu1iă,:e6le
llozito rnlui (un omag iu adus mar0l ui „cant or <le
într-0 manieră 01 iginală ~i eYidcnţiind înaltu l său
e pcn~r n pian a eom-
Ja Leipz ig"), fugi scrise
JJrofc1:;ionalisrn, atra{2ţia,
A\\e reH.o

p
1

~
---
--
con~tantă :--r,re geiml in~tru menta l pur, spre
forme1c şi g<'nurile muzic ale
ban,c e.
i'enir n orgă, Saint- Saens , renum itul organ ist de la
1rnt,; un număr însem nat de lucrări clin care se remarc 1\fadeleine, a com-
ă,: Fante ziile, ueate
la dbtan te mari (18[,7 -189, 1-191 9), evidenţ,iind
Rapso tlinc pe teme bretone (în 1rnmăr de trei) stimusimţul impro vizato ric, ) ~
late de rapsod iile lui
Liszt, însă de i:;pecificitate naţionarn. prin construcţia
lor solic.W, şi monu men-
ta1ă, ~i Şapte fo1proi~izaţii pentru orgă
fantez ii ueato are surprinzătoare.
În lh;ta creaţiilor insirm nenta le de cameră ale lui Saint-
apart e îl ocupă muzic a scrif.:ă, pentr n diferi tele formaţ
ma.re, dovadă a unei inspimţii ~i

Saens , 1m loc
t~
ii, într-o alcătuire
foarte ,·a.dată. urmărind reliefa rea ·drtualităţilor
expre sive ale acesto ra. . ..
68 Saint- Saens revine la forma
Hcalizări măieRtrite ca, formft ~i limba
j, nu toate lucrările lui Saint- Saens În Sonata pentru fagot şi pwn op:
l sc71erzando,
xum convingătoare sub as1)ec tul expre siei şi al
mesaj i.ripa1 tită (.Allegretto moclerc!t.?, ...Îllegi o traste lor JJiolto (l(lagio), dar
faptu l că doar un numă,r restrc'ms de lucrări a rămas ului. Aşa se explic ft pentr u rea~iz area echilil ~ruhn m, ~ a:1ut· c~~ Allegr
în final în contin ua-
preţilor. Astfel , dintre lucrările sc-rirn
în repert oriul inter- , . Adagi o-ului , ueeaz a o scu1t,l ~~ec,m o' moderatd, înche ind în
pentr u vioară ~i pian s-au impus
Introducere şi rondo caprfrcz'.oso op. 28, alături de cele 1~:te această trilog ie instr1;1-men~_ala:: . . . s:.· ,iolon cel a fost
Sonat a pentru pian şi ·vioarâ opus 75 (re minor , 1885)două, sonat e: prima ,
mari secţ;iuni în care sunt cuprin se toate cele 1rntru, alcătuită din două
rni~cări ale sonate i
C]asic ul trio 1wnt1:u pian,~ 10
Saens de două ori : pr~ma data, ms . o,d~~~a o;ră
,ar;s~~ abord at de Sah~t-
And a, creat Trio în fa maJor
JJentr:u pian, ,c,ioa,ră ş~ vioJon;ce~_op. 1 I. ş1 a 99, Oele în 1890, când a ereat
~louă lucră1'i, aflate la
itt Tema este luată clin Sonata op. 31, nr. 3 (trio-ul din menuet ).
Trio pentrit pian, ~ioara şi ·nolo1~~e op.t
mare distanţă în tnnp una de a .a,·, sun fc;arte
diferi te atât în ceea ce

108 107