CUViNT INAINTE

Marele scriitor rus Lev Nikolaievici

Tolstoi s-a n;scut, a c.escu! t a t.ait o bune
parie din vialn in mediul snl6c, la Iasnaia
Pol;ana. El ia iubil mult pe copii fi a inchi
nar o seami de povestiri ;i basme celor d'n

Acale povesli.i ii basme ToLstoi le-a pub-

lica1 p€ntru prima datn Prin anii 1874-
l8?5 in ,,Abecedarul" J is ,.c;4i rusesti
peniru citil". Cu ajulorul lo. multi copii
au inv;jai sn citeasc; 9i sn scrie Tolstoi a
inclus in ele o sumedenie de istorioare $
legende din lile.atura anica luate din viala
diferitelor popoare ale lumii.
Copiilor de azi le sint prea bine cunoscute
povesiirile fi basmele ca,.Filipok",,,Trei
u.ti",,.Balena",,,P.izonie.ul din Caucaz",
,.Leul ii ciinele" ti altel€.
 Pe ljngn acesre prine cnqi ale scrino.ului,
vor inr.a acuD in lecirtra copijlo. ti fabu,
Iele lui Lev Tdlsioi, Ele sint rindune h
ordinea in care insu$ scrinorul le a pregarir
penlru ripar. Canea incepe cu iabllele cele
nai simple, apol vin ahele mai .omplicare...
Lui Lev Tolsloi ii pli.ca! din cale atare
iabulele scurie t simple iegie de sub pana
inleleprului iabulisi al anrichil;fti. grectrl
Esop, Penrru a I purea rraduce cr fideliiare
pe ralentatul iabulisr, scriilorul rus a invaFi
lrnba grcact reche, a cirir numeroase cnrli.
Traducind fabulele lui Esop, L.v Tol
sroi nrcludea in ele fie o zicaloare (ca in
,,Naufrasi!'), rie o povesre populafa (ca
ii .,vulpea ti sorcanul"). fie cn b r.ans
io.Dra inrr-o povesrjre din viala de toare
zilele (vezi ,.Cej doi prieleni'). El inrroducea
actunea rabulelor jn ntediul naial. aia lncil
clc deveneau basnc .u€tti, opere de sire
siariioa.e ale naretui sc.iiror.
Fabulele lul Lcv Tohroi inrere$aza in
egale nasura arit pe copii cit ti pe oanenii
adulti, ca hi$c povestiri fabuloase. in care
rorul este caprivanr ti plin de invnFninre.
Dar fabula, spre deoseblre de povesre, include
in ea iniordeauna o ironie jnl€peroare sau
un ave.tismenr fioros. Apoi, ea ene scunt
ti pe inlelesul luturor,
Fabulele anti.hiralii se lerninau rodeauna
cu o soncluzie eu .u o norala Lev Tolsto'
.enunF la acene finalizn.i. prstrjnd doar
aclirnea ti caraclerele Fersonajelor, fiind
incredif,lal ca loli copiii vor rrase nlvilAnin-
()-
Eroii carlii lui Lev Tolsroi sinl variali.
Sinr oaneni, sinl zei, sint dobitoace, dar
V}
oricare ar ii intili$rea lor, autornl poves-
teqre despre €i adr.sindu * in prinul rind
copiilor- De aceea poate uneori aYen inpre
sia ce eroii sni nu sint decit nitte baiet $
felite purlind mdtti de carnaval Fiindce ba
ici, ba colo. scapara de sub masca depldatd
o privire poznalA, plin; de intelisenF Aceaste
particularitale a labulelor se straduig$e si
o pislreze in ihstratile sale pictorul Mihail I

q,!7>
$f ,.,'
!u
M
 w
cA|,uI- sr rAPA ,.
$i ziua Si noaptea iapa s€ ducea in cimp, la piscut.
CiL; vreme calul se ind€sruia noaptea, iar ziua ara.
Odatd" iapa ii spuse calului:
De ce ari? Sd fiu in locul tdu, nu m-a[ duce la
-
arat. O da stdpinul cu biciul, dau $i eu cu copita.
A doua zi calul fdcu dupi cum fusese sfetuit. V5-
zindu-l dintr-o dati adt de inderitnic, lSnnul inhdma
€pa la plug.
 l/, VULPEA $I COCORUL
Vuloea ii ootli pe cocor la masa Si ii aduse ni)le
ram:| inrr-o farfuiie intins6. Geaba se stradui coco-
rul si apuce ceva cu ciocul seu lung' iar vulpea linse
t0
torul intr-o clipiti. A doua zi, cocorul o pofri pe vulpe
la el $i ii aduse zeama intr-un ulcior cu girul strimt.
Botul vulpii nicicum nu incepu in ulcior, dar ciocul
lung al cocorului il goli la repezeaH-
 PUTI MAIMUTEI Z.
O maimuti avea doi pui. Pe unul il iubea, pe ce-
l;lalt nu. intr-o zi, nilte oameni luari urmele maimu-
fei. Aceasta inFfici puiul indragit si fugi cu el, Ie-
p;dindu-l pe cel5lalt, Puiul neiubit de mami se ascunse
in hnligul pidurii, oamenii nu didurd cu ochii de el
si trecurd mai departe. Maimula sxri intr-un copac,
dar, grdbid cum era, izbi odrasla cu capul de un ciot
iiporni
aceasta muri. Dupe ce oamenii plecare, maimula
se-Si caute puiul n€iubit, dar nu-I mai putu
gdsi si rimase fi fdre acesta.

I3
 LUPUL qI VEVERITA
S;rind in joacd de pe o creange pe alta, veverila
c;zu drcpt pe spirarea unui lup adormit. Lupul $ri
in picioare $i vru s-o manince. veverila se rugi:
La$-me, lupule, sA plec.
-Lupul ii spuse:
am sd te las, dar numai cu condilia se-mi
- deBine,
spui ce voi, veverilele, sintefi atit de vesele. ln timp
ce pe mine md incollette necontenit uritul, de cite ori
md uit la voi, v; vad zburdind $i zbenguindu-v5 prin
crengile de sus ale copacilor.
Veverila ii rdspunse:
Mai intii lasi-m; se me urc in copac, iar de acolo
-
li-oi spune, c;ci aici mi-i fricA de fine.
 Lupul o Ie$, iar veverila se cafiri in copac $i de
acolo ii spuse:
Uritul te incolfe$te fiindcd esti rdu. R;utatea
i1i mistuie inima. Pe cind noi sintem vesele fiindcd
siniem bune $i riu nu facem nimenui.
 VULTURUL, CIOARA $I CIOBANUL
O turmi de oi p4tea pe petune. Pe nea eptate,
apdru un !ulrur
- se prav: i din inallul cerului.
inqfricd in gheare un miel +i il duse cu dinsul. O cioard
vezu intreaga inlimplare $i ise lecu $i ei de o bucdlici
de carne proaspdld: I$i spuse:
.,Nu-i mare scofatd. Am se incerc $i eu, ba am sd.
fac trcabd mai bund. Vulturul e un prostdnac, a luat
un mielut pirpiriu, pe cind eu am si iau berbecul
acela gras, de colo."
Zicind asta, cioara iqi infips€ ghearele in lina miloasd
a berbecului $i dedu sd-l ridice, dar geaba strddanie.
Nu mai $tia nici cum si-fi scoati ghearele din lind
Veni ciobanul, i le smulse el din fne, suci gitul ciorii
gi o azvirli cit colo.
 DOI COCOSI $I UN VULTUR
Linge o gremadt de bdlegar se b5teau doi cocogi.
Unul din ei fiind mai puternic, il betu pe ceHlalt;i
il alunge de acolo. Gdinile s€ adunare in jurul invin-
g;torului $i prinsere a-l l5uda. Dar coco$ul vroia ca
cei din curEa vecinx sd afle despre puterea $i faima
sa. Atunci zbur5 pe acoperi$ul magaziei, b5tu din
aripi $i cinte cu glas risunetor:
Privili-md, I-am bdtut pe celiblt cocotl Nu se
- alt cocot pe lume care se se m5soare cu mine!
afld
Nici nu apucri sd-qi termine bine strig6rea. ce un
vultur care trccea pe sus iI dobori il insfece in gheare
si il duse in cuibul siu.

R
 DRUMETII
Un b;trin Si un tinar mergeau pe drum. Deodad,
ce sd vadi: in mijlocul drumului z;cea un sac plin cu
bani. Tin;rul il ridici qi spuse:
Dumnezeu m-a procopsit.
-B;trinul grei:
S-ar cuveni, zic, pe din dou5.
-
Tinirul spuse:
Nici vorb;, ce nu l-am e;sit impreune. Eu l-am
-
ridicat.
Belrinul nu-i r;spunse nimic. Au mai mers citva
timp impreuni. Deoda6, aud in urma lor tropot
de copite ti strigetele poterei:
- Cine sea furat
Tinirul
un sac cu bani?l
sperie $i spuse:
Sd nu dem de vr€o belea, bunicule, peniru
- s5sili.
banii
Batrinul rispunse:
Banii i-ai gesit tu, nu noi; ti beleaua de ase-
-
Potera il intfic; pe fl;ceu ti il duse la tirg, pentru
judecal;. iar berrinulse inloarse linistir acasd.

@Eq
 $OARECELE,
coco$ul- $r MoTANUL
Un toricel se duse sd se plimbe. Umbl; ce umbH
el prin ogradd $i se intoane la mama.
vizut, mam;, doue animale. Unul era tare
- Am
fioros, celdlalt tare blind.
Mama il intrebe:
Ia spune, cum ardtau acele fiare?
-
 $oricelul r;spunse:
Cea fioroase umbla de colo pina colo prin ogra-
dd, avea picioarele negre, moJul ro$u, ochii bulbucali,
clonlul ca un cirlig. Cind am trecut p€ lingi ea, a
deschis clonlul, a ridicat un picior fi a prins a rdcni
alil de lare. ca nu triam unde s, ma ascund.
Acesia-i coco$ul, grdi bdtrina mam;. El nu face
rau- nimenui, se nu te temi de dinsul. Da' cealaltd
fiarA, cum ar;ra?
Cealald st5tea toldnitd pe-o parte $i se incelzea
la -soare. Avea gitul alb $i pufos, libnlel€ cenu$;i,
netede, iti spela cu limba bldnila de pe piept $i dddea
uSurel din coade cind se uita la mine.
BAlrina mam; spuse:
Prostulule, prostulule. Pdi hsta-i chiar moianul!
 clee$u!_pE_rugxl_E
$I YTJLPEA
Un coco$ de munte $edea in copac. Vulpea veni
sub copac $i ii spuse:
Bun gesit, coco$el frumu$el $i prieten al meu.
De- cum am auzit al teu gldscior am $i luaFo incoace
la picior, ca se vEd cum o mai duci.
Mullumesc pentru vorba bune, respunse coco$ul
-
Vulpea se prefecu ce nu aude, $i spuse:
ceva, d n-aud nimic? Ai face bine, co-
- Zis-ai
co$el frumu$el $i prieten al meu, si cobod colo-n
iarbi $ le mai preumbli gi si schimblm o vorbS-
doud impreune, ci a$a nu te prea aud din copacul

Coco$ul de munte respunse:

mi-i sA cobor in iarba. Pentru noi. Dasd-
- eFricd
rile, cu primejdie se umblEm pe p;minl.
- Nu cumva fi-i frice de mine? intreba vulpea.
DacA nu de line. de ahe fiare mi-e fricd. raspun-
-
se cocolul de munre. Sint ror felul de fiare.
Se nu-Ii mai fie frici, cocotel frumuSel ti prie-
t€n- al meu, ce, uite, a apArut de curind un ucaz,
precum cd se face pace pe intreg pdmintul. De acum
fiarele nu s-or mai sf4ia inrre ele.
Asta e bine, spuse cocotul de munte, c; uite,
ved- niqte ciini gribind incoace. Dacd em ca inainle
vreme, ar fi trebuit se-ti iei telp4i1a, dar daca-i aga
cum sDui. n-ai de ce le reme.
22
 Auzind de ciini, vulpea ciuli urechile ti se preg5ti
s-o ia din loc.
Pii de ce fugi? o intrebi cocotul de munte.
Doar a aperut ucazul, ciinii n-or se se atingd de
tine.
- Mai ttii?! Poate n-au auzit ince de
$i o tuli de indad.
ucaz.
 Un lup jigarit umbla pe la marginea satului $i
se intilni cu un ciine gras. Lupul il intrebe:
Ia spune, ciine, de unde dobinditi voi denin-
-
care?
ciinele rispunsei
- Oamenii ne hrdnesc.
se rede rreaba cd la grea muncd vA pun oamenii.
- Ba deloc, rdrpunse ciinele. Tot ce avem de fecut
-
eslf si p;zim curtea pe vreme de noaple,
pentru atita lucru vd hrenesc ei a$a de
- Numai
bine? se mir; lupul. M-at tocmi numaidecit intr-o
slujbd ca a voastri, cici noui, lupilor, ne vine tare
greu sd dobindim demincare.
 Pni atunci, haide, spuse ciinele. Stdpinul are
sd -te hrineasce gi pe tine la fel.
Lupul se bucuri de propunere Si porni impreunie
cu ciinele sI se tocmeasci in slujbi la oameni. Dar
cind si intre pe poart;, numai ce bigd lupul de seame
ce pe grumazul ciinelui phrul este cam ros. Il
intreb;:
- Da' rositura asta. ciinele. de unde o ai?
O an a|a, rSspunse ciinele.
- Adice, cum a$a?
- PAi a$a, de la lanl, Ztua slau legat in lanl $i
- ce acesta mi-a cam ros pdrsl pe grumaz.
uire
Atunci, rlmii sdnetoq ciine, zise lupul. Nu me
mai- duc se faesc printre oameni. Chiar de-oi fi
mai pufin gras, da' voi trei nber.
 NAUFRAGIU
Nitte pescari mergeau cu barca. Se stirni din senin
o fununA niprasnice. Pescarii se speriare. Lepidard
vislele $i prinsera a se ruga lui Dumnezeu, se-i scape
de Ia inec. Furtuna_ mina barca pe fluvir inspumaf
tot mai departe de mal. Atunci un pescar bdtrin le
spuse:
De ce-ati lepidat vislele? De ve rugali, din mina
- n-o
visla ldsati.

4*
I. . ri,-. r .*ri,!ji.rli
 SOARECELE CARE S-A TNGRASAT
Un toricel roase dugurneaua qi fdcu o deschid-
turA in ea. Trecu printr-insa d gasi mincare din bel-
tug. Numai ca toarecele era rare lacom ti minca
pine se umflA. Cind se lumind de ziu5, ioareceb dedu
si se intoarc; acasb, dar burta umflatd nul mai
lds5 sd treaci prin deschizdturd.

.3
 SOARECELE $I BROASCA

Un soarece veni in ospelie la broasc6. Broasca

il intimpine pe mal ti prinse al pofii in palatul sAu
de sub ap5. $oarecele dete sA o urmeze, dar inghiti
lz api. cA abia izbuti sd se caFre inderit pe nal
Fi s5-ti scape zilele.
- cit vbi trdi, grii
pdfitul, nu m-oi mai duce in
ospelie la necunosculi.
 BROASCA, SOARECELE SI ULIUL

Broasca Si $oarecele se sf;diri intre ei. Urcindu-se

pe un muuroi, se inceierare. Un uliu care zbura pe
sus, vizind ca au^uirar de el. cizu asuprale gi-i inlfaia
rn gneare pe amrndol.
$OARECELE DE RIND $I $OARECELE DE ORA$

Un $oarece infumurat de la ora$ veni ln ospelie

la un soarece de rind. Acesta locuia in cimp ti ili
ospeti musafirul cu ce-i era la indemine
- nitte boab€
de griu $i de maz;re. $oarecele cel infumurat ron-
ldi ce ronldi la ele $i spuse:
De asta si arili atit de jig;rit, fiindci triiesti
in sdrScie. sd vii oe la mine. ca sd vezi cum trdim noi.
gi toarecele de rind veni la el. A$teptard amindoi
sub dulumele pind cdzu noaptea, Oamenii cinare ti
se retrasere. $oarecele cel infumurat i$i introdus€
oaspetele printr-o deschizdturd din dutumea in suf-
ragerie $i amindoi se urcare pe mase. $oarecele de
rind nu v5zuse de cind se ttia pe lume atitea bune-
tef ti nu se hotrra de care sX se apuce mai intii. El
spuse:

sX-vinAisn dreptate, traiul nostru este s&ecdcios. Am

locuiesc si eu la ora$.
Abia de rosti aceste cuvinte, ci masa se cutremure
un om cu o luminare in min; didu buzna in sufra- -
gerie ti se porni si prindi toarecii. Abia izbutire
cei doi se se face nevizufi in deschizdtura din du-
tumea.
O, nu, spuse dupe asta Soarecele de rind, tot
- bun
mai este lraiul nostru. De$i n-am bucate alese,
dar nici spaime dintr-astea nu cunosc.

3I
 MAREA, RIURILE QT PIRAIELE
Un liran se leuda ahuia ce poate bea cu nemiluita.
El spuse celor din jur:
- Pot bea toatd marea.
Ba n-ai sd poli.
- Ba o beaul Batem palma pe o mie de ruble
c; -o beau ioate?
A doua zi in zori, venird Ia el:
Ei, ce faci, ori te duci sA bei marea, ori scoate
- de rublel
mia
M-am prins s6 beau marea ti am s-o beau.
Dar nri m-am prins sa beau ii riurile care se varsd
in ea. Ducefi-v; de zdtgd,zuill riurile $i piraiele, si
nu mai dea intr-insa, $i atunci am s-o beau.
 VULTURUL $I YTJLPEA
Un vultur prinse un pui d€ vulpe ti vru sel ducd
in cuibul seu. Vulpea-mamd lncepu sil roage sa se
indure de dinsa, Vulturul s€ gindi: ,,Ce riu imi poate
face ea mi€? Am cuibul sus, tocmai in vlrful pinului.
34
Nu ajunge ea pinn acolo." $i duse puiul de vulpe
in cuib, Vulpea fugi in cimpie, fdcu rost de Ia oameni
de un teciune aprins.la capet ti il aduse sub pin.
Tocmai vroia si dea foc pinului, dar vulturul se
rugA de ea sel ierte $i ii aduse puiul inapor.
 PISICA SI YIJLPEA

Pisica $i vulpea se luarA cu vorba, despre cum te

poli feri de ciini. Pisica spuse:
Nu ma tem de ciini. deoarece cunosc un ti-
retlic care nu dd gre$.
Vulpea rdspunse:
Cum te poli feri ttiind un singur $iretiic? In ce
-
36
md priveqte, cunosc taptezeci ti Sapte
picteli in privinF asta.
de Siretlicuri
$ $-aprezeci $i $apte de
ln timp ce tiifisuiau ele a$a, aperure nitte vinS-
tori ai ceror clini didurd buzna asupra celor doui.
Pisica i'i puse ln aplicare tiretlicul ei: se celird inrr-un
copac Si ciinii nu izbutird s-o apuce; citd vreme r-ulpea
itipuse ln aplicare toate tiretlicurile g picdletile $tiu-
dat nu reusi
te,. si-i pecaeasci pe ciini qi incipu in
colFt acestora,
37
 MAIMUTA SI VULPEA
Fiarele pddurii o aleseserd odate pe mainuF cA-
petenia lor. Vulpea veni la maimulS $i li spuse:
De acum e$d cepetenia noasre $i vreau sA-ii
fac- un serviciu: am gdsit in pedure o comoard. Yin-o
si li-o aret.
Maimuta se bucurb mre $i o porni dupi vulpe.
Aceasta o aduse in lala unei capcane ti ii spuse:
E ascunsd aici, ia-o singure. N-am vrul s-o
- inaintea ta.
ating
MaimuF viri laba in capcani $i se prinse in ea.
Vulpea fugi in pidure, aduni toate fiarele si le-o
ariti pe maimuld.
Privili, le spuse ea, ce fel de cipetenie v-aF
- N-are
alesl un dram de minte, de aceea a nimerit
in capcand,
 MOTANUL CU ZURGALAI
Nu mai era de feit pentru $oareci din pricina
motanului. ln fiecare zi doi sau trei din ei cAdeau
in ghearele sale. Odati s-au adunat cu tolii s; hote-
rascd cum si scape de primejdie. Au vorbil ce-au
vorbit, dar nu le venea nimic mai deosebit in minte.
Dar iald ca un soric€l lui cuvintul:
Am $ vA spun eu cum putem sc;pa de motan.
M am gindit ce pierim alitia fiindce nu $tim cind
acesta se apropie de noi. Trebuie s;-i legdm la sii
nitte zurgelii, care se sune tare. De fiecare dati
cind motanul se va apropia de noi, zurgdldii ne-or
da de veste ;i vom putea fugi Ia timp.
N-ar fi rdu, spuse un toarece b;trin, numai
ci -cineva trebuie sA ;i Iege zurgdlaii h gilul motanului.
le-ai ginJir bine. i; ru rreaba asra $i Ii-om r;mine
recunoscdtori cu toiii.

-.p
i/
 LEUL qI MAGARUL
se duse leul la vindtoare, il lui pe migar cu el
qi ii spuse:
Ia-o inainte prin p;dure, m;garule, $i strig;
cit poti de tare, cici ai un gitlej pe cinste. Fiarele
care o vor lua la fuge, speimintate de strig;tul t5u,
vor cndea in ghearele mele.
A$a ti fecur5. Magarul reg€a, fiarele o rupeau lia
fuga care incotro, iar leul punea gheara pe ele. Dupe
vinitoare, leul spuse mdgarului:
1ie, ai strigar cum nu se poate mai bine.
- Bravo
De atunci, mdgarul rage mereu, Iot atteptind se
fie H'.rdat de careva.
 LUPUL SI VULPEA
Lupul fugea urmnrit de ciini Si vru $ se ascund;
intr-o vegduni sepafi de ape. Dar in vigeund $edea
o vulpe, care-$i ardt; collii li-i spuse:
Se pleci de aici, locul acesta este al meu!
Lupul nu s€ ldsi atras in disputd, ci spuse doar
arit:
nu eram cu cr^inii pe urmele rnele, iti
- Dac;
aratam eu al cui esle locul acesta! dar a|a! se prea
poate sA ai dreptate.
 VULPEA SI LUPUL
Tare o mai necijeau purecii pe vulpe. A$a cd
se gindi cum sd scape de ei. Veni deci pe malul
riului $i incepu sd-Si vire coada inceti$or, din virf,
tot mai adinc in riu. Din coade, purecii prinsere
a-i sAri in spinare. Arunci lrulpea iti cufund; in ap;
$i picioarele dindirdt Purecii ii sereau tot mai sus
pe spinare, apoi pe grumaz, apoi pe cap. Vulpea s€
cutundd Si mai adinc in riu, a9a incit la suprafala
apei ii remesese numai capul. Purecii se ingrama-
dirA toli pe botul ei. Atunci vulpea se cufundi toata
in apd. Purecii sirird pe uscat, iar vulpea ieii din
riu in alt loc. Lupul vizu isprava vulpii qi se gindi
sd fac; o treabi nai bun5. El seri dintru-nceput cu
capul inainte, se scufundi adinc ti remase in a$tep-
tare pe fundul apei. Trdgea nidejdea, vezi bine, cA
purecii vor pieri tofi dinlr-o dard. Cind ie$i insd din
riu, purecii qi relenira ti prinserd a-l pitca $i mai
 TARANUL $I NOROCUL

^lnUn 15ran purcese la cositul pi$unii, dar adormi.

vremea asta Norocul se preumbla prin Iume. EI
se apropie de leran fi spuse:
In loc sn munceasca, el doarme, iar mai tirziu
n-o- se poata cosi din pricina vremii ti-o se dea vina
pe mine. O $ zic* ,,N-am noroc".
 FETITA ST LIBELULA
O fetiF prinse o libeluld ii vroia se-i smulgtr picioare-
Ie. Tata ii spuse:
Acesrea sint libelulele care danseazd in zori.
-
Fetila ti aminti de vibraliile lor $i didu drumul
libelulei,
 $ARPELE DE CASA SI ARICIUL
Inlr-o zi ariciul veni la $arpele de case $i ii spuse:
GAzduiette-m;, tarpe de cas5, pentru un timp
in cuibultau.
$arpele de casA il gnzdui. Dar de cum inre a ciul
in cuibul. puii $arpelui de cas6 nici cA mai avur;
trai. La o vreme, $arpele ii spuse:
Te-am gazduil pentru un timp, dar acuma pleacd:
- Inei
puii se tot inleap5 dureros in ghimpii tii.
Ariciul rAspunse:
SA plece cine se infeapi, cd eu unul nu me
-
pting.
47
 STiNCUTA $I ULCIoRUL
Sdnculei i se fecu sete. Gesi un ulcior in ogradi,
cu ceva ap5 pe fund. Sttncula insd nu putu ajunge
la ea. Atunci se apuci se arunce in ulcior pietri-
cele, ti arunc; atitea, incit apa se ddice pine h gura
ulciorului 9i stincuF i$i puru potoli serea.
46
 PAS,{RICA
O p;serice sdtea pe o creanga ti vazu jos, in iarbd,
nryte seminie. Pdserica ifi spuse:
,,Sn ciugulesc $i eu citeva.,.
in iarbe, dar nimeri inlr-o phse de prjns
-Z-burb
pasarr.
_,,De_ce trebuie sA pier? se intreb; ea. Eretii omoarA
pdserele vii $i nu p;lesc nimic, iar eu imi pierd zilele
pentru un bob de s;minl5.,,

Bb.
e.\

Un fldcdia$ past€a oile fi prinse a striga, chipurile,

cA vazuse un lup:
- Ajutor, lupull lupul!
Teranii veni.d in fugn, dar se dumerird c; fuse
sera pacaLli. Fliceia;ul mai facu de doue sau de rrei
ori isprava asta, dar o dati se intimpld ca lupul si
dea cu adevirat ialna in oi.
Flacdia$u1 siriga iar:
S5rili, seriu ce a dat lupul!
T;ranii se gindire cb iar vrea se i p6celeasca ti
nu mai venire la chemarea lui. Cit despre lup, vSzind
ca nu are de cine si se leam;, sfifie toat; lurma,
dupn plac.
 FURNICA SI PORUMBITA

Furnica veni Ia malul piriului, cdci i se fecNe

sete. Un valo lue pe sus Si era gata se o inece. O po-
rumbita tocmai trecea in zbor cu o crengute in cioc.
Vezind furnica in primejdie, ii arunci crengula in
ap5. Furnica se ceFre pe crenguF $i scdpe cu viald.
in attn zi, un pdsdrar intindea plasa ca sd prinde
porumbila cu pricina $i tocmai se preg5tea se tragi
de stoara. Furnica veni repede spre pdsdrar ti ii
ciupi dureros de picior. Acesta scipe un striget de
duiere. dar. odati cu el $i sfoara Porumbila isi
desficu ariDile si zbura de acolo.
52
 STANCUTA $I PORUMBEII
O stdnculd bdgi de seami c; porumbeii sint bine
hriniii. Atunci i9i vopsi penele in alb ti zbure in
hulubirie. Porumbeii crezuri la inceput cb-i un po-
rumbel de-al lo., qi o l;sari in pace. Dar stencula
uit; unde se afld ti prinse a striga in graiul sau. Po-
rumbeii siirirti cu ciocurile pe ea $i o pusera pe
fugi. Sdncula se intoarse li ai s:i, dar-stdncul;le
se speriard de penele ei albe $i o gonird de asemenea.
 BROASCA TESTOASA qt VULTURUL

Broasca l€stoasd se tot ruga de vultur se o invele si

zboare. Vuiturul o sfetui si renunle' cici zborul nu
ise DotrivesLe, dar broasca lesloase o linea una:i
bun.i. Alunci !ullurul o lua in gheare. o ridice in
v;?duh ti n dedu drumul de sus. Broasca lestoasa
c;zu pe o piatrd li i$i zdrobi carapacea.

-&-
 MACARUL SI CALUL
Un om rinea in gospodXrie un magar $i un cal.
lntr-o zi aceqtia mergeau impreune pe drum. Md-
garul ii spune calului:
grcu imi vine, n-am s5 pot c;ra pina h
- Ta.e
capet povara asta. la $i tu mdcar o mici pafie din ea.
Calul nu se invoi. Peste pulin megarul se prebu$i
56
b pimint din pricina efortului prea mare $i i'i dete
duhul. Stipinul incircd pe cal tot calabalicul purtat
de mdgar, ba chiar qi pielea acestuia. Calul se c;ine
de sufletul meu, ce-am p6lit! Dacd il
- Ar;can
ajutam nacar pulin pe nngar, .nu ceram acum singur
toati povara purtati de el, ba chiar $i pielea lui pe
deasupra.
 Leul adormise. Un $oricel trecu in fug; peste eI.
Leul se trezi din somn $i il prinse pe Soricel. Acesta
incepu si se roage de dinsul, sd-i dea drumul, spu-
nind:
Dac; ai sd me iati cu zilele, am s5-Ii fac ;i
eu-un bine cindva.
JE
 Leul incepu se rida, adid-cum poate un |o-
ricel sa-i faci lui un bine. Toiugi, il ldsd $ plece
Pesle cir:rva rreme ni;te vindtori il nrinseri pe
leu $i il legard cu funia de un pom. Auzind rd-
getele leului, Soticelul veni indat;, roas€ funia $i ii

iti amintesti cum ai ris de mine, fiindca nu

credeai c; am si-li poi face un bine? Acum vezi
pr chiar $i de la un )oarece poli lrage uneori
"ingur
folos.
-

$ry
 BAXA SI GAINA

-r5r.O.
g;it" ."ug in fiecare zi cite un oLr. colpodina
ase cd dace o va hrani mai bine. gaina ii va oua
oe ooua.ori mat mulre oue. Zis $i facut. Numai ca,
Ingrasrndu-se. garna nu se mai oua delo(.

'fr 6* A,u/(,t
 GAINA $I OUALE DE AUR
cdina unui gospodar oua oui de aur. Rivnind se
ia mult aur dintr-o datd, gospodarul tdie gaina (credea'
vezi bine, ci poarte in ea un bulgere mare de aur);
dar gdina se dovedi a fi ca toate gdinile.
 CIINELE, COCO$UL $I VULPEA
Ciinele ti coco$ul plecari s5 curreiere lumea. pe
seari, cocoful adorrni inrr-un copac, iar ciinele ifi
ficu culcu$ la temelia copacului, prinrre redecinite
acestuia. La ceasLrl sorocir, cocosul prinse a cinra.
Vulpea il auzi, veni fuga sub copac qi incepu snJ
imbie sd coboare pini la ea, ca sd i dea cinstirea
cuvenild pentru glasul sdu negraii de frumos. Coco-

intii s; lrezefii portaruL, care doarme dupi

- Maj porfii.
zdbrelele Se-mi deschidd et poarra, g arunci
Vulpea il ciute pe porrar, cercind si-t picileasci
cu aceeat' gogoril;. Dar ciinele snri din culcugut
sAu ti-i fecu de petrecanie.
 DIHORUL
inrra la..un li apuc; s; linsa
- !' acestuja_
pila 9l!:l Din_ limba -aramar
se
incepu sii_i picure sing-e.
u_rhorut se bu-curA :i Iinse mai depane, zicindu_ri
ca srngereaTa rrerul pilei. pini jri zdreti limba de roi_
 \.\

LEUL, URSUL SMLPEA

Leul ii ursul dedur; peste o halc; de carne Si !e
luari ia cearti pentru ea. Ursul nici gind se cedeze,
leul de asemenea. Se b;tur; ei cam multi$or, pin;
cind, sleiii de puteri, cezrirS cu boturile in lSrini.
Vulpea zeri carnea care z;cea inire ei, iti infipse
collii in ea $i, pe-aici fi-i drurnul!
 LUPUL $I BATRiNA
Un lup fl;mind urnbla dupl pradi. La marginea
satului auzi dinlr-o izbd plinsetele unui copil $ glasul
unei betrine care spunea:
Dacn nu contenetli cu plinsul, am sd te dau
la -lup.
 {
/

Lupul nu plece nai departe, ci se puse pe atteptat

s; i s(} dea plodul figiduit. Attepte pini cdzu intu--
nericul, $; iar o auzi pe bitrini spunind:
Nu mai plinge, pui$or, c; nu te dau la tup.
Daca o veni lupul, ii punem pielea n b51'
Lupul iti zise:,,Se vede lreaba c; pe arcr una se
spune $i alla se face", Si pleca din acel sat.
 LIBELULA $I FURNICILE
In toarnn;" griul adunat de furnici prinzind ume-
zea16, acesleail scoaserd la uscat, O libeluld fldmindd
le ceru s6-i dea !i ei citeva boabe. Furnicile ii spu-
sere:
Pei de ce nu li-ai adunat din vard bucatele?
Libelula rdspunse:
N-am avut timp: am cintat toat; vara.
-Furnicile riserd qi greid ata:
Dace vara ai cintat, iarna pun'te pe jucat!
-
 BROASCA qI LEUL
Leul auzi ordciitul unei broatte ii crezu cA o
fiard mare scoate asemenea recnete. Zebovi pulin
pe malul btlfii ti vezu broasca iegind din ea. Leul
o strivi cu laba $i zis€:
Ce pocitanie micA, da' m-a bdgat in.speriefi!
-
 ffa
LUPUL $l COCORUL
I Lrpul se ineca cu un os 9i nuJ puru scoale ni(icum
din sirlei. Il chema pe cocor ti ij spuse:
cocorule, ai gitul lung- vir;-mi ciocul in
- ti[a,scoate
gitlej osul de acolo. Am sd le rispldlesc.
Cocorul vir? ciocul in gitlejul Iupului, scoarse osul
li spuse:
D5-mi resphta fngeduitd.
-Lupul clanleni din colli $i-i rispunse:
Oare nu te-am resplatit indea.juns ci nu te-am
scurrat de cap cind li l-ai virit intre collii mei?
 LUCRATOARELE St COCO$UL
Gospodina iqi trezea lucritoarele cu noaptea-n cap
Si le punea la treaba indate ce cocotul cinra zorii
de zi. Lucratoarelor li se paru greu din cale-afari
se se scoale a$a devrem€ ti se gindire s;-i ia viala
cocotului, ca sd n-o trezeasce pe sldpina. Ficnr6
intocmai, numai ci nimerir5 9i mai prosti temindu-se
sa nu doarmi mai muh decit trebuie. st;Dina Ie
scula Si mai devreme D€ lucrdfoare.
 CiINELE sI UMBRA sA
Ciinele mergea pe un podel de scindure aruncat
peste riu, cu o bucat; de carne in gurd. Vizindu-$i
chipul oglindit in ape, crezu ce-i un alt ciine cu alrd
bucata de carne $i s6ri asupra-i sd i-o ia: chipul
amegitor pieri, dar pieri dusi de valuri $i bucata de

Astfel, ramase li f;r; carnea ce-o avusese.

 CERBUL $I PUIUL DE CERB

Puiul de c€rb il intrebi odaii pe p;rintele siu:

T;icul;, egi n1ai mare $i mai ager decit ciinii,
ba mai ai ;i ni$le coarne uria$e cu care sa te aperi.
De ce alunci li-e a$a frici de ciini?
74
 .",,/ t -t
i{,*.st b w,

Cerbul se puse pe ris $i rdspunse:

- Ai dreptate,
inlinpl;:
b:iele. Numai ca
de Iiecare datn cind ii aud pe ci'ni l;rrind.
n-apuc sd mi gindesc la toate astea, fiindce me po-
menesc zvinlind pdminlul in fugA.
75
 VULPEA qI STRUGURII
Vulpea v;zu nitte struguri frumo$i, dali in pirg
$i tor chitea cum si s€ infrupte dinrr-intii.
Multe vreme ppei ea sub butuc, dar nu izburi
se ajungi la ei. Ca sA-ti inebule ciuda. zise:
Sint inci acri.
-
 GAINA $I NINDUNICA
O geinS didu pesle nitle ouA de tarpe i se apucri
sA le cloceasctr. Vdzind-o ce face, o rindunicd ii
spuse:

- N-ai
crette
minte deloc! Dupi ce vei scoate puii Si-or
mai miricei, pe tine te-or obijdui mai inrii.
 MiGARUL iN PIELE DE LEU
Megarul imbrici o piele de leu Si toate lumea
crezu cA-i un leu adevdrat. Oamenii li vitele o luare
b fugn. Dar prinse a bate vintul, pielea fluturn seliind
intr-o parte si il dndu de gol pe megar. Oamenii se
intoarsert si il ciomigire zdravin.

-,rgx,,.
"_*F.
 \.ITICULTORUL $l FECTOR lt SAI
Un viticullor vroja se-i deprinde pe feciorii sii cu
munca in vie. Cind ajunse pe patul mo4ii, ii chem;
la el fi le spuse:
Dupi ce o se mor, copii, sA ceutali in vie, ceci
am- ascuns ceva acolo.
Fe.iorii se gindira cr-r rorba de o .omoaji.
dupi ce pdrinrele lor inchise ochii, se apucari sd)i
sape in vie. Comoara n-o gdsir;, dar pAmintul l-au
sapat atit de bine, incir via incepu sd dea rod mutl
rnai bogat. gi se imbogifirA cu rolij.
 YULPEA $I TAPUL

Tapului i se fecu sete. El cobori sub un mal abrupt,

la izvor, $i se addp, pine se ingreuie de tot. Dind
sI iasi de sub mal, nici ce mai puiu. gi incepu s;
behdie. Vulpea il vnzu +i spuse:
A$a pelesc neroziil Dacd ai avea minte cit p5r
in -barbe, te-ai fi gindit inainte de-a cobori, cum ai
st ieti de acolo.
8l
 cocoR $r BARZA
Un ldran intinse plasa de p ns pdsdri, pentru
a{i feri de cocori semenAturile pe care ace$tia le
c5lcau in picioare. In plasi nimerirh cilva coco ,
dar $i o barzA deolalt! cu ei.
Barza ii spuse tdranului:
 Mie sd-mi dai drumul nu sint cocor, ci barz;.
Sintem cele mai respecEre pdsriri ii apoi, am cuibul
chiar pe casa perintelui rau.'Pind ti dupe penele mel€
poli vedea cd nu sint cocor.
Tiranul respunse:
Cu cocorii te-am prins, cu ei odati am sd-li
fac- de Detrecanie.
 PESCARUL $I PEq'TI$ORUL

Un pescar prinse un pe$titor. Acesta ii spuse:

De-mi drumul inapoi in balt;, pescarule, doar
vezi cit de pricijit sint. N-ai se tragi nici un folos
de pe urma mea. Dac; imi dai drumul, am se cresc
mare, iar cind m; vei prinde iar folosul va fi pe
masura. -
Pescarul rbspunse:
N-are minte acela care a$teapti numai folos
mare, pe cel mic sceptudu-l din min;.
td 4\,
t{ .*K
 :,

IEPURII SI BROASTELE
Se adunar5 intr-o zi iepurii incepurd a se jelui
care mai de care:
Pierzania ni se trage $i de la om, ti de la ciini,
$i
-
de Ia \Llturi, ii de la felurite ahe fiare. Mai bine
se termindm odatd cu viala, decir sA ne chinuim
ti sA tor rriim cu frica-n \in. Haided sa ne inecam
cu IoI t
$i o pornird lopeind spre lac, hotirili sa-$i pune
capAt zilelor. Auzindu-i pe iepuri venind, broa$rele
se aruncare bildibic cu toatele in ape. Atunci unul
din iepuri grei:
Ia opriFva, frarilor! Sd mai zebovim cu ineca-
rul.- Viata broattelor, dup; curn vedeli, e mal rea de-
cil a noastra, de vreme ce se tem de noi.
 TATAL $I FECIORII
Un iali porunci feciorilor sai se tr;iascb in bune
inlelegere, dar ei nu-i dedeau ascultare. Aiunci le
cefu $-i aduce un lirn Si le spuse:
RupelFll
Se tot sraduird feciorii, dar nul puturd rupe.
Tai5l desfacu tirnul ti le ceru si rupi nuielele una
Feciorii frinser; cu u$urinF nuielele.
Arunci tata Ie spuse:
Asa va fi ti cu voi: daci veli r;i in bunA in-
-
telegere, nimeni nu v; va putea fringe vreodatd.
Daca insi v; veli cerla fi vA veti rdzleli in viaF,
oricine vA va putea da u$or Dierzaniei.
 VULPEA
Vulpea nimeri intr-o capcan;, se smulse din ea
$i rdmase fIr; coadd. V;zind una ca asta, incepu
si se gindeasd cum se scape de ru$ine. Aduni loate
suralele ti incerc; se le holerasce sa-Si taie $i ele

Coada, le spuse ea, nu ne este de nici o trebuinF;

e o greutate de prisos pe care o tot c;r;m dupa noi.
Una dintre vulpi raspunse:
Hm, n-ai spune tu asta dac; nu erai bearce!
Vulpea bearcd tecu chilic Si plecd rutinati de acolo.

\F
 is1.,

,iiil:
ili ,.

inlli'
 TINTARUL $T LEUL
Un linlar veni inaintea leului {i ii spusei
crezi cu adeverat cd esri mai tare decit
- oare
mine? Haida-de! Ce fel de putere o mai fi Si aceea
se zgirii cu ghearele $i sd apuci cu collii asta fac
-
90
fi muierele cind se iau in t;rbacd cu b;rbatul. Eu
sint mai tare ca line vrei, iefi la lupte dreapt6,
c; le-a$tep(!
$i linlarul, trimbilindvireje{te, se ndpusri asupra
leului $i se po.ni sal intepe in nas Si in pdrlile desco-
perife ale felcilor. Leul se bitu cu labele peste bot,
infipse ghea.ele in obraz, zdrelindu-l Si insingerindu-1,
I'iIa cind (dzu la p;mrnr. sirr)ir de pureri.
Tinlarul iti trimbild vesel victoria $i zburA de acolo.
D"r. pesle pulin nimeri in nla5a unui pdlanjen. care.
sarind asupra-i, se apuci se I sugd de singe. Tinlarul

Poftim, am biru;t o fiard cumplitS cum e leul

)i acum m; di gara un licdlos de pnianjenl
 CiINELE sI LUPUL
Ciinele adormi in fala fortii c<r\ei pc tinga care
tr;ra. Un lup flimind Jddu bL,/'|a a,unra-r )i vru
sii m;nince. Ciinele ii spuse:
Lupule! Nu te grdbi se md m;ninci vezi bine,
s;nr numai piele fi os. Mai rabdA njlet, si;pinii mei
or sd joace nunta, voi avea mincare din bel$ug fi
am \; m; ingrat. Arunci \a vii sa ma manin\i.
Lupul ii d;du crezare g plecd. pesLe cirva dmp
veni iar la casa cu pricina $i, ce sd vezi ciinele
$edea pe acoperi$ul casei. Lupul il inr.ebe:
Ei, s-a jucal nunta?
Ciinele rispunsel
S; !rii de la mini, lupule: ,ind ma vei '11ar
tsisi \reodarS \omnoros in iara portii. \a nu mdi
a$lepli all; nunrA.
 MAGARUL SILBATIC $I cEL DoMEsTIc
Un mEgar salbaric. inlilnind un mdgar dome\ric,
se afropie de el )i incepu ra-i laude lraiul: ce dolofan
e la trup ti ce hranb imbeltugald primesre. Dar cind
vazu ce samar i se pune acestuia in spinare $i ce de
bite incepe s;-i care stdpinult m;garul silbatic spuse:
- Nu,
prperat
frefioare, acum nu te mai invidiez
e prelul pe carel pl;re$ri. -
prea
 CALUL 9I ST,\PINII
Un gredinar avea un cal. Calul muncea mult ti
primea hranA pulin;. $i se rugi calul celui de sus
sAl mute la un alt st;pin. A$a se $i intimpl;. cre
dinarul vindu calul unui olar. Calul se bucure la
inceput, numai cd la olar munca se dovedi $i mai
grea. $i iar incepu calul si se plingn de soart: f;
sa se roage si fie nrtat la un stapin mai bun. I se
irnplini $i aceastA rugi. Olarul i$i vr'ndu calul unui
pielar. Dar cind privirea ii cnzu pe pieile de cai
inrin\e.pre u\care in curted pielarului, cu rnaim;
in suflet strigi bierul de el:
Vai mie, arira mi-a fosrl [4a bne r;minearn
la ceilalli srepin', cd acum m-au vindut nu penru
muncd, ci pentru pielea mea!

"2
 LUPUL SI CAPRA
Vezind o caprd pdscind pe creasta unei stinci go-
lale unde nu pulea ajunge, lupul ii spus(
face bine si cobori in vale. Aici Si locul
- Ai
e mai neted. )j iarba e mai dulce la gusl.
Capra r5spunse:
 Nu pentru ast4 lupule, md chemi lu in vale.
De- hrana mea pulin ili pasd lie tu de a ta te in-
srijetti,
97
 CERBUL

Un cerb veni la piriu sd-$i poroleasci setea. Vrzin-

du-ti chipul oslindit in api, se bucurA nespus de frumu-
selea coarnelor sale, cn sint atit de mari $i de rd-
muroase. Cil despre picioare, privindu-le, spuse:
picioarele mis cam sl;binoage fi urite.
-DarNumai
ial; c; din desb snri asupra-i un leu. Cerbul
o rupse de tugi, spre cimp deschis. Era gata-gata
s; scape de urmiritor, dar se nimeri in dfumul sau
o padur(. Codrneli cerbului \e in.urcara irr crengi.
iar leul puse gheara pe el. In ceasul cel de pe urm;,
i$i spuse:
Ceea ce mi s-a drut slabanog pi urit era s5-mi
scape viala, iar ceea ce m-a bucuraL prin irumusele
mi-a adus pierzania.
t'
*.
 CERBUL $I VIA

Urmlrit de vinetori, un cerb se ascunse intr-o

vie. Dupn ce vinatorii trecur5 de el fera s5-l vada,
cerbul se apucd s; rumege citeva foi de vi!6.
Auzind fo$net de frunze, vindtorii se gindird:
,,N-o fi vreo sblbedciune ascunsd dupd butuc?" $i
trasere inr-acolo, renindu-l pe cerb.
$i i$i spus€ cerbul, in timp ce-Si dedea sufletul:
Am fost pedepsit dupi meril. CAci am vrut
si meninc frunzele, care cu pulin inainfe mi-au salvat
via1a.
 BATRiNUL sI MoARTEA
Un b;trin tiie ni$te lemne Si se apuce sd le care.
Avea mult de mers pine acas6. Istovit de la o vr€me,
Hsi jos legdtura ti spuse:
Oi, de-ar veni moartea oda6'
Moartea apiru pe loc ;i intrebe:
Iad-me-s, ce Yrei de la mine?
-Betrinul se sperie $i r;spunse:
SA mn ajuli sd-mi pun leg;tura asta de lemne
in spinare.
 :."-V-4
--IrFJ "uk'

LEUL $I VULPEA
Din pricina bdtrinelii, leul nu mai putea sd prinde
sAlb;ticiunile $i se gindi la un vicle$ug: se relrase
intr-o pettera ti se pref;cu bolnav. Sdlbeticiunile
veneau se-l vadd Si el le mtnca pe loate care intrau
acolo. Vulpea mirosi despre ce-i vo.ba. ata cii se opri
la intrarea in petteri ti spuse:
leule, cum o rnai duci?
-LeulEi,respunse:
prea bine. Da'de ce nu vrei se infi iniuniru?
-Iar Nu
vulpea, de colo:
Nu intru, fiindcd citesc dup5 urme: multe intrdri,
dar- nici o iegire de aici.
102
 MOTANUL $I SOARECII
intr-o cas6, Soarecii se inmulfiri din cale afarb.
Mohnul se prip;$i pe acolo {i se puse pe vinar. V;zind
$oarecii ca nu-i de glum; cu el, spuserd:
\a nu mai coborim din tavan, ca aici
- l_ra(ilor.
n-are cum sA ajunge motanul!
De cum vezu cA toarecii nu mai coboarE pin6
la ei, motanul se gindi cum se-i p;cileasca. Ca ur-
mare, se agrF cu o labd de tavan $i ramase arirnaf
a|a, facind pe mortul. Un Soricel il privi cu luare,
Nu se prinde! gi-n chip de sac de-aj atirna,
lol-nu m-apropji eu de tine!
 CORBUL $I VULPEA
Corbul fdcu rost de o bucar5 de carne $i se a$eza
intr-un copac. Vulpii i se fecu pofti de imbucatura
aceea, a|a cA se apropie de copac $i spuse:
$rii, corbule, cind m; uil la !ine, m6 bate gindul
(; dupS m;rimca )i irumuieter rd \ ar cuverr \a
fii imperatl $i ai fi intr adever impAral daci ai avea
fi un glas irumos.
Arunci corbul de,chise plr.(,rl fr Incepu a \foncani
cil il jineau puterile. Bucara de carne cdzu in iarbd.
Vulpea o intfnce numaidecit $i spuse:
M;i corbule, dacd ai avea ti ninte pe deasupra,
chiar ci ai putea fi imperar.
 CEI DOI PRIETENI
Doi prieleni mergeau prin pedure, cind un urs
le ieli inainre. I nul din ei o rupse de fugr, seri
intr-un copac ti se ascunle in frunzarul acestuia,
ceblalt r;mase in mijlocul drumului. Neavind aha
ie$ire, se trinti la pamint ti fecu pe mortul.
Ursul se apropie de el qi prinse a-l mirosi. Omul
106
incete pina f se respire. UrsDl ii adulmec; obrazul
Si, p;rindu-i-se ca intr-adevar este mort, pleci de
acolo. DupA ce ursul se indep;rta, ceulalt cobori
din copac ti il inrrebd rizind:
- la spune, ce fi-a soptit ursul la ureche?
M;a toptit cd-s ni$te ticdlosi cei care fug $i
i$i lasd prietenii in primejdie.
 TARANUL
SI DUHUL APELOR
Un 1;ran iti scdpa loporul in riu; de necaz, se
a)ez5 pe mal ri plinse amarnic.
Duhul apelor il auzi, i se fdcu mild de Fran ri
ii aduse d'n riu un topor de aur. it htrebd:
A1 tiu este toporul acesta?
Tnranul .espunse:
Nu este al meu.
Duhul apelor adusc u alr topor. de dala asta de
argirr.
$i iarAfi rnspunse liranul:
Nici acesla nu esle al meu.
-Atunci duhul apelor aduse un topor obitnuii.
Taranul se bucuri:
Acesla-i toporul meu!
Duhul apelor ii d;rui toale cele trei topoare, ca
risplal; pentru cinslea de care ddduse dovadi.
AcasA, Franul aretA prielenilor topoarele pri|niie
in dar $i le povesti toat6 intimplarea.
Unul din ei se gindi sd facn la fel: se duse pe
nralul riuhri, i$ arunci intr-adins toporul in apA, se
atez; pe rnal ti incepu $ se c;ineze.
Duhul apelor veni cu Loporul de aur fi il in-
trebi:
Al tAu esre roporul acesia?
TAranul strig; bucuros:
 Al meu este, al meul
Duhul apelor nu-i dndu nici toporul de aur )i
nici lopo.ul care-i aparfinea, drept pedeapsa c;
mrnl,f.
 LUPUL $I IEDUL
Lupul vazu un ied care se addpa pe malul riului.
I se ficr pofra de carne de ied ti pri se a se lesa
ii spuse, ini (ulburi apa )i din pricina asta
- Tu,
n am cum $-m' potolesc setea.
Iedul rdspunse:
Cum por eu, lupule, $Ji tulbur apa? Nu vezi
cd-mA adip mai la vale de 1ine, Si apoi, abia ating
apa cu virful buzelor.
Lupul ii spusc:
Te mai poitesc sa mi rnspunzj, de ce vara lre_
cuti ai aruncat vorbe de ocar; p;rintelui meu?
Iedul raspunse:
\ara rrec r;r. lupule. nicr ' - ma na.cusem inc;
-
Lupul se sup;r; $i spuse:
Cu tine nu poii avea ulrimul cuvintl Ei bine,
atunci am se le ndninc fiindca mi-e foame!
 LEUL, LUPUL $I VULPEA
Un leu b;trin Si beteag zicea in pefterS. Toate
sdlbSticiunile veniri sdl vad; $i s; ureze de s;nAtate
impnratului, numai vulpea nu se ar5ta pe acolo. Lupul
se bucur; de prilej $i incepu s; o cleveteasci in fala
leului.
* Vulpea, spuse e], nu-li arat; pic de respect.
N-a tenit Inicar o dar;, ra s; \ad; ce faci.
2
 Taman la acesle cuvinte apdru ti vulpea aco10.
Auzindul pe lup ce spune, iti zise in sinea ei: ,,Las'
cA li-o plitesc eu, lupule!"
Iar cind leul era gata si-$i verse minia asupra ei,
vulpea srni:
m; supune osindei, ci asculr; ma mai intii,
- NuN-am
stipine. venit pe la tine fiindca n-am avur
t6EaL- Iar rdgaL n-am avur liindca am L.urreieral
lumea toati-n lung;i-n lat, la roli vracii, ca sd intreb
de ni$te leacuri peniru tine. Abia acum arn aflat unul
mai osebif, de aceea am Si venit in grabi incoace.
Leul o infrebi:
Ce lel de leac este?
- Iacatil: un lup
- le-nf;Fri apoi... de viu s;
cald;
jupoi, cu pielea-i
Iar cind il v;zu pe lup risrignir sub gheara leutu',
vulpea rise $i grei:
{!ra-i fraliodre: la rele pe.er mdfi nu-i
ci -nrval;-i nunai fapre bune.
nune.

!
 LEUL, MiGARUL $I VULPEA
Leul, magarul $i vulpea se dusere h vin;toare.
Prinsera mult vinat $i leul porunci megarului sd
face imperleala. M;garul implrli lotul in trei perll
egale $i spuse:
luali-v;
parteal
-LeulPoflim,
se minie, il mince pe migar 9i porunci vulpii
si facd o noud impdrleald. Vulpea aduna otul intr-o
singur; grdmade, lasind pentru ea mai nimic. Leul
se uit; ti spuse:
Bravo lie! Cine te-a in!etat s; jmparli ata de
-
bine?
Vulpea r;spunse:
Pdlan'a mAsarului!
 STUFUL $I MASLINUL
Un m;slin d un stuf se luare in de er
-care-r
nrai voinic $i mai rezistent dinir-in$ii. Mbslinul rise
(le stuf cd s€ incovoia la orice vint. Stuful tdcu chitic.
Se dezHnlui o furtunA: stuful se legena intr-o parte
fi alla, se r6suce4 se incovoia pine Ia pAmint
fi reziste p?nd la capit. M6slinul iDi incord;, i€apen,
crengile impotriva vintului ti se frinse.
-

f1
 PISICA $I BERBECUL
Triia odale un teran $i avea pe lingi casa lui o
fisic; ti un berbec. Cind ldranul se intorcea de la
Inunc6, pis'ca ii fugea in intimpinare, ii lingea mina,
ii sirea in spate, se freca de picioareLe sale. Tlranul
o
'niogiia ti ii didea piine.
Berbecul rivni si fie mingiiat la fel fi sA i se dea
fi lui piine. Cind Franul se intoarse de pe ogor, ber-
becul ii fugi in intimpinare, ii linse mina, se frec;
rlc picioarele sale. Pe l6ran il pufni risul, dar st;lu
si vadd ce va urna. Berbecul il chiii din spate, i$i fecu
vint $i sdri in spinarea feranului, darimindu-l din
Vnzind cn berbecul i-a doborit p;rintele la p;mint,
ieciorul tnranului puse mina pe bici $i-l croi zdravdn

)fre
 IEPURELE
Iepurele fugea de ciini 9i i9i pierdu urma inrr-o
padure. Aici se simli la addpost, numai cd de arita
lrici aduna6 in el voi se se ascundd ;i mai bine.
Incepu sd caut€ un loc mai dosnic, intri in tufdri$ul
unei ripe, dar aici dedu peste un lup. Lupul puse
gheara pe el.,,Se vede treaba, se gindi iepurele,
ce in bine mai binele s;-l caufi nu se cade. Am vrut se
me ascund mai bine Si, iare, m-am prepddit de ror...
1t8
 IEPURELE SI BROASCA TESTOASA
Un iepure $i o broasce lestoasd hotdrir6 s: se intreacd
la fug;, sA vadA care pe care. Ales€rA distanla de o
verstd.* Iepurele {i$ni din capul locului inainte gi
ajunse afit de departe, incit o pierdu pe broasca lestoasi
din vedere. Se gindi: ,,Oare incotro m5 grebesc?
Ia s; rni a|ez nitelu$". Se a$ez6 $ se odihneascl
ti adorm;. intre timp, broasca festoasi mergea $i tot
mergea, mutind cind un picior cind altul, iar cind
iepurele se trezi, ea era de acum ling6 borna de-o
verst; a drumului.

*E"F*-EeiH 1* \a€E- +sF.

.-"e
.TL,i. *-'.p-;4".*:s;*;:=-: ;:
 PREPELITA SI PUII EI
O prepelild i$i cloci ouele intr-un lan de ovdz,
scoase pui, dar se tot temea ca stdpinul ogorului
si nu inceape se coseasci ovdzul. Plecind dup; hrana
puilor, le porunci acestora sA asculte bine $i si-i
povesteasca dupe aceea ror ce iti vor spune oamenii.
Cind se intoarse pe inse.ate la cuib, puii ii dddurd
urmatoarea veste:
- E riu de noi, meicuF. A rrecut pe aici $A-
pinul ogorului dimpreun5 cu feciorul sdu ti i-a spus
acestuia: ,,Ovezul meu a dat in pirge, trcbuie cosit.
Se te duci, fiule, pe la vecini $i prieteni, se le spui
ce-i rog se vind la coasn." E rdu de noi, mdicuF,
mut5-ne de aici, c5ci miine dimineala vecinii vor fi
in lan.
Bdtrina prepeli!; ii asculd cu luare-aminte ti
spuse:
 Nu v5 fie ieam;! copii, srali f;rd grij;
- nu va
ovdzul [i secerat atit de repede. -
A doua zi in zori, prepelila zburi iar intr-ate ei
)i iar Ie porun.i purlor sa as(Llre ce ra mai spun(
sl;pinul lanului. Cind se inroarse la cuib, puii ii

- A dat
prierenii fi
iar stipinul pe aici, meicuF, a roi a$tepral
vecinii, dar n-a venir nimeni. Atunci i-a
.pu\ feciorLlui: ..Sd le duci, irJie, pe ta trali. pe
lJ (rnnati. pe la cumetri )r \; le !pui ca.i rog sa
lind neapArat miine la coas;".
Nu vb sperial, copii, nici miine nu va fi secerar
ovazul, spuse b;trina prepelili.
In ziua urmdloare, intorcindu-se iar la cuib:
Ei, ce-afi mai auzii?
A venit iar sr;pinul cu lecioru-su pc arcr, au
ror a$leplal rudele. Acesre nu s au arahr. Alunci
i a spus el fecioruiui: ,,Se vede ce degeaba a$teprdm,
tiule, ci ajutor n-om primi de nicnieri. Ovniul e
nr pirga. Sd pui in rinduiald cele de frebuinli, ca
nirne. cum,-o crEpa de ziua. venim aici )i ne dpu-
.ii'n srnguri de coasd".
Ei, puiprii mei, spuse prepelila, de vreme ce
,)mul a hoteril sd puni singur mina, fir; sd a$epte
ajutorul altora, treaba se va face. Se cade se oe
,Ilulinl de aici.
 PAUNUL
P5seretul se adunS sd-$j aleagS un imp;rat. P;unul
it; desi;cucoada ti se declare pretendent la coroan;.
Pentru frumuselea lui pdsirile hotarird sdl aleage
imp6rat. Atunc; colofana inlrebA:
spune, c;nstiie p;un, cind ai sd fii tu imparal
- aiIa sd
cum ne aperj de toim, cind acesia ne va lua
Peunul nu ftiu ce rdspuns sd dea, iar pa$retul
cAzu pe ginduri dace face cu el o alegere buna.
Pini Ia urme, hotSrir; s;J pun; imp;rat pe vulrur.
,. .?&:c

'?1.":.

^,1.-.'t4
 URSUL $I ALBINELE

Un urs veni la o prisacd

$i prinse pagubi sd face.
Albinele, dind aprig glas,
Au teberit pe al s;u nas...
,,Vai, nasul meu, simt c5-mi ia focl"
gi ursul o lu; din loc.

-:LV

,:?;-"
::! .r+'
:t.
,y "15.
tF- +,
.4, iL
"#.: (!

- s: .N
iit
"!a
--1T'

*
?t

ALBINELE $I TRiNToRII
D€ cun veni vara, trintorii se luari la cearlS
cualbinele cine se manince mierea Albinele che-
nare o viespe, sd le fie judecator. Viespea spuse:
Nu pol holeri nimic din capul locului, fiindcd
nu $1iu care din voi a iicut mierea. irnperlili-vn
a;adar in doi stupi rima$i neocupaii - intr-unul s;
srea albinele, in celdlalt trinlorii. Peste o s6ptamin;
am sa-mi pol da seama care din voi a f;cul miere
mai mull, $i mai buna.
Trintorii serira indata cu gura:
Nu ne invoim. Si ne faci judecata pe loc!
Viespea respunse:
Acum, chiar cd o pol face pe loc. Voi trintorii
nu- vi in\oil: tiinJc; nu >rili sd (d((li mierea .i
vd indopali din munca altora. Punefi-i pe fugi, albi-
nelor!
5i alb;nele lc \enira Je ha,j r-in'orilor'
t25
 PAUNUL $ COCORUL
Un cocor fi un pdun se infrunlau intr-o dispuf;
aprinsd care din ei e o pasare mai de soi. peunul

- Eu sint
strilucesc
cea ma; frumoasd pasire. in coada mea
toate culorile lumii, pe cind tu etti cenu$iu
fi uri..
Coc-orul spuse:
In schimb. eu str6bat in zbor inafiurile cerulur,
pe-cind tu ili faci de lucru prin curtea cu b;legar.
t26
 PITPALACUL SI ViNATORUL
Un fi'palac nimcri in pla.r unui pi\irar )i inietrl
s; se roage de el se-i dea drumul.
Dac; imi dai drumul, ii spuse el, aln $ te slujesc
ii eu. Am snJi ademenesc in plasa alli pitpalaci.
Afa, carevasAzica, grAi pisararul. Aila ci nu
fi
ii-af dat dnlmut nici inainte, dar acurn ti mai
puin se le a$fepfi la asla am s; li sucesc gitul
liindcd etti gata $-; vinzi pe ai lei.
 VRABIA
Vrabia vezu ce omul se duce sA semene in. Zburd
indate la pisiri ti le spuse:
venti cu toatele in grabd sA ciugulifi
- Suratelor,
seminfele de in. Acesta va cre$te, omul va face sfoare
din el, din sfoare va impleti plase, iar in tlase ne va
prinde pe noi.
Pesirile nu-i dedurd ascultare wabiei, iar aceasta
nu izbuti se ciuguleasci singure toate seminlele.
Ciad inul inflori, vrabia chemA iar p;s;rile sd ciu-
guleascd inul, ca sA nu pitimeasci mai tirziu din
pricina lui. Pisirile n-o ascultari nici de data asta.
Inul ajunse la maturitate $i d;du snminln. Pentru
a treia oari zburi vrabia se cheme pesdrile, $i tot
pentru a treia oare acesfea nu-i dedure ascultare,
Asa incit, vrabia se super5 pe suratele ei, plec; de
Ia ele ti veni sd trdiasci in preajma oamenilor.
t2E
 ERETELE SI PORUMBEII
Un erete se tor lua dup; porumbe;, dar nu izbulea
sn prind; niciunul. Atunci se gindi la un vicle$g.
veni ling; hulub;rie. \e .r)ezd inrr-un coriac )i incepu
s; le vorbeasci norumbeilor. cum c; ar vrea \o \(
puna in slujba lor.
Am Iimo liber berecher, le \puse el. iar pe
voi v; iubesc. Iat; ce trebuie sa facei: lSsati-mA
in hulub:ria voastr;, proclamalime imperat, iar eu
\; voi sluji cu credin16. Nu numar ca
obijduiesc, dar n-am sa-i las nici pe allii s o fac;.
Porumbeii se invoird, il tisar; pe erete si intre
la ei. Dup; ce se vnzu instalat in hulubarie, eretele
incepu altfel sa le vorbeasc;:
r05r.u >r rreb-re.j-mi Jdti r\ul-
-Sinr i-nnirarul
rare. Inainre de rodre, ;r fiecdre zi la md.i vor minca

$i zilnic sacrifica cire unul din ei. Cind se dez

meliciri porumbeii fi se intrebare ce i de fecut, era
p.ea rjrziu.
Nu irebuia se-l I;sam in huLubirie, asta-i!
graira ei, Acum nrmic nu ne nai podle ajLra,
 ST-APiNUL SI LUCRATORUL

La o nunl; veni nult; lume. Vecinul celui cu nunta

chemA la el pe lucrilorul sdu $i ii spuse:
Du{e;i vezi cili oameni s-alr adunat 1a nunra
vecinului.
Lucritorul se duse, trase in fala inlrnrii in casa
vecinului un buruc, iar eL se atezi pe prisp;, a$ep
tind ceasul cind oasp€lii vor incepe sd se impr;Stie
In 'firtir. oa pHlii ircep. rJ \, ple(e. Fie(arc, de
cun1 ietea din case, se policnea de buluc, sc;pa
cile o sudalmd li pleca mai departe. Numai o sin-
gure bAlrinA, dupd ce se poticni de butuc, se intoarse
din dfum fi il indepArta din fala intrdrii
Lucretorul se inapoie la sdpinul seu. Acesta il
inlreb6:
Mul{i oameni au fosr?
Un singur om, dar ti accla era o batrin;.
- Culn aSa?
P:i, cllrn ahfel. Am atezai un buluc la inl.are,
toli s-au impiedical dc el, dar rimeni nu l-a dat la
o parte. Ata fac li oile. O singura bilrind a inde-
pinat butucul de acolo. A$ procedeazi
nii. Deci, ulr siigur om a iosl.

o
 ULCTORUL $I CEAUNUL

Un ulcior $i un ceaun se luara Ia harld. Ulciorul

il lot amenin{a pe ceaun cd are str-i trage o sca-
toalci. Ceaunul spusei
c5-mi tragi tu o scatoaki, c;-li trag eu una
tot-una va fi. Tu ai sd te alegi cu capul sparf, nu eu. -
132
 LILIACUL
Demult de tot s-a iscat mare razboi intre animale
Sipesiri, Liliacul nu se abture nici unora nici celor-
lalli ti fot a$tepta sd vadd cum se va sfir$i infrun-
La inceDut o;sirib se dovediri mai tari decit
anirnaleb ;i atunci liiiacul se dddu de partea lor
zbura cu ele fi spunea cd-i pasd.e, dar mai lirziu, -
cind pulerea animalelor incepu sa precumpdneascA!
liliacul s€ dddu cu animalele. El le ariti dintii din
gu16, labele. slircurile pieplului, suslinind sus |i lare
ce este animal li cd le iube{te numai pe ele. Cind,
in cele din urn5, izbindir; totu$i p;serile, liliacul
vru si treaci de partea acestora, dar pdsdrile il
alungard,
Nici de partea animalelor nu mai izbuti sd treace,
tide arunci liliacul tr;;efte prin beciuri, prin scor-
buri, zboarx numai pe ins€rate $i nu se mai de cu
niciuna din pe4i.
 ZGIRCITUL
Un zgircit aduni o ulcicn cu bani, o ingrope in
p;mint $i se ducea zilnic, in mare taina, sa,$i vadd
comoara. Un argat ii linu urma, ii dezgropd noaptea
ulcica $i o fur, de acolo. Cind zgircirul veni sA-$i
vdde agoni.eala. n o mai g5\i la joiul 5riur yr :e puse
pe jelit. Un vecin il vnzu ti ii spuse:
ce mai jele$i? Doar nu te foloseai de banii
- La
aceia. N-ai decit se-li faci drumurile ca de obicei
fi sd privefti groapa in care ii lineai ascun$i
toruna l;o fi.

*Eb
 TARANUL $I CIINELE
Un ciine cezu in fintind. Tdranul se apucd sel
il mutce de mine, Taranul il azvirli
scoatA, dar ciinele
inapoi, spunind:
Sa piei, afurisirule, dace mi mu i fiindcE vreau
si te scap'
 CIINELE CU JUJEU *
Ciinele incepu si se dea Ia geini. Srepinut ii prinse
.la.eil un juje!. Arunci ciin€te porni pe la alre curti,
ararinou-t] JuJeul $t spunind:
.- la uitati-ve cir de mull md iubette sdpinul
Dintre toli ciinii, numai pe mine m-a lnsemnal.
. JDjeu ,jug m ic. I ri u ngh'ular. care * pune la giru | animaletor
ca sa nu poala rrece pnn gard.
 CIOBANUL

Un cioban pierdu o oaie. O c;utA pesle tot, dar nu

putu da de urma ei. Atunci prinse a se ruga ti fn-
gedui sa aprindn la icoane o lurnindricb de zece
copeici dacn ii va gesi pe hoti. A doua zi se duse cio-
I3E
banul in pddure $i didu peste ni$te lupi, care tocmai
isprdveau de mincal oaia pierduta. li gdsise pe holi.
Dar cind lupii se repeziri la el, ciobanul prins€ a
se ruga iar qi fngndui sn aprind5 o luminare de o
rubld. dacd va izbuti $ scaDe de ei:
139
 CIINELE PE FIN
Ciinele se tolinis€ pe fin, lingn grajd. Vacii i se
ficu d€ o gure de fm veni sub per€teie grajdului,
viri capul gi abia apucd- o gurd de fm, ct dul5ul
mirii minios ti se rcpezi la ea. Vaca se indepirte
$r spuse:
Mdcar de-ar minca ti ell Da ata. nici singur
nu mininci, nici pe altul nul las5.
110
 LUPUL $I OSUL
Mergea lupul cu un os in gure. Ciliva cdlelandri
se repezire la dinsul. Lesne ar fi putut lupul sA le fac;
de pirrecanie, dar se lemu sn deichida gura, ca sa
nu piardd osul. $i o lub lupul la sindtoasa cu cd-
lelanddi dupa el.

'f
 CIINELE $I HOTUL
Un hot se apropie de ograda omului. Ciinele il
simti $i incepu $ latre. Hoful scoase o coajd de piine
ti o aruncb a(esruia. CLinele n-o lua. ci se repezi
la hol sil mu e de picioare.
t42
 De ce me mu$ti? Nu vezi ci-i dau piine, ii
-
spuse hotul.
Te musc, fiindc; pine a nu-mi da tu piine,
nu aveam cum tti dac6 e$ti om bun sau reu. Acum
ins6 sint incredinfat cd e$ti un om r;u, de vreme ce
incerci se mA mituie i.
143
 LUPUL $I IAPA
Vroia lupul sd se irfrupte dintr-un minz. Veni la
herghelie ti spuse:
- Vdd la
cunoa$eli
voi un minz care tchioapiti. Oare nu
leacul penlru vindecat Schiopaluri? Noi,
lup||, cunoa]tem un asrfel de leac. care vindeci pe loc.
Una din iepe il intrebS:
Da' tu $tii lecui?
- D'apoi cuml
Atunci, rogu-re. lecuiefle-mi piciorul drept din
- ce md cam line o durere in copita.
spale.
., Lyp,ll.* duse numaidecit la ea, da'ndati ce ajunse
linga piciorul cu pricina. primi o copira de-i zb;ra-d
toti coltii din gu re.
t1
!'
 VULPEA $I LUPUL
Vulpea il vizu pe lup ca bi ascute collii. il lntrebe:
De ce ili asculi collii? Doar n-at cu crne te
-
Lupul rSspunse:
Tocmai de aceea ii ascul, c6 n-am cu cine mi
bate. Cind oi avea cu cine, n-oi mai avea timp
sa-l ascut.

t,)
 't'
n) \-'',f
l-'' dn4

CERBUL ql C1.,-Ut,t'/
_ Un cerb impunse cu coarnele catul $i il alungi
de pe pigune. Calul veni la omfi il ruge sd-i ia apl-
rarea. Omul ii lud apirarea, alungi cerbul, dar in
schimb puse friul 9i qaua pe cal. V;zind cd cerbul
a fost alungat, calul spuse:
Mullumesc, omule, acuma las;-m; sA plec.
- Ba nu te las, fiindca mi-am dar s€ama cit;
nevoie am de tine.
gi p;siri calul pe linga el.
 DOUA BROA$TE,'//

Hele$teiele d mlattinile secari din pricina cildurii

prea mari. Doue broatte porniri se caute apa, Au
ajuns pe ghizdul unei fintini $i au slal se cumpd-
neasca daca e bine sau nu sb sard in finline. Una
din ele, mai tindr;, spuse:
zic si sdrim, api e multe in fintine $i nimeni
nu-ne va pricinui acolo vreun necaz.
Ba nu, o fi apd mult5, cum spui, dar dacd totuti
- pini
seacd la urmx, de acolo nu mai ietim.
148
 LUPOATCA $r PORCUL'-'/
O lupoaic; ceru porcului sa o gizduiasci peste
noaple. Porcul o gizdui. Lupoaica fitt ciliva pui.
Porcul se ruge sd fie lisat la locul lui.
singur, puii sint prea nici, ai pufintice
- Veziii tirespunse
rdbdare, lupoaica.
Por€ul se gindi: ,,De, sA mai a$tept..."
Trecu vara. Porcul ceru ia. se fie lesal la locul
lui. Lupoaica ii spuse:
- incearcd nrimai sn te legi de noi. Acum sintem
$ase, te facem bucdfele.
 TAURUL $I BROASCA
venind spre lac, taurul d;du peste un cird de
broscule pe una o stdvi sub copita, celelalte sA-
rirx in ap;. Una din broscule, intorcindu-se la maici-sa,
spuse:
- Tii,
rinde
mdicufn, ce animal mare am vezui, te cup-
groaza, nu alta!
- Cun, era mai mare decit mine? intrebx mama.
Mult mai mare.
B;trina broasci se umfl; ti inrrebe iar:
Mai mare decit sint eu acuma?
Mai mare.
-Betrina se umfld ti mai mulr:
$i decit acum?
- gi decii acum. Chiar de-ai plesni, cit taurul nu
vei fi.
Bdtrina broasca nu se ldsa se umflA din toate
purerile ti chiar c; plesni.

150
 BROASTELE CARE VROIAU UN iMPARAT

Broa$tele incepuseta s; se certe intre ele ii nu

aveau De nimeni care sa b face dreaptd judecatA.
Arunci ie rugar; celui de sus sa Ie triniti un impdrat.
Se intirnpl5, ca deasupra bdllii lor sA se fringi un
ram uscat ti se cada in api.
fi imparalui! srrigard broa$ele ti se rm-
- Iardcare
orastiare incotro.
Numai cA ramul, cnzind in noroiul ba\ii, r;mase
infipt acolo. Aroa$tele prinsere curaj - ba inotind,
ba saltind se apropiara de el. Ramul nici c; miSca.
Broaslele'lii zisera alunci c, prea e pa$nic imp;ra-
tul, cd unul ca dinsul n-o si le face lor dreapte
judecad Si iar se rugari cerului sA le dmita un
imDarat. Se inrimpla ca locmai alunci, un billan care
rreiea in zbor pi deasupra ballij, sa coboare in ea
Broa$tele se bucurard Si spuserA:
lati ti impiratul adevirat. Acesta este viu ti
va-Sti sd ne face dreapti judecatd.
Abia cind v5zurn ce bitlanul le prinde $i le devo-
reazi una dupi alta, broaftele regrelari pe patnicul
impdrat de mai inainte.
151
 NEGUST'ORUL $I HOTII
in prAvalia unui neg!stor inlrare doi oameni sa
cumpere basmale. Negustorul se ftrtoarse cu spatele
la ei ca se scoaL; marfa. dar cind reveni {i privirea
ii cnzu pe tejghea, vazu ce o basma dispiruse. Ne-
gustorul ii opri pe cei doi ;i le spuse:
Careva dintre voi a luat o basma.
Unul dintre ei prinse a se jum ci nu are asupra
lui nici un fel de basma, iar celilalt cd n-a luat
basmaua de pe rejghea. Atunci neglstorul spusei
In cazul acesra, amjndoi s'rnLeri horii.
Ghicise c; unul din ei luase qi ddduse celuilalt
basmaua ti il buzundri p€ holul care se jurase ce
n-a luat basmaua de pe tejghea. O gdsi asupra lui
9i ii duse De amindoi la comisar.
I5)
 SoARELE $r VINTUL
Se incontrard soarele si vintul. care din ei va
izbuti si-l dezbrace mai repede pe om. Vintul se
porni se smulgi de pe el imbracdminrea. Ii sdlta
$apca din cap |i ii flurura naprasnic hainele, iar
omul i$i indesa Sapca la loc ti i$i inf4ura haina
mai bine. ASa incit vinrul nu izbuti se-l dezbrace
pe om. Se apud Si soarele de treaba asta. El numai
cn-l pirpeli nilelq pe om, ci acesta se $i descheie
la haind $i i9i seltd $apca pe ceaf5. il mai pirpeli pe
atita, ti omul bpede haina de pe el Si $apca o azvirli