Aquatinta Web PDF

FLORIN STOICIU
AQUATINTA pe tabla de oțel

o lucrare, o expoziție
Florin Stoiciu este conferențiar universitar doctor și secretar științific al Facultății de Arte Plastice, Universitatea Națională de Arte
din București. A mai publicat Materialitatea în gravură. Tehnici și maniere (2007) și Tehnici și maniere în gravură (2010)
Prezentare grafică: Florin Stoiciu

Fotografii: Florin Stoiciu, Răzvan Constantin Caratănase, Evelina Radu
Tehnoredactare & dtp: Florin Stoiciu
Printed in ROMANIA
© 2011 Editura UNARTE
COLECȚIA TEHNICI ȘI MANIERE DE IMPRIMARE
Florin STOICIU
AQUATINTA pe tabla de oțel
o lucrare, o expoziție
Colaboratori:
Anca Boeriu,
Cristian Țârdel,
Răzvan Constantin Caratănase,
Andrei Ciubotaru
UNARTE
2011
mulțumesc părinte !
....un gravor analizează ca un pictor, vede ca un sculptor

și se exprimă și redă materialitatea ca un grafician
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

STOICIU, FLORIN
Tehnici şi maniere de imprimare : aquatinta pe tabla de oţel : o lucrare,
o expoziţie / Florin Stoiciu ; colab.: Anca Boeriu, Cristian Ţârdel,
Răzvan Constantin Caratănase, Andrei Ciubotaru. - Bucureşti : Editura
UNARTE, 2011
ISBN 978-606-8296-13-5
I. Boeriu, Anca (colab.)
II. Ţârdel, Cristian (colab.)
III. Caratănase, Răzvan-Constantin (colab.)
IV. Ciubotaru, Andrei (colab.)
76
CUPRINS
Cuvânt înainte ”O scrisoare” (Ruxandra Demetrescu) / 7
Texte critice / 8
Răzvan Theodorescu / 9
Silvan Ionescu / 10
Adrian Guță / 11
Ioana Beldiman / 12
Cristian Velescu / 13
Mihail Mănescu / 14
Aurel Bulacu / 15
Elena Pașcalău /16
Cristina Cojocaru / 17
Sandra Demetrescu / 18
Argument / 23
Aquatinta - scurt istoric / 25
Materiale / 35
Proiect de 9 zile în 7 etape / 52
Florin Stoiciu „AQUATINTA pe tabla de oțel, o lucrare, o expoziție” / 59
Studii de caz / 163

Răzvan Constantin Caratănase / 164
Andrei Ciubotaru / 170
Cristian Țârdel / 176
Abreviațiuni tehnice internaționale / 184
Glosar / 185
Lucrări modulare Florin Stoiciu, 1986 - 2011 / 198
Index / Curriculum Vitae / 242
Bibliografie / 244
Cuvânt înainte
„ O SCRISOARE”
Dragă Florin,
M-am hotărât să recurg la forma epistolară, ca să creez un mic efect de surpriză: în felul acesta,
marchez și distanța care a trecut de la evenimentul ce a inaugurat galeria DemisolUNA, dar mă și „racor-
dez” la dimensiunea neobișnuită pe care - cu bună știință - ai ales-o. În fond, a fost o lecție de gravură
publică, a cărei prezență materială a avut o durată minimă (o singură zi, doar câteva ore, spectatori doar
invitați), dar care subzistă, persistă în formă virtuală. În chestiunile tehnice nu mă bag, le explici la fel de
bine cum le și realizezi!
Rămân cu bucuria de a putea privi lucrarea ta de câte ori vreau în forma ei adevărată și mă simt
de fiecare dată un spectator privilegiat,
cu drag,
Ruxandra Demetrescu
1 aprilie (nu e păcăleală) 2011
Rector,
Prof. univ. dr.
Universitatea Națională de Arte din București
florin STOICIU
7
TEXTE CRITICE

Tehnnicile artelor grafice sunt o lume aparte în care pătrunzi cu greu, dar pe care o deslușești
repede dacă ai un bun îndrumător. În tinerețea mea îndepărtată am avut un asemenea ghid în maestrul
Iuca. După mai bine de patruzeci de ani descoper un nou călăuzitor în fața căruia îmi scot pălăria: Florin
Stoiciu
Academician Prof. univ. dr. Răzvan Theodorescu
10 martie 2011
Universitatea Națională de Arte din Bucureștii
florin STOICIU
dr. Florin Stoiciu - este unul dintre prestigioșii gravori ai contemporaneității. Prin proiectul său de
9 zile („Nouă zile dintr- un an”) și-a demonstrat valențele de exprimare concisă într-un interval de timp
dat. Ar putea fi asemuit cu un extemporal cu subiect autoimpus: compunere și descompunere a trupului
uman. Printr-un „puzzle” de plăci de oțel gravate în tehnica aquatinta, el și- a propus două obiective: o
reprezentare de ansamblu a unui nud („Alexandra”) și obținerea unei suite de lucrări mici, independente,
ce aparent sunt abstracțiuni fără motiv de bază. Spiritul ludic domină intenția. Rezultatul este fastuos
și convingător! Pe lângă lucrarea cu intenții monumentale, piesele ei disparate propun un recompresat
exercițiu de imaginație pentru cel ce a văzut ansamblul. Alături de piesa finită de artă, un aport esențial la
cunoașterea travaliului autorului îl constiutie filmul execuției lucrării ce ar putea oricând constitui material
didactic și pelicula documentară demnă de un premiu, la dublă specialitate; tehnicile de gravură şi film.
Bravo, Doctore
Prof. univ. dr. Silvan Ionescu
25 martie 2011
Director Institutul de Istoria și Teoria Artei “G. Oprescu”
AQUATINTA pe tabla de oțel / o lucrare, o expoziţie
10
Curs de gravură la “Demisol
Expoziţia ce s-a constituit ca încununare a traseului celor şapte etape&nouă zile de lucru a
demonstrat, împreună cu restul acestui traseu, că o tehnică tradiţională a gravurii, în cazul de faţă
aquatinta, poate intra, azi, într-un firesc dialog cu medii noi precum fotografia digitală. Că mărturia video
a întregului travaliu de atelier se integrează cu egală naturaleţe “discursului” expoziţional. Florin Stoiciu a
compus, în câteva episoade filmate, un concentrat curs de gravură, pe care-l oferă studenţilor, dar şi unui
public nelimitat prin difuzarea pe internet a imaginilor în mişcare. Filmul subliniază şi faptul că gravura
este o muncă de echipă, iar conceptul elaborat de Florin Stoiciu făcea necesară o extinsă colaborare,
în “laboratorul” operei şi al expoziţiei: să-i menţionăm, în această ordine de idei, pe Răzvan Caratănase,
Andrei Ciubotaru, Cristian Ţârdel. Deconstrucţia şi reconstrucţia corpului uman în/din fragmente, jocul între
abstract şi figurativ făcut posibil prin acest recurs ludic, modern şi postmodern (în ordine istorică) la viziunea
de tip body in pieces, au dus la apariţia imaginilor autonome, ritmate parietal în expunere, şi a ansamblului
inalt de doi metri, ce le reuneşte pentru a recompune întregul conform fotografiei de pornire (ea însăşi o
prelucrare digitală a unei fotografii iniţiale). Metamorfoză a imaginii, ştafetă a tehnicilor, spectacol vizual
captivant. Evenimentul prin care Florin Stoiciu, împreună cu echipa a cărei contribuţie a fost esenţială la
reuşita din ziua de 10 martie 2011, a inaugurat “Galeria Demisol”, sperăm că va deschide drumul pentru
numeroase alte secvenţe expoziţionale care să adauge constant această dimensiune spaţiilor “de circulaţie”
dintr-o instituţie destinată formării întru propăşirea culturii vizuale.
Conf. univ. dr. Adrian Guţă

10 martie 2011
Șef Catedra de Istoria și Teoria Artei
florin STOICIU
11
Redescoperim în compunerea finală a imaginii, nu doar convieţuirea intimă a lui Florin Stoiciu
cu Gravura, ci şi ceva ce credeam anulat, purtaţi naiv de nihilismele contemporaneităţii: sursă eternă de
inspiraţie ( în complementaritate cu altele), modelul/nudul feminin rămâne un declanşator al elaborării
estetice din care, fie fragmentar ori deformat, nu lipseşte ideea de Frumos.
Conf. Univ. Dr. Ioana Beldiman
Bucureşti, martie 2011

Decan
Facultatea de Istoria și Teoria Artei
12

Prin recentele sale căutări din domeniul gravurii - împărtăşite şi studenţilor săi -, Florin Stoiciu
alcătuieşte un edificiu ridicat prin mijlocirea semnului grafic şi a unei inefabile substanţe spirituale. Aptă a
intra într-o simbioză eficientă cu semnul plastic, aceasta tinde adesea să i se substituie, „vorbind” în locul
său - lacunar şi profetic! - o limbă a conceptului. În cuprinsul inefabilei arhitecturi, figura umană devine
transparent-diafană. Diafană în sensul unei „duble arătări”. Florin Stoiciu ne învaţă că omul - ivit pe placa
gravorului din întreţeserea traseelor semne, a umbrelor catifelate şi a luminilor deloc saturate ale aquatintei
- poate fi, simultan, parte a cosmosului, dar şi cosmosul însuşi.
Prof. Univ. Dr. Cristian Robert Velescu
Bucureşti, martie 2011

Șef Comisia de Calitate
florin STOICIU
13
Se cuvine, înainte de toate, să identificăm, odată cu inceperea și desfășurarea într-o singură
zi, pe parcursul a două-trei ceasuri, a unui dens și apreciabil eveniment artistic, ca o triplă performanță.
Este vorba de o complexă DEMONSTRAȚIE, din care le vom reliefa pe cele trei, cu cea mai
semnificativă contribuție la activitatea de instruire artistică a universității noastre dar și a seriei de evenimente
expoziționale pe care aceasta, cu o consecventă preocupare, le-a patronat în ultimii ani.
Mai întâi, merită apreciată surprinzătoarea dar înțeleapta alegere pentru acțiunea de azi, a unui
spațiu aparținând demisolului.
Acesta, cu o evidentă destinație de asigurare a bunei funcționări a unor instalații, candidează
astăzi, iată, la vocația culturală. Deși generos ca întindere, el este relativ îngust, dar ingenioasa alegere a
dimensiunii lucrărilor, precum și prezentarea celei mari, centrale, cu un bun unghi de observare, creează
premise credibile pentru o posibilă expoziție.
În consecință, demisolul a devenit un spațiu expozițional complementar, pentru universitatea
noastră și, începând de mâine, poate invita la provocări similare, pe alți colegi ai noștri, artiști-profesori…
Mai apoi, trebuie evidențiat un alt aspect al demonstrației, cu valoare de confirmare și de relansare
a unei teme incitante în viziunea estetică a contemporaneității.
Este vorba de vocația semnificantă și evocatoare a FRAGMENTULUI.
Nu doar prin familiara demonstrație a unui Mandelbrot, prin a sa teorie a fractalilor, unde
FRAGMENTUL deține și probează date despre ÎNTREG, sau prin eficienta pledoarie a fragmentului de
hologramă, care are aceeași virtute, ci chiar printr-o pură demonstrație plastică.
Florin Stoiciu, fără trucuri de retușuri ale cadrării, pentru că fragmentele sale, prin simplă alăturare,
recompun ÎNTREGUL, face o convingătoare demonstrație a capacității secvenței de a da mărturii estetice
despre imaginea completă.
Fiecare imagine mică, are astfel propria sa tensiune vizuală, izbutind, în același timp să presimtă și
să dea mărturie asupra calităților estetice ale întregului.
Nu poate fi vorba de o naivă interpretare despre realizarea unei lucrări mari, mai apoi secționată în
fragmente.
E mult mai degrabă vorba despre o gândire a fragmentelor, capabile de a forma, prin reconstruire,
un ÎNTREG…

14
Acest menționat mai sus aspect al demonstrației, se constituie, în opinia noastră, în cea mai
proeminentă contribuție teoretică a colegului Stoiciu.
Nu în cele din urmă, ar fi de menționat și dimensiunea pedagogică a demersului său. Florin Stoiciu
și-a atenționat atât colegii mai tineri din catedră cât și studenții care frecventează cursurile de gravură,
asupra temei, rosturilor și mijloacelor prin care intenționează să facă față.
Laborioasele tehnici din perimetrul aquatintei, au fost remodelate către posibilitatea de folosire a
imaginii fotografice, prin exerciții foarte specifice. Toate tentativele acestei aventuri, cu importantă miză
tehnologică, au fost executate „la vedere” cu asistența și ajutorul participanților.
În consecință, tema seducției fragmentului, sub aspect estetic, a devenit o temă de studiu iar tema tehnicilor
aquatinta a devenit, la rându-i, mai interesantă, s-a reimpus ca o variantă credibilă în gravura românească
modernă și a căpătat un teren incitant pentru alte posibilități tehnologice.
Chiar dacă ar mai fi numeroase aspecte de subliniat, punctarea acestor trei dimensiuni ale
demonstrației la care ne-am referit, nu au scăpat din vedere atributele contributive ale performanței de o
zi:
„O lucrare, o expoziție, o zi” a colegului Florin Stoiciu.
Prof. univ. dr. Mihail Mănescu

10 martie 2011
MASTERAT - DOCTORAT,
Universitatea Națională de Arte din București,
florin STOICIU
15

Prietenul meu Florin Stoiciu, m-a rugat să rostesc câteva aprecieri, cu ocazia deschiderii expoziției
sale.
Vor fi puține cuvinte dar care merită spuse, dat fiind că prietenul de acum mi-a fost cândva elev.
A fost chiar unul dintre primii mei elevi, pentru că, la rându-mi, îmi începeam și eu pe atunci, cariera
în învățământ. Îmi amintesc că era talentat dar…timid, un amestec destul de firesc la copii cu har artistic.
De aceea, privesc băiatul, copilul de atunci și lucrările sale, cu ochii măriți de uimire dar și cu
satisfacție. Acum este un domn, „domn profesor” evident, cu prestanța potrivită, stăpân pe limbajul său
didactic și, în egală măsură, pe cel artistic…
Domnul de acum îmi este coleg de breaslă și prieten, vecin respectat pe simezele unor expoziții,
precum și camarad activ în unele tabere de creație.
Ce poate fi mai frumos decât situația unui profesor în care își remarcă un fost elev, expunând
alături de el, egalându-i performanțele sau, uneori chiar întrecându-l…
Am deci toate motivele să fiu mândru…
Sunt mulțumit pentru faptul că i-am fost profesor dar, mai cu seamă, pentru că ne aflăm astăzi
colegi.
Prof. Dr. Aurel Bulacu

10 martie 2011
Liceul de Arte Plastice „N. Tonitza”- București
16
Lucările lui Florin Stoiciu stau, după cum indică și titlul expoziției sale, sub semnul etapei. Pe de
o parte e vorba de stadialitatea ca o componentă esențială a gravurii în acvaforte și acvatinta. În al doilea
rând, lucrările prezentate individual se succed, reîntâlnindu-se apoi în două feluri: într-o compoziție pe
hârtie și într-o recompoziție video, în care fragmentele apar ca etape numerotate. Un al doilea video arată
în mod semnificativ a treia etapă a conceptului lui Florin Stoiciu: tehnica gravurii nu doar ca procedeu, ci
ca performance în sine.
Elena Pașcalău
30 Martie 2011
Student anul I Master Grafică
florin STOICIU
17

Prin reunirea discursului vizual-plastic şi a dimensiunii practic-performative cu spectacularitatea
evenimentului şi reflecţia legitimizatoare a textelor critice, Florin Stoiciu construieşte proiectul „O lucrare, o
expoziţie”. AQUATINTA ca pe o complexă şi abilă modalitate de promovare ce foloseşte în mod deliberat
strategii de creaţie postmoderniste pentru a readuce, de fapt, în atenţie dimensiunea tehnică a materializării
conceptului artistic.
Tema corporalităţii fragmentare, deconstrucţia şi reconstrucţia, raportul binomic între unitate
şi multiplicitate, între detaliul abstract şi ansamblul figurativ devin pretexte vizuale pentru exersarea
tehnicii tradiţionale a gravurii în aquatinta. Acest demers poate fi înţeles prin prisma ataşamentului faţă
de materialitate şi meşteşug specific pentru mediul artistic academic bucureştean, dar poate fi citit şi în
contextul revirimentului contemporan al tehnicilor artistice convenţionale.
Datorită caracterului său performativ şi a naturii didactice, demonstraţia practică de tehnică a
gravurii oferită de Florin Stoiciu lasă impresia că dezvăluie publicului „secretul” meşteşugului artistic
deprins, în mod tradiţional, printr-o îndelungată ucenicie. Eficienţa acestui discurs şi succesul întregului
proiect se bazează, în cea mai mare parte, pe utilizarea noilor medii - fotografie digitală, video, proiecţie - în
serviciul vechii tehnici şi pe valorificarea uriaşului potenţial de mediatizare oferit de postarea pe youtube.
Resorturile demersului de popularizare sunt evidente şi în organizarea evenimentului de prezentare
a proiectului sub forma unei expoziţii-vernisaj cu o temporalitate efemeră şi public limitat, selectat şi
exploatat astfel încât să ofere o vizibilitate mediatică cât mai mare. Sincronizat inteligent cu lansarea unui
nou spaţiu expoziţional, Galeria „Demisol”, evenimentul a avut rolul asumat de a consolida relaţiile între
practicienii şi teoreticienii artei, contribuind, în acelaşi timp, aşa cum era firesc, la promovarea personalităţii
artistice a autorului.
Toate acestea şi, nu în ultimul rând, catalogul, prin textele critice care îl prefaţează, împlinesc
cu succes eforturile conjugate ale lui Florin Stoiciu de a se impune ca maestru al gravurii şi de a face
cunoscută publicului contribuţia personală adusă în cadrul cursului de tehnici artistice pe care îl susţine în
Departamentul de Grafică a Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti.
Cristina Cojocaru
Aprilie 2011
Student anul III Istoria și Teoria Artei
18
Stau și privesc lucrarea lui Florin Stoiciu - acum în biroul rectorului UNArte - și mă gândesc că
aparențele înșeală: o citesc ca pe un puzzle, menit să deruteze spectatorul. NU e un nud, ci o colecție de
fragmente de corpuri diferite, lipite cu spații între ele, pentru a nu crea iluzia totalității.
Dar cine e modelul? Ei, asta s-a discutat - informal - la vernisajul-eveniment din martie a.c. Și așa
s-a construit un alt fragment, care țese, împreună cu multe altele, istoria orală a școlii noastre.
Sandra Demetrescu
6 aprilie 2011
Student anul III Istoria și Teoria Artei
florin STOICIU
19
20
florin STOICIU
21
AQUATINTA- o lucrare, o expoziţie
22
c. polizarea și lustruirea plăcilor
d. prelucrarea imaginii fotografice din colecția
ARGUMENT personală cu ajutorul computerului
e. imprimarea cu ajutorul imprimantei laser a celor
50 de moduli
Prima expoziție „o lucrare, o expoziție - f. transpunerea imagini pe plăcile de oțel
AQUATINTA pe tabla de oțel (50 de moduli, 50 g. corodarea cu un mordant specific
de lucrări)” face parte din proiectul 3 LUCRĂRI, 3 h. curățarea plăcilor de verni
EXPOZIȚII (între modern și tradițional). i. realizarea filmului cu prima etapă și postarea lui
Următoarele două expoziții vor fi: pe youtube:
2. o lucrare, o expoziție - DIGITAL PRINT și http://www.youtube.com/watch?v=PHoPXcUc1AA
ANIMAȚIE Etapa a II-a: 3 Martie 2011- realizarea afișului
3. o lucrare, o expoziție - CELE 7 CONTRASTE a. fotografie digitală executată după o proiecție a
Această primă expoziție s-a derulat proiectului
pe parcursul a nouă zile în șapte etape în luna b. prelucrarea și pregătirea imaginii cu ajutorul
martie a anului 2011. Demonstrația conceptuală și computerului pentru imprimarea digitală a afișului
tehnică, prezintă pe parcursul etapelor de execuție, c. realizarea filmului și postarea lui pe youtube:
posibilitățile multiple de îmbinare a tehnicilor http://www.youtube.com/watch?v=VG6zfR1_AI4
moderne cu cele tradiționale din domeniul artelor Etapa a III-a: 5-6 Martie 2011 - imprimarea
vizuale. Fiecare etapă folosește concomitent a. încerneluirea
mijloacele moderne (fotografia digitală, prelucrarea b. imprimarea
computerizată a imaginii, imprimarea computerizată, c. uscarea stampelor
internetul pentru postarea filmelor pe portalul youtube, d. realizarea filmului și postarea lui pe youtube:
proiecția etc.) și a celor tradiționale (decuparea http://www.youtube.com/watch?v=KPLvgu42tYU
tablei de oțel, polizarea și lustruirea, transpunerea Etapa a IV-a: 6-8 Martie 2011 - realizarea machetei
imaginii, vernisarea plăcilor, corodarea, imprimarea, pentru catalog
etc.) a. realizarea filmului de animație și postarea lui pe
Acest proiect nu ar fi fost posibil fără un youtube:
ajutor susținut fizic, tehnic și financiar și mulțumesc http://www.youtube.com/watch?v=DMLh8PVkcws
lui: Răzvan Constantin Caratănase, Aura Evelina Etapa a V-a: 9 Martie 2011 - aranjarea expoziției
Radu, Cristian Țârdel, Andrei Ciubotaru, Anca a. realizarea filmului și postarea lui pe youtube:
Boeriu, Gabriela Huzuneanu, Daniel Hotăranu și http://www.youtube.com/watch?v=dT8ILDzgoPg
Maria Fülop. Etapa a VI-a: 10 Martie 2011 - vernisajul expoziției
Etapele proiectului: între orele 10:00-12:00
Etapa I-a: 1-4 Martie 2011- pregătirea materialelor a. realizarea filmului și postarea lui pe youtube:
și a proiectului: http://www.youtube.com/watch?v=84YbFGfWp8U
a. degresarea tablei de oțel Etapa a VII-a: 10 Martie 2011 - împachetarea
b. măsurarea și trasarea modulilor de 20 x 20 cm în expoziției 12:30
număr de 50 de bucăți a. realizarea filmului și postarea lui pe youtube:
florin STOICIU
23
http://www.youtube.com/watch?v=TnHxek7wi7k
Expoziția conține: un set de 50 de lucrări
executate în tehnica aquatinta cu dimensiunea de
35 cm x 30 cm (dimensiunea stampei) reprezentând
imprimările individuale ale plăcilor care construiesc
proiectul final; o lucrare imprimată cu toate plăcile
consecutiv având dimensiunea de 200 cm x 80 cm
și o proiecție cu un film de animație a proiectului
final.
Toată această acțiune s-a desfășurat în
cadrul Universității Naționale de Arte din București
în laboratoarele de gravură de la catedra Grafică,
Facultatea de Arte Plastice. Pe toată această
perioadă studenții au continuat activitatea lor
normală, uneori ajutându-mă pentru a putea finaliza
în timp util lucrarea. Expunerea lucrărilor a avut loc
în Galeria nou înființată la „DEMISOL” str. G-ral
Budișteanu, Nr. 19, Sector 1, București, în data de
10 martie 2011 între orele 10:00 -12:00.
Conf. univ. dr. Florin Stoiciu

Secretar Științific Facultatea de Arte Plastice
11 Martie 2011
Florin Stoiciu. „Alexandra 1”. Aquatinta (C5) .Dimensiunea

stampei: 200 x 80 cm. 20 de moduli 20 x 10 cm și 30 de modului
20 x 20 cm. 2011. Colecția Ruxandra Demetrescu

24
AQUATINTA
scurt istoric
O serie de experimente diferite realizate de diverși artiști au

contribuit la dezvoltarea modernă a tehnicii aquatinta în cel de-al
treilea sfert al secolului al XVIII-lea. Secole înainte de această dată
artiștii gravori s-au străduit să obțină efecte tonale pe plăcile de
gravat folosind o varietate de procese profesionale asemănătoare Fig. 1. Marcantonio Raimondi. „Judecata lui
tehnicii în aquatinta. Lucrările izolate și inconsecvente nu au Paris”. Gravură în dăltiță și aquatinta cu sulf.
determinat apariția unor cronici referitoare la aceste experimente. 1516
Cu toate acestea, o scurtă listă ar trebui să- i includă pe Marcantonio
Raimondi (Fig. 1) și Rembrandt (Fig. 2), care s-au folosit de sulf
(un amestec de sulf și ulei de măsline) pentru a coroda plăcile în
tehnica aquatintei. Unele dintre cele mai remarcabile imprimării
în tehnica aquatinta sunt realizate în anii 1650 de către olandezul
Jan van de Velde (Fig.3), al patrulea din dinastia de artişti care
Fig. 2. Harmensz van Rijn Rembrandt. „Isus

vindecând bolnavii”. Aquaforte și aquatinta cu
sulf. 1649
Fig. 3. Jan van de Velde IV. „Oliver Cromwell”.

Gravură în dăltiță, aquatinta și ruletă.
dimensiunea: 40.6 x 30.5 cm. Harris Brisbane
Dick Fund, 1930. Heilbrunn Timeline of Art
History | The Metropolitan Museum of Art.
florin STOICIU
25
poartă acest nume; acestea sunt adevărate aquatinte realizate cu
praf de colofoniu. Din păcate, lucrările sale executate în această
tehnică, au rămas izolate și nu au avut nici un fel de urmări. Istoria
aquatintei în a doua jumătate a secolului al XVIII-este invăluită
în obscuritate. Mulți gravori făceau diferite experimente și fiecare
dintre ei își păstra secretele fără a le trăda rivalilor de breaslă.
Gravorul François-Philippe Charpentier (|Fig.4) anunță în
”Avant-Coureur” din 10 iulie 1762 că el a inventat o maşină ”de
a grava intr-un mod care imită materialitatea acuarelei”. El a fost
urmat de Jean-Baptiste Delafosse (Fig. 5) în 1766 și Jean-Claude-
Richard de Saint-Non (Fig. 6).
Fig. 5. Jean-Baptiste Delafosse.„Familia Calas

nefericită”. După un desen de Carmontelle.
Aquaforte, dăltiță și aquatinta. dimensiunea:
35,5 x 43,2 cm. 1765
Fig. 4. François-Philippe Charpentier, după Jean-Honoré Fragonard. „Rufe”.

Aquaforte, aquatinta. 1766. Galeriile Naționale de Artă, Colecția Widener.
În 1780, Jean-Baptiste Le Prince (Fig. 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12,

13, 14), pictor, desenator şi gravor, a cărui desene în sepia au avut
mare succes, a decis să le reproducă prin mijloacele gravurii şi
prin urmare, a prezentat o lucrare la Académie Royale de Peinture
Fig. 6. Jean-Claude-Richard de Saint-Non
(Francez, 1727–1791). după Jean-Honoré
(Academia Regală de Pictură) intitulată Plan du traité de la gravure
Fragonard (Francez, 1732–1806). „ Jocul cu au lavis (Schema unui tratat privind laviul în gravură). Cu toate
paleta”. Aquatinta. dimensiunea: 21.7 x 28.3 acestea, şi în ciuda succesului personal, metoda lui Le Prince a
cm. 1766 avut un succes scăzut în Franţa. Abia după câțiva ani, după ce

26
tehnica a suferit diverse modificări în străinătate aquatinta s-a
întors în Franța la sfârșitul secolului al XVIII- lea ocupând un loc de
onoare. Termenul a fost inventat în Londra în această perioadă de
exil.
Fig. 7,8,9,10,11,12, 13. Jean-Baptiste Le Prince

Fig. 14. Jean-Baptiste Le Prince (Francez, 1734–1781). „Dans rusesc”. Aquatinta (Francez, 1734–1781). „Suită de coaufuri
și aquaforte. dimensiunea: 30 x 32.8 cm. Cumpărată de Jacob H. Schiff Bequest, concepute după natură”. Aquatinta și aquaforte.
1922. Fundația Kennedy. 1768.
florin STOICIU
27
În Italia, cele mai vechi gravor care a folosit aquatinta este
Giovanni David din Genova (Fig. 15), care probabil s-a inspirat
după lucrările lui Francisco Goya, cel mai mare maestru al acestei
tehnici.
În acestă perioadă cea mai puternică a tradiţie în aquatinta
o găsim în Marea Britanie. Cele mai vechi imprimări în tehnica
aquatinta au fost expuse de către Peter Perez Burdett (Fig. 16) în
1772.
Fig. 15. Giovanni David (Italian, 1743–1790). „Un

domn mascat la o cafenea: Din seria Portrete
diverse”. Aquatinta și aquaforte. dimensiunea.
23.9 x 16.6 cm. Colecția Elisha Whittelsey.
Fundația Elisha Whittelsey,1979
Fig. 16. Peter Perez Burdett (Englez, 1735–

1793), după Joseph Wright (Englez, 1734–
1797). „Doi băieți care umflă o bășică lângă o
lumânare”. Aquatinta. dimensiunea: 28.7 x 21.4
cm. Colecția Elisha Whittelsey, Fundația Elisha
Whittelsey, 1968 (68.589A)

28
Artistul ”vinovat” pentru răspândirea cunoştinţelor pe
larg a procesului a fost Paul Sandby (Fig. 17). O altă manieră a
aquatintei a fost descoperită în acestă perioadă de Sandby care își
dorea să imite materialitatea laviului executat cu pensula, maniera
zahărului (lift-ground). Primele stampe în aquatinta ale sale și
Fig. 17. Paul Sandby (Englez, 1731–1809).

„Forja de fier între Dolgelli şi Barmouth în
Merioneth Shire”. Placa nr. 6 din XII. Vedere
în Ţara Galilor de Nord. Aquaforte și aquatinta.
dimensiunea: 21.2 x 29.7 cm. Fundația Harris
Brisbane Dick, 1936.
cele ale lui Gainsborough (Fig. 18) sunt îndrăzneţe având un un

efect de desen în guașă urmând ca după mai mulți ani în Anglia
să ajungă la gradații subtile de tonuri pentru a reda materialitatea
acuarelei care învăluia o schiță în creion executată anterior.
Această tehnică a fost ideală într-o perioadă în care cele
mai multe acuarele erau executate pur şi simplu prin așezarea
treptată a petelor colorate peste conturul unui creion, în special
deoarece aquatinta putea fi uşor colorată de mână după imprimare
pentru a completa efectul. Prin urmare, tehnica era eminamente
angajată în ilustrarea unor serii mari de plăci, culoarea fiind astfel
mai ușor de imprimat. În mare vogă în Marea Britanie între anii Fig. 18. Thomas Gainsborough (Englez, 1727–
1788). „Peisaj împădurit cu păstori şi vaci”.
1790 și 1830 au fost cărțile ilustrate ale vrăjitoarelor. Cele mai multe Aqatinta. Placa 11. dimensiunea: 28.1 x 34.9
dintre aceste cărţi au fost topografice, dar altele au tratat subiecte cm. Colecția Elisha Whittelsey. Fundația Elisha
diverse precum vânătoarea de vulpi şi torturile chinezești. Whittelsey,1949.
florin STOICIU
29
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, atunci când
inovaţiile mari au fost făcute în imprimarea modernă, aquatinta a
avut brusc o dezvoltare neaşteptată. Au fost făcute încercări de
a se adapta această tehnică pentru procesele recent descoperite
fotografice. Niepce (Fig. 19) deja încercase să transfere fotografii
pe mental pentru a putea face gravuri. Prima sa ”heliogravură”
datează din 1827. Evoluţiile ulterioare în tehnicile fotografice au
făcut din aquatinta una dintre cele mai frumoase tehnici dintre
toate procesele de reproducere.
Fig. 20. Edgar Degas (francez, 1834-1917),

Mary Cassatt la Luvru: Galeria etruscă, 1879-
1880, Aquaforte, pointe seche, aquatinta şi verni
moale. dimensiunea plăcii: 26.7 x 23.3 cm.
Fig. 19. Joseph Nicéphore Niépce “Point de vue du Gras” (1826), Franța.
Heliogravură
În ultimele decenii ale secolului al XIX- lea aquatinta a fost
utilizată mai frecvent în stampele artiștilor, cele mai bune exemple
fiind de Degas (Fig. 20), Pissaro (Fig. 22) şi Mary Cassatt (Fig.
21).
Dacă în cazul aquafortei şi al tehnicii în dăltiţă, semnul
plastic definitoriu este linia şi jocul de intersectări stabilite cu
Fig. 21. Mary Cassatt, (1844-1926). „Proba” ajutorul ei, de rândul acesta, în tehnica aquatinta, semnul specific
1890-91, pinte seche și aquatinta, dimensiunea este pata.
placii: 35 cm x 25 cm. Galeria Courtesy of După cum sugerează şi numele, este vorba despre un
Adelson , New York. tip de gravură ce se bazează pe corodarea cu n mordant, numai

30
Fig. 23. • Camille Pissaro. „Crepuscul (cu
pietre de moară)”. Pointe seche și aquatintă.
dimensiunea: 104x181. 1879
Fig. 24. Thomas Rowlandson (Englez, 1756 or

1757–1827). „Incendiu în Inn Yard”. Aquatinta
și aquaforte colorată. Galeria Națională de Artă,
Washington, D.C. (Colecția Rosenwald)
Fig. 22. • Camille Pissaro. „Autoportret”. Pointe seche și aquatintă. 1890
că ţelul urmărit este acela de a obţine tente, tonuri şi semitonuri.

Această tehnică a fost folosită mai rar singură, pentru scopuri
figurative . De obicei, ea însoţeşte, agrementează, completează
o placă gravată în aquaforte, verni moale, ruletă tentele adâncind
expresivitatea desenului realizat în linii haşurate.
Din punct de vedere al materialităţii, prin aquatinta s-a putut
rezolva cu uşurinţă umbra care anvelopează o formă descrisă,
variatele ei valori şi semitonuri, în confruntarea cu lumina.
Fig. 25, Philibert-Louis Debucourt (Francez
Placa este acoperită cu un strat uniform (sau nu) de pulbere 1755–1832). „Promenada”. Aquaforte, gravură
răşinoasă (sacâz, colofoniu). Apoi este încălzită cu grijă, aşa încât în dăltiță și aquatinta imprimată colorat. 1792.
florin STOICIU
31
praful respectiv să se topească lent, sub forma unor mici puncte
lichefiate aderate la metal. Placa este apoi scufundată în mordant.
Acele porţiuni acoperite de răşină sunt protejate de acţiunea
corozivă a mordantului, în vreme ce spaţiile dintre particulele de
pulbere permit trecerea lui şi corodarea plăcii. Textura şi profunzimea
semnelor corodate sunt determinate de timpul cât stă metalul în
baia de mordant, afectându-i valoarea tonurilor imprimate. Pentru
a opri corodarea de pe porţiunile destinate tonurilor deschise, placa
e scoasă din baia de mordant, astfel încât acele porţiuni să poată fi
acoperite cu strat de verni anticoroziv. Când placa este scufundată
din nou în mordant, corodarea continuă, în afara porţiunilor
protejate. Prin repetări succesive ale aplicării stratului de verni şi
ale reexpunerii la mordant vor rezulta o varietate de mase tonale
uniforme încorporate în compoziţie.
Apariţia tehnicii aquatinta generează noi modalităţi de
a expresiviza materialitatea, mai cu seamă datorită semnelor
punctiforme, nuanţând valori diferite.
Fig. 26. Francisco de Goya. „Prizonier torturat”,
proiect pentru aquaforte-aquatinta. după 1808.
Dacă în cele mai multe cazuri această tehnică se limitează
Baiţ. Muzeul de Artă din Boston, S.U.A. doar la figurarera semitonurilor, în cazul lui Goya apar remarcabile
excepţii. Astfel, în unele din lucrările sale, artistul izbuteşte să
realizeze o figurare integrală numai prin jocul bine orchestrat al
tintelor, cu absenţa liniilor de contur din aquaforte. El reuşeşte în
aceste lucrări să materializeze într-un mod personal atât atmosfera
cât şi texturile aferente figurării.
Pe lângă aceasta, în gravurile sale, pata obţinută are un
rol pictural, reuşind să mimeze şi vibraţia culorii. Semitonurile
nuanţate, oferite de structura proprie aquatintei, prin cele câteva
pete, materializează atât volumele, umbrele şi luminile cât şi texturile
materialelor folosite. Astfel putem putem recepta diferit soliditatea
unor forme faţă de moliciunea drapajului, chiar în absenţa altor
detalii.
Cele câteva pete de pe drapaj se pliază pe volumetria
creată de cute subliniind geometria concretă a corpului.
Gradaţia valorică a petelor este atât de bine organizată
încât putem percepe firesc succesiunea de planuri.
În imaginile de mai jos (Fig. 26, 27) putem vedea cum Goya
şi-a construit planul compoziţional pânâ în cele mai mici detalii,
Fig. 27. Francisco de Goya. „Prizonier torturat”,
din „Dezastrele Războiului” aquaforte-aquatinta. pentru ca mai apoi, prin învăluirea formelor din aquaforte cu tinta,
după 1808. Muzeul de Artă din Boston, S.U.A. să creeze o lucrare independentă, sub aspect artistic, în gravură.

32
Fig. 28. Mary Cassat. „În
Omnibus”. sfârșitul secolului
al XIX-lea. Proiect în desen.
Galeria Națională de Artă,
Washington, D.C. (Colecția
Rosenwald)
Fig. 29. Mary Cassat. „În

Omnibus”. sfârșitul secolului
al XIX-lea. Pointe seche,
verni moale și aquatinta
colorată. Galeria Națională
de Artă, Washington, D.C.
(Colecția Rosenwald)
Fig.30. Edgar Degas (francez,

1834-1917), Mary Cassatt
la Luvru: Galeria etruscă,
1879-1880, Aquaforte, pointe
seche, dimensiunea plăcii:
26.7 x 23.3 cm.
Fig. 31. Edgar Degas (francez,

1834-1917), Mary Cassatt
la Luvru: Galeria etruscă,
1879-1880, Aquaforte, pointe
seche, aquatinta şi verni
moale. dimensiunea plăcii:
26.7 x 23.3 cm.
florin STOICIU
33
Fig. 33. Kȁthe Kollwitz. „Lupta în Castelul Armory”, din ciclul
Fig. 32. Kȁthe Kollwitz. „Lupta în Castelul Armory”. Desen Războiul țăranilor, 1902-08.Aquaforte și aquatinta în verni
În cărbune. Galeria Națională de Artă, Washington, D.C. moale. Galeria Națională de Artă, Washington, D.C. (Colecția
(Colecția Rosenwald) Rosenwald)

34
cu ajutorul căruia se pot desprinde, prin frecare,
așchii mici dintr-un alt material. Se întrebuințează
Materiale la prelucrarea suprafeței pieselor de metal, de
sticlă etc., a pietrelor prețioase, a mineralelor și a
altor materiale. Poate fi folosit sub formă de pulbere
uscată sau amestecată cu ulei (ex. praf de șmirghel),
de pulbere lipită pe hârtie ori pe pânză (ex. hârtie
sticlată) sau de unelte (abrazoare).
Diluanții - sunt substanțe de cele mai multe
ori lichide, dar pot fi și gaze sau solide în care se pot
dizolva diferite materii cu care vin în contact. Acest
Oțelul - este un aliaj ce conține ca elemente proces de solubilitate poate fi de diferite grade în
principale fierul și carbonul, având un conținut de funcție de raportul de dizolvare și temperatura la
carbon sub 2,11 %. Aliajele fier-carbon cu mai mult care are loc procesul.
de 2,11% carbon se numesc fonte. Oțelurile sunt solvenții organici: toluen, benzol, acetonă, alcool,
materialele cu cea mai largă utilizare în industrie. benzină, eter
Proprietățile lor pot să varieze în limite foarte largi în Verni- soluţie formată din răşini (naturale
funcție de conținutul de carbon și de alte elemente de sau artificiale) şi dintr-un solvent, care, aplicată pe
aliere. Un aliaj este amestecul omogen cu proprietăți anumite obiecte, formează la uscare un strat neted
metalice a două sau mai multe materiale (elemente şi lucios, cu rol ornamental sau protector.
chimice), din care cel puțin unul este metal și de Hârtie - carbon = hârtie subţire acoperită
obicei se află în cantitate mai mare. Proprietățile fizice pe una dintre feţe cu o substanţă chimică de culoare
și chimice ale aliajelor sînt în general diferite de cele închisă, întrebuinţată în dactilografie, cartografie
ale substanțelor componente, uneori semnificativ. etc. la scoaterea de copii; indigo, plombagină. - Din
Majoritatea metalelor de folosință zilnică sînt de fapt fr. carbone, lat. carbo, -onis
aliaje. De exemplu, ceea ce numim în limbaj uzual Cârpe de bumbac, Hârtie absorbantă
„fier” este aproape întotdeauna un oțel cu conținut (sugativă, hartie igienică, hârtie filtru, ziare etc)
redus de carbon. Mordanți (apă + acid azotic 64 %)
În funcție de conținutul în elemente de aliere, concentrație ¼ ATENȚIE! Întodeauna se pune
oțelurile se împart în: acid în apă și nu invers!
• oțeluri nealiate (numite și oțeluri carbon), Pensule (diferite dimensiuni), Creioane,
care conțin ca elemente principale doar fierul și Pixuri, Cutter, Riglă, unghiular, Foarfecă de
carbonul (folosit în cazul nostru pentru tehnica tăiat tablă, Pile, Polizor unghiular, Hârtie pentru
aquatinta) gravură
• oțeluri aliate, care pe lângă fier și carbon Materiale de protecție (mănuși de cauciuc,
conțin și alte elemente: nichel, crom, molibden, mănuși pentru tăiere, halat de cauciuc, halat din
vanadiu etc. piele, ochelari de protecție, mască cu filtru pentru
Abraziv - (TEHN.), este un material dur, mordanți, mască protecție pentru pilitura metalică)
aglomerat sau pulverulent, natural sau sintetic, Detergent, săpun etc
florin STOICIU
35
Fig. 1. Florin Stoiciu. „Alexandra 1”. Imagine digitală. 7 iunie Fig. 2. Florin Stoiciu. „Alexandra 1”. Imagine prelucrată în
2010 programul photoshop cu ajutorul filtrului linocut. (7 griuri). 1
februarie 2011
Fig. 3.Florin Stoiciu. Prelucrarea imaginii cu ajutorul computerului Fig. 4. Florin Stoiciu. Imprimarea schiţei cu ajutorul imprimantei
„COMPUTERUL GENEREAZĂ IMAGINII NU FACE IMAGINI!” ink-jet. Imaginea inversată

36
Fig. 5. Riglă Fig. 6. De sus în jos. Cutter, pix mecanic cu grafit, marker
permanent, pix albastru, pix negru, creion, radieră.
Fig. 7. Hârtie carbon (indigo). Fig. 8. Permanent marker
florin STOICIU
37
Fig. 5. Vinclu, ruletă Fig. 6. Foarfecă fixă de tăiat tabla.
Fig. 7.Cuțit de paletă, șpaclu Fig. 8. Șlefuitor rototiv

38
Fig. 9. pile Fig. 10. Hârtie abrazivă
Fig. 11. De sus în jos: Răzător, brunisor, Fig. 12. Polizor unghiular
florin STOICIU
39
Fig. 13. Polizarea marginilor plăcii la un unghi de 30 de grade Fig. 14. Curăţarea marginilor cu ajutorul răzătorului.
cu o pilă de metal.
Fig. 15. Lustruirea marginilor cu ajutorul brunisorului Fig. 16. Şurubelniţă

40
Fig. 17. Halate pentru protecţie
florin STOICIU
41
Fig. 18. Pasta de şlefuit şi soluţie de curăţat. Fig. 19. Diluant
Fig. 20. Pâsla Fig. 21. Pensule

42
Fig. 22. Verni Fig. 23. Tase
Fig. 24. Acid Azotic Fig. 25. Pana de gâscă
florin STOICIU
43
Fig. 26. Hârtie igienică Fig. 27. Recipiente pentru măsurarea substanțelor.
Fig. 28. Pensă Fig. 29. apă

44
Fig. 30. Recipient de plastic Fig. 31. Pâlnie
Fig. 32. Cârpe Fig. 33. Cerneală pentru litografie
florin STOICIU
45
Fig. 34. Ciuperca şi rulourile pentru imprimare Fig. 35. Plita electrică
Fig. 36. Tampon din canafas Fig. 37. Hârtie de ziar.

46
Fig. 38. Hârtie de gravură Fig. 39. Pense din plastic
Fig. 40. Sugativă Fig. 41. Plexiglas
florin STOICIU
47
Fig. 42. Presă Fig. 43. Pâslă
Fig. 44. Pesule late pentru verni Fig. 45. Carton mucava

48
Fig. 46. Planșetă de lemn pentru presarea stampelor. Fig. 47. Greutate pentru presare (în acest caz piatra litografică)
Fig. 48. Elementele ramei metalice gen Nielsen; H Fig. 49. Așezarea stampei.
florin STOICIU
49
Fig. 50. Așezarea plasticului. Fig. 51. Introducerea stampei în ramă
Fig. 52. Îmbinarea ramei Fig. 53. Strângerea șuruburilor pentru fixarea ramei

50
Fig. 54. Introducerea clemelor de susținere a ramei Fig. 55. Piesa înrămată
Fig. 56. Materiale de protecție Fig. 57. lupe
florin STOICIU
51
PROIECT DE 9 ZILE ÎN 7 ETAPE

52
florin STOICIU
53
54
florin STOICIU
55
Plan spaţiul expoziţional Galeria DemisolUNA.

56
florin STOICIU
57
Aquatinta este o tehnică
pretenţioasă care necesită o mare
atenţie şi un număr mare de probe,
pentru ca rezultatul imprimării să fie
cel dorit. Întodeauna se foloseşte
acelaşi material cu lucrarea finită
În stânga aveţi o schemă de
principiu cu un probar final. Astfel după
ce a fost preparat mordantul, în acest
caz am folosit următoarele cantităţi: la
4 l de apă se introduc 400 ml de acid
azotic care are o concentraţie de 64%
ATENŢIE! ÎNTODEAUNA SE PUNE
ACIDUL ÎN APĂ ŞI NU INVERS!
temperatura mordantului este în acest
caz de 20 de grade Celsius.
Partea de jos a schemei de
lucru prezintă calculul care se face
pentru obţinerea celor 7 trepte de gri.
Astfel pentru fiecare gri se calculează
în felul următor: 10 sec. pentru primul
gri, 30 sec. pentru al doilea, 1 min.
pentru al treilea, 2 min. pentru al
patrulea, 4 min. pentru al cincilea, 8
min. pentru al şaselea, 16 min. pentru
cel de-al şaptelea.
Etapele sunt următoarele:
pentru alb se acoperă prima treaptă cu
verni, pentru primul gri se corodează
10 sec. şi se acoperă cu verni, pentru
cel de-al doilea gri se corodează 20
sec. şi se acoperă cu verni şi tot aşa
până la ultimul gri respectiv: 10 sec. +
20 sec. + 30 sec. + 1 min. + 2 min. + 4
min. + 8 min.
Recomand să se folosească
mordantul proaspăt ca să se evite
uzura şi pentru ca timpii de corodare
să fie aceeaşi de fiecare dată.

58
60
florin STOICIU
61
62
florin STOICIU
63
64
florin STOICIU
65
66
florin STOICIU
67
68
florin STOICIU
69
70
florin STOICIU
71
72
florin STOICIU
73
74
florin STOICIU
75
76
florin STOICIU
77
78
florin STOICIU
79
80
florin STOICIU
81
82
florin STOICIU
83
84
florin STOICIU
85
86
florin STOICIU
87
88
florin STOICIU
89
90
florin STOICIU
91
92
florin STOICIU
93
94
florin STOICIU
95
96
florin STOICIU
97
98
florin STOICIU
99
100
florin STOICIU
101
102
florin STOICIU
103
104
florin STOICIU
105
106
florin STOICIU
107
108
florin STOICIU
109
110
florin STOICIU
111
112
florin STOICIU
113
114
florin STOICIU
115
116
florin STOICIU
117
118
florin STOICIU
119
120
florin STOICIU
121
122
florin STOICIU
123
124
florin STOICIU
125
126
florin STOICIU
127
128
florin STOICIU
129
130
florin STOICIU
131
132
florin STOICIU
133
134
florin STOICIU
135
136
florin STOICIU
137
138
florin STOICIU
139
142
florin STOICIU
143
144
florin STOICIU
145
146
florin STOICIU
147
148
florin STOICIU
149
150
florin STOICIU
151
152
florin STOICIU
153
154
florin STOICIU
155
156
florin STOICIU
157
158
florin STOICIU
159
160
florin STOICIU
161
STUDII DE CAZ
Răzvan Constantin Caratănase

Andrei Ciubotaru
Cristian Țârdel
RĂZVAN CONSTANTIN CARATĂNASE
Asist. univ. drd.
Catedra Grafică
Proiectul domnului asistent Răzvan Constantin Caratănase „100 de portrete” se bazează pe

principiile tehnice anunţate anterior, aquatinta pe tabla de oţel. Un demers aparent simplu pentru perioada
postmodernă. Autorul porneşte de la o imagine digitală personală printr-o prelucrare tipică programului
photoshop şi o pregăteşte pentru o transpunere clasică pe o placă de oţel. Noutatea acestui demers constă
în realizarea a 9 trepte de griuri pentru o figurare cât mai fidelă a unei imaginii fotografice, fără o interpretare
a formei figurate. Pot să afirm că acest demers este similar atitudinilor maeştrilor gravori din secolul al XIV-
lea, care se foloseau de schiţele artiştilor, executate cu camera obscură.
Probabil, dacă ar fi existat computerul în secolul al XIV-lea, Leonardo şi Dürer s-ar fi folosit de el.
Menţionez: computerul generează imagini nu le face!
Meritul domnului Răzvan Caratănase constă într-un studiu atent, în figurarea atitudinii şi a fizionomiei
personajului reliefat pentru a putea fi recognoscibil. Compoziţia, prin elementele sale esenţiale: aşezarea
în pagină decupajul formei, cantităţile de alb şi negru, texturile şi structurile aparţin în totalitate autorului
şi sunt datorate schiţelor mentale, elaborate anterior procesului tehnologic. Concluzia: în prima etapă de
învățare a expresiilor plastice nu încerca să mimezi un stil, ci lasă forma să vorbească și în felul acesta stlul
te va găsi negreșit.
Data şi locul naşterii: 14.05.1985. Tulcea; Studii: prezent-2010 doctorand în cadrul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti,
Domeniul Arte Plastice şi Decorative, (coordonator: Prof. Univ. Dr. Cristian Robert Velescu); 2010-2008 Universitatea Naţională de Arte
din Bucureşti, Facultatea de Arte Plastice, Secţia Grafică, Disertaţie în Grafică de Şevalet - Gravură (coordonator: Prof. Univ. Dr. Mihail
Mănescu); 2008-2004 Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, Facultatea de Arte Plastice, Secţia Grafică, Licenţă în Grafică
de Şevalet - Gravură (coordonator: Lect. Univ. Dr. Anca Boeriu); 2004-2000 Liceul de Artă „George Georgescu” din Tulcea, Secţia
Pictură, Atestat în Pictură de Şevalet (coordonator: Prof. Ibrahima Kalona Keita); Experienţă profesională: prezent-2010 Membru
U.A.P.R. (Uniunea Artiştilor Plastici din România), Filiala Grafică Bucureşti; prezent-2008 Asist. Univ. asociat în cadrul Universităţii
Naţionale de Arte din Bucureşti, Facultatea de Arte Plastice, Secţia Grafică, Disciplina Gravură; Premii, burse: prezent-2010 Bursa
de studiu pentru doctorat acordată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; 2010 Premiul U.A.P.R. - Filiala Grafică
lBucureşti; 2009 Premiul Special al Juriului pentru Grafică la Concursul Naţional „Urme şi semne - repere ale umanului”, Tulcea.

164
Etapele tehnicii aquatinta pe tabla de oţel
cu
Răzvan Constantin Caratănase
Fig. 1. Prelucrarea imaginii digitale pe computer în programul Fig. 2. tăierea şi lustruirea plăcii de oţel. Cu o pilă se şlefuiesc
photoshop în vederea transpunerii. marginile plăcii într-un unghi de 45 de grade.
Fig. 3. transpunerea desenului cu ajutorul hârtiei carbon Fig. 4. izolarea cu verni a primului gri şi pregătirea plăcii pentru
al doilea gri
florin STOICIU
165
Fig. 5. introducerea plăcii în baia de mordant (acid +apă). Fig. 6. eliminarea oxidului de fier cu ajutorul unei pene de
gâscă
Fig. 7. spălarea cu apă a plăcii după fiecare corodare Fig. 8. după finalizarea treptelor de gri se şterge placa cu un
diluant de verni şi se pregăteşte pentru imprimare.

166
Fig. 9.ştergerea cu o cârpă de bumbac îmbibată într-un diluant Fig. 10. finalizarea ştergerii
a verniului.
Fig. 11. încerneluirea cu o cerneală pentru gravura în adâncime Fig. 12. ştergerea surplusului de cerneală de pe suprafaţa înaltă
cu ajutorul unui rulou inactivă
florin STOICIU
167
Fig. 13. se continuă ştergerea cu ajutorul unor hârtii de ziar Fig. 14. aşezarea plăcii încerneluită pe carul de la presă
foarte uşor .
Fig. 15. aşezarea hârtiei de gravură pentru imprimare Fig. 16. stampa imprimată în tehnica aquatinta pe tabla de oţel

168
Fig. 17. Răzvan Constantin Caratănase. Stadiul 1, aquatinta (C5), “Răzvan Theodorescu”. dimensiunea: 18 cm x 20 cm. 2011
florin STOICIU
169
ANDREI CIUBOTARU
Asist. univ. dr.
Catedra Grafică
Abordarea proiectului de către Andrei Ciubotaru de bazează pe o schiță anterioară etapelor

tehnice.
Specificitatea acestui demers constă într-o transpunere vizuală a unei schițe pe placa de oțel
folosindu-se de proiectul mental. Această atitudine este specifică artiștilor care se află la începutul
cunoașterii unei noi modalități tehnice de expresie plastică în tehnicile de imprimare. Este, dacă vreți să-i
spunem, un fel de tatonare a unui teritoriu nou. Schița rapidă a unui concept deja bine stabilit creează o mai
mare certitudine pentru transpunerea ulterioară cu repere sigure și precise. În etapa a doua, desenul direct
pe placă, artistul face o sinteză mentală atât a formei figurate cât și a tuturor elementelor de limbaj plastic
specifice oricărei lucrări plastice.
Astfel, în acest caz, elementele primare de compunere: paginarea, proporțiile, construcția, valorația
și expresia plastică sunt cuprinse. Într-un tot unitar datorate în primul rând experienței acumulate în limbajul
de bază profesionist al oricărui artist vizual. Nu trebuie să uităm că în plan mental artistul inversează
compoziția și că își elaborează matematic descompunerea în griuri a suprafețelor care definesc forma.
Procesul tehnologic și etapele tehnice sunt specifice aquatintei pe tabla de oțel fără colofoniu
reușind să redea materialitate acuarelei din grafica de șevalet. Multiplicarea este elementul primordial care
definiște și separă o stampă executată în tehnica aquatinta de o aquarelă din grafica de șevalet.
Acest demers îl îndeamnă pe artistul gravor să se gândească după primul stadiu de imprimare
dacă este cazul să mai continue sau să se oprească și să afirme: Asta este!
Studii: Din 2009 Doctor în Arte Vizuale, Universitatea Națională de Arte din București; 2003-2002 Studii Aprofundate, Universitatea
Națională de Arte din București / 2002-1998 Universitatea Națională de Arte din București; 1997-1995 Universitatea Anchorage,
Alaska; 1995-1994 Școala Alternativă „Steller”, Anchorage, Alaska;1994-1990 Liceul German „Hermann Oberth”, București /
Expoziții personale: 2010 Galeria „Simeza”, București (obiect-instalație); 2010 Galeria „Recycle Nest”, București (obiect); 2009
Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia (obiect-instalație); 2009 Galeria „Calina”, Timișoara (obiect-instalație); 2007 Galeria „Căminul
Artei”, București (pictură); 2006 Galeria Apollo, București (obiect-instalație); 2005 Galeria „Apollo”, București (23 lucrări, pictură); 2004
Club „Prometheus”, București (25 lucrări, pictură)” 2003 Galeria de Artă, Bistrița (30 lucrări, pictură); 2002 Galeria „Frezia”, Dej (30
lucrări – 10 desen, 20 pictură); 2001 Galeria „Gala”, București (20 lucrări, pictură); Expoziții colective internaționale: 2010 Trienala
de gravură de la Chamalliers, Franța; 2005 „Trialog”- Land-Art- Hundisburg (Germania); 2002 „Autoportrete” - Belgrad (Iugoslavia);
2000 „Pâlnia” - Chișinău (Republica Moldova); 1997 Anchorage, Alaska (S.U.A.); 1996 Campus „Center Gallery” - Anchorage, Alaska
(S.U.A.); 1995 Anchorage, Alaska (S.U.A.); Premii: 2008 Premiul societății de avocatură Stoica și Asociații; 2006 Premiul de Excelență
pentru Pictură - Uniunea Națională a Patronatului Român; 2006 Nominalizat pentru Premiul pentru Tineret - Uniunea Artiștilor Plastici
România; 2003 Premiul Ministerului Culturii și Cultelor - Proiectul „Carantina Urbană” (în cadrul Festivalului „Performing Places”,
organizat de British Council în București); 1995 Premiul II - Anchorage, Alaska (S.U.A.)

170
cu
Andrei Ciubotaru
Fig. 1. Elaborarea schiței Fig. 2. Transpunerea schiței folosind planul mental și direcțiile
indicate de proiectul executat anterior fizic.
Fig. 3. Acoperirea albului cu verni și pregătirea plăcii pentru Fig. 4. Izolarea cu verni a primului gri şi pregătirea plăcii pentru
primul gri. al doilea gri.
florin STOICIU
171
Fig. 5. Introducerea plăcii în baia de mordant (acid + apă). Fig. 6. Spălarea plâcii de oțel de mordant cu apă.
Fig. 7. Izolarea cu verni a celui de-al doilea gri și pregătirea Fig. 8. Izolarea cu verni a celui de-al doilea gri și pregătirea
plăcii pentru cel de-al treilea gri. plăcii pentru cel de-al treilea gri. (detaliu)

172
Fig. 9. Încerneluirea cu ciuperca de piele. Fig. 10. Ștergerea cernelii de pe suprafața inactivă cu un
tampon de canafas.
Fig. 11. Finalizarea ștergerii cu o bucată de ziar Fig. 12. Placa încerneluită și pregătită pentru imprimare.
florin STOICIU
173
Fig. 9. Așternerea hârtiei umede pe matriță. Fig. 10.Stampa imprimată
Fig. 11. Semnarea stampei uscate. Fig. 12. Stampa

174
Fig. 13. Andrei Ciubotaru. Aquatinta (C5). „Portret”. Dimensiunea: 25 x 15 cm. 2011
CRISTIAN ȚÂRDEL
Lect. univ. drd.
Catedra Grafică
Desenul direct pe placa de oțel este demersul domnului Cristian Țârdel. O abordare specifică a
unui artist cu o îndelungată experiență în tehnica menționată.
Noutatea demersului constă în materialele folosite și a mijloacelor aparent simple de expresie
plastică.
Artistul se folosește de un desen executat cu un marker permanent înlocuind în acest fel verniul
protector. Mai precis, acolo unde materia tușului este depusă, linia, la imprimare, va fi albă. Construcția
mentală și senzorială a transpunerii se folosește de toate elementele acumulate într-o experiență bogată de
gravor și se bazează pe artificiul descoperirilor noi din domeniul tehnic. Traseul compozițional, alăturarea
elementelor specifice de limbaj plastic ale graficii de șevalet: linia, pata, hașura creionului litografic, ne
îndeamnă să afirmăm fără drept de echivoc că de multe ori tehnica nu este alt ceva decât sarea și piperul
unei piese finite.
Frumusețea acestei tehnici constă în faptul că niciodată nu poți știi cu precizie ce va urma, din punct
de vedere plastic. Bucuria descoperiri este asemănătoare plăcerii pictorului care își pregătește uneori, ore
întregi paleta pentru a realiza un ton sau o nuanță cromatică necesare efectului vizual al unei pânze.
Cristian Țârdel, în etapele intermediare ale realizării griurilor necesare aquatintei se folosește de
toate mijloacele specifice gravurii pentru a realiza o textură și o structură benefică expresiei plastice finale
dorite. Astfel, într-o anumită etapă el se folosește de brunisor pentru a mai atenua din griurile prea dure și
tăioase sau creează efectul desenului în cărbune cu creta litografică. După cum bine observăm această
tehnică oferă o libertate deplină în desfășurarea actului creator fără a mai fi o simplă tehnică executată
rigid. Întrebările fundamentale din perioada studenției: ce este mai important? ce faci sau cum faci? sunt
cel mai bine prezentate în acest caz.
Data şi locul naşterii: 21.12.1958. Bucureşti; Studii: prezent-2008 doctorand în cadrul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti
(coordonator: Prof. Univ. Dr. Mihail Mănescu); 1992-1986 absolvent al Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, Facultatea de
Arte Plastice, Secţia Grafică (coordonator: Prof. Univ. Dr. Mircia Dumitrescu); Premii: 1992 Premiul I pentru ilustraţie de carte la
Concursul Naţional, Cluj Napoca; Experienţă profesională: în prezent Lect. Univ. în cadrul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti,
Facultatea de Arte Plastice, Secţia Grafică, Disciplina Gravură; prezent-1993 membru U.A.P.R. Filiala Grafică Bucureşti; multiple
participări la expoziţii de grup şi colective pe plan naţional şi internaţional, tabere de creaţie, workshop-uri etc.

176
cu
Țârdel Cristian
Fig. 1. Proiectul executat direct pe placa de oțel. Fig. 2. Pregătirea mordantului. Se pune o cantitate de 400 l
apă.
Fig. 3. Se toarnă 400 de ml de acid azotic. ÎNTODEAUNA SE Fig. 4. izolarea cu verni a primului gri şi pregătirea plăcii pentru
PUNE ACIDUL ÎN APĂ ȘI NU INVERS! al doilea gri
florin STOICIU
177
Fig. 5. Placa vernisată și pregătită pentru cel de-al doilea gri Fig. 6. Placa izolată pe verso.
Fig. 7. Izolarea ultimului gri cu ajutorul unei crete litografice. Fig. 8. Introducerea în baia de mordant (acid azotic și apă)

178
Fig. 9.Spălarea plăcii de mordant cu apă Fig. 10.Brunisarea câtorva detalii.
Fig. 11. Ștergerea verniului cu diluant. Fig. 12. Finalizarea ștergerii plăcii cu o cârpă îmbibată în
diluant.
florin STOICIU
179
Fig. 13. Încerneluirea cu ciuperca de piele. Fig. 14. Ștergerea cernelii de pe suprafața inactivă cu ajutorul
tamponului de canafas.
Fig. 15. Finalizarea ștergerii cernelii de pe suprafața inactivă cu Fig. 16. Placa încerneluită
ajutorul tamponului de canafas.

180
Fig. 17. Așezarea plăcii încerneluite pe blatul presei folosind o Fig. 18. Așezarea hârtiei umede pe matrița încerneluită.
„mască” de poziționare.
Fig. 19. Brunisarea detaliilor formei gravate. Fig. 20. Brunisarea detaliilor formei gravate. (detaliu).
florin STOICIU
181
Fig. 21. Protejarea hârtiei de gravură pe spate cu o altă hârtie Fig. 22. Stampa imprimată
de ambalaj.
Fig. 23. Semnarea stampei Fig. 24. Semnarea stampei. (detaliu)

182
Fig. 25. Cristian Țârdel..Aquatinta (C5). „Nud”. Dimensiunea: 25 x 15 cm. 2011
ABREVIAȚIUNI TEHNICE INTERNAȚIONALE
C GRAVURA ADÂNCĂ P4 fotogravura

C1 gravura în oțel (dăltiță) P5 collotipie
C2 gravura în aramă (cu dăltiță) P6 fotolitografie
C3 Aquaforte P7 offset
C4 gravura cu acul (pointe séche) P8 fotografie, holograma
C5 Aquatinta
C6 vernis mou T TIPOGRAVURA
C7 Mezzotinta
C8 Heliogravura COL. COLORAT MANUAL
X GRAVURA ÎNALTĂ B TIPAR SEC

X1 xilogravura (pe fibră)
X2 xilogravura (în capul fibrei) CGD DESEN CREAT PE CALCULATOR
X3 Linogravura
X4 metalogravura CRD DESEN REPRODUS PE
X5 heliogravura în metal CALCULATOR
X6 gravura în masa plastica
X7 linogravura chinezeasca U ALTE TEHNICI
L LITOGRAFIE
S SERIGRAFIE
P REPRODUCERI MECANICE
P1 clișeu tratat linear
P2 clișeu raster fotozincografie
P3 reproduceri fotografice în diferite
tehnici

184
GLOSAR aquatinta, maniera zahărului, maniera creionului, etc.) sau
în plan (litografie, zincografie, ofset, etc.). Manipularea
și utilizarea mordantului rezultat din amestecul acidului
A cu apa se face numai de personalul autorizat, în spații
ventilate și filtrate corespunzător normelor în vigoare.
Mordanții care au la bază un acid se depozitează în
ABRAZIV - Corp sau material dur care are
spații specifice. Mordanții uzați nu se aruncă niciodată în
proprietatea de a roade prin frecare. Substanțele abrazive
canalele colectoare comune!. Dintre acizii folosiți frecvent
pot fi: minerale, metalice sau calcaroase. În gravură
în tehnicile și manierele gravurii enumerăm: acidul azotic,
abrazivul este folosit în mai multe scopuri, astfel: pentru
acidul clorhidric, acidul acetic, acitul tanic, acidul fosforic
lustruirea plăcilor metalice, pietrelor litografice, ascuțirea
etc.
sculelor pentru gravat (ace, dăltițe, etc.). Totodată a
ALBIA GRAVURII - Forma plăcii de gravură
devenit principalul material în maniera cu carborundum.
inversată și adâncită în hârtie, ca efect al presiunii
ACUATINTA, var. ACVATINTA - Tehnică de
exercitate la imprimarea plăcii de gravură în adâncime (v.
gravare în adâncime, pe o placă cu fond poros, realizat
corpul gravurii)
prin corodare cu mordanți pentru a obține tonuri de
AGLUTINANT- 1. Care unește, lipește, care
diferite intensități, asemănătoare desenului în laviuri
aglomerează prin alipire, care servește la aglutinare.
de tuș. Procedeul numit „maniere de lavis” este atribuit
2. Substanță vâscoasă preparată din amidon, dextrina,
gravorului francez Jean Baptist Le Prince (1734-1781).
gumă și albumină, care se adaugă în pasta de imprimat
Placa metalică, după o prealabilă curățare și degresare se
pentru a păstra desenul pe țesătură. (tehnicile de
acoperă cu un strat fin de particule de sacâz (colofoniu).
imprimare pe material textil)
Prin încălzirea plăcii de metal cu ajutorul unor surse de
APA - Lichid incolor, fără gust și fără miros,
caldură, granulele de sacâz se vor fixa prin topire de placă,
compus hidrogenat al oxigenului.
lasând spații libere de jur împrejurul lor. Aceste spații vor
APLICATIV - (Despre unele științe, domenii sau
crea prin corodare mici caverne gata sa preia cerneala în
metode de cercetare). Aspect al unui domeniu care își
diferite cantități, în funcție de timpul de corodare. Pentru
găsește o aplicație imediată. Gravura prin excelență este
a păstra tonurile deschise, placa se acoperă cu verni,
un domeniu aplicativ astfel toate tehnicile și manierele din
înainte de cufundarea în mordant. La final particulele de
grafica tradițională de șevalet își regăsesc corespondentul
sacâz se îndepărtează cu ajutorul alcoolului tehnic (spirt
în tehnicile și manierele de multiplicare ale sale.
medicinal). Tehnica de imprimare este asemănătoare
ATACAREA CU ACIZI (v.mordanți) - Termen
aceleia în aquaforte. Majoritatea artiștilor combină acest
popular folosit uzual de artiștii în arte vizuale care se
procedeu de gravare cu cel în aquaforte, pentru a obține
folosesc de tehnicile și manierele gravurii. Proces chimic
efecte speciale, cu texturi mai bogate, prin alăturarea
de corodare a metalului prin acțiunea mordanților, folosit
de pete și hașuri. Există totuși cazuri rare de obținere a
în gravură pentru a obține marcarea și adâncirea liniilor și
unei imagini credibile, sub aspect plastic, numai prin jocul
punctelor desenului pe placa de metal, în scopul de a le
petelor de tintă, așa cum a procedat Goya în ciclul de
face să rețină pentru imprimare necesarul de cerneală de
gravuri, Los dezastres de la guerra (1863).
gravură. În mod curent se folosește mordantul care are
ACID - Substanță chimică, cu gust acru și miros
la bază acidul azotic pentru atacarea plăcilor de cupru,
înțepâtor, care înroșește hârtia albastră de turnesol
acidul clorhidric pentru zinc și acidul sulfuric pentru fier.
și care, în combinație cu o bază, formează o sare. În
În cazul lucrărilor cu țesătura deasă de linii, în vederea
gravură acidul este folosit în amestec (mordant) cu apa.
evitării spargerii verniului sub acțiunea mordantului,
NICIODATĂ NU SE PUNE APA ÎN ACID CI INVERS
se recurge la corodarea plăcii sub acțiunea unei soluții
ACIDUL ÎN APĂ! (pericol de explozie). Este folosit în
apoase de perclorură ferică (v. si acuaforte)
tehnicile și manierele gravurii în adâncime (aquaforte,
florin STOICIU
185
ATACA IN ACIZI - Termen popular. A executa transpunerea proiectului inițial.
operația de corodare cu mordanți. CAR DE PRESĂ - (v. presa de gravură, p.
litografică). Masă mobilă pe rotițe acționată manual sau
electric și care rulează pe postamentul presei litografice.
B CÂRPA - Bucată de pânză sau de stofă (veche),
folosită de obicei în gospodărie (la ștergerea prafului,
BITUM - Produs solid, plastic, de culoare neagră, a vaselor etc.) ca materie primă în industria hârtiei etc.
obținut prin oxidarea la cald a rezidurilor de petrol sau prin Material indispensabil în tehnicile și manierelor gravurii
distilarea huilei. Din fr. bitume. În gravură este folosit la ajutând la menținerea curățeniei în timpul imprimărilor.
prepararea verniurilor. CANAFAS - Pânză rară din fire de cânepă,
BENZINĂ - Lichid incolor, ușor inflamabil, cu foarte apretată, care se folosește la confecționarea
miros caracteristic, produs petrolier sau de sinteza, folosit hainelor, ca întăritură la piepți, la gulere și, în legatorie,
mai ales drept combusibil la motoarele cu explozie. Se la cusutul cotoarelor de cărți. Folosit în gravură în mod
folosește în gravură în prepararea verniurilor sau pentru special la îndepărtarea cernelii după suprafețele inactive
ștergerea și curățarea rulourilor sau diferitelor scule. (Aquaforte, Aquatinta, Pointe seche, etc). Țesătura rară
BRUNA - Operație proprie gravurii pe metal are proprietatea de acumulare în spațiile libere a cernelii
și care constă în apăsarea puternică a metalului cu aflată în surplus.
brunisorul în jurul liniilor și punctelor gravate pe placă CERNEALA DE GRAVURĂ - Materie păstoasă,
pentru a le slăbi sau a le face să dispară complect, ca neagră sau de culoare având consistența culorilor de
să nu se mai imprime de loc. Denumirea provine de la ulei pentru pictură și conținând ulei mineral. Este diferită
faptul că pe plăcile de cupru locurile adâncite prin apăsare pentru gravura pe metal, pentru xilogravură și linogravură
capătă un ton mai brun. sau pentru litografie, în raport cu calitațile cerute de
BRUNISOR - Sculă de gravură cu care se particularitățile specifice imprimării la fiecare din aceste
brunează, constituită dintr-o bară de oțel, fixate într-un tehnici.
mâner și având secțiunea rotundă sau ovală subțiată spre CERNEALA DE ÎNCERCARE sau NEGRU DE
vârf (v. brunare) ÎNCERCARE - Amestec saturat de vaselină minerală cu
BUMBAC 1. Plantă textilă din familia negru de fum, care se folosește la gravura în adâncime
malvaceelor, de origine tropicală și subtropicală, cu flori nu pentru imprimare, ci pentru a înnegri în timpul lucrului
gălbui sau roșiatice și cu fructele capsule, care conțin desenul gravat pe placă și a vedea astfel cum trebuie el
numeroase semințe acoperite cu peri pufoși (Gossypium). continuat înainte de imprimare; cerneala de încercare
Fibră textilă obținută, prin egrenare, de pe semințele nu se usucă, spre deosebire de aceea de imprimat și se
bumbacului. Țesătura de bumbac este des folosită în spală ușor cu benzină sau petrol.
gravură pentru ștergerea sculelor având proprietatea de CLIȘEUL - 1. Formă de tipar plană sau cilindrică,
a nu se descompune sub acțiunea solvenților utilizați. cofecționată din metal, lemn, cauciuc, materiale sintetice
etc., care conține copia unui text sau desen și cu ajutorul
căreia se reproduce și se imprimă originalul. Clișeul are o
C suprafață activă cu elemente tipăritoare și alta neutră, care
nu primește cerneala la imprimare. Desenul se execută
CALC - 1. Hârtie translucidă obținută prin prin gravare manuală, mecanică, electromecanică,
măcinarea fină a pastei de hârtie, folosită la executarea fotomecanică sau fotochimică. Clișeul se multiplică prin
desenelor în tuș, pentru a fi apoi copiate pe hârtie stereotipare sau galvanoplastie la tipar înalt, prin repetare
heliografică (ozalid). 2. Copia pe hârtie de calc a unui și multiplicare fotografică pentru toate procedeele de
desen; decalc. În gravură se folosește deseori în tipărire. La tiparul policrom se prepară câte un clișeu

186
parțial pentru fiecare culoare. - Clișeu cu raster, clișeu suprafeței și grosimii hârtiei. Clișeul permatip se fixează
tipografic sau ofset obținut cu ajutorul unui raster care pe un suport de magneziu sau de aluminiu. Se folosește
permite reproducerea imaginilor în semitonuri. - Clișeu mai ales la imprimare pe carton și folii, în mai multe culori,
galvanic, clișeu metalic, de pildă zincografic, acoperit, prin la mașini rotative și plane de tipar înalt; - Clișeu tăiat -
depunere galvanică, cu metale dure în vederea obținerii clișeu executat prin gravare manuală, într-un material ușor
unor tiraje mari. Prin metalizare cu crom se pot realiza de prelucrat (carton, celuloid, lemn, linoleum, plumb etc.)
tiraje până la doua milioane de exemplare; - Clișeu în prin tăiere cu dăltița și cuțitașul. Se folosește ca, clișeu de
similigravură, forma de tipar înalt divizată în puncte, fond, alb-negru, la confecționarea de ornamente, litere de
pentru tipărirea reproducerilor monocrome (autotipii) corp mare, pentru inscripții, viniete, pentru ilustrații de artă
sau policrome (tricromii) în semitonuri; - Clișeu îngropat etc.; - Clișeu zincografic - clișeu obținut pe o placă de zinc
- înseamnă un clișeu încadrat de text pe două sau mai acoperită cu un strat fotosensibil ce se expune la lumina
multe laturi. Clișeul încadrat pe două laturi se așează prin intermediul unui negativ al imaginii de reprodus, după
în capul sau la baza paginii, cel pe trei laturi, în partea care se developează. Se presară apoi praf de asfalt de
superioară a paginii, cel pe patru laturi, în centrul optic al Siria care aderă, prin încălzire, la părțile plăcii ce nu trebuie
paginii; - Clișeu linear - clișeul care are la bază un original adâncite, celelalte fiind supuse acțiunii unui mordant.
cu elemente de aceeași intensitate, fără semitonuri. CREION - Ustensilă pentru scris sau desenat,
Desenul se poate face direct pe placă sau se transpune constituită dintr-o mină neagră sau colorată, protejată
prin transport, după ce a fost executat cu tuș litografic sau de un înveliș de obicei din lemn; bețișor facut din argilă
cerneală autografică pe hârtie specială. Pentru desene combinată cu diferite substanțe, cu care se poate desena
în creion, se va folosi un creion gras litografic pe hârtie în diferite culori. În gravură se folosește tipul de creion
granulată. Alteori se recurge la transport indirect: desenul litografic sau cel clasic cu mina de grafit.
se face mai întâi pe o piatră litografică și de pe aceasta se COLOFÓNIU - Reziduu de culoare galbenă-
transportă pe placa de zinc. Cel mai utilizat procedeu este roşcată obţinut după îndepărtarea terebentinei din
copierea fotografică a desenului pe placă. Clișeul linear răşina de conifere, folosit în industria hârtiei, a lacurilor,
se folosește pentru a reproduce desene în peniță sau a cauciucului etc.; sacâz. Răşină folosită în tehnica
creion, litografii monocrome, gravuri în piatră, cupru, oțel aquatinta sau la prepararea verniurilor.
etc.; - Clișeu lipit - clișeu pentru tipar înalt, preparat pe o COPIE - În gravură, imitaţie exactă în
placă de stereotipie cu scopul de a obține imagini clare. Se aceeași tehnică şi cu aceleaşi materiale a unei gravuri,
folosește pentru periodice ilustrate; - Clișeu mixt - clișeu reproducerea efectuată de către însuşi autorul operei
realizat prin combinarea procedeelor de clișeu cu raster originale în numele de replică iar copia obţinută prin
și liniar; - Clișeu ofset - clișeu metalic (zinc sau aluminiu) mijloace tehnice industriale e denumită reproducere.
executat de obicei pe cale fotochimică, în care placa este CORODARE - Roadere a metalului ca efect
mai întâi sensibilizată prin două structuri suprapuse care al acţiunii acizilor sau a substanțelor chimice care îl
permit o corodare mai profundă. Imprimarea cu clișeul atacă degradându-l şi pătrunzându-l printr-o adâncire
ofset se face planografic prin intermediul unei pelicule de progresivă, caracteristică tehnicii de gravură în acuaforte
cauciuc; - Clișeu permatip - forma de tipar înalt compusă (v. atacare cu acizi)
din straturi și obținută prin presarea directă a unei CORPUL GRAVURII - Forma inversată a
combinații de materii plastice după plăci zincografice pe plăcii de gravură sau a pietrei litografice (în care caz se
care s-au lasat marginile și părțile neutre. Clișeul permatip numeşte corpul litografiei marcată pe hârtie la imprimare).
prezintă astfel o suprafață activă foarte dură, susținută de La gravura în adâncime placa gravată lasă prin presiune
un strat intermediar de masa termoplastică ce formează o urmă adâncită a corpului gravurii, numită albia gravurii
un fel de pernă elastică datorită căreia pot fi efectuate (v. art.); la litografie hârtia e netezită pe tot corpul gravurii;
variații foarte fine ale tiparului, corespunzător calității la gravura în relief corpul gravurii coincide cu imaginea
florin STOICIU
187
gravată şi este foarte puţin sau insensibil adâncit în hârtie tirajul (v. art.) va fi pe cât posibil identic. Exemplarul de
(v.imagine gravata). artist reprezintă 10% din tiraj fără drept de valorificare;
CUTTER - Cuțit exemplarul unic este rezultatul unei singure imprimări de
pe placă, fie prin limitare voită, fie întâmplător, eventual
dintr-o deteriorare a plăcii. Atunci când gravura conţine
D inscripţii gravate (titlu, nume al autorului şi al editorului, o
dedicaţie etc.), exemplarele imprimate înaintea efectuării
DECALC - imagine obţinută prin decalcare. scrisului pe placă sunt exemplare înainte de literă. Dacă
DECALCA - A copia un desen pe hârtie de artistul şi-a încercat sculele, a interpretat în gravură un
calc, operaţie practicată în gravura pentru transpunerea detaliu din subiectul tratat sau a însoţit subiectul cu un
desenului pe placa de gravură. La aquaforte copierea motiv de agrementare (o floare etc.) pe banda de margine,
se face prin gravarea desenului pe o foaie de celuloid nelucrată a plăcii, se obţin la imprimare exemplare cu
şi încărcarea cu praf de sanguină a liniilor astfel gravate însemnări, care sunt şterse de pe placă în final, înaintea
urmând ca desenul să fie imprimat în sanguina pe verniul tirajului, pentru ca marginile corpului gravurii să rămână
afumat al plăcii de gavură, aceasta după ce în prealabil albe. Însemnările sunt uneori posterioare tirajului efectuat.
foaia de celuloid a fost întoarsă cu faţa pe verni şi frecată Pentru a se înlătura posibilitatea ca, dupa efectuarea
pe dosul ei cu brunisorul de-a lungul linilor gravate. tirajului, să se mai imprime încă alte exemplare, se
Desenul apare astfel inversat pe placă şi e redesenat la trasează linii peste imaginea de pe placă spre anularea
imprimarea acesteia după gravare. ei şi astfel exemplarul imprimat cu aceste linii constituie
DECALCARE - 1. Acțiune de a decalca. 2. Rezultatul dovada certă a scoaterii plăcii din uz. Semnătura de
astfel obținut (v. decalc, calc). mână a gravorului se pune de obicei pe exemplarul sub
imaginea gravată, în dreapta (v. gravura, v. mentiune).
E
F
EBARBOIR - răzuitor sau şabăr
ETAPĂ - etape. Interval de timp, stadiu în FACSIMIL - În gravură, reproducere exactă a unui
dezvoltarea unui proces, caracterizat, de obicei, prin desen sau a altei lucrări de grafică prin mijloacele tehnice
evenimente importanțe; fază. ale gravurii. 2. Reproducere cu ajutorul fotografiei (poligr.)
EXEMPLAR - Imaginea obţinută după fiecare sau prin copiere manuală exactă (v. Similigravura)
imprimare a unei gravuri sau litografii pe suportul de FAŢETĂ - la gravură, Planul înclinat obţinut prin
hârtie, mai rar textil sau alt material. Imaginea imprimată şlefuirea marginilor la plăcile de metal pentru gravură;
este în corpul gravurii, în jurul căruia rămân marginile ţesătura rezultată înlătură riscul ca muchia marginilor
suportului. Cât timp se mai modifică gravura de pe placă, plăcii să taie hârtia sub presiunea imprimării.
adică atunci când se intervine cu lucru adăugat sau se FILŢ - pâslă
șterge ceva din desenul gravat, rezultatul imprimării FOTOGRAFIE - 1. Imagine a unui subiect
reprezintă faze de stadiu (întâia, a doua etc.) care se transpus pe hârtie fotografică. 2. fotografia de asigurare,
menţionează: stadium sau stadiul I, stadiul II etc. după fotocopie sau clişeu executat după un document înainte
gradul de avansare al gravării; când lucrul de pe placă de restaurare, în vederea asigurării conţinutului acestuia
este terminat, se fac exemplare de încercare la cald, la faţă de eventuale accidente. Fotografia de asigurare
rece, mai plin, mai șters, cu învăluire de ton, cu cerneala serveşte totodată ca martor în evaluarea calităţii lucrărilor
mai diferită în culoare sau pe hârtie de diverse calităţi şi, de restaurare. 3. Tehnica de fixare a imaginilor pe stratul
dintre acestea se alege exemplarul definitiv cu care întreg fotosensibil care acoperă un suport solid cu ajutorul

188
reacţiilor fotochimice ce au loc în substanţa sensibilă din rășină pisată și cernută cu grăunți (granule) mai mult sau
acest strat. Noţiunea de fotografie a fost introdusă de mai puțin mărunți. b. la litografie pietrele sunt preparate
astronomul englez John F.W. Herschel (1792-1871), care fie lucioase, fie granulate, în raport cu tehnica lucrării;
a reuşit să fixeze imaginea obiectelor exterioare cu ajutorul granularea feței pietrei se realizează presărând pe ea un
luminii. În 1839, un alt francez, Jaques-Mande Daguerre strat de nisip care, frecat cu o altă piatră lito face suprafața
(1787-1951) a pus la punct dagherotipia, procedeu de ușor grunjoasă.
reproducere a fotografiei pe metal, brevetat în 1839, data GRANULA(E), var. GRĂUNȚE - Grăunțe
oficială a inventării fotografiei. Englezul Fox Talbot (1800- mărunte rotunde, rezultat din sfărâmarea sau măcinarea
1891) a perfecţionat tehnica şi a introdus hârtia fotografică. unui corp solid. 1. La acuatinta (v. art.) praful de rășină
În 1848, fizicianul francez Alexandre E. Becquerre (1820- folosit este format din grăunți a căror mărime o alegem
1891) a obţinut primele fotografii în culori. În ţara noastră prin cernere cu site mai mult sau mai puțin fine, după cum
primele fotografii de certă valoare artistică şi documentară cere lucrarea. 2. Pietrele litografice sunt preparate pentru
au fost realizate, dupa 1844 de pictorul Carol Popp de lucruri fie lucioase (lise), fie granulate, în raport cu tehnica
Szatmary (1812-1888). El este totodată cel dintâi reporter folosită. Granularea lor se face cu nisip pe fața pietrei
de război din lume, prin participarea sa la războiul din destinate desenului prin frecarea apăsată a grăunților
Crimea. de nisip cu o altă piatră lito până ce suprafața devine
grunjoasă, granulat omogen.
GRATTOIR - răzuitor sau sabar
G GRAVA - A executa operația de gravare. A
grava - termen generic definind arta și tehnica de a săpa
GAZ - 1. Nume generic dat corpurilor fluide cu imagini, ornamente și litere în adâncime sau în relief, în
densitate redusă, incolore, ușor deformabile și expansibile, metal, lemn, piatră, linoleum, etc. prin mijloace manuale,
care, din cauza coeziunii moleculare slabe, nu au o formă mecanice, chimice, electrice etc. sau prin procedee
proprie stabilă și tind să ocupe întregul volum pe care îl au la combinate, pentru a obține suprafața activă a unui clișeu
dispoziție. 2. Gaz lichefiat - amestec de gaze combustibile de tipar. Ca urmare a folosirii acestor tehnici, vom avea
ușor lichefiabile, obținut prin extragerea directă din gaze de-a face cu: gravura cu verni, gravura chimică - corodare;
de sondă sau prin distilare din unele produse petroliere, gravura electrică - corodare, gravura electronică, aceasta
păstrat în stare lichidă în butelii. În gravură este des folosit implicând un procedeu de fotogravură efectuat cu ajutorul
la încălzirea plăcilor pentru tehnica acvatinta. unui clișeograf, gravură manuală, folosind o mare varietate
GEN - Fel, soi, tip care identifică o categorie de unelte speciale: ac de gravat, dăltiță etc., gravura
de obiecte, ființe, fenomene etc. Diviziune obținută prin mecanică, care este de obicei precedată de o acțiune
clasificarea creațiilor artistice dupa formă, stil, temă. chimică, de o ușoară corodare a unora dintre suprafețele
GRAFICĂ - Domeniu al artelor vizuale care desenului.
cuprinde gravura (tehnici și maniere de imprimare GRAVARE - Operația efectuată prin incizare,
tradiționale și moderne) și desenul (creion, cărbune, scrijelire sau săpare de linii și puncte ori prin corodare
peniță, tuș, laviu etc.) în grafica de șevalet precum și în în mordanți în diversele tehnici folosite pentru executarea
arta cărții și grafica publicitară: macheta cărții, ilustrația, unei gravuri (v. gravura)
afișul, decorația de ambalaje etc.) GRAVOR - 1. Artist vizual care practică gravura.
GRAFICIAN(Ă) - Persoană care practică arta 2. Tehnician specialist care gravează desene sau litere cu
grafică. dăltița.
GRANULA - A executa operația de granulare. GRAVURA - arta și tehnica de a trasa, inciza
GRANULARE - Operație prin care se obține o sau grava desenul pe un material, în adâncime, relief, în
suprafață granulată: a. la acuatinta (v. art.) se folosește plan sau indirect (ink-jet, laser-print). 1. Arta de a grava
florin STOICIU
189
imaginea pe o placă dintr-un material rezistent (metal, specific atribut al gravurii în adâncime. Linia este precisă
lemn, piatră etc.) spre a fi încerneluită și apoi imprimată și expresivă.
pe suprafața unui alt material; în mod current, pe hârtie. GRĂUNTE - granulă
2. Exemplar cu desenul imprimat, care este constituit din GUMĂ - 1. Substanță vâscoasă, secretată
imaginea gravată, corpul gravurii și marginile gravurii. de unele plante sau obținută pe cale sintetică, având
3. Gravura pentru obținerea de stampe, ca gen al artei proprietatea de a se întări în contact cu aerul, folosită în
grafice, termen generic propriu numeroaselor tehnici industrie. Guma arabică. 2. (Pop.) șiret elastic sau fâșie
și procedee ale următoarelor trei mari ramuri; I / Gr. în elastică fabricate din gumă (1); elastic. 3. Mic obiect de
adâncime; II / Gr. în relief și III / Gr. în plan, ramuri care cauciuc folosit la ștergerea urmelor de creion sau de
cuprind urmatoarele tehnici și procedee principale: I. Gr. cerneală de pe hârtie; radieră. 4. (în sintagmă) Gumă
pe metal cu mordanți (acuaforte, acuatinta, verniul moale, de mestecat = pastă de mestecat, aromatizată, obținută
laviul, procedeul cu zahăr, ruleta și punctatul) și Gr. din gumă (1). - Cel mai des folosită în gravură este guma
fără mordanți pe metal sau pe alte materiale (cu dăltița, arabică în tehnicile și manierele litografiei la prepararea
cu acul, mezzo-tinto, laviul în procedeul cu sulf, ruleta ețului.
și punctatul, ultimele două fiind folosite și în maniera
creionului fie cu mordanți fie fără mordanți; II. Xilogravura
sau xilografia (Gr. pe lemn vertical și Gr. pe lemn în fibră), H
linogravura (Gr. pe linoleum) și Gr. în relief pe metal
(metalografie) în care tehnica cuprinde și procedeul „în HÂRTIE DE GRAVURĂ (sl.) - Hârtie specială
crible” și procedeul „în negativ”. III. Litogravura și litografia cu conținut redus de clei, având proprietăți absorbante și
ca tehnică de grafică în plan a / pe piatră (cretă, tuș, calitatea de a prelua sub presiunea imprimării cerneala
laviu, maniera neagră, penița, lito prin stropire, negativ, din liniile gravate pe placă.
estompa și flanela) și b / procedeul lito pe tabla de metal
(zinc sau aluminiu). Elementul comun tuturor tehnicilor
și procedeelor mai sus arătate este actul imprimării ca I
operație finală pentru obținerea exemplarelor, motiv
pentru care tehnicile litografiei, serigrafiei alături de ILUSTRAȚIE - 1. Imagine desenată sau
tehnicile moderne de imprimare cu ajutorul imprimantei fotografiată destinată să explice sau să completeze un
(print, ink-jet, laser-print), practicate în plan au fos incluse text. 2. Ilustrație de carte - gen al graficii prin care se
printre tehnicile gravurii. De altfel, domeniul gravurii mai prezintă tipuri sau momente esențiale ale unui text literar
cuprinde și tehnici și procedee înrudite ca: colagrafia, și având, uneori, și rol ornamental. Este un gen artistic în
tiparul orb, gr. cu sudură, monotipul, monoprintul, cartonul care, de-a lungul secolelor, datorită condiției specifice a
gravat, grafica cu șablonul și rofotipia, precum și tehnici gravurii față de tipar, s-au realizat numeroase compoziții
combinate sau invenții și inovații ce apar în continuare în plastice în tehnicile gravurii, în lemn, metal sau litografie.
atelierele artiștilor gravori. IMAGINE GRAVATĂ - Întreaga lucrare gravată,
GRAVURA ÎN ADÂNCIME - Săparea sau care la imprimare e cuprinsă în corpul gravurii (v. art.).
incizarea compoziției în profunzime în general pe o placă IMPRIMA - A executa operația de imprimare.
de metal cu ajutorul unui instrument ascuțit sau cu un IMPRIMARE - 1. Marcarea amprentei unei
mordant. Caracteristici: Semitonurile se realizează prin forme într-o materie în care e presată. 2. Operația care
intersecțiile de linii ordonate sau dezordonate, dar ele mai face să apară, prin încerneluire și presare, pe hârtie sau
pot fi obținute și prin transferarea unor cantități mai mari pe alt material adecvat, imaginea inversată de pe o placă
sau mai mici de cerneală corespunzătoare adânciturilor gravată sau o piatră litografică. După încerneluire (v. art.),
gravate. Aceasta din urmă posibilitate reprezinta cel mai la gravura în adâncime, placa este așezată pe tăblia mobilă

190
a presei de imprimat (v.art.). Se pune deasupra plăcii în șănțulețele desenului gravat. Încerneluirea se poate
hârtia de gravură, udată în prealabil și se acoperă totul face la rece sau la cald. Cu placa încălzită, cerneala devine
cu pâslă pentru presarea hârtiei în șănțulețele gravate ale mai mlădioasă la ștergere și imaginea capată la imprimare
plăcii care conțin cerneala. Aceasta se imprimă pe hârtie ușoare griuri de învăluire a desenului; la gravura în relief
sub presiunea exercitată la trecerea printre cei doi cilindri cerneala respectivă se preia cu un rulou (v. art.) de pe
ai presei. La gravura în relief cerneala depusă pe gravură o placă de marmură șlefuită, placă de cristal etc. și se
este imprimată pe hârtia așezată peste placă folosind depune pe suprafața gravată fără a atinge locurile săpate,
presiunea unei prese verticale (v.art.) sau prin frecare la litografie, cerneala lito e plimbată cu valul (v. art.) pe
pe dosul hartiei cu un baren, o lingură, dop de sticlă sau piatra lucrată și udată, după ce a fost preluată pe val de
orice obiect cu care se poate freca și apăsa fără a rupe pe o placă de marmură sau de pe o piatră lito destinată
hârtia. La litografie, piatra lucrată și așezată pe carul numai încerneluirii (v. și imprimare).
presei litografice (v. art.) este udată și încerneluită cu valul ÎNSEMNĂRI - (gravura cu …) - Urme rămase
(v.art.) și este acoperită cu hârtia de imprimat peste care pe marginea plăcii de gravură de la încercarea sculelor
se aștern mai multe foi de orice hârtie spre a se asigura ascuțite, a modelării vreunui fragment din ansamblul
o suplețe și o egalizare a presiunii pe toată suprafața gravurii sau de la exerciții ale gravorului și care sunt
pietrei. Pe deasupra se pune un carton (dechel) compact șterse de pe placa înaintea tirajului. Uneori artistul
și lucios, uns cu seu. Apoi carul cu piatra pregătită astfel gravează un motiv legat de subiectul operei sale (ex:
este trecut cu o mișcare de translație pe sub raibăr (v.art.) o floare sub imaginea unui portret) care la exemplarul
prin care se exercită presiunea. imprimat determină denumirea de gravură cu însemnări.
IMPRIMERIE - (de gravură, de litografie), Adaugarea motivului gravat sau ștergerea lui după tiraj
Atelierul imprimorului de gravuri, respectiv litografii, constiuie diferențierea celor doua tiraje, unul din ele fiind
înzestrat cu presa de imprimat, masa de încerneluit, baia tirajul cu însemnări (v. exemplar)
de udat hârtia, presa de uscat gravurile și dulapurile cu
scule, materiale și chimicale pentru imprimat.
IMPRIMOR - Specialist care practică L
imprimarea.
INDIGO - hârtie-carbon. (~ pentru scoatere de LAUFER - Tampon greu tronconic sau în formă
copii.). Material folosit în gravură pentru transpunerea de ciupercă (din marmură, sticlă etc.) cu care se presează
desenului pe piatra litografică sau alte suporturi. și se freacă cerneala de gravură în plimbarea lui pe o
INTERPRETARE - (gravura de ….) s.f. (fr. suprafață de marmură șlefuită, cristal sau alt metal neted,
interpres, interpretis) - Realizare liberă a unei gravuri după spre a se obține o pastă omogenă.
altă creație de artă plastică (de obicei după altă tehnică: LAVIU - (gravura in…) Tratare monocromă a
pictură, sculptură etc.) unui desen cu gradații valorice de ton obținute în tuș diluat
sau în culoare de apă prin aplicații cu pensula. Laviul este
redat în gravură prin mai multe procedee: procedeul cu
Î zahăr, procedeul cu sulf, atacările successive în soluții de
anumite săruri cu sirop de miere sau acid acetic, de guma
ÎNCERNELUIRE - (sl.) Operație urmată de arabică cu acid oxalic sau cu nitrat de argint, de perclorură
imprimare. La gravura în adâncime placa gravată se ferică sau de sulfat dublu de mercur și de amoniac etc.
acoperă toată prin presare cu cerneală de gravură în LEGENDA - Inscripție figurând sub linia de
adâncime, care apoi este ștearsă pe toată suprafața ei cu încadrare a imaginii gravate a unei gravuri sau a unei
tampoane de tifon apretat (sau canafas), până ce apare imagini litografice, iar dacă aceasta nu există, sub
desenul și alburile din jurul lui, cerneala rămânând numai ansamblul imaginii gravate sau litografiate.
florin STOICIU
191
reliefului formelor prin jocul unor ţesături de linii, întretăieri
şi întreţesături precum şi prin câmpuri de ton.
M
MANIERA - 1. Mijloace de expresie și în mod N
particular de creație caracteristică unui artist. 2. Mod de
expresie caracteristic unei anumite tehnici, ca maniera NEGRU DE FUM - Pigment necesar în tipul de
creionului (v. art.); (v. gravura). verni clasic şi în cerneala de probă.
MATERIALITATE - Însușirea de a fi material, de NEGRU DE ÎNCERCARE - v. cerneala de
a avea existență materială; natură materială a ceva. încercare.
MĂSURA - A determina cu instrumente sau cu
aparate de măsură, etaloane etc., valoarea unei mărimi
(lungime, masă, greutate, tensiune electrică etc.); a lua O
măsura; spec. a cântări.
MEDIUM - Substanță solidă, lichidă sau gazoasă, OŢELIRE (a plăcilor de gravură) - Operaţie
câmp electromagnetic sau gravitațional etc. în care se constând în acoperirea prin galvanoplastie a plăcilor de
desfășoară fenomenele fizice. Unul dintre medimuri des gravură cu o pojghiţă de oţel. Aceasta asigură plăcilor
folosite în gravură este uleiul mineral care are proprietatea gravate duritatea necesară pentru a rezista la tiraje mari
de fluidizare a cernelii pentru imprimare. şi, în cazul imprimării în culori, izolează plăcile de cupru,
MENGHINA DE MÂNĂ - Instrument de ţinut cu în contact cu anumite culori, le alterează.
mâna, format din doua fălci care se depărtează sau se
apropie cu ajutorul unui şurub spre a prinde o placă sau
alte piese pentru a fi prelucrate. Foloseşte la aşternerea P
la cald a verniului şi la afumarea lui pe placa de gravură.
MENŢIUNE - Specificare scrisă cu creionul pe PARAFINĂ - Substanţă solidă, albă si
fiecare exemplar al gravurii spre identificarea rezultatului translucidă, formată dintr-un amestec de hidrocarburi
imprimării: stadiul (stadiul I, stadiul II etc.), exemplar de saturate obţinute la distilarea ţiţeiului sau a cărbunilor şi
încercare, e. definitiv, e. de artist, e.unic, tiraj suplimentar. întrebuinţată la fabricarea lumânărilor, la impregnarea
Atunci când tirajul este limitat se face o menţiune numerică hârtiei şi a ţesăturilor, ca materie primă in industria chimică
(1/10, 1/20…10/10, 1/50…50/50) în care linia oblică etc. Se foloseşte în gravură la prepararea verniurilor.
desparte cifra de jos, care reprezintă la noi în ţară numărul PANĂ - pene, Fiecare dintre formațiile
total al exemplarelor tirajului de cifra de mai sus, care este epidermice cornoase care acoperă corpul păsărilor,
numărul de ordine al fiecărui exemplar; acesta poate fi servind la protecția lui și la zbor, compusă dintr-un cotor
înscris la întâmplare, în ordinea imprimării exemplarelor pe care sunt așezate simetric, de-o parte și de alta, fire
sau, aşa cum procedează artiştii în mod curent, după (pufoase). În gravură este utilizată în momentul corodării
calitatea exemplarului imprimat, 1/x fiind cel mai reuşit. M. plăcii pentru a îndepărta oxidul metalului.
este scrisă de către artistul gravor sub imaginea gravată, PASTEL - Creion colorat, moale, pentru desen,
în stânga (v. exemplar). făcut din pigmenţi pulverizaţi, amestecaţi cu talc şi cu
MODALITATE - Procedeu, mijloc, manieră, gumă arabică. Desen executat cu acest fel de creioane.
metodă folosită în vederea realizării unui scop, în cazul În gravură se folosesc atât pastelurile uleioase pentru
nostru obţinerea de clişee de gravură şi imprimarea de a determina o suprafaţă activă cât și pastelurile uscate
stampe. pentru a monotipiza o stampă.
MODELEU (în gravură) - Redarea în gravură a PENSULĂ - Instrument alcătuit dintr-un smoc de

192
fire de păr sau de material plastic prinse într-o coadă de cilindri. B / P. de gravură în relief care exercită presiunea
lemn sau de metal, care serveşte mai ales la întinderea prin apăsare de sus în jos asupra unei plăci groase de
vopselelor şi a lacurilor pe o suprafaţă. metal pentru că aceasta să preseze hârtia de imprimat
PIGMENT - 1. Substanţă colorată natural produsă pe placa gravată încerneluită. Un strat de mai multe foi
de celulele plantelor şi animalelor şi care colorează în mod de hârtie maculatură aşternut peste hârtia de imprimat
specific ţesuturile sau lichidele organice ale acestora. 2. permite o remediere a diferenţelor de presiune în raport
Particulă solidă, colorată, insolubilă în mediul în care este cu denivelările suprafeţelor de contact. C / P. litografică
suspendată, întrebuinţată în industrie pentru colorare. la care imprimarea se face prin frecare sub presiune
PLACA DE GRAVURĂ - Plăci pe care se a hârtiei de imprimat pusă pe faţa pietrei lito. Piatra se
gravează în vederea imprimării pe hârtie sau pe alt aşează pe carul pietrei. Acesta este o masă mobilă cu
material potrivit. La gravura în adâcime se gravează în rotiţe acţionată de două manivele şi care rulează pe
mod obişnuit pe plăci de cupru, de zinc de alamă sau postamentul presei. Încerneluită şi acoperită de hârtia de
de fier. La xilografie plăcile de gravură sunt blocuri de imprimat, piatra este purtată de car pe sub un prag format
lemn tăiate în lungul fibrei, lemnul în fibră sau de lemn de un raibăr (v. art.) care exercită presiunea necesară. Pe
tăiat transversal din trunchiul copacului (lemn vertical); în deasupra hârtiei de imprimat se aşterne un strat de hârtie
ultimul caz, placa este alcătuită din mai multe blocuri mici, maculatură şi peste el un carton preşpan (v. art.) numit
asamblate perfect şi lipite între ele, şlefuite mai apoi pe dechel, care este uns cu seu ca să alunece atunci când
toată suprafaţa plăcii. Merişorul sălbatic şi palmierul sunt totul trece împreună cu carul pe sub raibăr şi întâmpină
cele mai potrivite esenţe pentru xilogravură. În mod curent frecarea lui sub presiune. 2. P. de uscat stampele. Presa
se foloseşte lemnul pomilor fructiferi şi în mod special simplă formată dintr-un teanc de foi de sugativă intercalate
acela de păr. două sau multe foi printre cartoane de mucava, cuprinse
PLASTIC - Masă plastică sau material plastic - între două planşete de lemn şi presate de greutăţi aşezate
produs sintetic de natura organică, anorganică sau mixtă pe planșeta superioară. Stampele, când au fost imprimate
care se poate prelucra uşor în diferite obiecte, la cald sau umede, sunt puse la presă între sugative, spre uscare. 3.
la rece, cu sau fără presiune. P. de gofrat. Presa constând din două placi de metal care
PLEXIGLAS - Masă plastică transparentă poartă anumite forme, în relief pe una şi în adâncime pe
incasabilă, din care se fac diferite obiecte rezistente cealaltă, în aşa fel încât prin presare una într- alta, aceea
la şocuri şi la trepidaţii; sticlă organică, stiplex, cu relief să dea prin pătrundere forma căutată materialului
polimetacrilat. inserat între plăci (v. gofra).
PRESĂ - (gravură) - 1. P. de imprimat, maşină PUDRĂ - Material solid prefăcut în pulbere.
pentru imprimarea prin presare pe hârtie a desenului Pulbere fină rezultată din mărunțirea unor corpuri solide
lucrat pe plăcile de gravură sau pe pietrele lito. În gravura de amidon sau orez (parfumată și uneori colorată), care
de artă stampele se imprimă la prese de mână şi anume: se întrebuințează ca fard. Pulbere fină dintr-o substanță
a / P. de gravură în adâncime (T. var. P. de metal) la care medicamentoasă, folosită mai ales pentru acoperirea,
placa se imprimă pe hârtie sau prin presare între doi protejarea sau tratarea pielii. Des folosită în gravură este
cilindri suprapuşi, cel superior este strâns în şuruburi de pudra de talc.
reglare a presiunii şi este învârtit de o roată sau de patru PUNTE - (pentru gravura) Placa de lemn
braţe (în cruce). După încerneluire (v. art.) placa gravată lunguiață și subțire, largă de 6-8-cm., fixată la capete de
este așezată pe tăblia mobilă a presei şi se aşterne două bare transversale mai înalte decât grosimea plăcii
peste ea o hârtie de imprimat umezită; peste aceasta de gravură, pe care o încalecă permițând gravorului,
se adaugă un înveliş de pâslă. (v. art.) care ajută la când lucrează la plăcile preparate pentru corodarea în
presarea hârtiei pentru a prelua cerneala din şănţuleţele mordant, să-și sprijine mâna pe ea deasupra verniului,
gravate. Totul este trecut cu tăblia mobilă printe cei doi fără a-l atinge.
florin STOICIU
193
pentru a determina poziția corectă în care trebuie să fie
potrivită hârtia pe placă. Aceasta în special la gravura în
R culori, unde suprapunerea imaginii pentru fiecare culoare
este obținută prin câte un semn de reper marcat pe laturi
RĂȘINA - Nume generic dat unor substanțe opuse.
lipicioase, inflamabile, secretate de diferite plante, mai REPLICĂ - copie.
ales conifere, sau produse pe cale sintetică. REPRODUCERE - copie.
RĂZUITOR sau ȘABĂR - 1. Sculă de gravură RULOU - (de gravură). Instrument format dintr-o
pe metal formată dintr-o bară rigidă de oțel-crom sau furcă cu mâner în care este prins axul pe care se rotește
oțel-carbon, fixată într-un mâner și având secțiunea un cilindru de cauciuc sau din alt material suplu. Folosește
triunghiulară cu cele trei muchii ascuțite subțiindu-se spre la așternerea verniului în pastă (v. art.) pe plăcile de metal
capătul ei cu un vârf ascuțit. 2. Există aceeași sculă cu și la încerneluirea gravurii în relief.
patru muchii ascuțite. R. Servește la răzuirea bărbilor (v.
art.), la răzuirea unor denivelări pe fața plăcii și la tehnica
în mezzo-tinto (v. art.). 3. Sculă folosită în litografie având S
forma unei lame de oțel înguste, cu capătul ascuțit și oblic
și fixată într-un mâner ca și mina de creion sau având o SCULĂ - Piesă folosită pentru prelucrarea
formă apropiată răzuitorului pentru gravura pe metal. unor materiale solide, în scopul schimbării formei,
RASTER - dispozitiv optic circular sau a dimensiunilor și a proprietății acestora; unealtă,
dreptunghiular format dintr-o combinație de puncte sau instrument.
linii trasate pe o folie care se fixează în fața peliculei SEMNATURA - (în gravură). Semnătura
sau plăcii fotografice, pentru descompunerea imaginii în artistului gravor poate fi gravată pe placă invers ca să
puncte pătrate, eliptice sau rotunde de aceeași densitate, apară normală la imprimare sau se poate ca, gravorul să-
dar de dimensiuni diferite, care crează semitonurile pentru și graveze semnătura normal și atunci gravura imprimată
tipar; - SITA FOTOGRAFICĂ -, trama. Rasterul servește la poartă semnătura inversată; dar de obicei artistul
obținerea reproducerilor mono și policrome în semitonuri semnează sub imaginea gravată, în dreapta, cu creionul
(la tipar înalt) prin procedeul similigravurii fotochimice la (nu cu cerneală, fiindcă cerneala se întinde pe hârtia
tipar plan (mai ales ofset) etc. În 1851 englezul W.H.Talbot absorbantă sau o pătrunde în adâncime). Semnătura
a așezat în fața plăcii sensibile, în timpul expunerii, o poate fi gravată în cadrul lucrării. Multe gravuri vechi au
țesătură cu ochiuri fine, realizând primul raster și totodată, gravat numele gravorului sub imaginea gravată; în mai
prima similigravură. multe cazuri numele este insoțit de una din inscripțiile
REATACARE - (corodare în mordanți). Termen „delineavit”, „excudit”, „formis”, „fecit” gravată în întregime
de atelier. Corodarea din nou, mai adâncă a lucrului gravat sau prescurtat, arătând că lucrarea este creată în
ce a fost insuficient corodat în mordant. 1. Corodarea în totalitate de acest artist. Alteori există în stânga gravurii,
mordant a plăcilor cu gravura slab corodată, care pot fi sub imagine, unul din cuvintele „delineavit”, „invenit”,
corodate din nou, mai adânc, dupa ce se așterne un verni „pinxit” (în întregime sau prescurtat) precum și numele
în pastă cu un rulou de cauciuc trecut printr-o apăsare artistului care a compus-o, iar în dreapta, „incidit”, „incisit”,
foarte ușoară peste lucrarea gravată. 2. supunerea din „sculpsit” (în întregime sau prescurtat) și numele artistului
nou la corodarea în mordant a părților neacoperite de care a executat gravura. În sec. al XVII-lea și al XVII-lea
verni cu pensulă, atunci când se fac rezerve (v. art.) spre găsim adesea cuvântul „excudit” sau prescurtarea „exc”
a se obține numai anumite valori mai închise. ca indicație a editorului.
REPER - (în gravură). Semn de orientare (linie, SICATIV - (Despre uleiuri) - Care se usucă
cruciuliță, punct, perforație) folosit la imprimarea gravurilor repede. Substanță care se adaugă uleiurilor pentru a

194
le face să se usuce repede. În gravură se folosește la acoperă.
preparea cernelurilor pentru imprimare.
SOLVENT - Substanță chimică (lichidă) care
are proprietatea de a dizolva în masa ei alte substanțe; T
dizolvant. Folosit frecvent în cazul folosirii materialelor
clasice de imprimare respectiv cerneala de imprimare TAILLE - DOUCE - Termen generic pentru toate
pentru curățare. tehnicile și procedeele gravurii în adâncime pe metal:
SPECIFIC - 1. Care este propriu, caracteristic dăltiță, acuaforte, gravura cu acul etc.
unei ființe, unui lucru sau unui fenomen; particular, distinct. TAMPON - (pentru gravură). Unealtă în formă de
În cazul nostru, atributele particulare care dau identitate ciupercă constituită dintr-un disc de carton acoperit de o
unei tehnici sau maniere de gravură așa precum și perniță de vată nehidrofilă, învelit în tifon apretat (foarte
caracteristicile unor tehnici de figurare plastică transpuse bine întins) și având un mâner în mijloc. Mânerul poate
în gravură. 2. Caracterul propriu, particular, special al fi format prin fixarea unui mic baton de lemn sau prin
cuiva sau a ceva; specificitate, nota distinctivă. răsucirea și legarea capetelor bucății de tifon lăsată mai
SPRIJIN - (pentru gravura). Limbă subțire de mare. Se folosesc două tampoane: 1. t. de încerneluit,
lemn folosită în xilogravură pentru sprijinirea dăltiței folosit în imprimerie la presarea cernelii pe placa de
rotunde în timpul lucrului pe blocul de lemn. gravură și 2. t. de întins verniul (în bilă) pe placa de
STADIU - exemplar. gravură folosit la pregătirea plăcii de aquaforte.
STAMPĂ - stampe. Imagine imprimată, de obicei TEHNICI si PROCEDEE - (ale gravurii), v.
pe hârtie, după o placă de metal sau lemn, sau piatră gravura.
gravată care în principiu, nu este destinat să ilustreze un TEREBENTINĂ - Lichid incolor, cu miros
text. pătrunzător, obținut prin distilarea rășinilor de conifere
STICLĂ - 1. Substanță solidă, amorfă, și folosit în industrie și în medicina. Se folosește în
transparentă, translucidă sau opacă, dură, cu un luciu gravură la prepararea cernelurilor pentru monotipie,
particular, lipsită de flexibilitate, casantă, rău conducătoare pentru prepararea verniurilor sau în litografie la curățarea
de căldură și de electricitate, formată dintr-un amestec de pietrelor înaintea imprimării, etc.
silicați și obținută prin topire. 2. Sticlă optică - material TIFON - (pentru gravura). Bucată de pânză
sticlos cu proprietăți speciale în privința indicelui de dintr-o țesătură rară împăturită, apretată sau neapretată,
refracție, de o mare omogenitate în compoziție, folosit folosită de imprimor la ștergerea cernelii de pe placa
la fabricarea lentilelor și a prismelor aparatelor optice. 3. gravată în adâncime: a/ apretată, pentru ștergerea
Placă subțire de sticlă cu care se închide cadrul ferestrelor, normală, b/ neapretată, pentru a învălui gravura într-un
al unor uși, cu care se acoperă tablourile etc.; geam. ton slab rezultat din scoaterea parțială a cernelii din linii.
SUGATIVA - Hârtie sugativă - hârtie poroasă și TIPAR - (poligr.) Totalitatea procedeelor de
groasă, special făcută pentru a suge cerneala; sugătoare. executare a formelor de imprimare, dupa texte, ilustrații
În gravură este folosită frecvent la uscarea stampelor. și de obținere a unor copii, prin presare pe hârtie sau pe
alt suport a formelor acoperite parțial cu cerneală. După
modul de interacțiune dintre forma și materialul pe care
Ş se imprimă, se deosebesc trei procedee fundamentale de
tipar: adânc, înalt și plan.
ȘABĂR - răzuitor. TIRAJ - (în gravură), var. TRAGERE. Numărul
ȘMIRGHEL - abraziv. exemplarelor pe cât posibil identice în care se imprimă o
ȘTERGE - A freca suprafața unui obiect pentru gravură. T. de artist este tras sau de autorul operei sau sub
a face să dispară un lichid sau o substanță străină care îl supravegherea lui directă și este foarte îngrijit; t. nelimitat
florin STOICIU
195
se deosebește de t. limitat prin lipsa mențiunii numerice ornamental sau protector.
și a semnăturii autorului, iar t. suplimentar este tragerea
făcută peste numărul de exemplare stabilit pentru t. de
artist (peste 6 pentru gravura cu acul și peste 10 pentru X
celelalte tehnici). T. înainte de literă este acela imprimat
înainte de adăugarea scrisului dacă, în final, lucrarea XEROGRAFIE - Procedeu special de tipar,
poartă vreo inscripție. T. cu însemnări este imprimat fără contact între formă și suport, la care se utilizează,
înainte sau după tirajul fără însemnări (v. exemplar). pentru reproducerea și imprimarea textelor sau imaginilor,
TRAGERE - tiraj fenomenul de electrizare statică și de fotoconductibilitate.
TUȘ - 1. Cerneală specială (mai ales neagră), Fotoelectrografie indirectă, tipar xerografic.
rezistentă la apă, folosită la anumite desene, la aplicarea
ștampilelor, în poligrafie etc. 2. Substanță solidă sau
lichidă, de culoare neagră, obținută din negru de fum
și folosită la desen. În gravură este des folosit pentru
pregătirea proiectelor în vederea tranpunerii în diferite
tehnici (acuaforte, acuatinta, maniera peniței, etc)
U
ULEI - Lichid gras de proveniență vegetală,
animală, minerală sau sintetică, insolubil în apă și mai
ușor decât ea, folosit în alimentație, în industrie etc. Se
folosește uzual pentru prepararea cernelii de imprimare
uleiul mineral (pop. Ulei de mecanisme fine).
V
VAL - Instrument constând dintr-un cilindru
suplu îmbrăcat în piele sau turnat în cauciuc și prelungit
la capete cu mânere de lemn; servește la încerneluirea
pietrelor lito în vederea imprimarii lor. Se învârtește cu
două mansoane pe mânere (v. incerneluire, v. manson).
VASELINĂ - Substanță vâscoasă obținută prin
rafinarea fracțiunilor grele de la distilarea țițeiului, ori prin
amestecarea cu parafină a unor uleiuri, minerale, folosită
ca unsoare pentru pielărie, ca lubrifiant etc. sau (în stare
pură) ca unguent în farmacie și în cosmetică. Se folosește
în litografie și la prepararea cernelii de probă.
VERNI - Soluție formată din rășini (naturale sau
artificiale) și dintr-un solvent, care, aplicată pe anumite
obiecte, formează la uscare un strat neted și lucios, cu rol

196
florin STOICIU
197
LUCRĂRI MODULARE
FLORIN STOICIU
1986 - 2011
Florin Stoiciu. „Soare Dacic”. Ceramică pe biscuit de gresie. dimensiunea lucrării: 50 x 50 cm . 6 moduli 10 x 10 cm și 15 moduli 20 x
10 cm.1986
Florin Stoiciu. „Ilustraţii - Sonete Shakespeare”. aquaforte, aquatinta colorată. 10 x 10 cm (modulul) . 1992
Florin Stoiciu. „Ipostaze Măşti”. aquaforte, aquatinta colorată. dimensiunea stampei: 100
x 70 cm . modulul 10 x 10 cm. 1995
x 70 cm . modulul 10 x 10 cm. 1995
x 70 cm . modulul 10 x 10 cm. 1995
Florin Stoiciu. „Ipostaze Măşti”. Expoziţia de la Galeria „Orizont”, București. 1995. tehnică flamandă. 50 x
50 cm. modulul 10 x 10 cm
Florin Stoiciu. „Ipostaze Măşti”. Expoziţia de la Galeria „Orizont”, București. 1995. tehnică flamandă. 50 x
50 cm. modulul 10 x 10 cm
Florin Stoiciu. „Ipostaze Măşti”. Expoziţia de la Galeria „Orizont”, București. 1995. tehnică flamandă. 50 x 50 cm. modulul 10 x 10 cm
Florin Stoiciu. „Ipostaze Măşti”. Expoziţia de la Galeria „Orizont”, București. 1995. tehnică flamandă. 50 x 50 cm. modulul 10 x 10 cm
Florin Stoiciu. „Ipostaze Măşti”. Expoziţia de la Galeria „Orizont”, București. 1995. ulei pe pânză. 200 x 250 cm. modulul 50 x 50 cm
Florin Stoiciu. „Brad de crăciun ”. Expoziţia `89- Decembrie- 95 de la Sala „Dalles”, București. 1995. Aquaforte, Aquatinta. 300 cm x
200 cm.
Florin Stoiciu. „Despre peşti”. Expoziţia de la Galeria „Podul”- triptic. aquaforte aquatinta
colorată. 140 x 50 cm. 1997
Florin Stoiciu. „Despre peşti”. Expoziţia de la Galeria „Podul”- triptic. aquaforte aquatinta
colorată. 140 x 50 cm. detaliu. 1997
Florin Stoiciu. „Măsca”. Proiect nerealizat. 1997. Ghips patinat
Florin Stoiciu. „Măsca”. Galeria „Simeza”, București. Litografie și obiect din plumb. 1997.
Expoziție de grup Galeria „Dalles”, București. „In memoriam ION BITZAN”. 1999
Florin Stoiciu. Expoziție de grup Galeria „Dalles”, București. „In memoriam ION BITZAN”. 1999
Florin Stoiciu. „Proiect”. Expoziţia de la Galeria „Simeza”, București. „Partizani `99 - Simeza 2000”. Aquaforte. Dimensiunea modulului
25 x 25 cm. 2000
Florin Stoiciu. „Crap”. Expoziţia de la Galeria „Simezal”, „Partizani 99 - Simeza 2000”. Aquaforte. Dimensiunea modulului 25 x 25 cm.
2000
Florin Stoiciu. „Măști 3”. Expoziţia de la Galeria „Simeza”, București. Anca Boeriu, Sarah Einik.
Metalografie. 35 x 50 cm . modulul: 6 x 6 cm. 2002
Florin Stoiciu. „Măști 6”. Expoziţia de la Galeria „Simeza”, București. Anca Boeriu, Sarah Einik. Meta-
lografie. 35 x 50 cm . modulul: 6 x 6 cm. 2002
Florin Stoiciu. „Măști 11”. Expoziţia de la Galeria „Simeza”, București. Anca Boeriu, Sarah Einik.
Metalografie. 35 x 50 cm . modulul: 6 x 6 cm. 2002
Florin Stoiciu. „Măști 11”. Expoziţia de la Galeria „Simeza” Anca Boeriu, Sarah Einik. Metalografie. 35 x 50 cm . modulul: 6 x 6 cm.
detaliu. 2002
Florin Stoiciu. „La route - traces, gravures & ècrits”. Ilustrație la poemului lui Isabelle Pinçon „La route du crime”
Editura „STEPHANE BACHÈS”. Aquaforte. Dimensiunea plăcii: 20 x 20 cm. 2000
Florin Stoiciu. „Zbor”. Expoziţia de la Galeria „Simeza”, București. Monoprint, Metalografie. 25 x 25 cm . 2002
Florin Stoiciu. „Zbor”. Expoziţia de la Galeria „Simeza”, București. Tablele de oțel încerneluite. 25 x 25 cm . 2002
Florin Stoiciu. „Zbor”. Expoziţia de la Galeria „Simeza”,
București. Monoprint pe tabla de oțel. 25 x 25 cm . 2002
Florin Stoiciu. „Belgrad”. Expoziţia de la Galeria Centrului de Arte Grafice și Cercetare
în Artele vizuale „Academia” a Facultății de Arte Plastice din Belgrad - Serbia. Aqua-
tinta și Aquaforte. 10 x 10 cm . 2003
Florin Stoiciu. „Belgrad”. Expoziţia de la Galeria Centrului de Arte Grafice și Cercetare în Artele vizuale „Academia” a Facultății de Arte
Plastice din Belgrad- Serbia. Aquatinta și Aquaforte. 10 x 10 cm . detaliu. 2003
Florin Stoiciu. „Măşti”. Expoziţia de la Institutul Cultural din Viena - Austria. Aquaforte și metalografie. Dimensiunea stampei: 25 x 25
cm 25 x 25 cm . Dimensiunea modului: 6 x 6 cm. 2006
Florin Stoiciu. „Măşti”. Expoziţia de la Abaţia Klosterneuburg din Viena - Austria. digital print, monotipie. 2007
Florin Stoiciu. „Măşti”. Expoziţia de la Abaţia Klosterneuburg din Viena- Austria. aquaforte, aquatinta. 2007
Florin Stoiciu. „Peștii mei” Galeria „Simeza”, București Expoziția Desen 2008. Peniță pe hârtie. Dimensiunea: 300 x 80 cm
Florin Stoiciu. „Peștii mei” Galeria „Simeza”, București. Expoziția Desen 2008. Peniță pe hârtie. Dimensiunea: 300 x 80 cm. detaliu
Florin Stoiciu. „Măsk - 2010” Otopeni. Monoprint, digital print,
aquatinta colorată (C) .Dimensiunea 200 x 70 cm. 2010
Florin Stoiciu. „Mask- 2010” Otopeni. Monoprint, digital print, aquatinta colorată (C) .Dimensiunea 200 x 70 cm. 2010. detaliu
Florin Stoiciu. „Editing 1. Alone / 2. Love story / 3. Sex / 4. After”. Aquaforte (C) .Dimensiunea stampei: 20 x 20 cm. 2010.
Florin Stoiciu. „Mă frământ în pătrățele ”. tehnica șablonului
.Dimensiunea stampei: 130 x 70 cm. 2011
INDEX / CURRICULUM VITAE
Adresa: Str. Patrioţilor, nr. 3A, Bl. M3G, Et. 8, Ap. 36, sec. 3, cod. 032281, Bucureşti, România
Numere de Telefon: Tel. mobil: +40 723421731, Servici: +40 21 3127423, Acasă: +40 21 2117011,
Fax: +40 21 3125429
E-mail: florinstoiciu@gmail.com
Adresa website: http://www.stoiciu.ro
Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România din 1994
Profesori şi mentori: Gheorghe Tofan, Aurel Bulacu, Nedel Aurel, Traian Brădean, Constantin Blendea, Mircia
Dumitrescu, Mihail Mănescu
2. Educaţie
Doctor 2006 Arte Vizuale Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, România
Studii aprofundate1992 Secţia Grafică Academia de Arte din Bucureşti, România
Licenţa 1992 Secţia Grafică Academia de Arte din Bucureşti, România
Liceul 1983Secţia Grafică Liceul de Arte Plastice “N. Tonitza”
3. Specializarea: Grafică / Disciplinele-Gravură (tehnici moderne şi tradiţionale)

4. Experienţa Profesională (Experienţa pedagogică)
2009 - Conferențiar / Universitatea Națională de Arte din București, România

2003-2009 - Lector / Universitatea Națională de Arte din București, România
1998–2003 - Asistent / Universitatea Națională de Arte din București, România
1992-1998 - Preparator / Universitatea Națională de Arte din București, România
5. Premii / distincţii
2010 Diploma de Onoare la Trienala Internațională de Gravură, Chamaliéres (Franța)

2010 Premiul pentru Grafică la Bienala Națională de Arte „Ion Andreescu” (ediţia a VII-a), Buzău
2010 Premiul III la Bienala Intercontinentala de Grafică mică „Inter-Art” (ediţia a III-a), Aiud, (ediţia a III-a)
2010 Nominalizat la Premiul U.A.P.R. pentru Grafică, București
2010 Diploma de Onoare - Romanian Biographic Institute / Titlul Onorific de Omul zilei pentru sprijinul
și contribuția personală la realizarea la nivel național a Proiectului Bografic Contemporan Dicționarul
Personalităților din România
2009 Diploma de Excelență pentru sprijinul constant acordat organizării și desfășurării Concursului Naţional
„Gheorghe Naum” Brăila 2009
2003 Nominalizat pentru premiul Graficii pe 2002 - Uniunea Artiştilor Plastici Profesionişti din România
1996 Premiul Tineretului U.A.P. România
1996 Premiul I şi Premiul Inspectoratului Judeţean pentru Cultură - Concursul de Litografie Găvenea, Tulcea
1995 Premiul IV la Concursul Tinerilor Gravori „’Dominus-1995’’, Bucureşti
1994 Menţiune la Concursul Național de Artă Plastică Bacovia Bacău

242
1993 Premiul „Penda’’ la Concursul Tinerilor Gravori „‘Dominus 1993’’, Bucureşti
1992 Premiul I Naţional pentru cea mai buna grafică de carte, Cluj-Napoca
6. Expoziţii importante (expoziţii personale*)
1993 - *Galeria „Phantom’’, Berlin, Germania

1995 - *Galeria „Orizont, București
1996 - *Galeria „First’’, Timișoara
1996 - *Galeria „Simeza’’, București
1996 - *Edinburg, Scotia - Ilustrații „Shakespeare’’
1998 - *Galeria „Escapade’’, Basel, Elveția
1999 - *Galeria „Ost-West’’, Basel, Elveția
2002 - *Galeria „Simeza’’, Bucuresti
2006 - * Centrul Cultural Român „Graphic poerty” - Viena, Austria
2007 - * Centrul Cultural Român „Mask” - Viena, Austria
2007 - * Klosterneuburg - Viena, Austria
2011 - * Galeria „Demisol”- Universitatea Națională de Arte din București
FILME postate pe adresa: www.youtube.com
O LUCRARE, O EXPOZITIE / FLORIN STOICIU / VERNISAJ 1 / GALERIA DEMISOL

http://www.youtube.com/watch?v=n2zZLqmGkuw
http://www.youtube.com/watch?v=P7hOYP8UnQQ&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=84YbFGfWp8U&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=TnHxek7wi7k&feature=related
AQUATINTA / etapa I- a / O LUCRARE, O EXPOZITIE cu FLORIN STOICIU
http://www.youtube.com/watch?v=PHoPXcUc1AA
AQUATINTA / AFISUL EXPOZITIEI o lucrare, o expozitie cu Florin Stoiciu / etapa a II-a
http://www.youtube.com/watch?v=VG6zfR1_AI4
AQUATINTA / IMPRIMAREA etapa a III-a / o lucrare, o expozitie cu FLORIN STOICIU
http://www.youtube.com/watch?v=KPLvgu42tYU
AQUATINTA / o lucrare, o expozitie / etapa a IV-a / FLORIN STOICIU / Galeria DEMISOL / 2011
http://www.youtube.com/watch?v=DMLh8PVkcws
AQUATINTA / o lucrare, o expozitie / FLORIN STOICIU / aranjarea expozitiei
http://www.youtube.com/watch?v=dT8ILDzgoPg&feature=related
florin STOICIU
243
BIBLIOGRAFIE
ANNE D’ARCY Hughes & Hebe Vernon-Morris - „The Printmaking Bible”, Chronicle Books San Francisco,
2008
ARNHEIM Rudolf - „Forţa centrului vizual” - Editura Meridiane, Bucureşti, 1995
BEGUIN Andre -A Tehnical dictionary of printmaking, 2000
BAILLY – Herzberg Janine - „Dictionnaire de l’Estampe en France 1830-1950” Paris 1985
CERNATONI Alexandru - Goya - „dezastrele războiului” - Editura Meridiane, Bucureşti, 1984
CHRISTOPHER W. Lane with Donald H. Cresswell and Carolyn Cades - „A guide to collecting antique
historical prints” - The Philadelphia Print Shop, Ltd., 2000
EICHENBERG Fritz - „The Art of the Print - Masterpieces History Techniques” - London 1976
FOCILLON Henri - „MAEŞTRII STAMPEI”- Ed. Meridiane, Bucureşti, 1972
GASCOIGNE Bamber - „How to Identify Prints”- Thames & Hudson, 2004
GOMBRICH E. H. „Artă şi iluzie”- Ed. Meridiane, Bucureşti, 1973
GOMBRICH E. H. „Normă şi formă”- Ed. Meridiane, Bucureşti, 1981
GOLDMAN Paul - „Prints, Drawings and Watercolours / a guide to techical terms”- The British Museum
Press in association with the J. Paul Getty Museum, Los Angeles - 2006
GRIFFITHS Antony - „Prints and Printmaking” - University of California Press 1996
GROSS Anthony - „Etching, Engraving, and Intaglio Printing” - London - 1970
GOYA-Phaidon, London, 1994
HIND Arthur-M. A History of Engraving & Etching” from the 15th Century to the year 1914
IUCA Simion - „Gravura-
Vocabuler de termeni tehnici” Uniunea Arti[tilor Plastici – Bucureşti 1991
L’ENCICLOPEDIE DIDEROT & d’ALEMBERT - Gravure - Sculpture Bibliotheque de l’Image, 2001
L’ENCICLOPEDIE DIDEROT & d’ALEMBERT- Imprimerie - Reliure, Bibliotheque de l’Image, 2001
MALTESE Corado - „Mesaj şi obiect artistic”-Editura Meridiane, Bucureşti, 1976
MĂNESCU Mihail- „Tehnici de figurare în gravură” -Ed. Tehnică București 2002
MĂNESCU MihaiL - „Tehnci tradiționale ale gravurii” -Ed. Aletheia -Bistrița 2005
MĂNESCU MihaiL - „Mental şi Senzorial-identitate vizuală în secolului XX-Ed. Aletheia -Bistrița 2006
PAVEL E.- Ing. S.ALBAIU- Poligrafie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1974
PAVEL Amelia- Rembrandt - Editura Meridiane, Bucureşti, 1982
PANOFSHY Erwin - „Artă şi semnificaţie”- Ed. Meridiane, Bucureşti, 1980
ROSS John / ROMANO Clare / ROSS Tim - „The Complete Printmaker - tehniques, traditions,
innovations”- The Free Press, 1990
RUTH Leaf - „Etching Engraving and Other Intaglio Printmaking Techniques” - Dover Publications, INC.
New York, 1976
Schileru Eugen - „Rembrandt” Editura Meridiane, Bucureşti, 1967
SMITH Alan - „Etching / a guide to traditional techniques” - The Crowood Press, 2004
244
Web-site:
http://www.metmuseum.org/toah/works-of-art/30.54.72
http://www.masterworksfineart.com/inventory/1641
http://www.iheartmyart.com/post/806913431/raimondi-marcantonio-the-judgement-of-paris
www.artcyclopedia.com
http://blantonmuseum.org/gallery/details/cupid_and_psyche_after_francois_boucher/
http://www.metmuseum.org/toah/works-of-art/2001.441
http://legacy.www.nypl.org/research/chss/spe/art/print/exhibits/oldmaster/lepri.html
http://www.metmuseum.org/toah/hd/aqtn/hd_aqtn.htm
http://www.metmuseum.org/toah/hd/aqtn/hd_aqtn.htm
http://marie-antoinettequeenoffrance.blogspot.com/2010/04/promenade-in-style.html
http://arttattler.com/archivecityoflight.html
http://www.bocamuseum.org/index.php?src=gendocs&ref=MaryCassatt&category=Press%20Room
http://thehermitage.tumblr.com/post/3720253943/camille-pissaro-self-portrait-dry-point
http://www.nga.gov/exhibitions/2003/colorfulimpr/fig3-fs.htm
http://www.flickr.com/photos/tonyynot/5244600206/
http://nikosono.wordpress.com/2010/07/04/joseph-nicephore-niepce-point-de-vue-du-gras-1826-france/
http://lelivrescolaire.fr/1460/2_Voltaire_modele_du_philosophe_de_l_Europe_des_Lumieres.
html#Document=2069
florin STOICIU
245
Florin Stoiciu. „Alexandra 1”. Calcografie. aquatinta. Dimensiunea stampei: 297 x 210
mm. 2011.

Aquatinta Web PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aquatinta Web PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FLORIN STOICIU

AQUATINTA pe tabla de oțel

Prezentare grafică: Florin Stoiciu

....un gravor analizează ca un pictor, vede ca un sculptor

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Aquatinta - scurt istoric / 25

Proiect de 9 zile în 7 etape / 52

Florin Stoiciu „AQUATINTA pe tabla de oțel, o lucrare, o expoziție” / 59

Studii de caz / 163

Abreviațiuni tehnice internaționale / 184

Lucrări modulare Florin Stoiciu, 1986 - 2011 / 198

Index / Curriculum Vitae / 242

Academician Prof. univ. dr. Răzvan Theodorescu

Prof. univ. dr. Silvan Ionescu

Conf. univ. dr. Adrian Guţă

Conf. Univ. Dr. Ioana Beldiman

Bucureşti, martie 2011

Prof. Univ. Dr. Cristian Robert Velescu

Bucureşti, martie 2011

AQUATINTA pe tabla de oțel / o lucrare, o expoziţie

Prof. univ. dr. Mihail Mănescu

Prof. Dr. Aurel Bulacu

Conf. univ. dr. Florin Stoiciu

Florin Stoiciu. „Alexandra 1”. Aquatinta (C5) .Dimensiunea

AQUATINTA- o lucrare, o expoziţie

O serie de experimente diferite realizate de diverși artiști au

Fig. 2. Harmensz van Rijn Rembrandt. „Isus

Fig. 3. Jan van de Velde IV. „Oliver Cromwell”.

Fig. 5. Jean-Baptiste Delafosse.„Familia Calas

Fig. 4. François-Philippe Charpentier, după Jean-Honoré Fragonard. „Rufe”.

În 1780, Jean-Baptiste Le Prince (Fig. 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12,

AQUATINTA pe tabla de oțel / o lucrare, o expoziţie

Fig. 7,8,9,10,11,12, 13. Jean-Baptiste Le Prince

Fig. 15. Giovanni David (Italian, 1743–1790). „Un

Fig. 16. Peter Perez Burdett (Englez, 1735–

AQUATINTA pe tabla de oțel / o lucrare, o expoziţie

Fig. 17. Paul Sandby (Englez, 1731–1809).

cele ale lui Gainsborough (Fig. 18) sunt îndrăzneţe având un un

Fig. 20. Edgar Degas (francez, 1834-1917),

AQUATINTA pe tabla de oțel / o lucrare, o expoziţie

Fig. 24. Thomas Rowlandson (Englez, 1756 or

Fig. 22. • Camille Pissaro. „Autoportret”. Pointe seche și aquatintă. 1890

că ţelul urmărit este acela de a obţine tente, tonuri şi semitonuri.

AQUATINTA pe tabla de oțel / o lucrare, o expoziţie

Fig. 29. Mary Cassat. „În

Fig.30. Edgar Degas (francez,

Fig. 31. Edgar Degas (francez,

AQUATINTA- o lucrare, o expoziţie

AQUATINTA pe tabla de oțel / o lucrare, o expoziţie

Fig. 7. Hârtie carbon (indigo). Fig. 8. Permanent marker

Fig. 7.Cuțit de paletă, șpaclu Fig. 8. Șlefuitor rototiv

AQUATINTA pe tabla de oțel / o lucrare, o expoziţie

Fig. 15. Lustruirea marginilor cu ajutorul brunisorului Fig. 16. Şurubelniţă

AQUATINTA pe tabla de oțel / o lucrare, o expoziţie

Fig. 20. Pâsla Fig. 21. Pensule

AQUATINTA pe tabla de oțel / o lucrare, o expoziţie

Fig. 24. Acid Azotic Fig. 25. Pana de gâscă

Fig. 28. Pensă Fig. 29. apă

AQUATINTA pe tabla de oțel / o lucrare, o expoziţie

Fig. 32. Cârpe Fig. 33. Cerneală pentru litografie

Fig. 36. Tampon din canafas Fig. 37. Hârtie de ziar.

AQUATINTA pe tabla de oțel / o lucrare, o expoziţie

Fig. 40. Sugativă Fig. 41. Plexiglas