Herman Melville

I/IOBY DIOI(

Traducere: G. Mec,qzu
Cuydnt tnainte : Launa-IvoNn Duunnu

M
Editura fuidreas p*t

,,$i;ew singur am scd,pat, ca
sti,-!i aduc uestea."
(Biblia, Cartea lui lov)
e4 jucat", drama s-a sfArqit! Un singur
onaj a supravieluit naufragiului. Soarta
red eu, voia Domnului, awut ca, dupi
n Parsului, eu sf, iau locul vAslaqului
.itia
l prore al bdrcii c5pitanului Ahab.Tot
dh'in, in ultima zi, atuncicAnd trei ma-
ti peste bord din barca distrus5, fuse
in spate.
ti am fost atras spre cel din urmlvar-
scufunda in adincuri. CAnd am ajuns
ranslbrmase intr-un fel de lac smAntA-
atorita greutilii sale mici, si,criul de sol-
t valuri, apoi cizu la suprafa!f,, chiar
aela, am fost purtat pe apd timp de o zi
in mijlocul unui ocean cdt se poate de
chinii ce alunecau pe langl mine, indi-
mai micd intentie de a-mi face weun
h salbaticii goimi de mare.
nopdi petrecute in sicriul care mie mi-a
b s.a indreptat spre mine, aproape, tot
le din urmd m-a salvat din mijlocul va
re urmele copiilor s5i pierdufi, salvase
! Cryitofui )O(-Tashtego ;i marele butoi de Heidelberg / 141
r
Cuprins
CuvAnt lnainte / 5
Capitolul I- Hanul,, La ietul de balend," /7
Capitolul II - Queequeg / 20
Capitolul III - Capela din New Bedford / 28
Capitolul IV- Un prieten apropiat / 3l
Capitolul V- Drumul spre Nantucket / 39
Capitolul VI - Un sejur plin la Nantucket / 45
Capitolul VII - Ramadanul lui Queequeg qi ceea ce a
urmat / 55
Capitolul VIII - Despre prima mea intAlnire an,,Pequod",
despre,,caua,leri" ;i,,scutieri" / 60
pregltiri alelui,,Pequod" ;i ple
Capitolul D( - Ultimele b
carea sa din Nantucket I 68
Capitolul X- in sfArgit, dau ochii cu cdpitanull+hab / 74
Capitolul XI - Moby Dick, cagalotul alb / 81
Capitolul XII - ParAme, noduri marin[regti qi undifa
pentru balene / 95
Capitolul XIII - Cum legi o balend de nav5 / 703
Capitolul )ilV- Calmari, caracatife, balene ;i caqalof / 106
Capitolul XV- Cu bircile pe mare / L10
Capitolul XVI -JAqnilura / 122
Capitolul X\trfl - Calmarul una; / 127
Capitolul XVIII - Stubbs vdneazdun cagalot / L31
Capitolul XD(- Sfartecarea / 137
 iil".

Capitolul)Oil - Stubbs gi Flask vitneazdo baleni / 1{i

Capitolul )Om - Marea armadl apirogilor / 152
Capitolul )OilI - Pe urmele cagalof,lor, dincolo de
Cockatoo / 155
Capitolul )OilV- intAlnirea cu,,Bouton4e-Rose" / 162
Capitolul )O(V - Abandonat in valuri / flA
Capitolul )OffI - Queequeg ajunge in sicriu / 174
Capitolul )O(VII - ,,Pequod" intAlnegte ,,Burlacul" / 17E
Capitolul )Oil/III - Taitunul / 182
Capitolul )Om(-Acul magnetic / 190
Capitolul )OO(- Butoiul de salvare / 194
Capitolul )OOil - int{lnirea cu,,Rachel" / lg1
Capitolul )OO(I - intAlnirea ot,,peliciuf' / 202
Capitolul )OOUII -VAn5toarea: prima d / 208
Capitolul )OO([V-VAndtoarea: zi:uaadoua / 215
Capitolul )OO(V- VAnltoarea: zi'taatreia / 222

Epilog/ 232
u!- .'"leh.i,[/o
Capitolul I
i Herman Melville: Hanul ,,[-ajetul de balen6*

ep aI Pol)Tesian Life;
h Seas. \..Otnoo: Relatarea auenturilor
:
{is First \b1'age (,,R.edburn: Prima lui

alb:,'age Thither (tlardi;i o ctiltitorie aci e sd imi spuneF pe numele meu, ei bine
aflali c[ mi numesc Ishmael gi eu voi fi pen-
fi {-: l1: \\-,rrld in a I\{an-of-War (,,?z-
tru voi naratorul unei povestiri in care, deqi
Fl* - : ' ,' r.74,il l'
nu sunt eu protagonisful, Soarta - sau ce-o
fi ea - mi-a incredintat si mie un roligor ce nu poate fi ig-
norat.
Acum cAf,va ani - firA a fi tocmai o premierl in via,ta mea -
aveam nevoie urgent de o slujba cf,ci adevdrul gol-golu! e
"r- ! >: 1. .':\\aliStreet (,,Bart- ci habar nu aveam ce si fac cu viala mea, lipsit de mijloace
; , 1;r;.';-,;
, ;, ; materiale -si fdrd a avea nici m[car o casl in care sd locuiesc.
*r : x;in de pe uerand.d'). Poate nu deprimat - imi sunt strdine asemenea stiri ce-i
caractertzeazdpe aceia cdrora li s-a urat cu binele -, dar cu
siguran!5 nelinigtit, am hotirAt cf, este cazul sd plec din nou
(J despre bdtdlii ;i aiziuni de pe mare gi slvdd lumea 1arg5.
Mai fdcusem asta, desigur, gi ag putea spune c5, ori de
)ren: and Pilgrimage in the Holy Land;
cAte ori ajung intr-o asemenea stare de spirit, imi glsesc de
ohn ]forr si alti marinari"); lucru la bordul unei nave. Ag fi in stare de lucruri nebunegti,
in timp ce merg pe stradd, si mi pomenesc ci le dau ios
pal5riile oamenilor pe langd care trec sau chiar s5le dau bo-
bArnace in nas.
Nu v[ gr5bili sI spune]i despre mine cd sunt un pic
;crd,ntif'; oricine trliegte intr-un ora,s de pe coasta oceanu-
lui ajunge sd urasc5 pf,mAntul, privind cu jind spre apa
nemdrginiti.

'rf
t unii sd lucreze intr-un
Ldguranta, spre a nu o lua
ruie de libertatea pe care
nii ca mine - si suntmulS
riYi chemarii oceanului gi
ft atunci cAnd suntem la
rimprejur, nu sevede nici
cI nici-
rde la bun inceput,
ESer - un pasager are ne-
ebilel are riu de mare si
ica matelot 9i deja la mo-
llra mea aventurd aveam
IE mare, pe vase comer-
rl un plus de adrenalini
Fesr' de lucru pe o bale-
ai mai mulfi dintre aceia
lda pe care le presupune
rE din New Bedford 1, dar
Shc asdel. Eu eramferm
mr?s care pleca din Nan-
hi \Iassachusetts, cel mai
ffiea de balene de pe in-
fbeau faima, frumuselea
h incintare si chiar dacl
h timpul din urmf,, toate
hlenelor, ea rdmAne tofugi
ipentru Cartagina - locul
rirzn prima balend ucis5.
u)
De unde oare, dacl nu de aici, au pornit-o pe urmele Levia-
tanuluil pirogilez acelor vAndtori de balene, cunosculi sub
numele de pieile-ro9ii?
$i de unde, dacd nu chiar din Nantucket, s-a ivit micul Ei
indriznelulslup3, purtAnd, a.sa cum se spune, special adugi,
acei galetia care, odati aruncafl in apd, permiteau stabilirea
cu precizie a momentului cel mai potrivit spre a lovi balena
cu harponul, din vArful bompresului?s.
Pe afunci pescuitul de balene era o afacere mare de tot.
Grisimea de balend era folositipentru ulei de lampd -si toati
lumea avea nevoie de l5mpi Si opaife pe timpul nopfii, uleiul
fiind folosit qi pentru luminarea strlzilor. Sute de vase navi
gau anual in urmfirea balenelor. Mergeau in toat6 lumea
si, de cele mai multe ori, o c5l5torie ajungea sI dureze ani
buni dea randul.
FIr5lndoiald, erao muncd grea gi destul de plinl de pri-
mejdii, dar eu imi doream din tot sufletul sI trec prin ase-
menea aventuri qi, poate asta imi doream cel mai mult, voi
avea ocaziasd int6lnesc misteriosul qi atotputernicul mons-
fu numit Moby Dick gi, g6ndul la el, recunosc, mi-a fost,
nu singurul, ci principalul temei.
Gandul la toate acestea gi, pe deasupra,lapriveligtea ului-
toare a Snutului patagonian, m-a indemnat s5-mi urmez che
marea. Poate c5, penku altii, motivele mele nu lear fi fost
deajuns, dar, in ceea ce md privegte, gtiu prea bine cI nu are
rost sd pun piedicl dorinfei nestipAnite care mI impinge, ff,r5
1
Monstru acvatic din mitologiafeniciand,. (n.r)
2
Ambarcaflune lungl gi ingusti, cu vAsle .si cu pAnze, flcutd
dintr-un kunchi de copac scobit. (n.r)
3 Ambarcafiune cu wcatarg. (n.r)
4
Fragment dintro rocl $efuitd 9i rohrnjiti prin a$wrca mdm. (n.r )
s
Primul dintre catargele unei nave cu p6nze, plasat la prorL (n.r.)
mm
 incetare, spre cele mai indepdrtate locuri, sI rdticesc pe mdri
interzise, sI pun piciorul pe fdrmuri barbare.
Hot5r6rea fiind luati, am tndesatweo doul c{miqi in ve
chiul meu sac de voiaj gi apoi am pornit-o la drum spre Ca-
pul Horn gi spre Oceanul Pacific, lisand in urmi dragul
meu Manhattan-
Am ajuns in New Bedford, in decembrie, inko searl de
sflmbdt5.
Am fost destul de tare inkistat, afland ci micul pachebot
care ficea cursa spre Nantucket plecase deja qi ci, ptni
luni, nu mai aveam nicio posibilitate sf, ajung pe insutl - gi
asta in condifiile in care nu cunogteam pe nimeni,in New
Bedford care s5-mi dea gdzduire.
Mai aveam deci de petrecut o noapte, o zi gi incl o noapte
la New Bedford, inainte de a md imbarca, a-sa cI, neavdnd de
ales, am inceput sI caut un loc unde sI pot mAnca si dormi.
Era o noapte infunecati pi cumplit de rece, tocmai buni
penku a descuraja pe oricine gi cu atAt mai abitir pe mine,
ale cdrui degete deja inghefate, n-au gdsit in buzunare decAt
cAteva amdrAte monede de argint.
,,Pri.n urmare, nicio importanfd und,e te d,uci, d.ragul meu
Isltmaeli',mi-am zis in gand. ,Ai griid, nurnai sd. te interesezi
dinainte de pre!;i sd nu te ard,ti nici prea mofiuros!,,
Am inceput sd bat skizile, fdrd prea mare tragere de
inimi, indreptAndu-mi spre term, acolo unde cu siguranld
urma sd gisesc cele mai ieftine hanuri, dacl nu cele mai pri-
mitoare.
tn drum, am kecut pe langl ,Ear?oanele tncruci,sate,,,un
loc ce rni-a pf,rut mult prea scump si parci prea vesel gi,
ceva mai incolo, hanul fe;tele-sabie", ce skllucea atAt de
tare, inc6t pdrea cI topise cu razele sale zipada gi ghea,ta
adunate in fala casei.
Peste tot in jur, un strat de gheafi gros de zece degete
l
{
T acoperea asfalful tare.
Str5dulele ce md cdlduzeau spre ptr
nesfArqite de infuneric, in care nu re[
conturul weunei case.
Dupi un timp, nu prea departe de do
felinar care imprS,stia o lumini posorncl
bru, venit de undeva de sus, m-a facut s
art, leginandu-se deasupra unei usi o fl
in alb ce infSflsa ceva ce aducea oarectm
cat de o balen5, avAnd scris dedesubr J
Pe o plicufS de lemn, balabanita invi
proprietarului, Peter Coffin. 1
AlSturarea de cuvinte ,tn jetul balo,
mi-a pdrut cam r5u prevestitoare, dar I
mele Coffin este unul des intAlnit in Na
trigea, blnuiesc, chiar din acest oras
Locul era destul de slab luminat sL r
ment, plrea a {i destul de linistit. Bid
firmi care se bdl6bdnea scAr'.tiind dea
insdqi destule despre mizenalocului, ai
adusi dintr-un sat inundat.
Casa, din cale-afari de caraghioasA
rAnd, plrea a fi fost construita intr-un od
un loc unde Euroclidon, legendarul viir
siguranfi mult mai activ decAt pe nure
cina cordbiile din temelii.
Toate acestea m-au convins ca d&lus
ieftin, unde puteam servi cea mai groz
uscatl gi impresia bund, bunA pentru m
gint, se continua odatd ce patrundeai in
o forml greu de catalogat, neregulati,I
incf,pStor, cu lemndria ce te ducea cu gi
corlbii scoase dinuz.
1tn kaducerea din limba engleza:
-sici
w A,tebille
Ueeartate locuri, si r{ticesc pe m5ri
dpe farmuri barbare.
I, m indesat weo doud cimi.si in ve
g apoi am pornit-o la drum spre Ca-
mil Pacific, lf,sind in urmi dragul
!&rd, in decembrie, intro seari de
rc intristat, aflend ci micul pachebot
ldantucket plecase deja gi ci, pflni
ir posr'bilitate sI ajrrng pe insuld - .si
ne nu cunogteam pe nimeni in New
:gizduire.
lcfrecut o noapte, o zi 9i tncl o noapte
I de a me imbarca aga m, neavAnd de
tu hc unde sdpot mAnca gi dormi.
f-i Fi cumplit de rece, tocmai bunl
uicine si cu atAt mai abitir pe mine,
$€tate, rrau gisitin buzunare dec6t
bde arginr
'Wanta unde te duci, d.ragul mea
ru. Ai gr;id numai sd te interesezi
tb aniti nici prea mofiaros!"
'*r5zile, fari prea mare kagere de
irye tirm, acolo unde cu sigurans
ibftine hanuri, dacd nu cele mai pri-
F langa Jfarpoanele incrucigate", un
t pea sfltmp gi parci prea vesel gi,
I Jatelesabie", ce str5lucea at6t de
tise cu razele sale zdpada.si gheqta
trat de gheafi gros de zece degete
Str6dulele ce md cdlinzeau spre port erau pustii! Zidrm
nesfArgite de intuneric, in care nu reugeai sI intrezdrepti
conturul weunei case.
DupS un timp, nu prea departe de docuri, in dreptul unui
felinar care impr5gtia o lumindposomorAti, un scdrlAitlugu-
bru, venit de undela de sus, m-a flcut sI ridic ochii. Am v5-
zut,leg5nAndu-se deasupra unei ugi o plac{ de iemn vopsitd
in alb ce infd$a ceva ce aducea oarecum cu jetul de apd arun-
cat de o ba1en6, avAnd scris dedesubt: ,l-a ietul balenei".
Pe o plScutd de 1emn, bileblnitd in vAnt, anvdninumele
proprietarului, Peter Coffin.1
AlSturarea de cuvinte ,,1-a. ietul balenei" gi Peter Coffln
mi-a pdrut cam r5u prevestitoare, dar adevlrul este cI nu-
mele Coffln este unul des intAlnitin Nantucket, iar Peter se
trdgea, bdnuiesc, chiar din acest oraq.
Locul era destul de slab luminat gi, cel pufin pentru mo-
ment, plrea a fi destul de linigtit. Biata cogmelie, a cSrei
firmd care se b5l5bdnea scAr$ind deasupra ugii, spunea ea
ins[gi destuie despre mizeria locului, ardtade parci ar fi fost
adusd dintr-un sat inundat.
Casa, din caleafarl de caraghioas5, c{tzutljalnic ink-o
rAnd, plrea a fi fost construit[ ink-un cof inghefat de stradS,
un loc unde Euroclidon, legendarul vant al furtunii, era cu
siguranfd mult mai activ decAt pe mare, atunci cAnd zdrun-
cina corSbiile din temelii.
Toate acestea m-au convins cd d5dusem peste un adipost
ieftin, unde puteam servi cea mai grozavd, cafea de mazbre
uscatd Ei impresia bund, bund pentru monedele mele dear-
gint, se continua odatice pltrundeai in han, prin antreul de
o formd greu de catalogat, neregulatd, scund, dar destul de
incdpltor, cu lemnfia ce te ducea cu gAndul la carcasa unei
cordbii scoase dinuz.
I in kaducerea din limba englezd:,,sict'rrt". (n.r)
 Zidrmle erau destul de abundent impodobite cu o mul-
f,me de ciomege gi de ldnci infricogitoare,cdteva,asemenea
unor ferlstraie, fiind prevdzute cu o multime de dinfi scAn-
teietori.
Completind panoplia, printre ele se amestecau gi cAteva
harpoane vechi, cdt de strAmbe ;i de ciobite igi poate inchi-
pui cineva dotat cu o bogat{ imaginafie - mai toate insi
avand in spate o frumoasd legendi.
Gdseai aici lancea, cAndva dreapti, acum indoitl peste
mdsurd, cu care Nathan Swain omorAse cincisprezece ba-
lene, de la rdslriful pan5la asfinflful soarelui; harponul, care
astFni aduce mai degrabd a tirbuqon, ce fusese awdrlitin
apele Mdrii Java gi purtat in trup, ani de-a rAndul, de o ba-
len5 ucisd, in cele din urmd, in largul Capului Blanco.
Dupd ce treceai de antreul intunecos, printr-un coridor
cu bolta joas5, croit de-a lungul a ceea ce pdrea sI fi fost
in interior, rAnduite oarecum h
nafturi slinoase, infesate cu sticlg ft
de toate formele, mfimile si cuhrl
intre felcile sllbdticiunii meril6, I
(de alffel, chiar aga i se gi spunea),
cifiit, zbircit tot, oferind marinri
moarte qi deliriurn trernens?.
Am pf,truns, deci, in locul acestl
de tineri marinari agezaf, in jurul ul
lumina chioara cateva obiecte de rnrr
I-am zis hangiului de ce sunt in o
camerS, la care el mi.a raspuns rd
pat liber, dar, brusc, aducAndu-si a
o dovadd peste frunte, mi-a zis:
- Ia stai, n-ai wea mata sA stai ie
harponier? Hm, ce zici? Daci wd r

cAndva un cdmin cu mai multe vetre, pdtrundeai in sala de
primire a oaspefilor.
O incdpere - credeti sau nu - incd gi mai infunecoasl,
barnele masive ce alc5fuiau tavanul fiind at6t de joase, iar
scAndurile din podea atAt de vechi gi de uzate, incAt aveai
senzafia cd te glsegti pe puntea falsd a cine gtie cirei cordbii
de demult.
afl5 cd nu !i-ar strica deloc o che$ir
Am inceput prin a ma alint4 sgn
dorm cu altcineva in pat si ca trebu&
pescarul, ca simShotdrasc dacapd
u.sor-ugor sd tot las de la mine. contiu
ei, hangiul, nu mai avea niciun loc 1x
rul era un tip suportabil... ei, bine, r

in ungherul cel mai ferit al silii, ce nu avea nimic in mi- rlticesc toati noaptea - gi ce noE
nus, dar nici in plus, fati de o caverni locuitd de Homo sa- care nu-lcuno.steam, a.sa cE" in firrd
piens, ori poate de o numeroasd familie de gnzdy, se o pdfur5 cu oricine ardtaa om noru
|inea
mAndr5 tare tejgheaua. - Chiar aqa, bine zici.Hu,stai hd
O reprezentare grosolNtd a unui cap de baleni, a cdrei Vine iute!
asemlnare, in funclie de cAt rachiu ddduse f,ecare pe gAt, 1
era mai mult sau mai pufin evidenti, dar, oricAt ai fi fostde
Personaj biblic, care a petreort tn
lene. (n.r)
cusurgiu, trebuia sI recunogti cd se putea distinge cu pre. 2
Stare de agitafie extremS, proprbi
cizie uriaga gurl arcuitl a animalului, prin care ar fl pufut 3
Procedeu de decorare a obiectda
trece cu ugurinli gi o trdsurl. lor a unor buc5f, de lemn pre$os, dei
Nsillp
*rndent impodobite cu o mul-
ffiicosatoare, cAteva, asemenea
ante cu o multime de dinti scAn-
finte ele se amestecau gi cAteva
de si de ciobite iqi poate inchi-
S imaginafie - mai toate insi
henda
ha dreapta, acum indoitl peste
rain omorAse cincispr ezece ba-
Sntitul soarelui; harponul, care
Itirbuson, ce fusese azvdrlitin
I fuP, ani fls'n rAndul, de o ba-
Lfo largul Capului Blanco.
eul intunecos, printr-un coridor
rngul a ceea ce pdrea si fi fost
nte l-etre, pitrundeai in sala de
llDu - inci si mai intunecoasd,
n tar-anul fiind atAt de joase, iar
b vechi si de uzate, incAt aveai
&a falsa a cine -stie cdrei corlbii
td salii, ce nu avea nimic in mi-
E o caverni locuiti de Homo sa-
rmsa familie de gnzzly, se flnea
rl a unui cap de baleni, a cdrei
t rachiu ddduse fiecare pe gAt,
rident4 dar, oricAt ai fi fost de
Xd ca se putea distinge cu pre.
rimalului, prin care ar fi pufut
ra.
in interior, rAnduite oarecum in cerc, se g5seau cAteva
rafturi slinoase, inlesate cu sticle, flacoane qi clondirevechi,
de toate formele, mfimile gi culorile.
tntre fdlcile sdlblticiunii mlrilor, asemenea unui alt Iona
1
(de alffel, chiar aga i se .si spunea), se agita un b5trAn, pri-
cdjit, zbitrcit tot, oferind marinariior, pe mulli gologani,
moarte gi deliriurn ffernens2.
Am pltruns, deci, in locul acesta, trecand printr-un grup
de tineri marinari a;eza$, in jurul unei mese, cercetAnd sub
lumina chioard cAteva obiecte de marchetirie3lucrate la bord.
I-am zis hangiului de ce sunt in oragul lui gi cI doream o
camerd, la care el mia rf,spuns mai intAi cf, nu avea niciun
pat liber, dar, brusc, aducAndu-gi aminte gi pocnindu-se ca
o dovadd peste frunte, mi-a zis:
- Ia stai, n-ai wea mata sd stai impreunl cu un priceput
harponier? Hm, ce zici? Dach.wei sI te duci dupd balene,
afla cI nu fi-ar strica deloc o chestie deasta.
Am inceput prin a mI alinta, spunandu-i cI nu-mi place si
dorm cu altcineva in pat.si cd febuia si gtiu ce fel de om era
pescarul, ca sI mdhotirlsc dacd pot sd o fac, dar am inceput
ugor-uqor sf, tot las de la mine, continuAnd: . . . daca infr-adevdr,
ei, hangiul, nu fnai avea niciun loc pentru mine... daci pesca-
rul era un tip suportabil... ei, bine, ce s5 fac, n-avea rost sd
ritdcesc toatd noaptea ce noapte! - printr-un orag pe
- ,si
care nu-l cunogteam, aga c6, in final, am acceptat sd impart
o pafurd cu oricine ardtza om normal.
- Chiar aga, bine zici.Hu,stai jos!Vrei 9i ceva de halealS?
\ine iute!
1
Personaj biblic, care a pehecut fei zile in pAntecul unei ba-
ler,.e. (n.r)
2
Stare de agitafle extrem[, proprie intoxicafiei cualcool (n.r)
3
Procedeu de decorare a obiectelor, prin lipirea pe suprafafa
lor a unor bucl$ de lemn prefios, de filde; etc. (n.t)
 M-am a;ezat pe o banci veche de lemn, scrijelitd cu tot
felul de semne cioplite adAnc cu cufitul.
Intr-un tilrziu, echivalentui hangiului penku ,yine iute,.,
weo patru sau cinci dintre noi am fost chernafi pentru masd
in camera al5turatd.
Acolo era un frig ca la Poiul Nord si, in afard de doui
lumAndri de seu, nici urmd de foc.
Curn hangiul ne-a spus cAt se poate de clar cd nu avea cu
ce sd incdlzeascd odaia, ne-arn grdbit sI ne inchidem pAnX
ia gAt tuniciie marin6repti pi sd ducem la gur5, strAngAnd
intre degetele de mult inghefate, cegtile cu ceai fierbinte. in
schimb, o recunosc cinstit, meniul era dintre cele mai bo-
gate gi confinea nu doar ,,tradiyionalele,, crne Si cartofi, ci
qi gdluste. Sfinte gi mare Dumnezeu! Galupte la cind! Unul
dinke tinerii mei tovarlsi, intr-o hainl pe cAt de larg5, pe
atAt de verde, s-a nlpustit asupra bietelor gdlugte ca un uliu
asupra gainilor!
- Bdiete, o si-f, pice ca nigte ghiulele, ii zise hangiul.
- Nu cumva el e pescarul? am intrebat in goapti.
- A, nu! rSspunse hangiul, cu un rAnjet ce imi pdruse
drdcesc. Pescaru'e unu'ceva mai oacheg. $i el nu mdnAncl
gdluSte niciodatS! MAncX doar biftecuri, da, alea nu-i plac
;i
decAt in sAnge.
- Ia naiba! am fdcut eu. Unde.i pescarul dsta? E cumva
aici? Arat5-mi.l!
- O sd mai treacl ceva pdn-o sd vin5, veni rIspunsul.
incepeam, flri sI am di fapt un ,noii, serios, sI md tem
de pescarul cel oache$. Frica punea u$or-u.sor stipAnire pe
mine, iar eu nu md puteam impotrivi. Oricum, de unul sin-
gur, clci pe ,rtescarwl cel oache;" incd nu-l intAlnisem, am
hotdrAt c5, daci aveam sf, dormim impreund, el si se dez-
brace qi si intre in pat inaintea mea.
Odat[ isprlvitd copioasa masi, mica reuniune s-a mutat
la bar, loc unde eram ferm decis sd-mi petrec restul serii,
nestiind ce naiba altceva as fi pufut face.
$i, cu cit mI gAndeam mai muhl
camerS, cu at6t md inspiimanta mi
in acelagi pat cu el. Pescar fiind, en
straiele gi lenjeriaintimi a acesuri &
mai fine.si, desigur, nici dintre cehl
dindu-mi la asta gi deja lncepuseu
piele. Unde mai pui qi faphrl ci erad
pescar cumsecade nu umbla aiureal
Sata de culcare. Ce mi ficearn, dacl
mine, in miezde noapte, probabilbeC
gtie din ce maghernifinenorocitis
Dupi ce am privit bine in jur Sra
nicio qansS sdpetrec singur o noaS,
puteam obIne era sd impart panrl orr
avea tndoieli asupra nelinigtii rnele $r
futi de un biet stdin o dugmanie e r
.Bine, mi-am ns, o sti-l a$tfit tA
Nu aa intdlzia, duigur, peste limite r
cabd,gare deseamd;i, cine stie, @ct
aniinciogi cotegi de darrnitm in d#
Era deja aproape de miezul nofli
Nepl5cutpentru mine, care totfl
nuri tdri nicio finalitate, absolut tofir
se lnapoiaser5, fie singular, fie in gn
to!i, in afarapescarului meu, -maia
nu deaweun seflln devia{i
Am sfigat dupi hangiu:
- Ce fel de om mai e 9i dsta? intoffi
Hangiul incepu iar5gi sd chicoter
intlrindu-mi neplScuta impresie ce
cI ar.sti ceva care sclpa inlelegeri
el, il diska de minune.
-Nu, rlspunse el, destul de seritr
e, de fapt o pasdre de dimineeF
 scrijeliti cu tot $i, cu cAt m{ g6ndeam mai mult la viitorul meu coleg de
camerS, cu atit mI inspiim6nta mai tare ideea de a dormi
penku,yine iute", h da$i pat cu el. Pescar fiind, era firegte de agteptat ca
pentrumasl dreiele gile4ieriaintimlaacestti domn s5nufie dintre cele
mifne gi, desigur, nici dintre cele mai curate. Numai gan-
gi, in afarl de doul dindu-m[ la asta gi deja fincepusem si simt mflncirimi pe
pele- Uride mai pur gi fuptul cI era deshrl de tirzirr 9i niciun
clar cdnu avea cu pescar cumsecade nu umbl5 aiurea pe sF5zi, ci e la casa lui,
ne inchidem pAnI gata de culcare. Ce mI ftceam, daciavea si deabuzra peste
la gurd, skAngAnd mine, in miez de noapte, probabil beat caifi? $i, Doamne, cine
or ceai fierbinte. in
$ie din ce maghernifl nenorociti se intorcea!
dintre cele mai bo- DupXce am privit bine in iur 9i am priceput cd n-aveam
cztrne qi cartofi, ci
nfuio gans5 sd petrec singur o noapte omeneasc5- pi cI tot ce
la cind! Unul grteam obfine era si funpart paUl cu alrcineva - am inceput a
pe cet de 1arg5, pe
avea indoieli asupra nelini;tii mele gi cL tn definitiv, nufeam
galugte caun uliu
frFdeunbietstrlin o du;mdniece nu sebazqpe nimic.
ii zise hangiul. ,Bine, mi-am zrs, o sd,-|, a,stert pd,ni, cd.nd se aa'tntoarce-
Nu aa intd,rzin, dxigq peste lirnite rennabi,le.' fi aoi cerceta
in -soapti.
a, bd$arc d,e seami ;i., cine ;ti,e, poate chiar tom dami buni, 9i,
iet ce imi piruse
Si el nu mlnAncd
rutiinciAi iolegi de dnruitor in defr'nitia, nu se $ie niri,ofutd.-'"
da'gi alea nu-i plac Era deja aproape de miezul nopf,i.
NeplScutpentru miqe, care totficeam:9i desficeam pla-
esta? E cumva nuri ftrE nicio finalitate, absolut toli ceilalfi clienf; ai hanului
se inapoiaser5, fie singular, fie in grupuri de doi sau de trei,
veni rlspunsul. tof, in afarapescarului meu, .mai oache;", care iontinua sI
serios, sd mi tem nu deaweun semn deviatA
stdpAnire pe Am strigat dupl hangiu:
de unul sin- - Ce fel de om rirai e si ista? intotdeaunavine atAf de tfuau?
intfllnisem, am ilsiul i"".p,i*eii J
"hitot"u*.5
precum Necuratul,
el si se dez- intirindu-mi nep -uta impresie ce avusesem 9i anterior -
ci ar gti ceva care scdpa infelegerii mele gi, care lucru, pe
rcuniune s.a mutat
petrec resful serii, , - Nu, rlspunse Tipu'
el, desfirl de serios de data aceasta-
e, de fupt, o pasdre de dimineafi- Se culci deweme, se