i~~\,'"' ::,~~·,&~W ::.~"îtft'.\!!!::::r;~rtti''\,l~ţ{~}~!

;
, · i ~ s ~ M i i a g i c , opera 'se înalţ,ă ca unr monumental

poem epico-eroic, în care Borodin pune accent~l p~ evi<leitţierea cadru-

.:;~•,,<R.eiultate 'remarcabile în domeniul opeŢei a ?bţinuf •şi Alex~riclr lui loţ~l,_ ,a_ J<?rin.it~ţH _caraţţerelor ~, a evoluţiei'' Ior1' .,conturând -personaje
Porfirievici' l2._ORODIN (1834-1887) 236 a cărui viziune· ş1 concepţie a- ale cKror acţiuni determină 'situaţii,,tipice. Proiectarea muz1.cală a l)erso-
supra spectacoîulut-nmzic al îl apropie d~ \Glinka, mai· ales· în ceea ce
priveşte orientarea tematică de factură eplco-rstorică. Spre cleosebfre de najelor şi a cadrului desfăşurării acţiunilor lor este' realizam, de conipozitor
J\fusorgski,~otlht--tt bc-rmrlt"1'1'!Jr consecvlffii't 'f',ta':'diţiei, răspurizfrnd într-o cu o 1năfost~·ie deosebită, conferindu-le trăsături parti<:ulare, individua-
mai mare măsură teatrului muzical tradiţional, în ceea ce l)riveşte res- litate : şe s1)eCificitate naţională~; dominantă atât de prezentă, muzica în
pectarea structmii operei, păstrând formele consacrate de arii, duet,e, celor din „Grupul cel()r dnci". :Principalul mijloc de expresie folosit de
terţete etc., menţ,infH1d de asemenea stilul concertant, atrlt de puternic
înr{tdăcinat în conştiinţa publicului.
Borodi11 este melodia în caracter popular, deosebindu-se d 1n acest punct
Cu toate acestea, din creaţia lui răzbate profundul şi vigul'Osul ea- de vedefo de colegii săi de grup 238 •
rneter naţional, măreţia epieă, culoarea orientam, expresivitatea, veridi- Opera evidenţiază figura luminoasă a lui Igor, cneazul viteaz şi
citatea şi frumm,eţea melodic-ă şi armonică, realizate într-o manieră pro:. neînfricat, pătruns de o nemărgin,tă dragoste de ţa.ră, fenn şi hotărJt în
l)rie, determinfrndu-i stilul şi originalitatea. acţiunea s~ de a alunga „păgânH invadatori'~,
În acest cadru se înscrie Cneazul Igor, operă în l)atru acte eu un
prolog, creată fragmentar de-a hmgcrrp't!tioaclei cuprinse între anii 1869-
Andante
1887, pe un libret alcătuit de com11ozitor,' după epopeea 1101)ulară, Cântec-
despre oastea lui Igor. Singură în creaţia lui 13orodin, opera se înscrie
l)rintre cele mai de Reamă, realiziiri ale compozitorului ~i ale „Grupului
celor

ilwestiga.ţii şi studii istorice, Borodin îşi alcătuieşte

o opertt monumrntală, de factură eroico-epică, naţjonală, cu o acţiune
puternică. de mare amploare, cu personaje variate, de diferite caractere,
ale căror pasiuni şi drame se desfăşoară sub diferite aspecte pe părn:\ntul q
Ifosţei' şi în lumea Orientului 237 •
; Cu o forţft de pătrundere deosebită, Borodin reuşeşte să cont1.1reze t, ~ f:==kF~-
1 r++;r r·
în oi,)era sa cadrul desfă.~urării acţiunii, punând în contrast cele două h( s/el ol' ra d;
1
lumL: cea a Rusiei yechi, dominată de cnezii dezbinaţi şi învrăjbiţi, ~usia

230 Alcxanjr Porfiricvici Borodin s-a născut la Petersburg, la 11 noiembrie 1833. A

studiat Ia Academia !\Icdico-Chirurgicală, obţinând titlul de doctor în ştiinţe (1858), devenind
if'
un eminent om de stiinţă, chimist de renume mondial, profesor la Academia Medico-Chirur-.
gicală. Îq 1862, Borodin se alătură „Grupului celor cinci". Călătorind în străinătate, in,18i7
il cunoaşte pc Liszt care ii apreciază lucrările. Este atras de muzica simfonică şi instrun1w-
tală, fiind creatorul simfonici ruse şi al cvartetului (alături de Ceaikovski): Opera Cnea:iizl Igor'
l-a impus printre cei mai de seamă membri ai „Grupului celor cinci'?. A murit la 2i februarie
1887, fiind înmormântat la mânăstirea Alexandr. Nevski, alături de J\Iusorgski.
237 în anul 1185, un grup de cnezi, în fruntea cărora se afla Igor din Novgorod, por-

nesc să înfrunte oastea polovţiană (nomazi turci) care a năvălit prădând pământurile ruse. 23 s „în ceea ce priveşte concepţia asupra operei, cu nu m-am inţelcs cu colegii mei·

Dar oastea lui Igor este înfrântă şi cneazul (împreună cu fiul său \:ladimir) este luat pr/zonier ·
Pe mine mă; atrage cantul, · ·
canţ1Iena"
· · 1 . . . în a f ara cIe a ceasta , mă atrag formele
nu recitativu V
,.
de către lianul polovţian Konceak, vechi prieten şi tovarăş de lupte al lui Igor. Ospitalier şi : · v · i
mai rotunde, mat• largi. Dupa mme, n O per ..
av '"orniele
. mărunte deta.lnle nu
•. . '.
mai desăvârşite,
măriJJimos, Konceak doreşte să-l recâştige pe Igor, oferindu-i libertatea în schimbul pro111 i- · sens
trebuie să apară, totul trebme · t rasa
· m · car,
v vtun· mari, J 1·1 m IJede S1 · . pentru
, pe cat pos1b1l usor
siunii ele· a nu mai lupta împotriva polovţienilor. Refuzând, Igor reuşeşte să fugă,.dar Koncea-
kovna, fii~ hanului, îndrăgostihl de Vladimir, care vroia să-şi urmeze tatăl, în disperare dă execuţia vocală si orchestrală. Vocile trebuie să fie pc primul plan, orchestra pe al doilea. ~.-
alarma. Igor scapă, dar Vladimir este reţinut. Înţelegător, Konceak il pune în libertate, dân- pcra mea va fi 1~ai apropiată de Ruslan decât de Oaspetele de piatră"• Vezi şi Stasov, Studu,
du-i-o de 5oţie pe fiica sa. în aclamaţiile mulţimii, Igor se întoarce în cetatea Putivl,unde îl
aştcapHi Iaroslavna, aducând pacea şi liniştea in ţară.
vol. n; pag. 385.

210 211