IGNACZ fr.

U,NCISi

P0vK{Jt']["H

TUffi,Cti:tl$'ffil

'llraducere:
Gatrriel MEI[escu

Editura hlondoFl.o
-tsmzoli'
 Povegti turcetti

Cuprins

Facerea/ 5
Fratele gi sora/ 7
Frica/ 14
Perii celor trei Portocale /24
FecioaraTrandafir / 32
Prin[esa ticutAl39
I(ara Mustafa,.viteazul / 49
Dervigul cel in[elePt / 56
Pegtele Peri / 6l
Caiul fermecat gi vriiitoarea/ 66
Prostdnacul / 72
Turbanul fermecat, biciul ferrnecat
gi covorul fennecat/80
Matrorned cel chel / 8$
Spiritul furhrnii/ 92

rB7
 FoueEtI turt.eSti

ltC:ff(};frlt

Allah, cel mai milos zeu, all cdruirlitli4 se afldlni c'el de"al
CIP a Eitrliotecifi l\"afionale a Romffniei noudlea cer, a fScut lumea- CeruX are sa.pte trepte gil tot gapte
IGNACZ, KuIi'ClS trepte are gi pdmAntul * sdlaEult spiritr:klr rele. In cer stau
Povegtli tuncegti I lgnaczKunos; trad.: Millescu peri, sau spiritele bune; in intunt:ricurl pdrndrntului, c*zu4 s'au
iel. -- Elucurepti : IvlondoF|o,2016 spiritele rele" Lurnina cerului ducr;: o lupti vergrricii cu
ISBN 978-606-('95..063 -3 intunericul pdmantului - perii cu clevii- Perii se ridi'cd spre
cer, sus deasupra pdm6.ntului; dar rj.evii se cilftJndd in
I" M[lilescur, Gabriel. (trad ) intunericul acestuia. Mur$i le stavilesr: drurnul spre crr $i
numai spiritele bune pot ajurlge; Ia Ciimpia de Aramfl, de
-93-34:l 13:5.1 unde drumul se deschidr:: cdtre lVlunl;ii de Argint gi Deahuile
de Aur. Spiritele rele sunt orbite rrle sr:li;:irea nemaipomerrilA
Coperla: Daniiel frr[unel a cerului. Casa lor este sft'dfundul pir:n,f,urhllui, a c6ltli intare
este un izvor. Pe acolo pasc oi alb'e gi oi negre, in a ciiror
Deparbament l-Iifuzar e blanfi spiritele rele intr[ gi sunt purtatre ,cdtre sdlaggl l,pr de la
tel. 021-2I1.25.00 a gaptea treapt6. Pel oile albe ek: se intorc la s'r.nprafa[a
mail: comenz:i@grarnar.ro pdmdntului. Perii gi devii sunt put'el':nici; gi ,a[tit urdi cAI gi
ceilal[i au fost martori [a facerea l.or:uitorului orfiglinar al
w.vlryv.gramar.r0 pdm6ntului, Primul O'm.
Allah a creat Primul Orn ,gi i-ir dat pdrnSnul dlept
locuin[5- Iar cand Prirnul Muritor a i4r'6irr[ pe parn6nft qi perii
'[at5l
s-au minunat de crea[ia nenraipomffiit5 a [uii Allah,
R5ilor I-a privit gi invidia i..er cuprins sufletul. Pel loc a nrascocit
un plan prin care sA zddifureicenscii acea lucruue: sa
sddeasc6 sdmAnga ueig,6toar,e a p,iicatului in ,ilceustii
creaturS a Atrotputernicultti; ql lin cur;iinuj Primd l3rn"r, fifu"'E a
bdnui nimic, a primit pe lrupul lui curall scuipatul Cellui Fi5u,
care I'a l<rvit in burtS- Duu Allah, .rnilcrsul, stdpAnun luh.n|()r
lucrurilor, s-a grdbit sd smrJlgi fiilne;a mr:rrcldritS 5[ a aruncat-o
5
 Ignacz i!(unos I'oueSti turcegti

pe pdmdnt. ASa a luat fiin[6 buricul oamenilor.

Bucata de
canne' necurali din cauzd cd scuipatur
cetui R5u o spurcase,
a c'pitat o via[d nou' de la [dr*nd gi astfel, *pro*froOr*
cu omur, a fost creat cainere jum5tate din
-
jum5tate din scuipa.tul Diavolului.
trupul omurui gi Fratefie q,fl rt${mrffi
Astfel ci nici r-u' rnahornedan nu va face riu
degi el refuz6 sE il lase sd stea in casa lui.
unui cfline, Odat5 demult triia un padigah triirtriin (Hre ilvea r"rn fiu gi
animalului este mogtenirea tui omeneascd,
Cr*Oin1a o fiic5. Cend a sositvrern:a, el a mr:ilt qi tiul lui i,-a luat lncul
inf5$Earea fioroasi sunt de ra cer Riu.
sdlbdticia gi la domnie 5i nu a trecut:nnult 6615 ce tAnfuul a risip'it toatS
In orient cAinele nu averea ldsad de tatdl lui.
se inmul[egte peste mdsur5" pentru c5 in vreme
ce intr-o zi el i-a spus surcnii sale:
musuhnanul este ocrotitorul s6u, el ii este gi
dugman.
cel mai mare * Draga mea, am ch,eltuit troat6 atrerei,l. Dracii s+rr afla cd
nu mai averrx niciun barl, at trebui riiii p{rr6sim acest [inut,
pentm cd nu arn rnai putea privi pe nirneni in ochi' l!'lai trine
plecdm in linigte aculrl, inainte sd fir: pr:a tfueiu.
Agt *5 gi-aar adunat .lucrurile gi ;rur plecat din palat pe
ascuns, noaptea. Au mers fdrii a ql.i ilrr:otro pind cfurd a
ajuns Ia o ciirnpie ce pi5rea a nu l,re mai sf6rgi. 'Aproape
coplegr[i de cdldura zilei gi mor[i de rl.uboseald., ei au ;zirit un
iaz.
Sor5, i-a spus liatelLe fecioarei, nu nnat poft face: nic"iun
-
pas fdrd si beau o gurd de aP6.
Dar, frate, a rdspuns ea, 'cine gtie' dac6 acollcl apa este
-
buni sau nu?' Cum am indurat a.tAla., rnafr putem inrclura un
pic gi poate''rrorn gdsi apd trun6-
Dar fratele s-a opus.
Nu, nu merg rnrai depa.rte; lrebuie sff beau" daciweau
-
sd trdiesc.
["a acestea, sora a adus pu[inii aplt pe cnre t$rndrul a
b6ut-o lacorn; gi nici bine nu a fdcn.tt ,a"sta c5 s'a p'refdcut
intr-un cerb.
Fecioara pldngea alnar. Ce sd llllcii ea acunn? Ce era
f6cut nu se mai putea desface, irLQfi: cA gi-au ccntinuat
drumul. Au iriit5'cit pe c6mpia ?n"rtinsd piitrr5 c6nd au ;riuns la
6
 Ignacz Kunos PoueEti )lurce;ti

un izvor aflat r6ngd un coprlc inart. Acolo au

odihneasci.
hotdrat sd se copacul. Robii au apucat topoarele rtri au t5iat 5i au cioplit
copacul pe toate p{r[ile gi acesta trar ggta se ca'de c6nd
no.pt*a a cotror6t gi au trebuit s*i arniine pe a dqua zi' .l
5o16, a" spus cerbul, urcii_t,e in copac; eu
-- voi merge gi
voi tncerca sfi giis,r*sc ceva de m6ncare.
Fecioara s-a urca[ ln co5rar:, iar cerbul a
Abia plecasera cSnd cerbr-ll aL iegirt. lfiirr paclure gi, vdrd,irnd
mers sd caute starea copacului, afrrtrebat-o pe sora,lui ce se petrecuse'.
prin apropiere. in scul't timp er ,aprins un iepure pe care sora
Bine ai fdcut, a spils cerbul clurpii ce a atuit pcrvegLtn'
l-a preg5tit pe"ntru masfi. in felul icesta
cei doi au tr5it de pe -
Si nu cobori, orice s+lrinl6rnPla!
o zi pe alta c8"teva sdpt6rn6ni.
Apoi, mergfind la co6tac, cerhul ar itrceput sd 1'l ling6 pi -
Acum, se ftrt*rnpla ca armiisarii padigahului ce
domnea ce sSvezi!- ftunchiut s-a fdcutmai grros de c6I era.iminte.
qeste acea cftrnple sH fie obignuifi s* se adape din izvorur de
l6ngd acel cnpac. Seara, ,oUii iiu adus gi, in diminea[a unn5t<rare cerbul a prlec"irt din mx-t in
in weme ce tsi pddure, iar cdnd oamenii padiSahulrui an:, venit,Irlare le-a flost
potoleau setea 'dintr-o arbie, anir'alere
aL vdzut ogrindirea mirarea sd vadd copactil nu doar iinilreg, c-i mai {1ros ca
lelprei pe suprerfaga lirnpede il apei gi s-au kas tnapoi.
Robii, crezfirnd * inainte. Cu toate acestea, ei s'au eqpucat de trenld gi
apa nu er,a. curatd, au golitalbi, ajunseser5 pe la ium5tate cAnd rtoapteei i-a oprit din r:CIu'
dil ry*r9
insd mii ror se dideau inafoi si nu voiau
Ei.u
:np]1,-r" Ca s5 o strrrtim, dup5 ce robii au prllecat acasa, certrul a
sa Dea' In cere":y,
din u.rna, robii ir.rLpor;estit acest lucru ciudat
padigahulufr. venit din nou gi a lins copa.cutr, ffir:rndu-l la loc, numai cd
trunchiul *rr, rt ui gros ca pan6 allrnci, .AJbla. pl,ecarse, fl:rbul in
cd apa era plini de nor<li, a spus stdpdnul.
- foate
Vai, nru, au rEspuns nrbii, pentru cE am golit diminea[a urmdtoare, c,5 padigahul a. venit din nou cu
arn -umplut-o cu ap6. proaspdtd,
anbia gi tiietorii de lemne gi, viz6nd copagul ir:tn'eg 9i nevatuimat, a
hotdr&t sd caute alte miiloace de a-:$i alin{le lelul' futfel, el a
Merge[! h3f,oi, a spus padiqahul, gi uilafi_v5
primprejur; proate cd este cer/a care ii mers Ia o bdtrand care urma chemarci:- spre vr[iilorie gi i'a
sperie prir,,p.opi*i*. spus toatd povestea, fdgiiduinetu-i rnulte boge$i c$atd o va
A,ga cd au mers din nou apr<rpiindu-se,
Ei, au zdritc pe indupleca pe fecioard sd coboare din cclpac.
fecioard ih vfrrf*r copacurui. irneoiais-au
lor cu vestea acerei crescopedri. padiEahur,
intors ra stSp6nur Vrajitoarea a pr.imit bucuroasa s,al'cina gi, rducsrnd la izyor
foarte interesat, a
dat fuga in acel noc Ai, pnivinf ,in sirs Ia copa.cn o pirosirie, un ibric gil alte lucrurri, a p'iuti p'irostria pe pdnlfuit
fecioard frunrroas,il ca
u udrrt o cu ibricul pe ea, dar cu fundul in rsurs. .A,poi, lu6nd apd clin
prin.s, pe care dacd. o zdreai ,o gi
voiai- izvor gi prefdc&ndu-se c5 este oarbii, 'a Lunnat ap'a' l:tu in vas,
'unta
ci pe l6ngd el.
Egti tu un spirit sau o z6ne? i-a strigat padigahul.
- Nici spirit, nici Fecioara, v5zAnd aEa gi ffeidnd c'5. birtrfina ctdar era
.- - z6nd, ci un copil nascut de orn, a oarbd, a strigat la ea din cCIPac:
r6spuns fecicrara.
Mdicu[i, ai pus ibricul invers gi apa cur!{e pe p$rndnl
!| van a rugat-o pa,rtigahul sd coboare; ea nu avea destul -
curai sd o facil iarr parJi,pahr-rr, inftrria! a poruncit
sd se laie
8
 lgnacz Kunos PoueSti turcefti

[Js, a rdspuns el. Tot ce afil vizut a fost o mdni care a

- gi a cerut halva; dar an'l lovito cu lingura Ei nu am
apirut
mai zdrit-o dupd aceea.
Frf;ca TAIhadi erau rnira[i. A&lnci, unt"ll dintre ei a spus:
Nu depa.rte de aic! este s clddire per5siH; acolo po$,
-
firiindoiald, sI gdsegti frica.
Odat5, demult, a fost o femeie cane avea un fiu. Snd
El a mers la casa aceea gi, intrind, a vlzut pe un pdel
amAndoi in&o seard, mama i-a spus fiului:
iniltat un leagin in care plAngea un copil; in incdpere, o fati
Du-te, copile, Eiinchlde uEa, pentru c6 mi-e fricE.
- Ce alergaincoace gi-ncotro. Fecioara s.a apropiat de el 9i a spus:
frica? aintrebat-o Hiatul pe mama lui.
- ffindesteeuiva -
Ltt6-*5 sd m6 urc pe umerii tii; copilul pl8nge gi
-,,Dor ce poate fiii este team5, a fost rdspunsul.
frica asta?', se gdndea fiul. ,,Voi merge sd
trebuie sdil linigtesc.
El a incuviingat gi fa.ta s.a urcat. in weme ce se ocupa de
o gdsesq.'t
copil, ea a inceput si strdngd gdtul tAn5rului cu picioarele
AEa ci a pomit gi a aiuns la un munte unde a vdeut
p6nd ce era aproape sdil sufoce- Dintr-odat5, cu o smucinrrd
pa.truzeci de tiiilhari care au aprins un foc gi apoi s-au a$ezat
tare l.a tr6ntit pe !os, fata a sdrit de pe umerii lui gi a
tn jurul lui. Tdndrul a mers gi le.a dat bine[e, la care unul
disp5rut. Pe cAnd pleca, o br6[ard a cdzut de pe mina ei pe
dintre Hthati i-a spus:
podea.
Nicio pasdre nu indrdznegte sd zboare pe aici, nicio
- Ridic6nd-o, tdndrul a iegit din cas5- Cum mergea el pe
caravand nu trece prin locul Ssta; tu cum ftrdr5znegti s6 vii?
drum, un eweu, v5zAnd brSEara,l-aoprit-
Caut frica; pute$ sd mi-o aritali?
- Frica aici, unde suntem noi, a spus tilharul. -Astaeamea'asPusel.
- Unde?este aintrebat tfindrul.
I\ls, este a rnea, a fost rdsPunsul.
- A, nu, este proprietatea rnea' a spus eweul'
-
Atunci tfitharul i.a poruncit: - Hai sd mergern la cadiu2, a spus tanerul Daci el $-o
la ibricul 5sta, fdina asta, untura gi zahdrul, mergi tn
- de colo 6i fd halva cu ele! - sd fie a ta; dac6, ins5, mi-o di mie, rdm6ne la mine'
d5 [ie,
cimitirul
AEa cdau mers, iar cadiul a sPus:
Bine, t6ned gi a plecat.
-In cimitir,a elspus
aaprins un foc gi a inceput sA face haka. pe
BtAI*t va fi a aceluia care poate doredi acest lucru'
-Niciunul, ins5, nu a putut dovedi, iar in cele din urmi
cfrnd o gdtea, o m6nd a iegit din rnorrnfint gi o voce a spus:
judecdtorul a poruncit ca bri[ara sd rdmdnS la el pdnd ce
Eu nu primesc nimic?
-I-ovind unul dintre pretendengi ii va aduce perechea, cend i se va
m6na cu lingura" Hnfuul a rdspuns tiios:
da. Eweul gi tAn5rulau Plecat-
Binein[eles cd ii tr5.nesc pe mor[i inaintea celor vii!
-MAna a disp5rut gi, sf6rgind de gd.tit halvaua, t6ndrul s-a
intors la t6lhari-
gdsit-o? l-au intrebat ei.
-Ai 2
Cadiu - judecdtor turc.
t4
l5
 Ignacz.l(unos
Fouegti turcegti

Ajungdnd la ttnnul mdrii, *infr*rl a vdzut o

cr:ratrie Apoi a treia a ridicat Paharul.
rdtiicind de coro'coro in larg gi ;r auzit strigdte
de groaza t^a cine te g6ndegti? au lntrebat celelalte-
venind dinspre ea" Fl a striga.tt de pe mal: - Pe mare, pe c6nd scuturam o coratrie, a rispuns
g6sit frica? -
-Ati
gi i s-a r$spuns cu strigf,tul: fecioara, un tfrndr a venit gi rn.a biciuit atAt de tare, ci era sd
Ah! trIai! Ne scufirnddnr! mor. Beautn sdndtatea lui.
-
D6ndu-gi repe$e hainele jos, el a sdrit in ap5 Abia a teminat ea de vorbit, cd tdndrul s-a ivit gi a spus:
spre c<xabie. Cei rle pe punte au spus: Ei a inotat Eu suntacel tAn6r.
-Toate trei fecioarele s-au Sribit sd il strAngd in br:ate, iar
Cineva aadrle corabia noastrd de colo-colo,
fric5. - ne e el a continuat:
T6n{rul, leg6nrJu-gi o funieln jurul trupului, Am l6sat la cadiu o brdgar5 care a cizut de pe mdna
^
fundul rndrii- Acoroa vdizut cd friica M6rii
a cobor6l pe -
uneia dintre voi. Un eweu a rrmt si mi-o ia, dar nu l-am l5sat
@eniz riru,.,"*r* Acum caut perechea brdldrii.
corabia. EI a tfrbdr&t pe ea, a bdtrrrt-o zdravdn
cu f'nia gi a Fecioarele l-au dus Ia o pegter5tn care o mul[ime de sdli
gonit-o- Apoi, iegind tra suprafa$i,
aintrebat: uriage caJe se deschideau inaintea lui l-au facut sd se rnire.
e ilrica?
-futa
Fgd a ag,teptnL rdspuns, el a irrotat inapol Ia mal, Fiecare era plina cu aur gi tucruri pre$oase. Fecioarele i.au
^
imbr6cal gi a plec,at J:e drurrnul lui. s.a dat cea de-a doua brd[ard, cu care el a mers drept la cadiu Ei
a primit-o pe prima, in'torc6ndu-se f5rdintfuziere Ia pegterS'
- Acum,
c5reia
p,e c,find rnergea,, rrr a vdzut o grddind
se afla o ffintiin?i. * f,"tarru s5 intre sd se
inaintea Nu vei mai pleca de la noi, au spus fecioarele'
pic. Trei porurntrei se jur:au in junrt fantfinii.
.dihneascd -* fu fi frumos, a rdspuns tAn5rul, dar nu voi avea odihne
un_
cufundat
Ei s_au p6nd ce nu voi gdsi fiica.
in apd, iar c6ncl au ieq;it rlin nou gi s-au scuturat,
prefdcut fieca.re intr-o fecioard. Apoi s_a Spun6nd acestea, el a ptrecat, degi ele l-au rugat cu cenrl
ere au intins o masd cu
pahare din c,lre .sff bea. cend p.imr Ei cu pdmAntul si mai stea-
-DupSovreme'elaajarnsintr-unlocincareeraadunata
a dus paharur ra huze,
celelalte,au intrehat+t:
in sdnAtatea cui bei? o mul[ime de oameni.
-Ea a rdspuns: s-a intfimplat? a intrebat t6ndrul gi a aflat cd Eahul
--Cg
acelei firi nu mai era.
- Ac6nd
atunci
t6nfirului carc, pe cdnd fficea halva, nu s_a
n rn6nd s-aintins
speriat Un porumbel unna s5 fle lSsat liber Ei cet pe al cirui cap
spre el din rnormdnt.
a{d fecioard a bdul, celelalte au intrebat_o iar: s.ar fi oprit pasdrea ar fi fost numit urnas la tron. TAnSrul
1d*ua
m sanAlatea cui bei? stitea printre gur5-casca. Porumbelul a fost lasat liber, s.a
-
Iar rdspunsull a fios,t: rotit de colo-colo prin vdzduh, apoi a cobordt pe capul
t6ndrului. El a fost numit pe loc 5ah, dar cum nu a vmt sd
. .* + tAndrului pe urnerii cfiluia arn stat gi care nu a ar,ttat primeascS, un al doilea porumbel a fost ldsat liber. $i acesta
niciur felde [eam6, degi aprr:ape l-am sugrumat.

16
t7