viu al m~nţii ~ sensibilităţii sale. I . . -. " :'.

ar Lu~lwig \;;an Beethoven, in vîrstă seră celebrita:,...te. În linişte, retras În ;carapacea fiinţei sale, Hayd~ com-
A

de 17 an1, vemse la Viena

fo anul 1792 dnd Ha1dntru perf~cţionarea măiestriei componistice.
- venin~ <lei la 'Bon
• • · n -
pupn,,, morm1ntul lui Mozart Lu f' I
groapa .comună.
. În ultimul pătrar al veacul . XVI
lui Haydn şi apoi a I · M . U1
·~une ·aicum, m anul 17~~.' ş.~se ova_rt;te ·~e ,coarde, grupate în Op'. 71
Y n "- vemnd
se 1ntorc la V 1e a.
1e
ila Londra - şi Beethoven
I
ş1 Op. 14. !'i-ceste ll:lcran, cite tre1 m fo;care op., .c:i~oscute ~i după
• " • ·
.n '.nu ma.1 Agasesc n111c1 .cel :iume1e. d~s·tmata.rulm, <:ontele Appo:ny, smt. c~r~ct~nstJ.ce prin scurte
· cea aru V iene1 fusese mgropat Într-o introduceri <:e preced pnma parte. Aici nu extsta mea legături tematice
. nu este vorba de un prolog, <:a În simfoniile ultime, ci doar de 0 con~
II, datont~ mai ·CU seamă Geaţi;ei
V •

centrare a atenţie.Ji asupra desfăşurăDii .sonoire imedi.aite, cu teme adesea de

1

· d ·
tuun eni prezent În sal m . . ozart cvartetul
,. ' ~ . de ooar d e "mcepe sa· v •
foe pre- profil orchestral. Cvartetul op. 74 nr. 3, În sol minor, denumit' „Caval-
· '
torilor d· e muzică. Edit „ " ' . oane in salile d
V
. '"
e concert sau m casele ama-
•
cada" sau „Reiterquartett", avea să se impună drept o ·capodoperă a
larg răspîndită acum cuo~: uincef ~a se 11:'tereseze de ~ceastă literntură, genului, datorită p.roflmzilmii mişcării lente şi dinami cului final.
1

vează înc~ doi însem ) toru t~par;ilm. În aceşti ani, la Viena aicti- În acest stadiu, Haydn asigură părţifor dimensiuni monumentale~
tetul de coarde, şi an:aţt. cK1J. 021~on 'CU vădi~e îndinaţii spre cvar- Astfel, legea. contrastului acţionează impl~cit mult mai puternic. Tensiu-
<m Haydn şi Mozarr m.e ·-\ ~r FDttters von Dittersdorif, pr.ireten intim nea mărită, conHictul chiar dintre contr.ami de expresie, determină pro-
. .. ·..., ŞI .t'\.101s orster d v ..:t· ··1
s.·fetmc11 aprop·. 1·.aţi· ai· l · B h .„. , upa
•
filul aparte al primei mişcări - Allegro - din Cvartetul opus 74-
Ul eet OY . dtoate 1nUJtc11 e.. unul . din
cvartete. De asernenea la v· en f m vpe_noa. a compunen1 primelor nr. 3. Într-un sens, desigur mai rcstrîns, dr:amaturgia de .cvartet trece În
Joseph Haydn. ' iena se a urna ŞI Michael Haydn, fratele lui creaţia lui Haydn -printr-o fază de simfornizare. Nu trebuie uitat faptul
că această lucrare se Învecinează În timp ·CU Simfonia nr. 99, În· mi
. ~stfel, În această arnbia v f b·lv ..
auz'lta, În cercuvi 1nt; de :iţa avara ~.a creaţiei de cvartete, putea fi bemol major.
existenta vreodată . n·
• v · - .rm-e,
sdsigurf cea mar . ~e 1ebra.v f ormaţ1e · d
" e amatori" Partea a doua - Larga assai - este una din .acele pagini În care
Iină
~ 1
· Joseph H• .. d·
. . . ay n ţinea pa t
~tter or ' remarcab1l violonist, dnta ·prima .v 1·0 _
. r . . Haydn a atins sublimul. Şi ·Ca tot ce e mare~ e şi ea de o simplitate
stap·m ~1 tehn1·„1~-1· . I . .· r ea v10 me1 secunde ; Mozart pe deplm maximă. De fapt, Întreaga substanţă derivă dintr~o celulă generatoare„
- "' v10 omst1ice " d 1· · · f . ' variată şi Învestită armon~c cu mereu noi virtualităţi expresive. Măsura
iar compozitorul J ha B '. m ep inea <l;KI uncpunea de violist, 1

Niciodată " ? n;i apt:1:st V ~nhal asigura ipaDtea de violonicel. măiestriei haydniene o relevă şi M enuetu-l, menit aici să aducă un mo-
In lstona cvartetul d d · · . ment de destindere. Titlul dat acestei lucrări - Cavalcada - pare să SE"
protagonişti nu a fost atît de f lilv e coar .e pnetema dmtre doi
Acest fapt se evidenţi' ~ v d eci._mda. ca cea dintre Haydn şi Moz:art. justifice mai mult prin peripeţiile finalului - Allegro con brio. Con-
ael
<:oarde scrise " t aza„ pe epltn . , comparm
" d 1ucran·1 e 1or, cvartetele
V
ceput în formă de sonată, ,cu două teme contrastante şi larg dezvoltate,.
" . . . . in re anu 1782 ŞI 1790 I fl· . " d . .
hrtnd pe planu ·, ·l I „ . · n uenţm u-se roc1proc ş1 evo- echivalent de.ci cu prima parte, finalul se caracterizează prin 'tensiunea
. m para e e, ammdcn cuce . v V •
muz:~cii, prin momentele de suspensie ale dezvoltării şi iureşul acţiunii
tot mai înalte I · . resc, treapta 'CU treapta nivele
" . . mprcs1onant este sp . t 1 d ,. I . . ' permanent Întreţinute.
Ammdoi depuneau 0 "' • m ~ e mţe egere ş1 pr~ţUirea 1 curată.

Hay·dn consem·
zan, În scrisoarea •Înso~mnca pmzanta. În . această ordine. de idei, Mo-
- '
tructul unei munc· , d I
ş1 sa recunoasca"' d
• V
A
f
ltoalre a cele şase cvartete de coarde dedicate lui
Cvartetul op. 74 nr. 3 este În adevăr un model exemplar, înalt
şi încîntător prin frumuseţea muzicii, prin profun:ziimea mesajului ideatic
. na I n anu 17 85 I I " in anul 1794, Joseph Haydn pleacă pentru a doua oară în capi-
. urmatoare e : „E e srnt, este ,adevărat,
V
1 m e ungare ş1 ia.nevoia· "'" H d . tala Angliei, unde vor răsuna cele şase simfonii ce alcătuiesc ci.ciul
c.sch.'1s elementel . n ştia sa preţuiasca
V • "

" . . „
1 .as;._ · ay ultimelor simfonii „londoneze". Haydn dăduse a~ai măsura perfeeţiunii
tmăr. El ştie sav I·. ,·
e Şl apere De 1ldv
7 nou m dpreconizate · d
de prietenul mai
v
tetul în do mai'
A
d . · .' . P a, cin mtro ucerea lenta la Cvar- dobîndite prin trudă. Punctul terminus În acest gen este marcat, aşadar„
. . or, . enum1t Cvartetul d. l " " . d În anul 1795, prin Simfonia nr. 104. imbătrînise, gîrbovise sub povara.
nre ş1 proteste .chi"'r "d 'd' . zsonanţe or , st1rn1se ne ume-
. . .
dltate În 0 .,chii' ..,eo et' . . ""' ' ev1 ent 'ln ·cauz f 1 I 1 „
a a se or rţ aţ11 armon11ce, iscre- . d" anilor şi a muncii epuizante de ·creaţie, însă rezervele sale de entuziasm
„Dacă Mozart a
i..
.r. ic1em. 1or ' H ayd n a f irmase · · lu dar răspicat:
s1mp şi frumos artistic erau înd departe de a fi secătuite. Dimpotrivă !'
. sens introduce e . · 11 • v
în zilele de 29 şi 30 aprilie 1798, răsună La pa.latul Schw.arz.enberg_
~ ~' atunc1 iş1 are ~erneml sau bine mo-
•
nvat". Cuvintele sal
D " e s-au adevent mtru totul din Viena, după o muncă intensă de doi ani, oratoriul „Creaţiunea". Şi
. ar,. in anul .1792 , intorc1~ d· _A
. :
. n u s. e l~ Viena, Haydn ramme smgur.
~
Vemse dm Angliia u d·
v " •
tot În acest timp, În anul 1797, Joseph Haydn compune ciclul de şase
· ' n e prime 1e şase s1mf onu ·: „ 1ondoneZJe " n asigura-
A· •
cvartete de coarde, Op. 76,_~-1:!:'.':!:~!.J_ţ_~J.~-"~~~-Q!!artet_f5(. La fel
26
2T