Radu Tudoran

Toate phnzele sus!

anTnut
 CUPRTNS

PARTEA INTAT
La poarta Leuantului

CAPITOLU LI. Fiecare epaud i;i are taina ei. ..... .7

CAPITOLULII. $i aarnenii au tainele lor .. . . . . .. 36
CAPITOLULIII.inthmpldri lasftr;itulluirnartie. ...... 73
CAPITOLULIY.PIutaSulnizdrduan. .... 94
CAPITOLULY.Echipajul ...... .... .... Il0
CAPITOLULYI. Pazniculfarului. . . 120
.. ..
CAPITOLULVII. CberesteapentruPireu ......144

P,q,RTEAADOUA
Uhirna siren,i l

CAPITOLUL VIII. Oprire la larigrad.

CAPITOLUL IX.,, D Tum b un, do rnn u le Vai l lant !...'.
CAPITOLULX.Glasurilern,i.rii. ....... 215
CAPITOLULXLUncdlugi.rciudat...... ......228
CAPITOLULXII.Aiuaua . ... .. 247
CAPITOLULXlII.Rechinii ... ..265
CAPITOLULXIV.Ah|I\deprirnejdii ..... .....289
CAPITOLULXY.Div cartea?rieteniei .... . .. .. 314
CAPITOLULXVI. C,inteculsirenei ... .. 335
CAPITOLUL XVII. C,4.nd se irnpotrnole;te ancora . . . .

6rj
 PARTEAATREIA
Crucea Sudalui

CAPITOLUL XVIII. Inuizibilul Martin Stricland

.... . 37g
CAPITOLULXIX. Sab coastaafican,i .. ..
.. ... 390
CAPITOLULXX. (Jraganul.
....406
CAPITOLULXXI.Pl,insulplutaSulai...... ....422
CAPITOLULXXII. prirn,iuara in Brazilia
..... 441
CAPITOLULXXIII. inconcurenpicupresedintele(Jruguayului
....... 4|il
CAPITOLULXXIV. IncbisorileArgentinei ..
...466
CAPITOLUL XXV. Capul celor [Jnsprezece Mii. Fecioare.
d.e . . . . 4g6

PARTEA A PAIRA
Alcaluf.i

CAPITOLULXXYI.BaTuI Cristofar Columb ... 493

CAPITOLULXXUI. Uiliaul ...,09
CAPITOLULXXVIIL lirrnuldeaur ..... ....52s
CAPITOLULXXIX. Satulalcaluflor..... .....542
CAPITOLULXXX. Pnrn,zntul necunoscut . . . . . . .
CAPITOLULXXXI. Rnfuiala .. 577
CAPITOLULXXXII. Vireazullsrnail..... ..... 587
CAPITOLULXXXI.II. Zgripyuroaica de laMilky Way .. ...... 598
-CAPITOLULXXXIV. Und.e se sftr;eye;i unde tncepe auentura
.... .. . 607
Mic rnanual marin,iresc

6t4
 CAPITOLULI

Fiecare epau,i t;i are taina ei

Pe la jumitate a lui marrie 1881, corabia greceasci. Penelopa, incircati virros cu

cereale, griu de Birigan, dulce, cu bobul greu, cobora gifaind pe bragul de mijloc al
Dun5rii, citre Sulina, ca si iasi in mare gi si ia drumul Patridei, la Pireu.
Cipitanul ei era kir Iani Ghinis - negustor iscusit si marinar bitrAn, botezat de
toate furtunile arhipelagului grecesc. Numai c5. in aceastS. cilitorie kir Iani i9i cam
gregise socotelile 9i cu navigagia, si cu neguscoria. lntrati pe Dunlre la inceputul lui
decembrie anul trecut, Penelopa fusese prinsd de gheguri timpurii la Briila gi abia
izbutise si se strecoare printre sloiuri, ca sI ajungi la loc potrivit de iernare, pe canalul
Mrcin. Si iaca asa, daci tii seama ci. o corabie care sri geapini la mal nu baga nimic
in punga stlpAnului, ci dimpotrivi, stoarce din ea in fiecare zi, ai si,ingelegi de ce
in aceasti iarnl trei cute adAnci se iviserS. pe fruntea cS.pitanului, singurul loc unde
igi mai putea gisi loc vreo cuti, pe o fagi brizdatl in toate chipurile de zbircituri.
Fiindci, vezi, gheaga e ticiloasi; o auzi noaptea trosnind, strangand pantecele cora-
biei in chingi - gi gafri gi gafai, ca gi cum ai sta pe branci, cu un sac de o suti de ocale
in spinare - gi visezi la arhipelag, la portocali gi la limai, gi zadarnic bagi cu pumnul in
tambuchiul* cabinei de la prova de unde se ridici miros de berbec fript si unde oamenii
din echipaj, pezevenghii, fac chiolhan cu banii tii. $i zadarnic srrigi:

- Bre Nicola, bre Lachi, bre Gherasim, avegi griji de gheagl, bre ! Ce, a,ti cipiat
ori nu m-auziti?
Gheaga trebuie sparci in fiecare zi, de jar imprejur, ca si nu te sugrume, dar peze-
venghii stau la cilduri, minAnci berbec fript, cAnti si benchetuiesc.

r)trt
sr. -of,Bre Ismail, bre Marulis, avegi griji, bre, ci mi nenoroci,ri!
gi dupi muhe asemenea nopgi de chin, inrr-o zi, din plumburiu, cerul se face
alblstrui, ghegurile se umfr gi trosnesc gi p-ormr incep sr curgr sloiuri - gi acum,
kir Iani, si te gii! Sloiurile vin mugind si se incalecl, 9i trosnesc, gi cipitanul aleargi
*
ExplicaEia cuvintelor ne cunoscute, prMtoare la vapoare coribii, se gisegte la sfirgitul volu-
9i
mului, in micul manual mariniresc.

7
 :;
-f,
i
Pe punte'-cu capul gol, scrldat in sudori, aburind ca un ceaun
pus la fiert, gi strigi
deznidljduit:
Jt

- Mai bine si.-mi rupi mie un picior! Hei, mri biiegi, mii, dragii mei! N-auzi,
Nicola, n-euzi, Marulis, nici tu, Gherasim, hogilor! Lachi, Ismail,
prieteni scumpi,
punef mAna, punegi mAna, pezevenghi ce suntegi!
sloiurile scrasnesc, corabia trosnegte gi plange gi kir Iani se di cu fruntea de parapet,
pierdut...

$, li unde-s portocaiii, gi limaii, 9i arhipelagul cu insule verzi!

Pe urmi ghegurile se duc, se duc, dar corabiaL bordajul cripat ia api
9i gi peze-
venghii uagla pompi numai c-o mAni, iar cu cealalti se scarpini
in tur, privind la cerul
curat si ranjind bucurogi, cu dingli lor mari, ca de cal, care loati
iarna au mestecat de
pomani berbec fript' Doui'eci de berbeci, kir Iani i-a phtit gi i-a scris
in camet, doulzeci
de berbeci gi gaptesprezece vedre de vin, ptiu!, patru sure cincizeci
9i de pxini - si te iei
cu miinile de pir!
Ei, gi acu si vedem cum mergem la pireu. corabia trebuie trasr pe
mal, aici se cer
multe parale, ci vin cincizeci de hogomani, cu odgoane, cu argati, .o
,rr*.1. si cu un
vitaf afurisit, o namili de om din Briiliga, cu cioriagla rrrbroJ"rl si cu cutit la
brao.
-:- Treizeci de icosari! zice vitaful. Atar sr n. dai, niciunul maiputin.
Kir Iani igi baga degetele in gat 9i incepe si horciie .a on spanzrir"t.
pezeve"ghi sintegi! izbutegte si gafrie, in sfarsit, aritandu-gi furia in acel
-.Huo, !.
grai valah cu iz de arhipelag, cunoscut prin poiturile dunirene pini gi
azi. Tfeize,ti de
icosari ca si tradzegi corabia pe malu? Mai bine ii dau focu cu rirana
mea!
Oamenii il privesc neclintigi si rii, ci toatl iarna n-au mAncar
-'gi-o sI mai treaci
multL yreme pAni si prindi la ananghie alt cipitan de vas.
Dacr vrei sr-i dai foc, a-ncoa' o para si-Ei aduc un chil di ga z! zicevfutafri,ranjind.
- Bre, oameni buni, avegi inimi, bre! se roagl kir Iani inmuiat.
- Lasi inima in
pace, cl pe noi ne taie Ia ramazan! se amesreci in vorbi un om,
-
migcindu-gi muchia palmei pe pAntece, cu gestul care lui kir Iani ii e atit de cunoscur,
din freciturile sale cu hamalii 9i cu celelalte neamuri de pezevenghi din atAtea
porturi
colindate de el.
corabie mare, jupane ! adaugr un alt om. Asta incarci. opt vagoane. Dintr-un
-
transporr te imbogitegti!
Kir Iani il privegte uluit' PAni mai ieri, alaltlieri, haimanalele astea nici nu
gtiau ce-i
acela drum de fier,;i-acum socotesc incircltura in vagoane, ca la Stambul sau la pireu.
Da'de unde, oameni buni! zice, dupi ce s-a-dezmeticit. care corabie?!
-
barcaza nenorogitu! Tiei vagoane mari si ht! daci potu si incarcu
un
- si-asa inci e prea
multu; nigi nu stiu daci nu m5. scufundu pe drumu.
Dar ce atAta vorbl? Treizecide icosari au cerut, treizeci le dai. Maine
au si ceari
patruzeci - 9i n-o si-gi rimanr, intr-adevir, decat sr iei o sdcli
de gaz, s-o vergi jumitare

t
un cear.ln pus la fiert, gi strigi pe punre, jumrrate in hambar, si dai foc p-ormi sr pleci
9i la stambul cu vreun caic rur_
mc' fiindcr o si-9i fie rugine si re arigi ataide prrpi&t in faga unui cipitan simpatriot.
riiegi, mii" dragii mei! N-auzi,
in.sfrft, cu gafrieli, cu scirgiieli, corabia e trasi pe mal, in gemetele
:chi, Ismail, prieteni scumpi, .
deznldllduit'.. Ah, frigicule, biata corabie, cinci scinduri din boidal sunt
cipitanului
fhcute praf!
Acum vin_marangozii cu scule de dulgher, alli pezevenghi, care
hni se dicu frunteade parapet, vor 9i ei icosari. pe urmr
lprci-te de cilrfttuit, de citri.nit, ,o.-.gr.-r. iarrgi clu hoEomaniide la inceput, si_9i
&a seL6ir 1a api, aldel putrezegti pe mal
insule verzi! - 9i nu-i timp de pierdut, ci mugurul salciei
a inceput si se umfle, cum se umfli apere Dunirii, cenugii
cripat gi ia api gi peze- - gi daci nu tJgribegti si
"td.id incarci, acu'-acu' incep si vini cipitanii din jos gi intr-o siptiminn
scaqpinl in tur, privind la cerul pregul"griuiui se
urcide zeceori...
are toati iarna au mestecat de
inr-adevrr, de data asta kir Iani o gregise gi cu navigagia, si cu negustoria.
rit;i i-a scris in carner, doui.zeci Dar
ne cincizeci de piini si te iei -um, de bine, de riu, corabia alune ca la vale, spre mare, rpr. ipa"gul cu portocalii
- "rt
gi cu limiii inforigi, lisind necazurile in urml, in susul fuviului
i.rvoli,rr"r, pesre care
:gisau ultimii nori de martie, dugminogi gi posomorigi.
rebuie uasi pe mal, aici se cer
Penelopa era o corabie nu prea *"r.,
; cu argagi, cu manele si cu un -"i curind un barcaz - curn spunea insugi
cipiranul cind voia si. se arate umil -, un barcaz cu doui cararge cu pinze
zubsuoari 9i cu cugit la brAu. 9i pu,cine,
care purea s5. incarce nici opt vagoane, dar nici trei, ci, ca la o buni
fciunul mai pugin. tocmeall, t"_"r,
vreo cinci, asa cum incircase acum. sub aceasti povari., vasul intra in
caun spi.nzurat. api destul de
mulg nelrsand deasupra decxt vreo patru palme Je bordaj, atit cat si poati infrunta
r&miq aritandu-gi firia in acel (xlrec;re valuri cumin,ti. cxt despre fi.rtuni, mai bine
sr n-o intalnesti! Dar, miear in
nirene pini gi azi.teizegi de aceasti. privinti, iscusinta crpitanului nu diduse niciodatr greg in cei
rucumi.namea! aproap. a."ar*i
de ani de cand naviga pe aici. El gtia si agtepte va.nnrl poriirri, si
9i se adnposreasci in
ru mincat - 9i-o si mai treaci
as.
lnmrri cu mult inainte de a fi prea tXrziu, chiar dace in chipul acesta igi lgngea drumul
cu zile intregr sau cu sd.ptlmini...
hil dagaz! zice vitafirl ranjind.
Soarele, care bitea din faEi apropiindu-se de nimiezi, fXcea si luceasci
ani inmuiat. pe scindura
innegriri a bordajului numele corabiei, scris de o pafte gi de alta .tr"*i, cu litere
se amesteci in vorbi un om, "
vemi, improspitate de curand cu mare dichis. Sufa un vint plin, de la apus, gi vasul, cu
i kir Iani ii e arit de cunoscut,
vela mare intr-un bord, cu vela mici in celilalt, se misca birrigor, agid"i"j
>ezevenghi din atAtea sr ajungi
porturi h Sulina citre ora uei.
cS.pitanul stitea el insugi la c6.rmi., fiindcl pe acest brag ingust si cu va.nt
Lcarci opt yagoane. din pupa,
Dintr-un prielnic darprimejdios, nu se incumeta si-gi lase soarta in mana niminui.
venind prilejul acum,.trebuie spus despre kir Iani Ghinis ci era un om pirpiriu,
analele asrea nici nu stiau ce-i cu
un cap scofblcit, cu fllci lrbirtate, pline de gepi cenugii un om pe care n-aifi
re, calaSambul sau la pireu. - iat dour
parale daci n-ar fi avut ochii aceia, niste ochi mici gi apropiag^i, dar
zmericit. Care corabie ?! Un atat de vii, incxt
singuri cat preguiegte stipanul lor. ca imbriciminte, ci.pitanul nosrru
{ incarcu - si-asa inci e prea ?uneau nu se
deosebea cu nimic de ceilalgi crpitani debarcazdin arhipelag,
porr" cizme cu
reci le dai. MAine au
carimbii scur,ti viragi sub pantalonii de panzr cenusie, largi jo;de"ldi.i
un cot, daci nu mai
si cearl mulq iar la brau strangi peste tricoul vrrgar cu o curea latl,-blutl cu ginte
idide de argint. pe
gaz, s-o vergi jumitate rimp ricoros, ceazi, aceasti imbriciminte se intregea cu o haini de posray
negru, care

9
abia ajungea la gold, ca si gini de caldfbri si te facl greoi; in sfirgit, pe tigva cheali,
lucie ca bostanul turcesc, clpitanul purta o boneti de linl albastri, cu ciucure pufos,
futurar de vAnt in afari de cele aritate mai sus n-avea nimic, nici nasturi auriEi, nici
- gi
ancore brodate cu fir, adici niciun feldezorzoane, si asta arita pe adeviratul marinar,
vrednic gi cinstit fagi de meseria lui.
Dar, spre deosebire 'de togi cipitanii din lume, kir Iani nu fuma lulea, ci trabuc,
ca lorzii gi ca marii negustori, ceea ce umplea de mirare pe cei guri-casci din porturi,
care nu mai vizuseri in viaga lor marinar cu asemenea tabiet. Auzi comedie, cipitan si
fumeze trabuc !... El insi nu ginea seama de mirarea lor, decAt poate cI ii privea ;Afnos -
gi continua si puftie cu sArg, implinindu-gi doul patimi deodatS, gi patima fumaului,
gi a mestecatului, cici daci jumltate de trabuc o preftcea in scrum, pe cealalti o molftia
intre gingii, degustAndu-i sucul amirui.
in clipa de incepur a acestei povestiri, vXntullua domol fumul trabucului gil impin-
gea in rotocoale lenege spre pfova, unde il impletea cu alt soi de fum, unsuros ;i aromat,
care iegea stlruitor pe rambuchiul de la cabina echipajului. Oamenii din echipaj, vXrAgi
cu togii sub punte, i9i pregiteau prinzul, friglnd pe cirbuni berbecul cumpirat aseari
de la Tulcea, un adevirat berbec dobrogean, fraged 9i gras, clun nu giseqti nici chiar la
Stambul. Era al doulzeci 9i unulea in acest drum - ceea ce igi dldea temeiuri si crezi ci,
atunci cAnd aroma fripturii ii gAdila nirile, lui kir lani, care-i plitise pe togi, ii trebuia
mare stipenire de sine sl nu scape cavilele timonei din mAini, hsAnd barcazul s-o ia
razna gi si se puni pe uscat.
Adevirul este insi ci in clipa asta gandul cipitanului nu era la berbec, ci la cu toul
altceva. La prova, aplecat inainte, cu coatele rezemate de parapet, cercetAnd neclintit
apele in faga sa, se afa un om striin, un cilitor intAmplitor, din cale-afari de ciudat -
qi kir Iani nu-9i putea lua ochii din ceafa lui. Alituri, pe scAndura goali a pungii, stitea
tohnit - poate dormind, fripturii de berbec -
poate visAnd, poate adulmecAnd aroma
un alt ins, un fel de derbedeu, imbrlcat zdrengiros, cu o traisti sub cap gi cu o finti
strAnsi intre genunchi.
intrucAt aceste doui personaje nu fbceau parte din echipaj, se cuvine si limurim
prezen\alor aici.

in ziua clnd, coborind de la Br1ila cu cele cinci vagoane de gr?n, Penelopa acosta
Ia ve chiul che i de zid din Galagi, unde cipitanul avea de gAnd si intArzie o dup i-aniaz|
9i o noapre, penffu anumite socoreli cu nigte simpatriogi stabiligi
in orag, trenul de
Bucuregti aducea aici, pe linia de Ia Barbogi, deschisi de curAnd, 9i depunea pe peronul
glrii inci in lucru, un cilitor deosebit de ceilalgi. Acesta era un birbat de vreo treizeci
gi patru de ani, de staturi potriviti, dacl nu chiar inalti, cu ochi negri, scAnteietori gi
nelinigtigi, cu plrul castaniu, cu trisiturile fegei desenate apisat; dar, in inftgigarea lui,

IO
reoi; in sfArgit, pe tigva cheali,
numai obrazul ars de soare gi de vAnt il fbcea si pari de vArsta ar5tati. mai sus, altminteri
lina albastri, cu ciucure pufos,
pirand mult mai tinerel.
:a nimic, nici nasruri aurigi, nici
Spre deosebire de ceilalgi cilitori din vagonul de clasa intAi, imbricagi
;ta aria pe adeviratul marinar, in redin-
gore n€gre, cu vesre inflorate, gulere scrobite gi pilirii tari, cam
greoi in aceste haine
adoptate de curand, tanirul nosrru se migca sprinten in costomJ siu
-Iani nu fuma lulea, neobignuit, un
ci trabuc, cosrum cafeniu, alcituit dinrr-o haini in carouri pantaloni de
: pe cei guri-casci din porturi, 9i gol{ risfrangi peste
rbier Auzi comedie, cipitan si
genunchi, cu ciorapi scotieni gi ghete foarre bombate la varf. in ir.-.
ce vecinii sii
isi imbricau cu multi cumpinire pardesiile negre, el lui din cui o pelerini si-o arunci
Jeclt poare ci ii privea gAfnos
- sub brag, impreuni cu sapca de crlitorie pani atunci aflati in plai,
apoi, apucand cu
i deodati, 9i patima fumatului,
cealaltS.mani un mic geamanran rogu, cu burduC deschise og".o-p"r.imentului
care
L in scrum, pe cealalti o molfiia rispundea direct afari gi siri pe peron inci inainre ca trenur si se fi opriu

rol fumul trabucului gi-l impin-
fum, unsuros gi aromat,
r soi de
ui. Oamenii din echipaj, vArA,ti
:uni berbecul cumpi.rat aseari.
'as, crrrn nu gisesti nici chiar la
:e igi didea temeiuri si crezicd.,
care-i plitise pe toqi, ii trebuia
L miini,llsind barcazul s-o ia
i nu era la berbec, ci la cu
totul
le parapet, cercetind neclintit
rror, din cale-afari de ciudat
- Yizibil de incuietoarea micului geamanran pe care ciudatul cilitor, in clipa cind
randura goa15. a pungii, sti.tea
rd aroma fripcurii de berbec
- sa-si ascundl numele. Pe aceasti carte de
o rraista sub cap gi cu o flinti
- Vreo liftI de la Comisia EuropeanS.! pufni in urma lui unul din domnii rimasi
in compartiment.
intr-adevir, tAnirul cilitor pirea sI fie un striin, necunoscltor al limbii vecinilor
sii, fiindci tot rimpul drumului nu scosese un cuvant, ci privise stiruitor pe geam
peisajul care i
se desfh;ura in fata ochilor. Dar odatr coborit pe peron, se irrdr.prirpr.
Yagonul de bagaje gi, vizAnd cI hamalii tocmai coborau un cufrr de
cilltorie, f.r".ai.,
chingi de metal si cu zdravene incuietori de alami, li se adresi in cea mai neagteptati.
limbi romaneasci, spre uimirea unuia din fogtii tovarigi de drum, care nu-si puruse
infrAnge curioziratea si se luase pe urmele lui:
Umblagi cu griji si nu viti.ma,ti ceva!
-
Tovarlgul de drum gi-ar fi putut satisface curiozitarea mai din vreme, daci i-ar
6 dat prin minte s5. cercereze carrea de viziti, in rama ei de piele, atarnati desml de
se
urcase in rren, la Bucuresd, il aruncase in plasa de deasupra capului, flri nicio
grijr
viziti scria, ca gi pe uriagul cufbr coborAJdin
r-agonul de bagaje:

Anton Lupan
echipaj, se cuvine si limurim
Inginieur

Unde ducem cuftrul, boierule? intrebi unul dintre hamali.

oane de grdu, Penelopa acosra - ciutagi o birji, vin si eu numaidecxt!porunci cilirorul ciudat.
and sa intArzie o dupl-amiazi -
Apoi se apropie de locomotivi, arunci asupra ei un ochi cercetrtor gi, ridicand
in orag, trenul de
rgi srabiligi
capul, ii zambi mecanicului intr-un chip care arita cE nu-s la primul lor schimb de
urand, ;i depuneape peronul
priviri.
era un blrbat de vreo treizeci
Ei, mulgumit de cllitorie, domnule? il intrebi mecanicul, de sus.
cu ochi negri, scAnteietori gi - De la Barbosi incoace ai lisat-o mai domol, rispunse Anton Lupan, crruia
apasat; dar, in infbgigarea lui, -
spunem pe numele
si-i
lui, odati ce i l-am afat.

II
'j

.j

-.i'i
'l
Mecanicul ridici din umeri, vrAnd si arare ci nu-i vina lui:
aa
g - E terasamentul slab... $ip-ormi,podurile asteadelemn!Aud clo sile schimbe
ori o si le intlreasci. La anu o si mergem cu patruzeci de kilometri pe or1...
Dupi ce mai schimbi citeva cuvinte cu omul de pe locomotivf, cllfuorul nostru igi
lui rimas-bun de la el gi se indrepti spre iegire, nu inainte de a arunca o privire asupra
construcfiilor din jur. Era vidit ci innoirile acestea il interesau crun nu se poate mai
mult. Aceeagi doringl de a vedea tonrl, de a affa, de a nu scipa nimic din ochi il ftcuse si
coboare prin giri, in timpul opririlor mai lungi, si cerceteze ginele, traversele, macazurile,
semafoarele, siintre invorbicumecanicul, casiclnd arfi fost inspectorladrumul de 6er.
in spatele giril hamalii inclrcau anevoie cuftrul intr-o birji micugl, cu un singur cal.
Dumneata suie-te colea, pe capri, boierule, ci-n spate nu mai ai loc! zise birja-
-
ml, uitAndu-se amirAt cind la cufbr, cAnd la calul slibug.
N-avea grijl de mine, rlspunse stipAnul cu-fhrului. Eu am sI merg pe jos.
- in.otro o luim?
- Mani in port!
-
Birjarul ridicl sprincenele
mirat:
in port? D-apoi acu' nu-i niciun vapor!
- Dumneata mArri,
;i-om vedea acolo ce-o fi.
-ZicAnd acestea, cilitoml porni la deal, spr€ ora$, cu pelerina 9i cu sapca la subsuoa-
ri,cu micul geamantan in mani, lisanduJ pe birjar singur, ca 9i cum nu i-ar mai fi plsat
de el; de buni seami, sau era un om cu capul in nori, sau avea o incredere desivirgiti
in semenii sii gi mai cu seami in birjari.
Omul de pe capri ridici din umeri a nedumerire, dar, ca sl nu-gi mai bati capul
cu un cilitor zilnatic, smuci higurile 9i porni spre locul poruncit. Ajungand in port igi
arunci ochii in sus gi-n jos, pe cheiul aproape pustiu, si nezirindu-si musteriul niciieri,
rlmase incurcat, in agteptarea lui.
in fagi tocmai acostase o corabie greceasci 9i clpitanul, cu boneta dati pe ceafb,
cu haina descheiati la git, se certa furios 9i nidusit cu echipajul, mugcAnd cu niduf
dintr-un capit de trabuc. Doi oameni slriseri pe mal gi legau vasul, innodAnd alene
parAmele de bintele afate in marginea cheiului.

- Bre Lachi, bre Ismail! strigi clpitanul pe limba greceasci, in gura tambuchiului
de la prova. Lisagi berbecu acu gi venigi si dagi o mAni de ajutor! N-auzigi, bre, neam
de pezevenghi?!
Birjarul se uiti nepisitor la el, se mai uiti o dati pe chei, mormii ceva, apoi igi
ridici gulerul, igi bigi miinile in sin gi incepu a picoti, cu capul in piepr.
inre dmp, cllitorul nostru, Anton Lupan, urca strada la deal, spre orag, si zici
ci uitase de cuftr gi de port. Curiozitatea din privirile lui nu mai pirea a9a de vie ca la
inceput, ceea ce dovedea ci locurile ii erau cunoscute si nu infhgiEau pentru el nimic

T2
rina lui:
de lemn ! Aud ci o si le schimbe
i de kilometri pe ori...
locomotivi., calitorul nostru igi
nte de a arunca o privire asupra
interesau curn nu se poate mai
scipa nimic din ochi il ftcuse si
:ze sinele, ffaversele, macazurile,
i fosrinspector la drumul de fier.
-o birji micuti., cu un singur cal.
r spare nu mai ai loc! zise birja-
ll
lui Eu am si merg pe jos.
pelerina gi cu sapcala subsuoa-
ur, ca 9icum nu i-ar mai fi pisar
ru a\rea o incredere deslvArsiti
dar, ca si nu-si maibati capul
poruncit. AjungAnd in port i9i
rezirindu-si mugteriul niciieri,
anul, cu boneta dati pe ceafh,
echipajul, mugcind cu niduf
;i legau vasul, innodind alene
:eceascl, in gura tambuchiului
de ajuror! N-auziti, bre, neam
re chei, mormii ceva, apoi isi
cu capul in piept.
rada la deal, spre ora9, si zici
Li nu mai pirea asa de vie ca la
i nu infbgigau pentru el nimic
---.- :. in schimb, intre sprancene i se iviserl dour cute
grele, semnul unei nelinigri, unei
::-:'-:niri care nu se vLzuse pAni atunci.
Pe o parte 9i pe alta a strizii se ingirau rnagaziiinchise,
cu drugi de fier pugi de-a
--:-nezigul ugilor, privilii cu obloanele trase, fiindci erazi deduminici, friierri, cafe-
:<'t' bircuri 9i alte felurite locante nu prea intesare de mugterii. Carrierul, aflat intre
::-ri si port, triia mai viu, pesemne, in zilele de lucru, cand aici se vanturau mirfuri de
i 1-aPor la ren sau de la ren la vapor, in locul acesra de innidituri a negogului dintre
--;us 5i Orienr
-\nron Lupan merse astfel pe trotuarul aproape pustiu vreo cateva sute de metri,
:::.,-a ca semnul de ingrijorare de pe chip srJ fi pirisit,
pani ce aiunse la biroul domnului
.=omachi, unde mai fusese odati acum cAreva luni. Nu nldijduia si aibi o veste
mai
::ri decit randul trecut, rotugi, de vreme ce era in ora9, inima nu-l lisa si plece mai
jrtarte inainte de-a afla dacr, prin cine stie
ce minune, nu venise o stire noui intre
-ry,
U;a biroului scoase din somnul lui duminical clopogelul de alami at1rnat sus
de
i<r\-az ca la dughene gi frizerii, si odati cu clinchetul care se rispandi pini in fund, un
:ii"!"t aflat la o masr schiloadi, in coltul inciperii, lingi soba de toci, siri in picioare,
::: ochii cirpigi, privind zdpicitla nou-venit.
- unde-i kir Iacomachi? intrebi vizitatorul neasteptat, inaintand spre fund.
Drept rispuns, biiatul, care pesemne nu ingelegea graiul romxnesc, se repezi la o
'::e din lituri gi incepu si strige, in sus, spre
capitul unei sciri, cu glasul plingireg gi
:ae riat, ca pi cum ar fi cerut ajuror:
- Kiria!... Kiria!
in lin4tea desivArsitl a casei se auziri. sclrile scArgAind sub pagii cumpiniti ai unui
,rm greoi si nezorit si, dupi vreo douizeci de scargaituri, insotire
de suspine ;i mormi_
reli, kir Iacomachi se ivi in usi, cu papuci de atlas verzui, incovoiati la
v..irf,, cu giubeaua
*ie duminici, neagri, bituci cu fir gilbui gi impodobiti pe margini
cu blani Je samur,
cu tichie albastri in cap, cu un sirag de mirinii intr-o mani", iar in alta cu
ciubucul
ir.ng, de abanos, pe care Anton Lupan il cunogtea de rlndul trecut.
Sr mi iergi, kir Iacomachi, daci gi-am stricat tabietul, incepu acesta,
-
ia ciubuc 9i la mitinii. cred ci mi mai gii minte am fost la dumneata
uitAndu-se
; in noiembrie,
anul trecut. Nu cumva s-a auzit ceva, intre timp, despre pierre vaillant
sau despre
corabia lui ?
Kir Iacomachi se uitr la el mirat, sau poare chiar altfel, cum te uiEi la un nebun,
'poi_ridicr bragele spre cer, cu mitinii
si cu ciubuc, in timp .e mrrrtigil. srufoase i se
zburleau pe obrazul plin, bine birbierit, trldAnd sicAiala p. ."r. altminteri
sripAnul
lor gi-o ascunde a, ca omul obignuit prin negusrorie sl fie ribditor qi bine-crescut,
ad.ici
polidcos, dupl un cuvAnt tras din limba lui.
i
 I
.j

- Je mai vrei dumneata sI afi despre un barcazu care a pieritu acum tinti ani, pe
timpu de rlzboi? Pune-i cruge, cum i-am pusu si eu!
Cu aceste cuvinte, negustorul trase din raft un catastifvechi, il deschise intr-un
anumit loc gi bltu cu dosul palmei in foaia ingilbeniti de timp.
Uite-aigi! zise, citind in catastif. Marfi porniti de la Stambul la trei aprilie
-
o mie optu sute saptezegi si sapte... Masline, untdelemnu, orezu, cafea, portocale,
limonia - sapre vagoane... Noroc c5. n-a fostu plltiti, altfel mi ruinamu!...
$i, arltAnd cele doui linii incrucigate trase peste lista mlrfurilor neprimite, kir
Iacomachi incheie, ridicand inc5. o dati ciubucul gi mitiniile spre cer:
Pune-i cruge, fraEicule, cum i-am pusu si eu!
-
Anton Lupan nu se agtepta la o alti veste, totugi nu i se pirea la fel de ugor si puni
cruce peste viaga unui om, cum punea kir Iacomachi pe lista celor gapte vagoane cu
mirfuri scufundate undeva in Marea Neagri sau aruncate pe cine gtie ce girm al ei.
Dupi ce igi lui rimas-bun de la negustor, iegi in stradi, ingAndurat, intrebindu-se
ce rost mai avusese acest ocol, cAnd era limpede ci Pierre Vaillant pierise de mult ?... Sl
mai fi licirit oare undeva, in sufetul lui, vreo sperangl, fbri se-gi dea seama de ea - si-l
fi mXnat vreun instinct? Sau era numai acea pietate care ne indeamni si punem flori
pe mormintele celor dispirugi?
Dar ocolul ficut zadarnic in ciutarea unui prieten pierdut ii prilejui lui Anton
Lupan si intAlneasci alt om, prin una din ciudatele intAmpllri ale viegii care igi scot in
cale, cdnd te agtepgi mai pugin, tocmai pe cel de care ainevoie mai mult.
Dupi ce, plrisind biroul lui kir Iacomachi, cilitorul nostm merse un timp pe
Calea Domneascl, gribind pasul ca birjarul si nu-l agtepte prea mult, din fagl, de
undeva, ii ajunse la ureche, inci inibugit,zlumzetde glasuri omenegti, clinchet de zur-
gilli, strigite, chiote gi pocnituri.
Erazi de duminici, afa cum am mai spus, pe la weo doui ceasuri dupi prAnz - 9i
o mulgime de tA'rgoveEi, unii mai chipegi, algii mai ponosigi, amestecagi cu slujnice, cu
ostagi in uniforme de dorobangi, cu muncitori de la drumul de fier gi cu puzderie de
copii, se indrepta spre locul de unde se pomenit.
^ttzeachiolhanul
Dupi cAteva sute de pagi, in stAnga se deschise un maidan intins. Deasupra mirii de
capete care-l acoperea se roteau chiogcuri pictate, de ciiugei, siltau ca niste pegtizburi-
tori blrci mAnuite de tineri indriznegi, seridicau alene 9i coborau domol policioarele
scrXncioburilor girinegti, in strigitele de spaiml sau de plicere ale publicului femeiesc.
Prin mul,time migunau limonagii, vAnzltori de salep, purtand in spate ciudatele
lor cazane de alami, inzorzonate cu fel de fel de marafeturi, cu si fhri rost, negustori
de turtl dulce, de acadele, de 6stic, de halva;i rahat, urmagi de tot felul de guri-casci
gi de derbedei. Din loc in loc se vedeau cazane cu ulei fumegAnd, in care se rumeneau
gogogr, iar prin alte pirgi sfAriiau grltare incinse, cu clrnagi de porc gi mugchiuleg.

r4
 care apieritu acum ginti ani, pe
rrascif yechi, il deschise intr-un
i de rimp.
iti de la Stambul la trei aprilie
errnu, orezu, cafea, portocale,
aldel ml ruinamu!...
lista mirfurilor neprimite, kir
iraniile spre cer:
ri se parea la fel de ugor si puni
pe lista celor sapte vagoane cu
-are pe cine gtie ce girm al ei.
ada, ingnndurar, inrebAndu-se
re \raiilantpierise de mult?... Si
tara sa-gi dea seama de ea - si-l
re ne indeamnl sI punem flori
n pierdut ii prilejui lui Anton
rmpliri ale vie,tii care i9i scot in
ner.oie mai mult.
rrul nostru merse un dmp pe
{repre prea mult, din fagi, de
suri omenegti, clinchet dezar-
c doui ceasuri dupi prinz - 9i
rsifi, amestecagi cu slujnice, cu
umul de fier 9i cu puzderie de
rl pomenil
'idan mirii de
inrins. Deasupra
rsei, salau ca nigte pegd zburi-
si coborau domol policioarele
rlecere ale publicului femeiesc.
:p,purtind in spate ciudatele
:ruri, cu si fbri rost, negustori
naqi de tot felul de gurl-cascl
rnegind, in care se rumeneau
nari de porc si mugchiuleg.
Anton Lupan se opri in marginea blidului si, cu toatl apisarea sufeteascL, se pomeni
rambind. Desigur, priveligtea nu-i era necunoscuti, cici pe lAngI zAmbet, nu srirni niciun
:ei de mirare in ochii lui. Dupi ce cerceti" in fugi mulgimea, privirea i se opri
asupra unei
rarici unde se trigea la semn - 9i, o clipl maitirziu,se indrepta intr-acolo, .*ior, .a gi
;r-un ar fi uitat incl o dati de birjarul care-l agtepta in port.
Baraca, injghebati din scanduri nedate la rindea, avea deasupra o firmi. albr, pe
ilre erx zugrilvit un dorobant geaprn, cu arma la ochi, trrgand in urma unui turc pus
F fugi, cu fesul slrit gi cu galvarii verzi giurigi in dos. Dedesubt se puteau citi acesre
,l.oui. versuri, ca reclami pentru stipinul barrcii si ca indemn pentru targovegi,
Exersa{i ochiul ;i-o rnind
Pentru Patria Rornind!
O tejghea lungi inchidea intrarea baricii 9i in faga ei stiteau cot la cor mai mulgi
'xhitori, inverguna,ti pe figurile de tabli ingirate pe peretele din fun4 al ciror mecanism
:e inclpigina sr rimAni teap5.n, cu toati ploaia de gloange abituti asupra lor. Stipanul
nrreprinderii si nevasa lui, o femeie grasi cu musrigi de flicru, incircau armele dr ror,
nhagand de fiecare datr cite un binug - si cu un ochi zambeau, mulgumigi, cu altul ii
ciinau, amirAti, pe ochitorii neghiobi.
in clipa cand Anton Lupan se apropia de baracr, din partea cealalti se ivea un
ins zdrengiros, slab gi desirat, un om de vreo treizecide ani cu o craistl pe umir si o
rlintl ruginitl sub brag, leginandu-se impreuni cu acesr€ poveri, nu prea stipAn pe
picioarele lui. Ajuns in faga tejghelei, lunganul igi lisl boclucurile jos, se
scormoni in
buzunar, scoase un binug, pe care femeia cu mustigi se gribi si i-l smulgi din manl,
primi o puscd. inc5.rcati, igi rezemh. coatele pe scanduri;i incepu si-gi plimbe nesigur
ceava armei asupra figurilor din fund.
Pi care vreti s-o ochesc ? intrebi, cu un glas gros 9i motorolir, de om bine biut.
- Mireasa,
nene, ocheste mireasa! strigari mai mulgi copii, dezamigigi de ceilalgi
-
ochitori.
Unul dintre acestia se striduia nevolnic si loveasci iepurele de tabli, care de ceasuri
inrregi fugea stind pe loc.
Ia carl-te de-aici, mi begivule! Nu mai lncurca lumea si tu! il repezi dispreEuitor
-
pe nou-venitul care-l stAnjenea in indelemicirea lui.
Mireasa, nene, mireasa! continuau si strige copiii, neincrezitori
-
srAngi grimadi in spatele omului zdrenri.ros.
9i totusi curiosi,
Acesta cluti cu ochii tulburi mire asa, o zrri in margine a din dre apta, duse pusca la
ochi gi, flri
pierde nicio clipi, apisr pe trigaci. indat; se stirni o muzicd. grligioasi
a
de fasneti, cu piculine gi zurgilii, si mireasa, la brag cu ofiterul de rosiori, se puse in
miscare, alunecAnd pe o gini inclinati spre spectatori.
rt
 Copiii incepuri si sari in sus, batand din palme gi strigind bucurogi. Ochitorii
ceilalqi zAmbiri strAmb.
Cred gi eu c-a nimerit, daci-i beat! zise unul din ei batiocoritor.
-Femeia cu mustigi arunci o privire nemulgumiti birbatului ei, apoi puse in mAna
ochitorului norocos pugca incircati din nou. DupI obiceiul de atunci, astizi uitat,
cel ce lovea ginta o dati, avea dreptul si tragi inci un glong, fbri si pliteasci nimic;
dacl lovea zece ginte la rdnd, ceea ce nu se intimpla in fiecare zt, cilplta 9i un premiu,
fie o oglindl cu flori pictate in colg, fie o statueti de ghips, fie vreun alt obiect la fel de
pregios, dupi alegerea sa. Iar in sfirgit, cel ce ar fi lovit toate gintele flua sl sminteasci
niciun glong, pe lAngi premiul amintit, cuvenit la fiecare zece figuri, s-ar fi ales pe
deasupra cu un pol de aur, imboglgindu-se la minut, dar asta firegte nu se pomenise
nicicAnd, fiindci altminteri stipAnul baricii n-ar fi fost prost si se bage intr-o treabi
care si-l lase rnofuz.
care s-o lovesc? intrebi iarigi ochitorul zdrengiros.
- PiUrsul, nene, ursul! strigari copiii.
-Omul ochi 9i ursul se rlsuci greoi pe fusul de 6er, in sunetele flagnetei care prinse
si cAnte din nou. in jur izbucnirl strigite. Ochitorii ceilalgi lisari pugdle pe tejghea ;i
incepuri si se zgAiasci la begiv, uimigi gi inci neincrezltori. Anton Lupan fbcu un pas
inainte, aproape ftri voia lui.
Fierarul, fierarul! sffigau copiii, in sfArgit satisfhcuqi.
-Begivul ochi la iugeah gi, dupi pocnitura seaci a tablei adnse de glong, fierarul, cu
obrazul rogu 9i cu mustegi castanii, incepu si migte bra;ul, lovind cu ciocanul intr-o
nicovali dispirutl de mult de la locul ei.
Auzind fagneta 9i strigfuele copiilor, mulqimea didu nivali incoa, in dmp ce Anton
Lupan mai fbcea un pas inainte, cu privirea uimitl asupra dibaciului ochitor.
Femeia cu mustigi srrinse din dingi gi se uiti pimintie la birbatu-slu. Acesta se
apropie de begiv, cu pagi hotirAgi:
Hai, gata acu ! fi zise,luindu-i pqca din miini.
-Mulgimease impotrivi:
ce ? Lasl-l sI tragi! E dreptu lui.
- Da'de
Pompieru', nene, ochegte in pornpier!
-Stipanul baricii se uiti crucig la spectatori, se uitl la femeie,la begiv, scrlgni din
dingi, dar n-avu incotro.
Astfel, in strigitele oamenilor gi-ale copiilor, in pocniturile seci ale tablei lovite
mereu, cdzuri'pe rXnd iepurele, cerbul, misregul, vulpea, se Puse in migcare barca pe
lac gi pompierul saluti mulgimea cu tulumba pentru onor.
Aceasta fiind azeceafigxl,, oamenii, care gineau socoteala, din ce in ce mai infier-
bintagi, incepuri si strige:
Premiul! Premiul, juplne! Nul face uitat!
-
t6