Tom Michell s-a ndscut qi a crescut in Anglia rurali, unde qi-a

descoperit dragostea pentru animale, pdsdri 9i plante' Dune 99

Tou MlcHnu,
a trdii in Argentina, s-a intors acasd qi s-a stabilit la Cornwall.
in timpul liber, ii face pldcere sd picteze viala silbaticd din jurul
fermei sale, avand o anumita aplecare pentru pSsSrile rapitoare.
Lec{ia pinguinului este prima lui carte, in care iqi aminteqte
drug, umor, candoare gi entuziasm de experienlele trdite ln
",
America de Sud.

LECTIA
PINGUINULUI
Traducere din limba englezd
de Magda Dragu
Ilustralii de Neil Baker
 Multumiri Cuprins

Sunt recunoscdtor multor oameni pentru sprijinul, Prolog ........7

ineurajdrile gi ajutorul lor in scrierea povegtii lui Juan
Salvado, pinguinul. Lui Jessica Leeke de la Penguin 1. Am gdsit un pinguin .............11
Random House eare mi-a suslinut cauza fdrd intre- 2. Pinguinii Magellan ...............2L
rupere, I,aurei Warner care ne-a ,,g5.sit" qi lui Karen
Whitlock, redactoruI meu. Le sunt recunosedtor acestor 4. Avertisment de furtun6 in Insulele Fa]kIand..........40
profesionipti pentru tot ce au fdcut pentru mine. Lui 5. Obiceiuri ciudate..... ..............50
Mike Tate, fost jurnalistlaThe Times,un om de litere gi 6.y"i primi un peptiqor................ ...............69
un prieten credincios. Marnei mele, care a pdstrat toate 7.In sus qi-n jos .................. ......80
lucrurile pe care le-am trimis acas5, dar lndeosebi mi- 8. Prieteni noi ........... ................94
nunatei mele sofii;i copiilor nogtri, ffiri de care nu aq fi 9. Comoara ilisitd ...................100
pus niciodatd mAna pe stilou. Vd mulfumesc. 10. O disculie pe terasd ............1-09
11. O vizit[.la gr6dina zoologicd ................114
12. Mascota ............... ................L27
13. O vizitd acasd la Maria .......140
14. in sdlb[tieie, dupd pinguini............. .....150
15. in cdutarea lui El Dorado ................;....166

18. Reflecfii de departe......:........... .............205

Glosar de termdni spanioli .......222

MU}lumiri ...............224
 America
de Sud

Oceanul
Prolog
Atlantic
Dacd mi-ar fi spus cineva pe wemea cAnd eram co-
pil, in anii '50, cd viala mea va fi legatd c6ndva de cea a
unui pinguin gi c6, cel pulin pentru o vreme, vom fi lm-
preund impotriva lumii intregi, aq fi reaclionat cu mult
calm. In fond, mama linuse trei aligatori la casa din
Esher p6nd cAnd au crescut prea mari si au devenit prea
periculogi pentru acel orag paqnic, iar ingrijitorii de Ia
Ocearrul grldina zoologicd din Chessington au venit sd-i ridice.
Nu intenlionase ea sd !in[ aligatori la casa din Esher.
Pacific Locuind in Singapore p6nd la v6rsta de qaisprezece anti,
inainte de a se intoarce in Anglia, a primit de Ia cel mai
bun prieten aI ei trei ou5. drept amintire, intr-o scend
de despdrlire duioasd gi plind de lacrimi. Bineinleles cd
oudle s-au clocit in cabina ei ln timpul lungului voiaj,
Rio dslaPlata aga c[, se-nfelege, a trebuit sd le ia cu ea acas5. Peste
ani, in momente de tristete, observa cAteodatd cd acest
tina cadou plin de imaginalie a fost probabil cel mai puternic
PeninsulaYaWs suvenir pe care il primise weodatS.
$tiam bine animalele s5.lbatice qi domestice. Faptul c5.
N am crescut la lard m5 fr.cea si am o perspectivd realistd

& 5^ Insuklc
*?Falkland

del F,vego
(lhrade foc)
asupra viefii. Cunogteam soarta vulpilor qi a animalelor
de la fermd. Totuqi, animalele exotice le qtiam numai
de la zoo qi din propria mea imaginalie. Precum filmele
 Totr,t Mtcnrll
lui Walt Disney de mai tdrziu, qi eu am fost inspirat de
geniul lui Rudyard Kipling. M5 identificam complet cu
Cartea Junglei qi Kim, iar zilele de gcoald descrise de
Kipling corespundeau intru totul cu ale mele, Ia peste
jumdtate de secol mai tArziu.
E adevdrat. Am fost crescut intr-o perspectivd eduar-
diand asupra lumii. Pdrinlii mei se ndscuserd in pdrli
diferite a1e Imperiului gi aveam bunici, unchi, mdtuqi qi
veri rdspdndi[i pe tot globul: Australia, Noua Zeelandd.,
Canada, Africa de Sud, India, Ceylon (in prezent Sri
Lanka), Singapore, Rhodesia (Zimbabwe), Nyasaland
(Malawi) gi aga mai departe. Mie locurile astea imi erau
aproape familiare. De c6teva ori pe an, soseau scrisori
din aceste ffui - si mai rar autorii lor - qi imi aprindeau
imaginalia cu povestiri despre ,,Africa cea mai neagr5"
qi altele de genul acesta. Dar voiam s5 descoper ceva
diferit, un teritoriu neexplorat, o adevdratd.Terca incog-
nita. America de Sud era un tdrAm pe care nimeni din
cei pe care ii cunoqteam nu pdrea sd il fi exploatat sau
sd fi avut weo legdturd cu el. Aga cd incd din gcoalS. arn
decis cd voi merge in America de Sud cAnd voi creqte. La
v6rsta de doisprezece ani mi-am cumpdrat un diclionar
spaniol qi am inceput in secret sd inv5! expresii in spa-
niold. CAnd avea sd se iveascd ocazia, urma s[ fru gata.
Au trecut zece ani p6nd sE se iveascd acea ocazie, sub
forma unui anunl din The Times Educational Supple-
ment.,,Se cautd" , zicea anun,tul, ,,pentru $coala cu In-
ternat HMC din Argentina..." Postul era in mod clar
potrivit scopurilor mele, aga ci intf-o jumdtate de or5.
aplicalia mea era ln cutia poqtald, gata sd-gi ia^zborul
peste Atlantic, s5-i anunle cA gi-au gdsit omul. In ceea
ce md priveqte, eram gata de plecare.
Bineinleles cd m-am documentat asupra situaliei
economice qi politice inainte de plecare. Un unchi din
Leclia pinguinului
MinisteruI de Externe mi-a prezentat din interior situa-
lia fragild a guvernului Per6n din Argentina. Era foarte
probabil sd aibd loc o nou5 loviturd de stat sdngeroasd
din partea armatei la un moment dat, sugera serviciul
nostru secret. Terorismul era ln floare; crime qi rdpiri
se petreceau in fiecare zi. Numai armata putea sd re-
staureze ordinea, se credea. intre timp, banca mea din
Londra mi-a furnizat informafii de ordin economic des-
pre Argentina: complet haos comercial! Pe scurt, toat6
lumea spunea, pe un ton paternalist, cd plecarea in Ar-
gentina era ceva absurd gi, in aceste circumstanfe, chiar
exclus6. Nimeni cu mintea intreagd nu visa si meargd
acolo. Asta, {ireqte, era exact ce imi doream sd aud qi
reprezenta toatd incurajarea de care aveam nevoie.
Mi s-a oferit postul de asistent de profesor av6nd
responsabihteti de pedagog, dar termenii contractului
nu erau prea promi!6tori. Colegiul urma sd pldteascd
pentru zboml de intoarcere numai dacd rdmS.neam tot
anul academic. Ar fi pldtit ei cotizalia pentru pensia din
Anglia, iar eu aq fi fost remunerat in moneda local6.
Directorul qcolii nu a putut sd imi spund care era pu-
terea de cumpdrare a salariului meu din canza haosu-
lui financiar predominant. Totuqi aveam sd fiu pldtit
in concordan!5 gi proporlional cu restul personalului
didactic. CAt timp eram rezident la colegiu, mi se ofe-
reau mdncare qi cazare. Asta era tot. M-am asigurat cd
aveam suficienfi bani in bancl sd cumpdr un zbor retur
de la Buenos Aires in cazul unei urgenfe, gi banca mea
a aranjat cu o sucursal5 a Banco de Londres y Am6rica
del Sur din Buenos Aires sd pot sd folosesc fondurile din
Londra in cazul in care aveam nevoie. Dar nu-mi pdsa
de bani. Eram gata de plecare, gata sd imi satisfac spi-
ritul de aventurd pe care il avusesem de mic; sd pornesc
intr-o aventurd in cdutarea destinului. Cd Destinul avea
 Tou Mrcnpr,l
sd-mi trimit6 drept prieten qi tovardg de cdldtorie un
pinguin care intr-o bund ziavea sd furnizeze o mullime
de poveqti de adormit copii unor generalii nendscute
inc5. era o lntorsS.turd unicd a sorfii, incd foarte strdind
lumii vestice.
Juan Salvador era un pinguin care ii fermeca qi wd-
jea pe to{i cei care il cunogteau in aeele zile intunecate
gi periculoase - zile care au cunoscut prdbuqirea guver-
nului Per6n prin acte de terorism gi revolulie violentd,
pe cAnd Argentina era in pragul anarhiei. Era un timp
in care libertSlile, oportunitdlile qi atitudinile erau com-
plet diferite de cele de azi. Totuqi, un tAndr cdl5tor ca
mine gi inimitabilul, nestdpAnitul pinguin Juan Salva-
dor puteau, aqa cum s-a dovedit dupd ee l-am salvat in
circumstan{e dramatice din mdrile nimicitoare de pe
lAngd coasta Uruguay-ului, sd fie cei mai veseli tovardqi.
10
7.
Am gisit un pinguin
ln care o aventuri se incheie gi alta incepe
Staliunea de Ia ldrmul mdrii Punta del Este se gdseqte
in acel punct de pe coasta Uruguay-ului in care marea
intindere sudicd a litoralului Atlanticului sud-american
se intAlneqte cu ldrmul nordic al deltei largi a fluviului
Rio de la Plata. Se afld la aproximativ o sutd de kilo-
metri est de capitala Montevideo, qi pe cealaltd parte a
marelui rAu fa!5 de Buenos Aires, capitala Republicii
Argentina. In anii '60 Ei '70, Punta del Este era pentru
locuitorii acestor doud mari metropole un fel de Nissa,
Cannes sau St. Tropez; locul in care oamenii din lumea
bund mergeau in vacanlele de vard sd scape de argila
oragului, s5 stea qi sd fie vdzuli in locuinle luxoase gi
apartamente cu vedere spre mare, ceea ce incd mai fac
gi acum, dupd cAte qtiu.
Am primit cheia de la unul dintre apartamentele
familia Bellamy, prieteni de-ai mei, pentru
acestea de la
11
 Tolr Mrcnpll
cd eram ln miezul iernii gi nu foloseau apartamentul ei
ingigi. Eram in Uruguay dupd o sedere extraordinari in
Paraguay gi md indreptam inapoi spre Argentina trecAnd
pe Ia cascadele uriase de Ia Iguazi, de-a lungul coastei.
Dupd c6teva sdptdm6ni de incercdri qi evenimente palpi-
tante eram incdntat sd petrec cAteva zile relaxAndu-md
in Punta del Este, care era linistitS ln afara sezonului.
In ultima zi a qederii mele acolo, dup5-amiazatdrziu,
md intorsesem in apartament sd impachetez qi s5.-mi
pregdtesc lucrurile pentru plecarea foarte matinald de a
doua zi. Rezervarea pentru vaporul peste Rio de la Plata
era fS.cutd pentru ora doudsprezecelaprdnz, qi trebuia
sd prind colectiuo, autobuzul local, de la Punta del Este
spre Montevideo la qase fdrd un sfert dimineafa. Auto-
buzele colectiuo erau decorate entuziast de cdtre goferii
lor cu nenumS.rate ornamente qi amulete aducdtoare
de noroc, care trebuiau sd compenseze pneurile dezum-
flate, probabil.
Dupd ce am impachetat, am curSlat gi verificat apar-
tamentul, am hotdrdt sd mi mai plimb incd o datd pe
malul mdrii inainte sd iau ultima cind in stafiune.
Portul din Punta del Este, a ezat pe partea vesticd
a localitafii, era mic, incdpdtor doar pentru cdteva zeci
de bdrci de pescuit qi ambarcaliuni de plimbare, care in
zfiia aceea se legdnau uqor legate de chei, in armonie
cu pontoanele plutitoare de-a lungul cdrora proprietarii
puteau merge ca sd ajung6 Ia bdrcile lor. Degi portul este
bine apdrat de Oceanul Atlantic la est, era pulin protejat
debriza vestic6 care bdtea in acea zi.
Aerul era plin de lipatul pescdruqilor, zgomotul frAn-
ghiilor si mirosul de peqte. AceastS. oazd de liniste se
scdlda linigtitd in lumina sclipitoare a soarelui de iarnd.
Culorile intense ale pescdrugilor, bdrcilor gi caselor
apdreau ln cea mai bund lumind pe marea de safir qi
12
Lec{ia pinguinului
cerul de azur. Totugi, imi atrdseserd atenlia miile de
pegti din apa rece qi clard ca cristalul. InotAnd Ia unison,
bancurile de qprot se intreceau in jurul portului, incer-
cAnd sd scape de pegtii de pradd execut6nd zigzagari,
despdrlindu-se gi reunindu-se la cAteva secunde. Eram
fermecat de valurile mexicane de lumind care pulsau
de-a lungul apei ca o auror6, cAnd soarele se lovea de
corpurile iridiscente ale peqtilor.
Ldngd pompele de benzin6 ruginite qi vechi, marcate
in galoane gi a;ezate sub un acoperiq;de tabld ondulatS,
o pescdrile vAnjoasd lgi.cAqtiga traiul zilnic in port cu o
plasd mare gi verde, legatd strAns de un st6lp rezistent
de bambus. Purta un qor! de pie1e, cizme de cauciuc qi
avea o expresie satisfdcut5, deqi, am observat eu, avea
mAinile goale. Avea pdrul acoperit cu o egarfd maro qi
fala ii era brdzdatd de riduri adAnci. LAngi ea erau trei
vase de lemn umplute aproape p6.n[ la buzd cu gprot,
acesta fiind probabil motivul satisfacliei sale. StAnd scu-
fundatd pAnd la gleznd, in pegte argintiu miqcdtor, iqi
arunca plasa in apd gi ridica o noud capturd aproape
la fiecare minut, spre groaza pescdruqilor care o certau
zgomotos. Zdrnbea cu gura ei lipsitd de dinli de fiecare
datd cAnd arunca o noud capturd in butoaie qi aduna cei
cA{iva pegti care nu cdzuserd din plasd, lucru pe care,
mi-am dat seama, nu putea sd il facd purt6nd mdnuqi.
Pescdrugii mici cu spatele negru gi coada de rdndunic5,
dupd ce pluteau pulin Ia vreo trei metri deasupra mdrii,
se scufundau qi se iveau apoi pe neagteptate la suprafa{d
cu gprotul care sclipea ca balonasele de mercur in ciocul
Ior. In momentul urmdtor prada era inghifitd.
Erau gi cAliva pinguini in port, bucurAndu-se la rAn-
dul lor. Era captivant sd li urmdreqti cum zboard,repede
prin apd pe urmele pegtilor, mult mai indem6natici ca
pescdruqii din aer. Sucindu-se qi intorcAndu-se, ei tdiau
L3