~f~t~·~1t!'~~e:~~~~1!:irE!:~1~1~~~!~!i~~,~,.

~~ţl,?,.~~ţinf~~~{~h O.,i :pţlţfJ~Î,9~:: îpflorife.,. J.?I'in·:-~?rodin, Rimski, Ko~~~-

lfov-, Glazunov:,',. M1askov13Jrnin Şpşţak9yic1.; :i-;,,, -,~&;; : i:i ·-·., z•;;';<'
Prima încercare _: Cvartetul în si bemol majo1· 316 , - datează din
, i Pa~ţ,eai . 3:. ~~-q~,; A-;11;qaj1.tt..!if>/Lf?',?PPP _q~•-~8't,?,ng_dţ~<iţo,~,~e. distlllg~ pr_n~
:·.:~,
perioada anilorl865 şi se remarc~ prin bogăţi~ sa melodică, de facţură
, ~~~1q~fera·po~ticai .Pt gaJf, 1?_,.Cr~ea~.a,: spgţ~fW\tl._c~~~\{9yşkţ~.Il(.,aJ;,1:neg1taţ~e1 modală, Ia ba.zar hforării _aflâhdu~se Ull,: cântec popular ucrainian, într-o
pr9funde ţiind def1mtorm, ill
în mi miri:or.. d~- Cl1opin: ·:
Cl~d~ U"!lOr a,~e~,ă.?ăr1 .JEel.941~~ cu. Preludiul măiestrită_ tratare·harteti stica:> ·> ·: .:? ,;> · ·
7
•. ·: ···?~ i
· - · Adevăratul m6del clasic de cvartet rus este realizat însă în:Cva,rtetul
nr. 1, fo re major, opus 11 (1871), o reuşită surprinzăt-Oare, izvorâtă, din
credinţa în viabilitatea acestui gen şi în posibilitatea ada1)tării lui la spe:..
cifieul naţ.ional. Concepţia de ansamblu este clasico-romantică, .surprinzând
însJ, prin unitatea şi echilibrul formei, pregnânţ,a tematică şi înaltul profe-
sionism. Din cele patru see;ţiuni ( llfodera.to e sempl-ice - în formă de
-sonată·; Andante. ca:ntabile - în formă· de lied, o adevărată romanţ.r1, sen-
timentală-, de autentică .specificitate rl!să ;

LJ
.S0 7; ,,, ~ 'partea -~- tteia,·, ..Allegro giocoso· ·::..::: este realizat în mani~ra-i
• iaeirc,.,i·oa·ua·-nd rolul de a spulbera vălul melancolic şi starea de visare
proprie, " anterioară.
create în partea Caracterul.., f an t.as_-ti c a_1 ex~res~e~ · ·
m~1ca · 1 ...
~ .-.-'"
· ci·1·1·turx densă într-o ţesătura armomcă ş1 pobfomca mă1estr1t,1, p
impus o s"' nd · c1i • d t h · a par x ţ·· t· ·
d e t,erm ina execuţ_i_a. _dificilă__ din
,
- .. punct -de ,~e " ere e tă mc t.., ,11 respec
. t n e. t ,.. I
~_· '_ .,. ·_ F_!l na__:tuL.,;_'"'_•.Â_._t~_e,gr_g,,. 'l)Î'J?<ţ!:,J~;;771î_.,l}~)JJ;l_.R11I::~~r~~t~Rţ.~Ş;t.:;.,,,s1!?~at.: ?t:,~Il1ft,~_}·R;?!<t_ ...
.·1;1:~~,,.s~H>ăstoi:eisdăt inîpî•iniătâ de' .i'itn1uti e. u:e· uans, m·a; '?a ·u1rr__e:·me OulCC
1no d a1·e, px~,ţ apropi·ate de stilul cântecelor ucramiene. Impres10nanta este coda
.., pedal"a, c1e so1 maJor • (t
aces t ei i::U , 1· realizată pe o lunga
·t"ţil
- omca • -- ) ,
rn t-r-o
A

ţ·
continuă subţiere a sonorităţilor ş1• a mtens1 a or, cu excep ia acor d uri- ·
•

lor finale expuse într-un violent .ff. V

Cele mai cunoscute dintre lucrar1le Im 9ea1kovsk1 ~aman msa Ano-

• • • • " A A " '
.Scherzo-Allegro non tanto e con fuoco, ritmat şi sprinţar cu momente de
·
t 1.->npun :le opus 37 bis (1876) un ciclu de douasprezece piese de caracter, capriciozitate şi bizarerie, accentuate şi de instrumentaţia colorată şi
· · te de texte poetice aparţinând , . to • • ·
mspira mai mu1tor au n, m care compoz1- JNna.lul-Allegto questo, strălucitor şi impunător prin amploarea sonoră)
. d . ·t • " d
torul îşi exprimă muzical o amnmta st~r~ e s~m pe_ care ~ m?earc~ Ae- a
V

răzbat lirismul şi patetismul atât de specWce tuturor lucrărilor acestei

lungul celor douăsprezece luni ale anulm, m~e:pand cu !anuaru~ ş1 ter~unan~ J)erioade.
·e De O mare varietate tematica este ş1 Album penb 11, copii
cu d ecelllbrliclu . de douăzeci . t· · · t ura1e, Grcartetul nr. 2, în fa major, opus 22 (187 4), considerat de autoi· drept
39 un C şi patru de piese programa ice mmia ~,cea mai bună lucrare" a sa „realizată uşor şi simplu", ... ,,scris aproape
op.
· '
·rate dm' lumea celor mici (Gânduri e iminea, a, oe in gr ina, 11,r · d d · · t J "' - ăd ·
inspi ' ,r zuJ·ca, Cântec '
V

. 0"'an t ec i't azian,

V
c1.ama, dintr-o suflare" 317 , se evidenţiază prin profunzimea gândirii şi exprimării
r·us J[aniarinskaia, · V ea h.i ca.11,. i ec
V as,l 11ci.a ' · ' dara" ş1· p 1as t·1ca, sugest·1a poet·1ca, f ru- muzicale concentrate. în acest cvartet, Ceaikovski prefigurează patetismul
j rantu zeso ·J Concizia expresia lapi V

-· S·a • • şi melancolia specifice lucrărilor sale din ultima perioadă. Prima parte -
V

' ·1 h"t t l t
1nuse· ţ ea m'elodică şi armonică alături ,._ de . structuri .., .., e ar. 1 -ec ura e, ex . -rem ," Adagio. llfodera.to assai - poate fi considerată un adevărat triumf al
de meticulos cizelate, sunt doar cateva dmtre trasaturile ce caracterizeaza melodiei, forma de sonată fiind cadrul unor desfăşurări fluente, într-o
.aceste bijuterii muzicale. . . . . .. .., continuă evoluţie armonică cu patetice chemări subliniate şi în: orchestra-
Particularităţi stilistice proprii, înn?ito~re m aria muzwn _de camer~, ţie. Foarte caracteristică este melodia din Adagio - un solo încredinţat
reliefează şi creaţia destinată ansamblur~or ~strumentale, Trio-~, ~~,m- -viorii prime - , desfăşurată amplu, cu inflexiuni modulatorii date de bogă­
tetele si Sextetul compuse de Ceaikovski mscri_mdu-se drep~ contn~mţu d~ ţia cromatismelor, într-o înveşmântare polifonică, armonică şi ritmică
răsunet în încercarea de a, crea un stil proprm, autohton m muzica rusa
.din a doua jumătate a secolului al XI~-lea. . . A. 316
Lucrarea este monopartită - ceea ce a determinat pe unii comentatori s{t o consi•
·Respectând cronologia, vom menţ:ona m3:1 mtai ~vartetele de coar~e, «!ere neterminată. Vezi, P. I. Ceaikovski, Cuartete, :Moscova, 1958, pag. 5.
·Ceaikovski fiind creatorul acestui gen m muzica rusa, ce va cunoaşte m 31
~ Vezi A. Alşvang, op. cit., pag. 239.

282 283