sînt mai concise decît Înainte, concluzia est~ mai accentuata, 1ar scurta
wavitaDe ~arocă, dar şi rn elementele stilului galant. Peste basul ·con-
tlnuu al v101oncelulu1, ce:le două vio.Iine Întreţin ample dialoguri li.fi.ce
--:--- după model:-il _son,~tei a. tr~. - ~ar, aproape În egală măsură, aici apar
ş1 mm~ente sc:hs~1ce, rntcf)eeţu chiar c<:mcertante .. La polul opus, finalul
reflecta cu pnontate clementele genu1m lumesc, al suitei de dansuri · elr
s~nt _întregite p;in di5crct~ impulsuri de polifonizare a discursului, şi ~hiar
şi d1pe drama.nzante nu lipsesc.
Acest Început de drum p.rezintă interes sporit, deoarece ne introduc~
în miezul menţalităţii de atunci, specifi.că primelor stadii ale ·cvartetului
de ·coarde ca gen.
. Î.n răstir:ipu,~ popasuri_lo~·, În oraşele italiene de Yeche ŞÎ Însemnată
trTachpe muzicala Mantua, Cremona, Milano, Bologna, Florenţa,
N eap~le,_ Roma - \'X!.olf gang Amadeus l\foz.art cunoscuse o mulţime de
muz1c1em de frunte. După Întîlnirea cu Pietro Locarclli - ale cărui
efecte binefăcătoare se văd mai cu seamă în tratarea violinei - întîlnirca
de la Bologna cu 1celcbrul teoreti-cian şi dascăl Giovanni Bartista rvfanini,
cunoscut drept Padrc Martini, avea să fie de marc importanţă pentru
form,_,are.a tîn_ăru!ui c.ompozitor. Nt?Î~~ preocupări, de ordin ·contrapunctic,
se. vad imed1.at in ~1f ente compoz1ţu. De altfel şi influenţa exer,citară de
~rnla:Tezul. ~10v.annt B.a~tÎ9ta Sammartini este pronunţată, mai ·CU seamă
m s1~1fon11l~ ;;vcelor am: Mozart admiră muzica acestui ma·estru, şi nu
nAuma1 el, c1 ş1 s;1uck ş1 Joseph I-·Iaydn. Sammartini se afirmase pe tă­
rnnul cvartetuhn de ,coarde, ca de altfel şi Luigi Boccherini. Se înregis-
trase, }ş~dar, un avîn.t general În noul gen al muzicii ~nstrumentale de
camera, 1ar Haydn. ~ă.cea parte din. a';antgarda inoYatorilor. Dar, par,că
cu. ~copul. d~ a ec~rhbra balanţa dmtre impresiile venite din muzica de
spmt ;nend10na:l Ş'l cele venite din muzica de spirit nordic, Mozart rea-
lizeaza În an_:.il .17!1, ,?cei În plină fază italiană, trei concerte pentru
ce.rnbalo, doua v:10lme ş1 bas, elaborate după trei sonate de Johann Chri-
stian Bach,. 1-:ientorul său londonez, şi el, la rîndul său, discipolul lui
Padre Mart1m, cu peste un deceniu în urmă.
. Datel~ sti~is:ice pe care le observă şi ·cuno:a:şte, sugestiile pe care le
primeşte ŞI' asl:l'Ţl'l'lează Mozart sînt, în fond, foarte eterogene. Însă şi
~·Cest lucu est: Important, simfoniile perioadei italiene reflectă nu nu:naÎ
~n~'C:putul. '.unei ~smoze. uni:ce În folul ei dintre .aspect,e structural-stilistict~
maliene )1 austriece, ICI r_ehefează totodată şi o tehni1că din ce în ce mai
avansata de 1compozoiţiie.
~ Acpste cuceriri apar transpuse imediat În genul cvartetului de ·coarde
In. a1!ul·: 1772,_ Mozart Începe elaborarea unei -serii de şase lucrări ce aL~
pnm~..denum:_r~a de „,c~ra.rt,e~e it.aliene ". Prima lucrate, în re inajor, cata-
log Koohel b:>, poarta md1caţ1a de ,_.Divertim.ento", ceea ce ne indică
c1:1 aproximaţie problematica~ Dar În rnprinsul primei mişcări - Presto -
din Cvartetu.! 1n sol major, catalog Kochel 156', sc.cţiunile expoziţiei
36
dezvoltare se Întemeiază pe secvenţe de ostmato, îns.oţite de intenţii de
polifonizare a discursului, pentru .ca apoi repriza să se desfăşoare sur-
prinzător de f ir~:sc.
În ·CV.a.netele a cestei perioade, părţi:le leme aduc încă o anumită
1
expresie barocă tîrzi·e, prin afectul potenţat, dar nici aluziile· stilului
gala1~t nu lipses·c_. Muzic:a. reflectă Întocmai stadiile tranz'iţiei de la o
t:poca la alta. Strlul sens1b1l, a cel „Stil der Empf indsamkeit" pe care îI
1
Întîlnise Moz-art de atîtea ori În lucrările lui Johann Chr1stian Bach, se·
evidenţÎaz~, Între altele, şi În partea lentă din Cvintetul în do 11utjor 0
catalog Kckhel 157. Lucrare.a, în întregime, este o bijuterie sonoră. FatS.
de c?nversaţ,ia galantă şi de verva subliniată în mişcările extreme, parte.a
mediană - .Andante- ne pune În faţa unor expresii mu1t mai adîncite.
De-a d:cptul surprinzătoa.re este boarea de nostalgie şi de visare specific
moz.an1ană c-e se lasă peste colocviul mult măiestrit al instrumenrelor.
Partea kn1ă din Cvartetul În do nMjor .al anului 1772 este un emc1ţÎo­
nant prolog, cu Însemnate implicaţii ulterioare.
. Din acest m_ornent se poate vorbi cu certitudine despre un parak--
~1sm Între evoluţia cvartetului haydnia.n şi ·cca .a cvartetului mozartian.
1n anul 1772, Haydn, revizuindu-şi În mod fundamental tehnica sa ck
compoziric, rc~lizcază seria ev.arte.telor de ,coarde grupate în Op. 20„
Problema esenţială ,era acolo modul de integrare a elementelor de scriitudî
de ordin contrapunctic în ansamblul cli~cursului ·cvarte-tistic inte(Yrarea
formelor polifonice - fuga şi canonul - În interiorul cv;netului de
coarde ca ge_;~- A~tfc! se r~alizează trecerea de la divertismentul facil spre
c:'artetul ma1estnt, mYcsnt cu o problem.atică superioară. lvfozart expc~
nmentează, exact În acelaşi timp, exact această problemă, dar Încă nu
cu consco'enţa maturului Haydn. Dovada o ,constituie Cvartetul În fa
major, catalog K.ochel 158, şi ·în special partea mediană - Andante, 1~11
poco_ alle.gret!o. _Mozart tinde ai.c:1 spre o sinteză Între principiile concep-
tulm pohforuc ş1 oele ale monodiei acompahiate. Forma, în ansamblul ci.
reliefea?-;ă o ·C0!1tin~ă alternanţă, dar şi o .campa·rare şi compensare dintr!.'.
contram, reunite aici Într-o ipostază Înnoită. Pornind de la o substant;\
simp~ă, italienizată, pregnantă şi treptat arnplifi.cată, Mozart găsise n
soluţie ce depăşea simţitor datele -tradiţiei italiene.
~ V La î21cepu,rul anului 177 3, Mozart realizează, pard dintr-un suflu,
mea dC:~.a cvartete ~le coarde, În si benwl major şi nii bemol major, ca-
talog Ko.chel 15~ ş~ 160 .. Problematica se schimbă în mod substanţial,
9eoar~ce termenn smteze1 cuprind aici o sferă mai amplă. De pildă,
m :i:nma :i:.arte au Cvartetului în si bemol major - Andante - expresi ~1
devm~ mai gr~va, ma:i profundă, iar dincolo de nota italienizantă ce
d:.
f:=i_ce _s.Îmţi_tă altfel În Între:ag.a lucrare, încercările pe tărîmul ordon:::
rn ş1 extmderl'l formei de sonată sînt încununate de suues. Partea
37