(Eargo: 1na,'es.tos.o]·~Alţeg1~a'l no?ţ: .troi>/?,\ţe1it?;'1.

ţ 11ila"ntifio;'quasi: 'allegretto,
Alleg1'o rnolto) suita_ are fo1p.1a,une1,yer~tab1le shnfonii prograina tîce;-'fie- care, clillosc,· de-a_-lungu.11 desfăşur.ăril?r m,uzicale, o. p~rmanentă, . evoluţie
care :P}1rte avându-şi structura sa proprrn. Astfel, partea întâi, preceda,tă ~mnBfi.g .u,rare,- priinind. ,noi- ,semnifi-eaţiil în· funcţie ·de-sitna:ţiire'.'Telafate,_
de J;'c,ir§o.ma~sto~o„es1.~-?J~ţ1n~ ele ~/rµ~t.f;1fa1:ţ~~-~-flp11a. un.Ji~,<ţ.m~}eşţrit, hi pov:estirjÎ& Şeherazii.,deh Întreaga lucrare se remarcă, prin bogăţia melo-
parţ~~ ~- tr·ţu~ li?,- scJier~<?.' rţi ·Jormă de :sonată ş1 ·ultilna· parte"o· .!JJ.căi.;.Şka,JJ!LQ!!foă, prin originali tatea concepţiei .simfonice, şi mai
forină de aie§'1:ţrin
rondo-sonată. . :. '''·':zti::·, '. . . ·~c.::·:':7:""l.. . ; : ' . h; ~ ', .·.' inhnitabi lele culori thµbrale obţinute_ în cadrul unei orchestraţii originale ,
(,:::;
Deşi iniţial_ce~e-·patru :părţi purtau··c âte'un titlu 2 ~1, ult~~·for Rhnski- l)line de farmec şi noutaten .;,t ·,·., .• ' • ; _.,, .
Ko1:sak~v l~~a .~11~~p,~t, fţ<ml:l,:~ ,1,~a __ ~l!<;li_tor~L'.: ·• s~ rămâ~ă f:1 hnprţsia . în dorinţa, de a, ÎI!zestra muzica rusă cu o mare -varietate de genuri,
că este md1scutab1l o poyest~ orientală,· .cu nenumărate mmun1· Rimski-K orsakov a compus şi câteva concerte instrume ntale (pian, clarinet
de basm
8 i nu pur şi simplu l)a.tru piese cântate la rân·d care au câteYa teme co! şi trombon) . Concertul pentru pian şi orchestră, opus 30 (1882), se
{nune" 282 · · - -· · înscrie
· ' · · pe linia tradiţiei ruse de a valorifica teme şi melodii de factmă populară,.
Lucrarea , _a~adar, _n..u.., m:mă~~LW.:..~9~~F'an1. CJ! o ~~:ţ!11n_~:,.,.lli~~cisă, Rimski-K orsakov îşi realizea.ză, lucrarea pe baza unei melod 1i l)Opulare
ci _eşt~ovest1~·e muzicala libera din care se"â.espr1 ~~l~~,- '·<le!ll~ Cântecul recruţUor, luat din Colecţia de câ.ntece populare ruse întocmită de
-iJcrso'na Je '!Jrinm~ ale : cea a ~şah~J;l.!m:r,,,.ex1msă în r ~ l -- Mili Balakire v, ,.··
g~~ al orchestre 1, cu o expresie dură,, înfricoşătoare, ..~
.. ·,
Lar90 ha;;{;;-;· ~ - - - - · - ·
' -ff!:: .. ~--. ✓· -~- . . "-

pc care o prelucrează, dupr~ principiil e variaţiei

şi ale fonncj de sonată,
rs~Yzr,n.d
,:;;.;•t1'ei'.
°, lucplţ'~ rµop9tpmELt~s~ ,ciqlic~:1:inţ,r~o _dţ:t-,ţ~fl,lfaj:ţC'pp,t~gµ~>:.Sf.'l~ ..
s·eeţr11ru f J1fddera'to;:A.;1~dante1nosso;·Anegroj·fimU-tti1itat~ c1cl1~~-·p21:rfrua
~i cea, a frumoase i şi isteţei Şeherazada, expusă de -vioara solo, în registrul pianului conţinfrnd numeroa se pasaje ele virtuozit ate.
a.cut, candidă, ~i diafană, vlină de vmjă ~i farmec irezistil>H, · . Concertul pentru, clarinet şi orchestră de suflători 283 are aceleaşi
l e n t ~ - - - : ,,....-- --_ caracteri stici ca ~i concertu l· pentru pian. Element, ul tematic dominan t al
------- -- lucrării îl reprezintă o mcl9,die, de structurf t pentatonică,
r, 1
0
~ ~7J1~ )J) .J!JJTilTI -t~~~.~~
I'_;

1 J_ : 11J. f-?1 l---4

___ J!. ..,, _____ - - - --

îmbogăţită pe parcursu l desfăşurărilor muzicale , păstrându-şi

însă, structm a
modală şi culoarea specifică-. Concertu,! este conceput monopar
tit, cu toa.te
că 1n alcătuirea sa pot fi delimitat e cele trei secţiuni ale unui
concert. tra-
diţional (Allegro 11ioderato,,Andant~ şi Allegro 1noderato ), un fel
de formă
tripartită compusă (A.BA), în. e:are 1mrtea., mediană contrastează
cu cele
extreme atât în ceea ce· priveşte tematjsm ul, cât şi în desfă,şurarea dina-
>l · mică.
· 281
I. Marea şi corabia lui Sinbad; II. Povestea prinţului Kalandar ,· III. Tânărul
print si
Finfa~; rv. Sărlătccre la Eor;dc.d. Marca. Corabia naufragiată de stânca
28 ~ E. cu călăre/ de ara~ii.
M. GorclceYa, op. cit., pag. 190.
2 s3 Concertul este cunoscut şi în transcrip1ia pentru fagot şi _orchestră.
242
243