Numeroase sunt paginile muzicale care - prin realizarea şi frtţmu­

I seţea melodică - se impun, se detaşează din ansamblul operei. .Astfel,

T n
ce
I Prelud'i-ul, prin amploarea şi semnificaţia sa, prin construcţia măiestrită
( o formă liberă de sonată în care cele două teme îi reprezintă prima pe
Pen~lopa, · ·
8,

corul funerar al Pandorei (actul al doilea) şi finalul operei, într-o perf~~tă a doua, pe Ulysse,
atmosferă specifică Olimpului. . .
.A doua operă, Penelopa, dramă lirică în'
trei ·a~te·, pe· un libret. de
Rene Fauchois inspirat din Odiseea lui Homer, dedicată lui Camille Şatqt-
Saens, ne oferă cea mai elocventă probă a profunzimii creaţi~i lui G~priel
Faure. Fără a face concesii efectelor, paginile operej Penelopa se situeaz~
la valoarea estetică a :Melodiilor, Nocturnelor şi Cvartetelor, creând o
muzică de factură romantică în afara preocupărilor pentru arhaisme, dar
de sensibilitate şi măreţie ·antică; :reuş1rid să redea muzical/fidel şi inteli- dol,e:
gent stările sufleteşti ale personajelor (nobleţea, distincţia şi sobrietatea 1
.

Cucerit de
frumuseţea subi~ctului , Ga9fielJtautJdepăşeşte limitele
86 r:lmtînând de-a lungul întregii lucrări cu funcţie leitmotivică), s-a impus
stilului tradiţional şi creează cadrul unor desfăşurări dramatice, de o puter- ca, una dintre cele mai de seamr1i pagini din muzica simfonică, franceză,.
nică forţă expresivă demne de măreţia şi integritatea morală a personaje- : H~rp.a~·cabile prin_ li1;:ismul lor sunt paginile încre~inţate Penelopei,
lor principale Penelopa şi Ulysse. ex.pnmand mcrederea rn mtoarcerea lui Ulysse (actul mtâi, scena a pa-
' tra,),

se De douăzeci de ani, Penelopa, înconjurată de femeile de la curtea palatului din Itaca,

11 aşteaptăpe Ulysse care, după asedierea Troiei, rătăceşte pe mări şi ţărmuri,· căutându-şi
ţara şi soţia. Palatul este tot mai mult asaltat de un grup de pretendenţi care, cu tot mai
multă insolenţă, cer cu insistenţă ca Penelopa să se hotărască a se căsători cu 'unul dintre ei.
Pentru a amâna cât mai mult luarea hotărârii, Penelopa recurge la o stratagemâ: cere acestora
să o aştepte până va termina de ţesut un UnţoUu pentru Laerte, tatăl lui Ulysse. Văzând !nsă
că la mijloc e un ·şiretlic (cee'a ce lucra ziua~ 'Penelopa deşira noaptea)/'pretendenţii 'u fixează
ultimul termen: : a doua zi trebuie să s,e hotărască. fată lnsă că la. palat soseşte un pribeag',.
care o sfătuieşte pe regină ~ă-şl pună pretendenţii la tncercare: să tntindă uriaşul arc ·al Jui .
1

UJysse, iar cel ce va reuşi, va. n .alesul.: în ziua sortită, rând pe rând, pretendenţii suntlnvin~i~
Pribeagul cere, să lncerce arcul·şt~ ·spre uimirea tu tutor, săgeţiţe:pou~es~, ;răpUilându-1-'pe P!e~
tendenţi.'E~oul este Ulysse. Relntoi-s, lşi 'regăseşte liniştea şi fericirea·'.alături de crecl~'cioasa
lui regină, Penelopa. ·;,.s, ; ,, •· '
. ,I