Eugen Barbu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search
Unbalanced scales.svg
Punctul de vedere neutru al acestui articol sau al acestei secţiuni este disputat.
Vă rugăm consultaţi părerile exprimate în pagina de discuţii.
Vă rugăm nu ştergeţi eticheta până la rezolvarea disputei.
Eugen Barbu
Eugen Barbu.jpg
Pamfletarul Eugen Barbu
Date personale
Născut 20 februarie 1924
Bucureşti, România
Decedat 7 septembrie 1993, (69 de ani)
Bucureşti, România
Înmormântat Cimitirul Bellu Modificați la Wikidata
Părinţi Nicolae Crevedia
Căsătorit cu Marga Barbu
Naţionalitate România
Cetăţenie Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupaţie jurnalist, pamfletar, polemist, publicist, romancier, scenarist, politician
Activitate
Educaţie Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti
Alma mater Universitatea din Bucureşti Modificați la Wikidata
Lucrări remarcabile Groapa, Şoseaua Nordului, Săptămâna nebunilor, Principele
Influenţat de Mateiu Caragiale Modificați la Wikidata
Partid politic Partidul Comunist Român Modificați la Wikidata
Premii Premiul Herder
Logo of the Romanian Academy.png Membru corespondent al Academiei Române
Prezenţă online
Internet Movie Database
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Literatura română
Pe categorii
Istoria literaturii române
Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 - Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
Tradiţionalism - Sămănătorism - Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români
Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Poeţi - Eseişti
Nuvelişti - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
v•d•m
Eugen Barbu (n. 20 februarie 1924, Bucureşti - d. 7 septembrie 1993, Bucureşti) a fost un membru
corespondent al Academiei Române, director de reviste, jurnalist, pamfletar, polemist, publicist,
romancier, scenarist şi om politic român, laureat al premiului Herder.

Cuprins
1 Biografie
2 Opera literară
3 Opere publicate
4 Traduceri
5 Pamfletarul Eugen Barbu
6 Eugen Barbu director de reviste
7 Gazetarul Eugen Barbu
7.1 Eugen Barbu, critic de artă
7.1.1 Eugen Barbu despre Sabin Bălaşa
8 Romancierul Eugen Barbu
9 Citate
10 Note
11 Legături externe
Biografie
Fiul scriitorului Nicolae Crevedia,[1] Eugen Barbu a terminat Facultatea de Litere a Universităţii
Bucureşti în 1947, după ce o perioadă de timp studiase dreptul la aceeaşi Universitate.

În 1963, Eugen Barbu a fost numit la conducerea revistei Luceafărul. Conflictual şi resentimentar,
înconjurat de toţi frustraţii lumii literare, Barbu a făcut să fie atacaţi în revistă mai toţi scriitorii buni
de atunci. Acţionând oarecum în contrasens cu spiritul momentului, care era acela al unei relative
liberalizări, Barbu a fost înlocuit la conducerea revistei, în 1968, cu Ştefan Bănulescu.[2] În 1969,
Eugen Barbu a fost ales membru supleant al CC al PCR. În 1975, Eugen Barbu a devenit deputat în
Marea Adunare Naţională.[3] Din 1970 până în 1989, Eugen Barbu a condus revista Săptămâna [4].

A fondat şi condus revistele Săptămâna şi România Mare.

A înfiinţat, alături de Corneliu Vadim Tudor, partidul cu doctrină naţionalistă România Mare, pe
care l-a reprezentat în Parlamentul României în legislatura 1992-1996. După decesul său din 1993,
Eugen Barbu a fost înlocuit de către deputatul Ion Duţu.

A fost căsătorit cu actriţa Marga Barbu.[5]

Opera literară
A debutat cu volumul de nuvele „Munca de jos” (publicată mai întâi în Viaţa Românească, şi apoi
republicată la Editura Tineretului sub titlul Gloaba).[6] A scris apoi romanele Groapa, Şoseaua
Nordului, Săptămâna nebunilor, Princepele (volum ce a fost însoţit de mai multe volume intitulate
Caietele principelui, un soi de şantier al creaţiei), Ianus (publicat postum). A fost laureat al
premiului Herder.

A lăsat şi un Jurnal.

A fost căsătorit cu actriţa Marga Barbu pentru care a creat, în calitate de scenarist, seria filmelor cu
haiducii lui Mărgelatu, în care aceasta juca alături de Florin Piersic.

A fost implicat în două scandaluri de plagiat: Principele (1969) şi Incognito III (1978).[6][7][8]

Opere publicate
Nuvele şi povestiri:

Gloaba, 1955;
Tripleta de aur, 1956;
Oaie şi ai săi, 1958;
Patru condamnaţi la moarte, 1959;
Tereza, 1961;
Prânzul de duminică, 1962;
Vânzarea de frate, 1968;
Martiriul Sfântului Sebastian, 1969;
Miresele, 1975;
Romane:

Balonul e rotund, 1956;

Unsprezece, 1956;
Groapa, 1957;
Şoseaua Nordului, 1959;
Facerea lumii, 1964;
Princepele, 1969;
Incognito I-IV, 1975 -1980; (incognito)
Săptămâna nebunilor, 1981;
Ianus, 1993;
Reportaje:

Pe-un picior de plai, 1957;

Cât în 7 zile, 1960;
Cu o torţă alergând în faţa nopţii, 1972;
Memorialistică, eseuri, critică, proiecte literare:

Jurnal, 1966;
Măştile lui Goethe, 1967;
Foamea de spaţiu, 1969;
Jurnal în China, 1970;
Caietele Princepelui I-VI, (1972-1981);
O istorie polemică şi antologică a literaturii române, 1976;
Teatru:

Să nu-ţi faci prăvălie cu scară, 1959;

Labyrintul, 1967 etc.
Piesele sunt adunate în vol. Teatru;
Versuri:

Osânda soarelui, 1968;

Readuce în literatura română opera lui Panait Istrati; Scenarii de film: seria Haiducilor.

Traduceri
Thomas Mann, Doctor Faustus, împreună cu Andrei Ion Deleanu
William Faulkner, Oraşul
William Faulkner, Casa cu coloane
J.B. Priestley, Fundătura îngerilor, împreună cu Andrei Ion Deleanu
Pamfletarul Eugen Barbu
Eugen Barbu director de reviste
Gazetarul Eugen Barbu
Eugen Barbu, critic de artă
Eugen Barbu despre Sabin Bălaşa
Articolul Teatrul Naţional, în ziarul România Liberă, 1 octombrie 1970
Articolul Un premiu, în ziarul România Liberă, 22 aprilie 1971
Articolul Culturale, în ziarul România Liberă, 3 februarie 1972
Articolul Tot ce pictează înseamnă Mit, în ziarul Scânteia tineretului, 28 noiembrie 1982
Romancierul Eugen Barbu
Citate
„... odată terminată o carte, ea devine un glonţ scăpat din puşcă, nu-l mai poţi întoarce.”[9]
Note
^ “Eugen Barbu e fiul lui Nicolae Crevedia” - Curierul National - 17 Ianuarie 2003
^ Gabriel Dimisianu: Un martor din apropiere
^ http://agonia.ro/index.php/essay/13911134/print.html
^ Critici in profil RO
^ Eugen Barbu a fost exclus din Uniunea Scriitorilor
^ a b Eugen Barbu - Fundatia Romania Literara
^ Cui îi e frică de plagiat? - Fundatia Romania Literara
^ http://catavencu.ro/din-memoriile-lui-nicolae-manolescu-ii-20276
^ Marina Bădulescu. „Documentar”. Accesat în 20 Feb 2014, 11:48. Verificaţi datele pentru: |
access-date= (ajutor)
Legături externe
Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Eugen Barbu
Wikicitat
La Wikicitat găsiţi citate legate de Eugen Barbu.
Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – B
EUGEN BARBU, de Alex. Ştefănescu, România literară, Numărul 33 / 2002
EUGEN BARBU (II), de Alex. Ştefănescu, România literară, Numărul 34 / 2002
Eugen Barbu a fost exclus din Uniunea Scriitorilor, 29 septembrie 2010, Jurnalul Naţional