o-ului carac terul

mai rar întreb uintat într-u n astfel de final. Sensu lconfer comu n al acţiunii celor construcţiei; În· această secţiune, Franc k resti tu.ie scherzlor într-lm peisaj
unific area expres iei, ă muzic ii carac ter dansa ~~, ~l
muzi~ ii c~eân d Ao verita bilă „horă a silfide
două instru mente ' detenn inft
două instru mente în cu miste rioase 1ntreruper-i marca te de pauze o-ener ale cu sau
ele dispută ce rezult rt s;i din contin ua altern are a celor c~e ~1ma l întreg ii secţi{U li.
senin, într-o fara coroană, răspândite cu gener ozitat e de-a lungu
prirr.o rdialit atea expui1eri'i. temei . Şi toate aceste a pe un fond
şi părţii mmăto are (Lar-
de bonom ie atât de caract eristi că lui „Pap a Franc k" - Dese n~ ~eJod ic iniţial este carac teristi c
ia ei~ măie~trit
expre sie luminoasă,
qhetto ) nob1~a m_ exl?re sie, conce ntrat ă şi pură în măreţ
cum îl nume au ele-vii f=i"li • A

sa croma tizare determină caract erul pateti c ,-

.Această sonată., înnoit oare în planu
l concepţiei, al arhite cturil or mveşn?-ant_ata pohfo mc. Inten
a exerc itat o puternică influenţă asupr a confe siv ş1 solem n al muzic iL
si al expre siei sale compl exe,
considerată drept
Înu.lior creato ri din perioa da imedi at următoare, fiind
i mode rne pentr u vioară şi pian.
proto tipul sonate Franc k este
Ultim a din seria lucrări.lor camer ale scrise de Cesar cel, -i:n. u.lti~
în re major (1889) pentr u două viori, violă şi violon
Cvarte tul
de grefe ş1 mfuz11
omagi u adus muzic ii absolu te, păstrată intactă, ferităfranckiană în cvaT-
te. Medit aţia
fie ele folclorice, modal e sau impre sionis în care act?l _cr~aţo~
tet este lirică, poematică, într-o atmosferă de linişte mă, de bu?u.r~e mf1mţa
starea de fericir e supre
clecJan~eazrti în compo zitor atea 1de1l?~ n:uz1-
şi incomensurnbiUL Măreţia muzic ii rezult
ă şi din unicit
migală , în dorinţ a atinge rii perfec ţiunii construcţ1e1 ş1 ex-
cale dăltuite cu
ideati c, cu o pro-
presie i estetic e. Cvart etul, roman tic în_ conţinu.tul său( Poco lento-All~g~oi
tă tentă filozof ică, îmbra că forma cvadri partită
nunţa
principi:11. orgamzar1~
Scherzo llivac e; Largh etto; Final e}, la bază având pe cele ma1 malte culmi
ciclice a materialu.lui muzic al - princi pia ridica t
w
de perfecţiune. ng el3:"?orata
Lucra rea se edifică pe o idee muzicală, o temă îndelu introd ucern Poco
şi după minuţioase căutări, ce este expus ă la încep utul
lento,

ce apare const ant de-a lungul'intregiflu.crări. ic -în cel polifo nic, · de-
,, ' '
Discm sul muzic al trece din planu l armon
venin d predo minan t })~ntru întrea ga desfăş~a_re a prim~ i. părţi. ,., .
nzătoa re dm punct de veder e al construcţiei, -parte a inta1
Surpri
două forme muzi.cale
Poco lento. Allegr o contopeşte într-o singură secţiune cu cea. d~ :sonată
-
de bază: cea de lied~ caracterisţic_ă -introdu.cerii.iniţial, :;expîis:polifonic
a .Allegr'b~utuI/fo--care'dezvo! ţai'ea este -însuşi liedul
. .
şi tratat ca o veritabilă fuga.
o-ul Jlarte a a doua, desfăş urat intr-o mişcare rapJdă (Vi,'l)ţic_e_)
Scherz ·cât şi in·cel al 518 V.••'d'I ndy, op. cit., pag. 122.
prezintă şi el up.ele caract eristic i atât în planu l expre siei,
.

qzo