t

t:

K. KirSina

CUPTEA PASAPELETOP
NETEMATOAPE
EDITURA RADUCA. MOSCOVA_ EDITURA ION CREANGA. AU(URFSTI
 Tldul ludlrii orisidl.:
K r.r!@E,AFD l&ryE|t[ nrq.
€oFtu le@. Mo.II.l9?l
 K. KirSina
CUPTEA
PASAPETETOP
NETEMATOAPE
Ilustralii de G. Nikolski
In romanestede Mihail Calmdcu

ffi rorru*n RADUGA,

MoscovA
-rDrruRA roN cREANc,{,
BUcuREsrr
&
 Ne-am mutat in casdnoui! Mama gi tata se plimbi de colo_
colo qi nu se mai satur5sd admirenoul apartam;nt.Drept se
spun,mi bucur ti eu. Poli chiar sd tragi o fugi prin el. iici,
scaunelenu te mai lovescdurerosIa genunchi,sirinduli paici
singureinainte.
Cu toateacestea,n-am sd uit niciodatdvecheanoastri
locuinli. Mai alesfereastrade acolo,pe care o revddpind si_n
vls.
 Chiar qi mamaspuneuneori:
- Era o minunea minunilor
fereastraaceea.
in cufie cre$teaun a4ar de Ca-
li-for-nia. Una din crengilelui mai
remuroase- mamaii spunea
,,I;bula artarului" - ajungeaPind
la fereastranoaslre.Frunzeleei
fo$neauincetitor frecindu-sede
geamuri.
Cind deschideamlarg fereastra,
aryarulse trigea parcd induntru
sprenoi, cu risuflarea lui rdcoroasd.
Simleamadiereaei proaspitd pe
obfaz.
Razelesoareluise cerneauprin
frunziq.iar luminacdpdtao culoare
verzuie.EIe cddeauin odaiegi in
picilele de aur. Pe covor qi pe fala
de masi jucau umbrele:se furisau
spreace$tibanulide lumine.binulii
sireau in ldturi fi, uite-ata,se
prindeauintr-un joc necontenit.
Uneori, mamaspunea:
- Dragiimei.parcdn-amlocui
la oraq,ci intr-o casuldde pddurar...
Toamna,cind frunzeleincepeau
6
 'r

.d
r. | g.f,
,ia*f

lllrllfl
si sescuture,luminasPorea
in odaie,totul se inilbea.
incepeauqi alteminunA[ii.
Bunulnostrua4ar iti Punea
rdmuroasa lui creangdla
indeminapiligoilor.Stoluri
intregi de piligoi poPoseau
pe ea.

,,7 I

- Bine a1ivenit, prieteni!ii intimpinamama.Vi dorim din

inimd o iernarecit mai Plicutd!
in dreptul oberlihtuluinostrudeschideam atunci cafeneaua
zburdtoarelor, sub firma: ,,Tin-tin". Agezamacolo o scindurici
qi presiram pe ea seminlede floarea-soarelui.
 Clienlii nu se Esau prea mult
a;teptali.TopAiaupe creangi pieziE,tot
mai aproapegi mai aproapede fereastrd.
Pe mdsurdce se apropiaude ea, i9i
suceautot mai repedefi cu fereali
cipgoareleintr-o parte Si-nalta. Ba se
feceauca ni5tebulgdra;ilipili de creangi,
ba se nellaupe picioruqele lor subliri,
aidomaunor balegine-_ '
- Ce gitti, ce spilcuili-.-
sint dumnealorl
spuneamama.intr-adevir,era mai mare
plScereasi-i prive$tipe piligoi. Aveau -
nitte cdciulile negreinfundatepina la
cioc $i niite pieptira$ede aceealiculoare.
Spatelele era verde.Aripioarelevirsate
cu dungi.Nu te mai sdturaiprivindu-i!
gi nici gind sd se aruncemai multi
deodateasupraseminlelorpusede noi.
Veneaude pe c.eangecite unul. Fiecare
s6reain oberlihtul deschis,lua o seminti
gi - sfirrl inapoi pe creangi. Acolo,
puneagherulape saminl;5iincepeasi
o dezghioace cu ciocul.Pac,pac,pind
cind didea de miezulei guslos.Apoi
veneaalt pifigoi, apoi altul. La rind, ca
la moardl
 Credeamce toatepSsErelele se poartd la fel. Da'
de undelIntr-o zi nivili in cafeneaun stol de
vrdbii. Ce hirmdlaie, ce scandalau stirnit! S-au luat
la piruiaE, iqi smulgeauuna alteiasemintrele,
ciripeauasurzitor.
Zurbagioaicelorlle-a strigatmama,nu vd e
ruline! De ce nu luali exemplude la piligoi, ci doar
faceli parte din aceeagifamilie de zburetoare.Ati
pomenitscandalla ei sau imbulzeali?Numai ordine
ti buni cuviinF!
Intr-o zi ne-a vizitat un piligoi cu o infilipare
mai deosebiti.La inceputnu mi-am putut da seama
prin ce anumese deosebea el de confratii s;i. L-am
cercetatmai de aproape$i m-am dumerit: noul vizilator
l0
nu aveacodilS!Nu, nu vd mint, in locul codilei
aveaun Pimdtuf de Puf rdsucil,de toati
frumuselea.
L-am poreclitFerecodite!
Sd fi pierdut el codita in ghearele
vreuneipisici?Cinel trie! Pefaniaasta
nu i-a schimbatinsl cu nimic caracterul,
indeobitecunoscuL, al piligoilor.A rAmas
la fel de neastimpiratca $i ei, poatedoar
cevamai prevdzitor.
Ceci iat5, intr-un rind, Fdricodifd ili
fdceade lucru prin grdmdjoarade
seminledin cafeneaua,,Tin-tin".
Dezghioca o sAminle.de coaji. inghilea
miezul,mai dezghiocaalta...
Deodate,pe scindurici se mai agezi
un piligoi $i, topa-lopa,cu pieptulumflat
inainte, cu penelezbirlite, porni asupra
lui Feracodilb. Acestalopeiin leluri ii -
tumbal cu capul in jos, cu gherulele
agelatede margineascinduricii..,Dar
a4egosulnu se lisd p5celit,veni iar spre
el, cu aripile rasfirate,pus pe ha4e,
pin6-l fdcu pe Firdcodild si-qi ia zborul.
Fird coadi cum era acesta,nu vroia s5-l
recunoascidrept unul de-al lor...
ll
 - Pofiim, numai de un stipin duceamnoi
Iipsdaicil rise mama,care urmarisecu noi
toatescena.
Eu inse m-am supdrat,Cu ce drept face
acestpiligoi pe stipinul, de ce l-a alungatpe
FerdcodilA?
Mamaspuse:
- Fii pe pace,o sd rezolveei pini la urmi
aceastdneintelegere.
Pe Piligoiul-Stipin l-am mai vizut ti dupi
aceea.Era mai mare decit ceila\i. $i c6ciulila
lui neagrdera mai cu dichis decit a lor: spre
ceafaaveao patdgalbend.Pirea cd cineva
Si-amuiat degetulintr-o vopseade culoareaasta
ii i-a pus pecetepe cippor.
Apoi au apbrurti alti clienli ai cafenelei.
Era una, Bdtrinica - grdsuli-grisule, un '
ghemotocd6 penepi puf. Se rostogoleaca o
mingein cafenea.se cocoia,nu ltiu cum,iti
atezaapoi frumos aripioarelepi ardta intocmai
ca bunicanoastrein ialul ei cu franjuri, legat
ra sDale.

+.--\
 Mai era una,Ciufulita-cu-Mot.
Semina leit cu vecina noastraMarina,
care-ti tot pieptdnamopl de jos in sus,
dar tot ciufulite riminea. Pitigu$aasta
igi aplecaintr-o pane cipgorul5i scdpira
din ochiSoriiei negriintocmaica Marina
noastrein fala oglinzii,
lntr-o zi vintul a mi$at din loc
scinduricaaiezatede noi 9i cafeneaua
zburitoarelor a avut de suierit: scindurica
a cazut pe pervazuldintre ramele
ferestrei, ca intr-o fintini de sticle,li
seminlele roates-auimpriqtiat.Din casd,
din picate, nu puteamdeschidefereastra,
fiindcd fusesechituitd $i inchisepentru
iarni. Ce era de ficut?
in vrernece ne puneamaceasti
intrebare,Ciufulita-cu-Molse a$ezase pe
canaruloberlihtului.Se vedetreabacd
fusesetrimisd in recunoa$tere. S-a sucit,
s-a-nvirtitea ti, deodati, si-a dat drumulin
jos. S-a a$ezatmai intii pe minerul dind-
untru al ferestrei,apoi pe pervaz.De acolo,
cu prada in cioc bineinples,- sfirr! pe
miner, pe canatul oberlihtului,pe creanga
arlarului.
.2.
 $i intocmaica ea, urmindaceeasi
scard oberliht,miner,pervaz- au
ficut pi ceilallipiligoi.Astainseamnd ca,
stinddeoparteSi urmirind isprava
iscoadei lor. piqigoii
i-aurelinuti;ra grc)
etapele.Bravolor!
Diminelilenoastreerautare vesele.
Mai alesin zilelede duminicb, atunci
cind tatali mamanu se duceaula servici.
Ne trezeamcu lofii ti ascultamcintecele
pitigoilor.incercamsd ne imagindmcu \.\

ce seamdnd ele. t
Ascultali,parci s-ar ciocnimereu
doui andrelesubliride o[el,spuneir
mama,E ca qi cum cinevaqi-arimpleti
nitte ciorapide iarni. S-o fi pregdtind
de drum lung.PoatesprePolul Nord,
mai $tii?
La acestecuvinte,parcdo vedeampe
Bitrinica in qalulei cu franjuri legatla
spate,ficindu-9ide Iucrucu andreiele ti
cu un ghemde lind...
Ia ascultali,ne spuseintr-o allA
diminealinrama.parcaa irreepur sase
dezghete afari. E zvonde picdturicdzind
pe o pojgh(dde ghealA,subjgheab,ca
l5
niqteboabede mazdre:zing, zing, 21rr8...
- Asta-i buna!se mira tata.
Geamule inghetattun, numai horbote
de gheali pe el $i tu, cicd a inceput
dezghetut!Crape pietrelede ger afar;,
zdpadascirliie sub Picioare...
Dar mamao lineauna SibunS:
$i ce dac6,piligoii$tiumai bine
decitnoi ce 9i cum.Auzi-i numaicum
cir.tli ,,Zi cu zi, zi cu zi, zi cu zi---"ln
limba lor astainseamni cd fiecare zt ne
apropiede primdvard,cd ea e colea.De
sus,pe unde zboardei, se vedemai bine.
,,Nu cumva Fdricod(d esteacela
care zorelte primdvarasi vind mai
repede?mi gindescin sineamea.El,
sdrdculul,are tot interesul, cdcirabdd
de frig mai mult decit ceilalli, cu
pdmituful lui de puf in loc de coad5..."
Ne sculim cu totii, ne aPucdmde
rreabdprin casi.Md imbrac9i eu. mi
spdlfi prind a fredona:
- Zi ct zi, uite-ala-
Primavara e colea!

Tata ride cu pofti:

I6
 - Grozaviimaginal ie
fetelor!
aveli\oi. ilffiSt
#lni
s:s \-
I
intr-o diminealdaud un tril
ciudatde piligoi.Zic ciudatfiindci l l ,i l i l ,l l l Itlr
era tare strident,ili tdia auzul.
M-am uitat pe fereastrdgi, ce sd
vezi:un pugtinecunoscutstateain
curte,cu ochiilintaasupraarlarului
A
nostru,mai mai si-i caddcdciula
din cap,;i triluia de zor. in mind
lineao colivie.
t7
 AdemeneaDesdrelele!
Am ietit fuga in pragul casei,cu
marnadupi mine.Bdiatulnu mai era
singur.Egor lvanovici,vecinulnostru
de la parter,intrasein vorbdcu el.
- Careva si zicd,unii hrdnesc,
au griji de pdsdrele, iar tu umbli cu
capcanadupi elel
Iar eu, de colo:
- Sd{i fie ruginetPleaci de-aici
cu capcanatal ,
Mamaml trasede mlneci:
- Nu aqa,staipulin.
Apoi, lui Egor lvanovici:
- Egor lvanovici,trebuiesi-i
expucemcu binigorulbdiatuluicare-r
situalia.Et nu gtiecd in curteanoastri
e un fel de rezervalie.
- Ce fel de rezervafie? intrebi,
neincrezdtor, puotiul,
- Chiar,mimico, ce fel? m-am
mirat ti eu.
- D-apoicumtE doar Curtea
Pisirelelor Netemetoare...
- Pii fi eu tot astaii spuneam
biiatului, sAriti Egor lvanovici.
l8
 Pdsireleleau increderein noi, iar
dumnealuivine sd girbeasceaceasti
incredere,si ne faci de ris.
Pu$tiulse foia in loc prin zdpadd,
bombinind:
Re-zer-va-tie,auzi... Pdi atunci
puneli pazAin curte qi un aviz pe gard,
cum cd intrarea strdinilor estestrict
interzise.
Egor lvanovici i5i dusemina
inminu$atiIa ureche:
Ce-ai spus,ce-ai spus?vorbette
mai tare, nu te rutina. Zici sApunem
pazd'lPii de ce sd o punem?Pe
incredereqi buni inlelegerenu se
poate?Eu zic cd se poate,e mai bine
afa.
- Asta ziceamgi eu! spuseqi
mama.Pe increderegi buni in1elegere...
Ati vdzutvreodaticum clipette
bufnila cind i se pune in fald o luminS?
Eu am vdzut una in parcul zoologic.
lr $i aveanitte ochi!...Eibine, intocmai
ca bufnila aceeaclipea $i pugtiulnostru
la auzul acestorcuvinte.
* -1ar Apoi iqi lud coliviasubbral $i
l9

Jt
piresi hotdrit curtea.Curtea Pisirelelor
Netemitoare...
Casanoastri vechea fost demohte,
in locul ei se construie$eun bloc nou -.-:E;-..*
cu multe etaje.Noi ne-am mutat pe o
alti stradd.sremla elajulcinci. Pini
la fereslrelelui nu poateajungenici
un arlar.
- in schimb,ne spunemama,
avemmult cer deasupra. $i norii, 5i
stelele-scolea.
* Dar cu piligoii cum rdmine?
o intreb.
- OdalScu venireaverii,piligoii
au zburat in pidure. Ce-o sd se intimple
la toamnd,vom mai vedea,spune
mama.$i apoi,zic. cafeneasd fie. ci

1p.ffSS..
musteriis-or gdsiberechet,inaripali cum sint,cinci
etajesint o nimicatoati pentruei.
,,Atuncis-ar putea,imi zic bucuroasd, ca vechile
noastrecunogtinte si ne mai viziteze.--"
Dupdcum s-arputeaca ele,adici Fdrecodiliti
Batrinica,ciufulita-cu-Molti Piligoiul-stapin,cel cu
patdgalbeni pe cipqor' sd poposeasci ti la alte ferestre.
Dacdveli da ochii cu ei, sEttifi - ro! au mare
incredere in noi.oamenii.

. .4.

;*.1':,
4,
 e
'p'
Tipirit in ult.s.s.

O Ediuc Radus!.
Tdducer€ de EdituE lon cr.anl,, Bucure$i, l98J