NICU TNASE

TELEFONUL DE LA ORA nousprezece

CUPRINS:
M-am ntors de la mare. Iliuta mi ajuta la despachetat. Suna telefonul i
un copil ma ntreab daca vreau sa devin mare scriitor. i spun ca da. mi cere
s-i rspund la doua sute cincizeci de ntrebri. Cdem la nvoiala 5
Ziua ntia. Iliuta ne aduce la cunotinta ca a ntreprins nite cercetri. Mi
se pun cele zece ntrebri. Rspund la fiecare n parte i i deocamdat, cam
att 19 Ziua a doua. Alte zece ntrebri. Pe Cetera? il intereseaz n mod
special daca ma puneau prinii sa spun poezii cnd ne veneau musafiri, iar eu
ncerc s-l atrag ntr-o capcana. Nu reuesc 33
Ziua a treia. Desi este duminica, cel care ma interogheaz vrea sa? ie,
neaprat, cnd am tras prima data din igar. Ma mai ntreab, printre altele,
daca am umblat, n luna lui cuptor, descul pe asfalt. Rspund i i aa mai
departe 47
Ziua a patra. Iliuta, aghiotantul meu, ncearc s-l traga. De limba sa afle
ceva de la Cetera, dar nu reuete. Eu il mai ntreb nc o data pe Cetera cum
il cheama, iar el mi spune ca nu i-a schimbat numele ntre timp 60 Ziua a
cincea. Iliuta vine cu o propunere interesanta, dar, desi interesanta,
propunerea cade. Cetera ntrerupe, nu jtiu de ce, pentru cteva minute,
convorbirea telefonica, apoi, printre altele, ma ntreab daca am aprins
vreodat lumnri ntr-un cimitir 73 Ziua a asea. Simt ca aghiotantul meu
Iliuta este cam ros de invidie, iar Cetera ma ntreab la telefon daca mi s-a
tiat moul cnd am mplinit doi ani. Dup o discuie mai tare cu Iliuta, sunt
nevoit sa iau doua antinevralgice 87
Ziua a? aptea. Iliuja iar vrea s-l ia tare pe Cetera? Nu-i dau voie, dar se
ntmpl ceva extraordinar. ntrebrile din ziua de astzi nu sunt puse de
Cetera ci de altcineva. Ajungem la concluzia ca avem de-a face cu o banda
100 Ziua a opta. Binen eles ca lui Iliuta i mai vine o idee. O resping. Cetera
ma ntreab de data asta daca n copilrie am fost la mo? i, iar eu propun
cititorilor sa se roage pentru sntatea mea 114

Ziua a noua. n ziua asta era sa dea o main peste mine, n schimb,
Cetera ma ntreab dac-mi place sa ma Uit dup psrile migratoare. Iliufa
ma face sa rid ca la o comedie cu Stan i Bran pompieri voluntari, apoi ne
plimbam amndoi prin birou aproape exact cum s-a plimbat Voda prin
loboda 128 Ziua a zecea. Primim un telefon i mai misterios. Cetera ma
ntreab daca mi cunosc vecinii? i daca am avut cndva vreo remu? care.
Sunt nevoit s-i atrag atenia lui lliuja ca, de data aceasta, nu are voie sa
acioneze fara aprobarea mea.142
Ziua a unsprezecea. Sunt foarte trist i Cetera? ma ntreab daca m-am
uitat vreodat ntr-o oglinda concava ori convexa. Ramint dator cu un rspuns.
Iliuta da alarma. Descoper un copil care da trcoale casei. Pn la urma ne
dam seama ca a fost o alarma falsa 155 Ziua a dousprezecea. Mi se pune o
ntrebare care ma face sa rid, Cetera vrea sa tie daca mi-am scuipat vreodat
n sn. Aghiotantul meu mi pune i el, numai a? a de-al naibii, nite ntrebri
a la Cetera, apoi mi cere voie sa mai fac nite cercetri 167 Ziua a
treisprezecea. Desi nu sunt superstiios, n aceasta zi, Iliuta mi aduce o veste
proasta.
Nu exista nici un Cetera la? coala de nevztori din Vatra Luminoasa. i
ntind lui Cetera o cursa i cade n ea. Ne dam seama ca nu este nevztor,
drept pentru care i spunem la revedere 179
Este ziua a paisprezecea. Iliuta mi aduce o veste de douzeci i opt de
carate i il mai aduce i pe Marian Stinghe, fostul meu erou principal din cartea
sus minile, domnule scriitor. Acesta il cunoate pe Silviu Cetera, Mai aflam ca
prinii lui Cetera s-au desprit din cauza unui creion chimic i i avem de
lucru, nu gluma! 195
n ziua a cincisprezecea mi se ntmpl o poveste? i mai? i, drept pentru
care ma supr foarte tare pe aghiotantul meu Iliuta, care nu
? i-a inut gura 218
E ziua a aisprezecea. Ma plimb printre ni? te flori putin ofilite i stau
de vorba cu grdinarii lor. Nu fac cunotin cu Silviu Cetera 231
Este tot ziua a jaisprezecea, dar spre seara i n casa la mine a aprut un
regiment de copii. To; i copiii din cartierul meu, dar n frunte cu generleasa.
Le citesc o parte din ntrebri? i Ciorba se baga? i el n vorba. 249

M-AM NTORS DE LA MARE. ILIUTA TMI AJUTA LA DESPACHETAT.

SUNA TELEFONUL I UN CQPIL MA NTREAB DACA VREAU SA DEVIN MARE
SCRIITOR. l SPUN CA DA.! MI CERE S-l RSPUND LA DOUA SUTE
CINCIZECI DE NTREBRI. CDEM LA 1NVOIALA.

Eu, dragalai mei prieteni, desi sufr de sciatica i uneori chiar de

stomac, dei am numai numrul aptesprezece la poarta i nu treizeci i doi ori
chiar trei sute i ceva ca alii, consider c-i o mare fericire sa ai ocazia sa aduci
la cunotinta cititorilor tai o poveste ca aceasta care urmeaz. Trebuie ns,
adic este necesar sa va spun nc din capul locului ca povestea care urmeaz
nu este o nscocire a imaginaiei. Poate sa mnnce un scriitor o tona de pete
(petele confine mult fosfor) pe zi i ma tem ca tot nu i-iar fi putut trece prin cap
o poveste ca asta care mi s-a ntmplat mie. Lata cum ncepe!
n ziua de ase august a anului 1976, cam pe la orele nousprezece i vreo
douzeci de minute, m-am inters de la Neptun, unde fusesem sa fac o cura de
pepeni verzi (care se vnd pe taiete) i de piersici, iar ntre timp sa ma mai coc
putin la soarele dobrogean. Cu o zi nainte de a pica eu n Bucuretiul nostru
drag, se ntorsese de la Rucr, unde ii petrecuse o parte din vacana,? i prietenul
i aghiotantul meu Iliuta Chealda. Bineineles ca imediat ce a auzit cheia
rsucindu-se n broasca, a dat fuga sa ma vad. Cum a dat cu ochii de mine, a
tras un chiot de indian nefumtor. Dup ce a srit i de vreo cteva ori n sus
de bucurie ca am sosit, mi-a ajutat sa despachetez, mi-a povestit, a nceput smi povesteasc ct de mult i-a plcut i ct de frumos s-au purtat cu el rudele
lui din Rucr. Un unchi de al lui, care cic lucreaz la ntreprinderea forestiera,
l-a urcat, zice Iliuta, pe un calu de munte i ca acest caluf l-ar fi dus chiar pn
sus unde izvorapte Dmbovia i ca de acolo ar fi venit cu o pluta. L-am crezut,
pentru ca tiu ca Iliuta nu prea are obiceiul sa minta n zilele lunii august. Mi-a
povestit i o ntmplare pe care n-am ineles-o prea bine. O ntmplare cu o
veveri care zice ca venea n fiecare diminea s-l scoale pentru a o trata cu
nuci. i, tocmai cnd i-a venit i lui rndul sa ma ntrebe dac-am trecut
vreodat de geamandure, daca au avut de lucru salvamaritii cu mine i cum a
fost vremea la mare, a sunat telefonul. Eu, drept sa va spun, cnd am auzit
zbrnitul telefonului, m-am i speriat, pentru ca ntre timp i uitasem ca a
fost inventat. Nu m-am grbit sa ridic receptorul. L-am lsat sa sune, doar,
doar, o renuna cel de la celalalt capt al firuM. Dar i-ai gsit!
Sa rspund eu? m-a ntrebat Iliuta enervat de insistena celui care
formase numrul.
Dar voi credei ca numai Iliuta avea dreptul sa se enerveze de zbrnitul
telefonului? Eu nu? Unde scrie aa ceva? De ce sa n-am acest drept? M-am
enervat i eu i i-am fcut semn ca sunt de acord. Eu, desi tiu foarte bine de la
un doctor stomatolog de mare prestigiu ca, n astfel de cazuri, scrinitul din
masele nu ajuta cu nimic, am scrinit foarte uor i mi-am vzut de
despachetat. Am dus o parte din lucrurile scoase din valize ntr-o alta camera
i, cnd m-am rentors, Iliuta mi-a ntins receptorul i mi-a zis:
Va cuta un puti. Va rog sa poftii la telefon!

Sezonul acesta m-am blcit la marginea Marii Negre fara casca. Cu toate
astea nu mi-a intrat deloc apa n urechi. Eu, ns, tot m-am fcut ca n-am auzit
prea bine. L-am ntrebat pe Iliuta:
Cine ma cauta? Cine zici c-i la telefon?
Iliuta s-a ncruntat putin, semn ca l-a deranjat ceva i mi-a zis privind
aiurea:
Un copil. i mi se pare ca este i pun obraznic.
A vrea s-l cunosc i eu pe omul acela care ar vrea sa vorbeasc la telefon
dup ce se ntoarce din concediu, cu un copil care i s-a prut lui Iliuta
obraznic. I-am zis aghiotantului meu:
Ce vrea? ntreab-l ce vrea? Vreau sa fiu lsat n pace.
Iliuta, cu privirile agate pe antena de camera a televizorului, mi-a zis:
L-am ntrebat, dar nu vrea s-mi spun. M-a i repezit.
Cum te-a repezit? m-am suprat eu aproape de-adevratelea i m-am
i ncruntat pufin. Cum s-l repead cineva pe Iliuta al meu care nu mnnc
niciodat seminfe de dovleac sau floarea-soarelui n locuri publice i nici nu
arunca cojile aiurea?!
A zis ca ce ma intereseaz pe mine afacerile lui cu dumneavoastr.
Afaceri?! m-am mirat eu. M-am mirat pentru ca acest cuvnt nu prea
mi place.
Aa a zis. Pe cuvntul meu ca aa a zis! Ce interes as avea sa va mint?
tiind de multa vreme ca Iliuta nu-i da cuvntul cu una cu doua, ba nici
cu mai multe, i-am luat receptorul din mna i am zis un Alo cam nervos. Am
auzit n receptor vocea unui copil care m-a luat n primire:
Pe unde umblai? De doua sptmni va tot caut la telefon.
Nu tiam ca trebuie sa anun; la megafoane cnd mi vine i mie sorocul
sa plec n concediu. L-am ntrebat pe cel care m-a certat:
Alo, cine este la telefon? Cu cine am einstea i onoarea sa vorbesc?
Numele meu este Silviu Cetera. Prietenii, ns, mi spun Silvica.
Timp de cteva secunde mi-am stors creierii tii ce tare i-am stors,
srmanii de ei, s-mi aduc aminte daca am avut vreodat de-a face cu un copil
pe care-l chema Silviu Cetera? Nimic. M-am gndit eu sa pun receptorul n
furca i sa continui despacheltatul, dar m-am trezit zicnd:
Spune-mi, Silvica draga, cu ce-i pot fi de folos?!
Este invers.
Iliuta n-a auzit replica interlocutorului meu, dar i-a dat seama ca ceva
nu este n regula. Am zis:
Cum adic invers?
Eu am sa va fiu de mare folos, nu dumneavoastr mie, daca vre; i sa
ma ascultai. Ascultai-m, va rog frumos!

Cum tulpanul Mariei sa nu vrei sa asculi pe cineva care vrea s-i fie de
mare folos. Am zis:
Alo, te ascult. mi iau i notie, daca este neaprat nevoie!
Tii ce mi-a auzit urechea dreapta? Pe un vagon de ciocolata cu lapte? i
alune ca nu tii! Am auzit:
Viitorul dumneavoastr literar este n minile mele.
Ei nu mai spune! m-am speriat eu, ducnd cealalt mna la inima.
ISerios. Vrei sa devenii un mare scriitor?
Care scriitor nu ar vrea sa devina mare scriitor?
Am zis eu cu gndul la premiul Nobel.
As cam vrea
A urmat o pauza. Sa n-apuc niciodat loc n autobuzul 31, daca tiu de
ce a fcut interlocutorul meu o pauza aa de mare. Tocmai cnd ma pregteam
sa suflu n receptor sa vad daca nu cumva s-a nfundat, am auzit:
Alo, ma ascultaji?
Da, te ascult i chiar cu mare atenie. Sunt numai urechi.
Eu sunt n posesia unui mare subiect de roman. Daca punei mna pie
acest subiect, lsai n urma toi scriitorii. La o pot rmn n urma
dumneavoastr.
Deci, ziua de ase august a anului 1976 va deveni o cotitura n viafa
mea. Voi lsa scriitorii contemporani cu mine la o pot n urma mea. Vatmanii
i oferii ma vor ruga sa ma urc prin faa. Tinerii mi vor ceda locul rezervat
btrnilor i oamenilor mari. Responsabilul alimentarei ma va servi el
personal. Directorii caselor de filme mi vor trimite invitajii la toate premierele
cinematografice. Voi avea i eu o masa rezervata la Casa scriitorilor! n sfirit, voi
fi vzut i eu la tribuna zero ori chiar n loja de onoare a stadioanelor la
meciurile Rapidului. Vedei voi cum este viaa asta? Pn acum cinci minute
eram un om linitit, eram un om care-i despacheta lucrurile cu care a fost la
mare i deodata! L-am ntrebat:
i vrei s-mi vinzi subiectul? Ct mi ceri pe el?
Va nchipuii ca mi-a cerut pe subiectul care ma va face mare scriitor
vreun milion de lei ori cteva sute de mii? Nuu! Mi-a spus:
Nu cer pe el nici un ban. Absolut nici un ban.
Mi-l dai gratis? Ii mulumesc foarte mult dac-mi dai de pomana un
subiect ca asta.
Nu chiar gratisCe poi sa n; elegi prin nu chiar gratis? Mai nimic. Zic:
Ce-mi ceri n schimb? Un cuib de cuc cu cuc cu tot?

S-a suprat pun. Mi-a zis ca de ce-l iau peste picior cu cuibul de cuc. Iam spus ca n-am avut intenia s-l supr i dup ce mi-a primit scuzele, mi-a
spus:
tii ce va cer n schimb? O nimica toat. Va cer s-mi raspundei la
doua sute cincizeci de ntrebri.
Am rsuflat uurat pentru ca ma gndeam c-o s-mi ceara n schimb
cine tie ce serviciu. Dac-am vzut c-am scpat aa de ieftin, am rsuflat a
doua oara i mai uurat i am nceput sa ma tocmesc.
Aa multe? Las i tu mai jos De unde-mi vorbeti?
A urmat o scurta tcere, apoi am auzit:
De la un telef on public.
Sa rspunzi la doua sute cincizeci de ntrebri nu este un lucru prea
lesne, mai ales pe cldura asta inabu? itoare a lunii august. Nu este lesne
deloc, dar perspectivele pe care ti le-a pus n faa nu le pui la Kocoteala? Putin
lucru este sa devii mare scriitor? Cam la lucrurile astea ma gndeam eu nc de
cnd am nceput tratativele. l ntreb pe viitorul meu binefctor:
Nu ai telefon acas? Daca ai, fii att de bun i spune-mi-l i mie ca
Nu am! a zis el pun cam ncurcat i a schimbat repede vorba. tii
cum vom proceda?
n situaii din astea, n care s-mi puna cineva condiii, nu prea am fost.
Dar aeum, pentru ca era n joc viitorul meu literar, nu mai aveam ce face,
trebuia sa joc cum mi se cnt. Am zis:
Cum? Spune-mi repede cum vom proceda, ca sa nu mor de curiozitate.
mi mai pui i alte condii?
Prea pufin i pasa lui ca mor eu de curiozitate. i daca moare, ce? i-o fi
zis el. Iaca, un scriitor mai putin pe lume. Cred ca aa i-o fi zis, pentru ca a
fcut iar o pauza. Dup pauza, am auzit:
tii cum vom proceda? Va voi pune cte zece ntrebri pe zi. Deci n
douzeci i cinci de zile mi vei raspunde la cele doua sute cincizeci de
ntrebri. Va angajai?
Am fcut n cap nite socoteli, dar nu tiu ce rezultat mi-au dat. tiu doar
ca am reuit s-l ntreb:
ntrebrile din ce domeniu sunt?
De data aceasta mi-a rspuns fara s ma mai fiarb. A zis imediat:
Vetivedea
M-am uitat la Iliuta, ajutorul meu de ndejde, care la rfndul lui se uita? i
el cam nuc la mine i m-am gndit s-l iau pe vsilviu Cetera mai pe ocolite. Iam fcut cu ochiul aghiotantului meu, care nu nelegea nimic, i i-am zis lui
Silvica:
Nu vrei s-mi povesteti putin din subiectul acela de roman?

 Nu! Va este teama ca va pclesc? Pe cuvntul meu ca este un subiect

de roman nemaipomenit, dar acum, orict v-ai strdui sa scoatei ceva de la
mine, nu vei reui. Rmne cum ne-am neles. La sfirit. Ce ora va convine?
La-ce ora sa va sun?
Dai ore ca dentiii? ie cnd i convine?
9i-a fcut el nite socoteli i m-a ntrebat:
Ora nousprezece e bine?
Cu gndurile la premiul Nobel i la multiplele lui avantaje c-mi
cunase pe acest premiu am zis fara ovire:
Este bine. Chiar foarte bine. Daca erai lng mine ddeam i mna, ori
poate ddeam i-un aldama cum se obinuiete cnd se face cte-o afacere.
l aud:
Deci, ineepind de mine vom trece la treaba.
Ardeam mai ceva dect un aragaz cu trei, cu patru ochiuri. Ardeam de
curiozitate. Aa ca am ncercat, cum se spune, marea cu degetul:
Nu vrei sa ncepem chiar de astzi?
Nu. Buna seara. Va sun mine la ora nousprezece fix.
A? tept.
Acest a? tept l-am spus mutului de la manutana, pentru ca Cetera? nu
mai era pe fir. Venise tonul. Am pus receptorul n furca, am luat cartea de
telefon? i i-am dat-o lui Iliuta care clocotea? i el. I-am zis:
Deschide cartea la litera C? i scoate-mi toate numerele de telefon ale
celor ce se numesc Cetera? Pn atunci termin? i eu cu despachetatul asta.
mi mai ardea mie de despachetat? Nu-mi ardea, dar? tii? i voi ca eu am
votat ntotdeauna pentru ordine? i discipline, a? a ca am trecut la treaba. Iliuta
a deschis cartea la litera C, dar ne? iind ce am cu toi Ceteraii din cartea de
telefon, m-a ntrebat:
Ce-a vrut biatul ala? Ce v-a spus de v-ai aprins a? a? Ce vrea?
Nu prea mi place sa ma uit n oglinda. Chiar cnd ma brbieresc, ocolesc
ct pot de mult oglinda. Dar acum, cnd mi-a spus Iliuta ca m-am aprins, mam uitat pe furi la mine. Eram ro? u la faa de parca luasem vitamina PP. Iliuta
m-a mai ntrebat o data cea vrut Cetera? de la mine? i eu, ncercnd sa ma
calmez, sa revin la culoarea mea normala, i-am zis:
O sa vedem. O sa vedem ce vrea. Cauta tu, te rog, n carte toi Ceteraii.
Dup ce am fcut o ordine desavir? ita n camerele pe care le
deranjasem? i dup ce am pus? i valizele golite, la locul lor, m-am a? ezat n
fotoliu. Iliuta, de ciuda ca nu? ie despre ce este vorba, se albise la faa ca o
creta cu care se fcuse o scdere. A venit? i el lng mine? i mi-a zis:
Nu exista nici un Cetera? n cartea de telefon. mi permitei sa va
ntreb ce treaba avei cu Cetera-? ul din cartea de telefon?

 Biatul asta cu care am vorbit la telefon, fir-ar el sa fie cu pielea de la

clcie, mi-a spus c-l cheama Silviu Cetera?? i ca vorbe? te de la un telefon
public. Nu vorbea de la un telefon public, pentru ca nu se auzea nici un zgomot
de strada, deci l-am prins cu prima minciuna.
Dac-ai mirosit de la nceput ca va minte, de ce ai mai stat de vorba
cu el? tiam ca uri minciuna? i mai ales pe mincino? i.
Tu? tii foarte bine ca mincino? ilor nu le-a? da voie nici mcar s-mi
fac pantofii
Dar cu Cetera? asta, ori cum i zice, de ce?
Biatul asta mi s-a lipit de suflet de cum a deschis gura. M-a minit,
cred eu, cu un scop. Nu vrea sa aflu eu de unde mi ddea telef on.
Iliuta mi aminte? te, nu? tiu cu ce scop, ca italianul zice c-i mai bine sa
ai astzi o gin dect mine un cu, dup care ma ntreab:
Dar ce vrea? Ce vrea biatul asta care vi s-a lipitde suflet?
Aha! Aghiotantului nu i-a convenit ca biatul cu care am vorbit la telefon
mi s-a lipit de suflet. De ce oare? Trstura asta de caracter nu i-o cuno?
team. Ma fac ca nu observ suprarea lui:
Vrea sa ma fac mare scriitor. Zice ca are un subiect nemaipomenit,
dar nu mi-l da daca nu-i rspund timp de douzeci? i cinci de zile la cte zece
ntrebri.
Face ochii mari Iliuta cnd aude despre ce este vorba. Se uita la mine ca
la unul care a mncat dude negre? i ma ntreab:
Ce fel de ntrebri?
Ma uit din nou n oglinda sa vad daca mi-a trecut ro? eata? i-l lmuresc
pe Iliuta:
N-a vrut sa spun.
i de ce ai acceptat?
Nu trebuia sa accept? Iliuta draga, dar tu? tii foarte bine ct ma
strduiesc, ct doresc eu, sa ajung un mare scriitor. Una este sa fii un scriitor
la care criticii nu se uita nici mcar atunci cnd treci pe strada lor? i alta este
sa fii scriitor cu S mare. Mai? tii de unde sare iepurele?
Aghiotantul meu este de alta prere.
Daca biatul asta care s-a lipit de sufletul dumneavoastr este ntr-o
ureche ori are lipsa ni? te doage i va pierdefi vremea cu el?
Ma ridic din fotoliu, ndrept ni? te ciucuri de la draperie, ma uit i pe un
perete numai a? a ca sa ci? tig timp de gndire. Tree n revista mai toat
discuia purtata la telefon cu Cetera?? i abia dup ce am ndreptat? i ali ciucuri
care nu trebuiau ndreptai, i zic lui Iliuta:
Nu prea un copil cruia s-i lipseasc ni? te doage, cum zici tu. J? i
chiar daca este a? a cum presupui, mine, dup ce-mi pune cele zece ntrebri,

i spun sa ma lase n pace. i spun sa se duca sa se plimbe cu minile la spate,

daca vrea, pe bulevardul Magheru, ori, sa urce Dealul Spirei n vrfuri. Pe
mine, Iliuta draga, altceva ma nelini? te? te.
Tiu ce va nelini? te? te. Sa nu-mi spunei. Ia sa vad, am ghicit?
Daca? tii, hai spune-mi! Vreau sa vad? i eu ct e? ti de perspicace azi
ase august 1976.
Va nelini? te? te faptul ca nu va pune toate ntrebrile o data.
Ma nelinitea? i povestea asta, dar mai mult? i mai mult altceva ma
nelini? tea. I-am spus lui Iliuta nu cu prea multa convingere:
N-ai ghicit!
Stai! tiu. Va nelini? te? te faptul ca a minit. Ca v-a spus ca vombe? te
de la un telefon public. Este?
mi dau seama ca Iliuta, prietenul meu, nu poarta iarna cciula de
pomana. Ginde? te biatul. i zic:
Exact. Ai ghicit. Hai s-i fac cinste cu o dulceaa, vrei?
Nu-i arde de dulceaa. Zice:
i numele asta de Cetera? pare sa fie cutat. Silviu Cetera?!
Poate ca a? a-l cheama.
Atunci de ce nu este nici un Cetera? n cartea de telefon?
i-o fi pus telefon dup apariia carai.
i asta se poatE. Tii ce nerbdtor sunt? Abia a? tept sa treac ziua de
astzi. Sunt curios sa vad i eu ce ntrebri poate sa va puna un biat care vi sa lipit aa repede de suflet.
ZIUA NTIA. ILIUTA NE ADUCE LA CUNOSTINJA CA A NTREPRINS
NITE CEROETARI. Ml SE PUN CELE ZECE NTREBRI. RSPUND LA
FIECARE N PARTE I I DEOCAMDAT CAM ATTtiti ca eu am avut? i pojar
n copilrie? Ei bine, de atunci, de cnd am avut pojar, nu m-am mai perpelit n
pat a? a cum m-am perpelit n noaptea asta care a trecut. Dac-am inehis ochii
doua ore Nuu, n-am dormit nici mcar o ora. Numai la Cetera? mi-a fost
capul? i la cele doua sute cincizeci de ntrebri ale lui. Ce-o vrea sa afle biatul
asta de la mine? Tot timpul numai la asta m-am gndit. Vrea sa afle daca
scriitorilor le place sa umble cu bicicleta? Daca au mncat vreodat sparanghel
ori bigi-bigi? Daca-? i cunosc moaa? i atunci cnd am aipit, tot ntrebri
zbanghii am visat. Daca va spun una, rmnei cu gura cscat ca n faa unui
tablou suprarealist. Cu gndul la premiul Nobel, m-am visat, dragii mei,? i
preedinte de onoare al Uniunii compozitorilor. De unde pn unde pre? edinte
al Uniunii compozitorilor? Eu i pre? edinte. Eu care sunt un afon? i jumtate.
Nu? tiu sa cnt nici mcar Dealu-i deal i valea-i vale, ca lumea. Dar sa nu ma
ntrebri cum a trecut ziua de astzi. Va rog eu sa nu ma ntrebai. Daca ma

scutii de aceasta ntrebare, va spun altceva. Va spun ca Iliuta a venit la mine

cu o ora nainte? i mi-a spus:
Nu prea am dormit azi-noapte. M-am zvrcolit n pat
Vedei ce-a fost n stare sa fac din noi biatul acela cu telefonul lui? i
Iliuta s-a zvrcolit n pat ca? i mine. Ca sa nu ma demasc, sa nu cread ca? i
scriitorii se zvrcolesc n pat n astfel de ocazii la fel cu ceilali muritori, i-am zis:
Ai mncat prea mult seara, probabil. Sa nu mai mnnci aa mult
seara.
Nu din cauza asta n-am dormit, ci din cauza luia cu ntrebrile lui.
Daca nu va mai da telefon? Daca ne las cu buza umflata?
i mie mi-a trecut prin cap varianta asta. Jpi v-o spun pe a dreapta. Nu
numai o singura data, chiar? i nainte de a intra Iliuta mi-am zis: Mai, daca
biatul asta este un pui de farsor, daca a avut asear chef sa se joace cu noi?
Am refuzat sa cred a? a ceva. Am alungat ct am putut acest gnd i acum am
fcut pe grozavul zicnd:
Daca nu-mi mai da telefon, nseamn ca nu-mi mai da. Treaba lui. Tu
crezi ca ne-ar sta prea urt cu buza umflata? Ia ntoarce-te putin n profil!
Vreau sa vad cum i-ar sta cu buza umflata? De ce-mi zimbe? ti mnze? te? ie
chiar i-e frica? Sa nu-i fie frica. Nu ne iart Cetera? chiar a? a de u? or.
Hiua al meu nu este omul care poate fi dus chiar a? a de u? or cu
zhrelul. Baga de seama ca eu fac pe grozavul, dar se face ca dormiteaz. Se
uita n alta parte. Se uita la o draperie de culoare cam albastra? i zice:
Eu totui as vrea sa sune telefonul Apropo de telefon. tii ca azi am
fcut ni? te cercetri?
Voi il tii pe Iliuta, din celelalte cri, ca este om de aciune. Ma? i miram
ca nc n-a ntreprins nimic. Ce-o fi ntreprins?
Cercetri? Ce fel de cercetri ai fcut? mi spui i mie?
Se uita tot la draperia aceea de culoare cam albastra. De ce se uita la
draperia aia i nu se uita la soba de teracota ori la un tablou agat de perete,
nu pot s-mi dau seama. Dar nici nu-mi bat capul. Aud:
Am descoperit o familie Cetera? Cu numele Cetera?
La prima vedere, aceasta veste pare sa fie de milioane. Dar nu prea este.
O sa vedei voi de ce. I-am zis lui Iliuta cu mult entuziasm:
Ce vorbeti? Cum ai reu? it?
M-am interesat la copiii de pe strada noastr? i de pe alte strzi, dacau auzit de acest nume. Am stat de vorba cu peste o suta de copii. I-am luat? i
direct? i pe ocolite. i ce credei c-am aflat?
Ce-ai aflat? De ce ma chinuie? ti? Spune, ce-ai aflat?

 Chiar aproape de noi, pe strada vecina, sta o doamna care este

divorata? i pe care o cheama Cetera. A avut doi copii. Fata a rmas la ea, iar
biatul s-a dus la taic-su. Mi se pare ca stau prin Drumul Taberei.
Asta-i, mi-am zis eu. Asta-i Cetera. Prinii lui or fi divorat din cine tie
ce cauza i vrea sa ma fac mare scriitor povestindu-mi motivul de divor. Dar
ce rost are s-mi puna el mie doua sute cincizeci de ntrebri. La ce-o s-i
foloseasc rspunsurile mele? Zic:
Nu cumva
i eu am crezut la nceput ca Nu. Biatul asta e mare, are peste
douzeci de ani i nu-l cheama Silviu. M-am bucurat de pomana.
Nu oftez de necaz ca Iliuta nu-mi aduce o veste buna. Abia am intrat n
hora asta i sa i ncep cu oftaturile? Unde am ajunge dac-am ofta de la primul
hop?
i ai oprit cercetrile? il ntreb eu gindindu-rna la nite guma de
mestecat.
Iliuta cred ca se atepta s-l cert ca a nceput sa fac cercetri fara sa ma
informeze i pe mine. Daca a vzut ca nu-i zic nimic, a nceput:
Da. Am oprit cercetrile, pentru ca m-am interesat? i n-au nici o ruda
care sa aib un copil cam de seama mea.
Ascultam ce-mi povestea Iliuta, dar eram cu ochii la ceas. Eram
nerbdtor i eu sa vad daca ne mai suna ori nu Cetera? Iliuta se uita i el la
ceas i, bine crescut cum este, a fost i sper sa fie ntotdeauna, mi zice, lund
privirea de pe draperia aproape albastra:
Nici nu v-am ntrebat dac-mi dai voie sa fiu? i eu de fata cnd va
pune ntrebrile.
L-am prins de barbie i i-am scuturat putin capul care nu prea suna a
gol i i-am zis:
Chiar daca erai plecat la Rucr, daca erai plecat din Bucureti,.
Aranjam cu acest Cetera s-mi puna ntrebrile dup ce vii tu. Am sa tin
receptorul mai departe de ureche, ca sa auzi i tu.
Nu tiu daca portarul naionalei se bucura mai mult cnd apar un
penalti, dect s-a bucurat Iliuta cnd a auzit ce i-am zis. Daca nu edea pe
scaun, cu siguran ca sarea n sus de bucurie. Mi-a zis:
Sa iau pixul i un caiet? Vrei sa le scriu?
Mie nu-mi trecea prin cap s-mi notez ntrebrile.
Vedei ce nseamn sa ai un ajutor, un aghiotant ca Iliuta? i zic:
N-ar fi rau
Fix la orele nousprezece, a sunat telefonul. Am rsuflat amndoi
uurai. Iliuta? i-a tras un scaun lng mine, i-a pregtit caietul? i pixul i,

cnd a fost gata, am ridicat receptorul, am zis un Alo i am auzit vocea lui
Silviu Cetera:
Alo, eu sunt. Bine v-am gsit. Lata cum suna prima ntrebare: Cu ce
era acoperita casa n care v-ai nscut? A? tept rspunsul.
Nu? tiu de ce am nghiit n sec. M-am uitat la Hiua, Iliuta s-a uitat i el
la mine, am ridicat ca la o comanda amndoi din umeri? i am zis n receptor:
Alo, o parte a casei n care m-am nscut era acoperita cu? ndrila, iar
alta cu carton.
Urmeaz a doua ntrebare: Ati mers vreodat ntr-o cru cu
coviltir?
Ciudate ntrebri! Cu ce-a fost acoperita casa n care m-am nscut, apoi
dac-am mers vreodat ntr-o cru cu coviltir. Ce-o vrea biatul asta de la
mine, oameni buni? i rspund:
De mai multe ori. Tatl meu era din Priboeni i fraii lui veneau foarte
des la Bucure? ti sa vnd fructe. Am fost de multe ori cu cru cu coviltir la
rudele mele din Priboenii de Arge?
Nu-mi spune daca este ori nu mulumit de rspuns? i zice:
A treia ntrebare: Ati dus vreodat n copilrie steagul la vreo
nmormntare?
Iliuta pufne? te n rs. Astup plnia receptorului i-l fac atent pe Iliuta sa
se astmpere, sa fie serios. Rspund scurt:
Da. Ca sa fac rost de prosop ori batista.
Iliuta se uita la mine ca sa vad daca glumesc ori vorbesc serios. Aud n
receptor:
Urmeaz ntrebarea a patra: V-ai fcut vreodat musti din mtase
de porumb?
Iliuta scrie ntrebarea i rde pe nfundate. Se uita la mine? i cu privirile
lui parc-mi spune: Nu observai ca biatul asta i bate joc de
dumneavoastr? i evit privirile i-i rspund lui Cetera?:
Sigur ca da. Am copilrit pe Giule? ti. Pe lng Institutul Pasteur.
Coceam porumb pe cimpul Institutului? i pn se cocea ne jucam. mi fceam?
i mustaa din mtase de porumb.
Un fumtor ar trage acum cu ndejde din igar. Bine ca nu sunt. Aud:
A cincaa ntrebare: Citi ani aveai cnd ati aflat ca se sufla? i-n iaurt?
Nu mai tin minte, dar tiu ca dup ce m-am fript cu supa.
Jocul ntrebrilor ncepe s-mi placa. mi place mai mult varietatea lor.
Dar tot nu pot s-mi dau seama ce urmrete acest Cetera. Cnd aude
ntrebarea cu suflatul n iaurt, Iliuta mi face un semn din care trebuie sa
neleg ca cel care ma chestioneaz este cam tra-la-la. l cert cu privirile i Iliuta

se astmpr. Cum o sa fie tra-la-la un biat ca Cetera? asta care este n stare
sa formuleze asemenea ntrebri. Aud:
Urmeaz ntrebarea a? asea: Ati plns mult n copilrie?
Cam mult. Eram o fire cam bolnvicioas? i mama a murit cnd
aveam doar unsprezece ani. De cte ori mi aduceam aminte de ea, ma podidea
plnsul.
ntrebarea a? aptea: Ati umblat pe furi? n buzunarele tatlui
dumneavoastr?
Iliuta noteaz ntrebarea i se uita la receptor cam cum te-ai uita tu ori
vreun unchi de-al tau la un Opel Rekord tamponat de-o basculanta. Vrea s-mi
spun ceva, dar eu i fac semn sa tac. S-i vad de pixul lui cu pasta
albastra. Rspund la ntrebarea a? aptea:
Cnd eram bolnav, tata mi aducea uneori clui fcui din zahar? i eu
il cutm n buzunare cnd venea acas. De multe ori nu gseam nimic.
Plngeam eu putin, dar mi trecea repede.
ntrebarea a opta: Ati numrat vreodat stelele?
Aghiotantul meu astupa cu mna lui plnia receptorului i-mi spune:
Zicei-i ca le-ai numrat din apte n apte i ca v-au ieit trei n plus. Ma uit
urt la Iliuta? i zic: Dragul meu, daca te-ai plictisit, du-te? i vezi cum mai este
vremea pe afara. Vezi daca n-a nceput sa ploua pe strada vecina. Iliuta se face
mie n scaun i-mi face semn ca n-o sa se mai amestece n treburile mele. l iert
i-i rspund lui Cetera?:
Alo, pe vremea copilriei mele se spunea ca nu e bine sa numeri
stelele. Se zicea ca-t-i moare cineva drag daca le numeri. Nu voiam s-mi moara
cineva care mi-era drag. Dup ce-a murit mama, am ineercat sa le numr, dar
n-am reuit.
Aflai ca nu mi s-a prut. Chiar am auzit un oftat n receptor. Mi-am
muscat i eu putin buzele i, dup o foarte scurta pauza, am auzit:
Alo, ntrebarea a noua: n copilrie ai stricat un cuib de psri?
Ma uit la Iliufa ca la un troleibuz care nu oprete n statie. Se uita i el
cam n acelai fel la mine, dar nu mai indrazne? te sa spun nimic. Dau din
umeri? i-i spun lui Cetera:
Nu-mi aduc aminte. Nu cred sa fi stricat vreun cuib. Lilieeii nu-i
puteam suferi i cucuvelele.
Cetera nu insista. Nu ma ntreab daca am stricat vreun cuib de lilieci i
bine face. Aud:
Siacum, ultima ntrebare
Alo, cum ultima? Era vorba de doua sute cincizeci.
Ultima din ziua de astzi. Deci, ntrebarea a y. Ecea: Ati ndreptat
vreodat cuie?

La o ntrebare ca asta pot sa ma jur? i pe ceasul de la Universitate, chiar?

i pe scrile rulante de la pasajul subteran din acela? i loc, ca nu ma a? teptam,
Rspund ntrebrii:
Numai o data? i cuie ruginite gsite prin groapa de gunoi. Le
ndreptm ca sa mai reparam gardul ori sa mai batem cte o scndur la
magazie. Daca te intereseaz, pot s-i spun ca mi-am dat de multe ori cu
ciocanul peste degete n timp ce ndreptm cuie. Noteaz-i amnuntul acesta
numai daca ai neaprat nevoie de el. i nc ceva. Aduceam de la groapa de
gunoi? i. Scnduri cu cuie n de,? i nu le puneam pe foC pn nu scoteam
cuiele. Le ndreptm? i le puneam bine.
Va mulumesc. Buna seara. Pe mine. Va sun la aceea? i ora.
Alo!
Crata, mi-a nchis telefonul. Iliuta, care a reu? it sa noteze cele zece
ntrebri puse de Cetera? se uita la mine care arat ca dup o cltorie pe seara
tramvaiului doi, care eireula? i pe Giule? ti,? i nu? ie ce sa ma ntrebe. Nu? ie
cum sa fac, cum sa dreag, ca sa ma uit la el mai frumos. Intervenia aia a lui
la ntrebarea cu numratul stelelor ma necjise. Ma ntreab din priviri daca
mai sunt suprat pe el? i eu, care am iertat i alte mici obraznicii, il iert cam n
prbportie de optzeci la suta. l ntreb:
Ce prere ai?
i el, ca, sa ma nveseleasc putin, fcnd pe spiritualul, mi zice:
A uitat sa va ntrebe daca va place orezul cu lapte cu scorioar, cire?
ile amare i daca? tii sa facei un nod pescresc stnd ntr-un picior ntr-un cerc
fcut cu creta ro? ie pe asfaltul din fata statuiei lui Alexandra Lahovari.
i dau sa neleag tot din priviri ca umorul lui ma lasa cam rece i? i-i mai
pun o data ntrebarea:
Ce prere ai?
Se uita din nou la draperia aproape albastra? i zice pun necjit de
insucces:
Nu neleg nimic? i nu? tiu daca poate nelege cineva ceva.
Pu? iul asta m-a supus unui test. Trebuie sa fie copilul vreunui
sociolog. O fi pus mna pe vreun formular de-al lui taic-su? i vrea sa fac
sociologie cu mine. Da de ce tocmai cu mine? De ce m-o fi ales pe mine? i nu pe
ofierul strii civile din sectorul asta, ori pe colonelul de eavalerie de peste drum
de noi. ntrebrile lui, Iliuta dragule? i glumeule, afla ca nu sunt chiar de
lepdat.
Iliuta citete cu glas tare cele zece ntrebri. Ajunge la cea cu ndreptatul
cuielor.

 Ce i-o fi venit cu ntrebarea asta? Auzii la el: Daca ai ndreptat cuie?

Trebuia s-l ntrebri? i dumneavoastr de care cuie. De opt, de doisprezece, ori
cuie de? ia, ca sunt fel de fel de cuie. Unul mai cui dect altul.
i totui, Iliuta biatule, ntrebarea este interesanta.
De ce este interesanta?
Vrea sa stabileasc mediul n care am copilrit.
i ntrebarea asta cu mustaa de porumb? i aia cu plimbatul n carua
cu coviltir
fie i-ar fi trecut prin minte astfel de. ntrebri?
Iliuta cte? te ntrebrile nc o data? i nc o data
? i vad ca ncepe sa i se lumineze fata ca unui om al muncii care aude ca
a nceput s-l aprecieze maistrul din secia ntreprinderii n care lucreaz.
Nu? tiu daca mi-ar fi trecut prin cap astfel de ntrebri, dar ncepe smi placa? i mie ca? i dumneavoastr acest joc.
Eu uite mi fac o aspra autocritica aici n favoastra, dar uneori sunt cam
bnuitoR. i acum cnd l-am vzut pe Iliuta mai altfel dect la nceput, mi-au
trecut prin cap ni? te bnuieli. I-am zis:
Iliuta, nu cumva tu ai pus la cale povestea asta? Uit-te n ochii mei
cprui? i da-i cuvntul de onoare ca nu eti amestecat n acest complot.
Iliuta se uita n ochii mei aa cum i-am spus, face o mutra de cotoi certat
i rsucindu-se n scaun mi zice:
Cum o sa pun eu la cale aa ceva? Pe cuvntul meu ca nu!
Va mai spun nc o data ca prietenul meu nu-? i da cuvntul de onoare
aa cu una cu doua. Cu toate astea, tot ma uit la el cu nelncredere. Daca joaca
teatru? Ma uit nu? tiu de ce la a? aptea cahla a sobei de teracota care acum, n
august,? omeaza i zic:
ntrebarea aia cu cru cu coviltir ma face sa cred ca acest joc este
pus la cale de cineva care ma cunoa? te; care-mi cunoa? te copilria? i faptul ca
am rude la Priboeni. Cei din Priboeni au crue cu coviltir.
Numai cei din Priboeni? i nomazii au crue cu coviltir
Ai dreptatE. i a? tia au crue cu coviltir.
Mi-am notat? i eu ntrebrile n jumalul meu de zi i am nceput sa ma
plimb prin birou, cu minile vrte n buzunarele pantalonilor.
tii la ce ma gndesc eu? ma ntreab aghiotantul meu.
Ma opresc din mers. Dac-a? fi la mare, m-a? arunca acum n valuri ca sa
ma rcoresc. Dar ce sa fac? Nu sunt la mare. Caut prin sertare, doar, doar oi
gsi ni? te guma de mestecat. Nu gsesc. Sunt foarte nervos? i nu? tiu de ce.
Cetera? n-a fost obraznic. Ba a? putea spune ca ntrebrile lui mi-au plcut. l
ntreb pe Iliuta:
La ce te ginde? ti, dragul meu?

 Noi neam notat ntrebrile. Oare el? i-o fi scris rspunsurile primite?
tii ct ma interesa pe mine daca Cetera?? i-a notat rspunsurile? Ma
interesa exact cam ct o intereseaz pe catelu? a mea Lily n ce zi va cdea
lsata secului de carne n anul 2000. Cu toate astea i-am zis lui Iliuta:
Poate e-o fi mai utilat dect noi.
Ma ntreab mirat:
Cum adic sa fie mai utilat?
I-o fi instalat magnetofonul la telefon. Dar asta nu are nici o
importanta pentru noi i afla, dragul meu Iliuta, ca eu tot la prerea mea
rmn. Sunt aproape sigur ca acest copil este fiul unui sociolog ori al unui
psiholog. A fcut rost de un formular cu ntrebri tip de la taic-su? i m-a luat
pe mine drept subiect. Ai vzut? L-am rugat s-mi povesteasc numai un pic
din subiectul acela al romanului care, daca ajunge n minile mele, ma face
mare scriitor. Cred ca ma duce cu vorba
Aghiotantul meu nu? ie, sracul de el, ce sa mai zic. Ma ntreab n
schimb:
Ce-o fi urmrind?
Om trai? i-om vedea.
Pot s-mi continui cercetrile?
Care cercetri?
Ca sa aflu cine este acest misterios domn Cetera?
Telefonul de la ora nousprezece
Te rog? i, daca afli ceva, anuna-m? i pe mine.
ZIUA A DOUA. ALTE ZECE NTREBRI. PE CETERA IL INTERESEAZ
N MOD SPECIAL DACA MA PUNEAU PARINTTI SA SPUN POEZ1I CND NE
VENEAU MUSAFIRI, IAR EU NCERC S-L ATRAG NTR-O CAPCANA. NU
REUESC.
Ziua a doua s-a nimerit sa cada ntr-o smbt. Am avut multe treburi de
rezolvat, aa ca nici nu? tiu cum a venit seara. n ziua asta am mncat i
coliva,? i orez cu lapte, pentru ca vecina noastr de la parter nu m-ia ocolit nici
pe mine. Sticle goale nu m-am dus sa vnd, ca nu mai prea avem sticle goale de
cnd mi-a interzis doctorul sa mai beau lichide alcoolizate. Dar sa va spun
altceva mult mai interesant. Auzii voi? Iliuta, ca sa nu cumva sa intru
neobservat de el, ma a? tepta chiar la intrarea n bloc. i-a luat o carte de-a lui
Constantin Georgescu din Snagov i a ncercat sa citeasc pe un scunel.
Pentru c-l citea pe un scriitor din Snagov i nu pe un clasic n via, m-am
fcut ca nu-l vad? i-am trecut pe lng el fara s-l bag n seama. S-a ridicat, ia luat scunelul i Al doilea motiv (aa se cheama cartea) i a venit cam necjit
n urma mea. La un moment dat mi-a trecut n faa i-a ntrebat:
Suntei suprat pe mine?

Desi nu ma pricep nici mcar att ct se pricepe mita la a? ezarea unei

ftgle pe acoperi? sau la actorie, am jucat putin teatru cu Iliuta.
Aaa, Iliuta, bat-te sa te bata, tu erai?! Ce-ai zis tu? Ce nai ntrebat?
Daca suntei suprat pe mine.
De ce sa fiu? Am motive? Ce cte? ti? Aaa, pe Georgescu? Foarte bine.
Dar ati trecut pe lng mine fara sS. Va uitai.
Iart-m, eram cu gndurile aiureA. Tii la ce ma gndeam cnd am
trecut pe lng tine? Nu la telefonul de la ora nousprezece. Ma gndeam la cu
totul altceva. Ma gndeam ca, dac-am sa ajung scriitor mare, o sa trebuiasc
s-mi fac alte haine, alti pantofi, pentru ca n-am sa mai ncap n vechea
mbrcminte? i nclminte. C-o sa trebuiasc s-mi fac plrie? i cciula de
comanda. Pentru ca, daca o sa ajung mare scriitor, o s-mi creasc? i capul.
Nu? Ma gndeam dac-o sa mai ncap? i-n marina? i n-o sa trebuiasc s-mi
cumpr un ARO ori un autobuz pe msura mea. Iart-m c-am trecut pe lng
tine ca pe lng un stlp de telegraf. Cum ti ai petrecut ziua?
Iliuta este necjit. Nu tiu de ce, dar este necjit. Este mult mai amrt
dect cel cruia i s-au scufundat mai de mult nite corbii ncrcate cu habar
n-am ce. l cunosc eu bine. mi cunosc marfa. Mi se plnge:
Nici astzi n-am avut spor.
La ce n-ai avut spor?
Am mai fcut ni? te investigate n legtur cu Cetera? aia care nu v-a
ntrebat nc daca n copilrie ati jucat ori nu lapte gros, capra lunga ori
leap? a pe ouate. Sa? titi ca nu exista nici un profesor cu numele de Cetera?
la facultate.
Cu toate ca smbta, n special smbta, nu-mi place sa fiu luat peste
picior, cum am fost luat acum de Iliuta cu leap? a lui pe ouate, m-am abinut.
N-am explodat cum ar fi trebuit sa explodez? i am zis calm:
De unde? tii tu? De unde? tii ca nu exista nici un Cetera? la facultate?
V-am spus. Am fcut investigaii. Toat ziua am alergat.
Cum le-ai fcut? Investigaiile alea de care vorbe? ti Cum le-ai fcut? Tu
nu observi ct de curios m-ai fcut? Ia poveste? te-mi? i mie! Dar hai sus la
mine. Stam la poarta ca la tara? Dac-am avea? ani n faa casei, ne-am a? ez
pe marginea lui.
Am urcat la mine. Am intrat n birou? i m-am uitat la ceas. Mai era un
sfert de o-ra pn la ora nousprezece. Ce-am zis eu mai adineauri? Am zis
parca Da, am zis ca nu m-am gndit la telefonul lui Cetera? Am minit. S-mi
fie nu? tiu cum, dar am minit. Ma ntorceam eu nainte de ora nousprezece
acas, daca nu mi-era dor de Cetera?? Deci mai este un sfert de ora pn la ora
nousprezece, a? a ca avem timp berechet, am timp destul s-l descos? i s-l
cos la loc pe Iliuta. Lam servit? i pe el cu coliva, fiindc tiu c-i place. Am mai

mncat i eu, am but putina apa rece, apoi i-am fcut semn lui Iliuta sa ia loc.
Dup ce s-a a? ezat, i-am spus:
Povestete-mi n ce fel i cum ai fcut acele investigaii.
N-a fost greu deloc. M-am interesat printre copii. Printre prietenii mei,?
i am dat de unui care sta n acelai bloc cu o secretara. Un biat care are un
ochi de alta culoare i care mi s-a ludat ca este prieten la catarama cu
secretara asta, c-i face acesteia o groaza de servicii. Se duce s-i fac
trguieli? i-i lasa uneori? i cheile de la apartament. A? a ca
Nu-mi amintesc absolut deloc. Doamne, ce memorie mai am eu de la o
vreme! Nu-mi aduc aminte daca v-am spus ca, de cnd Iliuta este aghiotantul
meu, are o mulime de prieteni. Are prieteni nu numai pe strada noastr, nu
numai n sectoral nostra, ci? i n provincie. Corespondeaz cu o mulime de
copii de seama lui. A? a ca trebuie s-l credem cnd ne spune ca s-a interesat
printre prieteni. Dar despre ce fel de secretara o fi vorba? Ia s-l ntreb:
Care secretara? De ce fel de secretara vorbeti?
Secreiara de la Facultatea de filosofie. Am avut mare noroc. Tocmai se
pregtea sa piece din Bucure? ti. Crau bagajele la o ma? ina cu numr de
Suer., iva. Se vede treaba ca are rude la Suceava? i au v 1111 I u: i oa cu ma?
ina. M-a dus biatul aia la ea? i am ntrebat-o daca exista vreun profesor ori
profesoara cu numele de Cetera? Cu toate ca se grbea, m-a ntrebat n ce scop
ma interesez.
i tu ce i-ai spus? Te pomeneti ca te-ai apucat s-i poveste? ti
Dumneavoastr chiar aa de gur-spart ma oredeti? mi pare foarte
rau. I-am spus ca a venit o ruda a mea din provincie i are mare nevoie de
profesorul Cetera?
N-ai avut necazuri cu nasul?
Prietenul meu caut din ochi o oglinda, dar nu da de ea. Simte nevoia sa
se uite n oglinda. Zice:
Ce necazuri sa am?
Nu i-a crescut nasul cnd ai minit?
Vine biatul de acas, cum se spune. Nu mai cauta nici o oglinda.
Nu mi-ai spus dumneavoastr asear c-mi pot continua cercetrile?
Deci a czut? i aceasta probabilitate.
Care va sa zic nu i-a bgat coada aici vreun drac de sociolog. Vreun
copil, de sociolog. Foarte nerbdtor sa vad astzi la ce examen voi fi supus, ma
uit la ceas? i-i spun lui Iliuta:
Ia-i caietul? i pixul? i treci la treaba. Trebuie sa sune telefonul.
i chiar a sunat. Ca sa bag? i eu puini draci n Cetera? asta, las telefonul
sa sune o data, de doua ori Iliuta ma ntreab de ce nu ridic receptorul, i
spun i lui de ce i abia dup ce a sunat a asea oara. am ridicat.

 Alo.
l las sa mai zic nc o data alo, ca sa mai fiarb pun i-i zic:
Alo, da. Silvica, nainte de-a ncepe s-mi pui cele zece ntrebri, vreau
sa te rog ceva. Dup ce termini cu ntrebrile, sa nu-mi trinteti receptorul n
nas, pentru ca vreau sa stau de vorba cu tine. Vreau sa te mai ntreb ceva.
Simt o umbra de teama la interlocutorul meu care, dup puina taeere,
ma ntreab:
Ce anume?
Li spun dup. Sunt pregtit sa ascult prima ntrebare a zilei a doua.
Alo, prima ntrebare: n copilrie ai fost deocheat vreodat? Daca ai
fost, ce-ai fcut?
Naiba s-l ia pe acest Cetera! Dac-ar fi lng mine, i-a? strnge mna, la felicita, dar i-a da i vreo doua curele la fund, aa de drag. Uite ce ntrebare
este capabil s-mi puna. Dac-am fost deocheat?! Buna! i zic:
Eu nu prea am crezut n deochi, dar rposata maica-mea, atunci cnd
ma mbolnveam, o chema pe o vecina a noastr de la care am auzit i primele
basme ale copilriei mele. Ea, baba Marina, mi stingea nite crbuni ntr-o
cana cu apa, descnta apa i-mi ddea sa beau. Beam zeama de crbune i
nimic. Acum nu mai cred absolut deloc n deochi. Mul~ tumit de rspuns?
Se face ca n-aude.
Alo, ntrebarea a doua: Cnd erai copil, va plcea sa va uitai n
vitrine?
Numai copiilor le place sa se uite n vitrine? Eu, uite ca sunt aproape de
drojdia anilor i, cnd vad o vitrina, stau locului i-o privesc. Rspund la
ntrebare:
Tata nu ma ducea niciodat n ora. Cu mama ma duceam n prima zi
de Paste la tu? a Maria, sora mamei mele, care sttea undeva pe lng biseriea
Dobroteasa. Atunci trebuia sa tsiem n doua capitala, pentru ca noi stteam n
Giuleti. Cartierului nostru se spunea Comuna Marele Voievod? i cnd
ajunIeam n centru abia ma trgea mama de la vitrine. Tmi plcea sa vad i sa
ma minunez de cte lucruri existau pe lume
Aducndu-mi aminte de copilrie, i trag un oftat a? a mai dolofan,
pentru ca nu ma costa nimic. i fac semn lui Iliuta sa se dea mai aproape de
receptor ca sa poat auzi mai bine ntrebrile? i atept. Nu atept mult. Aud:
Mulumesc. Alo, urmeaz ntrebarea a treia: V puneau parini sa
spunei poezii cnd va veneau musafiri?
Mie, va spun cinstit, nu-mi plac deloc prinii care atunci cnd le-a
trecut cineva pragul, gata, aduc copilul i ncep s-l piseze: Ia spune tu lui
nenea (ori lui tanti) poezia aia cu cinele care, de? i nu este? chiop, latra stnd
n trei picioare. Ori Ia arata tu lui tanti (ori nenea) cum fcea Kojak smbt

seara, cum ar mnca din bomboana aia a lui cu mner? i cum? i-ar da el parul
peste cap dac-ar avea Mi-o fi mie urt de parini a? tia care-? i pun copiii sa
se maimufareasca, sa arate musafirilor ce detepte sunt odraslele lor, dar acum
trebuie sa rspund la ntrebarea pusa de Cetera?:
Nu-mi amintesc sa fi vzut musafiri n casa noastr. n afara de baba
Marita macagioaica, despre care i-am mai vorbit, nu ne intra n casa dect
perceptorul, care venea dup dari, a? a ca tata nu ma punea s-i spun poezii
perceptorului. J? i daca vrei sa? tii, nu m-am prea omort eu cu invaatul
poeziiloR. Tiam ca tot copilul Eafa, rata, reifisoara, o parte din Cafelus cu parul
cref? i Pisicufa, pis, pis, pis; injolo
ntrebarea a patra: n copilrie, ati ales vreodat gru pentru coliva?
Uite-l cum trece de la poezie la culesul griului pentru coliva! Copilul asta
i? i bate joc de mine. Iliuta mi face un semn, un semn care ma face sa neleg:
Ce sa va fac, asta e situaia! Rspund, n-am ce face:
De multe ori. Mai ales dup ce~a murit mama Ce sa fac? A? a era
atunci!
A cincea ntrebare: Ai avut marina de cusut n casa?
Recapitulez ntrebrile: Dac-am fost deocheat; Dac-mi plcea sa ma
uit n vitrine, a doua; Daca ma punea tata sa spun poezii cnd veneau
musafiri, a treia; a patra, Dac-am ales gru de coliva i acum, Dac-am avut
marina de cusut n casa. Par sa fie ntrebri nscocite de un reporter mai
sucit. Dar de ce nu-mi adreseaz ntrebrile reporterul? Exista oare vreun
reporter cu numele de Cetera?? Nu-mi amintesc sa fi auzit de numele asta.
Alo, sa repet ntrebarea?
Nu. N-am. Avut maina de cusut n casa. Ne cosea o croitoreasa. Una
madam Sari, care nu? tia sa lucreze nimic din stofa ori pnza noua. Lucra
numai din vechituri.
Urmeaz ntrebarea a? asea: De la cii ani tiai gini?
Ei, voi ce prere avei? Vou v-ar fi trecut prin cap o ntrebare ca asta? i
pe-o lada ntreag cu sticle de pepsi puteam face rama? ag i ci? tigam.
O singura data am tiat. Adic am ncercat sa lai; m-a pus mama sa
tai o puicu. Aveam vreo pt-noua ani. Am tiat numai jumtate din gtul
puicuei, dar cnd am vzut snge, am ipat? i-am aruncat din mna i
cuitul,? i puicu, care a nceput s; i fuga prin curte cu gtul pe jumtate tiat.
De atunci n-am tiat nici o ortanie? i n-am sa tai chiar daca am sa mor de
foame. Tu, dragul meu Silvica, tai gini? Te pomene? ti ca tai i viei.
Greeted cumva ca mi-a rspuns la ntrebare? Va inelai foarte amarnic
dac-ai gndit aa ceva. S-a fcut ca nici n-a auzit ntrebarea.
Alo, ntrebarea a aptea: Ati mncat ciorba acrita cu corcodu? e?

 De foarte multe orI. i acum cnd ma due la tara, la Priboeni, daca e

vremea corcoduelor le spun sa acreasc ciorba cu de Silviule, eu nu tiu ce
urmare? ti tu cu ntrebrile astea pe care mi le pui. Ma rog, treaba ta, am intrat
n hora, trebuie sa joc. Dar te rog? i eu aa n particular, i-ar fi convenit mai
mult s-i spun ca n-am mncat niciodat ciorba acrita cu corcodue?
Daca puneam ntrebarea asta statuiei lui Rosetti, cred ca tot a? fi scos un
rspuns. Cetera nu s-a sinchisit:
A opta: Ai intrat vreodat ntr-o farmacie fara sa va descoperii?
Aha, vrea sa? ie cam cum am stat? i stau cu cei? apte ani de acas care,
acum, sunt? ase
Ct am fost copil, n-am intrat ntr-o farmacie. Asta pentru ca n toat
mahalaua noastr nu exista vreo farmacie. Era una dincoace de Podul Grant i
ai mei nu ma trimiteau pentru ca era prea departe de casa noastr. Dar ai mei
m-au invaat nc din cruda mea pruncie ca trebuie s-mi descopr capul nu
numai cnd intru ntr-o farmacie, ci n orice local public, ori casa strin n
care intru.
Am vrut s-l ntreb? i eu daca el ii descoper caipul numai cnd intra
ntr-o farmacie, pentru ca, dup felul n care a formulat ntrebarea, poate a? a
i procedeaz. Nu l-am mai ntrebat pentru ca? i aa vorbeam pereilor ori
vreunui tablou agat de perete.
ntrebarea a noua: Cnd ati aflat ca dracul nu este chiar a? a de
negru cum il crede lumea?
Alo, vreau sa te ntreb eu ceva. Tu ai certitudinea ca dracul e negru?
Ca exista draci? Spune-mi, te rog, unde i-ai vzut i la ce pre. Dau orict sa
vad? i eu un drac negru ori chiar blond.
Silviu Cetera? ma pune la punct, dar ce punct! Vedei prin cte trebuie sa
treac un scriitor, daca vrea sa devina scriitor mare? Ct trebuie sa
ptimeasc?!
Alo, eu pun ntrebri, nu dumneavoastr. Sa repet ntrebarea?
Iliuta vrea s-mi spun ca aa-mi trebuie, dar nu indrazne? te. Cetera
ma mai ntreab o data daca e nevoie sa repete ntrebarea.
Nu. Data exacta cnd am auzit aceasta zicala nu pot sa i-o dau, dar
am auzit-o de multe ori n copilrie, mai ales de la unui nea Niculaie hamalul,
care zicea c-i negru, pentru ca aa-l vedea el, mai ales cnd trgea la
msea
Alo, i-acum ntrebarea numrul zece a zilei de azi: Mncai? i scriei
cu mna stinga?
Ce-o avea biatul asta cu stngcii? Dar ce n intereseaz pe mine? i
rspund:
Nu.

La captul celalalt al firului se ntmpl ceva. Silviu Cetera? cu siguran

ca nu este singur. Mai este cineva cu el, pentru ca am auzit ni? te? u? oeli.
Asta numai? i numai daca Cetera? n-are obiceiul sa vorbeasc uneori singur.
Deci, dup ni? te? u? oeli, aud:
De fapt, acum urmeaz ntrebarea a zecea: Ati vrea sa fii stngaci?
Eu am prieteni stngaci i n afara de faptul ca mnnc? i scriu cu
stnga, n-am vzut nimic deosebit la ei. Cu toate astea nu i-am spus lui
Cetera? ca mi-ar fi indiferent. M-am trezit zicnd:
Nu. Ma simt bine a? a cum am apucat sa ma obi? nuiesc. Gata?
Aud din nou ni? te su? oeli aproape imperceptibile, apoi vocea lui
Cetera?:
Eu am terminat pentru ziua de azi. Ce vrei sa ma ntrebri?
mi dreg glasul la fel cum? H dreg unii care iau cuvntul la diferite?
edinte? i, fiindc nu sunt stngaci, i fac cu oehiul drept lui Iliuta? i ncep
De unde-mi dai telefon? i stai, ca vreau sa te mai ntreb ceva. Cu cine
e? ti tu acuma? Fii tu a? a de drgu? i spune-mi? i mie cu cine te sfatuie? ti.
Cu cine-mi tot? u? ote? ti, mi spui?
Va dau telefon de la un telefon public, v-am mai spus.
Nu este adevrat Daca am nevoie de tine, la ce numr te pot gsi?
L-am luat repede, doar, doar o scap ceva.
Pn nu-mi raspundep la toate ntrebrile, nu avei de ce sa ma cutai.
n ce cartier locuie? ti? Stai, sa nu nchizi, ca nu mi-ai rspuns la
celelalte ntrebri.
ntrebarea mea a rmas n aer, agat putin de lampadarul din tavanul
camerei mele. Am auzit un clanc i, dup ce-am fluierat putin a paguba, am
pus? i eu receptorul la locul lui. Ce era sa mai fac? Sa vorbesc cu receptorul?
Ce prere ai, Iliuta?
Ce prere sa aib Iliuta? Se uita deocamdat n caiet, da din umeri cum
da el mereu cnd e n ncurctura i zice:
Ma tot gndesc ce urmare? te cu ntrebrile astea.
Ma uit cu ochii facuM mai mici, ma uit printre gene la Iliuta? i iar ma
cuprinde bnuiala. Ce sa fac eu daca m-a fcut mama aa bnuitor!
Iliuta, ia mai uit-te tu o data n ochii mei. Te mai ntreb o data: Nu e?
ti tu autorul acestui chestionar? i mai dai o data cuvntul de onoare?
Lui Iliuta, frumosului Iliuta, i dau lacrimile. mi spune cu de n ochi:
Daca va spun ea nu am nici un amestec. Pe cuvntul meu. Nu putei
sa va interesai la telefoane?
Ideea cu punerea telefonului sub observaie nu este rea, dar nu o accept
pentru ca, una, nu vreau,? i a douas nu se poate.

 Ce sa ma interesez? Sa pun telefonul sub observable? Pu? iul asta nu

ma supr, nu ma jigne? te, n-are nici un rost.
Aveji dreptate, de jignit nu va jigneijte, dar pe jratec tot v-a pus.
Copiez? i eu n jurnalul meu de zi cele zece ntrebri i ncepem sa le
puricam. Le luam una cte una.
ZIUA A TREIA, DESI ESTE DUMINICA, CEL CARE MA INTEROGHEAZ
VREA SA TIE, NEAPRAT, CND AM TRAS PRIMA DATA DIN JIGARA. MA MAI
NTREAB, PRINTRE ALTELE, DACA AM UMBLAT, N LUNA LUI CUPTOR,
DESCUL PE ASFALT.
RSPUND I I AA MAI DEPARTE.
Ma ncearc, dragii mei, o durere de masele Eu cred ca nici Napoleon,
ct a fost el de Napoleon, n-a avut nite dureri ca ale melE. i cnd m-au
apucat durerile astea? ntr-o zi de repaus. Ale naibii sunt durerile astea, nici
duminica nu-ji dau pace! Ei, daca s-ar putea, n-a trimite eu durerile astea ale
mele alteuiva? Dar nu se poatE. i ce poi face, daca nu se poate. Rabzi. Rabzi? i
mai iei un antinevralgic. Mai am mai bine de o ora pn va suna telefonul.
Dar azi, fiind duminica, va suna? De ce nu l-am ntrebat eu oare asear?
Dar chiar dac-l ntrebam, chiar daca tiam ca nu suna astzi, eu tot la
povestea asta ma gndeam. Tot aa ma perpeleam. Ce-o mai urma? Ce mi-o fi
trebuit mie sa devin scriitor mare? Aa nu mi-e bine? De ce, scuzai-mi
expresia, naiba, am acceptat sa intru n vrtejul asta al ntrebrilor? Mare
minune daca nu m-o ntreba acest Cetera? pn la urma, daca iubesc pe toi
Ionetii de pe lumea asta. Daca ma ntreab, trebuie s-i spun? i eu n-a vrea sa
se? ie ca nu-i am la suflet chiar pe toi. Dar stau? i ma ntreb, poate sa existe
cineva pe Terra asta a noastr care s-i iubeasc pe toi Ionetii? Atunci de ce-mi
bat eu capul? Cred ns c-i mai bine sa trecem la ale noastre.
Iliuta a plecat de azi-diminea cu parini lui la Cheia. i ardea lui de
excursia asta cum mi arde mie acum sa merg ntr-un picior pn la Bildana i
deacolo sa vin tot ntr-un picior, dar cu un sac ncrcat cu cartofi saipunari n
spinare. S-i fi refuzat parini? Obligai de familie, n-a avut ce face. I-a
povestit? i lui taic-su cum ne fierbe cu ntrebrile, cu nisie ntrebri, un pu? ti
la telefon. Tatl lui Iliuta nu mi-a spus ca sunt neserios. N-a avut curajul s-mi
spun ca de ce ma pun la mintea copiilor. N-a avut curajul pentru ca, de fapt,?
ie ca asta mi-e meseria, sa asoult, sa aplec urechea la toate dorinele copiilor.
Daca nu procedezi a? a, nu faci nici o brnz n viaja. Pori degeaba legitimaia
de scriitor n buzunar. Poi s-o dai? i pe doua kilograme de alune, daca-i plac
alunele. Iliuta l-a ameninat pe taic-su ca, daca nu-l aduce acas nainte de
ora nousprezece, pornete de la Cheia pe jos i eu il cred n stare de a? a
ceva. Ma cearta el ca de ce am acceptat sa lungesc aceasta boala pe timp de
douzeci? i cinci de zile? i nu m-am tocmit cu Cetera sa puna barem treizeci

de ntrebri pe zi ca sa scpm mai repede, dar pn la urma mi-a mrturisit

c-i pare bine ca nu m-am tocmit pentru c-i place. Nu nelege el, dup cum nu
neleg nici eu, rostul unor ntrebri, dar ce poi sa faci?
Dar vorbim de lup? i Aud motorul minii lui taic-su. Ba aud i
tropituri pe scri. Mai mult dect sigur ca Iliuta a cobort din mers. N-a mai
ateptat sa bage taic-su marina n garaj. Dar uite ca gndurile astea mi-au
ndeprtat durerea de msea. Pentru orice eventualitate, mai iau un
antinevralgic. n acest timp intra? i Iliuta. Ca vijelia aia care bntuie uneori
prin Brgan a intrat. Daca nu tiam ca este el trebuia s-mi scuip n sn de
sperietura? Trebuia. Repezitul meu aghiotant ma saluta cu respectul cuvenit,
daca nu i mai i, face i o plecciune? i ma ntreab abia rsuflnd. N-a mai
ateptat liftul, a urcat scrile ca sa ajung mai repede i mai cred
Dar asta sa rmn ntre noi mai cred ca nici. Nu i-a mai ters
tlpile pantofilor, cum este obiceiul nostru, al romanilor, cnd intram ntr-o
casa. l iert, nu-i mai zic nimic acum, pentru ca nu vreau s-i stric ziua. Dar i
aduc eu aminte alta data, cu alta ocazie, sa n-avei voi nici o grija. Ma ntreab:
N-a sunat?
i arat ceasul meu de mna eu cadran foarte negru i din priviri i mai
dau sa neleag neaprat ca, daca Cetera? ar fi sunat, eu neaprat ar fi trebuit
sa fiu cu receptorul la ureche. i zic:
Inca nu este ora nousprezece Nu tii ca Cetera este foarte punctual?
Mai sufla nc cum sufla un alergtor de cursa cu obstacole n timpul
antrenamentelor i ma ntreab:
Dumneavoastr n-ai ie? it nicieri astzi?
S-i spun lui ct m-am perpelit din cauza prlitei leia de dureri de
masele? Ca sa nu cread ca sunt chiar a? a de slab, i spun:
N-am ie? it nicieri pentru ca am avut de pus la punct ni? te
manuscrise Te-a prins soarele bine.
Pai am jucat fotbal mai tot timpul S-mi pregtesc caietul i pixul sa
le am la ndemn. Toat ziua m-am gndit la ntrebrile lui. I le-am citit? i lui
tata.
Faptul ca i-a citit i lui taic-su ntrebrile puse de Silviu Cetera? nu m-a
fcut s-mi vina rau de bucurie. Nici mcar nu m-a fcut sa ma due la el s-l
mbriez? i s-l srut pe frunte. Ba as putea spune ca m-a cam deranjat, dar
nu prea mult.
i tticul tau ce prere are?
S-a mai lini? tit putin, nu mai sufla ca alergtorii de obstacole.! i pune la
ndemna pixul? i caietul, trage? i un scaun lng telefon.
Tticul zice ca este o joaca, o joaca de copii. Ce? ie el?
Dar tu? Tu ce prere mai ai?

l privesc atent sa vad n ce ape se mai scalda.

Mi-au trecut prin cap fel i fel de idei.
Cam ce fel de idei?
i eu mi-am dat seama ca nu vorbete de la un telefon. PubliC. i mam gndit ca s-ar putea sa fie vorba de un copil imobilizat la pat.
Uite, vedei? Vedei de ce-l fac eu aproape erou principal mai n toate
cardie? l? i pune mintea la treaba. Vedei cu ce idee a venit? A btut el mingea
acolo la Cheia, dar a i gndit. Sunt mai mult dect sigur ca un alt copil n
locul lui, chiar? i un premiant, daca ajungea la Cheia,? i mai avea la el? i o
minge de fotbal, nu se mai gndea n alta parte. Dar sa vedem ce-a mai gndit.
Cum adic un copil imobilizat la pat? Ia fii tu putin mai dar.
Bucuros e-a reu? it sa ma fac foarte curios? i, vznd ca ma aez n
fotoliu, se a? az? i el? i uitndu-se putin la draperia aia aproape albastra, apoi
la mine, ncepe:
Cred ea este vorba de un copil care a fost victima vreunui accident, ori
a suferit de vreo boala care l-a intuit la pat de mai multa vreme. Cred ca citete
mult? i, cu aceste ntrebri pe care vi le pune, cauta s-? i mai umple ziua.
ncercai va rog sa schimbai ora. ntrebai-l sa va spun daca poate sa va sune
dimineaa ori la prinz.
L-am ntrebat.
i?
Mi-a spus s-mi aleg eu ora. S-ar putea sa ai dreptate. Tu ai dreptate.
Copilul este instruit.
Cnd i spui lui Iliuta ca are dreptate, toat lumea este a lui. Nu se
nfumureaz, doar putin, foarte putin, se umfla n pene.
i m-am mai gndit la ceva zice el tu? ind numai de dragul tu? iului.
Ia sa vedem noi, dragala? i mei cititori, la ce s-a mai gndit Iliuta al
nostru?
La ce te-ai mai gndit?
La ceva care anuleaz de fapt ideea care v-am spus-o adineauri. Povestea
cu copilul care a fost victima unui accident. Ma ascultai? Ideea asta mi-a venit
acum, pe loc. Daca este o actri care este folosita la emisiunile pentru copii? 0
actri care poate sa imite bine vocea copiilor. Sa fim ateni la voce. Poate ne
joaca vreo farsa o actri.
Ma gndesc eu la cele spuse de Iliuta ct ma gindese? i, pn la urma, cu
gndul tot acolo, zic:
Asta nu poate fi farsa. Nu miroase a farsa
Ce-ar fi ca dup ce ne pune toate ntrebrile ce le are de pus, sa
nchid telefonul i sa nu ne mai sune niciodat.
S-ar putea sa fie? i aa, dar farsa, i-o spun eu nc o data, nu este.

Ne uitam la ceas? i la telefon i va spun drept ca mie mi pasa de farse

cum mi pasa de zpad care a czut pe Bulevardul Macaralei n ziua de
optsprezece februarie anul trecut. Dar mi pare rau ca repet. Toat povestea
asta nu-mi miroase nici pe departe a farsa. Mai degrab optez pentru prima
idee a lui Iliuta. Se poate sa fie un biat care este imobilizat la pat i, ca s-i
umple timpul, sa se mai instruiasc, ne pune noua ntrebri. Iliuta i? i ocupa
locul lng fotoliul meu cu caietul i pixul pregtit pentru ca trebuie sa sune
telefonul daca nu ne-a dat repaus duminical. Suna telefonul.
Alo!
Daca este ora nousprezece fix, se nelege de la sine ca este Silviu
Cetera i nicidecum administratorul cimitirului Buna Vestire ori cine tie cine
altcineva.
Alo, buna seara.
Credeam ca astzi, fiind duminica, nu ma suni.
De ce sa nu va sun?
Credeam c-mi dai repaus.
Ce daca este duminica?
ncerc o stratagema. Vreau sa vad daca nu cumva acest copil este
internat ntr-un spital. Toate spitalele au telefoane publice, aa c-l iau repede
pe Cetera? al meu.
Nu iei duminica din Bucureti? Nu pled la iarba verde ori la? trand?
Biatul asta, Cetera asta al nostru, nu este un copil care sa fie pclit
chiar a? a de uor. tie cnd trebuie sa deschid gura. I-a? zice un bravo, dar
mi-e teama sa nu nceap sa se laude ca i-a zis bravo un scriitor care vrea sa
devina. mare. I-a? face cinste i cu ni? te dulcea, dar tac pentru ca el
ncepe:
Alo, suntei pregtit? ntrebarea numrul unu: n copilrie,? tiati sa
facei oameni de zpad? Va bteai cu bulgari de zpad?
Am avut mare noroc n copilria mea ca ploile, viscolele? i zpezile nu
puteau fi luate de patroni. Nu puteau pune stpnire i pe de. Aa ca, daca
aveam nclminte? i mbrcminte pentru iarna, ne bucuram? i noi, copiii din
mahala, cnd ncepea sa ning. Aveam n mahalaua noastr? i un derdelu? i
daca mai aveam i-o sanie, lumea era a noastr. Sigur ca ncingeam? i cte o
btaie cu bulgari de zpad. Cnd era zpad afinata, fceam un bulgare mic? i
ncepeam s-l rostogolesc. l rostogoleam pn nu mai puteam s-l mie din loc.
Pn se fcea mare de tot. Pe urma fceam unui mai mic. Fceam oameni de
zpad, dar nu eram invidiat de nici un copil, din cauza ca nu eram mare me?
ter. Nu-i fceam prea frumoi. Eu a? fi vrut sa fac cei mai frumoi oameni de
zpad, dar daca n-aveam talent Nici acum, cnd sunt bunic, nu ma pricep.
N-am nvat sa fac un om de zpad ca lumea. Am fost chiar n iarna acestui

an cu nepoica mea Luiza ntr-o excursie la Sinaia? i am ncercat s-i fac un om

de zpad, dar a iesjit un fel de hipopotam. A rs i Luiza de munca mea.
Alo, urmeaz ntrebarea a doua: Cnd erai copil, va duceai la
nmormntri?
Ce-o avea biatul asta cu cimitirele, cu mori? As fi n stare sa dau marea
cu sarea celui care mi-ar spune. Iliuta se uita n receptor ca ntr-un ghioc, ma
ntreab i el ceva din priviri, dar eu i rspund lui Cetera?:
Cum sa nu? Dar ntrebarea asta mi-ai mai pus-o. M-ai ntrebat mi se
pare daca n-am dus steagul sau crucea la vreun mort.
Nu se sinchisete de nedumerirea mea. Nu-? i cere scuze ca se repeta. Ii
drege glasul i aud:
Alo, cnd va duceai la nmormntri, ateptai la rscruce sa arunce
rudele mortului bani?
Multe mai ie biatul asta! De unde-o fi aflat el ca, pe vremea copilriei
mele, era obiceiul ca, la rscruci de drumuri, sa se opreasc dricul i sa se
arunce un pumn de mruni??
Titi ce mai fac eu n timp ce rspund ntrebrilor? n pauza ciulesc
urechea cu care ascult sa prind daca nu cumva i sufla cineva ntrebrile. De
data asta n-am auzit nici o oapta. Rspund ntrebrii:
Alo, da, Silvica draga, ma ineam i eu dup dric cnd era cte-o
nmormntare, dar nu aveam noroc. Nu ma mbogeam. Nu-mi ie? ea nici
mcar de-o braga de la turcul Zia, care umbla cu donia prin mahalaua
noastr. tii de ce nu ma pricopseam? La mine n mahala era un specialist care
ne las pe noi toi cu buza umflata. Unui Pirlan. Ii fcuse, mpieliatul de el, un
fel de halu din aia cu care prinzi pe? te. Cnd baga omul mna n buzunar i
arunca banii, el hat, mpingea halul i toi banii cdeau n piasa lui. Avea
mare dexteritate!
Alo!
Alo, da!
Ati tras vreodat clopotul! Ce simeati cnd trgeai clopotul? Va ncerca
vreun sentiment? Va parearau?
Cetera? asta este copil de gropar ori de popa! Daca? i urmtoarea
ntrebare este tot din acest domeniu, i zic lui Cetera? adio i-un praz verde? i-l
iau pe Iliuta la o plimbare pe bulevardul Ana Iptescu. i zi lui Cetera?:
Daca aceasta este ntrebarea a treia, rspund: Am tras clopotele! Am
btut? i toaca pentru slujba de seara. Ce am simit? Ce sentimente m-au
ncercat n momentul cnd trgeam clopotul pentru un semen de-al meu care
ne-a prsit? Uneori mi ziceam ferice de el c-a scpat de viaja asta! Pentru ca
viaa, pe atunci, navei de unde sa? tii cum era

N-am apucat s-l avertizez ca, daca ma mai inj w * treaba ceva despre
mori, i zic bonjour chiar n limba franceza, pentru ca am auzit:
ntrebarea a patra: Ati fcut vreodat felinar din pepene verde?
Am rsuflat pu; n mai u? urat,? i am ncercat sa rspund? i acestei
ntrebri:
Am fcut? i felinar din pepene verde. Eram prieten cu biatul
rcovnicului de la biserica noastr din mahala? i asta aducea lumnri groase.
Sa fie pcatul meu, dar de cele mai multe ori pepenii din care fceam felinare
ertau? terpelii din carue. Veneau n mahalaua noastr ni? te arani cu carufe la
care aveau ni? te roti care cntau. Scoteau un sunet plcut la urechi. Dar noi,
copiii, nu le luam pepenii pentru ca le cntau roile, ci de ai naibii ce eram? i
pentru ca sa ne mai astmpram poftA. Tiam noi ca nu este frumos, dar
Nu-mi spune nici c-am fcut rau, nici c-am fcut bine. Aud:
ntrebarea a cincea: V-ai nclzit vreodat la primus?
Iliuta se uita pe unui din cei patru perei, iar eu n receptor. l ntreb:
De unde? tii tu, Silvica, ce-i aia primus?
Dar cu Cetera? nu te poi tocmi. Trebuie sa rspund ntrebrii puse de el.
Nu s-l ntreb eu. Ma pune la punct ct ai zice pe? te.
Vrei s-mi raspundei?
Da. Fceam mncare la primuS. i cnd terminam lemnele, ca se
terminau repede,? i erau ni? te geruri puneam pe primus o crmid ca sa
dea cldur.
A? asea ntrebare: V-a plouat vreodat n casa?
Da. n mahalaua noastr erau purine case. Puteai sa le numeri pe
degete pe cele care aveau aeoperi? ul ca lumea. n rest Puneam cratii, oale,
ori copaia. Copaia o puneam n locul unde curgea mai multa apa; unde era
sprtur mai mare? i trebuia sa avem grija sa golim apa din vase. Uneori, cnd
i ploua noaptea, ne trezeau picturile czute din tavan. Te fceau sa sari din
pat. Mutam patul, dar degeaba
Nu ma compatime? te. Nu scoate nici mcar un ntt, dar la urma urmei
nici n-am nevoie de comptimirea lui. Ce-a fost a trecut cum a trecuT. i acum
va rog eu sa fii att de buni i sa fii ateni la ntrebarea care urmeaz:
ntrebarea a aptea: Cnd a tras prima data din igar?
Pe la doisprezece ani. M-a pus tata! M-a pus sa trag fum mult din
igar i mi-a spus sa zic: hh, caii mei! M-am necat cu fumul, am tu? it
mult, mi s-a fcut tare rau i pe urma, abia n timpul armatei, am mai pus
igara n gur. Acum, povauit de doctor, iar l-am lsat. Am o rugminte la tine.
Daca ai nceput sa fumezi, ascult-m pe mine! Nu atepta pn pleci militar.
Las-te chiar de azi! C-o s-mi mulumeti la batrmete.

 Alo, urmeaz ntrebarea a noua: Ati umblat vreodat, n luna lui

cuptor, descul, pe asfalt?
Ii-am spus ca eu am copilrit n cartierul Giuleti i, pe vremea aceea,
asfalt nu gseai dect tocmai la Podul Grant. Am ajuns o data? i pe asfaltul de
la Podul Grant i nu m-a fript prea tare, pentru ca aveam tlpile tabaeite.
A zecea ntrebare: n copilrie, dormeai cu pisica n pat?
Da. Pentru ca ma nclzea. mi era ns teama de ea. Tata ma speriase.
Zicea c-ar putea sa ma omoare. Dac-mi vede, n timp ce dormeam, marul lui
Adam micndu-se o sa se repead la el. Zicea ca s-a ntmplat pe vremuri la el
n Priboeni un astfel de caz. M-am speriat eu, dar tot am continuat sa dorm cu
pisica.
Va mulumesc. Pe mine seara.
Istring receptorul n mna i nu tiu de ce strig. Strig ct pot de tare:
Alo! Alo!
Strig degeaba. A nchis telefonul. Iliuta ma ntreab:
De ce-o fi aa?
Nu-i rspund imediat. Iau caietul din mna lui Hiua, ma uit la ntrebri,
le citesc cu glas tare, arunc caietul pe birou i se nelege de la sine ca ncep sa
ma plimb prin birou cu minile n buzunare. Iliuta se uita la mine.
Ce m-ai ntrebat?
De ce-o f i aa?
Cum aa?
De ce n-o vrea sa mai stea de vorba dup ce termina de pus
ntrebrile?
Probabil ca de teama sa nu se trdeze cumva.
Trebuie sa ntreprindem ceva.
Ce sa ntreprindem?
Pai, sa ne gndim.
ZIUA A PATRA. ILIUJA, AGHIOTANTUL MEU,! NCEARCA S-L TRAGA DE
LIMBA, SA AFLE CEVA DE LA CETERA, DAR NU REUETE. EU (L MAI
NTREB INCA O DATA PE CETERA CUM iL CHEAMA, IAR EL MI SPUNE CA
NU I-A SCHIMBAT NUMELE iNTRE TIMP.
Ma gndesc cam cum am sa arat eu cnd o sa ajung scriitor mare.
Laureat al premiului Nobel ori cine? ie al crui premiu ce se ofer celor mai
vestii scriitori. Ca asta ma ateapt dup afacerea cu Cetera. Ce credei voi?
Am sa mai stau de vorba cu voi aa de la egal la egal cum stau acum? Am sa
mai mnnc semine de dovleac la meciurile Rapidului, ori am sa tree la cele de
floarea-soarelui? Am sa mai mnnc pepene verde fara cuit i furculia
mucnd din felie? Tare mi-e teama ca n-o s-mi mai dea voie. Te pomene? ti co sa trebuiasc de atunci ncolo sa umblu pe strada cu nasul pe sus i mie zu

ca nu-mi place. Mergnd cu nasul pe sus s-ar putea sa dau ntr-o groapa sau
ntr-o gura de canal descoperita i sa mai pesc naibii ceva. Nu e mai
frumoasa viaa asta pe care o due eu acum? Cnd ploua, daca vreau, deschid
umbrela; daca nu vreau, n-o deschid. Ma plimb prin ploaie i fluier orice
melodie care-mi trece prin cap. Daca ei prea mare, n-ai voie sa mergi prin
ploaie i nici sa fluieri, pentru ca se zice el~ti? tirbe? ti autoritatea. Dar pn
una alta mi spune, ma cearta mai degrab Iliuta:
Niciodat nu v-am vzut aa. Nu va recunosc.
e cuvntul meu ca nu va recunosc!
Ma uit n oglinda alungind gndurile de mai nainte, sa vad ce este
schimbat la mine. mi controlez inuta nu observ nimic schimbat la mine. l
ntreb:
Cum nu m-ai vzut niciodat aa?
Pai, eu tiu ca atunci cnd intrai n vreo ncurctur ntreprindeai
ceva.
Pe undeva Iliuta are dreptate. Ati observat i voi, cred, ca nu iau taurul
de coarne. Nu pun pieiorul n prag. Stau ca ntr-o gara i atept. Atept sa vina
ora nousprezece ca sa aud ce ntrebri mi va mai pune. Eu pot sa sumec
mneca i sa bag mna n foe, pot face i ramaag pe orice, chiar i pe un elefant
asiatic, ca alt scriitor n-ar fi acceptat propunerea asta a lui Cetera de a lungi
boala pe timp de douzeci i cinci de zile. Oricare dintre scriitorii pe care-i
cunosc eu ar fi zis: Las-m, domnule! Ajung eu mare i fara s-i rspund ie
la doua sute cincizeci de ntrebri! Are dreptate Iliuta, dar eu nu i-o dau. Nu-i
dau dreptate pentru ca tiu eu ce tiu. i zic:
Iliuta, n ce ncurctur am intrat?
Dar povestea asta cu ntrebrile nu este o ncurctur? De cnd ati
venit din concediu, n-ai mai scris nimic. Nu mai avei subiecte? Daca nu avei,
va aduc eu un biat care poate sa va furnizeze un mare subiecT. Titi ce-a fcut?
A intrat n arena circului n timp ce mblnzitorul i? i fcea numrul lui cu ni?
te tigri? i cu ni? te pantere. Toi spectatorii au crezut ca intrarea lui n arena
face parte din program. Biatul asta a nclecat pe o pantera. A fcut lucrul
asta pentru ca mblnzitorul s-l ia ucenic pe lng el. mblnzitorul, ns, nu
era din noastr. I-a plcut curajul copilului, dar putea s-o peasc? Putea. Nu
v-ar fi plcut sa scriei o nuvela despre curajul lui? De ce nu facei ceva ca s-l
descoperim pe individ? Pe Cetera? asta. Intreprindei? i dumneavoastr ceva!
Dar tu ai gsit ironie ori necuviina n ntrebrile lui?
Este adevrat ca dar
Dar ce? Afla, dragul meu Iliuta, ca pe mine biatul asta cu ntrebrile
lui ma deconecteaz. A? tept ora nousprezece ca pe un mar copt. Abia atept
s-i aud vocea, sa vad ce fel de ntrebri i mai tree prin cap Vreau sa te

ntreb ceva n legtur cu Tu consideri curaj faptul c-a intrat copilul aia n
arena? N-ia fost curaj, ci demenjA. Tii tu c-am scris eu vreodat despre
dementa? Dar sa ncheiem capitolul asta.
I? i da seama ca era mai bine daca nu-mi povestea isprava biatului. Ma
ntreab:
Scopul. Care-o fi scopul?
Al meu?
Ce scop are el? Omul cu cele doua sute cincizeci de ntrebri.
Asta rmne de vzut.
Nu vrei sa va ducei sa va plimbai pn la ora douzeci?
Ma uit la aghiotantul meu ca la o cru cu fin n care a ouat o bibilica
doua oua gemene i, stricndu-i freza, il ntreb:
Ce-i veni? Cum sa ma due sa ma plimb? Trebuie sa sune Cetera?
mi zice:
Tocmai de aia. Lasai-l pe mine astzi. l iau cu tare.
Care va sa zic, Iliuta vrea sa puna el piciorul n prag. Vrea sa apuce el
taurul de coarne. Zu ca l-a? I; lsa, dar mi-e teama sa nu strice totul. Sa nu-l
fac pe Cetera? sa nu mai sune.
i cum il iei tare?
l amenin ca, daca nu-mi spune ce vrea de la noi, nu-i mai
rspundem la telefon. Ori poate ca reu-? esc s-i aflu adresa.
Povestea asta cu aflatul adresei, pot sa va spun c-mi place. l ntreb pe
Iliuta:
Cum? Cum vrei sa procedezi?
Se umfla putin n pene i-mi zice:
i spun ca vreau sa ma mprietenesc cu el. Ca vreau s-l vizitez. Daca
este filatelist, i propun un schimb de timbre.
Nici ideea asta nu e rea. i zic:
Poftim! Ii dau voie sa ncerci. Cnd suna telefonul, ridici tu receptorul,
dar ameninarea nu-mi place. Nu-l amenina ca nu-i mai rspundem la telefon.
ncearc-i metoda cu schimbul filatelic.
Nu termin bine cu indicaiile i suna telefonul. i fac semn lui Iliuta sa
ridice receptorul. Ma apropii? i eu cu urechea de receptor? i aud:
Alo!
Ii raspunde un alo Iliuta. Silviu Cetera? ntreab de mine, Iliuta i
spune c-am ieit putin i ncearc sa ncropeasc un dialog. l ntreab daca
are un anumit timbru. Eu nu ma pricep deloc la timbre. Adic ma pricep doar
sa le lipesc pe scrisoarea pe care trebuie s-o trimit prin po? ta, ncolo l
ntreab daca n cartierul lor ploua cum a nceput sa ploua n cartierul nostru.
i pune mai multe ntrebri, doar, doar Nu reu? e? te.

 Alo, am sa sun mai trziu! zice Cetera? n receptor.

i fac semn lui Iliuta s-i spun c-am sosit, iau receptorul.
Alo, iart-m, am fost sa cumpr ni? te Te ascult.
Buna seara! ntrebarea numrul unu: n copilrie ai? ters vreodat o
sticla de lampa cu gaz?
Am un prieten critic literar care mi spune ca, de fapt, eu am ceva
imaginaie. Daca am ori nu, cine? ie. Dar va spun eu ca nu mi-a? fi imaginat
sa pui cuiva o ntrebare ca asta. Cetera? asta o s-mi dea mult de lucru.
Cum sa nu? Am avut lumina electrica n casa abia dup ce am venit
de la armata, a? a ca am spart, dup ce le? tergeam cu hrtie de ziar, multe
sticle de lampa. Am mai mncat? i cte-o scatoalca din cauza asta
Alo, ntrebarea a doua: Cnd erai copil, sunai la cte o poarta? i pe
urma fugeai?
Nu, pentru ca locuitorii mahalalei noastre nu aveau sonerie la poarta.
Dar cnd ma duceam n ora? mai sunam? i eu, ca de fugit ma pricepeam sa
fug.
A treia ntrebare: Va era frica pe ntuneric?
Nu, pentru ca eram obi? nuit cu el. Ca sa facem economie de gaz,
stingeam lampa devreme. mi puneam ptur-n cap? i era? i mai ntuneric!
Strzile nu erau luminate
ntrebarea a patra: Cnd ati minit prima data?
Care copil nu trage? i el, a? a, cte o minciuna! Dac-a? ti ca exista unui,
eu din banii mei i-a? ridica o statuie? i i-a? a? eza-o pe cel mai mare bulevard.
Rspund:
Cred ca am nceput sa mint chiar de cnd eram n fa? a. Plngeam a
foame, dar eu doream sa ma ia cineva n brae. Mi se ura n copaie. l mai
mineam pe tata cnd ma ntreba daca mi-e foame. i lui i erA. Tiam ca nu mai
e nimic n cratia Mineam!
A cincea ntrebare: Ce ati but mai mult n copilrie. Ceai ori cafea cu
lapte?
Cetera? asta umbla prin copilria mea cu buldozerul. Totul vrea sa
rscoleasc. Observ ca este atent? i Iliuta la rspunsurile pe care le dau, cu
toate ca el a citit toate carile mele n care mi-am descris viaa
Cafea cu lapte beam numai la unele srbtori. Cu cozonac. n rest,
ceai. Apa colorata cu zahar ars, nu ceai adevrat. Asta costa!
Urmeaz ntrebarea a? asea: n copilrie ati invaat sa cntai la vreun
instrument?
Da. Cnd eram copil a venit n cartier la noi un negustor cu marunfi?
un? i tata mi-a cumprat un zdrng. tiam sa cnt ceva din el.
ntrebarea a sap tea: Ati prins vreodat greieri cu lumnarea?

Ai zice c-i cam apa de ploaie ntrebarea asta, dar nu e. Va spun eu ca nu

este. Cu ntrebarea asta poi s-i dai seama imediat ce fel de copilrie a avut
cel cruia i-ai pus-o. mi aduc aminte ca noi, copiii, marea majoritate a copiilor
din mahala, ne ndeletniceam cu aceasta joaca. Dar copiii celor nstrii, pentru
ca aveam i noi ni? te nstrii n mahalaua noastr, copiii tia nu veneau cu
noi la vntoare de greieri. Ei aveau jucrii? i, n afara de asta, prinii lor nu-i
lsau sa se nhiteze cu noi a? tia care nu bnuiam perspectiva sa avem
vreodat un dinte de aur n gura. Dar, stai! Ca Cetera? a? teapta rspunsul.
Aproape toi copiii din cartierul meu prindeau greieriycu lumnarea.
Ne luam? i la ntrecere. Legam o bucic de lumnare cu ata? i mergeam pe
cimpul Institutului Pasteur. Scoteam greierii? i-i puneam ntr-o cutie de
conserve. Eu le ddeam drumul pn la urma, pentru ca mi se fcea mila de
ei i ei aveau viaa!
Pctosul asta mi-a trezit amintirile. Tristele mele amintiri despre
copilrie! Prin inima mea trece o ceata mai deasa dect cea de la Londra. ncerc
s-o arunc ct mai departe, cu un oftat de zile mari? i aud:
A opta ntrebare: De la ce etate? titi ce-i aia grebla?
Consider ca normal ar fi fost sa ma ntrebe daca mai? tiu ce-i aia grebla?
Nu de la ce etate. Pentru ca unii, la fel ca ntr-o nuvela de-a lui Gogol, dup ce
vin de la studii, se fac ca nu mai cunosc unele lucruri cu care au copilrit. Dar
ce sa fac? A? a a formulat Cetera? ntrebarea. Rspund:
Tiu ce-i aia grebla de cnd ma cunosc. Aveam? i noi o grebla n
magazie. Fcea mama razoare de ceapa, de usturoi,? i trebuia sa avem grebla.
Dar, uneori, nu scoteam de pe razoare nici ceapa, nici usturoi! i nici greieri!
ntrebarea a noua: Ati vzut n copilrie? urub cu ghivent pe stnga?
Iliuta auzind ntrebarea cu ghiventul pe stnga astupa cu podul palmei
plnia receptorului? i-mi zice: Eu dac-a? fi n locul dumneavoastr l-a? ntreb
i eu cine trebuie respectat mai mult. Inventatorul clanfei de deschis u? a, ori
cel al clanei de nchis u? a. i zic s-i vad de treaba, de? i mi se pare i mie
cam aiurita ntrebarea? i rspund:
Am vzut? uruburi cu ghiventuri pe stnga, am aflat de existena lor,
pe la etatea de paisprezece ani? i ceva, cnd am intrat ucenic la Leonida.
Cetera? ule, ai putea s-mi spui? i mie la ce-i folose.? te rspunsul la aceasta
ntrebare? Puteai sa ma ntrebi la fel de bine dac-am vzut n copilrie? urub
cu ghivent elicoidal, ori daca am vzut lopata ori ciocan cu coada pe stnga.
Daca puneam ntrebarea asta vrfului Omul, chiar cnd este el nzpezit,
poate, poate ca scoteam ceva de la el. Cetera?? Nimic. El a zis:
A zecea ntrebare: Ai necat vreodat pisoi sau caei nou-nascui?
Niciodat. S-mi fi dat cineva un milion, ori Palatul telefoanelor, ca
asta era cea mai imalta cldire din capitala noastr, pe atunci, s-mi fi dat

orice palat? i nu m-a? fi dus sa nec ni? te pisoi ori caei nounascui. Silvica, nu
nchide, te rog!
Alo, da.
Am o rugminte la tine.
Dup o pauza, o pauza cam mare, aud:
Va ascult.
Vrei s-mi spui cum te cheama?
Hiua s-a uitat la mine ca la unui care mnnc o portocala n autobuzul
37? i arunca pe jos cojile ori pe sub banca pe care sta. Ca sa nu se mai uite a?
a la mine, i-am fcut semn cu ochiul drept, pentru ca nu-mi prea reu? e? te cu
stngul.
V-am spus cum ma cheama, raspunde biatul de la celalalt capt al
firului, mirat? i el.
i mai fac o data cu ochiul lui Iliuta, ca sa fie cu so? i~i zic lui Cetera?:
Am uitat celalalt nume. Silviu? i mai cum? Care-i este numele?
Cetera? Silviu Cetera?
Mai ncerc o data:
Sigur?
Sigur. De ce nu va vine sa credei?
Silviule, nu vrei s-mi dai sa vorbesc cu mmica ori cu tticul tau?
Dup o pauza cam trista, mi zice:
Buna seara. Va sun mine.
Clanc! Clanc! A pus receptorul n furca. Eu il mai tin la ureche, dar
degeaba. n acest timp, mi-am pus? i eu o ntrebare a la Cetera?: Ce-ai face
dac-ai fi acum Cezar? mi rspund tot n gnd: Dac-a? fi acum Cezar, a? da
ordin sa mi-l caute? i sa mi-l aduc chiar acum, aici, pe Silviu Cetera? s-l vad
cum arata la fata, apoi s-i dau drumul sa se duca acas cu obligaia ca a doua
zi sa ma sune din nou? i s-mi puna cele zece ntrebri.
De ce l-ai mai ntrebat care-i este numele? Chiar l-ai uitat? ma
ntreab Iliuta framintindu-? i degetele.
Nu. Nu i-am uitat numele. Chiar daca ma trezesc la ora dousprezece
noaptea i ma ntrebi cum il cheama, ii rspund.
Atunci de ce?
Am crezut ca, luat repede, mi spune alt nume. Tu parca ziceai ca
numele acesta de Cetera? este cam cutat. Am vrut sa ma conving? i eu.
Hiua se uita la mine hoete? i ma ntreab:
Sperai sa va dea pe mmica ori pe tticul lui la telefon?
Am ncercat. Tu nu tii ca ncercarea moarte n-are? Poate ca cine tie?
Luat repede

Un aghiotant de scriitor nu este aghiotant de scriitor daca poarta capul

pe umeri numai ca sa poarte ceva. El trebuie sa? i gndeasc. Lata ce ntrebare
se plimba prin capul lui Iliuta:
Daca Silviu Cetera asta al dumneavoastr, care vi s-a lipit de suflet de
cum a deschis gura, face pe scriitorul?
Cum sa fac pe scriitorul?
Nu? tiu de ce, dar tot ntrebri mi vin n minte. De pilda acum, cnd lam ntrebat pe Iliuta Cum sa fac pe scriitorul, mi-au trecut prin cap
ntrebrile: Chiar n-ai da un? oarece pe un leu mort?? i Nu este prost un
ulcior care nu merge de multe ori la apa? Ba ma ntreb, caut s-mi aduc
aminte daca? tiu n ce an a fost inventata conopida. n timp ce eu ma chinuiesc
cu aceste ntrebri, Iliuta zice:
Foarte bine! i-a fabricat un chestionar, afla pe baza acestui chestionar
amnunte din viaa dumneavoastr i scrie o carte.
De ce sa ma fi ales tocmai pe mine?
i chiar nu vrei sa ntreprindei absolut nimic pentru depistarea lui?
schimba el vorba. Este adevrat ca nu v-a adus injurii prin ntrebrile lui, dar
totu? i
Ce totu? i?
Curiozitatea. Dumneavoastr? titi ca eu numai pe el il visez?
i cum arata? Cum poi sa visezi pe cineva pe care nu-l cuno? ti?
ntrebrile lui le visez.
Cum le visezi?
n fel? i chip. De pilda, azi-noapte am visat ca m-a ntrebat chiar pe
mine daca am sa mnnc, n prima zi a anului doua mii, ngheata pe bat? i se
fscea ca m-a mai ntrebat ce a? face daca, ntr-o diminea, ntr-o duminica
dimineaa nu ar mai rsri soarele.
M-a nnebunit de-a binelea biatul asta, cu ntrebrile lui. Spunei-mi, eu
ce sa fac. Avei vreo idee?
l necjesc putin pe Iliuta, pentru ca am chef sa necjesc i eu pe cineva.
Ce sa faci, cnd? n dimineaa aia cnd n-o sa mai rsar soarele?
Ce sa fac n legtur cu acest caz! Sa ma due eu la lelefoane?
Ma ridic de pe locul meu, ma plimb prin birou tot cu minile n
buzunare? i-l ntreb pe Iliuta:
La telefoane? De ce sa te duci la telefoane?
Sa cer punerea telefonului dumneavoastr sub observajie.
Ma opresc n faa lui, il prind de barbie i-l string.
Sa nu te prind ca faci aa ceva. i chiar dac-ai ncerca. Pentru treaba
asta, pentru punerea unui telefon sub observable, trebuie ni? te aprobri
speciale. Trebuie sa faci o plngere, sa ari motivele

 Dumneavoastr nu avei motive?

Ce motive am?
Dar bombardarea asta cu ntrebri?
Am acceptat eu jocul, a? a ca, vezi-i de treaba ta!
Unele ntrebri sunt nu tiu cum. Va ntreab dac-ai vzut? urub cu
ghivent pe stnga; pe urma va ntreab dae-ati necat pisoi ori cei nounascui.
Ma gndesc la unui din eroii lui Amza Pellea. La aia care nu? tia ca, daca
are capul mare, i trebuie? i cciula mare? i, oprindu-m din nou n faa
aghiotantului meu, i zic:
Iliuta, mie totu? i mi se par interesante ntrebrile lui. Degeaba ncerci
tu sa ma influenezi.
ZIUA A CiNCEA. ILIUTA VINE CU O PROPUNERE INTERESANTA, DAR,
DEI INTERESANTA, PROPUNEREA CADE. CETERA NTRERUPE, NU TIU DE
CE, PENTRU CTEVA MINUTE, CONVORBIREA TELEFONICA, APOI, PRINTRE
ALTELE, MA NTREAB DACA AM APRINS VREODAT LUM1NARI NTR-UN
CIMITIR.
Zilele au trecut mult mai repede dect trece rapidul prin halta Ghergani.
Pentru mine? i Iliuta, aceste zile este drept ca au trecut mai cu ncetinitorul, tii
voi din ce cauza, dar au trecut. Concediul meu de odihna s-a dus. Daca
ntmplarea asta cu Cetera? mS prindea neodihnit nu era bine deloc pentru
sntatea mea? i a? a ca vai de lume. S-ar fi putut ntmpla sa venii cu flori la
mine. n timpul ct am fcut cura de pepeni verzi? i de piersici, n timpul ct mam mai blcit i eu la marginea Marii Negre cu soarele n faa, mi-a venit ideea
unei piese de teatru? i acum trebuia sa ma apuc de lucru. De o comedie, ca
subiectul unei comedii mi-a trecut prin cap. Dar pot? Afurisitul asta de Silviu
Cetera? cu ntrebrile lui mi-a dat tot planul peste cap. Influenat probabil de
Iliuta, am nceput sa visez? i eu. Ce credei ca am visat azi noapte? Am visat ca
a venit la u? a mea Catrinel, fetia actorului Silviu S., vecinul meu,? i a sunat.
Dup ce a sunat mi-a spus: Am? i eu sa vS pun doua ntrebri: I. Ce ai face
daca v-ar fura marienii caelua; 2. n afara de peruca, mai exista vreun leac
mpotriva cheliei? Nu-mi aduc aminte ce rspunsuri i-am dat, dar n-am
terminat bine, ca a venit? i frajiorul ei, Radu,? i m-a ameninat ca daca nu-i
rspund? i lui la ntrebarea: Cu ce ocazie a? omori o omida nu prea proas?
nu-mi mai da bun-ziua cnd trece pe lng mine. Eu nu? tiu precis daca
Raducu a vzut vreodat o omida nu prea proas, dar ce sa facem daca a? a
am visat? Omul viseaz? i vrute i nevrute. N-am apucat s-i rspund, ca mam trezit. Suprat ca n-o sa ma mai salute, am luat de pe noptiera caietul cu
ntrebri ca dorm cu ntrebrile lui Cetera? la cap -? i de cincizeci? i doua de

ori am citit? i rscitit la de. Tot de ati tea ori m-am ntrebat ce urmare? te? i
cine-o fi acest Cetera?
Iliuta este dornic sa acioneze, sa fac ceva pentru descoperirea omului
care ne da telefoane. Azi de diminea am avut o ntlnire cu scriitorii la Casa
scriitorilor? i m-am gndit sa nu fiu cumva victima vreunei farse puse la cale de
un coleg. M-am uitat n ochii fiecruia, doar, doar s-o trada vreunul. N-am
observat nimic deosebit la cei pe care-i bnuiam.
Vine? i Iliuta pentru ca nu mai este mult pn la ora h. Ne-am mai
vzut astzi de cteva ori, a? a ca intra? i ma ntreab a? a din senin:
Daca trebuie sa plecai din Bucure? ti, ce facei?
Nici Iliuta, nici mcar el nu ma menajeaz. Fpi el ma omoar cu
ntrebri.
De ce sa trebuiasc sa plec din Bucure? ti? Ce-i veni cu ntrebarea
asta?? i m-am uitat la el mult mai strmb dect ma uit eu la el cnd face cine?
ie ce boacna. Ca face? i boacne. Om este? i el? i nu u? a de biserica ori de
catedrala.
Zice:
Daca va trimite Uniunea Scriitorilor n vreo delegate, ce facei?
Activitatea Uniunii Scriitorilor n perioada concediilor de vara este mai
blinda. Dar vorba lui Iliuta, daca? Ca sa nu cread ca m-a? i pus pe gnduri,
zic:
Plec. Plec numai? i numai daca este musai sa plec, altfel refuz.
Speriat de u? urina cu care am spus ca plec, Iliuta s-a cam nglbenit. Ce
sa va spun, s-a schimbat la faa exact, dar exact ca un prieten al meu care a
calcat o curca, de vreo 12 kilograme, cu o Dacia 1300 n drum spre Slobozia.
i ce facei cu?
Cu ce?
Cu omul? i ntrebrile lui.
Ce fac cu omul? i ntrebrile lui? Cu Cetera? adic? Ce sa fac, Iliuta?
Nu fac nimic deosebit, ci i explic despre ce este vorba. Cad cu el la nvoial. Dar
nu-i face tu griji n privina asta. N-o sa ma li imita nimeni n delegate. Mai bine
hai sa disculam despre altceva. Ia spune-mi, ce-ai mai visat azinoapte? Tot
ntrebri ai visat, ori ai trecut la rspunsuri? Materia ta cenuie ce-a mai
produs azi-noapte? Nu i-a clocit mintea deloc? Ma mir, Iliuta.
Necjit ca un copila? care este pedepsit sa mai fac douzeci de bastonae
n caiet, mi zice:
Ceva mi-a trecut prin cap, dar este ceva irealizabil. Nici nu-mi vine sa
va spun. Mi-a trecut prin cap ceva care
Iliuta se poticne? te la acest ceva care, dar a reu-? it sa ma fac curios.
i zic:

 Sa aud.
Majoritatea prietenilor mei au biciclete.
De un an i vreo trei luni? i jumtate, sjtiam ca majoritatea prietenilor lui
Iliuta au biciclete, dar nu? tiam ce legtur puteau sa aib bicicletele astea cu
povestea noastr.
i daca au prietenii tai biciclete ce este? Ii pare rau ca au?
Cu un entuziasm cam de nota ase, daca nu chiar de ase minus, ncepe:
Ziceam sa organizam o aciune. Aciunea de la ora 19. Sa? tii ca am
fcut i nite schrfe? i o harta cu felul n care sa acionm. Azi-noapte mi-a
venit ideea asta, dar nu v-am spus-o pn acuma, pentru ca Eu? tiu daca
sintei de acord, ori nu?
Daca ma credei e bine, daca nu ma credei e tot bine, dar aflai ca am cam
tresrit cnd am auzit ca vrea sa organizeze o aciune i nc una care se
nume? te Aciunea de la ora 19.
Cum vine asta? Aciunea asta pe care ai botezat-o att de frumos Vrei
s-mi arai? i mie planul i harta? Te rog.
Hiua m-a ntrebat daca poate sa lipseasc pun. S-a dus pn la el i a
venit imediat cu doua coli mari de hrtie. Pe una din de era un fel de harta pe
care erau desenai nite copii cu biciclete. Pe cealalt nu prea am neles ce era.
Dup ce a ntins colile n faa noastr, m-a ntrebat daca poate sa se aeze pe
fotoliul de lng biroul meu i dup ce a primit incuviinarea s-a aezat i a
nceput:
Convorbirea dumneavoastr cu el, cu Cetera, dureaz n jur de treizeci
patruzeci de minute. Timp berechet pentru un biciclist sa inspecteze
zecedouasprezece posturi de telefoane publice. Luam ntr-o zi toate telefoanele
din cartierele Balta Alba i Titan. Priviri aici pe harta. Aici, n acest punct sunt
telefoane publice. N-a rmas nici un telefon netrecut pe harta asta. Aadar ntr-o
zi suntem cu ochii pe telefoanele din Balta Alba i Titan, n alta zi Militari? i
Drumul Taberei, alta data
Dar nu i-am spus ca am impresia ca el nu vorbete de la un telefon
public?
Entuziasmul lui Iliuta scade exact cum scad cotele apelor Dunrii la
Drencova. Ce mai! Scade entuziasmul lui tineresc vznd cu ochiul liber. Dar
tot nu se las.
Avei numai impresia i nu certitudinea. Daca totugi voribe? te de la un
telefon public? Xmipinzese tot Bucure? iul cu bicicli? ti? i cum vede unui din ei
vreun copil vorbind la telefon, il spioneaz? i i gata, il prindem.
A? pierde exact ct pierde un popa cnd doarme, daca i-a? spune lui
Iliuta ca ideea lui cu aciunea de la ora 19 este grozava. N-a? pierde nimic, dar

de ce s-l amgesc? Nici nu-l descurajez. Dac-a? fi fumtor, a? aprinde acum o

igar? i a? trage? i fum n piept. Dar nefiind fumtor, i zic lui Iliuta:
i ce facei cu el daca totui il prindefi?
Iliufa se ginde? te ce se ginde? te? i zice:
! l aducem aici la dumneavoastr.
i eu ce sa fac cu el? S-l schingiuiesc ca s-mi spun ce urmare? te
cu ntrebrile lui? i mai este ceva, draga Iliuta. Daca totu? i da telefon din
provincie? Cu prefix.
Abia acum se dezumfla Iliuta al nostru.
La asta nu m-am gndiT. i ce propunei sa facem?
Sa ne narmm mai bine cu rbdare? i sa a? teptam pn termina el
cu ntrebrile. Dar, auzi telefonul, hai!
Ne ducem amndoi lng receptor. l ridic.
Alo, da.
Buna seara.
Buna seara? i atept ntrebarea numrul unu.
Ascultai-o: n copilrie ai avut trotineta, tricicleta, ori ati trecut direct
la bicicleta?
Alo, n-am avut niciuna, nici alta. Trotineta nu era descoperita pe
vremea copilriei mele. La groapa noastr de gunoi, gunoi care dup cum ti~am
mai spus venea din ora? mai gseam uneori? i cte-un rulment. Dar vezi tu, nu
eram chiar a? a de inventiv cum sunt copiii din ziua de azi. Nu ne-a trecut prin
cap sa facem din doi rulmeni o trotineta. n afara de asta, nu prea aveam pe
unde sa ne plimbam cu ea, pentru ca asfalt tocmai la Podul Grant se gsea. n
Giule? iul nostru, daca nu era noroiul pn la glezna, era praful de doua
palme. Nici triciclete n-am vzut n mahalaua mea. Bicicleta nu mi-am
cumprat niciodat.
ntrebarea a doua: V-ai agaat de vreo cru?
Cetera? asta s-o fi gndind ca eu n copilrie am fost vreun sfnt. Ca n
loc sa ma agat? i eu de-o cru, stteam? i nvm poezii ori psalmi.
Numai o data? De toate cruele care treceau pe strada noastr, de
toate ma agam, mai ales de duba trasa de caii brutarului Bordinca. Asta ne
ddea pine i pe datorie. Copiii care nu apucau sa se agate strigau la cru?:
Da-i cu biciul dindrt.
Aud n receptor ca interlocutorul meu u? ote? te cu cineva. mi spune:
Ale, va suprai daca ntrerupem putin? Va sun peste cteva minute.
Va rog sa nu va suprai.
Asta ce-o mai fi nsemnnd? Ma uit n sus. Nu tiu de ce, dar asta fac. Ma
uit n tavan punnd receptorul n furca. Iliuta, auzind i el cele spuse de
Cetera? mi zice:

 Asta este. Am dreptate. Am mare dreptate, ce mai discutam?

Cobor privirile pe chipul lui Iliuta? i-l ntreb:
Ai zis Asta este. Care? De ce zici tu ca ai dreptate. n legtur cu ce
ai dreptate? Vrei s-mi spui? i mie?
L? i mpacheteaz harta la care a lucrat, nu gluma,? i coala cealalt pe
care nu tiu ce a desenat? i zice foarte sigur de el:
Vorbe? te de la un telefon public, ce mai stam sa discutam?
Ma uit la el cam cum m-a? uita la unui cruia i-a mncat vaca buletinul
cu portofel cu tot? i-i zic:
De unde ai dedus tu ca vorbe? te de la un telefon public?
Zice:
Pai
Nici un pai. Este inverS. Ie ti s-a ntmplat vreodat sa vorbe? ti la un
telefon? i sa vina cineva sa te dea la o parte, s-i ntrerup convorbirea?
Credeam ca l-am pus cu botul pe labele din fata pe aghiotantul meu, dar
n-a fost chiar a? a. Iliuta nu-i cedeaz chiar a? a de u? or. Nuu! Zice:
Daca este vorba de ceva grav, de chemarea salvrii sau a pompierilor,
atunci te poate ntrerupe cineva, chiar de la un telefon public.
N-am ce face. Trebuie sa recunosc:
Ceva dreptate ai? i tu. Dar
A sunat din nou telefonul. Ridic cu mare iueala receptorul? i-l aud pe
Cetera?:
Alo, va rog sa ma iertai
Dar ce s-a ntmplat?
ntrebarea asta Dar ce s-a ntmplat am pus-o, se vede treaba, unui bee
de 220 de voli? i 60 de wai de la lampa mea de biroU. i cum mi-a rspuns la
ea becul, a? a mi-a rspuns? i Cetera?
Urmeaz ntrebarea a treia:
Mai ncerc o data, poate cine? ie? Se indura sa ne dea o explicate:
Nu vrei s-mi spui de ce ai ntrerupt? Ce pierzi dac mi spui?
Alo, urmeaz ntrebarea a treia: V-ai cusut n copilrie, singur, vreun
nasture?
l cert pun n gnd ca face att de mult pe misteriosul cu noi? i rspund
ntrebrii:
Cusutul unui nasture era o jucrie pentru mine. Ce mare scofala este
sa co? i un nasture? Dup ce a murit mama, nu numai nasturi am cusut, am
peticit? i pantaloni, am gtit? i mncare, nevoia te nva sa faci orice. Ia spunemi, draga Silviule, tu i-ai cusut singur vreun nasture? fi-ai calcat vreodat
singur pantalonii?
Ati btut vreodat alvia?

Dac-mi rspundea la ntrebrile ce i le-am pus, ma rugam n gnd sa

triasc Cetera? o mie de ani, cu condiia ca anii s-i numr eu. Fiindc n-a
vrut s-mi rspund, n rog, tot n gnd, sa triasc numai noua sute
nouzeci? i noua. Zic:
Asta este ntrebarea a patra?
Da! mi raspunde scurt.
A? a era obiceiul. De lsata secului, lega tata de tavan o bucata de
alvifa, noi copiii ne legam cu minile la spate? i ncercam sa luam cu dini
monezile btute n alvia. Uneori ne mai rmnea cte un dinte n alvitja, dar
era frumos. Ne mai distram? i noi a? tia din mahalaua Marele Voievod. i
daca te intereseaz a? a de mult obiceiurile de pe vremea copilriei mele, ii mai
povestese unui. Tot n seara aia, parini no? tri cumprau cteva kilograme de
trie? i virau n de mai multe monezi. Tu, legat cu minile la spate, trebuia sa
caui cu brbia, cu dini monezile rspndite prin tartye. Dup ce-a murit
mama, nu ne-a mai ars de btut alvia. Silviule, vrei s-mi spui tu mie de unde
ai aflat de obiceiul asta? Eu am copil mult mai mare dect tine, am? i
nepoica? i ei nu? tiu de btutul alviei. Ai citit undeva? fi-au povestit parini?
A cincea ntrebare: Ati scris vreodat, ai desenat cu creta pe garduri?
Silviule, eu ii mulumesc foarte mult pentru explicable pe care mi le-ai
cerut n legtur cu btutul alvifei? i ma pregtesc s-i rspund? i la ntrebarea
a cincea. Dup cum i-am mai spus, n-am fost un sfnt. De desenat ns, n-am
desenat pentru ca nu ma pricepeam. n copilrie ma pricepeam sa fac doar ni?
te urechi de iepure, ncolo nimic. Nici acum nu? tiu sa desenez. Daca ma obliga
cineva s-i desenez un elefant, iese orice, numai elefant nu. Tu ai talent la
desen?
ntrebarea a? asea: Cnd ai invaat sa inotaji? i sa facei pluta?
Dup ntrebrile pe care mi le pune, ai putea crede ca acest Cetera? ii
nchipuie ca scriitorii sunt czui din luna. Ca ei n-au avut copilrie. Ca au fost
fcu: i n laborator. Alta explicate nu gsesc. Ma surprinde ns foarte mult
varietatea intrel irilor. Ma ntreab daca m-am agaat de vreo cru, apoi daca
mi-am cusut singur vreun nasture, ca sa ajung la ntrebarea asta cu notatul.
Iliuta ma cunoa? te bine. Cnd a auzit aceasta ntrebare l-a apucat risul. tie
ca mai bine dect mine noat o secure bine ascuita ori chiar? i o piatra de
kilometru aruncata ntr-o apa stttoare. A? fi putut sa ma laud, a? fi putut si spun lui Cetera ca not chiar mai bine dect fostul Tarzan Johny Waismuler.
Cum m-ar putea controla? Dar de ce sa mint? Recunosc:
Niciodat n-am notat. De? i din mahalaua mea pn la Dimbovia nu
era cale prea lunga, n-am reu-? it sa inva sportul asta. Ca atare, nu? tiu sa fac
nici pluta.
Cnd v-ai ludat prima data?

Ma ncearc o bnuial. Nu? tiu daca voi ai bgat d (seama. Din cnd n
cnd i pun? i eu cte o ntrebare interlocutorului meu i el parca ar fi sfinxul.
Uite chiar? i acum, ma ntreab daca? tiu sa fac pluta, daca? tiu sa not;
eu i spun ca nu? i el, nimic. Nu cumva aceste ntrebri sunt nregistrate? i eu
vorbesc la telefon cu un magnetofon? i nu cu Silviu Cetera?? Ia sa ncerc eu:
Ce m-ai ntrebat, Silvica? Iart-m, dar n-am auzit bine ntrebarea.
Cnd v-ai ludat prima data. Asta v-am ntrebat, asta e ntrebarea a?
aptea.
i rspund:
De mai multe ori. M-am ludat faa de unui Mircea Safta. Biatul asta
era mai mare ca mine cu vreo trei ani, era orb complet? i, de fiecare an nou
fcea taic-su haine noi. El ma ntreba daca mi-a fcut? i mie tata haine noi.
l mineam ca da? i ma ludam ca sunt mai frumoase dect ale lui.
A? adar nu vorbesc cu un magnetofon, ci chiar cu Cetera? Cine-o fi, mai,
acest Cetera?,? i de ce vrea sa afle attea de la mine?
ntrebarea a opta: Puneai murturi? i ajutai pe paring la punerea
murturilor?
Noteaz Iliuta? i ntrebarea asta cu pusul murturilor n sezonul de
toamna? i face un gest a lehamite. Fac? i eu unui cam la fel? i rspund? i la
ntrebarea asta:
Sigur c-i ajutam. Cnd am rmas singur, eu puneam? i varza la
murat. Mi-am strivit? i-un deget. Am vrut sa car singur un pietroi ca s-l pun
n putina, sa Jina varza mai la fund Pe tine te pun parini s-i ajui? Ii place
sa n, epi gogo? arii? E? ti un biat gospodar?
A noua ntrebare: Ai aprins lumnri la vreun cimitir?
Iar ma duce biatul asta n cimitir! Are o idee fixa cu cimitirele, cu
pomenile, cel putin zece ntrebri din cele puse pn acum sunt cu
nmormntri, clopote, eimitire. I-a? zice? i eu sa nchid telefonul? i sa ma
sune peste vreo cinci,? ase minute, cum a fcut el,? i n acest timp sa ma
sftuiesc cu Iliuta daca sa mai rspund sau nu la astfel de ntrebri. Ma las
ns pguba, pentru ca mai are doar o singura ntrebare de pus. J
Da, am aprins de ziua morilor, la mormntul mamei mele. Dar nici
acum, cnd am ajuns la mai bine de o jumtate de veac, nu? tiu precis de ce se
aprind lumnri n eimitire!
ntrebarea a zecea: n copilrie ai purtat cama? a fcut din pnz de
america?
Tu de unde? tii de pnz de america?
S-i pese lui de nedumerirea mea? Cum o s-i pese? mi zice scurt i
foarte cuprinztor:
Va rog s-mi raspundei!

N-am ce face. i rspund.

Asta era pnza cea mai ieftina? i cea mai trainica, a? a ca am purtat.
Va mulumsc. Buna seara.
Alo.
Iar clancul aia binecunoscut de mine. Daca totu? i am sa dau cndva
cu ochii de acest Cetera? api sa nu avei voi grija, c-o sa vi-l iau eu putin n
primire. Cu cu? i cu oet nu-l fac, pentru ca nu ma pricep, dar de certat o s-l
cert. Of, of! Dup ce am oftat amndoi ca la o comanda, l-am ntrebat pe Iliuta:
De unde? ie biatul asta de pnz de america? Tu ai auzit de ea?
Era cea mai ieftina? i cea mai trainica pnza. De unde-o fi? iind?
Poate din literatura Eu cred ca din cardie dumneavoastr. Dar eu
totu? i cred ca este mai bine sa analizam altceva. Ce-a fost cu ntreruperea aia?
Poate ca mama lui, ori cine tie cine a intrat la el n camera? i, ca sa naud ce discuta, a ntrerupt convorbirea.
Se poate sa fie? i cum spunei dumneavoastr, dar tot a? a de bine
poate sa fie? i varianta mea, adic sa vorbeasc de la un telefon public.
Ca da de la un telefon public ori de la unui particular, tot una este,
draga Iliuta. ntrebarea, marea ntrebare, este ce urmare? te?
ZIUA A ASEA. SIMT CA AGHIOTANTUL MEU ILIUTA ESTE CAM ROS
DE INVIDIE, IAR CETERA? MA NTREAB LA TELEFON DACA Ml S-A TIAT
MOUL CND AM MPLINIT DOI ANI. DUP O DISCUTTE MAI TARE CU
ILIUJA, SUNT NEVOIT SA IAU DOUA ANTINEVRALGICE.
Nu ma a? teptam ca o joaca de copii, cum e asta n care am intrat, sa ma
fac sa nu am astmpr. Ieri era sa ne apuce miezul nopii analiznd? i
rasanalizind fiecare ntrebare. La ce rezultat am ajuns? Puei sa rdei cu gura
pn la urechi, daca avei pofta, dar n-am ajuns la nici un rezultat. i astzi
toat ziua ce-am fcut? ncercam sa alung gndurile. Ma a? ezam la biroul meu
cu gndul sa a? tern pe hrtie un nceput de nuvela, ori barem un nceput de
schia ceva mai umoristica. Ma a? ezam de pomana la birou.? i auzii voi?
Aveam? i un subiect de schia, ceva mai umoristica. Am cunoscut la mare, acum
cnd am fost, un copil de vreo? apte ani, tare nzdravan. Sttea n aceea? i vila
cu noI. Tii ce-a fcut Rzvan asta, ca Rzvan il chema? A stat ascuns ntr-o
boxa o zi? i o noapte. A luat provizii cu el n boxa aia i nu s-a mi? cat. tii de
ce s-a ascuns? Credei c-a fficut vreo boacn? Credei c-a mncat btaie de la
inamica ori de la tticul lui pentru vreo nzbtie? i din rzbunare s-a ascuns?
Sintei copii, de credei a? a ceva. S-a ascuns numai? i numai ca s-? i aud
numele la Radio-Vacanta. n ziua aia, daca nu s-au dat o suta de anunun, nu
s-a dat nici unui. Crainicul de la Radio-Vacanta cred ca? i-a luat concediu
dup ntmplarea asta. A? i raguit anunind: S-a pierdut un copil de? apte ani,
blond, cu urechile curate, unghiile tiate, cu batista la el, putin obraznic? i

raspunde la numele de Rzvan. A pus toat staiunea n picioare. Povestea asta

am ncercat eu s-o scriu, dar n-am putut. Nu puteam sa ma concentrez absolut
deloc. Creierul meu nu mai era creier, ci iasca.
A? teptam ora nousprezece ca pe un mar copt. Daca eu, om n puterea
cuvntului, nu mai aveam astmpr, dar Hiual Fierbea ca un samovar din
schiele lui Cehov.
Ce urmarete tipul?
Hiua, ntrebarea asta mi-ai pus-o de o mie? i o sutS de ori? i tot de
attea ori mi-am pus-o? i eu de cnd am intrat n aceasta hora. Daca eu a?? ti
ce urmare? te, n-a? da acum drumul la magnetofon? N-a? dansa de unui
singur de bucurie? A? juca? i charleston, cu toate ca nu? tiu.
Dup ce-a fcut ciiva pa? i prin birou, dup ce s-a gndit el mai profund
dect ginde? te orice gnditor n viaa, a zis oprindu-se lng piciorul din
dreapta al unui fotoliu:
Sa fim noi chiar a? a de
De cum?
Sa nu putem face nimic?
Iliuta, ucenicul meu nevrjitor, aghiotantul meu, era, dup cum v-am mai
spus, dornic de noi aventuri. Am uitat sa va spun. Asear, cnd tot luam
fiecare ntrebare? i-o puricam? i pe fata? i pe dos, mi-a fcut? i-o propunere
cam caraghioasA. Titi ce propunere? S-l ntrebm pe poliistul Colombo cam
ce-ar ntreprinde el daca ar fi n situaia noastr. Bineneles ca am luat
propunerea lui drept o gluma. Dar el n-a prea glumit. A? a poate ca mi s-a
prut mie ca n-a glumit. Voi, dragaia? i mei cititori, ce zicei de ideea asta? Var fi plcut cred s-l cunoa? teti, personal, pe Colombo. Pentru ca, daca
acceptam propunerea lui Iliuta? i ma nvoiam cu poliistul sa vina sa ma scoat
din aceasta ncurctur, apoi sa fii siguri ca nu va uitam. Va chemam? i pe voi
sa facei cuno? tinta cu el. Ce mai?! Iliuta e om de aciune. n povestea asta
nastru? nica ce-a avut de fcut? Sa traga cu urechea la receptor? i sa scrie
ntrebrile ce mi le punea acest misterios Silviu Cetera?
Iliuta, ce rau i face ie? Las-l sa continue. Tu nu nelegi ca nu se
poate pune telefonul sub observaie. Ce motive sa invoc? i-am mai spus de
attea ori ca acest Cetera? nu este ctui de putin obraznic? i, n afara de asta,
sunt sigur ca, daca i-a spune sa ma lase n pace, m-ar lsa. Vrei s-i spun sa
ne lase n pace?
L-am lovit exact unde-l doare. Cnd a auzit propunerea mea de a-i spune
lui Cetera? sa ne lase n pace, a srit ca ars de un aragaz cu patru ochiuri? i a
strigat:
Nu. Va rog sa nu-i spunei s-? i vad de treburile lui.
Atunci ce tot mi te vicrei ca o precupeaa din piaa Matache!

i dup ce m-am mai calmat putin fara ajutorul vreunui medicament, iam spus lui Iliuta:
Iliuta, vrei sa afli ceva? Ceva foarte interesant?
Despre ce este vorba? Va ascult.
i-a ciulit urechile exact ca un iepure care nu vrea nici n ruptul capului
sa ajung ntr-o cratia alturi de ni? te msline.
Eu, dup cum? tii bine, mai tot timpul am crezut ca ei amestecat n
aceasta poveste. Ca tu e? ti autorul. Ca tu ai pus-o la cale, dar, dup ce i-ai
dat cuvntul de pionier ca nu ai nici un amestec, mi-am dat seama ca m-am
nelat. Acum tii ce observ eu la tine?
Nu i-am spus imediat ce-am observat eu la el de o bucata de vreme. Mam dus la frigider? i am venit cu doua sticle cu pepsi-cola. Iliuta n-avea chef de
pepsi-cola. Ardea ca un cuptor Simens-Martin de nerbdare s-i spun ce
observ eu la el. M-am dus pn la buctrie dup pahare i, n timp ce turnam
pepsi, m-a ntrebat pentru a patra oara, daca nu chiar a cincea:
Ce observai la mine?
Am golit paharul dintr-un foe. M-am ters la gura, cu batista bineineles,
nu cu podul palmei, cum are el obiceiul,? i i-am spus:
Observ ca te cam roade invidia ca nu i-a venit ie ideea asta. Este?
Nu-i adevrat. Ma roade mult mai mult faptul ca nu pot ntreprinde
nimiC. Titi la ce m-am mai gndit?
Stai, ca mi-am mai adus aminte de o idee de-a lui Hiua. Sa n-o uit. Auzii
voi? Influenat fiind de filmele de aventuri, mi-a spus s-l trag de limba, aa cam
pe nebgare de seama, pe Silviu Cetera? s-l ntreb o data cum are ochii, alta
data cum are nasul, urechile, s-l ntreb cam ce semne particulare are i pe
baza datelor pe care am sa le aflu de la el sa facem un portret robot. Adic un
fel de fotografie care sa aduc la infaare cu Cetera? Ca n filme, ce vrei? i dup
ce facem acest portret robot, sa pornim n cutarea lui. Cum ntlnim un copil,
cum il luam la msurat. A czut la vot i aceasta propunere. Dar ia sa vedem
noi, dragala? i mei prieteni, la ce s-a mai gndit Iliuta:
Sa aud.
Biatul asta pare sa fie tare instruit. Cred c-a citit foarte mult.
i?
Iar m-am gndit c-ar putea fi un copil care a pit ceva, care a fost
victima unui accident mai grav.
Un accident care l-a imobilizat la pat pentru mai multa vreme? i, ca s-? i
umple timpul, cte? te mult? i S-ar putea sa ai dreptate. Dar te ntreb eu pe tine, n limba romana,
bineneles. Te ntreb: Daca este, a? a cum zici tu, un copil imobilizat la pat? i
ne da telefon, nseamn ca ne vorbe? te din patul n care este imobilizat. Ca nu

se poate deplasa la un telefon publiC. i a? a stnd lucrurile, te mai ntreb: De

ce nu figureaz n cartea de telefon?
Apropo de cartea de telefon. Azi-dimineaa am luat-o iar la puricat.
Apoi, am dat la informai un telefon, la 031. Am rugat-o frumos pe centralists
s-mi spun daca exista, daca? i-a mai instalat telefon, dup apariia carai,
vreun cetacean cu numele de Cetera? Centralista a fost foarte amabila? i mi-a
spus ca nu.
Afla, draga Iliuta, ca? i eu am fcut lucrul astA. i eu m-am interesat
la 031. A? a ca acest biat ori nu? i-a dat numele adevrat, ori este din
provincie.
Unui din cusururile lui Iliuta este? i faptul ca uneori este pesimist. Sunt
mai mult dect sigur ca? i acum o sa puna raul nainte. Ia s-l auzim:
Ce facei daca nu mai suna niciodat?
Ce pot sa fac? Oftez,? i gata.
Dar n-am apucat sa oftez, pentru ca, odat cu sosirea orei nousprezece,
a sunat telefonul:
Alo, buna seara! Sunt gata sa~ti rspund la prima ntrebare, draga
Silviule.
Alo, buna seara. ntrebarea numrul unu: n copilrie, v-ai jucat cu
cercul?
N-am apucat mai nainte sa oftez, dar acum, cnd am auzit ntrebarea
asta, am oftat. Bietul de el! O fi suferit, a? a cum presupune Iliuta, un
accident? i srmanul nu se mai poate juca acum cu cercul. i spun:
Un cerc, fcut special pentru jucat, nu mi-au cumprat ai mei
niciodat. Dar asta nu nseamn ca nu m-am jucat cu cercul. Ma jucam cu o
dura de la soba de gtit. Me? teream eu o sirma? i alergam dup dura aia pe
care o mpingeam cu unealta de sirma. Mulumit de rspuns?
ntrebarea numrul doi: Fceai surcele pentru aprins focul n soba?
Daca fceai, la ce va gndeai cnd stteai ciuci? i despicai lemne?
Este nemaipomenit biatul asta! Ce ntrebare poate s-i treac lui prin
cap. Daca fceam surcele? i la ce ma gndeam cnd despicam lemne. Ce mi-ai
raspunde, drag cititor, daca te-a? ntreba eu acum la ce te gndeai n ziua de
cutare, cnd i legai? iretul de la pantoful sting, ori n dup-amiaza zilei cutare,
cnd te-a apucat, a? a din senin, sughiul ori strnutul.
Cum sa nu! Fceam? i surcele, ca altfel nu se aprindea focul. ncercam
sa sparg? i buturugi, dup ce a czut mama la pat. Tata nu prea avea timp
pentru treburi gospodare? ti, pentru ca alerga mai tot timpul sa ne aduc o
pine. La ce ma gndeam cnd fceam surcele? Draga Cetera? de-atunci, de
cnd fceam eu surcele pentru aprins focul, au trecut vreo patruzeci i ceva de
ani. Main electronica daca ma fcea mama i tot nu cred ca tia? putea da un

rspuns exact. Dar spune-mi, dragul meu, de ce vrei sa tii tu la ce ma gndeam

eu atunci? Dac-i u? ureaza viaja rspunsul meu exact, uite eu il fac pe dracul
ghem, mi store creierii i ncerc sa reconstitui cu aproximaie la ce ma
gndeam eu atunci. mi spui la ce-i folosete?
Alo, ntrebarea numrul trei: Ai scris ntr-o schia ca, n cartierul
dumneavoastr, era obiceiul sa se taie mojul copiilor. Tot n acea schia am citit
ca dumneavoastr faceaji surcele pentru aprins focul. Fceai surcele mici,
achii, ca sa nu prpdii gazul i ca, n timp ce fceai surcele, va gndeai la
viitor. Ziceai ca dac-o sa va facei mare, o sa va facei caloriferist ca un vecin al
dumneavoastr care v-a dus la un bloc i v-a artat cum se nclzesc camerele
blocurilor. D-aia v-am ntrebat daca fceai surcele Dumneavoastr v-a tiat
moul?
Exista obiceiul n mahalaua mea ca, atunci cnd copilul mplinea doi
ani, sa se strng toi ai casei, vecinii i na? ul copilului. Se puneau pe o masa
mai multe obiecte i, dup ce-i tiau moul, duceau copilul la masa aceea. Daca,
sa zicem, copilul punea mna pe o foarfeca, se zicea ca acel copil se va face
croitor. Daca punea mna pe un pantof, se fcea cizmar i aa mai departe. Eu,
mi-au spus ai mei cnd m-am fcut mai mare, am pus mna pe o foarfeca de
tuns pomii i au spus c-o sa ma fac fermier ori pomicultor.
ntrebarea a patra: Ai mncat, n copilrie, untura pe pine?
Daca se ntmpl sa avem pore, dar nu prea am avut norocul asta de
multe ori, cteva luni dup ignat mncm i untura pe pine, pe urma treceam
la magiun, ori chiar la pine goala.
ntrebarea numrul cinci: 0 btaie mai zdravna ati mncat de la
paring? Pentru ce fapta?
Fac o pauza ca s-mi aduc aminte care btaie a fost mai zdravna dintre
cele multe pe care le-am mncat. Mi-aduc aminte de una.
Aveam un prieten. Unui Nicu Burzea. Asta m-a invaat sa fac un nou
sistem de pratie. O pratie fara zgrci. Fceai o mecherie la o sfoara, puneai
piatra n mecheria asta, nvrteai deasupra capului aa n care prindeai
piatra i, cnd prindea viteza, i ddeai drumul. Am fcut i eu aa ceva i a
czut norocul pe unui Damian, care era perceptor. L-am lovit rau de tot. S-a
dus la ai mei i a fcut o glgie, a cerut i despgubiri. Eu m-am ascuns n
podul casei. Cnd a dat tata de mine, m-a btut nu gluma.
ntrebarea numrul ase: Ati vzut cum se njuga nite boi?
Am ascultat, cum asculta unii melodiile cntate de Zavaidoc, ntrebarea a
asea i am zis:
Da. La Priboeni, la ara, la tata. Aveau rudele lui boi i ma uitam i eu
cum i njuga i-i dejuga.
Odat am? i fcut drumul de la Priboeni la Bucure? ti cu un car cu boi.

 Urmeaz ntrebarea a? aptea: V-a plcut copilria care ati avut-o?

Ma uit la Iliuta? i Iliuta face ochii mari. Se uita? i el la mine. M-a bgat n
cofa Cetera? cu ntrebarea asta a lui. Mi-a plcut copilria care am avut-o? i
spun lui Cetera?:
Da, mi-a plcut. A? a cum a fost ea, mi-a plcut. Copilria nu se poate
sa nu fie frumoasa.
De partea cealalt a firului aud un oftat. Ma gindese de ce oare risipe? te
attea oftaturi copilul asta?! Daca stau? i ma gndesc mai bine? i vocea i este
cam trista. Vorbesc cu el la telefon de? ase zile, daca nu ma n? el,? i niciodat
nu l-am auzit rznd. Se ntmpl ori s-a ntmplat, ceva ciudat cu Cetera?
asta. Aud:
ntrebarea a opta: Ati folosit de multe ori tinctura de iod?
Vedei cum ma plimba, cum ma joaca interlocutorul asta al meu? De la
ntrebarea asta cu mult miez V-a plcut copilria care ati avut-o?, ajunge la
tinctura de iod. Dar stai putin sa mi-am adus aminte! ntrebarea asta nu este
pusa chiar a? a de florile mrului. Vrea sa ma prind cu ceva.
Telefonul de la ora nousprezece
Ma leag o amintire foarte trista de acest medicament11. Aveam vreo
unsprezece ani? i, n mahalaua noastr, n ziua aia se spnzurase un om. Mam dus s-l vad? i eu. N-am apucat s-l vad pentru ca, ntre timp, il ridicaser.
Ma ntorceam acas? i oseaua Giule? ti, pe vremea aceea, era numai
hrtoape. Cu gndurile la omul acela care s-a spnzurat, am dat cu degetul
mare ntr-un pietroi coluros. Era aproape s-mi cada unghia. Mergeam spre
casa n clci? i lsm n urma mea o dr de snge. M-a vzut o vecina, m-a
chemat n casa? i, dup ce mi-a pus tinctura de iod? i m-a oblojit cu ni? te
crpe, mi-a spus sa ma due repede acas ca a murit mama.
A plutit parca peste toat lumea o lini? te de cteva secunde, apoi am
auzit:
Alo, ntrebarea numrul noua: La strea? ina casei dumneavoastr,? iau fcut vreodat rndunelele cuib?
mi place. Mi-a plcut foarte mult aceasta ntrebare? i parc-mi pare rau
ca nu mi-a trecut mie niciodat prin cap. A? fi vrut s-o pun eu vreunui viitor
crou de carte.
De multe orI. i acum, anul acesta,? i-au fcut cuib? i au scos? i puii?
ori. Ascultau? i ei, pui? orii, pove? tile pe care le spuneam nepoelei mele Luiza.
Cnd am timp mai mult, o aduc pe Luiza pe balcon, o a? ez lng mine? i-i
spun basme? i pove? ti. Puii rndunelelor care? i-au fcut cuib la strea? ina
casei mele? tiu? i ei basmele lui Ispirescu, copilria lui Ion Creanga? i,
bineneles, c-au aflat de Feti-Frumo? i? i Ilene Cosnzene, zmei, spini, ca sa nu
mai vorbim de Scufia ro? ie? i de capra cu trei iezi. Puii de rndunic, guralivi

cum sunt, cnd ma opresc, cnd fac? i eu cte o pauza, ma cearta mai rau
dect nepoica mea.
ntrebarea numrul zece: Uri hoia? Dar pe hoi?
Fiecare om are cte un piuit nc din frageda pruncie. Ei bine, Cetera
mi-a luat piuitul cu ntrebarea asta. Care este aia care sa nu urasc hoia? i pe
hoi? Care om cinstit? Ce este mai urt pe lumea asta dect hoia?
Draga Cetera? eu, n afara de hoie i de hoi, mai ursc minciuna,
laudaroenia, nfumurarea, prostia i daca a?? ti ca tu ai furat, fie chiar? i o
guma, n-a mai sta de vorba cu tine. Nici chiar la telefon!
A urmat un of tat de vreo 18-20 de milimetri. Apoi, cu voce trista:
Va muljumesc foarte mult. Pe mine seara!
Alo, nu vrei sa mai stam de vorba?
Aghiotantul meu mi cere receptorul. Vrea el sa mai inoerce ceva. Nu i-l
dau pentru ca aud:
Alo, buna seara!
M-am trntit n fotoliul meu de orchestra (? titi voi care)? i multa vreme
am tcut? i eu,? i Iliuta. ntrebrile din seara asta m-au tulburat. Au fcut smi bata inima putin mai anapoda.
Cine sa fie acest biat? Ce urmarete?
Iliua draga, dac-a? ti, afla ca tu ai fi primul cruia i-a spune Fii tu
bun? i ctete-mi ntrebarea numrul unu.
Da: n copilrie v-ai jucat cu cercul?
i ntrebarea numrul patru.
Imediat. Untura pe pine ati mncat vreodat? De ce m-ai pus sa vi
le citesc?
Sunt cam triste ntrebrile lui. S-ar putea sa ai dreptate.
Dreptate n ce privin?
Sa fie un copil care a avut un accident grav i a rmas fara copilrie.
Dar nu? tiu cum sa caracterizez ntrebarea cu untura pe pine.
Mare btaie de cap ne da biatul asta! Daca dumneavoastr fceai n
tineree psihologia era bine
l ntreb foarte mirat:
De ce era bine?
Dumneavoastr nu cunoatei nici un psiholog? Nu avei nici un
prieten psiholog?
Ce i s-o mai fi nzrind lui Iliuta cu psihologul lui?
i daca am? Daca am un prieten psiholog, ce-i?
Daca avei, haidei sa mergem cu toate aceste ntrebri la el. Poate ne
scoate din ncurctur.

Era mult mai cinstit daca, n locul celor spuse, se ducea sa fac o
plimbare pe bulevardul Dacia.
Cum sa ne scoat din ncurctura un psiholog?
Pai, eu cred ea un psiholog bun i da imediat seama ce urmrete
acest biat.
i, dragii mei, dup discuia asta cu Iliuta m-a apucat o durere de cap!
A trebuit sa iau doua antinevralgiee.
ZIUA A APTEA. ILIUTA IAR VREA S-L IA TARE PE CETERA. NU-l DAU
VOIE, DAR SE NTMPL CEVA EXTRAORDINAR. NTREBRILE DIN ZIUA DE
ASTZI NU SUNT PUSE DE CETERA Cl DE ALTCINEVA. AJUNGEM LA
CONCLUZIA CA AVEM DE-A FACE CU O BANDA
Am ntors aceste ultime ntrebri i pe-o parte, i pe alta, ba chiar i pe
muchie. Doar, doar s-o trada cu vreo ntrebare mai i ceea ce este? i mai grav
este, dup cum v-am mai spus, faptul ca nu pot sa lucrez nimic. i ct am de
lucru! Am ni? te subiecte gata puse pe tava. Doar sa le atern pe hrtie. Le-am
mcinat i le-am rasmacinat n cap. i va mai spun eu ceva. Sunt? i cam
suprat. M-au necjit mult vorbele alea spuse fara judecata de Iliuta, adic ce,
un psiholog se descurea daca era n locul meu? Povestea asta m-a necjit mult.
Mult de tot. Asear nici pofta de mncare n-am mai avut. Am fcut foarte rau
ca am acceptat sa se prelungeasc aceasta boala pe timp de attea zile. Trebuia
sa ma tocmesc cu el. S-mi fi pus barem cte douzeci de ntrebri pe zi. Cinea zis: Da-mi, Doamne, mintea romanului de pe urma, a tiut ce sa zic.
Sa vedei n ce hai arata Iliuta. Cu toate c-a fcut greeala aia care a
fcut-o, nu tiu daca doarme cteva ceasuri pe noapte. Vrea sa nscoceasc
ceva, vrea sa acioneze ntr-un fel sau altul pentru descoperirea celui care ne
pune aceste ntrebri. Someaz? i asta nu-i convine deloc. n toate crile scrise
de mine are contribuia lui. finei minte prin cte trece n cartea sus minile,
domnule scriitor ori n Destinuirea marilor secrete? Cte nu ntreprinde n
cartea Rpirea ucenicului nevrjitor, prin cte peripei trece i aici? Aici are
rolul unui copist. Noteaz ntrebrile pe care mi le pune un necunoscut ca
Cetera.? tii ce mi-a mai spus Iliuta asear? Mi-a spus ca, daca am de gnd sa
scriu vreo carte cu povestea asta a ntrebrilor puse de Silviu Cetera? pe el sa
nu-l amestec. Sa nu amestec numele lui, pentru ca i-ar fi ruine sa fie erou de
carte care nu face nimic. I-am propus eu ca, n timp ce ne ocupam de acest caz,
sa se dea? i el peste cap, sa stea ntr-un picior, ntr-o mna, sa stea agat cu
dinii de plafonicra S-a supaiat. Zicea c-mi bat joc de el.
Dar este mai bine sa schimbam subiectul, pentru ca uite, uite ca vine
Se apropie ora nousprezece i. Trebuie s-i ia postul n primire. i? titi ce va
mai rog? Nu-i optiti, nu-i spunei ca sunt putin suprat pe el pentru cele ce mi-

a spus asear. Nu-i spunei voi, pentru ca vreau sa i-o pltesc eu. Am? i eu
orgoliul meu ca orice om, nu? Aadar, nici un cuvnt despre
Nu i-s toi boii acas, Iliuta! Ce e cu tine? Ks I i bolnav?
Nu-mi spune nici mcar daca i este mia acas, ca are o mita aproape
siameza, care, pe deasupra, mai este i prietena cu caelu? a mea Lily. Se
mprumuta uneori i cu oase.
Nu a sunat?
Buna seara! N-a sunat.
Pentru ca face aa pe supratul, prea pe ocupatul, ma fac, dragii mei, ca
nu tiu despre ce este vorba.
Buna seara! Ce m-ai ntrebat tu? Cine sa sune?
Ma privete pe sub sprincene.
Silviu Cetera? n-a sunat nc? Ceasul nostru este ora nousprezece.
Mai este pn la nousprezece. Ceasul vostru merge poate mai nainte.
Dar de ce eti necjit?
Ca nu pot sa fac nimic! Ca sa treac mai repede vremea, am dormit
pn acum, adic ce, am dormit? M-am perpelit n pat. Am aipit de cteva ori i
am visat ca Silviu Cetera este un om cu mustaa mare? i cu plete albe i am
mai visat ca este dricar. Nici mai mult nici mai putin dect dricar. Se fcea ca lam descoperit cnd vorbea cu caii mbrcai n negru. I-am recunoscut vocea. Iam pus mna n piept i i-am spus: Tu eti Silviu Cetera. Degeaba te ascunzi
dup pletele i mustaHe astea. A dat din cap ca da i m-a ntrebat Ce-ai face
daca peste noapte te-ai trezi ntr-un pustiu fara nici un pic de hrana, izolat
complet? Daca nu-mi rspunzi imediat la ntrebarea asta, chiar te due ntr-un
pus- . R*- tiu. M-am trezit n momentul cnd am ncercat s-i smulg barba? i
mustaile i sa fug. Ce vis!
Ce v-am spus eu? V-am spus ori nu ca Iliuta fierbe? Vedei cum se
frmnt? i el zice sa nu-l amestec deloc n povestea asta. Credei ca ma iau
dup el? Viseaz i dricar? i sa nu scriu? Normal ar fi sa va spun ce-am visat i
eu dup ce m-am desparit azi-noapte de Iliuta. Ca? i eu am visat tot Cetera?? i
ntrebri. Ca sa nu rmn mai prejos dect Iliuta, am sa va spun ca mie mi-a
aprut n vis un autosifon. Chiar autosifonul meu, care a ie? it singur din
frigider, s-a apropiat de biroul meu, pentru ca se fcea ca eram la birou? i, cu
vocea lui Cetera? m-a intreibat dac-mi plac cltitele cu brnz de vaca? i daca
mi-ar fi plcut sa am rude care dau vrabia din mna pentru cioara de pe gard.
Daca n-am sa ma mbolnvesc eu dup povestea asta, am sa va fac cinste la to:
i cu cte un pepsi, ba chiar cu cte un tort de nghea. Dar pn una, alta, sa
vedem ce-i mai trece lui Iliuta prin cap.
Ce-ai vrea sa faci, Iliuta? Adineauri spuneai e e? ti necjit ca nu poi
face nimic.

Aghiotantul meu Iliuta mi-a furat un obicei. Voi? tii de*tiai multa vreme
ca eu, de cte ori sunt ntr-o ncurctur, mi vir minile pn la cot n
buzunarele pantalonilor? i ncep sa ma plimb prin ncperea n care ma gsesc.
A? a face? i Iliuta acum.! l mai ntreb o data ce vrea sa fac? i el se oprete n
mijlocul camerei? i-mi zice:
Sa acfionam ntr-un fel.! mi dai voie sa vorbesc eu de-acum ncolo cu
el la telefon?
Ai. Mai vorbit i tii doar ca nu vrea s-mi puna dect mie ntrebri.
Dar de ce?
L? i sumete mnecile de la camaa sa n carouri i zice:
Vreau s-l iau i mai tare.
l ntreb fara pic de nervozitate; ncepuse sa mi se urce sngele n cap aa
din senin. i zic:
Cum adic?
Iliuta baga de seama ca sunt ceva, ceva mai nervos dect de obicei. mi
zice:
S-i spun fran? n faa, ori ne spune ce urmarete, ori s-i vad de
l ntreb:
Dar am czut la nvoiala cu el, nu mai putem da napoi.
Pai aa Dac-o sa mai continue aa, eu ma mbolnvesc.
Da-i demisia, Iliuta draga!
Cum s-mi dau demisia?
Mai ai vacana. Vezi-i de vacana ta. Ia-i bicicleta i plimb-o.
Sa va las singur? Nu va las eu singur pe dumneavoastr.
Pai atunci
Ma ntrerupe telefonul. Aud un alo? i rspund:
Sunt la datorie.
Alo, prima ntrebare: Ati fost cu steaua ori cu Mo ajunul n
copilrie?
Rmn pentru o clipa, o clipa i ceva, ca trsnit. Deocamdat nu va spun
de ce. tii ce fac? Astup cu podul palmei. Receptorul i-i zic lui Iliuta:
Fii foarte atent, Iliuta!
Iliuta i apropie urechea de urechea mea la care tin receptorul i ma
ntreab n? oapta:
La ce sa fiu atent?
Cu toate ca plnia receptorului este astupata cu podul palmei, i? optesc
i eu lui Iliuta:
Asculta mai atent.
n timp ce Iliuta se uita aiurit la mine, zic n receptor:

 Alo, da, am fost i cu steaua i Mo ajunul, dar niciodat n-am

transformat acest obicei n ceretorie. Nu ceream prin tramvaie? i autobuze,
cum fac unii copii n ziua de astzi. Pornesc cu doua luni nainte i termina
colindul dup alte doua luni. mi iacea mama traista dintr-o fata de perna i, n
noaptea de Mo ajun, numai n noaptea de Mo ajun, ma duceam la cunoscui? i
le cntam buna dimineaa la Mo ajun. mi ddeau covrigi, nuci, iar cei mai
nstrii chiar i cte-o mandarina.
Astup din nou plnia receptorului i-i spun lui Iliuta sa traga mai bine cu
urechea. El ma ntreab de ce, dar n-am timp s-i explic, pentru ca aud:
Va pun ntrebarea a doua: Ai furat vreodat?
Alo, cum sa nu? mi fcusem o hooaica din trestie i o foloseam la
furat vi? ne? i eire? e. La caise? i corcodue foloseam coinacul. Legam o piatra
de captul unei sfori? i o aruncam peste craca incaicata. Pe urma trgeam
craca n jos I ne umpleam sinul cu caise ori corcodue.
Aghiotantul meu se apropie cu urechea de receptor i asculta cu
respiraia ntretiat.
Va rog sa ascultai ntrebarea a treia: Cnd a; i fost copil, v-au
cumprat prinii patine, ori ghete cu patine?
Nu mi-au cumprat, dar Cu doua patine nu m-am dat niciodat.
Numai cu una singura i asta o fceam din picior de marina de gtit data la
reforma. Aveam o balta care nghea i acolo ne ddeam.
Va rog sa rspundei la ntrebarea a patra: Ati prins vreodat raci cu
mna?
Alo, n cartierul nostru mai era o balta. i zicea bagar. Se gseau raci
citi voiai, dar nu ma duceam la bagar, pentru ca mi-era teama. Se necase un
copil acolo? i eu cum nu? tiam sa not De ce sa ma laud? N-am prins n
copilrie nici un rac.
mi fac autocritica n gnd, ea n copilria mea n-am apucat sa prind nici
mcar un rac cu mna, i ma gndesc ce ochi o sa facei voi cnd ve; i afla,
cnd va voi spune ceea ce acum nu pot, pentru ca trebuie sa rspund
ntrebrilor puse de interlocutorul meu. A? a n fuga, va pot aduce la
cunotin ca Silviu Cetera? nu este un copil imobilizat la pat a? a cum am
crezut, dar
Alo, va rog sa nu va suprai
De ce sa ma supr?
Titi, ntrebarea a cincea suna cam a? a: n copilrie? tiati ce-i aia
slugrnicie? Ati fost vreodat slugamic?
Cam dura ntrebarea, nu? Iliuta nici de data asta nu nelege de ce-i tot
spun eu sa fie foarte atent. Ma tot ntreab din priviri despre ce este vorba. Nu-i
spun, fiindc trebuie sa rspund daca, n copiliirie, am fost slugarnic.

Ma gndesc nainte de a-i raspunde. Ma gndesc profund!

Alo, da. Am fost. La? coala aveam un coleg, unui Ghitoi, care era tare
btu. Faa de acest biat eram, a? putea zice, slugarnic. De teama sa nu ma
bata? i pe mine, uneori i ddeam dreptate i cnd nu avea. l i ludm, cu
toate ca mai degrab merita o chelfneal dect lauda. mi pare rau ca trebuie
sa recunosc, dar asta-i situaia! Dar, pe parcurs, m-am vindecat de aceasta
boala? i afla, dragul meu, ca ursc slugrnicia mult mai mult, de zece ori mai
mult dect ursc durerea de masele. Dar nu orice durere, ci una din aia
complicata care te face sa te urci? i pe tavan.
Am auzit nite fi? iituri de hrtie i mi-am dat f; rama ca interlocutorul
meu, misteriosul meu inter locutor, are ntrebrile scrise. Iliuta, fiind i el cu
urechea la pnd, mi face un semn din care nu prea mi dau seama ce vrea smi spun. Auzim n receptor:
Va rog frumos s-mi rspundei la ntrebarea a asea: Ati vzut la fata
vreun cutita urmrit? Ce-ai simit n momentul n care l-ai vzut?
ntrebarea asta m-a fcut sa ma scutur ca exact acum 43 de ani cnd mam mbolnvit de friguri. Ce ntrebare! Cu toate ca este groaznica, Iliuta o
noteaz. i iau pixul din mna i o subliniez. Rspund:
n copilrie, nu. N-am vzut nici un cutita i cred ca nici n-a fi avut
tria sa ma uit la un astfel de om. Cum de v-a trecut vou prin cap o astfel de
ntrebare?
Iliuta a ciulit urechea, a astupat de data asta el plnia receptorului i ma ntrebat: De ce ati zis, cum v-a trecut vou prin cap o astfel de ntrebare?
Care vou? ma mai ntreab el o data. i spun sa aib rbdare, sa stea blnd
sub freza lui i apropo de freza, aud:.
Vrei sa tree la ntrebarea a aptea?
Exista careva printre voi care la aceasta ntrebare ar fi spus: Nu, nu
vreau sa treci la ntrebarea a aptea. Nu, nu cred, aa ca i-am spus puiului de
om de la telefon:
Da, ascult, chiar te rog foarte mult sa treci la ntrebarea a aptea.
Alo! De cnd purtafi freza? Ati purtat freza i n copilrie?
La ntrebarea asta, un chelios i-ar fi pus imediat mna n cap. Eu, care
deocamdat nu am nici nceput de chelie, i-am fcut semn lui Iliuta sa
sublinieze i aceasta ntrebare i i-am rspuns:
Nu. Eu, dup ce am terminat coala elementara, am intrat ucenic la
Garajele Leonida? i abia n ultimul an de ucenicie am avut voie sa purtam freza.
Mi-am lsat i eu freza, dar n-am purtat-o mult, pentru ca tocmai cnd ma
puteam mndri? i eu cu o crare ntr-o parte i cu un par ondulat, am fost tuns
pentru ca am ntrziat ntr-o zi paisprezece minute. Atelierele Leonida, pe acea

vreme, erau mobilizate. Aa ca existau nite ordine drastice n legtur cu

disciplina.
n timp ce rspundeam la aceasta ntrebare cu freza i cu tunsul
frantuzete, cutam sa ghicesc cam ce ntrebare ar putea sa urmeze. Ma va
ntreba oare daca tiu sa cnt la oboi, ori daca mi place sa ma plimb cu marina
pompierilor? N-am ghicit. ntrebarea a opta a fost mai gingaa:
Va rog frumos sa rspundei la ntrebarea a opta: Ddeai de mncare
la porumbei?
Da. Ddeam, pentru ca ntr-o perioada de timp am avut i noi
porumbei, pe care ns ni i-au prpdit niijte nevstuici. Cnd fcea mama
cozonaci de srbtori, ddeam i porumbeilor cozonac ca sa simt i ei ca e
srbtoare. Am plns tare mult cnd ni i-au distrus nevstuicile alea. Vreau si spun cu ocazia asta ca n via fa mea nu am aruncat cu vreo piatra? i nici nam tras cu pra? tia dup porumbei. Pe strada mea sunt foarte multi. S-au
aciuat? i toi i hrnim. Uneori, vad de pe balcon cte un copil rau care trage cu
pra? lia dup porumbei. Ce i-a? mai rupe urechile!
Nu va suprai, urmeaz ntrebarea a noua: Ati ascultat cntnd o
privighetoare? titi cum arata ea?
Aici, dup aceasta ntrebare abia, a tresrit Iliuta al meu. Sa nu care
cumva sa credei c-a tresrit din cauza ntrebrii. A descoperit? i el ceea ce
descoperisem eu nc de la nceput.! i fac semn sa stea lini? tit, sa nu se mai
frmnte att, sa nu mai fac ochii aa mari ca de brotac? i rspund:
Da. Cnd ma duceam la tara, la tata, la Priboeni. O auzeam cntnd?
i-mi plcea s-o ascult.
Va rog, ultima ntrebare: V-ai uitat vreodat cu binoclul, cnd erai
copil? Nu v-ai gndit atunci ca ati vrea sa devenii marinar?
Aveam un vecin care era adjutant n aviaie. Nea Radu Alexandra. El
mi-a dat pentru prima data binoclul sa ma uit cu el? i am rmas nmrmurit
cnd am vzut ct de aproape se vad lucrurile ndeprtate. A? fi dat nu? tiu ct
sa am? i eu un binoclu. Afla, dragul meu, ca eu nu ma gndeam atunci sa
devin marinar de cursa lunga ci chiar capitan de vas. Cred ca mai toi copiii se
viseaz cpitani de vapoare, ori piloi. Dar spune-mi, te rog, cum te cheama pe
tine?
Alo, va mulumesc, buna seara!
Voi, drglaii mei cititori, ati putea s-mi spunei de ce l-am ntrebat
cum il cheama? Nu vi s-a prut curios ca n-am pomenit niciodat n aceasta
convorbire telefonica, numele lui Cetera? Putei s-mi spunei de ce tot i
fceam eu semne aghiotantului meu Iliuta sa asculte cu multa atenie? Mai
citii o data ultimele trei, patru pagini i, daca ghicii cam ce s-a ntmplat, va
fac cinste cu cte un autograf. Ce credei ca facem noi amndoi? Eu? i Iliuta?

Ne vrm minile pn la coate n buzunarele pantalonilor i ne plimbam prin

camera. Ne aps o linite! l ntreb pe Iliuta:
Tu ce zici?
Se complica rau de tot lucrurile.
Drglaii mei cititori, nu vreau sa mai stai cu sufletul la gura. Va spun
i vou de ce se complica rau lucrurile. Va spun pe gratis. 5jtiti ce s-a
ntmplat? Aceste zece ntrebri care mi s-au pus n aceasta seara nu au fost
puse de Silviu Cetera? A fost o alta voce. A altui copil. Sa va dau i un
amnunt. Biatul asta care l-a nlocuit pe Cetera? a folosit mult mai des
formula: Va rog frumos sa rspundei la ntrebarea cutare. Cetera? nu zice
prea des Va rog frumos. Eu sufr? i de o afurisita de tensiune oscilanta? i va
dafi? i voi seama cam n ce ape ma scald eu acum cnd lucrurile capt i mai
mult mister.
Sa se fi ntmplat ceva cu Cetera? Ce facem?
Eu ma opresc lng biblioteca, ma rezem de corpul ei i ma gndesc ce
rspuns s-i dau lui Iliuta care continua sa se plimbe prin camera. Parca,
parca mi vine sa cer ajutorul miliiei. Am un prieten ofier superior la miliia
eapitalei i i lupt din rsputeri sa alung acest gnd. Sa cer urmrirea unor
copii care mi pun nite ntrebri? Ar fi urt din partea mea. Iliuta nu ie la ce
ma gndesc. Dac-ar? ti Ma mai ntreab o data ce facem i eu i rspund:
Ateptam; altceva mai bun de fcut nu avem.
Iliuta, care nu mai bea apa linitit din ziua n care am primit primul
telefon de la Cetera, se mai gndete ce se mai gindete, se uita la romburile de
pe covorul din birou i zice:
Sa fie o banda?
Cuvntul asta banda mi repugna. Nu-mi place deloc.
Ce banda? Cum adic sa fie vorba de o banda? De ce nu
Fiindc nu e prost deloc (daca era nu-l mai luam eu aghiotant. Ma mai
mprieteneam eu cu el? l mai puneam eu n toate crile mele ca erou aproape
principal?), aadar, pentru ca a cam simit ca m-am suprat pe el ca a folosit
cuvntul banda, ncearc s-o dreag din mers. Zice:
Ziceam ca sa nu fie vorba de De un colectiv de copii care vor sa fac
pe destepfii i sa se laude apoi ca au finu n ah un scriitor.
Cum m-a finu n ah? Afla ca mie mi place din ce n ce mai mult
povestea asta.
i mie mi place, dar, zu, mi-e teama sa nu mor de curiozitate.
ZIUA A OPTA. BINENELES CA LUI ILIUJA l MAI VINE O IDEE. O
RESP1NG. CETERA MA NTREAB DE DATA ASTA DACA N COPILRIE AM
FOST LA MOI, IAR EU PROPUN CITITORILOR SA SE ROAGE PENTRU
SNTATEA MEA.

Nu mi-aduc aminte de cnd n-am mai fost att de nervos. Ba mint.

Nervos am fost eu mai de multe ori, de ce sa n-o spun? Foarte, foarte nervos
am fost acum o luna i ceva. Chiar nainte de a pleca n concediul de odihna.
Ma duceam la editura cu un manuscris i, n autobuzul 31, am ntlnit un
iluzionist, cruia nu am avut de lucru i i-am spus atunci cnd m-a ntrebat ce
am n servieta, i-am spus ca due editurh o carte de a mea gata dactilografiata.
A mers i el cu mine la Casa Scnteii pentru ca avea i el nu tiu ce treburi pe
acolo. Dup ce m-am desparit de el, am intrat la redactorul-ef al editurii, l-am
salutat i i-am spus ca, n sfrit, i-am adus cartea pe care o atepta. Am pus
servieta pe biroul lui, am deschis-o i Era sa murim de spaima i eu,? i
redactorul-ef, pentru ca din servieta mea, aproape diplomatics, au nceput sa
zboare porumbei, sa ias nite soricei, sa ridice capul spre noi nite erpi Nu
pot s-mi dau seama cum ncpuser attea vieti n servieta aceea aproape
diplomatics Cnd eram gata-gata sa leinam, a intrat iluzionistul i mi-a zis:
Ce-ai fcut, domnule? Mi-ai schimbat servieta?
Eu nu mi-am adus aminte sa fi luat mna de pe mineral servietei mele.
Habar n-am cum s-a ntmplat schimbul. Dar te pui cu iluzionitii? Mi-a fcut
bucata? Mi-a fcut-o! Daca murea de spaima redactorul-ef, cine-mi mai
publica romanul? tifi ce nervos am fost atunci? Astzi, ns, am fost i mai
nervos i chiar i nerbdtor.
Ce vor, domnule, de la mine aceti copii?
Iliuta i de data aceasta a venit cu mult nainte de ora fixata. N-a mai
avut rbdare s-i termine acas felia de pepene. A traversat holul mucnd din
miezul de pepene, drept pentru care i-am fcut observaie. Pepenele se mnnc
la masa, nu pe holul unui bloc. Nu l-am certat prea tare, pentru ca, dragalaul
de el, a mai venit c-o idee. Dar a venit c-o idee care nu face nici ct o ceapa de
Fagara gata degerata. Zicea sa dam un anunf la mica publicilate. Eu aveam
dreptul sa rid de ideea asta a lui Hiua cu gura pn la urechi daca nu i mai
departe, dar m-am atyinut. L-am intrebat-:
Iliuta, i cum ai formula tu acest anun?
Pai, as scrie aa: Cine ie, cine cunoate un copil care da n fiecare zi,
la ora nousprezece fix, un telefon scriitorului este rugat sa anunfe la
numrul de telefoN. i dam numrul de telefon al d umneavoastra.
i, pretindea dumnealui, ca anunful sa fie? i n chenar ca sa atrag
atenia cititorilor. S-l citeasc? i mic, i mare, i tnr, i btrn,? i femeie, i
brbat,? i matu? a, i cuscri, i nai, i fini, s-l citeasc toat lumea.
Dar poate ca nu? ie nimeni ca Cetera? ne da telefon zilnic la ora
nousprezece.
Dar ce, cu Iliuta te poi infelege? Ii da? i el seama acum ca ideea lui nu
valoreaz nici mcar ct un ambalaj de nghea i totui susfine:

 Poate ca totui a fost vzut de cineva

n al doilea rnd, dup cum bine tii, ncepnd de ieri nu ne da telefon
numai Cetera? Ieri a fost altul. nseamn, cum i-am mai spus, ca avem de-a
face cu un colectiv.
Pn la anii mei, nu am stat niciodat pe jar. Nici nu cred ca se poate sta
pe jar, dar daca a? a se zice, aa zic i eu. Stam amndoi ca pe jar. Iliuta ma
ntreab:
Dumneavoastr?
Ce-i cu mine?
Eu bag de seama, fara sa ma strduiesc prea mult, ca dumneavoastr
nu va batei capul deloc. Nu venii cu nici o idee.
Vedei cum ma cearta? Crede ca numai el se frmnt. Numai el cauta
idei. Ce sa fac? Telefonul, chiar daca susinei? i voi, nu-l pun sub observajie.
Va rog sa nu susinei nici voi. Iliuta crede ca eu am somn. El crede ca
imediat cum pun capul pe perna am i adormit. Sa nu doarm nici dumanii
mei aa. Dup ce pleac Iliuta seara de la mine iau ntrebrile i le free ca pe
nite rebusuri. Le-am imparfit pe categorii i am analizat nu numai ntrebarea
propriu-zis, ci chiar i cuvintele din care a fost compusa ntrebarea. Pn mai
ieri am crezut ca este vorba de un copil mai nzdravan care se hirjone? te cu
mine. Dar de ieri, de cnd a aprut i a doua voce misterioasa, s-au schimbat
fundamental lucrurile. Sji Iliufa cere idei de la mine.
Cu ce idee sa vin?
Pai, cu ceva care sa Sa aflam mai repede cine pune aceste ntrebri.
i ce citigam?
Sntate. Eu ma mbolnvesc de nervi daca mai dureaz mult.
Iliuta, dragul meu, dar eu nu vreau absolut deloc sa te imbolnaveti. Nu
am nici un interes.
Atunci ce sa fac?
Te-nv eu ce sa faci. Du-te la Rucr!
La Rucr? Ce sa caut la Rucr?
Mai sunt destule zile pn la nceperea colii. Mai du-te o data pn la
rudele tale la Rucr ca i a? a mi-ai spus ca te-ai simit bine acolo.
Uneori sunt rau. Chiar i acum am dat dovada de rutate. Nu trebuia si spun lui Iliuta sa piece la Rucr. Necjit ma ntreab:
Va deranjeaz prezenta mea? Sa plec?
N-am zis asta, dar
Mi-am adus aminte de ceva. Asear mi-afi spus sa subliniez ni? te
ntrebri. De ce?
Ca sa fie sublimate
Iliuta i? i da seama ca asta nu este un rspuns, dar nu insista. Zice:

sune.

Oare ct o sa mai dureze chinul asta?

Pai, o sa dureze. La-pixul, carneelul i hai lng telefon. Trebuie sa ne

A sunat cu trei secunde mai devreme. Asta dup ceasul meu.

Alo!
Alo, buna seara. ntrebarea numrul unu.
i tragem amndoi? i eu,? i Iliuta, cte un fel de chiot de bucurie, pentru
ca de data asta la telefon e din nou Silviu Cetera. Deci nu s-a ntmplat nimic
cu el N-a pafit nimic. i zic lui Cetera?:
Alo, unde-ai fost asear, Silvica? Unde ai fost, ma biatule?
i ce credei voi, dragala? i mei cititori, c-mi zice Cetera?? Zice:
Asear? Nicieri!
Scri? nesc putin din masele, de necaz ca Cetera? ma crede mai de la deal,
incere sa ma calmez, ma calmez? i zic:
Silvica draga, cu toate ca eu am buletin de Chiajna, nu ma duci tu aa
u? or
Nici mcar nu m-a ntrebat de ce am buletin de Chiajna. Se raste? te la
mine:
Vrei sa rspundei la ntrebri?
Ca sa nu se supere, sa nu ne lase fara ntrebri, i zic repede:
Cum sa nu?!
ntrebarea numrul unu, deci: Cnd ati fost mic, ati fost la moi?
Care dintre voi, cititprii tia ai mei, suntei mai perspicace? Care dintre
voi poate s-mi spun mie ce urmare? te Cetera cu aceasta ntrebare? Mnnc
sunt n stare sa mnnc o cutie cu chibrituri daca vine unui dintre voi? i ma
lmurete. i rspund:
Alo, da! Ma ducea mama la mo? i, n Obor. Am i o fotografie. Eu? i
mama, la mo? i. Eu tin n mna o trompeta de carton. Ne-am fotografiat la
minut. Atunci am vzut pentru prima data oameni curajo? i. Oameni care
alergau cu motocicleta la zidul morii. Tot atunci am vzut i cel mai putemic
om, care rupea lanuri. Un altul care nghiea sbii. O femeie arpe. Am vzut
multe
ntrebarea numrul doi: De la ce etate ati nceput sa purtai batista la
butoniera?
Nici cnd mi fcea madam Sari, croitoreasa noastr, buzunare la
haina, nu purtam batista. Pentru ca sa pori batista la butoniera trebuie sa ai
ni? te haine ca lumea. O cama? a ca lumea. Aa ca am purtat batista la
butoniera trziu de tot. Dup ce am ie? it lucrtor. Ba mint. Odat, cnd fratele
meu Anghel era plecat pe front, am mbrcat costumul lui? i am fost, aa
frumos mbrcat i cu batista la butoniera, la cinematograful Marna, la un film.

 ntrebarea a treia: Cnd ati fost pentru prima data la dans?

Cnd am ieit lucrtor. Aveam vreo 18 ani i aveam freza. Nu ma
tunsese nc pentru ntrzierea aceea de care Ji-am mai povestit. Atunci am
cumprat din banii mei o sticla de vin i am but cu tata. Era ntr-o smbt
seara i era bal la Triaj. Atunci am fost pentru prima data la dans. Atunci miam micat i eu picioarele ntr-un tango, cu o vecina a noastr pe care o chema
Gigi. Tu tii sa dansezi?
Nu mi-a spus nici ca tie, nici ca nu tie sa danseze. A oftat i am auzit:
ntrebarea a patra: V-a fost vreodat, n copilrie, mila de cineva?
Suntei un om milos?
Mi-a fost mila de mai. Multi oameni. Dar odat, mi-a rmas ntiprit
n minte scena asta pe care i-o povestesc acum. La cteva sute de metri de
casa noastr din Giuleti, era o cariera de piatra i o fabrica de crmid. ntr-o
zi, cnd ma jucam n faa casei, am vzut un om care venea spre mine cu o
mna zdrobita. Era rupta de la cot. Se ducea spre dispensarul care se afla
aproape de Podul Grant. Pe vremea aceea nu exista nimeni cu telefon n
cartierul nostru ca sa cheme salvarea. i apucase omul acela al crui nume
l-am uitat i apucase mna la un motor. Mi-era mila de el i atunci, dar mai
ales dup ce i-au tiat mna i a nceput din nou munca De cte ori il
ntlneam, mi se sfi? ia inima. Oameni ciungi mai aveam noi n mahala, dar de
ei nu-mi era aa mila cum mi era. De acesta. M-ai mai ntrebat daca sunt un
om milos. Da, sunt. Acum mi-e mila sa tai? i un pepene, mai ales daca nu-i
prea copt
Sa se mire el ca nu sunt n stare sa tai un pepene de mila? Am auzit:
ntrebarea a cincea: Cnd erai mic, va ncuiau paring! n casa, cnd
plecau la servieiu?
Nu. Mama nu avea servieiu. Pe tine te ncuiau ai tai cnd se duceau la
servieiu?
ntrebarea a asea: Ati spart vreodat o ceac ori vreo farfurie dintr-un
servieiu i v-a trecut prin minte sa fugii de-acas de teama?
Sa fuga de-acas un copil care a spart o cea? ca ori o farfurioara? Prea e
de tot ntrebarea asta. l mai ntreb o data:
Ce zici ca? Ce s-mi treac prin cap?
Dup ce-ai spart piesa dintr-un servieiu mai scump, v-a trecut prin
minte sa fugii de-acas?
Alo, nu! Eu nu tiu sa fi avut noi vreun serviciu de masa complet.
Aveam foarte multe vase, dar desperecheate, pentru ca erau de la pomenI. i
noi fceam pomeni. mpream? i noi vase Tu, ori vreun prieten de-al tau ati
pafit aa ceva. Afi spart vreo piesa dintr-un servieiu de poreian i de teama afi
fugit de acas?

n timp ce atept rspuns la ntrebarea pusa de mine, iau pixul lui Iliuta?
i subliniez i aceasta ntrebare. Aud:
A? aptea ntrebare: V-afi jucat cu zmeul ori cu turcafletul n
copilrie?
Cum sa nu?! Dar nu eram eu mare specialist n mnuirea zmeului.
Aveam ns un prieten de care nu? tiu daca i-am povestit, unu Pi. R? u, care
era meter mare. tia cita coada sa puna la zmeu, tia cnd s-i dea sfoara,?
tia s-l joace i s-i trimit scrisori pe aa n sus. Ale mele cdeau mereu n
cap? i se sprgeau. Tu? tii sa faci un zmeu? tii s-l joci pe un vint mai
puternic? Dar s-l inalfi cnd nu e nici pic de vint?
Alo, urmeaz ntrebarea a opta: Cnd ati aflat ca vrabia mlai
viseaz?
Zicala asta am aflat-o i eu cnd eram nc de-o? chioapa? i uneori ma
ntreb daca vrabia asta viseaz numai mlai. Nu i s-au ridicat i ei preteniile
ntre timp?
ntrebarea a noua: Cnd aveafi trei ani,? tiati ca trei? i cu doi fac
cinci?
N-am fost un copil precoce. Cred ca mult mai trziu am putut sa fac
aceasta socoteala? i s-i aflu rezultatul exact. Eu am acum o nepoic pe care-o
cheama Luiza? i care deja? ie sa numere pn la? ase. Chiar i pn la zece,
dar pe srite. i are doar doi ani? i cteva luni. Dar ea are bunici care se ocupa
de ea, eu n-am avut acest noroc. Tu, cnd ai avut trei ani, ai? tiut ct fac trei? i
cu doi? Te pomene? ti c-ai tiut? i tabla nmulirii cu apte, la trei ani. Dac-ai?
tiut, treci mine pe la mine sa te felicit. Ia spune-rni, acum cum stai cu
matematica?
Alo, a zecea ntrebare: Ci. Nd erai mic, intaritafi cinii legai n lant ori
nchii n curfi?
Ca sa vedefi i voi cum este viafa asta. Sa vedefi? i voi ce u? or se poate
ajunge de la o problema de aritmetica la asmufirea cinilor legafi n lant ori
inchi? i n curfi. Va rog eu frumos de tot, rugafi-v zilele astea pentru sntatea
mea. Asta numai daca tinei un pic la mine.
Silvica draga, fi-am spus, daca nu ma nel, de vreo optsprezece ori
pn acum, ca n-am fost un copil model. Mai ntrtam? i eu. Cte un cine,
dar, mai ales, cinii acelora care nu ne primeau cu Mo? ajunul ori cu steaua
Silvica, vrei sa mai stai de vorba cu mine? Spune-mi, te rog, cine a fost biatul
care mi-a pus ieri ntrebrile? Mi-a plcut de el. Era mult mai politicos dect
tine. Zicea mai des dect tine Va rog s-mi rspundei Alo!
Alo, buna seara.
Alo, alo!
Cu cine sa mai discut? Poate cu Iliuta.

 Ce ntrebri! mi zise Iliuta, strmbnd din nas n timp ce-o noteaz? i

pe ultima.
i atrag atenfia ca nu el este cel care trebuie sa fac aprecieri i ca acum,
deocamdat, nu are dect rolul de copist. La drept vorbind? i eu am observat ca
nu s-a oprit soarele n loc din cauza ntrebrilor puse de Cetera. La ntrebarea
a asea am bnuit eu ceva. Cred ca Cetera asta are nite paring foarte duri,
foarte severi. O fi spart i el, cine ie, vreo ceac sau o farfurioara i l-au
pedepsit foarte tare. Altfel nu ma ntreb el dac-a fi fost n stare sa plec deacas pentru aa ceva i, n afara de asta, am simit, n timp ce formula
ntrebarea, o unda i mai puternica de tristee. Oi fi eu greu de cap, dar n-am
putut pricepe ce rost a avut ntrebarea a noua, din aceasta seara. Dar ce mai
discutam, asta-i marfa tia-s banii! Ni-ci cea mai iscusita gospodina nu
frmanta coca pentru cozonaci cum ne frmnt ntrebrile astea.
Iliuta, tu de cnd? tii ca vrabia mlai viseaz?
Se gndete el ce se gndete i-mi spune zmbind. (mi pare bine c-l
vad zmbind.)
Eu tiu ca vrabia mlai viseaz numai cnd nu doarme!
i arde i ie de glume? Asta-i foarte bine!
El a crezut ca m-a suprat gluma lui. Schimba imediat vorba. E ho
Pun rmag cu dumneavoastr ca a? tia doi copii, Cetera i celalalt
complice al lui, n momentul asta se prpdesc de rs.
Cum sa se prapaideasca de rs? De ce crezi tu asta?
Pun ramaag, pe ce vrefi dumneavoastr, ca acum sunt adunafi, mai
toi copiii din cartierul n care locuiesc, i Cetera le zice: Ia ascultafi ce mi-a
rspuns scriitorul la ntrebarea cutare! f? i le spune copiilor ce i-afi rspuns.
M-au cam pus n ncurctura vorbele lui. Daca este a? a cum zice el? Ma
uit la mine, adic la un portret al meu sa vad daca merit s-i bata joc de mine
nite copii, apoi i zic lui Iliuta:
De ce crezi tu ca s-ar prapaidi de rs? Prerea ta este ca eu le-am dat
ni. Ste rspunsuri care ar timi risul? Nu crezi ca te cam grbeti cu
aprecierile?
Se uita i el la portretul la care m-am uitat eu mai nainte i aud:
Eu, n locul dumneavoastr, va spun cinstit ca
Ca ce? Spune-mi, te rog frumos, dar foarte frumos, ce ai face daca ai fi
n locul meu?
ncercam formula propusa de mine?
Nu-mi aduc aminte pe loc despre ce formula e vorba.
Care?
Cu mica publicitate.

 Ne facem de rs, Iliuta draga. Tu ai citit vreun anun ca asta propus de

tine? Este absurd. J? i, la urma urmei, eu cred ca cei de la mica publicitate nici
n-ar primi un astfel de anunf.
Ba nu-i absurd deloc, eu am citit la mica pu** blicitate fel de fel de
anunuri. Unui anunfa ca vinde o jumtate de cavou. Altul Dar stifi ce?
Altceva ma supr foarte tare pe mine. Ma supr faptul ca nu ntreprindei
nimic.
Mi-ai mai spus. Tu n-ai observat ca ncerc s-l trag de limb a, s-l
prind cu ceva care sa ne puna pe urmele lor. Dar e hot rau biatul asta, sau
mai bine zis bieii tia sunt hoi, ca vad ca sunt mai multi. Vrei cumva sa
renunm?
l ntreb eu pe Iliuta daca vrea sa renunm, dar n-a? renuna nici daca
mi-ar da cineva marea cu sarea, ba chiar i eu ce mai este prin mare. N-a
renuna pentru nimic n lume.
Cum sa renunm ?!
Zic aa numai de-al cutruia, ca sa nu-l mai pomenesc i astzi pe naiba:
Sa nu le mai rspundem la telefon, ori s-i spun lui Cetera? asta sa ne
lase n pace. Daca vrei, mine seara i spun: Draga Cetera? te rog ca, ncepnd
din acest moment, sa nu ma mai deranjezi cu nimic. Sa nu-mi mai pui nici o
ntrebare. Restul pn la doua sute cincizeci pune-le responsabilului
magazinului Cocor, ori preotului de la biseriea Cretulescu. Vrei?
Nu, nu vreau.
Dup asta ne-am trezit amndoi ntr-o linite Daca exista vreo musca
prin apropiere, se auzea i ea. Ca sa mai zic ceva, zic ce-am mai zis de mai
multe ori:
Tu ce prere ai? Spune-mi mai bine ce prere ai despre ntrebrile lor.
Unele Dar altele
Prerea mea este ca sunt gndite. Au un schepsis, cum spune
spaniolul.
Care spaniol?
Spaniolul n general.
Of,? i abia s-au dus doar opt zile. Vreau sa va ntreb ceva. Daca ar afla
preedintele Uniunii Scriitorilor de povestea asta, credei ca nu v-ar certa?
De ce sa ma certe? N-am voie sa rspund la telefon? Tu, daca ai fi pre?
edinte, m-ai certa?
Nu.
Atunci?
ZIUA A NOUA. N ZIUA ASTA ERA SA DEA O MARINA PESTE MINE. N
SCHIMB, CETERA MA NTREAB DACA MI PLACE SA MA UIT DUP
PSRILE MIGRATOARE. ILIUJA MA FACE SA RID CA LA O COMEDIE CU

STAN I BRAN POMPIERI VOLUNTARI, APOI NE PLIMBAM AMNDOI PRIN

BIROU APROAPE EXACT CUM S-A PLIMBAT VODA PRIN LOBODA.
Daca ntlnii n plimbrile voastre automobilul Skoda cu numrul de
circulate 5-B-6029, s-l salutai pe cel care-l conduce i daca se ntmpl sa
avefi ceva acadele la voi, vreo cutie cu jeleuri ori cine tie ce, tratai-l i pe el ci biat bun. n sectoral n care locuiete, nu sunt doi ca el. Au fost ei mai multi,
dar s-au mutat mai spre centra. l cheama Ionel Naidin pe stpnul acestei
Skode. Este, mi se pare, din comuna Ciutura de Dolj i m-a salvat de la o
moarte sigura astzi pe la ora cincisprezece treizeci. Daca nu se pricepea aa de
bine la condus maina, acum eram la dreapta tatlui, daca tatl este stngaci
i la stnga lui, daca este dreptaci. Nu mai avea Cetera cui pune ntrebri. Nici
nea Voinea, potaul de la oficiul numrul noua, nu mai avea cui aduee
scrisori. Dar sa va spun cum a fost. Veneam cu capul ntre urechi, caci altfel nu
se poate, spre casa i, aproape de Piafa Amzei, cam pe unde este central acela
de pine, cu gndul la ntrebrile lui Cetera, am dat sa traversez strada fara sa
ma uit, aa cum de fapt mi este obiceiul de ani i ani. Nu m-am uitat sa vad
daca vine din stnga ori din dreapta vreo main. mi aduc aminte c-am auzit
un claxon i Au iegit patru capete luminate pe cele patru geamuri ale Skoclei
cu numrul de circulaie amintit mai sus. Un cap, putin cam chelios, era al
celui care conducea i cruia va rog sa nu uitafi s-i acordai respect i, daca
se ntmpl sS umblalji cu borcanul cu duleeafa la voi, va rog sa nu uitai s-i
oferii, caci merita. n afara de faptul ca? ie sa conduc bine maina, se
pricepe de minune sft fac la el acolo, la servieiu, nite,. Preturi de cost aa
cum trebuie. Ca la pre de cost lucreaz. Al doilea cap era al unui tovar
Vasilescu, care, n timpul lui liber, daca este bine dispus, cnta putin cam fals,
dar cnta La Tismana ntr-o gradina a prins dorul rdcina. Al treilea era al
unui tovar mai negru la faa care, de mic copil, chiar din fasa, i-a dorit sa fie
blond, darn-a avut noroc. Srmanul! Voia sa fie blond? i cu ochii albatri. Al
patrulea cap era al unei colege de-a celor trei, care, n tinerefe, a visat ca
brbatul ei sa aib barem I, 82 n, dar s-a cstorit cu unui mult mai scund. Ei
bine, toate aceste-capete au ipat la mine: Ce faci, domnule, dormi? N-ai studio
acas? Ti l-au mncat moliile? De ce nu dormi n cada? Unde te gndeti cnd
traversezi strada, la Lolobrigida, la Brigitte Bardot? Ia uit-te spre noi sa vedem
cum arata unui care traverseaz strada cum, ir traversa o mirite. Nu m-am
uitat spre ei. mi era ru? ne. Om n toat firea i Ma fcusem mai galben
dect frunzele care au czut n parcurile din sectorul doi n ziua de 23
septembrie a anului trecut. Era gata, gata sa ma ia n bot? Daca nu vira, daca
nu avea snge reee
Iliuta, cruia i-am povestit ce mi s-a ntmplat exact cum v-am povestit? i
vou, m-a ntrebat cu gndul la ce s-ar fi fcut el fara mine:

 Nu v-a reclamat la milifie ca circular neregulamentar?

Daca erau nigte oameni rai, ma puteau reclama. i trebuia sa pltesc
i-o amenda fara sa scot nici o vorba. Aveau dreptul sa ma reclame. Dar ai
vzut tu gsca necat, cal albastru? i oltean rau? Iliuta draga, veneai cu flori?
Am avut noroc, un noroc ct roata carului. Am rmas prieten cu Naidin. Am
rmas cu el prieteni pe viafa? i, daca o sa avem via lunga, prietenia noastr
va fine o venicie? i ceva. Mi-a plcut ca acel Naidin, desi e cum a zis din
Ciutura de Dolj, n loc sa ma njure, mi-a zmbit, mi-a dat un ziar pe care l-a
deschis la rubrica Decese i pierderi, dup care m-a ntrebat ce mai fac eu, ce
mai fac ai mei Dar ia spune, Iliuta, tu ce-ai mai fcut? Cu siguranfa ca i-a
mai venit o idee.
n legtur cu cazul Cetera? M-am gndit tot timpul, dar, nimic. Nu
mi-a mai venit nici o idee. Nu-mi mai arde nici de joaca.
Scpm noi i de povestea asta, fac eu pe ludrosul care? i-a
cumprat un costum nou de la un mare magazin i-i vine pe el ca turnat.
Dar cnd? zice Iliuta mult mai trist dect un rs rmas orfan din
cauza unui vntor eu arma de vntoare calibrul 16.
Tocmai ma gndeam s-i spun ca scpm noi ca mine de povestea asta,
dar n-am mai apucat s-i spun. A sunat telefonul. Ridic receptorul? i aud vocea
lui Cetera?:
Alo, buna seara! ntrebarea numrul unu: Avet; i grija sa calcafi cu
dreptul, cnd pornii la o treaba?
Nu? tiu, habar n-am daca voi cunoate; i ca eu am scris un Ghid al
superstifioilor i ma tem ca Cetera? a citit aceasta carte? i a luat glumele mele
n serios. Eu superstiios! M-am lsat eu de fumat, dar de superstii
Nu, nu sunt superstates. Nu calc cu dreptul cnd plec de-acas, nu
ma tin de un nasture cnd ntlnesc un preot, nu-l njur pe ceteanul care-mi
iese cu gol; ce sa am eu cu el? Nu port pica motanilor negri daca-? i vad de
treaba; daca ns il prind pe motanul mgru ca sta la pnd sa prind vreun
porumbei, s-a dus cu prietenia dintre noi amndoi. Devin superstiios? i il
alerg.
Alo, ntrebarea a doua: Vi s-a ivit vreodat ocazia, cnd ati cltorit cu
trenul, sa tragei semnalul de alarma?
mi pare rau, draga Silvica, dar trebuie s-fi spun ca n-am tras
semnalul de alarma nici mcar din curiozitate. Asta e situaia! Au trecut mai
bine de cincizeci de ani din viaa mea i n-am tras niciodat semnalul de
alarma dintr-un tren. i afla, dragul meu, ca ulcerul duodenal i tensiunea
oscilanta de care ma bucur, nu din aceasta cauza mi se trag. Daca te
intereseaz, i pot spune ca de cte ori am cltorit cu trenul i am cltorit
mult la viaa mea nu m-am aplecat niciodat prea mult n afara pe fereastra,

nu am scuipat (scuz-mi expresia) pe jos, nu am mncat senwte n tren i nu

m-am urcat nici mcar descul pe bancheta. Mulumit de rspuns?
ntrebarea a treia: Ati trecut pe lng vreo prpastie? V-a fost teama?
Dac-am trecut pe lng o prpastie? Cam ce vrea cu ntrebarea asta? l
ntreb:
Citi ani ai tu, Silvica?
I-am pus aceasta ntrebare ca sa ma pot consulta putin cu mine nsumi,
timp n care i fac semn lui Iliuta sa traga o linie i sub aceasta ntrebare:
Alo, cincisprezece ani i ceva.
Multi nainte, dragul meu Cetera? Vrei s-mi spui cam despre ce fel de
prpastie vrei tu sa afli? Dac-am trecut pe lng vreo prpastie la propriu, ori la
figurat?
La figurat.
Cnd eram cam de vrsta ta, am trecut pe lng o mare prpastie. n
mahalaua noastr exista un renumit sprgtor de case. Un borfa? I se zicea
Deocheatul. Mama murise, tata nu prea se ocupa de mine, a? a ca eram
tocmai ceea ce-i trebuia lui. ntr-o zi mi-a dat o ciocolata. L-am ntrebat de ce
mi-o da i mi-a rspuns ca aa, de drag. A mai lsat sa treac o zi ori doua i
iar m-a tratat cu ciocolata? i cu bomboane. A vrut s-mi dea? i nite bani. Pn
la urma mi-a propus sa merg cu el n ora? L-am ntrebat de ce sa merg cu el n
ora? i mi-a spus c-o sa am de fcut o treaba u? oara i el o s-mi dea o
mulime de bani. Ca o s-mi cumpere haine noi Tentafia era mare. Zicea ca nam nimic de fcut dect sa fluier cnd vad ceva suspect. I-am spus ca sunt
fricos din fire, dar el nu ma slbea deloc. Voia sa ma ia la furat? i eu s-i tin de
? ase cum se zice. Era ct p-aci sa accept, dar, spre marele meu noroc, a
intervenit un vecin al nostru, nea Radu Alexandra, care lucra la Leonida. M-a
ntrebat de ce-mi da trcoale Deocheatul? i ce treaba am eu cu el. I-am spus.
A aflat? i fratele meu Anghel i mi-a tras o mama de btaie! Era ct p-aci sa cad
n prpastie? Era. De aceea atrag eu atenia tuturor copiilor, cu care am ocazia
sa stau de vorba, sa fie foarte ateni. Ce foarte, sa fie extrem de ateni cu cine se
mprietenesc. Anturajul face din om neom. Zicala aia populara Spune-mi cu
cine e? ti prieten ca s-i spun cine e? ti nu este scornita de pomana.
ntrebarea a patra: Iubii caii?
Foarte mult.
V-am mai spus, ori mi s-a prut ca v-am spus? La unele rspunsuri deale mele, Cetera? ofteaz din greu. Ei bine! i acum a oftat.
ntrebarea a cincea: ! n copilrie ati adunat capace de la sticlele de
bere?
Da. Dup cum bine? tii, aveam n mahala o groapa de gunoi? i acolo
gseam fel de fel de capace. Gunoiul venea din capitala. Jucam azugi. Le

turteam cu ciocanul i jucam uneori pn seara trziu. Uitam sa ne mai ducem

acas. Negustorul Andrei Stnescu avea n faa crciumii un petromax care
lumina foarte tare. La lumina acestui petromax, jucam uneori pn-i aduceau
aminte ai notri ca trebuie totu? i sa ne ducem i acas.
Alo, a? asea ntrebare: Ati fcut vreodat o cpi de fin? tii sa
facefi?
Ridicarea unei capife de fin pare sa fie o nimica toat. Iaca, pui acolo fin
peste fin. Dar nu este chiar a? a. Trebuie sa aib? i capia asta un secret al ei.
De aia zic:
Alo, nu. N-a pierde nimic dac-a? spune ca da, dar de ce sa ma laud.
Nu? tiu sa fac o cpi de fin? i nici mcar o gluga de coceni. De dormit, ns,
am dormit ntr-o cpi de fin. Sa aud ntrebarea a? aptea.
Alo, da! ntrebarea a aptea suna a? a: Aveai acas roaba?
Ce sa am?
Roaba!
Ce scop o avea ntrebarea asta cu roaba? Sa mor trsnit de un oumplit
fulger, pe oseaua Stefan cel Mare, n dreptul unui numr fara so, dac-mi dau
seama.
N-am avut. Toamna, cnd cumprm lemnele, mprumutm roaba de
la vecini. Ne trebuia roaba pentru ca era mare noroi n mahalaua noastr? i
cru? ul nu-i omora caii. Ne descarc lemnele unde voia el. A? a ca trebuia
sa le crm noi cu roaba de acolo de unde le descarca. Ziua n care ne veneau
lemnele era blestemata rau de tot. Mai ales daca era ploaie. mi venea s-mi iau
cimpii. Dar au fost? i ierni cnd n-am cumprat nici lemne. ntr-una din de am
pus gardul pe foe? i am mai luat scnduri? i dintr-un gard care mprejmuia un
loc viran. Cred ca pn acum mi s-au iertat aceste pcate, pentru ca era pcat
sa pui pe foe un gard care nu-fi aparinea. Dar poate ca pe tine te intereseaz
altceva. Poate vrei sa? tii daca ma plimbam cu roaba, cnd eram mic. Dup ce
terminam cu lemnele, mai fceam cte-o tura cu roaba goala.
Alo, ntrebarea a opta: Va plcea sa va uitafi dup psrile migratoare,
dup irurile de cocori?
Dac-a? avea o plrie fcut din foi de plcint, ori chiar din ciocolata,
mi-a? mnca plria. tii de ce? De necaz ca nu mi-a venit mie n minte o
ntrebare frumoasa ca asta. Eu i ntrebm pe eroii mei, de reportaj ori de cri,
daca le plcea sa se uite dup stele ezatoare, ori dup stele pur? i simplu. i
acum mi dau seama ca una este sa ntrebi pe cineva daca-i place sa se uite
dup stele? i alta dup psri migratoare. Este sau nu este? i rspund lui
Cetera?:
Alo, ma uitam cu tristefe toamna. Treceau chiar pe deasupra mahalalei
noastre. Ma uitam cu tristee, pentru ca? tiam ca, dup plecarea lor, venea

frigul i, daca vrei sa mai? tii ceva? i te intereseaz, mi plngeam oasele. Naveam plapuma? i ma nveleam cu o ptur i cu o gioarsa de palton al lui tata.
Trebuia sa dorm ghemuit, fcut covrig, altfel Eram bucuros ns cnd vedeam
primvara sosind cocorii? i celelalte psri migratoare
Alo, ntrebarea a noua: ! n? coala elementara, cnd v-ai dus la
coal, ati avut ghiozdan, servieta, ori traista?
Niciuna, nici alta. Tata avea un prieten vntor. Unui Petre Iuda, care,
pe lng faptul ca era vntor, era? i crciumar. Avea o crciumioara n
Principele, adic n cartierul vecin cu al nostru. i cum zic, Petre Iuda asta a
trecut o data pe la noi i nu tiu cum s-a ntmplat ca i-a uitat la noi una din
gentile lui de vntoare. Geanta asta de vntoare avea nite curele cu inele la
capete pentru agafat prepeliele ori becaele impu? cate. Avea geanta asta fel de
fel de buzunrae i multe desparfituri. n ea mi-am dus abecedarul i tblia.
Rdeau copiii de mine, dar eu, vorba ta, Cetera draga, ma uitam dup psrile
migratoare care zburau n unghi, asemntor literei V. mi plcea geanta
Eu? tiu ca omul cnd ifi pune o ntrebare? i-i dai rspunsul ifi mai zice i
el acolo vreo doua, trei vorbe. Mi-a plcut rspunsul ce mi l-ai dat, ori Nu mia plcut prea mult rspunsul la ntrebarea ce ti am pus, ma rog, zice, mormie
ceva acolo. ( (eras asta n-a zis nici mcar amin. Parca stau de vorbft cu coul
de fum al unei fabriei ori eu ghidonul bicicletei directorului? colii din Snagov. n
afara de oftaturi, nu scoi nimic de la el. i astea numai la unele rspunsuri.
i acum ntrebarea a zecea: Cnd afi vorbit prima data la telefon?
Am auzit eu de invenfia asta nc de cnd inepusem s-mi leg
pantalonii cu brcinar. Am? i vzut o data cum arata. Dar prima i prima data
am vorbit la telefon atunci cnd aveam vreo nousprezece ani, n timpul
rzboiului. Eram premilitar? i am fcut odat de planton la primrie. Am fcut
ravagii n noaptea aia. Sa fiu iertat, dar a? a a fost. Am format tot timpul
numere de telefon. Am trezit mulfi oameni din somn. Aveam necaz pe cei care
au telefon acas. Ziceam ca sunt boieri i nu-mi prea plceau boierii. Silvica,
spune-mi ceva!
Alo, da, va ascult!
Tu eti bolnav? Ai avut vreun accident?
Eu bolnav? N-am avut nici un accident. Buna seara. Pe mine.
Nu se lasa prins n plasa deloc biatul asta. Dar, dragii mei cititori,
Cetera? asta, dup ce-a zis ca n-a avut nici un accident, m-a blagoslovit totu? i
cu un oftat. De ce a tras oftatul asta, sa ma bata? i vecinul meu Pahonfu la
table, care este un nceptor, daca pot s-mi dau seama. i pentru ca oftatul, la
fel ca? i gripa, este molipsitor, am oftat? i eu. Dup ce mai oftez o data, Iliuta,
ma ntreab:
Credei n varianta aia cu

Nu-mi spune despre care varianta este vorba, pentru ca ncepe sa mi se

vaite c-l cam doare capul. Ca s-l ncurajez, i spun ca unde nu este durere de
cap nu este nici infelepciune? i astfel observ pe fata lui ca a nceput s-i placa
durerea de cap.
De care varianta e vorba, Iliuta?
Ca telefoneaz dintr-un spital. C-a fost victima unui accident.
Orice este posibil.
Dar ce-o fi fost cu el atunci cnd a lipsit? Dac-ar telefona dintr-un
spital
Pai, ntr-un spital este numai el singur? Poate ca mai este vreun copil
n salon cu el? i atunci Cetera? a fost chemat sa fac cine tie ce analize.
Hiua ma plagiaz:
Orice este posibil.
mi fac o cafea. De? i n-am voie sa beau cafea, mi fac totui una. n timp
ce fierbe apa pe aragaz, fierb putin? i eu Fierb? i ma gndesc cum ma
spovedesc eu fata de un copil. Daca ma obliga printele, sa zicem, Oncescu, si spun pcatele copilriei, nu i le spuneam, dar fata de acest copil, pe care nici
nu-l cunosc, mi-am deschis inima. Daca m-a? pricepe la njurturi, cum se
pricep foarte multi dintre voi, a? trage? i eu una numai a? a ca sa ma rcoresc
putin. i aduc? i lui Iliuta un sue din frigider? i-l pun s-mi citeasc toate
ntrebrile, absolut toate. Luam fiecare ntrebare? i o rumegam. O parte din de
mi se par cam apa de ploaie czut n dunga. Dar cine? ie? S-ar putea sa ne
n? elam. Dar am uitat sa va spun ca, n timp ce a? teptam sa fiarb apa pentru
cafea, am pus la picup Concert n Fa pentru pian i orchestra de Gershwin, a?
a ca altfel se rumega ni? te ntrebri pe un fond muzical. Tot pe fond muzical
ma ntreab Iliuta:
Exista vreun critic literar cu numele sau pseudonimul Cetera??
De ce ma ntrebi, Iliuta?
Daca este aici mna unui critic literar abil?
Adic?
Adic se documenteaz asupra viefii dumneavoastr.
Rid ca la comedia cu Stan i Bran pompieri voluntari? i, de bucurie ca ma fcut sa rid cu atta pofta, mai iau o gura de cafea? i-i zic lui Iliuta:
Un critic literar sa se intereseze chiar a? a de un sefiitor ca mine? Nu-?
i pierd ei vremea cu a? a e (va. Au ei altceva mai bun de fcut. Eu banuiese, n
aceste ntrebri, curiozitate. Cred mai degrab ca s-au mlunat ni? te copii, de?
tepti de altfel,? i? i-au zis: Ia i. A vedem noi ce viaa a avut scriitorul asta care
scrie despre noi copiii. Asta cred eu? i am mai observat ceva, draga Iliuta. n
timp ce iau cafeaua? i ascult partea a Ill-a a concertului, tu mai recite? te
ntrebrile? i spune-mi daca descoperi n de ceea ce am descoperit eu.

M-am a? ezat n fotoliul de orchestra i l-am lsat pe Iliuta s-i bata

capul. Da sa nu va treac prin minte ea mie n acest timp mi-a stat capul
numai la concert. Dup ce Iliuta a recitit de cteva ori, m-a ntrebat:
Ce anume? Ce afi descoperit dumneavoastr? Ca eu
Am descoperit curiozitate de copii amestecata cu tristee. n unele
ntrebri se ascunde foarte multa tristee i tare mult a? vrea sa tiu ce e cu
tristefea asta
Daca nu ma n? el, v-am mai spus ntr-o vineri, ca a prins i Iliuta
obiceiul meu. Se plimba i el ca i mine prin birou. Ne plimbam amndoi? i
cutam. Ce cutam? La drept vorbind ne spargem ereierii n zadar. Mai degrab
poate fi gsit aoul n carul cu fin. l caui cu un magnet? i e imposibil sa nu dai
de el. Cum s-l gseti ns pe acest Cetera?? Sunt bucuros totui ca ai mei
sunt plecai la Hunedoara? i e? i mai bine ca am avut ideea sa le-o dau i pe
Lily, pe catelu? a mea. Va mai aducefi aminte ce ncurcturi mi-a fcut ea n
Rpirea ucenicului nevrjitor? Lily nu m-ar fi lsat sa stau a? a cu braele
ncruci? ae. Nu m-ar fi lsat sa a? tept ntrebrile lui Cetera? fara sa nu fac
nimic pentru descoperirea lui. Pun de la nceput partea a treia a concertului,
mai iau cte o gura de cafea, ne plimbam amndoi prin birou, dar cu
demnitatea cu care s-a plimbat voda prin loboda. Ne plimbam aa Uneori ne
uitam unui la altul? i nu? tim ncotro s-o apucam cu cercetrile.
Iliuta draga, spune-mi, rogu-te, e? ti obosit?
Obosit, nu.
Eu cred ca mai multa btaie de cap, ori de inima i-a dat povestea asta
a lui Cetera dect toate eelelalte cri la un loc. Spune-mi, dar foarte sincer,
vrei s-o abandonam?
n nici un caz!
ZIUA A ZECEA. PRIMIM UN TELEFON I MAI MISTERIOS. CETERA MA
NTREAB DACA MI CUNOSC VECINII I DACA AM AVUT CNDVA VREO
REMUCARE. SUNT NEVOIT S-l ATRAG ATENIA LUI ILIUJA CA, DE DATA
ACEASTA, NU ARE VOIE SA ACTIO NEZE FARA APROBAREA MEA.
Vrefi sa va spun una de sa cadefi pe jos? Chiar jos de tot. Marele vostru
noroc este ca n-afi dat peste un scriitor rau. Unui din aia care sa va chinuiasc
cum erau chinuii, pe vremea lui Pazvante Chiorul, hoi de cai. Dar ce am eu
cu voi? De ce sa va chinuiesc? Ce rau mi-ai fcut voi mie? Uite ca va spun fara
nici o tocmeala. Aflafi deci, dragala? i mei cititori, ca n ziua asta lucrurile s-au
complicat i mai tare. Dar s-o luam cum se spune, n special toamna, cu
ncetinitorul. i ziua de azi a trecut nemaipomenit de greu. Am ineercat eu sa
citesc ceva pentru ca sa treac vremea mai repede, dar nu reineam nimic din
ceea ce citeam. M-am apucat de ornduit prin casa. Dup cum bine tii, mai
bine se pricepe un scatiu sa sparg nuci cu ciocanul pneumatic, dect eu la

treburi gospodreti. V-am mai spus eu, la astfel de treburi, am parca doua
mini stingi. Cu toate astea, mi place ordinea. Dar sa lsm scatiul s-? i
mnnce nucile a? a cum se pricepe? i sa trecem la oile noastre albe, negre,
trcate, ca altele nu avem. Spre seara, mai exact cam cu vreo cteva minute
mai nainte de ora optsprezece, chiar n momentul cnd soarele i scuipa n
palme ca s-o ia ncolo spre asfinit, a sunat telefonul. Stteam la biroul meu? imi fceam nite nsemnri. Scriam n carnefelul meu ca ntotdeauna e bine sa
faci binele de cte ori i sta n putinfa i apoi sa uifi ca l-ai fcut. Sa nu te
gndeti tot timpul: Maii, eu am fcut binele aia? i nu vine nimeni sa ma
decoreze Deci, cum zic, suna? i tot suna telefonul. Ma uit la ceas, ma uit la
telefonul care suna. Cetera? nu poate fi, pentru ca mai este o ora pn la ora
nousprezece. Rspund,? i o voce de femeie, dup ce se convinge ca nu a gre? it
numrul, mi spune: Vreau sa va mulfumesc foarte mult pentru ca ati acceptat
sa rspundei copidlor. Le-afi fcut o mare bucurie. Att mi-a spus. Am
ntrebat-o eu cine sunt copiii, cine este dumneaei, dar toat strdania mea a
fost n zadar. Mi-a nchis telefonul. N-am mai fost n stare sa stau locului. M-am
ridicat de la birou, am pus la locul lui carnetul de nsemnri? i am dat telefon
lui Iliuta, chemndu-l sa vina urgent la mine. El, ne? iind despre ce este vorba,
a venit mncnd caramele. M-a ntrebat:
Va caramelizez? i pe dumneavoastr?
Mulumesc, nu-mi trebuie.
i i-am spus biatului care voia sa ma caramelizeze ce telefon am
primit. Era sa se nece cu o caramea. i cu ce fel de caramea era sa se nece?!
Cu una cu lapte!
Dar cnd ati ntrebat-o cine sunt baiefii, nu v-a spus nimic?
Ba da. Cum sa nu-mi spun L.
Celua mea Lily, care dup cum bine? titi vorbete pn i frantuzes-te,
n-a fost att de amrt atunci cnd a fost respinsa la vizita medicala, cum a
fost de amrt Iliuta ca n-a asistat? i el la convorbirea telefoniea pe care am
avut-o cu acea femeie Dar nu-mi aduc aminte daca v-am spus ori nu, la ce fel
de vizita medicala a fost supusa Lilycufa mea. Va spun acum. Americanii,
savanii americani au vrut sa trimit pe planeta Marte o celu. Sa latre i ea
pe planeta Marte. Lilycuta a fost respinsa, pentru ca este prea mica i pentru ca
uneori latra? i fara motiv. Latra a? a din senin. Daca nu avea defectul asta,
intra i ea n istorie cum au intrat celuele Strelka i Belka. Dar sa revenim
treptat, treptat, la Iliuta al nostru.
Ce, ce v-a spus?
Ca am sa aflu? i ca o s-i cunosc.
Aici, domnul Iliuta al meu a fcut o grimasa de parca l-ar fi apucat brusc
o durere de dini. O durere a dinilor mai din fata. A mieunat:

 Numai dumneavoastr o s-i vedei?

Am eu inima aia sa te fac sa suferi?
Aghiotantul meu? i-a revenit i, dup ce l-am rugat sa nu mai
mbogeasc limba noastr cu expresii ca asta caramelizat, ori mai tiu cu
ce, a zis:
Stifi ce ma gndesc eu? Ma gndesc s-i spunei ca tii totul. S-i
spunei ca v-a dat telefon o femeie i ca
La acest ca, s-a mpotmolit ca o cru ncrcat cu sfecla de zahar care
a luat-o pe artur. l ajut:
Ca ce?
Ca tii totul.
i ce rezolvam cu asta?
Poate ca va mai spune el ceva. Poate scpa vreun amnunt.
Ascult tot ce spune Iliuta, dar eu ma gndesc sa nu mai ntreprind nimic
pentru descoperirea lui Cetera? i a prietenilor lui, pentru ca este evident ca
sunt mai multi, daca vocea de la telefon mi-a spus c-mi mulumete pentru ca
am acceptat sa le rspund copiilor. Nu vreau sa mai ntreprind nimic, pentru ca
ma gndesc ca sunt ni? te copii care sufer. n momentul cnd ma gndeam la
cugetarea marelui Iorga: Rbdarea e un bun toiag numai n mna muncii
(daca ma amenina cineva cu pistolul s-i spun de ce mi-a trecut n acest
moment acea cugetare i nu alta prin minte, ma jur ca nu tiu). Care va sa zic,
n momentul cnd ma gndeam la acea cugetare, mi trece prin cap ca s-ar
putea sa fie vorba de o coal de nevztori.
Iliuta, care a observat ca sunt tare absorbit de nite gnduri, i? i trosne?
te cteva degete, arttorul i mijlociul, mi se pare,? i ma ntreab:
La ce va gindifi? V-a venit vreo idee?
Da.
i nu mi-o spunei? i mie?
Hiua, sa nu ne mai batem capul, s-i lsm sa termine cu ntrebrile
i la urma om vedea Eu cred ca aici este vorba de o? ooala de nevztori.
Drept sa va spun, ma a? teptam sa fiu contrazis. Ma as tap tarn ca Iliuta
sa ma ntrebe pe ce ma bazez cnd vim cu aceasta ipoteza. M-am n? elat.
Sa? titi ca avei dreptate.
S-ar putea sa am dreptate, dar
i ca sa nu cred eu ca el este omul care a? teapta s-i cada mur-n
gura, zice:
tii ce? Haidei sa ne mai uitam o data peste ntrebri.
De ce sa ne mai uitam?
Acum avem un punct de sprijin. Adic, hai s vedem, daca se leag
ntrebrile.

 Cum sa se lege?
Pai, un nevztor are o anumit curiozitate n ntrebrile lui.
O sa le luam din nou la mna, dar nu acum.
De ce nu acum?
Ia uit-te la ceas!
Suna telefonul? i ridic receptorul. Este desigur Cetera?
Alo, buna seara. Va rog s-mi rspundei la ntrebarea numrul unu:
Cnd erafi mic, va plcea sa mergei pe? ina de tren? Fceai concursuri ntre
copiii care-? i pstreaz mai mult echilibrul?
Ma uit la Iliuta? i el la mine. Suntem, trebuie sa recunoa? tem, foarte
nduioai, gndindu-ne ca cel de la celalalt capt al firului este un nevztor.
mi aduc aminte de vorbele femeii care mi-a dat telefon cu o ora nainte? i care
mi-a mulumit ca am acceptat sa le rspund copiilor, fcndu-le prin asta o
mare bucurie. O fi o profesoara de la? coala de nevztori, ori poate este chiar
directoarea? cohi. Acum mi explic de ce unele ntrebri sunt att de triste, iar
altele naive. Chiar aceasta ntrebare este? i trista,? i naiva. El, Cetera? sara-cul,
daca s-a nscut nevztor, n-a putut sa mearg tinindu-? i echilibrul pe o? ina
de tren, cum am fcut mai toi n copilrie. Oftez. Ofteaz? i Iliuta.
Da, Silvica. Aveam un teren de joaca pe la bariera care pe acea vreme
se chema Tremurici. Cnd nu aveam nici minge fcut din crp, fceam
echilibristica pe? ina de tren. Dar pe o linie moarta.
Aceasta ntrebare a subliniat-o Iliuta din proprie iniiativ. I-am fcut
semn c-i mulumesc, ca a fcut bine subliniind-o.
ntrebarea a doua: n copilrie, ati purtat nclminte de comanda?
Pe vremea copilriei mele era mare srcie n mahalaua noastr. i
puteai numra pe degete pe cei care-? i puteau permite sa poarte haine ori
incalfaminte fcut de porunceala, cum se spunea atunci. mi cumpr tata
haine? i ghete de la Taica Lazr. A? a se numea hala de vechituri. Cnd se
rupeau? i vechiturile astea, tata le ddea lui nea Costic Badea, cizmarul
cartierului, sa le sprinceneze. O pereche de ghete sprncenate erau ca? i noi.
Tu? tii ce-nseamn gheata sprncenat?
Alo, da. ntrebarea a treia: Va ddeau parini untura de pe? te? Va
plcea?
La ntrebarea asta Iliuta este mult mai delicat dect este ursul pe ploaie.
mi face un semn spre aceasta ntrebare pe care a i scris-o? i strmb din nas.
Treaba lui! i rspund lui Cetera?:
Nu-mi amintesc sa fi luat vreodat untura de pe? te, dar auzeam ca nu
e deloc gustoasa. Nici cnd eram bolnav nu prea mi ddeau parinfii
medicamente. Cnd ma durea n git, cnd mi se umflau glcile, mi ddeau gaz.

Fceam gargara cu gaz, iar cnd eram rcit, mi punea mama ventuze? i, cum
fi-am mai spus, mi stingea crbuni n apa, ca sa nu cumva sa fiu deocheat.
Unele amnunte din caleidoscopul viefii mele sunt neounosoute chiar? i
de Iliuta, aa ca uneori face? i el ochii mari. Uite? i acum. N-a? tiut el pn
acum ca eu, la via fa mea, am fcut gargara cu gaz? i ca mi s-au pus? i ventuze.
Dar de unde sa? ie el toate astea? M-a ntrebat vreodat? i, la urma urmei,
nu-i chiar a? a mare scofala sa faci gargara cu gaz.
Dar sa lsm asta. ntrebarea urmtoare ma cam pune pe gnduri. Aud:
ntrebarea a patra: Cnd erafi mai tnr, ce purtafi la dumneavoastr
n buzunar? i briceag?
mi aduc aminte ca am avut demult un briceag, format pe? te. Mi l-a
adus tata de la trg de la Brezoaia. Am purtat briceagul asta pn l-am
pierdut. Dar nu mi-am ascuit nici creioane cu el!
Dup felul n care mi-a pus ntrebarea, mteleg ca vrea sa? ie altceva.
Continui:
Ai aflat ca n mahalalele capitalei existau foarte mulfi cufitasi? Tu vrei
sa afli daca m-am numrat? i eu printre scandalagiii care purtau cu ei cufit?
Cetera? draga, nu tofi copiii ori tinerii mahalalelor erau deocheai. Erau, nu-i
vorba, pe vremea mea? i cufita? i, ca doar pdure fara uscaturi nu se poate, dar
marea majoritate a celor care triau n mahalale erau oameni cinstifi, necjii,
oameni care munceau? i-? i vedeau de srcia lor. Muljumit de rspuns? Mai
vrei vreo completare?
A cincea ntrebare: 9tifi ce sunt alea paparude? Afi vzut vreodat?
Minca-l-ar purecii, chiar n ziua a doua a Anului nou, de copil! Auzifi la
el, daca am vzut paparude?! Daca? tiu ce sunt alea paparude? Normal ar fi sl ntreb eu pe el, dar nu e rndul meu, a? a ca rspund:
Alo, da, vara cnd era seceta, ifi veneau n bttura ni? te igancu? e
mbrcate doar cu ni? te frunze. Tu trebuia sa arunci apa pe de, ca sa se
dezlege ploile Era un fel de cer? etorie, pentru ca nu plecau fara sa le dai ceva,
iar de dezlegat ploile, cum sa se dezlege! Cine le lega?
ntrebarea a? asea: ineai busuioe la grinda?
ntrebarea asta m-a fcut sa ma ntristez putin, pentru ca mi-a adus
aminte de lucruri mai putin plcute.
Att timp ct a trit mama,? tiu ca se gsea busuioe? i agheazma n
casa noastr. Agheazma era inut ntr-o sticla legata cu ata lng icoana.
Mama ne ddea sa sorbim din ea de trei ori, ca sa ne treac de sperietura.
Uneori mai stropea prin casa cu agheazma ca sa alunge srcia, dar ei prea
putin i pasa de apa sfinita de printele Gafton. De atunci n-am mai but
agheazma nici de Boboteaza. Dup ce a murit mama, a murit? i acest obicei.

Care au fost ntrebrile de pn aoum? Da. Daca am mers pe linia ferata,

daca am purtat incalfaminte de comanda, daca mi se ddea untura de pe? te,
pentru ca apoi sa treac de la untura de pe? te la ntrebarea cu cuitul. Daca?
tiu ce sunt alea paparude? i a? asea, cea cu busuiocul de la grinda. Cam ce
credei voi c-ar urma? Cam ce ntrebare? Dac-mi cunosc moaa? Dac-am
srutat mna vreunui preot? Daca am cntat cnd eram mic la clarinet? Nu.
Mintea lui Cetera? ori a cui o fi nscocit ntrebrile, a mers cu totul n alta
parte. Ascultaji:
ntrebarea a? aptea: Cnd ati vzut pentru prima data pescaru? i?
Cnd am mplinit douzeci i cinci de ani. Atunci am vzut pentru
prima data Marea Neagra, atunci am vzut? i auzit ipind pescaru? i.
Alo, urmeaz a opta ntrebare: Va cunoa? tei vecinii?
mi pare rau ca trebuie sa repet, sa va spun din nou ca n copilria mea
am avut de-a face cu o familie n care erau trei nevztori. Cu unui din ei, cu
Mircea, eram prieten. Nevztorii a? tia erau vecinii no? tri. Va spun toate astea
numai? i numai apropo de ntrebarea pusa de Cetera? Odat, Mircea asta mi-a
zis: Tnase, tu mi e? ti vecin? i eu nu? tiu cum ari la fata. Am ncercat eu
s-i explic? i el atunci a ntins mna spre mine? i mi-a pipit cu buricele
degetelor nasul, fruntea, sprinoenele, urechile, m-a ntrebat apoi cum arata
tata, mama, fratele meu Anghel, sora mea Niculina. M-a pus s-i descriu toi
vecinii. Pe nea Sandu macagiul, pe coana Marioara, nepoata macagiului, a? a
ca ntrebarea asta a fcut sa mi se cam umezeasc ochii. Iliuta s-a mirat cnd
m-a vzut cu batista n mna; i rspund lui Cetera?:
l cuno? team pe fiecare om din mahalaua noastr, nu numai pe
vecini. Pe vecini i cuno? team foarte bine, pentru ca ne mprumutm. Adic
prinii se mprumutau unii de la alii cu d-ale gurii ori mai
? tiu eu cu ce. Astzi, cnd stau mai n centru, nu-i? tiu. Nu cunosc nici
toi locatarii din bloc.
ntrebarea a noua: Cnd ai avut prima remu? care?
Iar tree prin momente care ma fac s-mi increesc fruntea. De ce nu mi-oi
fi ales eu alta meserie?
Alo, una dintre cele mai groaznice remucri am avut-o pe la vrsta
de? aptesprezece ani. Mi-e ru-? ne i acum cnd mi aduc aminte de ce mi-a
trecut prin cap atunci. Fratele meu Anghel era plecat pe front? i odat, cnd
am deschis, nu? tiu de ce, u? a dulapului? i am dat cu ochii de costumul de
haine al fratelui meu, avea un costum foarte frumos, atunci m-am gndit ca,
daca se ntmpl ceva cu el pe front, costumul va rmne al meu. M-am
cutremurat. M-am trntit pe pat i am nceput sa plng din cauza mir-? aviei
care a putut s-mi treac prin minte. M-a gsit sora mea Niculina plngnd? i

m-a ntrebat ce-i cu mine. Am minit-o, i-am zis ca mi-am adus aminte de
mama. i acum mi se strnge inima cnd mi amintesc.
A zecea ntrebare: Ati mncat vreodat din farfurie de pmnt, cu
lingura de lemn?
Alo, de moi, de smbta morilor, se fceau pomeni i se mpreau
vase cu orez cu lapte? i coliva. Vasele care se mpreau erau din pmnt, iar
lingura, de lemn. Apoi, de cte ori ma duceam la, la tata, la Priboeni Acolo
numai cu lingura de lemn se mnca i mai toi din aeeea? i strachina. Puneau o
farfurie mare, o strachina, cu fiertura, la mijlocul mesei? i
Va mulumesc, buna seara, pe mine.
Pe mine, Cetera? draga, buna seara!
Nu mai sunt bun de nimic. A? a de tare m-au muiat ntrebrile de astzi.
Acum a? pleca la o plimbare de unui singur, dar cum s-l las pe Iliuta care
acum mi face: ni? te semne disperate.
Ce vrei, Iliuta?
De ce nu i-ai spus ca v-a dat telefon cineva? i ca
Nu trebuie.
Ma ntreab de ce nu trebuie? i baga i el de seama ca sunt cam necjit.
Ma lasa o bucata de vreme n pace, adic nu ma mai piseaz cu ntrebri. Dar
cum v-am spus, numai o bucata de vreme, pentru ca, pe urma, il aud:
Mi se pare ca n cartierul Vatra Luminoasa este o? coala de nevztori.
A? a mi se pare? i mie. Iliuta, am o rugminte la tine.
Vaascult.
Sa nu mi te puna Aghiua sa ntreprinzi ceva.
Eu tiu ce flutura, ce zboar prin capul lui Iliuta.
El chiar n seara asta ar lua troleibuzul i s-ar duce n cartierul Vatra
Luminoasa? i-ar intra n aciune. S-ar interesa el aa cum se pricepe i se
pricepe bine daca la? coala de nevztori exista un biat cu numele de
Cetera? l mai anun o data ca, daca ntreprinde ceva, n-o sa ne mai mpcm
nici de lsata secului. A? a de tare o sa ma supr pe el. Face pe ala, ca sa nu
zic pe prostul:
Ce anume sa ntreprind?
Sa nu-mi faci mie pe Stricam prietenia, daca te duci cumva n
cartierul Vatra Luminoasa? i te interesezi daca exista la acea? coala vreun biat
cu numele Silviu Cetera? Ne-am neles?
2lUA A UNSPREZECEA. SUNT FOARTE TRIST I CETERA? MA NTREAB
DACA M-AM UITAT VREODAT NTR-O OGLINDA CONCAVA ORI CONVEXA.
RMN DATOR CU UN RSPUNS. ILIUJA DA ALARMA. DESCOPER UN
COPIL CARE DA TRCOALE CASEI. PN LA URMA NE DAM SEAMA CA A
FOST O ALARMA FALSA.

n ziua asta a plouat cam ciudat pe strada noastr. Pe trotuarul nostru

puteai sa desenezi? i chiar sa? i joci otronul iar pe trotuarul de peste drum,
ploua cu ba? ici. M-au ntrebat ni? te copii printre care chiar? i biatul
actorului de pe strada mea care sta gard n gard cu mine de ce ploua a? a? i
eu le-am spus copiilor ca s-ar putea sa fie o gluma a actorului? i am scpat.
Cum puteam eu sa le explic,? i nc? i? tiintific, de ce pe stnga ploua? i pe
dreapta poi umbla fara umbrela. Daca pe o parte a strzii ningea, iar pe
cealalt era mai ntuneric dect ntr-o mslin era altceva. ncercam sa le dau
vreo explicaie, dar a? a Tot n ziua asta am mai avut eu ni? te probleme? i cu
sntatea. Nu, n-am rcit din cauza ploii, ca nu m-am dus pe trotuarul celalalt.
Am avut ni? te scderi de tensiune? i chiar ni? te dureri n jurul inimii. Dar
toate astea au fost o jucrie pe lng Eram mai mult dect sigur ca
ntrebrile mi erau puse de un grup de copii de la o? coala de nevztori
? i treaba asta ma ntristase foarte mulT. i tii ca eu, cnd sunt trist,
mi mu? e buzele, fac plimbri prin birou i ascult muzica cam de aceeai
nuana, trista adic. Ma ntristasem pentru ca de multe ori am fost cam dur cu
cel care mi punea ntrebrile. Ba uneori l-am luat cum se zice? i peste picior.
Timpul trecea parca mai ncet. Parca avea ni? te ghete de plumb, a? a de greu
trecea. Parca era mpiedicat.
Mai este pn la ora nousprezece? i sunt singur. Ce rau e sa fii singur!
Mai ales cnd e? ti trist. Sunt foarte, foarte singur, pentru ca Iliuta a fost trimis
cu nu tiu ce treaba pe la magazine? i era tare abtut. M-a rugat sa notez eu
cele zece ntrebri care mi vor fi puse? i, daca nu ma supr, cnd se ntoarce
sa i le arat? i lui. Nici el nu-i n apele lui de cnd ne-am dat seama ca aveam
de-a face cu ni? te nevztori. Pentru ca mai este destul timp pn va suna
telefonul, mi mai muje putin buzele? i ma ntreb cum ajunge el, Cetera? la
telefon, cum formeaz numrul. Poate c-l duce cineva. Poate c-i formeaz
cineva numrul. Dar stai, ca de format un numr de telefon nu e greu, nici
pentru Am cunoscut chiar eu un nevztor care luora la o centrala telefoniea
din Sinaia. Chiar la centrala Pelisorului l-am ntlnit pe acest centralist cu care
am stat de vorba. Era un om foarte instruit. Avea o centrala speciala. Of, of, n
ce ncurctur am intrat singur? i nesilit de nimeni. i mai sunt nelmurite
multe lucruri. Din ntrebrile ce mi le-au pus, reiese ntr-un fel ca mi-au citit
unele cri autobiografice. Cum le-au citit? Sa le fi citit cineva cu glas tare?
Mai sunt cteva secunde pn la ora h, adic pn la ora nousprezece.
mi pregtesc caietul cu ntrebri? i, pentru ca aceste cteva secunde care mai
sunt sa nu treac n gol, sa nu se iroseasc degeaba, ma gndesc ce bine ar fi
daca ar avea Dumnezeu telefon. Daca ar avea, chiar n acest moment l-a? suna?
i l-a? ruga s-mi dea o mna de ajutor. Dar el nu are telefon? i nici prefix. Dar
suna telefonul? i aud:

 Alo, buna seara! Vrei s-mi rspundei la ntrebarea numrul unu?

Suna astfel: V-ai uitat vreodat ntr-o oglinda concava sau convexa? Daca da,
ce prere ati avut despre felul n care v-ai vzut?
mi pare rau ca nu e? i Iliuta lng mine sa aud? i el ntrebrile? i-mi
mai pare rau pentru ca trebuie sa notez eu, sa stenografiez ntrebrile. Pe voi,
drglaii mei cititori, va deranjeaz daca am sa ma repet? Va suprai pe mine
daca va spun ca, nainte de a fi dat rspunsul, am oftat, gndindu-m ca bietul
Cetera? n-a avut ocazia sa se vad ntr-o oglinda concava ori convexa? Da, am
oftat.
Alo, eram copil? i am fost cu mama la mo? i la obor. Acolo era un fel de
labirint fcut din astfel de oglinzi. Am intrat n acel labirint? i m-am ngrozit. Ba
eram lung, labaitat i subire, ba eram scurt i pntecos. Alta data nu m-a mai
putut baga mama n acel labirint nici cu fora. mi era teama.
Alo, ntrebarea a doua: Va plcea sa va ducei n gara i sa va uitai la
tren, la locomotiva?
n gara nu prea ma duceam cnd eram copil, pentru ca am auzit ca se
fceau razii. i pe copiii fara cpti i luau. Dar dup cum i-am mai spus,
stteam foarte aproape de calea ferata. mi plcea sa ma due sa privesc la
oamenii care cltoreau cu trenul. Tare-i mai invidiam. i-am spus, cred, ca eu
am cltorit cu trenul foarte trziu. Apoi, dup ce-a murit mama, dup ce am
nceput s-mi ctig singur existenta, i-am mai spus, mi se pare, ca ma
duceam n gara, dar nu sa ma uit la trenuri, ci sa fac hamalc. Sa car bagaje.
Tu
Era ct p-aci sa fac o nerozie. Bine ca m-am oprit la timp. Eram gata-gata
s-l ntreb daca lui i place sa se duea n gara sa priveasc la trenuri, la
locomotive.
Alo, ntrebarea a treia: De noua martie, mncai mucenici?
Poftim ntrebare! Dac-am mncat mucenici. Hm!
I-n mahalaua noastr exista obiceiul ca, n aceasta zi, sa se grebleze
gradina, sa se fac mare curenie n curte i sa se fac un foe mare. Se ddea
foe la gunoaie. Mucenicii i fceam noi cu o seara nainte din coca. Eram
specialist. Fceam? i opturi din coca. Daca nu fcea mama mucenici, tot
mncm, pentru ca se mpreau. Se fcea pornan cu mucenici.
Alo, ntrebarea a patra: n mahalaua n care v-ai nscut, avea cineva
crucior pentru copil?
Doamne, cum ma mai plimba dintr-o parte n alta cu ntrebrile lui. Daca
ma nscriam la concursul Cel mai bun continua, poate ca nu aveam atta
btaie de cap. Dar ce-i treceau prin cap examinatorului acestui concurs astfel
de ntrebri? Nu-i treceau. Dar daca m-a ntrebat biatul cine avea crucior de
copil n mahalaua noastr, nu se face s-l las fara rspuns.

 Civa, care aveau asfalt n curte, da. n rest Nu puteai s-i plimbi
copilul cu cruciorul prin noroi, prin hrtoape.
Alo, urmeaz ntrebarea a cincea: Ce-ai face daca ai fi n locul meu?
Alo, repeta, te rog, ntrebarea!
C-ai face daca ati fi n locul meu?
Pulsul cred ca mi-a ajuns la o suta douzeci de bti pe minut. n cap am
parca o herghelie de cai care dau cu copitele. Ce poi raspunde la o astfel de
ntrebare? i nu-i nici Iliuta aici, tocmai acum s-a ntmplat sa lipseasc. Daca
era de fata, ma sftuiam cu el. Ce-a face daca a fi n locul lui? Tac n receptor
exact cum ar fi tcut, cred eu, oricare dintre voi.
Alo, alo! aud vocea lui Cetera?
Alo, da!
Nu-mi rspundei la ntrebarea a cincea?
Cetera? draga, vrei sa ma pasuie? ti cu acest rspuns pentru vreo
cteva zile?
A tcut? i el vreme de vreo cteva secunde? i
ntrebarea a? asea: Ati druit cuiva flori, n copilrie?
M-a tulburat ntrebarea a cincea. M-a fcut, cum se zice, mai. Ce-a face
daca a? fi n locul lui? Ce-a? putea sa fac?
Alo, v-am ntrebat daca n copilrie ai druit flori.
Alo, Silviule draga, te rog sa ma ieri, dar eu tot la ntrebarea cealalt
ma gndesc. N-a? vrea s-i rmn dator, dar dar i rspund deocamdat la
ntrebarea a? asea. Nu-mi aduc aminte. tiu numai, mi amintesc vag, ca, pe
coroana de flori din hrtie, tata a scris pe panglica aceea a coroanei i numele
meu.
A? aptea ntrebare: Am auzit ca au exista t? i tramvaie trase de cai.
Dumneavoastr ai vzut aceste tramvaie?
Nu, dar tiu precis ca au existat.
ntrebarea a opta: Ati prjit boabe de porumb pe plita? Ai vzut cum
sar?
IX Telefonul de la ora nousprezece
Cum sa nu?! i-mi plcea sa le aud cum pocnesc? i cum sar. Asta era n
afara de porumbul care-l coceam pe cimp cnd mergeam la furat porumb de pe
locul lui Bordinca, brutarul cartierului, ori de pe cimpul Institutului Pasteur.
Fceam focul pe cimp, coceam? i mncm la porumb copt, de bgm, cum se
zice, burta n speriei. Unii i fceau? i igri din mtasea de porumb
Alo, ntrebarea a noua: n ce banca ai stat la? coala elementara? Va
mai aducei aminte?
mi aduc aminte, cum nu? Stteam n penultima banca, lng unui
Stoian Marin, care avea porecla Tata mare. N-am rmas n nici un an

repetent, dar nu mi s-a spus niciodat bravo. N-am vzut n cametul meu de
note vreun opt, noua, ori zece. De la apte n jos. Am mncat i btaie la palma,
ca pe vremea aceea se mnca btaie cu linia la palma, daca nu nvai leciile.
nvtoarea, Ana Ionescu o chema, nu ne batea, pentru ca era miloasa. Dar il
punea pe unui Ghioi, despre care i-am mai vorbit eu. Asta ne batea la palma.
Mi se umfla podul palmei. Suflai n de ca s-i alungi pun durerea. Draga
Cetera? tu n ce banca stai? Cred, mi nchipui eu, ca stai n banca ntia, ca e?
ti biat iste. Am ghicit? La purtare ct ai? Bineineles ca zece, nu? Cu cine stai
n banca?
Cum e zicala aia? Cinii latr, caravana trece, nu? Cam a? a suna, daca
nu-mi face memoria vreo festa. A? a s-a ntmplat? i acum. Parca am ntrebat
n ce banca sta i ct are la purtare becul. Ori poate ca am pus aceasta
ntrebare tubului de pasta de lipit Pescaru?, pe care scrie ca trebuie pstrat
nchis. Nu pot s-mi dau seama pe cine am ntrebat, pentru ca, dac-l ntrebm
pe Cetera? cred c-mi rspundea. El
ntrebarea a zecea: Cnd v-ai dat seama ca existai?
Marele noroc al lui Silviu Cetera? este faptul ca nu a dat peste un scriitor
putin mai rsucit. Eu cred ca daca era Mircea S. n locul meu il lua n primire
putin pe Cetera. Precis c-i zicea: Pai bine, stimabile, eu i rspund
dummeatale la attea ntrebri i dumneata nu numai ca nu-mi rspunzi, dar
te mai faci ca nu ma auzi. La revedere, stimabile,? i afla ca nu-i mai rspund
nici eu. Dar ce sa fac daca eu sunt mai slab de nger dect scriitorul Mircea S!
Cred ca Cetera? asta, daca mi-ar sta ceasul, nu mi-ar raspunde nici la
ntrebarea: Ct e ceasul? Stai ca ideea nu e rea. Dac-mi spune imediat ct e
ceasul, nseamn ca nu e nevztor. Daca ezita Dar s-i rspund nti la
ntrebare.
De cte ori mi se fcea foame, mi ddeam seama ca exist. i mi se
fcea foame cam des? i de cele mai multe ori nu prea aveam cu ce s-o astmpr.
Doar o ameeam Silvica draga, te rog, mi spui? i mie ct e ceasul, ca
Va mulumesc, buna seara!
N-a mai ateptat s-i rspund la buna seara, dar s-mi mai spun? i ct
e ceasul. A pus parca mai repede receptorul n furca. Daca Sa ntrebi un orb
ct e ceasul. N-am fcut eu o mare gafa? Dar de unde sa? tiu eu ca e
nevztor? Mi-a spus el ceva? A? a ca ncerc s-mi alung mustrarea de con?
tiinta care-mi da trcoale, exact cum da trcoale o vulpe unui cote cu gini
outoare? i neouatoare? i cu cocoi pintenai? i nepintenai. ncerc sa rsuflu
putin mai u? urat, dar nu prea reu? esc. M-am ridicat din fotoliu, am fcut vreo
optsprezece pa? i prin ncpere, mi-am aruncat de cteva ori privirile spre
telefon, a? a fara nici un motiv, i am recitit ntrebrile. M-am trntit din nou n
fotoliu, obosit. Parca atunci venisem pe jos din piaa Matache, cu patru aco?

e ncrcate cu zarzavaturi, fructe? i alte articole de splat rufE. i n timp ce

gndeam la biata politee a lui. Cetera? care cam? chioapata De ce
chioapt? Cetera? a fost lipsit de politee? i de data asta. Chiar daca este
nevztor, trebuie sa fie politicos. Nu s-mi trnteasc receptorul n nas.
Trebuia s-mi fi spus: Nu va suprai, eu n-am ceas ori Putea s-o ntoarc
el ntr-un fel, dar cum zic, n tim*p ce ma gndeam la toate astea? i la multe
altele, telefonul a sunat din nou.
Alo, da.
Alo, eu sunt, Iliuta.
Nu trebuia s-mi mai spun, pentru ca l-am recunoscut imediat.
De unde-mi telefonezi?
Din colt de la Alimentara. De lng casa noastr.
Ai pit ceva?
Cnd sa dau coltul, ca sa intru pe strada noastr, am vzut un
suspect.
Asta e Iliuta! Cnd i-e lumea mai draga, vine cu cte-o bomba. Colegii
mei, scriitorii de cri pentru copii, au i nceput sa ma invidieze din cauza lui
Iliuta. Unui chiar mi-a spus de la obraz: Cu un aghiotant ca al tau pot sa
scriu? i eu; ba chiar? i portarul naionalei de fotbal. El ii aduce totul pe tava.
ntr-un fel, colegul asta al meu, scriitorul, are dreptate. Nu tiu ce-a? face daca
nu l-a avea pe Iliuta prieten? i cuttor de subiecte. l ntreb ncet, cu mister
n glas:
Ce fel de suspect?
mi? opteste i el.
Un copil da trcoale casei noastre? i se uita din cnd n cnd la
balconul dumneavoastr.
Grozava vestea, nu? i zic:
Stai la telefon.
Pun receptorul pe birou i dau perdeaua uor la o parte. Iliuta are
dreptate. Un pu? tan se tot uita la numrul de la poarta, la sonerie? i nu are
curajul sa ntreprind nimic. Iau receptorul de pe birou? i-i spun lui Iliuta:
Vezi ce vrea?
Ce-ar fi sa fie Cetera?
Cu Cetera abia Acum am terminat de vorbit cu el.
Poate c-o fi vorbit chiar de la telefonul asta de unde vorbesc eu. Deci
ati vorbit cu el?
Da.
S-l aduc sus, daca este Daca e suspect?
Adu-l. Invit-l, nu-l aduce cu fora. Nu folosi fora!
Am neles.

Aadar ncepe sa se fac lumina n problema asta cu telefonul de la ora

nousprezece. Daca biatul care da trcoale casei mele este amestecat n
afacerea asta, il facem noi sa mrturiseasc absolut tot ce? ie. Parc-mi vine
sa ma mbrac n haine de srbtoare? i s-mi pun i cravata. Aa trebuie
ntmpinat un erou de carte. Pentru ca, daca cel descoperit de Iliuta este
Cetera, va fi neaprat erou de roman. N-am apucat sa ma mbrac n costum
nou, nici s-mi pun cravata;? i a fost bine, pentru ca a fost o alarma falsa.
Biatul n cauza era un nepot al veeinului nostru de apartament, Gheorghe
Pahontu, un nepot de la Malul cu Flori i nu mai era sigur daca aici era casa
unchiului sau. Iliuta, amrt ca a dat o alarma falsa, ntoarce i pe o parte? i
pe alta cele zece ntrebri puse de Silviu Cetera i-mi zice:
Ce i-o fi interesnd pe ei n ce banca ai stat, ori daca ai copt porumb
pe plita?
Vor sa ma prind cu vreo minciuna.
Cu minciuna?
Da. Sunt bine documentai. ntr-o schi, daca nu ma nel, am
afirmat ca furam porumb? i-l coceam pe plita i-mi aduc aminte ca tot n schia
aia povesteam ca stteam n penultima banca printre repetenii clasei.
Dar daca sunt nevztori, cum au citit cartea?
i eu m-am ntrebat, dar mi-am i rspuns.
Ce v-ai rspuns?
Le-o fi citit cineva crile.
Se poate. Chiar nu-mi dai voie sa ma due sa ma interesez la coala din
Vatra Luminoasa?
Deocamdat nu.
De ce deocamdat?
A? teptam pn termina cu ntrebrile i, daca nu ne spune de unde
telefoneaz, atunci vei avea de lucru.! i nu numai tu! Iliuta draga, am
impresia ca te-ai uitat cam superficial peste cele zece ntrebri.
Cum m-am uitat?
A? a cum am zis: Su-per-fi-ci-al. Nu i-a srit n ochi nici o ntrebare?
Iliuta se uita din nou la ntrebri, le recitete? i ridica din umeri.
Iliuta, ce-ai face tu dac-ai fi n locul lui Cetera?
Abia acum vine de-acas. Subliniaz ntrebarea? i ridica din nou din
umeri. Se ntristeaz? i el. Pun muzica i ma trntesc n fotoliul de orchestra.
ZIUA A DOUSPREZECEA. Ml SE PUNE O NTREBARE CARE MA FACE
SA RID. CETERA VREA SA T1E DACA MI-AM SCUiPAT VREODAT N SN.
AGHIOTANTUL MEU MI PUNE I EL, NUMAI AA DE-AL NAIBII, NITE
NTREBRI A LA CETERA? APOI MI CERE VOIE SA MAI FAC NITE
CERCETRI.

Cine m-o fi pus pe mine sa ridic receptorul? i sa zic alo, n ziua de ase
august 1976? Ca atunci, n seara de? ase august, a nceput totul. Atunci a
izbuenit furtuna. Aghiu m-a adus atunci acas, ca mai aveam concediu. Ah,
ah! Daca ma fceam ca nu aud telefonul, acum eram? i eu un om ca toi
oamenii. Daca se gsea careva printre voi care s-mi atrag atenia ca o sa am o
mare btaie de cap, daca rspund la telefon, i trimetearn n fiecare zi acas
flori. Of, of i iar of! Povestea asta n care am intrat este fiertura nu altceva.
Joaca asta a lui Cetera et comp, este mult mai a naibii dect pictur aia
chinezeasca. n afara de faptul ca ma roade pe dinuntru cu ni? te coli ca de
rechin narcat (luai comparaia asta ca buna numai daca tip voi cu precizie ca
puii de rechini pot fi nrcai). M-a legat i de mini? i de picioare, nici mcar o
replica nu sunt n stare sa scriu. Ce-mi spunea Cetera? la nceput? Ca are un
subiect care ma poate face mare scriitor?
Daca este un subiect din? coala lor, nu ma bag, nu ma amestec. Sunt
triste carile cu nevztorii? i eu nu vreau sa scriu o carte trista. De ce s-mi
ntristez cititorii? Eu nu tiu cum sa fac, cum sa dreg, pentru ca cititorii mei sa
fie ct mai veseli? i el Va suprai pe mine daca-i mai trag cteva oftaturi.
Inca vreo trei. Mulumesc. Sunt mai obosit. Mult mai obosit dect eram nainte
de a pleca n concediu. Parca am tiat lemne cu joagrul ori parc-am carat
bolovani dintr-un sector al Bucuretiului n alt sector tot al Bucuretiului, daca
nu chiar i mai departe. V-am spus, mi se pare, ca la viaa mea am spart multe
buturugi. Aflai ca atunci nu eram frnt ca acum. Da, povestea asta mi-a scos
multi peri albI. Titi ce fac eu de diminea de la ora? ase, cnd ma scol,? i pn
seara cnd suna telefonul? Trndvesc. ncerc eu sa citesc, s-mi fac nite
nsemnri, dar Nimic nu se lipete de mine. Am noroc, mare noroc, ca este? i
Iliuta n vacanta i mai vine s-mi tina de urt. Ma gndesc pe unde o sa scot
cama? a cnd s-or ntoarce ai mei de la Geoagiu-bai. Mi-au spus, m-au rugat
sa merg i eu cu ei. N-am vrut. Am avut? i motive. Trebuia sa ncep, dup cum
v-am mai spus, o piesa de teatru. Nici mcar titlul nu i l-am gsit, Nu-mi
gsesc locul. Iau buline, calmante? i fac kilometri prin casa i timpul parca este
ferecat ca Gruia lui Novae cu funii de mtase, funii rasucite-n trei i-mpletite-n
ase, daca nu chiar dublu ori triplu. A? a de greu trece. Iliuta vede ct ma
frmnt? i ma mai necaje? te? i el. Toarn, cum se spune, apa fiarta peste
opritura. Este tare hain, uneori, Iliuta.
Vrei s-mi rspundei? i mie la zece ntrebri?
Tu ce ai cu mine, Iliuta?
Nimic, dar cercetnd acest carnet, am observat ca pn acum, Cetera
al dumneavoastr nu v-a ntrebat daca avei pivnia la casa, nu v-a ntrebat
daca va descoperii noaptea, daca avei lopata de dat zpada din fata casei,
daca va place sa mncai srat, daca ati a? teptat mult la bariere, ori daca titi

sa plivii, daca ati fost la priveghi la vreun mort, nu v-a ntrebat daca purtai
vata n urechi, daca n timpul stagiului militar i dup aceea ati purtat obiele,
ori daca ati srit vreun gard. Daca ati visat triunghiuri isoscele ori echilaterale.
Nu ati fost ntrebat, dup cte mi aduc aminte, nici ce numr purtai la pantofi
smbta ori duminica, pe care parte purtai crarea, daca va plac sarailiile,
daca mai suntei prieten cu tovaraul Craciunescu de la Deva, ori cu profesorul
Catanici din Romo? el, nu v-a ntrebat
Iliuta!
Aghiotantul meu are chef de vorba. i place lui i pace sa mai puna
putina sare pe rana. Continua:
Nu v-a ntrebat n care parte a unui vierme talat n doua se ascunde
durerea, ori daca ar fi necesar un cabinet de oftalmologie pentru crtie.
Iliuta, gata! Daca nu binevoie? ti sa ncetezi, schimb foaia.
Pai aa este! Va pun eu cte ntrebri dorii ai mai mult de zece pe zi i
gata. i
i ce?
Nu mai ateptm cu atta nerbdare ora nousprezece.
Cu toate ca? i-a dat chiar? i cuvntul de onoare de attea ori ca nu el a
pus la cale povestea asta cu cele zece porunci, pardon, ca nu sunt porunoi
Am intrat fara sa vreau i prin Biblie. Ce ziceam? Aa, cu toate ca i-a dat
cuvntul de onoare ca nu are nici un amestec, pe mine tot ma mai roade
bnuiala ca
Hiua, hai sa dam carile pe fata!
Ce fel de cari?
Te ntreb pentru ultima oara, nu e? ti tu autorul? Nu tu ai pus la cale
povestea asta cu ntrebrile? Nu cumva le fabrici tu? i
Nu l-am auzit pe Iliuta, n viaa mea, jurndu-se. (Asta pentru ca i-am
spus eu de mai multe ori ca nu-i frumos sa te juri.) De data aceasta ns s-a
jurat pe ntregul atae i pe o parte a aprrii a echipei lui favorite Steaua, ca nu
a pus el la cale povestea asta. A vrut sa se jure? i pe noule la care tine grozav
de mult de cnd a luat gheata de aur, dar n-a mai avut timpul necesar, pentru
ca suna telefonul. Iliuta vine lng mine sa noteze ntrebrile. Este ora
nousprezece fix i aud prima ntrebare:
Alo! De cnd tii ce este aia munca?
i-am mai spus. De cnd eram de-o? chioapa. Pentru mncarea pe
care o minestm, trebuia sa fac ceva acas. Apoi, dup ce a murit mama, deci
cnd aveam unsprezece ani, am nceput sa muncesc. Vindeam plcinte, cu
brnz ori cu mere, soldailor care faeeau instrucie pe cimpul de la Ro? u.
Duceam tava n cap. Tava era mai mare i aproape mai grea dect mine. Pe
urma vindeam ziare, crm bagaje n Gara de nord? i, dup cum i-am mai

spus, de vreo cteva ori, am intrat ucenic. Tu de la ce etate? tii ce-i aia munca?
Acolo, la? coala, va da ceva de lucru? Ce meserie i place?
Cum mi-ai rspuns tu care citeti acum, a? a mi-a rspuns? i Cetera? la
ntrebarea pe care i-am pus-o. Nu pot s-mi dau seama cam dup ce fel de
legi se orienteaz biatul asta. Eu i rspund cu toat seriozitatea la
ntrebri? i, cnd vreau sa aflu cte ceva despre el, tace. Tace mai tare dect
betonul foarte bine armat.
ntrebarea a doua: Cii. Nele este chiar cel mai credincios prieten al
omului? Am citit asta n mai multe cri. Dumneavoastr ce prere avei?
ntrebarea mi se rasuce? te n cap ca un burghiu. tii de ce? Din cauza
unei coincidente. Chiar azi am aflat dintr-o revista strin ca, n unele tari, au
fost dresai ni? te cini i au fost dai nevztorilor, ca fift-i conduc dintr-un
loc n altul. Cu ochii mintii il vfid pe Cetera? pe bietui biat, condus de un
cine. Mil scutur ca de friguri? i rspund cu totul altceva:
Eu am citit n alte cari ca, daca acest animal, cinele, ar avea bani, nar mai fi chiar a? a de credincios. Dar poi sa tii care este adevrul? Eu i-am
dat catelu? ei mele Lilyeuta ni? te bani? i nu le-a dat nici o atenie. Mi-a fost tot
a? a de credincioasa ca? i nainte de a-i da banii. n schimb, daca i dau un os
ori un biscuit? i ma apropii de ea, mi spune: Stpne, stai la locul tau? i nu
mai nainta.
ntrebarea a treia: V-ai scuipat vreodat n sn, de sperietura?
Uite cum mi sare de la ni? te ntrebri cu miez, la Vorba lui Iliuta,
Cetera? asta s-ar putea sa ma ntrebe pn la urma daca am visat triunghiuri
isoscele, ori daca (iertai-mi expresia) scuip n perie cnd mi fac pantofii.
Apropo de Iliuta. Noteaz ntrebarea cu scuipatul n sn? i face o mutra de
parca ar fi mncat sare de lmie. i rspund lui Cetera?:
Am mai fcut i aa ceva, dar n-am fost convins c-mi trece sperietura
din asta. Tu cnd te sperii
Daca va nchipuii ca m-a lsat s-l ntreb daca i? i scuipa n sn cnd se
sperie, va n? elati, a? a cum s-a n? elat Jiul Petro? ani cnd s-a gndit ca o sa
ia campionatul dac-l au pe dinamovist n echipa. Ascultai i voi ce ntrebare
mi-a fost dat sa aud:
Ati prins vreodat sticlei, cintezoi cu pomul uns cu clei?
Niciodat. Aveam n cartier pe unui Coltatu, care se ocupa cu prinsul
psrilor cu pomul. Jji pe unui Pir? u, care prindea porumbei cu nada. Punea
n vrful unei prjini o nuia unsa cu clei. Daca se a? ez vreun porumbei strain
pe stnoaga lui, ntindea prjina spre el pe furi?? i, cnd porumbelul ddea sa
zboare, i vira sub aripa nuiaua cu clei. Cdea porumbelul n cioc. Pe amndoi
aveam necaz. Chinuiau psrile. Avea Colatu asta? i-o prinztoare cu un
cnttor. Sticle tele care cnta cel mai frumos era pus ntr-o colivie care avea

prinztoare. Veneau ali sticlei chemai de cnttor? i cdeau n capcana. Se a?

ezau pe un be t is or care declan? a un capac. Fcea corner cu pasarelele.
Nu ati inut niciodat vreo pasare, fie ea canar ori papagal, n
captivitate?
Nu. ntr-un an am inut pe balcon, adic nu eu, ci sotia mea, un
curcan. n preajma acelui An nou nu se vindeau dect curcani vii. A trebuit sa
cumpere unui. L-a inut pe balcon o zi? i mi-a prut rau ca n-a fugit. ncolo A
fost ntrebarea a cincea, ori supliment la a patra?
Ma gndesc cu multa mila la cei? apte ani de acas ai lui Cetera?
ndrznesc sa fac lucrul asta pentru ca nu-mi raspunde la ntrebare. Zice:
ntrebarea a cincea: Ati avut ocazia sa vi se fac tatuaje pe corp? Avei
tatuaje?
Exact astea-mi lipseau mie acum naintea srbtorilor de iarna. Ni? te
tatuaje pe corp. Ce prere o fi avnd biatul asta despre mine? Ma crede vreun
Papillon ori cine? ie ce alt ocna?? Iliuta bufne? te n rs? i-mi spune parca
din priviri: Trosc, Marino, ca i-am dres-o. Asta apropo de ntrebarea lui
Cetera? bineneles. Privirile lui parc-mi spun? i alta vorba din popor: aia cu
trele? i cu porciI. i-a notat ntrebarea? i acum se nvrte? te pe lng mine
cam ca pisoiul pe lng blidul cu pasat? i ateapt sa vad dac-l iau la rost pe
Cetera? c-a ndrznit s-mi puna o astfel de ntrebare. Spre surprinderea lui,
nu-l cert pe interlocutorul meu. i spun calm:
Nu am? i nici n-a? vrea sa am. Sunt de prost gust. Eu? tiu ca aceste
tatuaje se fceau cnd eram eu copil, numai cnd fceai armata la marina ori
treceai prin pu? carie. Acum am vzut ca-? i fac? i unii care nu fac armata la
marina. Vor sa fac pe zmeii. Marinarii nu-? i mai fac. ie-i plac tatuajele? Ce
fel de tatuaje ai tu pe corp?
A? asea ntrebare: Ati cunoscut vreun gropar?
Este n zi proasta Cetera? al meu! Adineauri ma ntreab daca am tatuaje
pe corp, acum daca am cunoscut vreun gropar. Cred ca nu s-a mai sftuit cu
nimeni? i acum ma ntreab tot ce-i trece prin cap. Dar vorba aia, dac-am intrat
n hora, trebuie sa joc. Daca zicala asta am mai folosit-o, va rog sa ma iertai ca
o repet.
Casa noastr era la o suta de pa? i de cimitirul Buna Vestire. Parini
mei erau chiar prieteni cu familia groparului. Pe gropar il chema nea
Gheorghe? i nu mai? tiu cum. Era strain, rtcit prin tara noastr. Era
vnjos? i-l vedeam cum muncea, cum sapa la gropi. i avea plrii multe,
pentru ca a? a era obiceiul ca pe co? ciugul celui care trebuia bgat n
mormnt sa se bata o plrie. Cnd baga co? ciugul n groapa, nea Gheorghe
avea dreptul sa ia plria. A? a ca era cel mai bogat om n plrii Lui nea
Gheorghe i plcea sa bea. Punea litra de fuica la gura? i o bea pe nersuflate.

De? i gropar, era un om tare bun. Nu-mi era teama de el? i nici nu-l uram
pentru ca ngropa morii. Aici i-a gsit el servieiu, aici s-a angajat. Avea o
nevasta tot voinica la fel ca el? i era prietena cu mama. ie ie teama? Ai ceva
cu groparii?
ntrebarea a? aptea: Frnghie de ntins rufe aveai n curte? Dar
bttor de covoare?
Daca Iliuta n-ar avea sarcina sa noteze ntrebrile, cu siguran ca s-ar
duce s-? i caute prietenii? i, pn se ntunec, sa mai traga o joaca. ntrebrile
lui Cetera sunt de-a dreptul neinteresante pentru Iliuta. Care este prerea mea?
Deocamdat ma abin sa fac o categorisire prea Dar am spus? i mai spun ca
Cetera? este astzi ntr-o zi proasta.
Frnghie nu, dar aveam o sirma de vreo treipatru milimetri care inea
loc de frnghie. i prjina de ntins sirma aveam, dar bttor de covoare Nam vzut covoare n casa noastr. Pre? un fcute din zdrene aveam, dar astea
nu le puneam pe bttorul de covoare. Nu le bteam, pentru ca se de? irau. i
de scuturat trebuia sa le scuturi cu grija.
A opta ntrebare: Am citit ntr-o carte de-a dumneavoastr ca, pe
vremuri, veneau iganii cu ursul i cei care erau bolnavi se aezau jos pe
pmnt? i se lsau calcai de urs. Asta ca sa le treac vtmtura. Pe
dumneavoastr v-a calcat vreodat ursul?
Nu. Numai oamenii mari se lsau calcai de urs. Cnd eram bolnav, iam mai spus, ma doftoricea baba Marina.
ntrebarea a noua: Va scotea soba fum, ori aveai calorifer?
Ma faci sa rid, Silviule! Calorifer? N-a vzut mahalaua noastr aa
ceva. Soba ne scotea fum cnd batea vintul dintr-o anumit direcfie. Altfel nu,
pentru ca mama bandaja burlanele, la ncheieturi, cu jumal mbibat n coca.
A zecea ntrebare: Va place sa purtai inele pe degete?
Iliuta mi optete: Spunei-i ca n fiecare an va ducei la blci, la
Topoloveni, sa va cumprai inele de acolo, ca sa avei tot anul. i fac un
anumit semn la obraz lui Iliuta i-i rspund lui Cetera:
Nu. Cnd eram ucenic fceam inele cu monogram, dar le vindeam. Eu
n-am purtat niciodat!
Buna seara? i va mulumesc!
Daca-i cunoatei cumva pe doctorii care se ngrijesc de sntatea mea
sa nu le spunei ca eu acum nu m-am mai putut abine i m-am dus la frigider
de unde am scos aproape o suta de grame de coniac.
N-am voie sa beau nici mcar zece grame, dar acum i aduc i lui Iliuta
un pepsi, ciocnesc cu el i, n loc de mulumesc, mi zice:
ntrebarea numrul unu: Agheazma ai but? Doi: Cnd intrai
undeva, va tergeti pe picioare? Trei: Pe acoperiul Grii de nord ai fost? Patru:

Va place oriciul de pore? Cinci: Ati vrea sa avei o maimua? ase: De cnd
cunoatei cele patru puncte cardinale? apte: Ati fost copil de trupa? Opt:
Ati zis vreodat hop nainte de-a trece grl? Noua: Ai cutat n copilrie
potcoave de cai mori? i zece: V-ai aprins vreodat igara cu lupa?
L-am lsat pe Iliuta, nu l-am ntrerupt, pentru ca am vrut sa vad unde
vrea sa ajung. Dar, ca sa ma calmez, am mai tras o gura de coniac i l-am
ndemnat pe Iliuta:
Continua, te rog eu frumos, continua!
Daca vrei, mai continui. Va mai pun nc zece ntrebri pe loc: Ati
avut clopoel la bicicleta?; Va plae papanaii?; Exista doua smochine la fel?;
V-ai uitat vreodat pe gaura unui lact?; De ce cinele care latr nu muca?
Ce soi era marul din care a muscat Adam?; Poarta raiului se poate deschide
cu peraclu?; Ati avut pantofi cu scr?.7T~
ncerc eu sa fiu calm, dar, la un moment dat, nu mai pot, strig:
nceteaz!
Dumneavoastr nu bgai de seama ca se joaca nite copii? Toat
povestea asta miroase a joaca de copii. Eu nu cred, mi permit sa nu cred ca
acest Cetera? este nevztor.
Ce te face sa crezi lucrul asta?
Am i eu bnuielile mele.
Vreau sa? tiu i eu care sunt bnuielile tale? i pe ce se bazeaz?
Iliuta i mai trage o gura de pepsi i, ridicndu-se de la locul lui, ncepe:
n primul i-n primul rnd eu tiu ca orbii ori vorbesc prea tare, ori
vorbesc prea ineet.
De ce crezi asta?
Pai daca sunt nevztori, ei nu-i dau seama unde, n ce loc se afla cel
cruia i se vorbete. Aa ca
l ntrerup:
Iliuta, presupunerea ta ar face ceva parale daca discuia mea cu
Cetera nu s-ar purta la telefon.
Totui, va rog foarte, foarte mult, s-mi dai voie sa
Sa ce?
Sa mai fac nite cercetri. mi dai mna libera?
Calc n gura lcomiei cum se zice, i-i spun:
i dau!
ZIUA A TREISPREZECEA. DESI NU SUNT SUPERSTIJIOS, N ACEASTA
ZI, ILIUJA MI ADUCE O VESTE PROASTA. NU EXISTA NICI UN CETERA? LA
COALA DE NEVZTORI DIN VATRA LUMINOASA. l NTIND LUI CETERA O
CURSA I CADE N EA. NE DAM SEAMA CA NU ESTE NEVZTOR, DREPT
PENTRU CARE l SPUNEM LA REVEDERE.

Cum a? putea sa va conving pe voi ca nu sunt superstiios nici mcar ct

negru sub o unghie foarte bine ngrijit. Pe ce sa ma jur? Spunei-mi pe ce sa
ma jur ca o fac imediat. tii de ce am adus vorba de superstii? Pentru ea uite,
am ajuns cum am ajuns la ziua a treisprezecea i n aceasta zi, Iliuta, ca un
fcut, mi-a adus o veste proasta. tii ceva? Va rog eu, dragii mei cititori, punei
cartea cu coper; ile n sus, facei o plimbare prin casa ori pe afara, pe unde vre; i
i, n timp ce va plimbai, gndii-v i cutai sa ghicii cam ce fel de veste
proasta mi-a adus Iliuta. Daca avei biciclete, facep o plimbare cu bicicleta, dar
fii foarte ateni la regulile de circulaie. Dar de ce sa va fierb eu atta? tii ce?
M-am in.? elat. Mi-a fost putin jena de Iliuta, dar el a avut dreptate. La coala
de nevztori din Vatra Luminoasa nu exista nici un copil eu numele. De
Cetera. i Iliuta mi-a spus ca s-a interesat el, daca nu cumva alt copil, ascuns
sub acest nume, mi da telefoane n fiecare zi la ora nousprezece. A vorbit
chiar cu directorul colii i acesta a rmas surprins. I-a spus ca nu ie absolut
nimic. Iliuta zice ca a insistat i i-a spus directorului ca poate este opera
vreunei clase i directorul a chemat toi profesorii i I-a chemat pe toi
salariaii? i i-a ntrebat daca tiu ceva. Nimic. Aa ca
Ce facem, Iliuta?
Iliuta, dei este mai amrt dect mtua unei turturele care a rmas fara
puii ei dragi, se uita la fata mea, trista i ea, i zice:
Prerea mea este ca trebuie s-l luaft tare.
Sa ma due sa iau arma de vntoare din panoplie? Sa scot dintre acte
permisul de port-arm i s-l amenin ca, daca nu aa i pe dincolo, trag cu
puca. Cum adic s-l iau tare? lnvata-m tu, dragul meu Iliuta, ca mie nu-mi
trece prin cap nici o idee. Sa tip la el? Sa nu-i mai rspund?
Iliuta nu avea obiceiul sa sumete mnecile de la camaa? i sa scuipe n
palma ca un om care se apuca de-o treaba. De data asta a fcut-o i-a zis:
Daca nu este nici nevztor, nici bolnav accidental imobilizat la pat,
atunci este un copil, ori sunt nite copii care au chef sa se jo ace de-a v-ai
ascunselea cu un scriitor. Aa stnd lucrurile, nu tiu daca mai merita sa va
pierdei timpul cu
l ntrerup. i frnez, vreau sa zic, avntul lui tineresc, spunndu-i:
Noi, Iliuta draga, nu suntem siguri ca acest copil, ori aeeti copii, nu
sunt nevztori. Nu avem certitudinea. Scoli de nevztori sunt i n provincii.
Tu nu i-ai extins cercetrile? i n provincie. Tehnica noastr n-a stat pe loc,
cum stam noi acum i a? teptam sa sune telefonul de la ora nousprezece. A
fost inventat prefixul. Ce garanie avem noi ca nu ni se telefoneaz din
provincie?
Aghiotantul meu, care i-a sumes mnecile de la cmaa, nu ia n seama
cele spuse de mine. Se uita la ramele ochelarilor mei i zice:

 Daca sunt nite copii ca toi copiii, sanatoi adic, i punei la punct?
Cum s-i pun la punct?
Le spunei s-i vad de treaba lor?
Dar cum aflam daca sunt nite copii ca toi copiii, cum zici tu.
Avei dreptate I dumneavoastr.
Mulumesc, Iliuta, c-mi dai dreptate. Ei foarte generos astzi.
Ca sa treac timpul mai repede i mai ales ca sa nu ne, mai gin-dim la
povestea asta care cel putin mie mi-a, mncat ficaii, ieim amndoi pe balcon i
ncercam sa ncropim o discuie despre fotbal. Dar Suna telefonul i noi,
numai aa de-ai naibii, il mai lsm sa sune o data, i-nca o data, ca s-i ia
Iliuta carnetul i pixul i, dup ce tragem n piept aproape tot aerul din biroul
meu, ridic receptorul, Iliuta i lipete i el urechea de urechea mea i auzim
binecunoscuta voce a lui Cetera?:
Alo, buna seara! ntrebarea numrul unu
Stai, domnule, mi zic eu n gnd, ca lucrurile nu sunt chiar aa de
simple. l ntrerup:
Alo, Silviule, nainte de a-mi pune ntrebarea numrul unu, te rog
ceva. Spune-mi, da-i cuvntul de onoare ea te cheama Silviu Cetera.
Pe cuvntul meu ca aa ma cheama, de ce nu credei?
Deci nu se ascunde dup acest nume un alt copil i ca atare nu este un
nevztor de la coala din Bucureti. E bine ca am stabilit i asta. Acum, hai sa
vedem ce ne mai ntreab i azi. i zic:
Ii multume. Se. Dup ce-mi pui cele zece ntrebri, te rog sa nu-mi zici
buna seara i s-mi nchizi, pentru ca vreau s-i mai spun ceva. Atept
ntrebarea numrul unu.
Alo, ntrebarea numrul unu: Ati cltorit vreodat cu trenul fara sa
scoatei bilet?
Cetera draga, de ce n-o spui direct. De ce nu ma ntrebi dac-am
cltorit vreodat clandestin. De ce ma iei cu Nu. N-am cltorit niciodat
clandestin i~ti spun ca nu de teama ca ati putea sa va facei o impresie urt
despre mine, ori de frica sa nu ma traga la rspundere regionala CFR. Eu nu
sunt un computer, aa ca nu pot s-mi aduc aminte daca nu cumva i-am mai
spus ca eu abia dup ce mi-am fcut serviciul militar m-am urcat n tren. n
copilrie nu m-am urcat n tren. La bariera Tremurici era o linie nvoarta i pe
aceasta linie erau trase nite vagoane rformate. Ne jucam uneori, n aceste
vagoane, de-a cltorii. Cltoream atunci prin toat lumea. Unui fcea pe
controlorul i ne ntreba ce fel de bilete avem i pentru ce direcie. Noi spuneam
ca mergem la Paris, Roma, Tokyo, fiecare unde avea pofta. Se mai supra
cteodat cantonierul pe noi i ne lua la goana. Dar asta se ntmpl rar,
numai atunci cnd se certa cu nevasta lui. Atunci i vrsa i el necazul pe noi

i ne ntrerupea cltoria. Dar tu, Cetera? draga, tu ai cltorit vreodat fara

bilet? Poi s-mi spui, caci n privina secretelor tiu sa pstrez un secret mai
bine dect un seif. Tu pe ce ruta ai cltorit clandestin?
ntrebarea a doua: Aveai curajul sa va ducei la miezul nopii ntr-un
cimitir, ori sa facei baie la ora unu noaptea ntr-un trand?
Nu mi-am pus niciodat aceasta ntrebare n copilrie, pentru ca nu
aveam nici un interes sa ma due noaptea ntr-un cimitir. Dar daca m-ar fi
asigurat cineva ca mamei i-ar face mai bine daca m-a? duce la ea la mormnt
la miezul nopii, m-a fi dus.
Daca am fcut baie la ora unu noaptea n vreun trand? De ce sa ma
laud? Nu. Dac-mi venea ideea asta cnd eram copil i daca tiam ca, fcnd
baie, nv sa not, fceam, i acum nu mai eram invidios pe tesla lui nea Matei
tmplarul din Giuleti, care noat mai bine dect mine.
ntrebarea a treia: Ati fcut ntotdeauna numai ce v-a plcut?
Alo, eu cred ca pe pmntul acesta nu poate sa existe cineva care sa
fac numai ce-i place. Omul nu poate sa fac numai ceea ce-i place, ci ceea ce
trebuie.
A patra ntrebare: De la cine ai primit prima jucrie i cii ani aveai
cnd ai primit-o?
Nu prea am avut jucrii n copilrie. Cnd ma duceam cu mama la moi,
mi mai cumpra cte ceva. Un arpe de hrtie, n care, daca suflai, se ntindea,
o trompeta, i-mi aduc aminte ca odat mi-a cumprat i o minge de hrtie
umpluta cu trie i legata cu elastic. Nu tiu cum am fcut cu ea de am dat-o de
un zid; s-a spart i mi-au intrat tarijele n ochi. Am suferit mult dup jocul cu
mingea asta de hrtie.
ntrebarea a cincea: Ati furat vreodat un lucru de valoare mai mare?
Ca sa fac pe grozavul, ca sa bag puina spaima n el, am vrut s-i spun ca
eu am fost organizatorul celui mai mare furt din secolul XVII, dar nu tiu de ce
m-am lsat paguba? Ba tiu de ce m-am lsat paguba. N-am vrut sa ma bag n
trie. Intelegei ce vreau sa spun. Iliuta parca a visat azi noapte o pisica siameza
cu patru cozi stufoase i una rezerva. Aa se uita de amrt la mine. Parc-mi
zice: Mai lasai-l n pace, nu-i mai rspundei la ntrebare, nu vedeji ce Ca
s-l linitesc i mai ales ca s-i alung i lui din minte cuvintele mai suburbane,
i fac semn sa sublinieze ntrebarea asta i cea de la numrul doi.
Aceea n care ma ntreab daca am curaj sa intru noaptea n cimitir.
Pentru ca sa nu a? tepte prea mult cu receptorul la ureche, i rspund la
ntrebarea a cincea.
n afara de corcodue, ciree, caise i alte fructe, ori porumb, nu-mi
aduc aminte sa fi furat ceva Ba da, dup ce a murit mama, nu tiu ce am
cutat eu prin pivnia i am gas it ni? te sifoane goale. Le-am vndut fara sa ie

ai mei, dar am avut foarte multe remucari. Altceva de valoare nu-mi aduc
aminte sa fi furat.
Alo, ntrebarea a asea: Jucai ah? Cnd ai invaat?
n sfirit i o ntrebare mai cuminte pe ziua de azi.
Rspund cu placere:
Joc, dar joc foarte slab i am nvat n armata. n schimb, la table mai
pot bate i eu din cnd n cnd pe cte cineva care nu joaca prea atent. l bat
chiar i pe biatul popii din Snagov. Daca ma concentrez, bineneles.
A aptea ntrebare: Ai plantat vreun pom?
Silviule, alo Silvica, daca as fi un ludros a spune: numai un pom?
Am plantat zece. Dar nefiind ludros ii spun ca nu-mi aduc aminte sa fi
plantat mcar un arar. Daca ai timp ns, pot s-i povestesc o ntmplare legata
de un salcm. O ntmplare ce mi-a rmas ntiprit n minte. Ma asculi? Auzi,
n minte ca n faa casei aveam nite salcimi groi, mari (ne fcea mama plcinta
cu flori de salcm) i ca, ntr-o zi, s-a mbtat nea Gheorghe groparul de la
Buna Vestire i acesta, avnd un tapor la el, s-a apucat sa taie din rdcina
salcmul. Tata nu era acas. A srit vecinul nostru, cizmarul Badea,? i l-a
oprit. A tiat numai un sfert din el, nici un sfert, dar era de ajuns ca sa se
usuce. De teama ca o sa se usuce, m-am ntristat, am oblojit pomul? i nu s-a
uscat. L-a ntrebat tata a doua zi pe nea Gheorghe ce-a avut cu salcmul, dar
el nu mai? tia nimic. Zicea ca nu el a vrut s-l taie, ci Euica din el. Tata nu l-a
reclamat nicieri? i nea Gheorghe mi-a dat atunci cinci lei pentru ca i-am
reparat gre? eala oblojind salcmul? i punnd n locul tiat pmnt cu blegar.
Nu mai n minte cine m-a invaat s-l doctoricesc astfel. Cnd m-am fcut mai
mare, mi plcea sa cred ca salcmul salvat de mine ma saluta de cte ori
treceam pe lng el, ca ddea umbra numai pentru mine? i prietenii lui. Mai
buni.
ntrebarea a opta: V-ai spat vreodat numele pe o banca ori pe vreun
pom?
Nu. mi aduc aminte altceva. i-am spus ca, nainte de a intra ucenic
la Leonida, crm bagaje n Gara de nord? i ca ma cam alergau hamalii. n ziua
cnd mi-am fcut angajarea ca ucenic, am trecut pe la gara n drum spre casa
i am scris pe un stlp din faa grii, cu creionul: Nicut; a Tnase, marca 1250
Leonida. Marca asta mi s-a dat n ziua cnd am fost angajat? i o purtam n
piept ca pe o decorate. Mi-am scris numele pe acel stlp ca un fel de rmas bun
de la meseria de hamal, de la vagabondaj, ca ds ce sa n-o spun pe a dreapta,
prin gara, pe unde ma nvrteam eu ca sa citig o pine, erau foarte muli
vagabonzi. i, dup vreo doua sptmni, vine un prieten de-al meu, unui
Caciula-Alba Mitica. Acesta era elev la Liceul Kreulescu? i, cum zic, vine la
mine? i-mi spune aa, fara nici o legtur: Mai Tnase, e adevrat ca numele

pro? tilor e pe toate gardurile? L-am ntrebat de unde? ie i mi-a spus ca,
ntmpltor, a vzut scris pe un stlp din faa grii numele meu? i numrul
1250. Cu toate ca mi-a zis ce mi-a zis, am rmas prieten cu acest Mitica i daca
acum a?? ti numrul lui de telefon ori adresa, i-a? face o vizita, caci mi-e dor de
el.
A noua ntrebare: Ati stricat vreo prietenie?
Mi se pare ca tii tot de la mine ca nu e bine sa zici hop pn nu treci
grl. Ai observat cum a nceput, cu ce ntrebri m-a luat Cetera? astzi? Ei
bine, daca i ntrebarea a asea era ca celelalte, i trnteam receptorul i nu-i
mai rspundeam nici de lsata secului de carne. Vedei? Acum Cetera? mi
pune ntrebri mai de pe planeta noastr.
Am mai stricat, dar nu din vina mea.
ntrebarea numrul zece: Sintei ranchiunos?
Uite o ntrebare care ma cam pune pe gnduri. Aghiotantul meu ateapt
cu inima la gura rspunsul i, fara s-i spun eu, ci cu de la sine putere,
subliniaz aceasta ntrebare. Am trecut de mult de cincizeci de ani, mai am
vreo patruzeci i opt i mplinesc suta? i uite ca nu mi-a venit ideea sa ma
ntreb daca sunt sau nu ranchiunos. mi sumet i eu mnecile de la camaa, mi
scuip n palma i rspund:
Draga Cetera? ar trebui s-mi dai ceva timp de gndire pentru acest
rspuns, dar Dar am sa ncerc sa nu-i rmn dator la nc o ntrebare. Sa?
tii ca n-am uitat c-i sunt dator cu un rspuns la ntrebarea: Ce ai face daca ai
fi n locul meu? Deci, vrei sa tii daca sunt ranchiunos. N-a? vrea, dar sunt.
Cnd aveam vreo aptesprezece ani, m-a trimis fratele meu Anghel, care avea
frizerie, m-a trimis pe balta, la Rou, sa aduc nite ramuri de salcie. Era n ajun
de Sfntul Gheorghe i atunci era obiceiul sa se puna la poarta salcie. Cnd ma
ntorceam cu salcia de pe balta, prin dreptul crciumei lui Tanase Tamara, mi-a
ieijit n cale unui Aurica Vasilescu. Asta era cam instant, avea i un
autocamion. Cara cu el nisip la construciile din capitala. n ziua aia era cam
beat. Mi-a tiat calea ai mi-a luat salcia. M-am mpotrivit i el mi-a dat una cu
latul palmei peste git de mi-am pierdut respiraia. Abia mi-am revenit. M-am
tvlit i pe jos. Eram aproape flcu. Se strnsese lumea i se uita la mine.
Printre cei care cscau gura era i o fata care-mi plcea mie. Mi s-a fcut tare
ruine cnd am dat cu ochii de ea. Am pus mna pe-o piatra i am vrut s-i
sparg capul nstritului, dar m-au inut nite oameni. I-am purtat pica multa
vreme i chiar? i azi, cnd mi aduc aminte de ntmplarea aceea, ma gndesc
cu ura la el. Nu-i uit pe cei care-mi fac rau. Deoi, sunt ranchiunos! Silvica
draga, acuma am i eu o mare rugminte.
Va ascult.

 tii ce rugminte am la tine? Fii drgu? i spune-mi daca n ncperea

din care-mi dai telefon exista vreo fereastra. Daca este, spune-mi ce culoare are
tocul?
Drglaii mei cititori, am i la voi o rugminte. Lata care este
rugmintea. Mai ntoarcei o data cartea cu coperta n sus, ducei, daca simi
nevoia, un deget la tmpl, cum fac uneori marii gnditori i gndii-v cam din
ce motive l-am ntrebat eu pe Cetera? daca ncperea din care-mi da el telefon
are vreo fereastra? i ce culoare are tocul. Daca v-ai dat seama, daca ai ghicit
intenfia mea, fii att de drgui? i primiti din partea mea multe felicitri pentru
perspicacitatea de care ai dat dovada. Bravo! i acum sa continuam. Aud vocea
lui Cetera?:
De ce ma ntrebri ce culoare are.?
Alo, tu tii ca scriitorii sunt cam sucii, fii, te rog, bun i spune-mi cte
ferestre are ncperea din care dai telefon i cte ui. i drglaul meu Silviu
Cetera? cu aceeai ocazie, te rog s-mi spui i ce culoare au. Te superi dac-mi
faci acest servieiu?
Alo, are trei ferestre i doua u? i. Tocurile? i u? ile sunt vopsite n gri.
Nu-l las s-? i revin. Este putin groghi ca la box. l bag iar n coltul
ringului cu nc o ntrebare.
Este vreo fereastra deschisa n acest moment?
Da, este o fereastra deschisa.
Iliuta, am uitat sa va spun, se uita la mine ca la o expoziie de bunuri de
larg consum. Dar sa nu-l las sa ias din colt pe Cetera?
Alo, Silviule, te rog frumos unde da fereastra care este deschisa?
Alo, de ce ma ntrebri?
Daca a? fi eu acum proprietarul unei nuielusi fermecate, m-a? lovi cu
nuielu? a sa ma duca lng Cetera? s-l vad cum arata la fata. Spre ghinionul
meu nu am nici o nuielu fermecata? i nici mcar un pe? ti? or de aur care smi ndeplineasc orice dorin. Cetera? insista la telefon, vrea sa? ie de ce-l
ntreb unde da fereastra, n timp ce Iliuta, pe care-l? tiam mult mai perspicace,
noteaz acum aiurit? i ntrebrile pe care i le pun eu lui Cetera? i numai a? a,
de ciuda ca nu e perspicace, il ntreb pe Iliuta din priviri ce mai face? i cum o
s-? i petreac vacanta n anul urmtor. Dar s-l lsm pe Iliuta i s-i mai
punem lui Cetera? ntrebarea.
Unde zici ca da fereastra care e deschisa?
n curte.
Eram calare pe situate, cum se spune. Puteam, daca aveam chef de
rzbunare, s-l tm n? ah pe acest Cetera? nc o ora. Puteam s-l ntreb daca?
ie cte gauri are o bucata de? vaiter cu greutatea de opt sute de grame, daca n
curtea spre care da fereastra aia deschisa exista vreun copac cu o nlime de

peste opt metri, puteam s-l tin a? a mult? i bine, dar m-am lsat paguba?
pentru ca scosesem de la el tot ce aveam n plan sa scot. i zic:
Mulumesc. Mai am o rugminte la tine!
Va ascult.
S-i notezi ceva. Eu locuiesc pe strada Olga Bancic, numrul 17,
sectoral doi, oficiul po? tal numrul noua, cod 70259.
i ce credei c-mi aud urechile? Ghicii? Zice:
Va cunosc adresa.
Normal ar fi fost s-l ntreb de unde-mi cunoa? te adresa. Nu? Nu l-am
ntrebat, i-am zis:
Cu att mai bine. Uite ce este, Silvica draga. Eu n seara asta plec din
Bucure? ti. Ma ntorc peste vreo zece, dousprezece zile? i te rog ca restul
ntrebrilor pe care mai ai sa mi le pui, sa mi le trimii prin po? ta.
Vrei sa mai aflai ve? ti despre Iliuta, aghiotantul meu? Sracul! mi pare
rau de el! Calatore? te parca ntr-o capsula prin cosmos. Cte? ti pe fata lui c-i
n drum spre Marte, ori ca este un imponderabil. Nu? ie ce se mai ntmpl cu
el. Se blbie.
Chiar trebuie sa plecai din Bucure? ti?
Exact, dar absolut exact suna? i ntrebarea lui Cetera? a? a ca le rspund
la amndoi odat.
Da, draga Cetera? mi trimii odat cu ntrebrile? i adresa ori un
numr de telefon la care sa te pot gsi. La revedere, draga Cetera?
Am pus receptorul n furca i Iliuta, care devenise mai curios dect o
cumtr pe care o cunosc eu bine de vreo douaze-ci? i ceva de ani, pentru ca,
din nefericire, sta chiar pe strada mea, ma ntreab cu gura aproape inele?
tata. Parca a fost la dentist? i a fcut injec-fie n gingie:
De ce l-ai ntrebat cte ferestre? i ctye u? i are ncperea din care da
telefon? i de ce l-ai ntrebat daca este vreo fereastra deschisa? Unde trebuie sa
plecai?
Nicieri, unde sa plec.
Dar Dar ati spus ca trebuie sa plecai chiar n seara asta. Unde?
Iliuta, Iliuta!
Se uita la mine cam speriat.
De ce a: i zis: Iliuta, Iliuta?
Oftez de data asta numai de doua ori? i zic:
Tu chiar n-ai priceput nimic?
Nu prea
Am vrut sa ma conving daca este ori nu nevztor. Nu este. A rspuns
fara ezitare, imediat, ntrebrilor mele. Acum nelegi?
i de ce i-ai spus ca plecai din Bucure? ti?

 M-am cam plictisit? i eu de misterul n care m-a vrt, pn la git,

acest Cetera? i m-am gndit ca n-ar fi rau daca ne-am pune pe treaba, sa nu
mai stam, cum zici tu, cu braele ncruci? ae.
Daca-i spuneam c-i dau lui de tot un elefant nou? i viu, un elefant
adevrat, ori cine? ie ce alt animal de jungla, nu se bucura cum s-a bucurat
cnd a auzit ca n-o sa mai stam cu braele ncruci? ae. A? a ca a srit n sus? i
a zis:
Oo, ce bine! i ce facem?
Cetera trebuie sa ne scrie. Cercetam? tampila scrisorii? i
Iliuta al meu se a? tepta poate s-i spun ca ne vom narma cu ni? te
aparate speciale, ca vom nchiria ni? te oiini dresai de la miliie? i astfel vom
ncepe cercetrile. Ca vom pune cinii sa miroase receptorul telefonului i cinii
ne vor duce pe fir pn la telefonul de la care ne vorbea Cetera? S-a dezumflat
exact cum se dezumfla uneori cte o camera de la cauciucul din dreapta a unei
Dacia 1100 de culoare albastra. Este, de ciuda, ro? u la fata, ca soarele din ziua
de 12 august 1976, ora? ase i optsprezece minute, nici o nuan mai n sus ori
mai n jos. A zis pentru sine: Lunge? te-mi, Doamne, zilele pn se coc cap?
unele! iar pe urma mi-a spus:
O sa stam sa a? teptam pn sose? te o scrisoare de la el ori de la ei?
Daca nu ne mai scriu nimic? Daca se declara mulumii cu ce-au aflat pn
acum; ca i-ai rspuns la vreo suta treizeci de ntrebri, daca nu ma nel.
Mcar o scrisoare de mulumire i tot o sa ne trimit. i nu fi tu
ngrijorat, ca n-o sa stam degeaba. Omul cu ntrebrile lui? i~a dat doar
cuvntul de onoare c-l cheama Cetera? Numele asta e un nume rar. Aa ca o
sa ncercm s-l depistam. Luam pe toi Cetera? i din ara asta la ntrebri.
Cum i cutm?
Simplu. Exista un birou special care se cheama Evidenfa populaiei.
Cauji acul n carul cu fin!
Crezi tu asta. Dar prima data ncepem cu familia Cetera? pe care-o
cunoatem.
Cum adic ncepem cu familia Cetera? pe care o cunoa? tem?
i ntrebm daca au rude cu acela? i nume.
Pai, treaba asta o terminam repede. Biatul la Cetera? sta n Drumul
Taberei. Cred ca ne ajuta. Pot sa ma ocup eu de
mi pare rau, dar trebuie imediat s-i frnez entuziasmul. i zic:
Nu, nu te vei ocupa tu de aceasta aciune.
Se face? i mai ro? u la faa. Ma ntreab:
De ce?
Vreau sa stau eu de vorba cu ei.
Intre patru ochi?

 Nu.
ESTE ZIUA A PAISPREZECEA. IUUJA MI ADUCE O VESTE DE PESTE
28 DE CARATE I IL MAI ADUCE? l PE MARIAN STINGHE, FOSTUL MEU EROU
PRINCIPAL DIN CARTEA SUS MINILE, DOMNULE SCRIITOR. ACESTA IL
CUNOA? TE PE SILVIU CETERA. MAI AFLAM CA PARINJII LUI CETERA? S-AU
DESPARJIT DIN CAUZA UNUI CREION CHIMIC I? l AVEM DE LUCRU, NU
GLUMA!
Astzi, cu toate ca m-a cam deranjat tensiunea mea oscilanta, cu toate ca
n-am auzit la radio melodia mea preferata Paloma blanca, nici mcar o data de
leac, este joi 19 august 1976, a fost o temperatura de treizeci de grade la
umbra, am mplinit 52 de ani? ajpte zile? i cteva ore, la prinz am mncat o
friptura de pore la tava cu gamitura? i salata respectiva, am but un pepsi-cola,
nu prea rece,? i s-au mplinit cincisprezece zile de cnd am venit de la mare i
paisprezece de cnd am nceput sa rasipund la ntrebrile lui Silviu Cetera? Nar fi rau daca v-ai face o fereastra n timpul vostru liber, sa venii? i sa ma vedei
cum arat dup cele paisprezece zile de ntrebri, dar Dar ce? Noi suntem pu?
i aici ca sa ne vitm? Daca nu ne convine situaia, sa ne schimbam meseria,
nu?
Am fcut aceste ultime precizri, va jur, numai i numai pentru ca am
simit nevoia sa fac ni? te precizri, altfel, pe cinstea mea ca va lsm n pace.
Va lsm pn mncai linitii ngheat, sa jucaji lapte-grois, de-a v-ai
ascunselea, ori otronul, daca mai suntei la etatea? otronului. Sunt aproape
sigur ea unii dintre voi sunt tentai sa cread ca am adus vorba de aceste
aniversari pentru ca mi s-a fcut dor de nite felicitri. Se n? eala cei care-i
nchipuie aa ceva. Eu nu prea am ce face, nu sunt obinuit cu felicitrile, aa
ca Aa ca este cred timpul sa va aduc la ounotina vestea cea mare pe care mia adus-o Iliuta. N-ar fi rau deloc daca, atunci cnd il vei ntlni pe Iliuta, s-i
spunei un bravo din toat inima. Merita acest bravo cu vrf? i ndesat chiar.
Mai este nevoie sa va spun ca vestea n diseuie este n legtur cu cazul nostru?
Nu cred. Cred ns ca trebuie sa ncep chiar cu nceputul. Azi-diminea,
conform in-felegerii, ne-am ntlnit n biroul meu ia ora opt fix. Dup ce am
povestit fiecare n parte ce-am visat Eu visasem ca am gas.it n cutia cu
chibrituri de menaj, printre be tele cu capete roii, un bat cu caP albastru. Se
fcea ca am vrut s-l aprind, dar mi-a srit din mna? i a luat-o la fuga nspre
Drumul Srii. Dup ce Iliuta mi-a povestit c-a visat dulcea de ciree amare? i
o trotineta cu motor de avion Caravelle, mi-a spus se nelege de la sine ce avea
de spus, adic:
Eu ce fac acuma?
Tu cam ce-ai vrea sa faci, dragul meu Iliuta? l-am ntrebat eu.

 Pai dumneavoastr conduce ostilittile, mi-a rspuns el care,

bineneles, dup un vis cu o trotineta cu motor, nu mai avea idei. Mai mult ca
sigur ea i? edea mintea la trotineta aceea? i la dulcea de cire? e amare. l
cunosc eu bine.
Daca e a? a, atunci hai sa terminam cu visele? i pentru ca mie nc
din 12 august 1924, de cnd m-am nscut, mi plac foarte mult exactitile, de
la ora opt fix i pn la ora opt i treizeci? i patru de minute, am analizat, aa
cum se cere, problema noastr, am fcut planul de btaie, dup care
aghiotantul meu narmat cu o duzina de fise, pentru a-mi da telefon din
jumtate n jumtate de ora, a pornit nspre cartierul Drumul Taberei. Ati fi ni?
te cititori de ocazie, ni? te cititori pentru care n-a? mai scrie n viaa mea nici o
iota, daca nu m-ai ntreba de ce a pornit Iliuta spre cartierul Drumul Taberei?
i nu spre Titan, Balta Alba, Floreasca ori Giule? ti. Sau de ce n-a luat avionul
spre Chicago ori Texas. N-a plecat cu avionul spre Chicago ori Texas, ori n
celelalte cartiere amintite mai sus, pentru ca nu a avut treaba acolo. Este
limpede? Inca de asear, imediat dup ce a disprut de pe fir Silviu Cetera? am
avut cu Iliuta o dezbatere i n aceasta dezbatere am stabilit ca aghiotantul meu
sa mearg n Drumul Taberei sa se intereseze daca acest Cetera? despre care?
tim ca exista? i locuiete n acest cartier, are vreo ruda cu acela? i nume, ori
daca mai exista vreun alt Cetera? Trebuia sa ma due eu, dar voi nu titi ce s-a
ntmplat asear. Asear, Iliuta m-a rugat cu lacrimi n ochi s-l las pe el sa
elucideze aceasta problema. M-a ameninat ca, daca nu-l las, se supr pe
mine rau de tot. M-a ameninat ca nu se duce s-mi mai umple eapsulele
pentru autosifon, nu-mi mai da voie s-i pomenesc numele n nici o carte? i
ceea ce a fost mai grav, m-a ameninat ca, daca o sa cnte cocoul meu pe
gardul lui, o sa ma dea n judecata i nici n-o s-mi treac pragul vreodat. M-a
ameninat ca n-o s-o mai plimbe pe celua mea Lilycuta prin pareul Ioanid.
Mi-a zis:
Daca astzi nu fac nici o brnz, ma las paguba.
Chiar asta este ameninarea lui: Daca nu fac nici o brnz, ma las
paguba. I-am aftras atenia ca vocabularul lui, de la o vreme, nu mai este
deloc catifelat? i a nlocuit imediat brnz cu treaba. A zis: Daca nu fac nici o
treaba, ma las paguba?. Cu ocazia asta m-am uitat mai frumos la el i l-am
mngiat pe cretet, drept pentru care s-a mai nviorat putin.
Povestea asta s-a ntmplat asear, iar azi-diminea, n cele treizeci i
patru de minute, v-am spus ce-am fcut. Aadar, Iliuta a plecat la opt treizeci? i
patru de minute i, la ora noua i patru minute, mi-a dat primul telefon:
Alo, am ajuns n Drumul Taberei.
Iliuta a fcut, habar n-am de ce, o scurta pauza. I-am zis:
i?

 i va dau telefon de lng cinematograful Favorit.

Sa gaseti i un telefon public care funcioneaz i nc n jurul
cinematografului Favorit este o mare realizare. I-am zis:
i?
El probabil ca se atepta s-l ntreb ce mai este prin Drumul Taberei,
cum e vremea pe acolo, pentru cS. Iar a fcut o pauza dup acel i al meu.
i va sun pest (r) o jumtate de ora, conform planului de btaie.
Succes!
A zis un mulfumesc fara pic de brbate i i sa nu va treac prin minte
ca eu am rmas acas cu sarcina de a mai trage o eav de somn, ori. De a da
nuci la scatii. N-am scatii, i pentru ca a venit vorba de psri mici, eu n-am
legat n viaa mea o prietenie mai la catarama cu cineva care tine n casa colivii
cu psri. Nu-d iubesc prea mult pe cei care tin psri n captivitate. Dar sa
trecem la ale noastre. tii ce-am fcut dup telefonul lui Iliuta? Am luat
ultimele ntrebri puse de Cetera i am nceput sa le puree din nou. Dar nu
aa. Pe urma am luat-o de la prima ntrebare. O mai inei minte? Prima
ntrebare a fost dup cum scrie n carneelul meu negru pe alb: Cu ce era
acoperita casa n care v-ai nscut? Sa nu rdei de mine, dar m-am trezit ca
cercetez ntrebrile chiar cu o lupa. Aveam eu n casa o lupa de pe vremea cnd
Dan al meu se ocupa de filatelie. Au trecut ani de atunci, ehei! O ntrebare ca
asta, chiar pusa sub lupa, tot ntrebare rmne. Cnd am dat cu ochii de mine
n oglinda cu lupa n mna, nam bucurat foarte mult ca nu m-a vzut Hiua
cercetnd nite ntrebri cu lupa. Totu? i a fost bine ca n-am avut acas un
microscop, caci poate ma uitam? i cu el la ntrebri. Dar Dar la ora noua? i
treizeci? i patru de minute a sunat telefonul.
Alo, eu sunt Iliuta.
Am ascuns lupa ntr-un sertar al biroului, m-am mustrat oleac n gnd?
i, bucuros c-a trecut a? a repede jumtatea de ora, i-am spus lui Iliuta cu
oarecare ironie; de ce cu oarecare ironie, sa nu ma ntrebai:
Mi-am dat seama ca e? ti tu? i nu regele Henric al Vl-lea. Ceva nou? Ai
vreo veste buna?
i tii ce-mi spune Iliuta? Ascultai? i voi!
n afara de faptul ca am mncat o nuga, nimic. Dar continui
cercetrile.
Ma interesa pe mine faptul ca a mncat el o nuga exact cum va
intereseaz pe voi pe ce parte mnca mai mult fostul? ef al grii, ori impiegatul
de mi? care din statia Caline? tii de Arge?
Unde e? ti? Ai gsit cumva coji de nuca n nuga?
n Drumul Taberei sunt? i n-am gsit nici o coaja de nuca. Am avut
noroc.

 Asta? tiu, dar n ce punct?

Iliuta are? i el ceva umor la viaa lui.
n ce punct al bucii de nuga am gsit coji de nuca, ori n ce punct al
cartierului Drumul Taberei ma gsesc? Daca e vorba de Drumul Taberei, atunci
va pot spune ca ma gsesc lng complex.
Ce caui acolo? Era vorba ca
Va dau telefon peste o jumtate de ora.
i iar am trecut la analizarea ntrebrilor. Fara s-mi dau seama, am scos
din nou lupa din locul n care o ascunsesem. M-am uitat cu ea la ntrebarea
aceea cu tatuajele. Daca am tatuaje? Mai bine de un sfert de ora am chinuit
aceast. ntrebare. De ce vrea sa ie Cetera? daca am sau nu tatuaje? i cum de ia trecut prin cap a? a ceva? M-am uitat n ochii mei multa vreme. Nu n
oglinda. Am un portret fcut acum vreo treizeci de ani de pictorul Brandis, de la
Combinatul siderurgic Hunedoara. M-am uitat, cum zic, n ochii mea? i tot nam reu? it s-mi dau seama de ce m-a ntrebat Cetera? daca am ori nu tatuaje.
Dup asta, am subliniat cu creion ro? u, verde? i albastru, ntrebarea la care
am rmas dator cu rspunsul. ntrebarea: Ce-ai face daca ati fi n locul meu?
N-am reu? it sa gsesc un rspuns. Voi? tit: i e atimed cnd mi-am pus aceasta
ntrebare, credeam e Cetera? este nevztor, dar dup cum a reie? it pn la
urma Dar uite ca a trecut alta jumtate de ora. Suna telefonul.
Alo, eu sunt!
N-am mai ascuns lupa. Am continuat sa ma uit cu ea la ntrebarea la
care nu-i rspunsesem lui Cetera? i l-am ntrebat pe Iliuta:
Ce ve? ti ai, Iliuta?
Una colosala.
Cnd zice Iliuta una colosala, atunci nseamn ca e vorba de ceva
serios, a? a ca am tras aer mai mult n piept i forndu-m sa fac pe calmul,
am zis:
Te ascult.
Interlocutorul meu, Iliuta, n loc s-mi spun vestea aia colosala, ncepe
sa ma chinuie, sa se joace cu mine? i, mai ales, cu sntatea mea. Zice:
Cine credei ca e lng mine?
Am vrut s-l ntreb daca nu cumva se gsete lng el Alba ca Zpad cu
piticul care antreneaz echipa de fotbal a Bra? ovului, dar mi-am dat seama ca
Iliuta mi-a spus ca e vorba de o veste colosala, a? a ca am tresrit? i am zis:
Iliuta, te felicit. E? ti cineva. Am ghicit. Silviu Cetera? Vino cu el repede
acas. El e?
Ce bine ar fi fost daca Iliuta mi spunea ca lng el se afla Silviu Cetera?!
Ne scutea de btaia de cap ce ne atepta de acum ncolo. Spre nenorocul meu,
aud:

 N-ai ghicit. Mai gndii-v, va rog, cine credei cae?

Tticul tau? zic eu numai a? a ca sa zic ceva.
Iliuta? u? ote? te cu cineva i zice:
Nu. Va rog, gndii-v mai profund.
Ma gndesc eu cum zice el putin mai profund,? i zic:
Primarul sectorului? apte?
Nu. Ce amestec sa aib primarul sectorului? apte n problema
noastr?
Deci trebuie sa fie lng el cineva care are un amestec n povestea
noastr cu telefonul de la ora nousprezece. Dar cine? Strig:
Iliuta, te rog foarte mult sa
Va rog sa ghicii.
Ma uit n sus, n plafon adic, la becurile! n? urubate n lustra de
deasupra capului meu? i zic:
Responsabilul librriei din Drumul Taberei?
Cu toate c-mi dau seama ca nu are nici o legtur acest responsabil cu
problema noastr, am zis:
Am ghicit?
Nu.
Portarul Rapidului?
Nu!
Fratele meu, Anghel?
Nu!
Caut s-mi aduc aminte daca, n ultima vreme, i-am fcut eu vreun rau
lui Iliuta. Nu i-am fcut. Atunci ce are el cu mine? I-am atras cumva atenia ca
umbia neglijent mbrcat? Nu i-am atras atenia n acest sens, pentru ca nu
umbia neglijent mbrcat. Ba i face, chiar n fiecare seara, pantofii cu crema.
tii, va mai aducei aminte ca odat, urcndu-i-se la cap ca este mare erou de
carfi, n-a vrut sa se duca sa cumpere bor? Am avut cu el atunci o discuie mai
tare, dar lucrurile s-au lmurit. Au fost ncheiate socotelile. De atunci nu neam mai certat. A? a ca
Iliuta, gata, dac nu-mi spui cine este, ma supr tare de tot pe tine.
Marian.
Care Marian?
Marian Stinghe, eroul nostru din cartea sus minile, domnule scriitor.
Unde-ai dat de el?
Vin cu el acas.
Auzi la el. Eu il trimit c-o treaba? i el Asta mi aduce aminte de o
poveste care s-a ntmplat n copilria mea. Murea bunica unuia Rica Safta? i
ai lui l-au trimis s cumpere lumnri ca sa moara cre? tine? te. Rica s-a oprit

n u? a i a ntrebat: Daca nu gsesc lumnri, pot sa cumpr brnza? A? a? i

cu Iliuta al meu. Voiam eu s-l vad? i pe Marian, mi era dor de el, dar l-am
ntrebat pe Iliuta:
Jji ce facem cu problema noastr?
Aud iar? u? oeli n receptor? i apoi vocea lui Iliuta:
E o chestie grozava!
Ce anume, alo!
Marian ne va fi de mare folos.
Nu neleg, d-mi-l la telefon!
Nu vi-l dau, venim imediat acas.
Iliuta, dar tu ai plecat c-o treaba de acas. Da-i o ntlnire sau invit-l
la noi pe Marian n alta zi. Mine, de exemplu.
Dar de ce nu vrei sa intelegei ca Marian
Numr din nou cele ase becuri din lustra de deasupra capului meu.
Daca as avea plafon descoperit m-a? urea i mai sus. M-am uitat n sus? i mam gndit cum ne-ar putea fi de folos acest Marian. Ma gndesc? i la altceva.
tii la ce? mi zic n gnd: Daca Marian, chiar el Marian, se ascunde sub
numele de Cetera? Nu merg mai departe cu gndurile, pentru ca trebuie sa
strig la Iliuta:
Ce e cu Marian?
i ce credei c-mi aude urechea dreapta, pentru ca la ea ineam
receptorul:
l cunoa? te pe Silviu Cetera? ie unde este. Vin cu el acas.
Nu este asta o veste de douzeci? i opt de carate? Daca mi spunea cineva
asear pe la ora douzeci? i treizeci de minute ca, n aceasta diminea, Iliuta
mi va da o astfel de veste, i ziceam: Du-te, domnule, ia tramvaiul? i mai
plimb-te! Cnd colo!
Va a? tept.
M-am dus la oglinda i m-am uitat sa vad? i eu cum arata un om care
prime? te o veste de douazoci? i opt de carate. Nu artam rau deloc. Tu, biatul
asta care citeti cartea pe srite, i dai seama ce veste am primit eu? Peste o
jumtate de ora, voi afla cine m-a fiert pe mine cu ntrebrile lui mai bine de-o
duzina de zile. Ce zicei voi, cititorii mei mai credincioi? Iliuta merita nite
felicitri mai clduroase? Merita i-un cadou. Eu, sigur ca ati ghicit, stau de
vorba cu voi ca sa treac timpul mai repede. tii ce curios sunt?
Daca nu va mai aducei aminte de Marian Stinghe, eu n-am ce face n
afara de a va reaminti ca biatul asta a venit ntr-o zi la mine acas cu o ldi
i ca n ldia asta erau bancnote de douzeci? i cinci, cincizeci i o suta n
valoare de 39.525 lei, ca a lsat aceasta suma cu ldia cu tot la mine n casa i
a disprut pe fereastra. Daca nici acum nu v-ai adus aminte, atunci facei bine

i recitii cartea sus minile, domnule scriitor. Aadar acest Marian va deveni din
nou erou de carte. Daca ma pune pe urmele lui Silviu Cetera? Ferice de el!
Rar se ntmpl pe lumea asta sa fii erou n mai multe cri. Pe Iliuta nu
trebuie s-l punei la socoteala, pentru ca el, dup cum? titi, mi este aghiotant.
Dar ce se ntmpl cu ei de nu mai sosesc? m-am ntrebat eu cu ochii ntr-un
colt al ncperii n care ma gseam.
i au sosit.
Mariane, nainte de a ne mbria i de a felicita pe Iliuta, te rog s-mi
spui tu cum v-ai ntlnit. Cum te-ai ntlnit tu cu Iliuta? Nu ti~a? pune
aceasta ntrebare nainte de a te mbria, daca nu i-a cunoate pe unii care
sunt gata sa spun: Uite i la scriitorul asta cum le mai potrivete, cum
Spune-mi, cum v-ai ntlnit?
Iliuta, pe care-l cunoateti ct de lacom este sa elucideze el toate
problemele, sare ca un are calit de mare meter i zice:
Va spun eu. tii, dup ce
mi pare rau, dar trebuie s-i astup gura. Recunosc, dragii mei, ca am
greit, ca nimeni n lumea asta nu s-ar fi purtat aa cu un om care-i aduce o
veste de douzeci i opt de carate. I-am astupat gura, dar nu va speriai, ca nu
i-am astupat-o cu vreun calu, ci i-am zis:
Iliuta, eu l-am rugat pe Marian Mariane, i mai aduci aminte de
fotoliul asta al meu de orchestra? n care invit sa stea numai musafirii? Te rog
mult sa iei loc i sa spui tu cum v-ai ntlnit.
i, drglaii mei cititori, ii ridica cu coatele pantalonii asta e un obicei
vechi al lui se aaza i ncepe:
Pai, eu, la fel ca toi copiii, sunt n vacanta.
Asta? tiu, ca n-oi fi tu o excepie sa te duci la Scoala i-n vacanta. Treci
la chestiune. Spune-mi, cum l-ai ntlnit pe Iliuta?
Pai, n timpul asta care mi-a mai rmas ca am fost i eu la tara la
bunici i am venit de vreo ase zile ca sa nu stau degeaba, fac pe detectivul
particular.
Detectiv particular! I-auzi la el. Manix asta a nnebunit toi copiii. i zic
marelui detectiv particular:
Ei nu mai spune! i ai ceva angajamente? Ei un fel de Colombo?
Aghiotantul meu, cruia pn n momentul asta
Sa bat n? emn nu i-a venit ideea sa se fac detectiv particular,
pentru ca el face pe profesionistuF, zice:
tii ca era s-o plesc eu?
Iliuta, taci! Te rog sa continui, Mariane. Cum i petreci viaa de detectiv
particular?
i cam ce credei c-mi este dat sa aud? Ascultai i voi:

zis:

Eu vreau sa salvez copiii.

S-i salvezi? De la ce? i lucrezi singur?
Mi-a prut rau ca l-am luat n balon pe Marian.
A observat ca m-am cam strmbat la el. S-a fcut ca nu observa i mi-a

Nu. Nu lucrez singur. Suntem un grup mai mare. Eu sunt un fel de ef

al detectivilor particulari.
Bravo, Mariane! Nu este lucru uor sa fii sef. Spune-mi, te rog frumos,
cam cum salvezi tu copiii?
Pai, de cnd s-a ntmplat povestea aceea cu Silviu Cetera? ne-am
gndit noi, foii lui colegi, ca n-ar fi rau daca ne-am ocupa de problema asta.
Ati auzit i voi ce-am auzit? i eu. Ati auzit ca Marian a pomenit de un
nume care ne intereseaz att de mult pe noi? Nu ma mad preocupa faptul ca
Marian a ajuns ef de detectivi particulari, cu toate ca trebuie sa recunosc fata
de voi ca mi s-a cam umplut inima de bucurie. I-am zis: i
Mariane, faci rebus cu mine?
Aghiotantul meu sare iar de la locul lui.
mi dai voie sa va explic eu?
Iliuta, te rog sa taci. Du-te, te rog, daca vrei, sa vezi ce mai e pe la tine
pe-acas. Poate ca are maic-ta nevoie de bo* s. Spune-mi, Mariane, te rog,
cum salvezi tu copiii?
i salvam pe cei care sunt pe cale sa cada n pcat.
Ce fel de pcat?
Pai, cnd vine la Favorit cte un film la care este mare aglomeraie,
stam prin faa ainematografului.
De ce stai prin fata cinematografului?
Cum vedem un copil ca vinde bilete, il filam.
Ma fac numai aa ca nu neleg.
Cum adic il filai?
Simplu. Daca vedem ca biatul asta vinde mai multe bilete i le vinde
i la suprapre, ne ocupam de el.
Cum va ocupafi de el?
Iliuta, care ie despre ce este vorba, se duce la biblioteca, scoate o carte, o
pune la loc, se uita la coperta altei cri, apoi pe fereastra. n acest timp,
Marian mi povestete:
Pai, ii explicam ca nu face bine ceea ce face, i spunem ca ceea ce face
el se cheama specula i ca specula se pedepsete. Asta este una la mna. Pe
urma, avem sub observable i telefoanele publice.
F-m sa neleg!

 Pai daca vedem ca se petrece ceva suspect la un telefon public,

intervenim.
Ce sa neleg prin ceva suspect?
S-au petrecut multe n cartierul nostru. Unii copii se joaca la
telefoanele publice. Vor sa vorbeasc bgnd n loc de moneda bucaji de tabla?
tanata, ori leag o moneda eu o aa, sau, pur? i simplu, sparg caseta A? a lam ntlnit pe Iliuta.
Pentru un moment mi s-a oprit inima n loc. Cum adic a? a l-a ntlnit
pe Iliuta? La o veste ca asta poi face? i infarct. Nu? Ma uit speriat la Iliuta? i
zic:
Cum? Cum a? a? Iliuta a vrut sa sparg caseta?
Marian rde. Se uita? i el la Iliuta, i? i aranjeaz cu coatele pantalonii i
zice:
Nu. Dar l-am vzut Prima data nu l-am recunoscut. Am vzut un
biat care ddea trcoale telefonului? i mi-am zis: Ia sa vad eu ce urmare? te
biatul asta!
Dup explicaia asta mi vine inima la locul ei bine cunoscut? i i spun lui
Marian:
Tu, ca detectiv particular, nu ai impresia ca exagerezi? Dup tine orice
copil care da telefon este un suspect? Dup tine un copil n-ar mad trebui sa
dea telefon?
Pentru ca mi-a venit inima la loc, ma ridic de pe locul meu? i ma due
lng fereastra deschisa ca sa iau o porie de aer pun mai proaspt. Marian ma
lamure? te:
Ne ocupam numai de suspeci.
Iliuta i s-a prut suspect? De ce?
Aghiotantul meu ncearc din nou sa ia cuvntul, dar nu-l las i el, dup
cte mi dau seama? i dup cum il cunosc eu, plesnete de necaz. Plesne? te la
figurat, bineineles, a? a ca nu va facei probleme. Marian ma lmurete:
Nu tiu de ce mi s-a prut ca Dup ce m-am apropiat de el i l-am
recunoscut, gata, n-am mai fost detectiv Mi-a spus cu ce treburi a venit n
cartierul nostru, m-a ntrebat daca nu cumva cunosc un biat cu numele de
Cetera?? i, cnd l-am auzit de cine se intereseaz, am ingheat.
De ce ai ingheat?
A fost coleg de banca cu mine.
Cu toate ca este o zi calda a lunii august cnd soarele este n puterea lui,
uite ca eu inghe cnd aud ca omul pe care il cutm a fost coleg de banca cu
Marian al nostru. Dar de ce a fost? i nu este? Zic:
A fost?

Marian, va garantez eu, ofteaz sincer? i-mi spune cu privirile pierdute

undeva aiurea:
A fost, pentru ca sracul a calcat pe bee.
Mariane, eu nu prea tiu cam ce sa neleg cu vorbele astea: a calcat pe
bee. N-ai putea s-mi traduci? i mie? Expresiile astea fac parte din vocabularul
detectivilor particulari? Eu nu cunosc acest vocabular. mi fac autocritca daca
este necesar, dar Explic-mi, te rog!
Detectivul particular nu crede ca un scriitor nu? ie ce nseamn a calca
pe bee, se uita la Iliuta, care i face cu ochiul, i ncepe:
Am nceput sa va spun mai devreme ca, din cauza lui, ne-am fcut noi
detectivi particulari. Era un biat dezgheat, sracul, dar tare amrt. Parini
lui s-au desprit i el sttea la o bunica a lui Va cunotea i pe
dumneavoastr.
Daca nu era o zi a lunii august, daca era, sa zicem, o zi a lunii octombrie
ori a celei mai scurte luni a anului, care este februarie, daca nu ma nel, la
auzul acestor vorbe, zu ca puteam sa lein. l ntreb:
Pe mine? De unde ma cunotea pe mine?
De la mine. I-am povestit cum am venit eu la dumneavoastr atunci
cnd am fost n impas i cum m-ai ajutat. A citit toate carfile dumneavoastr.
Avea de gnd sa va fac o vizita.
Pentru ce s-mi fac o vizita?
Lata o alta veste care face s-mi bata inima mai altfel. Ca sa prentmpin
cine? ie ce nenorocire, il rog pe Marian sa ia o pauza i dup ce iau un
seduxen, un linititor, i fac semn lui Marian s-i dea drumul.
A vrut sa vina sa va povesteasc i sa scriei cum s-au desprit
parini lui din cauza unui creion chimic.
Bine am fcut ca am luat seduxenul acela. Iliuta se uita la mine cu nite
ochi care zic: Ce prere avei? V-am fcut praf?
S-au desprit din cauza unui creion chimic?!
Mari minuni se petre-c pe planeta asta a noastr!
Auzii i voi! Sa se despart nite oameni pentru un creion chimic! Parca,
parca mi vine sa nu dau crezare celor spuse de Marian, dar acesta mi da
explicai:
Exact! Tatl lui a ascuit un creion chimic? i a srit grafit pe nite
lueruri i, cnd a vrut sa tearg, lucrurile acelea s-au ptat. Ceva n felul
acesta a fost! S-au certat n faa lui? i pe urma s-au desprit. Pe el l-a luat
bunica lui i era foarte trist.
mi notez n carnetul meu de nsemnri povestea asta cu creionul chimic,
mi muse buzele, ma mai gndesc? i i zic lui Marian, care pare mulumit ca a
venit la mine cu ni? te vei care ma intereseaz:

 Mariane, tu mi vorbegti de acest Cetera? ca despre un copil care nu

mai exista.
i? titi ce-mi spune Marian? Ascultai!
Pai nu mai exista.
Cum sa nu mai existe Cetera? Marian asta al nostru e pus pe exagerri.
i zic:
Asear la ora nousprezece am vorbit cu el la telefon. A? a ca te rog
foarte mult sa nu-mi umbli mie cu mistere din astea. S-a ntmplat ceva cu el
azi-noapte? A fost victima vreunui accident?
Nu mai exista printre noi Mi-a povestit Iliuta ca ati vorbit cu el la
telefon attea zile i nu v-a spus de unde vorbe? te. tii de unde v-a vorbit?
n orice caz, sa nu cumva s-i treac prin cap ca ai sa reu? e? ti sa ma
convingi ca mi-a dat telefon de pe lumea cealalt. Din ceruri. Inca nu avem
legtura telefonica cu Paradisul ori cu inversul Paradisului. De unde mi-a dat
telefon? Mariane, daca tii un pic la mine, spune-mi acum, imediat, de unde mia dat Cetera? telefon? i unde este el acum. Te implor!
De la o coala speciala.
Vestea asta ma ntristeaz rau de tot. Iliuta ofteaz? i oftez? i eu. Oftez? i
ma due mai lng Marian. l ntreb:
Dar de ce a ajuns la acea coal speciala?
Dragala? i mei cititori, va rog eu, din sufletul meu propriu, s-l ascultai
cu multa atenie pe Marian. Sa ciulii bine urechile la cele ce va va spune
prietenul nostru Marian n legtur cu cele ntmplate lui Cetera?
S-a nenorocit. L-a nenorocit un golan. La nvat golanul asta cu bani.
Fcea specula cu bilete de cinematograf. Sprgeau telefoanele publice? i, pn
la urma, a nceput s-l ia golanul asta i la furturi mai mari. Au spart un
chioc, pe urma o alimentara i toat nenorocirea asta a lui Cetera? a
nceput de la vnzarea biletelor la pre de specula. Noi asta facem acum. Cum
vedem un copil ca vinde bilete, il luam de-o parte? i i povestim ce a pit Silviu
Cetera? care a scpat de sub supravegherea prinilor dup ce s-au desprit.
Bunica lui, care era? i cam bolnava, cum putea sa se ocupe de el?
mi dau seama ca Marian a fost prieten bun cu Cetera? ca a inut la el i
ca regreta sincer cele ce s-au ntmplat cu el pentru ca i-au dat lacrimile. Ca
s-i alung durerea, schimb oarecum vorba:
i ati salvat vreun copil pn acum?
Numai unui? Daca nu reuim s-l lmurim cu exemplul pe care ini
dam, facem altceva. Ne ducem la el acas. l urmrim, vedem unde sta? i le
atragem atenia prinilor La unui din ei am fost? i la? coala, am vorbit cu
directorul. Vreau sa va ntreb ceva:
Te rog.

 Ma luai? i pe mine?
Unde?
Pai n-o sa va ducei sa stai de vorba cu el? Zu, era un biat bun pn
s-a nhitat cu golanu-ala, care este acolo unde trebuie
Dar de unde? tii tu ca o sa ma due eu la coala aia speciala ca sa
vorbesc cu el?
Pai, Iliuta mi-a spus tot.
Ma uit la Iliuta ca la o mna cu ase degete. El las privirile n jos, se
simte vinovat. l ntreb pe Marian:
Cum tot? Ce i-a spus bunul meu prieten i aghiotant Iliuta?
Ca va da un subiect care sa va fac mare scriitor, daca i rspundei la
doua sute cincizeci de ntrebri? i eu? tiu ca dumneavoastr n-o sa lsai
lucrurile a? a. Mi-a spus cum v-ai nvoit cu fostul meu coleg de banca Cetera?
Eu sunt convins ca n-o sa lsai lucrurile a? a.
Cum a? a?
Sunt? i eu la fel de sigur ca i Iliuta ca o sa facei tot ce va sta n
putin ca sa stai de vorba cu el Daca il luai pe Iliuta, ma luai? i pe mine?
A? a cum e, am inut foarte mult la el, la acest Cetera? care era un copil bun.
Zu, daca nu se nhaita cu hotul aia De fapt, o parte de vina am? i eu.
Tresar. Eu cred ca la auzul acestor cuvinte spuse de Marian, ar fi
tresrit? i statuia lui Rosetti. O parte din vina o poarta i el, Marian? Cum
adic?
Tu? Pori? i tu o parte de vina? Ia f-m sa neleg? i eu. Te rog!
Binelnteles ca cele spuse de Marian nu l-au lsat rece nici pe IliutA. i-a
ridicat privirile din covor? i le-a ndreptat spre Marian care a nceput:
Da. Atunci cnd mi-a spus ca tare ar vrea sa stea de vorba cu
dumneavoastr, trebuia s-l iau de mna? i sa vin cu el aici. Poate ca, cine? ie,
stteai dumneavoastr de vorba cu parini lui? i Mai mare ru? inea, sa se
certe din cauzia unui creion chimic Poate ca i scriai ceva despre ei Jptiti
ceva? Vreau sa va rog ceva. Ceva foarte important. Sa nu spunei nU. Titi ce va
rog? Sa ma luai? i pe mine. Da?
Ma fac ca nu neleg, ca nu? tiu despre ce este vorba. l ntreb:
Unde sa te iau? i pe tine?
Se uita, habar n-am de ce, la Iliuta i-mi spune:
La? coala aceea. Vreau s-l vad? i eu pe Cetera?
Mariane, pentru vizitarea unei? coli speciale este nevoie de aprobri.
Ce crezi tu ca a? a merge? Ma luai? i pe mine? U? or de spus.
Dar daca obinei aprobarea, ma luai? i pe mine?
O sa ncerc

Aceste cuvinte (o sa ncerc) l-au fcut pe Marian sa sara n sus de

bueurie.
Mariane, sa nu cumva sa te bucuri de pomana. Nu de mine depinde
Las ca? tiu eu, daca promitei ceva, dumneavoastr va inei de
cuvnt:
Mulumesc pentru frumoiasa apreciere, dar eu Iliuta, fii tu bun? i
vezi, controleaz daca mai este bun numrul de telefon al lui Marian
Am neles
Te anunm, te anuna Iliuta, daca obinem aprobarea
N ZIUA A CINCISPREZECEA Ml SE NTMPL O POVESTE I MAI I,
DREPT PENTRU CARE MA SUPR FOARTE TARE PE AGHIOTANTUL MEU
ILIUTA, CARE NU I-A INUT GURA.
Tare mi-e teama, dragala? i mei cititori, ca povestea de astzi, vrei nu
vrei, trebuie s-o ncep cu cele petrecute ieri dup-amiaz. Deci, ieri dupamiaz, dup ce nam desprit de Marian, cruia dup cum bine? titi i-am
promis ca am sa ncerc sa obn i pentru el aprobare pentru vizitarea scolii, lam rugat pe Iliuta s-l conduc pn la stadia autobuzului 37, dup care a
venit la mine putin cam mndru de el (fcuse o treaba buna ce vrei!)? i,
mestecnd ciuingham romanesc, mi-a zis:
Acum, pentru ca? tim despre ce este vorba, dai-mi voie sa ma due? i
eu s-i trag o joaca a? a n lege.
M-am uitat la el putin mai altfel dect ma uit eu, ca sa neleag ca nu
este prea frumos sa vorbeti cu cineva mestecnd guma i mai ales sa i atrag
atenia ca, desi a obinut rezultate foarte bune n munca lui de aghiotant de
scriitor, nu este cazul sa se mpuneze.
Dar pn acum cine te-a oprit sa te duci la joaca, draga Iliuta?
M-am uitat la el putin mai altfel de pomana, pentru ca Iliuta n-a aruncat
guma aia dintre dini. Mi-a zis:
Cetera? al dumneavoastr. Din cauza lui n-am mai tras o joaca aa
Cum te-a oprit de la joaca Cetera? al meu? i, n sfr? it, Iliuta i? i da
seama, pricepe cam ce am urmrit eu cu privirile alea ale mele. Renuna la
mestecatul gumei? i, putin nervos, mi zice:
Pai, puteam eu sa ma joc n timp ce dumneavoastr sufereai lng
ntrebrile puse de Cetera?? Se poate Daca? tiam ca Cetera? asta este ce este,
nu-mi mai bteam atta capul. Zu, credeam ca este un biat care sufer.
Trece din nou pe lng mine, ma uit fara nici un tel pe fereastra? i-l
ntreb pe Iliuta:
Tu crezi ca nu sufer?
Vine i el la fereastra i se uita cu jind la copiii de pe strada noastr care
i trag o joaca, pe cinste. mi zice:

 Eu credeam ca a pit ceva

Auzii? i voi la Iliuta ce este n stare sa ziea! l ntreb:
N-a pit?
Nu vrei sa nelegei ce vreau sa spun. Credeam ca a pit un accident
ori ca este nevztor.
Nevztor a fost caci daca era vztor nu intra n ce a intrat
Dup discuia asta care trebuie sa va spun a fost ceva mai lunga, Iliuta sa dus pe acas pe la el, apoi a pornit cu toat trupa de pe strada noastr spre
parcul Ioanid, s-i traga, a? a cum a zis, o joaca n lege. Vreau sa va ntreb
ceva: voi ati citit cartea Bapirea ucenicului nevrjitor? Daca ai citit-o, nseamn
ca o cunoa? tei pe generleasa de pe strada mea. Femeia aceea care se lauda
la toat lumea ca era ct p-aci sa citige nu tiu ce suma cu o obligate CEC i
care, pe lng faptul ca are grija de toi porumbeii fara stpn, are i doi nepoi.
Pe Vlad Lefter cel care a vrut sa ntre n istoria omenirii i pe Carutalunga
Vasile care a vrut sa devina cel mai mare fumtor al tuturor timpurilor De
ce am adus vorba de aceasta generleasa? n nici un caz de florile mrului, ci
pentru ca asear, pe la orele douzeci i unu i treizeci de minute, am auzit
soneria de la poarta. Am ie? it pe balcon sa vad cine suna i am vzut! Era
generleasa, care a strigat n sus spre mine:
Vecine, trebuie neaprat sa va vorbesc.
Cum va place vou sa mncai mere ori pere pduree, aa mi este i mie
de drag sa port o discuie cu generleasa, mai ales la ora asta. Daca stai de
vorba cu femeia asta la o ora a? a de trzie, riti sa ai n acea noapte numai
comaruri. Sa visezi crocodili zburtori, care i dau trcoale, ori cini turbai
cu cozile nnodate, care ncearc sa te sfrtece. ncerc sa scap de coijmarul care
ma pindete.
Nu se poate s-mi vorbii mine la prima ora? Va caut eu.
Generleasa sa aib mila de visele mele? Cum poate sa va treac prin
cap a? a ceva. Femeia asta este mai a naibii dect ria. De rie mai poi scpa
cu ni? te alifii, dar de ea, ba. Mai aps o data pe butonul soneriei mele i zice:
Nu. Asta seara trebuie sa va vorbesc. Neaprat asta seara.
N-am avut ce face i am invitat-o pe generleasa n biroul meu i ea,
fara sa a? tepte vreo invitaie de la mine, s-a aezat n fotoliul de orchestra, s-a
uitat la tot ce aveam pe perei, pe birou, s-a uitat i la covorul care edea ntins
n biroul meu? i, abia dup ce m-a scos din pepeni, dup ce? i-a dat seama ca
m-a fiert destul cu tcerea ei, mi-a zis:
tii de ce am venit la dumneavoastr?
Am fcut i eu putin pe al naibii. Adic am tcut? i eu putin, timp n care
m-am gndit ca n-ar fi rau daca i-ar cdea n cap lustra mea de fier forjat. Nu

mi-ar prea rau, nu a? regreta daca n cdere s-ar sparge? i becurile. Dup
gndul asta i-am zis:
Daca o s-mi spunei, am sa aflu.
Si era ct p-aci sa cad de pe locul meu. Urechile au nceput s-mi vjie
cnd am auzit replica ei. tii, va nchipuii cam ce a fost n stare s-mi spun?
Ascultai:
Vreau sa vad i eu ntrebrile
Am tras mai mult aer n piept, ca sa nu oftez,? i am ntrebat-o:
Care ntrebri? Nu neleg. Despre ce ntrebri este vorba?
Zimbe.jte. mi arata cu ocazia asta nite dini foarte frumoi din material
neferos i mi zice, cu calmul ei, cunoscut n tot cartierul:
Cele 130 de ntrebri care vi s-au pus la telefon, stimate tovarae vecin
i scriitor; despre de este vorba.
Normal ar fi fost s-o ntreb de unde ie ea ca mi s-au pus nite ntrebri,
nu? Eu n-am procedat aa. M-am ridicat din fotoliul meu? i, de? i nu e frumos,
am vrt minile pn la coate n buzunarele pantalonilor. Am fcut civa pa
i prin fata ei i am ntrebat-o:
n ce calitate mi cerei acest lucru? tiu ca nu mai sintei nici mcar
delegata strzii noastre, de multa vreme.
Se ridica i ea din fotoliul de orchestra i face i ea civa pasi. Zice:
A, nu. Va rog. Vreau sa le vad i eu aa din simpla curiozitate.
Pentru ca s-a ridicat ea din fotoliu, ma aez eu, numai aa ca sa comit o
impolitee. O ursc pe generleasa asta pentru ca prea se vira n toate. Asta ii
ridica i capacul de pe oala sa vad ce-ai pus la fiert. O ntreb:
Dar de unde tii dumneavoastr ca mi s-au pus ni? te ntrebri?
Se uita fara nici un pic de bun-sim la carnetul meu de nsemnri. Cte?
te chiar i ni? te nsemnri. 1-1 ismulg din mna i o mai ntreb o data de unde
a aflat ca sunt n posesia a 130 de ntrebri. Zice:
Am aflat. i se aaz din nou n fotoliul de orchestra.
Asta am observat i singur. Dar de unde? De unde ai aflat?
Se uita la mine ca la un sfnt zugravit pe peretele unei mnstiri i o
aud:
Titi ce rugminte am la dumneavoastr?
Nu? tiu.
i acum va rog sa fii foarte ateni. Daca, n timp ce citii aceste rnduri,
mncai un biscuit ori napolitane, oprii-v din mestecat i ascultai pe aceasta
blinda? i preacumsecade a mea generleasa:
Eu? i cei doi nepoi ai mei suntem gata sa va dam o mna de ajutor.
Vrem? i noi sa acionm ntr-un fel sau altul.

Sa strngi de git o generleasa, zu ca nu e prea frumos, dar mie aa mi

venea sa fac. Voi titi ca numerele la case se pun din doi n doi? Daca titi, e bine.
Am numrat i eu din doi n doi pn la 19? i i-am zis generlesei:
Bine, dar eu n-am nevoie de nici o mna de ajutor. De ce nu vrei sa va
vedei de generalia dumneavoastr, de frumoi porumbei ai strzii noastre, de
ce nu va ducei sa vedei nite filme cu soldai ori ni? te spectacole de circ
Srut mna! Eu nu va mai rein, mai ales ca e foarte trziu.
Am stricat, cum se zice pe mai tot cuprinsul tarii noastre, orzul pe gi? te,
cu acel srut mna! N-am fcut nimic. I-am zis-o de pomana, pentru ca ea nu
s-a sinchisit. A nceput:
Va mai amintii de ct folos v-am fost n aciunea omul de sub asfalt?,
despre care v-ai ocupat n cartea Bapirea ucenicului nevrjitor.
Cnd am auzit vorbele astea, am plit la fata i m-am ntrebat, nu cumva
generleasa asta mi l-a rpit din nou pe Iliuta. Nu cumva umbia iar cu
antaje. Nu cumva mi spune iar: Nu vi-l eliberez pe Iliuta pn cnd nu
semnai un angajament prin care sa devina eroi ai acestei cri i cei doi
nepoei ai mei? Carutalunga Vasile i Vlad Lefter? Daca l-a fcut ostatec ca n
Bapirea ucenicului nevrjitor pe Iliuta, ce ma fac? Va rog sa ma credei, ca mau trecut nduelile. Am rugat-o pe generleasa sa ma scuze pentru o clipa, am
ieit, am sunat la Iliuta i am rsuflat uurat. Tatl lui Iliuta mi-a spus ca
odrasla lui s-a culcat. Am revenit n biroul meu i generleasa a observat, ca
nu e chiar aa de naiva sa nu observe, ca mi dispruse paloarea de pe fata. De
bucurie ca nu s-a ntmplat nimic cu Iliuta, ca nu a fost luat prizonier de
generleasa, mi-a venit sa cnt ori chiar sa fluier Floricele de porumb, dar nam cntat i nici n-am fluierat. Am ntrebat-o pe generleasa:
Spunei-mi, mai pe neocolite, ce dorii? Nu prea neleg bine ce vrei de
la mine. Nu neleg cum vrei s-mi dai o mna de ajutor? Daca veneai acum
cteva zile cnd nu tiam cine mi pune acele ntrebri, mai du-te-vino, dar a?
a? Noi acum tim i cine este? i unde este Cetera.
Aici a vrut sa ma aduc generleasa i m-a adus. Zice:
Sa obinei i pentru noi aprobare, asta vreau de la dumneata, tovarae
vecin? i scriitor. O nimica toat, nu?
Ce aprobare?
Vrem sa fim i noi de fata atunci cnd discutai cu acel biat care v-a
pus attea ntrebri.
Ca sa scap de ea i mai ales de pislogeala ei, i-am promis ca o sa fac tot
ce-mi sta n putin sa scot aprobri i pentru ea i nepoii ei. Dup ce, n sfir-?
it, a plecat generleasa, am vrut sa ma due sa sun din nou la usa lui Iliuta,
s-l trezesc i s-l prelucrez a? a cum merita sa fie prelucrat. Voi, dragala? i
mei cititori, va rog frumos s-mi spunei i mie daca vrei i nu va suprai: l-a

rugat cineva sa se duca sa spun ca un biat a dat de ni? te necazuri? i cere

acum ajutor? Nu l-a rugat nimeni. Dar tiati ca asta este Povestea cu
generleasa este o jucrie, un mizilic, pe lng ce mi s-a ntmplat
azidimineata. Azi-diminea a nceput sa sune soneria mea nc de la ora? apte
i jumtate. Primul a sunat Rzvan, biatul actorului Constantin. Pe biatul
asta il cam bat cei de-o seama cu el i el nu plnge, dar i poveste? te lui taicsu cnd ncaseaz. Ei bine, azi diminea vecinul meu Rzvan a sunat, am
cobort i cnd l-am ntrebat ce dorete de la mine, mi-a spus:
Vreau sa merg i eu.
Am ridicat cum mi-e obiceiul sprincenele a mirare, m-am uitat nu tiu
de ce la un nor care seamn cu o camila i l-am ntrebat:
Unde vrei sa mergi i tu?
S-a uitat? i el n sus unde m-am uitat eu i, nu tiu daca a vzut i el
norul acela care semna a camila, dar tiu ca mi-a zis:
Acolo unde va ducei dumneavoastr cu Iliuta
Ce sa caui tu acolo?
Pai, vreau s-l vad i eu pe biatul acela care a fost cuminte i pe
urma a furat
De unde? tii tu ca a fost un biat cuminte care a furat?
Pai, ne-a povestit Iliuta asear la toi copiii.
Abia ateptam sa dau ochii cu Iliuta! Abia ateptam sa dau ochii cu el, smi treac pragul, s-l aez pe un scaun tpi s-i free ridichea aa cum se
cuvenea. Dar de-abia am scpat, cum am scpat, de Rzvan? i a venit un copil
pe care il cheama Ciorba. Cu Ciorba asta nu prea am avut de-a face, nu am
stat de vorba cu el niciodat. Nu ne cunoteam personal. L-am ntrebat:
Tu ce vrei?
S-l vad i eu pe biatul aia!
L-am trimis la joaca i, dup el, a venit Adriana cu fratele ei, care are o
trotineta ce scrie mai tare ca o cru neunsa din anul 1921, apoi au venit
Stanculestii: Catrinel i Radu. Nu, ca vor sa mearg i ei cu mine la coala aia
speciala. Le-am spus eu c-mi cer imposibilul, dar aia mic, Radu, mi-a spus ca
l-am neles gre? it, ca nu-mi cere ceea ce i-am spus eu, adic imposibilul, ci
s-l iau? i pe el la coala speciala. Ce puteam sa mai zic. Le-am promis c-am sa
ncerc. A sunat apoi Vuscan, aia mic, Nedelcii amndoi, Juncu blondul Pn?
i biatul vecinului meu Ciobanescu, pe care sunt suprat ca mi-a ndoit cu
trotineta aripa de la marina. A intrat cu trotineta cu tot n aripa? i, dup ce a
ndoit-o, s-a uitat n toate prile, sa vad daca nu l-a zrit cineva, i, cnd lam ntrebat eu daca? ie ceva n legtur cu aripa, a spus ca habar n-are. El a
venit sa ma roage s-l iau la? coala aia speciala. Dar de ce s-o mai lungesc? Au
sunat la mine la poarta toi copiii de pe strada mea i de pe cele vecine

Bineneles ca i-am fcut o vizita lui Iliuta, dup ce am scpat de gura

copiilor. Eu intru n casa la Iliuta rar de tot. Cnd am cine ie ce treaba cu
aghiotantul meu. Cnd m-a vzut, a cscat nite ochi la mine L-am luat cu
biniorul.
Ce mai faci tu, Iliuta? Mergi bine, nu? Ce-ai visat azi-noapte?
Daca a vzut ca l-am ntrebat i ce-a visat azinoapte, s-a ntunecat mai
tare dect o zi de toamna timpurie. mi cam vine mie sa ma due la el s-i cam
lungesc putin urechile, dar n-am fcut treaba asta. Am ateptat sa vad ce zice? i
n-a zis nimic. M-a ntrebat:
S-a ntmplat ceva?
L-am cntrit din priviri, mi-am muscat buzele, dar nu aa tare ca
atunci cnd sunt foarte, foarte necjit? i i-am spus:
Da, s-a ntmplat.
Ma ateptam sa ncerce s-i fac un fel de mustrare de contiin sau
mcar o autocritica, dar nu s-a ntmplat a? a ceva. Ba ceea ce este? i mai rau,
n-a lsat nici mcar privirile n pmnt. Eu? tiu ca atunci cnd un om las
privirile n pmnt regreta ceva.! i pare rau c-a fcut ceva ce nu trebuia fcut.
Aghiotantul meu s-a uitat drept n ochii mei i a zis:
Da? S-a-ntmplat ceva? Ce?
M-am uitat eu n jos ca sa evit privirile lui? i l-am ntrebat:
Tu ce crezi ca s-a-ntmplat? Ia ginde? te-te tu bine cam ce-ar fi putut
sa se ntmple.
Nu pot s-mi dau seama.
Bietul de el! Nu poate s-i dea seama ce s-a-ntmplat. Gur-spart
spune la toat lumea povestea lui Silviu Cetera i acum mi face pe miratul.
Ce-ai fcut asear? Mi-ai spus ca te duci s-i tragi o joaca.
i de perciuni ar merita sa fie tras, nu numai de urechi. Dar n-am eu
inima aia. tii de ce ar merita sa fie tras? i de perciuni? Pentru ca face n
continuare pe n-aude-n-a vede!
Asta am? i fcut asear. M-am jucat? i eu. Ce vedei rau n asta?
Altceva, ce-ai mai fcut? Fii, te rog, a? a de drgu i adu-i aminte ceai
mai fcut? Apropo,? i generleasa se joaca?
Cum o sa se joace o generleasa cu noi? se mira el sincer.
Afla, dragaIliua, ca asear, dup ce te-ai culcat tu, a venit
generleasa la mine i m-a ameninat ca, daca n-o iau i pe ea i pe nepoi ei
la coala aceea speciala, am de-a face cu ea.
Parca s-a mbolnvit pe loc de glbenare.
De ce le-ai spus copiilor povestea cu Cetera?? Era un secret al nostru.
Aa? tii tu sa pstrezi un secret? mi cam dau eu seama ce te-a-ndemnat sa faci

prostia asta. Iliuta draga, ncep sa nu te recunosc. De cnd a aprut la tine

tending asta de laudaro,? enie?
Eu nu tiu cum arata un om care este fcut cu cu? i cu oet, dar pot sa
va spun cum arata Iliuta dup discuia cu mine. Dup ce l-am judecat a? a
cum trebuie judecat un copil care nu? ie sa pstreze un secret, i-am spus:
Uite, domnule Iliuta, ce trebuie sa~ti mai spun eu ie.
Artnd ca un mieluel, m-a ntrebat:
Va ascult, ce trebuie s-mi spunei?
Eu trebuie sa plec.
Unde? Pe mine nu ma luai? Chiar a? a de rau v-am suprat? De ce nu
ma luai i pe mine?
L-am calmat.
Eu trebuie sa plec sa ma zbat sa obin aprobare pentru vizitarea acelei
coli.
Nu ma uitai. Nu ne uitai pe mine? i pe Marian.
Nu. Dar trebuie sa~ti mai spun ceva. O cunoti pe generleasa, nu? tii
ca e n stare de orice. Ea tine cu tot dinadinsul sa fie pomenita? i ea n aceasta
carte? i nu numai ea, ci? i nepoii ei, aa ca ai grija.
Ce grija sa am?
Tu ai uitat ce-ai pit? Daca mi te rapete din nou? A? a ca azi i
dublezi, ba chiar i triplezi vigilenta. Ocolete-o ct poi pe generleasa? i sa
nu-mi mai faci vreo prostie. Ai neles?
Am neles!
E ZIUA A AISPREZECEA. MA PLIMB FRINTRE NITE,. FLORI PUTIN
OFILITE I STAU DE VORBA CU GRDINARII LOR. NU FAC CUNOTIN
CU SILVIU CETERA.
Cred ca nu este nevoie sa va mai spun ca n-am putut obine aprobare
pentru vizitarea? colii speciale mpreun cu toi copiii de pe strzile din
cartierul meu, c-au venit ieri? i ni? te copii din mprejurimI. Tiu cum au aflat,
dar au aflat,? i tii cum m-au ciclit? Nu ca s-i iau? i pe ei. Am fcut o
socoteala a? a n mare i titi cam citi copii voiau sa mearg cu mine? Vreo
cteva zeci. Asta n afara de generleasa. Am obinut ns aprobare pentru
mine, Iliuta? i Marian. As avea nevoie cam de vreo jumtate de ora ca sa va
povestesc cum am reuit sa ie? im din casa azi-diminea cnd am pornit spre
coala aceea speciala. Generleasa? i nepoii ei patrulau pe la poarta, ceilali
copii patrulau pe toat strada, fceau de planton? i n capul strzii. Eu zu ca
i-a fi luat pe toi, chiar i pe generleasa, dar daca n-am obinut aprobare
Dar sa lsm povestea asta pe alta data, pentru ca acum
Dragii mei, am vorbit cu tovaraul director al? colii, voi doi vei atepta
n aceasta sala? i vei sta de vorba cu Silviu Cetera?

 Ati vorbit cu el?

Putin. Am sa discut cu el la urma, dup ce vizitez? coala.
Unde este Cetera??
Vine imediat. Tu, Iliuta,? tii ce ai de fcut:
Ce am de fcut?
Pai nu e? ti aghiotantul meu? Stai de vorba cu el. ie poate ca ti se
destinuie mai bine. Spune-i s-i povesteasc de la nceput turn l-a cunoscut
pe golanul aia care l-a desprit de Marian
Eu cu directorul? colii speciale intram pe o alee cu multe flori? i, spre
surprinderea mea, mai la tot pasul ntlnim ni? te tblie pe care nu scrie Nu
rupei florile! ori Nu clcai pe4arba!. Nu scrie nici floare ori arbore
ocrotit. Uit subiectul pe care-l discutam cu directorul? colii? i ma opresc la
fiecare tbli. Citesc: Cine nu are caracter nu este om, e lucru!; Rutatea
este o infirmitate a sufletului; ntrii-v trupul prin munca? i mintea prin
studii!; Veselia omului este ca mirosul florilor, ea nu se na? te din suflete ve?
tede!; Unde auzi muzicS, intra; oamenii rai nu au muzica!; Munca scute? te
pe om de trei mari rele: plictiseala, viciul, srcia!; Nimeni nu poate trai fara
prieteni, chiar daca stapme? te toate comorile lumii!
Va felicit, tovra? e director.
Pentru ce?
Pentru aceasta idee, ideea de a planta printre flori aceste gnduri
minunate.
Pe lng. Noi trece un copil de vreo? aisprezece ani. Duce cu el o eav de
un ol, cu ghivent la ambele capete,? i un de? te mops. Ne saluta? i eu il opresc.
l ntreb cum il cheama. mi spune cum il cheama? i-l ntreb:
Ce faci cu eava asta?
Biatul cu uniforma albastra se uita cnd la director, cnd la mine.
S-a spart o eav la frizeria? colii. Ma due s-o nlocuiesc, mi-a spus el?
i s-a uitat la mine ca? i cum ar fi vrut s-mi mai spun ceva, mi-a fcut un
semn prin care-mi ddea sa neleg ca n-ar fi rau daca m-a? putea descotorosi
de director mcar un minut. I-am fcut i eu un semn ca sa neleag ca l-am
priceput? i l-am ntrebat:
Te pricepi? E? ti tu n stare sa schimbi o eav de apa? Nu prea mi
vine sa cred.
Cum sa nu va vina sa credei?
Tovarul director ori ca a observat cnd ne-am fcut semnele acelea, ori
a vrut sa ne lase singuri din proprie iniiativ, pentru ca, spre bucuria noastr,
ne-a lsat. Se plimba pe alee n timp ce eu il descos pe biatul mbrcat n
uniforma albastra.
De cnd eti aici?

Biatul se uita n direcia n care a plecat seful lui? i-mi raspunde la

ntrebare:
Pai, au trecut vreo doi ani, acum. Cteva zile. Am doi ani? i patru zile.
i este teama s-mi comunice ce are de comunicat, dar nici eu nu forez
nota.
i ce faci aici?
nv o meserie. Am fcut acum doi ani o prostie, dar ies de aici cu o
calificare
Ce calificare?
Instalator. Asta mi-a plcut mie.
Puteai sa nvei i alta meresie?
Directorul mi spusese ca coala se ocupa de calificarea fiecruia n
parte, dar m-am fcut ca habar n-am. El ma prive? te cam nedumerit, se mai
uita o data spre director i-mi zice:
Cum sa nu? Pot deveni strungar, electrician, lacatu? tinichigiu,
instalator cum sunt eu, zugrav, zidar, cizmar, croitor, ce-mi place. O sa va arate
tovra? ul director toate atelierele Trebuie sa va spun ceva
n sfirit, ma uit i eu cu complicitate la el. Dau o raita cu privirile? i la
director? i-l ntreb n soap ta:
Mie? Mie vrei s-mi spui ceva? Te ascult, instalatorule.
I-a plcut tare mult ca i-am zis instalatorule. S-a luminat la fata? i mi-a
zis:
Da. Cetera? mi-a spus sa fac cum oi ti sa va pun n garda.
Cum adic sa ma pui n garda? Nu prea neleg cum vine chestia asta.
Pu? tml n uniforma albastra parc-mi spune din priviri: Ce fel de
scriitor mai eti i dumneata daca nu? tii ce nseamn a fi pus n garda, dar
n-are timp sa ma judece prea mult. mi? opte? te:
Tovra? ul director nu? ie
Ia s-l fierb eu putin pe biatul asta! Pe marele instalator:
Ce nu ie? Hai ca m-ai fcut curios!
Iar se uita n direcia n care se afla directorul? i ce credei c-mi spune
biatul asta? Fii buni? i ascultai cu urechile voastre:
Nu? ie de povestea cu telefonul de la ora nousprezece.
mi pare rau ca nu e Iliuta cu mine. tii de ce-mi pare rau? Pentru ca na asistat i el la discuia asta secreta. Aghiotantului meu i plac suspens-urile
mai mult dect orice prjitur de pe pmntul asta care-i plin de cofetarii. Sa
vorbe? ti n? oapta, sa ai o discuie secreta cu un elev de la aceasta? coala
speciala, la civa pa? i de directorul ei? i el, Iliuta, sa nu fie de fata?
Cum nu? ie? il ntreb eu tot pe? optite.

 Am organizat povestea asta cu permisiunea tovra? ului educator A?

a ca va rog sa nu-i spunei.
Nu-i promit nici c-am sa divulg acest secret? i nici ca nu. Las povestea
asta n suspensie? i caut sa ma documentez. i admir freza, parul ondulat, dar
tuns cam la trei centimetri,? i-l ntreb:
mi poveste? ti? i mie cum ai ajuns aici?
mi pare rau ca i-am pus aceasta ntrebare. I-am rscolit ni? te amintiri
care, cred eu, nu-i fac pla-cere s-? i mai aminteasc de de.
mi dai adresa dumneavoastr? Adic nu adresa, ca o tiu. mi dafi voie
sa va fac o vizita dup ce ies de aici? Daca ma primii, atunci am sa va povestesc
totul.
Cum sa nu! Te atept. Cum zici ca te cheama?
Dan. Daca o sa avei nevoie de vreo reparaie la instalaiile sanitare, o
sa v-o fac gratis. Eu v-am pus doua ntrebri!
Cum mi-ai pus doua ntrebri?
Pai ntrebrile ce vi le punea Cetera? n fiecare seara la ora
nousprezece nu erau toate ale lui. Aproape toi am formulat cte cinci, ase
ntrebri. Eu i-am spus sa va ntrebe daca ati trecut vreodat pe lng o
prpastie? i daca va plcea sa va uitai n vitrine.
i ncerc instalatorului vigilenta. l ntreb:
mi divulgi i mie un secret?
Se schimba la fata. Prinde culoarea? ofranului. Care nu? ie ce-i aia?
ofran, s-l ntrebe pe bunicul lui, ca eu n-am timp acum sa mai explic? i ce-i
aia ofran.
Depinde, despre ce fel de secret este vorba?
Rspunsul la ntrebrile mele le avei? Poi s-mi divulgi acest secret,
ori nu?
Biatul care nu vrea s-mi spun acum cum a ajuns n aceasta 5 coal a
zmbete. i mie mi place grozav de mult sa vad oamenii zmbind. Dau? i zile
din viaa mea, daca vad oamenii zmbind. Aud:
Nu este un secret. Sunt nregistrate. Avem n cancelaria educatorului,
de la etajul nostru, o instalaie de nregistrare. Cetera? e priceput. El repara? i
statia de amplificare cnd se strica. Din camera educatorului nostru va ddeam
telefon.
Cnd ie? i de aici? il ntreb eu ca sa mai schimb putin vorba.
La nceputul anului viitor. A? putea iei? i mai devreme, dar nu plec de
aici fara diploma la mna. Mi-a venit mintea la cap
M-am trezit ntrebndu-l:
i chiar nu vrei s-mi spui cum ai ajuns aici?
mi pare nespus de rau ca iara? i l-am ntristat.

ncerc s-o dreg din nou, s-l ntreb daca a citit plcuele plantate printre
flori, daca are ceva de comunicat afara, il ntreb daca-i place fotbalul i ce
fotbalist i place mai mult. mi spune c-l simpatizeaz pe purttorul ghetelor
de aur. i pun o sumedenie de ntrebri. Unele fara noima. I? i da seama ca
sunt n ncurctur? i-mi spune:
Viaa mea este un roman. Un roman trist. Nu v-a spus Cetera? ca are
nite subiecte de roman care v-ar putea face mare scriitor? Cred ca s-a gndit la
cele ntmplate cu mine? i cu familia mea cnd v-a spus asta. Am sa va
povestesc totul cnd am sa vin la dumneavoastr. Atxta? tiu ca mi pare rau de
cele ntmplate.
Nu are mai mult de? aisprezece ani i viaa lui sa fie suficienta pentru un
roman? Nu cumva exagereaz? Tare a? vrea s-l fac s-? i deschid inima? i smi spun tot ce ascunde ea. l rog sa nu ma uite
? i sa vina neaprat pe la mine cnd devine calf a. Iar gre? esc. l ntreb:
Prinii vin pe la tine?
Un autor de maxime zice ca Rutatea este o infirmitate a sufletului. Sa
am eu un suflet infirm? Cu ntrebarea asta am fcut o rutate. L-am ntristat
rau de tot pe Dan instalatorul. Se uita ncolo spre soare? i-mi zice:
V-a? ruga sa nu-mi mai punei aceasta ntrebare
Atunci, te a? tept. Sa aduci cu tine? i scule,? i garnituri, ca am la baie
ni? te robinete cam vechi. Nu le schimb pn nu vii tu. La pre cred c-o sa ne
nvoim noi.
Ne luam rmas bun i directorul, care, ntre timp, ca sa nu stea degeaba
a curaat de uscaturi o suta de trandafiri, i? i? terge minile pe halat? i mi zice
direct:
A avut sa va comunice ceva. Nu?
Suntei grozav! Cum ai dedus?
N-am de vzut nimic pe cer. Sfntul Ilie cu tunetele? i fulgerele lui este
plecat i el undeva la odihna pn ncep ploile de toamna. Ma uit n sus spre
cerul foarte senin pentru ca, luat repede de director, am recunoscut ca Dan
instalatorul m-a pus n garda, mi-a spus un secret? i eu
Ati auzit ce mi-a spus?
N-am auzit absolut nimic. N-ai bgat de seama ca eu m-am retras?
Atunci nseamn ca am czut ca naivul ntr-o cursa.
i directorul ma lini? te? te. Dup ce-mi arata o tbli pe care este o alta
cugetare: Cnd cere ajutor cel ce a czut n apa, alearg, dar nu-l confunda cu
cel care petrece de placere n balta, mi spune:
i cunosc exact aa cum mi cunosc buzunarele. Cetera? l-a trimis.
Nu?

i ntreb pe director daca nu cumva are vreo instalaie speciala cu care sa

fi ascultat toat convorbirea mea cu micul instalator. mi spune ca nu. i spun:
Exact. Cetera? l-a trimis. mi spunei? i mie de unde? titi?
Ei cred ca nu cunosc povestea lor cu ntrebrile. Am ascultat? i
rspunsurile dumneavoastr Unele ntrebri sunt cam copilare? ti, altele se
repeta
Daca i povestesc eu lui Iliuta cum a decurs discuia mea cu micul
instalator? i mai ales cum m-a ghicit directorul, ce zicei? O sa ma cread? N-o
sa zic, dragala? ul de el, ca sunt ni? te invenii de-ale mele? Rau mi pare ca
nu e i el de fata. i acum, daca directorul a aflat de la mine ce-a aflat, de ce sa
nu-l trag? i eu putin de limba?
Deci tiji cum m-au antajat.
mi nchipuiam ca directorul acestei coli o sa caute sa ocoleasc un
rspuns prompt. C-o sa nceap s-mi spun cine tie ce, dar il aud:
Cum sa nu? tiu tot.
Ce sa mai ascund daca nu mai am nimic de ascuns?!
Mi-au spus, adic Cetera? mi-a spus, ca daca-i rspund la 250 de
ntrebri, mi da un subiect nemaipomenit. Ca viitorul meu literar este n
minile lui. Ce prere avei?
Voi credei cumva ca directorul a nceput sa rida? Bnuii cumva ca mi-a
zis: Pai bine, mai omule, dumneata te pui la mintea acestor copii? Te iei dup
vorbele lor? Care bnuiete aa ceva este bine sa? ie ca a greit. Lata ce mi-a
spus:
Aici avei nu numai un subiect nemaipomenit, ci zeci de subiecte. Pe
elevul cu care ai stat de vorba, l-ai ntrebat cum a ajuns aici?
L-am ntrebat dac-l viziteaz prinii i el m-a rugat sa nu-i pun o
astfel de ntrebare. A refuzat s-mi rspund i eu n-am insistat. Mi-a promis
c-mi face o vizita cnd pleac de aici. M-a rugat s-l primesc acas la mine,
dup ce iese de aici. N-am schimbat dect foarte purine cuvinte cu el i mi-a
fcut o impresie plcut. Putei s-mi spunei a? a n mare cum a ajuns aici?
Ori e secret?
Eu credeam, mi nchipuiam ca un director de astfel de coala nu mai? ie
sa ofteze. M-am nelat.
Directorul m-a oprit n loc i, spre suprinderea mea,? i-a muscat? i el
buzele exact ca mine cnd sunt tare necjit, apoi a nceput:
A trecut prin multe bietul de el, de? i este abia un copil.
Ce sa neleg prin a trecut prin multe?
Prinii lui s-au desprit. Pn aici nimic deosebit. Nu? S-au desprit
i la proces a fost citigat de tatl lui, care s-a nsurat. A stat cu femeia, cu
noua lui nevasta? i cu Dan, un an? i ceva, dup care, tatl lui Dan, tatl bun al

copilului cu care ai stat de vorba, a disprut de acas. Copilul a rmas cum se

zice la o strin. Adevrata lui mama nu l-a luat la ea, fiindc s-a mritat? i a
plecat din Bucureti. Femeia asta la care a rmas micul nostru instalator, cu
care nu are nici un grad de rudenie,? i omul cu care s-a mritat n-au vrut sa?
ie de acest copil. De ce sa inem noi copilul asta care ne e strain? Trimite-l la
maic-sa, ori la taic-su! Taic-su a uitat i el ca are un copil? i nite obligai. A
uitat de el, cu toate c-i poarta numele. S-a nsurat i el cu o femeie care nu
iubea copiii. Dar sa revenim la Dan. A stat la acea femeie multa vreme. Pe
urma, femeia asta s-a apucat de butur, de necaz c-a prsit-o omul acela
care nu voia s-l ina pe Dan lng ei. A deczut rau de tot i a fcut din
copilul asta Cnd a fost adus aici, era aproape slbatec. Nu te puteai nelege
cu el. Era rau. l nrise viaa pe care o dusese.
! l trimitea femeia asta la cerit; pe urma chiar la furat i plngeai de
mila
Nu vreau sa mai ascult. Schimb vorba.
Cum le-o fi venit ideea sa ma fiarb pe mine cu ntrebrile lor?
Cred ca Cetera? este autorul. Este un biat minunat. Are o minte tare
agera. Nici cele petrecute cu el nu sunt lipsite de interes. Din informaiile ce le
deinem, reiese ca a fost un biat lini? tit. Un biat de treaba pe care l-a
nenorocit anturajul. A fost atras ntr-un anturaj cu un rufctor i l-a stricat.
L-a folosit la vnzarea biletelor de film cu suprapre, apoi
Am auzit i eu cte ceva despre cele petrecute cu el
La stadia de amplificare se aude muzica. Un concert. Nu pot s-mi dau
seama ce se cnt, dar mi vine n minte plcut de pe aleea cu flori: Unde
auzi muzica, intra; oamenii rai nu au muzica. Directorul mi multume? te ca
am intrat n jocul lor i-mi propune o eztoare literara cu ei. i spun:
Voiam sa va propun eu aa ceva. Am venit chiar pregtit. Le citesc
ceva, apoi mi voi plati datoria.
n sfr? it, reuesc s-l fac i eu pe director sa se uite la mine cu mai
multa curiozitate.
Care datorie?
Numai de dragul suspansului fac o pauza. Ma mai uit la placuele pe care
nu scrie: Nu calcai pe iarba! ori Nu rupei florile, ci cu totul i cu totul
altceva,? i abia dup ce il fac pe director sa ma mai ntrebe o data despre ce fel
de datorie este vorba, i zic:
I-am promis lui Cetera? c-i rspund la 250 de ntrebri. Nu i-am
rspuns dect la 129, a? a ca
A exagerat? i el.
Nu. Nu vreau sa rmn dator. Am o propunere.
Va rog!

 Ar dura prea mult? edina ori ntlnirea noastr, a? a ca ar fi bine daca

le-ai da cte o foaie de hrtie? i, dup terminarea? ezatorii literare, s-mi puna
n scris cte ntrebri vor ei. Se poate?
Cum sa nu.
Dar ce zicei voi? Eu am venit aici singur? Ai uitat de Iliuta? i de Marian?
Va rog s-mi iertai vorbele care urmeaz, dar asta e situaia. Trebuie s-l fac pe
dracu n patru, daca nu n mai multe buci,? i sa ncerc s-l conving pe
director sa permit? i celor doi prieteni ai mei sa asiste la ntlnirea mea cu
elevii de aici.
i mai am o rugminte la dumneavoastr.
S-o aud.
N-o mai iau pe ocolite, i zic direct:
Eu am venit la dumneavoastr cu doi eroi de roman. Unui din ei este
chiar aghiotantul meu. I-am lsat n sala de primire s-l mai descoase pe
Cetera? Cel de al doilea mi-a fost erou ntr-o carte. Este Marian Stinghe, din sus
minile, domnule scriitor. El, Marian, a fost prieten cu Cetera? Mulumit lui lam descoperit.
i care este rugmintea? ma ntreab directorul.
Sa permitei sa participe? i ei la? ezatoarea noastr literara.
Cum sa nu! i alegem chiar? i n prezidiu.
Nu, asta nu. Sa fie? i ei n sala. Att va rog.
Cum sa nu!
Sunt condus prin atelierele n care invaa meseria ace-? ti copii. n acest
timp se pregate? te? ezatoarea literara n sala de festivitai, pe care deja am
vzut-o. Le vizitez dormitoarele, apoi mi se arata camera educatorului de unde
mi se telefona n fiecare zi la ora nouprezece. Fac cuno? tina? i cu educatorul
complice. l ntreb:
ntr-o seara a fost nlocuit Cetera? Mi-a pus ntrebrile altcineva. De
ce? Ce s-a ntmplat n seara aceea cu el?
Ma a? teptam sa aflu ca, n acea seara, Silviu Cetera? a avut treaba ori ca
a fost pedepsit. Cnd colo ce aud?
Nimic, nu s-a ntmplat nimic n acea seara cu Cetera?!
Atunci?
Simpaticul nostru educator, nainte de a-mi spune despre ce este vorba,
ma ntreab daca nu cumva sunt suprcios din fire. i garantez ca nu? i
ncepe:
A fost regizata nlocuirea lui, pentru a va face mai curios. Ideea a fost
tot a lui Cetera? Mi-a plcut i am pus-o n aplicare ca sa dam o nuana de
mister convorbirilor telefonice cu dumneavoastr.

Povestesc i eu prin cte am trecut n acele treisprezece zile, ce grele au

fost pentru noi, cu cita nerbdare a? teptam sa treac vremea mai repede
pentru a suna telefonul. Misteriosul telefon. Mai povestesc ce era sa
ntreprindem. Cum Iliuta aghiotantul meu era gata-gata sa mobilizeze toi copiii
din cartier pentru prinderea lui Cetera. Povestesc ct ne-am ntristat de tare
cnd am presupus ca aceste telefoane vin de la un copil care a pit un accident,
ori de la un nevztor. Povestesc de investigaiile fa-cute de Iliuta i cum a dat
de fir, adic de Marian. mi aduc aminte de un alt amnunt? i-l ntreb pe
educator:
Cineva mi-a mulumit la telefon. O voce de femeie.
i asta a fcut parte tot din joaca noastr. Copiii va citesc, v-au citit? i
va iubesc. De asta am ndrznit sa facem acest lucru cu dumneavoastr. Nu vai suprat, sper?!
Cum sa ma supr?
Directorul, care a asistat fara sa intervin n discuia mea cu educatorul,
ma ntreab:
De ce n-ai mai continuat jocul? Chiar a trebuit sa plecai undeva?
Nu.
Ati bnuit cumva ca, pn la urma, Silviu Cetera va telefona din?
coala noastr?
Nu pot sa spun ca da, dar nici ca nu. Am stat aplecat asupra
ntrebrilor ore ntregi? i am ajuns la concluzia ca de sunt formulate de ni? te
copii cam triti. Daca norocul nu ni-l scotea n cale pe Marian a? a degrab,
ateptm o bucata de vreme sa mai aflam ceva ve? ti de la Cetera? ori o invitaie.
Poate ca, pn la urma, ajungeam cu cercetrile noastre? i la? coala
dumneavoastr.
Ma ntreab i directorul daca nu cumva jocul pus la cale de Cetera,
ajutat de educator, m-a suprat.! i spun:
Am sa va cer pn la urma despgubiri. Am sa va pun s-mi pltii
cteva flacoane de seduxen. Pentru ca a trebuit sa consum mult seduxen n
aceste zile. .
Suntem n sala de festivitap. Apariia mea pe scena Sa nu credei ca mia venit chef sa ma laud. Ma cunoatei de atta vreme? i? tii doar ca nu sunt
ludros. Dar zu, na, apariia mea pe scena a fost foarte aplaudata. Le-am
citit un fragment din Rpirea ucenicului nevrjitor. Fragmentul n care Vlad
Lefter vrea sa ntre n istoria omenirii scotindu-? i un ochI. i vrei, nu vrei, iar
trebuie sa ma laud. Am fost iar aplaudat i nu numai de copii, ci? i de cadrele
didactice. S-au ridicat n picioare? i au aplaudat. Directorul? colii mi-a
mulumit? i a vrut sa ncheie? ezatoarea. Asta, bineineles, dup ce le-a spus ca

li se va da cte o foaie de hrtie pe care sa scrie fiecare cte ntrebri dore? te.
Nu l-am lsat sa ncheie? ezatoarea. M-am ridicat i le-am spus:
Dragii mei, eu i-am rspuns lui Cetera? la 129 de ntrebri? i el mi-a
pus 130. Daca scdem din 130 pe 129, rmne una. Int; elege1; i. Deci am
rmas dator cu un rspuns. Mie nu-mi place sa fiu artat cu degetul? i nu-mi
place sa rmn dator. A? a c-mi voi plati datoria chiar acum. ntrebarea la
care nu am putut sa rspund, pentru ca nu? tiam despre ce este vorba, suna
cam a? a. Citez din memorie: Ce ai face daca ati fi n locul meu? Draga
Cetera? dragii mei, rspunsul la aceasta ntrebare l-am gsit pe una din aleile
scolii voastre i este dat de Voltaire. Rspunsul suna astfel: Munca scute? te
pe om de trei mari rele: plictiseala, viciul, srcia. Daca a? fi n locul tau,
dragul meu Cetera, a? baga bine la cap aceasta cugetare? i mi-a lua-o
cluza n viaa. Va mulumesc pentru atenie.
Va deranjeaz daca va spun ca iari am fost aplaudat? i ca am fost
feldcitat de ctre tovarul director care m-a invitat la dumnealui n birou, la o
cafea, pn au scris elevii dumnealui ntrebrile cerute de mine? Doamne, cte
mi-a povestit! Cte nzbtii sunt n stare sa fac baiei a? tia! Nu mi-ar ajunge
o zi ntreag sa va povestesc a? a pe ndelete cte am aflat de la directorul lor.
Ce-au fcut Iliuta
? i Marian n acest timp? Pentru ca ei nu beau cafea, directorul i-a dat n
primire lui Silviu Cetera?? i acesta i-a dus prin atelierele n care nvaa o
meserie? i nu? tiu ce le-a mai artat Cetera? pentru ca nu m-a interesat, n
mod special,? i n-am? tiut nici ca pe voi va intereseaz.
ESTE TOT ZIUA A AISPREZECEA, DAR SPRE SEARA I N CASA LA
MINE A APRUT UN REGIMENT DE COPII. TOI COPIII DIN CARTIERUL MEU,
DAR N FRUN1E CU GENERLEASA. LE CITESC O PARTE DIN NTREBRI
I CIORBA SE BAGA I EL N VORBA.
Biroul meu este arhiaglomerat. Daca arunc un ac n sus, nu are unde sa
cada. Dar de ce sa aruncam eu ace n sus? Daca totu? i cade undeva? i ma
nep tocmai eu? Cum au vzut ca m-am ntors, au? i nceput sa curg. Prima a
aprut generleasa cu ai ei nepoi. Vasile Carulalunga? i Vlad Lefter. Ace? ti
doi nepoi l-au adus? i pe prietenul lor Rare? al lui Catanici. Acesta l-a adus? i
el la rndul lui pe prdetenul sau Vu? canu. Stancule? tii, Catrinel? i Radu, l-au
adus pe Rzvan al lui Constantin, Adriana l-a adus pe fratele ei Dan, cu
tricicleta aia care sciriie rau de tot. A venit? i Ciobanescu, dar nu singur, ci cu
Ciorba? i cu amndoi Nedelcii, plus Juncu blondul. Au mai fost vreo doi pe care
n-am avut cinstea s-i cunosc personal, dar s-au strecurat? i ei. Le-am povestit
cum a decurs ntlnirea cu aceti copii, apoi aghiotantul meu a nceput s-mi
citeasc ntrebrile care mi-au fost puse n scris. Dar stai, nainte de a-i da
cuvntul lui Iliuta, normal ar fi sa aflai? i voi ce discutie am avut cu

generleasa cnd am sosit. Ne atepta la coltul strzii i, dup ce mi-a fcut

un semn cu degetul la obraz, mi-a zis:
N-a fost vorba ca ne iei i pe noi la coal a aia? Nu ne-ai promis
dumneata asear ca ne faci rost de aprobare? Nu mi-ai spus sa dormim linitii
ca se rezolva? Noi am dormit liniitii i Pe unde ati iieit azi-diminea?
Nu doresc nimnui, nici mcar dumanilor mei, sa aib de-a face cu
generleasa de pe strada mea. Am ncercat eu s-i explic, m-am blbit n fel i
chip, dar ea o inea pe a ei:
Pe unde ati ieit azi-diminea, ca noi v-am ateptat n strada.
Puteam s-i spun ca am ie? it pe la vecini?! Am susinut sus i tare ca am
ieit pe poarta i ca n-am vzut ipenie de generleasa pe strada noastr la acea
ora i, ca sa scap de ciclelile ei, i-am fcut semn lui Iliuta i el a nceput sa
citeasc ntrebrile: Ce credei despre viitorul nostru?; Eu vreau sa va ntreb
daca va place Delta. Eu sunt de acolo i mi-e tare dor de ea; V-ai gndit
vreodat sa facei rau la cineva?; Ati fost vreodat suprat pe mmica i pe
tatl dumneavoastr?; Nu pot s-mi dau seama cum am ajuns la aceasta
coal, dar eu vreau sa ajung pilot; Va plac caii? De ce n-ai scris nici o carte
despre ei?; Ce prere avei despre noi cei care suntem aici?; Dumneavoastr
batei cinii?; De ce ma plimb ngndurat prin curte? De ce m-am apucat de
furat? De ce am fost eu adus aici? De ce nu l-a adus i pe fratele meu, ca mi-e
tare dor de el! De ce este mai bine acas? De ce nu sunt liber? Of, Of!; Cnd
ati fcut primii pai n aceasta coal, ati avut o strngere de inima?; De ce
trag caii la crua i de ce am furat eu? Voi nva o meserie, sudura!; De cte
ori ati scris n cardie dumneavoastr cuvntul HOT? Ce ati face daca ati avea
un copil aici.?; Eu vreau sa ma fac ofer, sa colind ntreaga tara? i poate i
strintatea cu TIR-ul. Ce fel de muzica va place?; Fi: ind scriitor, credei ca
suntei un om perfect? La ce etate ati nceput sa vorbii cu fete?; La ce meserie
v-ai gndit n copilrie? * Ce impresie va face apropie-rea anului 2000? etc.
Alexandra Oanu, despre care sunt informat ca, desi nu-i prea place sa
citeasc, face nite compuneri de sta pisica n coada, nu tiu de unde a aflat de
povestea asta, ca m-am trezit i cu ea. Era i ea printre ceilali copii.
Iliuta continua sa citeasc cu glas tare ntrebrile i se aterne din nou
linitea dinainte de a intra Alexandra. Toi, chiar i generleasa, asculta cu
respiraia ntretiat. Eu ma gndesc la acele flori uor ofilite i la gradinaril
acestei scoh care tiu pe de rost cugetarea lui Iorga: Veselia omului este ca
mirosul florilor, ea nu se nate din suflete vetede.
Musafirii mei au plecat de la mine, ngndurai. Ciorba ma ntreab:
Cnd va ducei sa le rspundei la aceste ntrebri, ma luai i pe mine?
Vreau s-i vad i eu pe copiii aceia.

Nu-i rspund. Nu-i spun nici da, nici nu? i el pleac i mai ngndurat.
Generleasa da mncare la porumbei

SFRIT