A treia l)arte a simfoniei F-inalul, se edifică tot pe temeiul formei de

De mare forţă în 1jlariul expresiei şi al coritr·astuhti- este şi tema a ·sonati:i, a\·âncl la bază o temă c~ pare a avea o fizion~°:ie 12ropri~, <l.ar ca1:e
doua, o melopee construită pe un ritm sincopat, expusă în ff de corzi şi 'în realitate include ideea melodică iniţială, uşor mod1f1cata, r1tm.1c şi canti-
iro1i1pete, având i·olul de a spori conflictul dramatic, a cărni rezoh·are se tativ în intervalică.
-va Tealiza abia în finalul lucrării. ·

- . ---:e:- ,......:...____ ..---:!'.-.____ . . . ..--:--1 --r- -----.

:f=i_o_ ~ ~~ r-· ('-.b~--<~, ~TJ"'."". r' • b• .-
~ +=±ttf=t4-t=-#
rJfs(Jst
.-t- ~.. - -

r . :. .-- -

ţ:: : 1 r 1 1: h='i- 1: 11 A
· ..........

Partea a doua: Allegretto, secţiunea centrală a simfoniei, este de un

inedit tulburător, frapant prin îndrăzn_elile pe care şi le permite compozi-
iorul în planul construcţiei arhitecturale. în aceâstă secţiune, printr-o
ingenioasă ordonare şi alcătuire a structurilor muzicale, Franck reuşeşte
să coridenseze într-o singură parte cele două mişcări ale simfoniei tradi-
ţionale ( Andante şi Saherzo ). ·
Ca formă, partea a doua este un Ued tripartit sipiplu - Â; .B 4-v. --:;- Pe acest fond melodic, într-o măiestrită, scriitură polifonică, sunt
in care secţiunea centrală (B) este un veritabil scherzo, cu ţoate părţge ..aduse elemente tematice si melodii din părţile anterioare, procedeul reme-
sale componente, astfel că un al doilea scherzo drept parţe a treia a sim- morării impunându-se aici ca necesar în definirea unităţii stilului cicli<:,
foniei nu-şi ma,i justifica existenţa. , , _... ,după cum îl numeşte Vincent d'Indy. 131 .
• Tema ]_Jrimei secţiuni, expusă de cornul englez (folosit p~ntru prima Neînţeleasă la prima audiţie de public şi de uni_i. muzi?ieni 132 , S:m-
dată într-o simfonie) 130 pe fondul solemn al corzilor în pizzicatp, ,este deri- f onia în re minor s-a impus treptat în conştiinţa lumn muzicale, purtand
vat~'t din kleea iniţială, fiind amplificată conform planului general al expre- _peste decenii simbolul temerităţii triumfului spir:itului uman creator, 1:Ilodel
siei dramatice. ·· de cutezanţă pentru că - prin această simfome - Franck „a mediat cu
,eferte sensibile între romantismul secolului său şi al celui următor" 133 -

rr
~n3le~
I Ir
~
!Tuf%' t I [tj . Fi r ; ~~
. 1
. ~~57I:t
I p ca.n,C
f
... . * • • • • ~

· · · :siuni µrin contribuţia generaţiei de compozitori _fo:maţ~ la şcoala l~i ~ai.nţ-

Saens şi Franck, în a căror creaţie . ,conceptul c1cl c" virtu_al de_sch~s rnn~1-
1

rUor se impunea ca un element dominant, remodelator ş1 rev1tahzant m

morfolo~ia şi sintaxa muzicală.· ", · · . · . .
Un rol de seamă, în acest amplu proces de efervescenţe csteţte~ Şl
::Stilistice I-a avut Vincent d'INDY, cel care s-a impus ca un demn d1~ctpol
,şi continuator al principiilor de creaţie şi pedago~ice ale pr~fesorulm_ sau,
în contrast cu, aceasta, Scherzanclo - secţiunea lITm;ltqµ,1Jr:-:- introduce -Oesar Franck. Lui îi revine şi meritul de a fi mediat redeschiderea onzon-
un nou episop., amplificat dinamic de tema h1căuşă a v:iprjlor;Jn pizzicato, :turilor muzicii franceze spre nou, indiferent de unde ar veni eL ui

131 Vincent d'Indy, op. ~it:, pag. 48. . .

132 Gounod,' după prima audiţie din 1? fcb1;uanc 1~89, la S_ocie.tatea_ de Co:ce!'.~e a
-Ff> :conservatorului, susţinea că simfonia este „afirmaţia ncputmţci lmpmse pâna la dooma • • •
. .
Vezi V. d'Indy, op. cit., pag. 24. .· , . . . . . .
:133 Wilhelm 'G. 'Berger, Muzica :simfonică romantică, op. cit., pag. 309.
.
•
.cre::\.nd cadrul sonor adecvat, pr~_~ntărţi s~c{i.imii concluzive. • 1H ln 1876,;Vincent d' Indy propune ca tn programele So~ietăţH Naţionale s~ 'fie An tro-
. ,-_- ..~~:~:.:...~::.:::::;:::~.:::;-~~---- :._.:_:: .:·--:,_·.~~:;:
-
duse · şi Jucrări moderne de un real. interes, aparţinând altor Jări,. dar n~cunosc~~e in. Fra~ţa.
".>• • j -••
tn semn de protest, fideli devizei ,;Ars. Gallica", Saint-Saens ş1 Buss1;11 demisionează, fund
130 Simfonia a fost nelnţelasă de public şi unii muzicieni optuzi, care contestau prezenţa ..ales preşedinte Cesar Franck.· Vezi Jean Bonnerot, C. Saint-S(Jl1S, La 01e et son oeuore~ Paris,
cornului englez: ,,Asta, e simfonie? Dar, dragă domnule, s-amai văzut vreodată scriindu-se .A. Durand et Fils, 1914, P!%: 121: · .,
corn englez intr-o simfonie?': Vezi, Vincent d'Indy, op. cit.;pag'. '23-,,,24.
.,_ c. 338