'&;"t;'*"r-

_s-;b'b

. f{en^^a* flLe/rru

flobsDiek
Thaducere din englezil:
Irina Chirica

-t'ts*o*5.*,€se*

SUPEF|EDLEETIff Tff

Editura ARC
 lv
\-.upt"rn6 Capitolu[ 10
Pequod intatnegte BobocuLde Trandafir 84-90

Herman MeLville B-9 c"pitor,ri I r

.oaa. Abandonatin larg 91-93
Faceti cunostinta cu personajele 10-11
..a.. c"piiit*i rz
Capitotut 1 Queequeg in sicriul sau 94-98
La Hanul Balenei 13-22
. oaa. c.pitor*i I g
Capitotut 2 Taifunul 99-1O7
La biserica giimbarcarea pe vas 23-38
. oaa. cupitiui r+
Capitotut 3 Busota o ia razna 1OB-112
Echipql'ul vasului Pequod 39-45
. oaa. cupit.'t*i I s
Capitotul 4 Un sicriu de salvare 113-117
CapitanulAhab 46-51
. a4.. c.pitir,ri r o
Capitotut 5 intAtnirea cu vasul RacheL 118-124
Moby Dick 52-55
. oaa. Capitotut 17
Capitotut 6 Ahab i9i pier"de Sapca 125-132
Cu barcite pe mare 56-63
.roi. Capitotut 18
Capitotut 7 Vanatoarea - prima zi 133-143
Jetul-fantomA al balenei 64-70
..4a. Capitolut 19
CapitotutS Vanatoarea - ziua a doua 1)l)l-152
Stubb ucide o balena 71-77
. oaa. Capitotut 20
Capitol.ut 9 VAnatoarea - ziua a treia 153-164
,,Butoiu[" de spermanfet 7B-83
Epitog 165-167

6
 Cafitelul I
q
.\
;:* Lo Hor.lrl B"lur.ui
r\S
* lrhm^oz) so h*frnd4to M, p)eco ta, vin^trearu de balew. ;
$ Sotmfnifuipsfuet'Lndinruil Qurrq/t t
"J
s
*.s
$

gS

!i 6e

- sSs*u$s -
 Mosv Drcr
puneEi-mi Ishmael. Cu ani in urml, firi un ban in
buzunar si neavAnd nimic de ficut pe uscat, am ho-
tirdt s5. colind mirile si si vid lntinderile de api ale PI-
mAntului. Pe oragul-insuli Manhattan roate drumurile
duc ci"tre ocean, fie ci o luagi la stnnga, fie la dreapta.
Aproape togi birbatii, intr-o oarecare m5.sur5" si la un
moment dat, se simt atrasi de mare. Docurile sunt ba-
teria de unde isi trage orasul seva. Zona cea mai apro-
piatl era digul, unde se inilga un far mare, scildat de
valuri si bitut de vAnt. Acolo am vizut oameni ca nis-
te santinele care priveau marea, visind sa c5,i5.toreasci..
Unii stateau lipigi de stAlpi, altii la capitul digului, gi
priveau peste parapetele navelor sosite din Orient" Dar
toti erau oameni de uscat, care isi petreceau fiecare zi
a siptimAnii in inchisori de piatri, strdnsi intre pereti,
gintuigi de scaune, pironiti la pupitre. Nu voiam si.-mi
petrec viata intr-o astfel de inchisoare.
M-am hotirAt si plec pe mare, dar si. nu ingelegeti
cumva cL o fdceam ca pasager. Nu poEi cilitori ca pa-
sager cu traista goala, caci o traisti goali nu e decAt o
cArpi. Am indesat vreo doui cimigi in vechiul meu
sac de voiaj, apoi am pornit-o la drum cu gAndul si mi
tmbarc spre Capul Horn si Oceanul Pacific, lisdnd tn
urmi. dragul meu Manhattan. Am ajuns la New Bed-
ford intr-o sAmbiti seari" de decembrie, dar am aflat
cu mAhnire c5. pachebotul care fi"cea cursa spre Nan-
tucket plecase deja gi ci pAni lunea urmi.toare, nu mai
aveam cum si ajungpe insul5..
T4
Le HeNur BernNnr
Se ;tie bine ci majoritatea tinerilor care pleaci Ia vi-
ni.toare de balene pornesc din New Bedford, ins5. eu
eram ferm hotirit si mi imbarc pe un vas care pleca
din Nantucket, fiindci doream s5" savurez incAntitoa-
rea silbiticie a insulei. in plus, degi New Bedfordul igi
dezvoltase cu timpul toate instala;iile privind pescuitul
balenelor si mica insuli pare azi inapoiati, ea rimAne
totugi locul istoric de marci unde a fost adusi pe lirm
american prima baleni ucisi.
Mai aveam doui nopli de dormit in New Bedford,
aga ci m-am apucat s5. caut un loc unde si trag. Gerul
cumplit si intunericul din jur mi descurajau, iar in bu-
zlnar nu mai aveam decit cAgiva argingi. ,,Nu conteazi
unde te cazezi, dragul meu Ishmael", mi-am zis. ,Yezi
numai s5. intrebi preEul si si nu fii mofturos!" Am por-
nit-o pe strizi cu inima indoiti - niste stri.zi pustii gi
pline de un intuneric nesft.rgit, in care abia puteai z\,ri
conturul caselor gi, la ristimpuri, cite un licir de lu-
mAnare. M-am oprit pAna la urma aproape de docuri,
in dreptul unui felinar posomorAt; ridicAnd ochii, am
vizut o placi de lemn scirgiind jalnic deasupra unei
ugi. Pe placi scria: ,,La Hanul Balenei". Nu era foarte
bine luminat, iar firma care se legina deasupra ei spu-
nea multe despre mizeia locului. Era un adipost ief-
tin, unde sigur puteam bea o cafea de mazire uscati.
Cind intrai in han, dideai mai intA"i intr-o incipe-
re scundi, dar incipitoare, a cirei lemnirie amintea
de scheletul unei coribii scoase din uz. Zidurlle erau
r5
 Le HeNur BerrNnr
toate pline de bite pigAne gi linci infrico;itoare, iar
unele din ele aveau dingi ca de fieristriu. Printre ele se
distingeau si citeva harpoane vechi, strAmbe gi ciobite
in urrna aventurilor pe mare ale vinitorilor de bale-
ne. tecAnd de acest antreu intunecos, aiungeai in sala
de primire a oaspegilor cu birnele masive ale tavanu-
lui atAt de joase ;i scindurile din podea atAt de vechi si
vzate, incit gi se pirea ci te afli pe o corabie veche.
I-am spus hangiului ci voiam o cameri, dar el mi-a
rispuns ci hanul era plin ochi gi nu avea niciun pat li-
ber. in schimb, mi-a propus si stau impreuni cu un
pescar de balene oaches lafaEd.. M-am codit eu ce m-am
codit, cici nu imi surAdea si dorm cu altcineva in pat'
mai ales cu cineva despre care nu stiam nimic, dar pAni
la urmi am acceptat. Era mai bine aga decit pe stradi.
Am mers la mas5. in camera aliturati, impreuni cu
inci trei sau patru din tinerii marinari care mai erau
acolo. Era cumplit de frig gi nici urmi de foc, ci.ci
hangiul nu avea cu ce si incilzeasci odaia. Nu ardeau
decAt doui luminiri de seu. itt..p."- si mi. tem de
pescarul oacheg cu care urma s5. impart patul. Frica mi
cuprindea si simgeam ci nu pot face nimic. Mi agtep-
tam ca, pescar fiind, hainele acestui birbat s5. nu fie
din cele mai curate gi fine gi parci simgeam deja mAn-
cirimi pe piele. in plus, se ficuse tirziu, iar un pescar
cumsecade ar fi trebuit si se fi intors dejala ora aceea'
ca si se odihneasci. Cum am si mi descurc eu cu acest
str5"in?

16 t7
 Moey Drcr
Am inceput si analizez din nou situatia si am inge-
les ci. oricAt as fi vrut, nu aveam alti solugie de a perre-
ce noaptea, astfel incAt mI gAndii ci., in definitiv, nu
aveam motive de dugminie fagi de bietul om, care nu
fi"cuse nimic. ,,Am si.-l agtept si. revini., il voi cerceta
cu atentie si cine stie, poate vom deveni doi tovari.si
buni;i cuviinciosi de dormitor." Dar togi ceilalgi clienti
ai hanului se inapoiaseri. deja, iar pescarul meu conti-
nua s5. lipseasci".
L-am luat la rosr pe hangiu:
- Ce fel de om mai e ;i ista? intotdeauna vine la
culcare atAt de tirziu? E, aproape miezul noptii!
Hangiul rAdea cu gura pAni la urechi gi pirea ci. stie
ceva care mie imi sci.pa, ceea ce il distra de minune.
- Nu, rlspunse el. De fapt, tipu' se culci. devreme,
se scoali. devreme... da-n seara asta o face pe negustoru'
ambulant, ca s5" zic aga... Nu pricep ln ruptul capului
ce-o sta atata. Numa' de 9i-o vinde tigva...
- Si-gi vindi tigva? Nu inteleg...
- Piaga geme de tigve.
- Asculti, domnule, am replicat eu, ficind eforturi
si m5" controlez. Ar fi bine si" incetezi cu roate inventi-
ile astea, ci n-oi avea fagi. de ageamiu! Nu am de gAnd
si dorm in odaie cu un nebun, iar dumneata, care in-
tentionat lncerci s5" m5. aduci in situatia asta, risti s5.
ajungi in faga tribunalului!
- A;teapti! strigi hangiul, speriat. Nu te infierbAnta!
Pescarul de care ti-am zis tocmai s-a intors din Mirile
t8
Le HeNur BerBNnI
Sudului gi a adus din Noua Zeeland|,niste tigve imbil-
simate, chestii de-astea rare, si le-a vAndut pe toate, in
afar| de una, si incearci s-o vAndi noaptea asta, ci mii-
ne-i duminica qi nu se face si vinzi cilpdgAni de oameni
pe strad5", cind lumea se duce la biserici...
Explicagia clarifica un mister pe care altfel nu l-ag fi
deslugit in veci si arita ci hangiul nu voia totu;i sI ridi
de mine. Dar ce impresie imi puteam face eu despre
un pescar care cutreiera stri.zile simbiti noaptea pen-
tru a vinde capete de oameni mo4i?
* Daci a;a e treaba, domnule, atunci omul ista imi
.1
pare cam perrculos.
- Dar plitegte la timp! mi-o tlie scurt hangiul. Hai-
de, e foarte tirziu, mai bine te bagi in asternut. Ur-
meazl-md., iti dau indati o lumAnS"rici! Hai, vino, ce
mai agtepgi?
L-am urmat si am ajuns intr-o cimirugi friguroas5.
cu un pat enorm, in care ar fi inciput vreo patru oa-
meni. Hangiul imi ur5. noapte buni., aranji lumi.narea
pe un vechi cufir de marinar, dupi care iesi. Am suflat
in lumd.nare si m-am vAr6.t repede in pat.
Salteaua pe care dormeam pdrea ficutl din gtiulegi
de porumb sau cioburi de sticl5., si o vreme m-am fri.-
suit cAnd pe-o parte, cAnd pe alta, firi si pot adormi.
Tocmai cind reugisem s5. agipesc un pic, am auzit pasi
. .t
greol pe corloor.
,,Dumnezeule!" mi-am zis in gind. ,,Cred ci e ne-
gustorul de capete."
r9
 Moev Drcr
Doamne sfinte, ce mutri" avea! Tenul ii era smead, dar
pe fagi,vlzui pete vinerii gi galbene presirate ici si colo cu
pitrigele negre. Cumplit tovarS"s de dormitor! Avea capul
chel, cu exceptia unui mic smoc invl.rtit pe frunte.
Silbaticul incepu acum si faci niste lucruri care mi.
convinserl, clar ci era, intr-adevi.r, un pigin. Scoase
din buzunarul hainei grele de postav o mici" statuere de
o form5, ciudar5., ce pirea a fi un idol din lemn. ing.-
fw.l
nunche in faga lui si aprinse un foc intr-un talger, apoi
incepu si c6.nte o rugiciune pigini de-a lui. Apoi sil-
baticul si.ri in pat, tinAndu-gi tomahawkul intre dingi.
Am tipat de groazd., iar el, uimit, scoase un riget gi in-
cepu si ma pipiie.
- Cine este tu? striga el. Tir tace, la naiba! Daci. nu,
eu ucid pe tine!
Am inceput si zbiet chemAnduJ in ajutor pe hangiu.
Acesta intr5. in cameri. imediat, de unde am dedus
cd. trLgea cu urechea la usi. Nu mai purea de rAs.
- Nu te teme! spuse el. Queequeg n-o si-ti faci ni-
ciun r5"u!
- Nu vrut speriat la tine. Te bagi aici, spuse Que-
equeg, aritAnd cu tomahawkul sub plapumi. Aerul si.u
era grijuliu si binevoitor. Privindul mai bine, cu roare
tatuajele sale, mi-a.m dat seama ci era un canibal foarte
curat si chiar ari.tos.
,,Ce zatv\. am putut s5" fac!" mi-am zis. ,,Doar omul
ista e o fiinti la fel ca mine si are ror ararea motive si
se team5. c6.te am si eu." I-am cerut hangiului si-i expli-
20
Le HaNur BernNnr
ce Queequeg ci nu suport si fumeze cineva ali.turi
lui
de mine in pat gi si il roage si-gi punl deoparte toma-
hawkul sau pipa. El imi indeplini de indati doringa 9i
ne bigaram amAndoi in pat. Hangiul pleci si, in sft.rsit,
m-am scufundat intr-un somn profund gi odihnitor.
A doua zi, cdnd m-am de;teptat, am realizat ci bra-
pl lui Queequeg imi inconjura gAtul in cel mai afec-
tuos mod posibil, de parc5" ar fi fost sotia mea. Dar
tomahawkul siu se afla sub pituri, intre noi.
Am coborAt la bar si iau micul dejun si, binedispus,
l-am acostat pe hangiul cel hAtru. Nu erarn deloc sup5"-
rat pe el, chiar daci se distrase de minune pe socoteala
mea si a lui Queequeg.
in ciuda infigisirii gi a comportamenrului si"u stra-
niu, am descoperit ci tovari;ul meu de cameri avea de
fapt o inimi buni si generoasi, era un suflet curajos gi
nobil, care nu s-ar fi plecat inaintea nimi.nui. M-am
hotarAt si ma imprietenesc cu el. Am inceput prin a
incropi o conversagie, in care i-am multumit pentru os-
pitalitatea pe care mi-o arS.tase noaptea trecutS. gi i-am
spus cI vom rS"mAne tovari"si de camer5.. Toate acestea
ii ficur5. plicere.
Am fumat impreuni, pufiind cu r6"ndul din pipa
lui de si.lbatic, asdel incdt el mi accepte. h fel de fi-
resc si de repede pe cAt il acceptasem eu. Dupi ce am
terminat de fumat, igi lipi fruntea de fruntea mea, isi
trecu bragele pe dupi mijlocul meu si imi spuse ci din
clipa aceea eram ,,cisitorigi". in limba girii lui, aceasta
2l
 Monv Drcr
insemna ci. eram prieteni de suflet gi ci gi-ar fi dat bu-
curos gi viaga pentru mine, dac5. trebuia.
DupI ce ne-am bigat ln pat, n-am purut adormi
inainte de a mai trS.nci.ni un pic. Nu-mi explic cum,
dar nu existi" loc mai potrivit dec6.t patul pentru ca pri- --,.$*\ss'*d-"
6:-\t-
etenii si. se poat5. confesa unul altuia. Prietenul meu se ss
ni.scusein indepirtata insuli Rokovoko. Tatil lui Que-
equeg era un mare gef in satul si,u, iar unchiul - mare Cafitslul 2
preot. in venele lui Queequeg curgea si.nge regesc - *-$
desi stricar, se pare, de inclinagiile spre canibalism pe
care le incercase in vremea tineretii sale ni.valnice.
i r.
-** I l.
l-a btoePlea gl
o v o

Inci- din copilS"rie, Queequeg avusese dorinta de a

;t
.Al
pirisi insula pentru a vedea lumea. CAnd o navi. acos-
tase in Rokovoko, Queequeg ceruse s5. plece pe mare, irnbaneanea pe
I
Oao
dar nul luase nimeni in seami. insi el nu s-a li.sat si a
\ &ltm^ad qi fuqtq. arL
tar'teatz' p:wg"ffinilo OL to
vAslit pini, pe vas unde, dupi iungi insistente, fu anga-
tnltu nd, fx, vaaul,,Pe4p*d,'.
jat ca v6.n5.tor de balene. De atunci deveni un harponi-
er iscusit. Degi tatil lui, probabil, era morr deja, ceea ce
insemna ci Queequeg ar fi fost rege, el nu mai putea si.
se intoarcS. acasi., deoarece interactiunile sale cu cresti-
nismul il ficuseri nedemn de a urca pe tronul ,pur si
neintinat". imi mi.rturisi totusi ci., atunci cAnd se va *SSs&!*iltS_

simgi iarigi curat la suflet, se va intoarce pe insula sa.

Din una in alta, am ajuns si eu si.-i spun despre vi-
sul meu de a vAna balene si ci., prin urmare, pli.nuiam
s5. m5. imbarc la Nantucket. Queequeg se hotS.ri si. mi.

insoteasci si si. se tocmeasci. in echipajul aceluiasi vas,

ca si impirtigim aceeasi aventurS..

22
 Mony Drcr
/A
f nainte de a mi. imbarca, m-am gAndit ci. ar fi bine
Isi mi reculeg la bisericl. Zis gi ficut! Nu stiteam de
mult in cind intri. un domn voinic, cu pi"rul
capel5",
ci.runt. Era renumitul pirinte Mapple, cum ii spuneau
marinarii, in rd.ndurile ci.rora se bucura de o mare sim-
.+
patie. In tinerete fusese si el marinar si chiar harponier,
dar de mulgi ani igi dedicase viata bisericii. Pirintele se
afla intr-o iarn5. a vietii sin5"toas5. si senini, ca o a doua
tinerete, cici in ciuda ridurilor, faga ii stri.lucea cu o
prospelime primiviratici. asemenea florilor de primi-
vari ce risar de sub zdpezi.
Aga de bine i se potrivea preoria, incAt nu ag fi ghi-
cit in veci ce fel de viagi avenruroasi. avusese inainte,
daci. nu i-ag fi gdut povestea. Afari. burnita, dar pirin-
,ffi0
tele nu avea umbreli si nici nu venise cu tri.sura. De pe
plllria de pinzi, i se scurgea chiciura topiti si haina de
marinar pe care o purra mai cil trigea in jos din cau-
za grevtiltii apei cu care era imbibati. i;i scoase pilli.ria,
haina gi galosii si, imbri.car inrr,un vesmi.nt potrivit, se
apropie de amvon.
Acest amvon, ca si altele de modi. veche, era situ-
at sus de tot deasupra enoriasilor. Arhitectul, sfi.tuit de
pi,rintele Mapple, consrruise amvonul cu o scari. inal-
t5. ca cele folosite de marinari penrru a urca de pe bar-
ci pe corabie. $oviind o clipi labaza scirii, pi.rintele
aruncS. o privire in sus si incepu, punAnd mAni. dupi
mAni cu pricepere de marinar, si" urce scirile de parci
ar fi urcat pe o corabie.

24 25