+ă}~.:Valoarea,.muzi,;,,._._:,.

_j• o egalează J)e

cii... ;.,,i1.j-,?•"-< cea: din. alte,,lucrări r:i ril:-:1mnde .ex- 'j • , '/<.•,,.•,,.,• ,~ .• ;,

forţĂ,,;p{~~ţpr~ază,lJalo ;-:::-.. (ţţnt punc t

("•- J
,,~~i .. ;..J,. "••x,s,:~ ;;-:',il-:.,"'i• • ... ,;,~.,~-,,.,;. ";',,;.-

J)rţsjyitaţţi;Je;-;J,lilu!;;;Q:1): 1 o;d~s eţ>.i ţ,::h

•,':._.f,,i,;:.'.1., •,
·"'- '•.\,,":,.'."':',J J;,'\,1'~,~i;/e -';,i-.f.

,cţ~,,~~Qţre{,II?,~i~.a!i □;P~.ţJin~r~;~P~;e1:1r<PSJPt .J;r-,R;,1:11,e,l99,ică de,,1µ.ar.~ ,ex1n·e-

o~r, par;ţ ,atţlţ p.e, ,mul t mili ta~ .nr~mbrii
,sivfţ,~t«:'l· ·.SpecJnt\l;l •naţi P,ep,t r:q,
Socţ~t~ţi,i, ~)~ţi<?D!1,le, (J.c:!M:9ţică,,.e~ t~ .~şjgll l,·~t;.Y-~ ~alo prip foloBi.~eţt unor
ară, d~ la înce putu l actu lui• I,
melo dii popu lare. De pildă, ţn: sqen a popul
în, Fn i~,p}yţod}f<'1~ ţot~şr~,ţ~ ~.~111t ,ţcl}l popu }~J t!'.~!~9rz. de pro::enienţă ?retonă
um;ş i p;rqsneţime,.1n,9~dr~ti pţrf~t
La Chans.ori de}ţt, ,mllr,ie~,,cu ~I.său p~rf
î~,.f,st
l.iţl,: kul~~!?~l\iB~.i:t¼¼U¼J w!mH ,Rtl:Ee.)~~ 1?1°,~r.ţ;·.~~~rt ,f<>rt3;.,µe ,c~~!'f sie
.~~nt5r
,a, ·oe or u1.

ai prin origf oalit atea sa, celelal-

oper e crea te, doar acea sta s-a impu s tocm
o existenţă, cfc;meră,. Ne retin
te ·-1, cu tot succ esul lor cotid ian, au avut
atenţia însă prin unel e elem ~nte parti
cula rizan te şi infoiesănte în aceas trt
ală, franceză. Astfe l, oper a
conjunctură de adevărată renaştere muzic
piate de stilu l vech i franc ez, iar
Etfrn ne .1Jfarcel (1879 ) cupr inde arii apro
că factură neoclasică., cu teme
în Henr y FIII Sain t-Sae ns creează o muzi
de
iera ·virg inali ştilo r englezi. În Asca nio
împr umu tate sau crea te în man
(189 0), simţjm tle asem enea , adier ile
perio adei Renaşterii prin spec ifici-
3) şi llele ne (1904 ), pătrunse de
tatea ariilo r dans ante , ia,r Phry ne (189
;~e~~lo11·:Jţ~.!ex.prn:~;iţ}~C;1~ •caxq,.
8't'.lr1'PiH,1!H::a\t);tl(::t~ ~d◊'W(7(ty?@, l;\~Itea, ·i'i:~llltrÎ;f_'j;~t;(},;:1~,jlfl}.ijlo: ·· · · ·
dispu nea compozitorul~ înalt ul său· ·ptofosionalism.· - · ·
, La J acquerie (189 2), a
Cea de a treia operă creată de Ed. Lalo te Carlo (1891 ), fiind
şi repr ezen tată la l\fon
fost terminată de A. Coqu ard
(182 3-18 92)
*
înnobileaz 75 ă
inspirată din istor ia zbuciumată a Franţ
în scenă un episo d din lupta ţăran ilor
ei
împo
seco
triva
lului
nobi
al XIV -lea, aduc ând
limii feud ale, pent ru
Ca şi Sain t-Sae ns, Edou ard LAL O oper ei Roi d'Ys , oper a La, J(i-
-0 viaţă mai bună. Fără a
ating e valo area
ri de seamă,. Prim dintr e ele,
a,
muzi ca de operă franceză prin câteY.~ lucră iinţa r.
qi,.erie a avut un pute rnic răsunet în conşt
franc ezilo
Schi ller, evidenţiază sens ibili-
Ffrsqite (1867 ), operă în trei acte după Fr.
comp ozito rului , siguranţa în stă­
tatea muzicală şi distincţia melodică a
pâni rea mijlo acelo r de expr esie. Necu
noscută în perio ada impe riulu i,
ă de muzică - oper a Fiesque îşi
*
după ·1871 - prin Soci etate a Naţional · Şi Cesa r FRA NCK (182 2-18 90) , alătu
77 ri de ceilalţi mem bri ai
. de generaţie, şi-a înscr is num ele
Societăţii N aţjonale de Muz~că, coleg i
găseşte drum ul· spre publ ic. · ·
lui, 1878 ), operă în trei prin cele şase oper'e crea te în două
Aces teia i-a· urm at Roi d'Ys . (Reg ele Y1,-u in carte a de aur·· a oper ei franc eze,
nă, adaptată de Ed. Blau pe
acte şi cinci tablo uri, după o legendă breto
puternică, cu o muzică de esen -
al cărui libre t Ed. Lalo a crea t o dramă
.
ed şi Rozze n, il iubesc pe viteaz ui Mylio
Cele două fiice ale Regel ui Ys-ulu i, Margrconsim te la căsătoria lui Mylio cu Rozze n,
75

duşma n cetăţii . Regel e

74 Vezi lista creaţiei la
pag. 144. 11wingătorul lui Karna c, al
lui Karna c locul de unde poate fi deschi
să ecluza .
origin e spaniolă, Ed. Laio s-a născut la
Lille, la 17 ianuar ie. Orbită de gelozie, Margr ed li destănuieria celor doi, Karna c desch ide ecluza , astfel că apele
ză căsăto
75
Comp ozitor france z de
ta lui Beeth oven, Şi, in timp ce in capelă se oficia ă în apă, astfel că va-
l\Iargr ed, blestemată de popor , se arunc·
care cântas e la Viena sub baghe
1823. Sludiază violon celul cu Baum ann, cameră , făcân d parte din cvar-. mărUinuf!dă terito riul Ys-ulu i. celor
să. compună muzic ă de 'lurile se71 liniştesc, spre bucur ia rămaş i în viaţă.
apoi la Co.ns ervato rul din Paris. Începe 45 de ani, Ed. Lalo se im- intr-o famili e de origin e flamandă. Stu-
tetul Armin gaud. Necun oscut in compoz iţie până Ia vârsta de· S-a născut la Liege, la 10 decem brie 1822, -1835 ), sunt contin uate la Paris (1837)
naţe de Mii.zică, Lalo se afirmă prin scria ul din Liege (1833
1llil~ muzic ale, începu te la Conse rvator
pune abia după 1871. Fonda tor al Societăţii Naţio 1Ş92. · .cu Zimm erman n şi Benoi st, cuceri nd „Mare le premi u de onoar e" pentr u pian, premi ul pentr u
e sale. A inurit ia Parrs, la 22 aprilie orgă. După încerc area tatălui său de a face din
sa de lucrări conce rtante şi prin operel compoziţie la fugă şi premi ul întâi pentr u

Ş4 55