Dro{esor de ingineria riscului la Insti-

i York, membru asociat la Instirurul NASSIM NICHOLAS TALEB

Oxford. A fost
la Universitatea
i din Londra, profesor de gtiinqe ale
;achusetts din-Amherst qi profesor
de Stiinte Matematice Courant de la
lungul timpului, membru in numeroase

in t993.Apoi, a deqinut diverse funcgii

hnd, Credit Suisse First Boston, Banque
YV
De asemenea, a lucrat pentru Bankers
tivat 9i independent, in cadrul Chicago
firma'Empiiica 9i este consultant pentru
LEBADA NEAGRA
\fharton a Universitilii Pennsylvania
lui, oblinut la Universitatea

blemelor legate de noroc, incertiru-di1e'

lmpactul foarte putin probabilului
rnstruit trei-cariere de un inalt profesio-
om de litere, ca ffader gi om de afaceri,
Cnrtile sale au devenit bestseller, inregis- Ediqia a III-a, reYiz:uite
raduse in peste 30 de limbi. (include eseul pqst-scriptum
Despre robustele ;i fragilitate)

Traducere din limba englezd, d,e

VIOREL ZAICU

cuRTEL @vEcHE
 CUPRINS

Notdkadouaeditte. .........7
Mulpumiripentruprimaediry. .........9
Prolog .... ' 15
Desprepenajulpisirilor .....15
Ceea ce na $ifi ..' .17
Experpi;iocostame goale' .......18
Inad.pareainvdgdrii .......20
IJn nou tip de ingratitutline ........21.
Viaqaestefoarteneobignuiti. .......23
Platon gitocilarul .....24
Prea plictisitor pentnr a fi expus in scris . . . .25
Bilanq. ........26
Sinopsis .....27
Partea I
ANTIBIBLIOTECA LUI UMBERTO ECO
SAU CUM CAUTAM VALIDAREA

Ceprrorur I
empiric
Ucenicia unui sceptic . .. . . ... . 31
AnatomialebedeiNegre ....31
Despre demonstrarea convingerilor prin fapte ..... . ... 34
"Paradisul"
e'uapora.t .....35
Noaptea instelatd
i
Istoriagitripletaopacitigii .........36
Nimeni nu ,tie ce se petrece . . , . . .37
Istoria. nu se thrd;te, ci face sahuri . . . . . . 38
Dragd jurnalule despre istoria ca.re curge invers , . . . . 40
Edwcapieintaxi - ....42
 Grupuri ... ...43
Unde e speuacolul?
Cinci kilograme mai tirziu . ........46
Cuaintulcaread,aceind,Eendenpa ...... ...,.49
Filosofuld.inlimuzind ....50
Cnmorur 2
Lebida Neagri a Evgheniei . .. . 51

C*prtolur 3
Speculatorulgiprostituata.. .....,...54
celmaibonsfat(prost) ..::.::..::::.::::'.'.'...s4
Atenqieiascalabil ....,5C
Aparipia.scalabilului ......57
Scalabilitatea gi globalizarea ... .....59
CilntoriiinMediocristan.. ........60
StraniapardExtremistan. ......61
Extremistanul;icwnoagterea.. ........,62
Bknd.ulsisdlbaticul .",...........63
Tirdniaaceidentalui ..,.s::..... ..,..A4
Caprtorur 4
O mie gi una de zile $au cum si nu fii un fraier .... .62
Cum si invigirn de la curcan
Antr e n asi p enqil. st upiditate
Lebdd.a Neagrd este rektfuid k cunoaStere , . . .73
Scurtl istorie aproblemei Lebedei Negre .........74
Sextus (vai!) Empiricul .... .....75
Algazel........;... ..:,.. ......;..... .....76
Scepticul,prieten alreligiei. ... ., i i . ;. . ..... i:. .....77
Na ztreau. sd fiu curcan ... .78
Vor sd trdiascd in Med,iocvistan

CeprTorur 5
Confirmarea gtronfirrniriit ... . .. ,. .. 80
Zurbelenu sunttoa.te c-u.rbe ......92
Dwezi ..... 84
Empirismulnegativ .........85
Nundrhndpkndktrei .. -......92
Incd un MiniroSu! .......89
Nutatul ....g9
inapoiin Mediocvistdn .. . . .. .. . . 90
 43 Cnpnorur 6
Eroarea narativi ..... ...92
46 Despre cavzele faptului ci resping caszele ........92
Secgionarea creierului ...... ..94
Pupin maimultd doparnind ......97
RegulaluiAndreiNibolaeztici ....98
O calemaibundde amuri .....100
51 Amintirealucrurilornuchiartrecure .....100
Naratiztitateanebunulai .......101
NaratfutitateSiterapie ...103
54 A te ingela cu o infiniti precizie ... .104
54
56
$tiinpanEasinnald ......10d
57
SenzagionalulqiLebidaNeagri ....105
Orbireak LebddaNeagrd .....108
..,,..59
60
$ocwlsenzapionalului ....110
6l
Scurtiturile ...It2
62
Atenpiehqeier ...1t4
Cum evitdm eroarett narativd , . . 115
53
64
Cepltorur 7 '-
Viagain anticamera speranlei .......t17
lfruafraier. 67
Cruzimeasemenilor ........lll
69
Ci.nd.relevant este senza.liona.lul... ........ 119
72 Non-lini^aritdti.. . .... .. . nA
. csro4ttere 73 Procesul deaswprarezwbatelor ...lZI
i Negre 74 Natura wmand, fericirea Si recompensele inegale . . . . . 123
75 Anticamera speranpei ...,t24
76 imbdtat de speranpd
77 Capcana dulce a anticipdrii .....126
Cknd. avem nevoie de fortdreaya Basti.ani .... .126
.
El desierto de los tdrtaros . . ... .. .127
Shngerare saa explozie .. .129

80 Ceprrorul S

82 Norocul nesmintit al lui Giacomo Casanova problema

84 dovezilorticute - ....132
85 Istoriaadoratorilor?necagi .....,..132
87 Cimitirulliterelor ....134
89 Cum sd deoiimilionarin zece paSi ..... ......137
89 O casi de sinitate penrru;obolani .. . . . . . I3g
Deoiagiivicioase ........ 140
 Aheaplicapiiascunse .....140
Eoolayia corpuluitnotdtorului ...14I
Ce vedegi si ce nu vedeqi . . . .142
Med.ici ....145
Protecgia ca de teflon a lui Giacomo Casanova . . .145
,Suntopersoand.care-;idsum.driscuio ..... ........ 148
SuntoLeb;daNeagri-deviagiaantropici ...... 150
Cosrnetical"dincauzao ........152
Ceprrorur 9
Eroarea ludici sau incertitudinea tocilarului . .....154
TonyGrisanul ... ...154
Johnnon-brooklynezul ........ 155
Plfinzla lacul Como ... ....157
Incertitudineatocilarului .......15p
Jocul ca zarulnepotrivit. . .. . ...161
Ambalareaprimeipirgi. ....1.63
Cosmeticuliese lasuprafald.... .......163
Di.stanpad.eprirnate .....165
Partea a II-a
PUR $I SIMPLU NU PUTEM PREZICE

De la Yogi Berra la Henri Poincard . . . . 168

Caprrorur 10
Scandalul predicqiei .. ..169
Ecaterinei ..... .. 170
Despre imprecizia numiririi amanqilor
Negre
inapoi la orbirea in faga Lebedei . . . . 173
Ghicire;ipredicpie ......174
Informaqia dduneazi. cunoagterii .. .175
Problema expertului sau tragediacostumului gol .. ..... 177
Ce se migcd ;i ce nu se miScd . . . .1.78
Cum sd rkzi la armd . . . . 180
Evenimentelesuntneobi4nuite.. ......182
Turmadeztite ....182
,Aproape" atn aaut dreptate . . .. 184
Realiutea? Lace bun? ........t97
,,in afari de asta", totul a fost in reguli . . . . 189
Frurnusepeatehnologiei-foile Excel. ........19t
Caracterulerorilor de predicgie ........I92
 Nu traversagi un r6u cu o adincime (medie) de un merru
gi jumitate
193
Scbimbagi-vd slajba 196
t45 LaJFK 197
145
148 Caprrorur 11
150 Cum si ciutim giina! . ......19g
152 Cum si ciutim giinag . . .. ..1g9
Descoperirineprevdzate ........200
O solupie tn a;teptareaproblemei ......2O3
154 Continwareacdutdrii ....204
Cum si vi preziceti predicqiile ! ... .205
An-abili de biliard ..... ...208
Atreia eticbetd arepublicii .....20g
157
159
Problemacelortreicorpwri .....210
161
Hayekestelncdignorat.. ......21.4
Cun sd na fii tocilar .... .216
163 Libertarianismwlacademic ...
t63 ........21,g
Pred.icpie Siliber arbitru ........ZtB
165 Verbistrealasmaraldului ....220
Marea masinirie deanticipai ......224
tlfzrcf Ceprrorur 12
Epistemocraqia-unvis... ,..226
MonsieurdeMontaigne,epistemocratwl .. ....226
Epistemocragia .. .228
Trecutul trecutului viitorul trecutului
9i .. .22g
169 Predicpie,predicpie eronatd;ifericire . ........230
'rf;uE*me t7a inversati
Helenws ;i profepiile .. .231
173 Cubalde ghea;dcare se topege ........232
174 Dinnouapareinformapiaincompletd ... .....233
175 Cenutnescuniicunoagtere... ...234
177
178
Ceprrorur 13
Apelles Pictorul sau ce faci cind nu pofi prezice
180 .. .237
Sfatul e ieftin, foarte ieftin........ ..:... .......237
182
Amdgipi-adacolo unde este cazul ......23g
182
184 ,. Fipipregdtit
Ideeaaccidentuluipozitiv....
......23g
187
.....23g
Volatiliutea ;i riscal Lebed.ei Negre ... .240
0fur'ml
rillMt0xl
189 Strategi.aganterei ....... ......241
"Nimenina ttie nirnic*
191
........242
,ilili,. r
t92 Mareaasimetrie ........246
 Partea a III-a
LEBEDELE GRI DIN EXTREMISTAN

Cnprrorur 14
Din Mediocristanin Extremistan giinapoi ..... ...251
Lwrneaestenedreaptd ... ......251,
Efeaul Matei. ....252
Lingaafranca ....255
Idei Si contagiwni . .. . . ..256
Nimeni nu ein siguranqiin Extremistan ... ..,..257
Unfrancez d.in Broohlyn .......257
Coadalungd. ....259
Globalizareanahtd. .....261
lntoarceridinExtremistan.. ......263
Clprrorur 15
Clopotul lui Gauss
-Marea Fraudi Intelectual5 . .. ..... 265
Gaussianulgimandelbrotianul . ....265
Creyereatn descreStere ......,.267
Mandelbrotianul... ..1.:... .....268
Ce trebuierelinut ,......270
Inegalitatatea .. .. ......27A
Extrernistanul;iregulaS0/2A . ........271
Iarbdgipomi..... ......272
Cumpopi bea cafeatn siguranpd .......274
Iubireadecertitudini..... .....275
Cum sdprouoci catastrofe ......276
MonstrulmediualluiQu6teler... .-.....277
Mediacviuteaauritd .....278
GreSeahluiDamnezer!.... .!;... .....279
Salvarea Poincard .......290
Eliminareainflaenpeined.repte ........280
,Greciiarfizeificat-oo .. ......280
Numaicu oda saunu.o,vdrog ........281
IJn experiment (literar) de gindire
Gauss
cu privire la originea clopomlui lui . . . . . Zg2
asump;iilinigtitoare
Ni4te ......297
,Ubicuitateacarbeigaussiene" ........288
Ceplrorur 16
Estetica aleatoriului 290
Poed aleatoriului ...290
 Platonicitateatriunghiurilor... ....293
Geometrianat*rii ......,2g3
Fraculitatea ..,..2g4
Q abordare vbulit E'*ai*nbi i ltediocriswnului . . .296
(drgditarepenttpri .......2gg
Logicaaleatoriului filrrletic (cnunzrtnforrmt) .. . . . . . . 300
Problemal;miteisrp,afrnc .....303
Atenpie laprecizic .......303
Reevaluarea bdhaacei dc 4a . . .304
Dtkrepreze'ntzrehrcelitae ...306
^lnci o dati" arenqie la cei care frc.ryarrze . . . . . .307
Din nou o sol*pie faicitd
IJndeestelebidacri? - ....309
Ceprrorur 17
Nebunii lui Locke sau clopotul lui Geuss
-rD alezat undenu trebuie .....31I
-s Nwmaicincizecideani ..,;.. ...31,2
-r Trdd.areafunajanarului ........313
-n Oricine poate deveni pregedinte
Abeorori.... "'314
-gE ""'316
confirnzarea.....:::..:.:::.::::""
_lFt Era doar o Lebed; Neagri ..... :::. :::: ::: . . ....... .lil
-wr. Cunt sd ,dooede;ti" anurnite lucrui .. .320
-@
Caprrorur 18
-Jnt Incertitudineaficiturii
--sr .......324
]FF Eroarea ludici reinviatd. . .. .. ..... .324
.*_tpt Gdsipifdcdrwra ... ......32s
- ttrt Pot
{ilosofii sd fie periculo;i pentru societate? ...... ., 326
_rm _ Problernapracticii ...... .......327
CAt de mulqi Vittgensreinpot dansape o gimilie de ac?.......iil
-ilil
Und.eePopperchndaiievoie deitl . ........328
lPisapwl sianalistul .....32g
Mai u;or deckt crede;i: problema deciziei tn scepticisrn . . . . . . 330

Partea aIY-a
:ffi-
H :$r{
SFAR$IT

Caprrorur 19
Jumi-iuma sau cum si fiichit cu LebidaNeagri ........333
C6nd pierderea rrenului este nedureroasi .. ......335
Sfirqit
Epnoc
Lebedele albe ale Evgheniei ... .337

Eseu post-scriptum
DESPRE ROBUSTETE 9I FRAGILITATE
REFLECTII FILOSOFICE $I EMPIRICE MAI PROFUNDE

SrcTrrrNne I
invilind de la Mama Naturi, cea mai bitrini 9i mai ingeleapta . . . .341
Despreplimbiri domoale, darlungi ......342
Gre;elilenele. ...343
Rezistengi gi fragilitate .....344
Redandanga ca asigarare .., . . ..346
Mareinsearnnd arit-;ifragil ........348
Schimbdrile clirnatice ;i polaatorii
"prea
mari" . . ... .. 350
Densitateaspeciilor ......351
Celekbe tipuride redandanpd ........352
distinqii
Distincpii fdrd diferenye, diferenge fdrd . . . . . .354
O societaterezistentilaeroare..::.. .....356
SeclnrNea A II-A
De ce fac eu toate aceste plimbiri sau cum devin fragile sistemele . . .359
Alte citeva gantere . . .359
Atenpie la stabilitateafabricatd ........364
SEclnrNEa A III-A
Margaritas anteporcos .......365
Principaleleeroriinintelegereamesajului ........366
Cwm sd ;tergi urrnelecrimei ... .370
O traqtersare a deSertulwi .......372
SEclrurvee e IV-a
AspergergiLebldaNeagri ontologici ......375
ProbabilitateaAsperger .....376
Restabilirea orbirii {agldeviitor . ........378
Probabilitateatrebuiesifiesubiectivi... ........379
Probabilitatea;itermornetrul . ........382
SrclruNna A V-A
(Poate) cea mai utili problemi din istoria filosofiei moderne . . . .384
Viagaindouidimensiuni . ........385
Dependenqa de teorie pentru evenimentele rare .. ..... . . 387
 EpimenideCretanul . .. .. 3gg
reoremdind.ecid.abild
O ........388
Consecinpele swnt d,e vind... . ...3g9
De larealitate lareprezentare. ........390
Demonstragia in carne Si oase . . .393
Gregeala-probabilitnqii unui eveniment singular . . .393
Psihologia pe care o implicd percepgia diviapiilor ......,. . . . 396
Problema inducgiei gi cauzalitigii inti-un domeniu complex . . . .397
Indwaja ...3g7
341 Conduchndautobazwlyoliilegathochi ......39g
342
3+3 SrclruNre A VI-A
34+ Al Patrulea Cadran
3+6 - soluqia pentru cea mai utili
dintreprobleme ....400
348 DavidFreedman,od.ihneascd-setnpace ......4OO
350 Decizii .......401
351 Cadranul Parru, ca harti . .. .4oz
352
354 SrcpuNra A VII-A
Ce e de cu Cadranul Palru .
ficut ... .406
iatrogenie .. , . . .406
Si nu folosim harta gregiti: notiunea de
Sfatalnegatiu) ....407
Iatrogenia;ietichetanihilismulai ......40g
Reguli fronetice: ce esre ingelept si faci (sau si nu faci)
in viaqa reali, penrru a imblinzi Cadranul patru,
atunci cind nu poqi aplica strategia ganterolor? . .. . . .4lO

365 Sr,cpuNne A VUI-A

366
Cele zece principii pentru o societate rezistenti
--r---- --.--...370 la Lebida Neagri ...414
SncluNee A IX-A
375
Amorfati: cum si deviiindestructibil .... ........41g
376
Nihilperditi ......420
Glosar
tr 382
Note
Bibliografie
421
425
449
Ind.ice 487
'iS, ;q11116p 1 I r I lifl|ii.rnfl: nyL.n€ ....384
...385
387
 ECO

llilun:: si cunoasterea insigi. Trebuie si

dl- :r,lasra intelegere a probabilitnlii
trff=u ci luim prea in serios ceea ce

lr-s:.:ni care se concentreazd asupra

:E:ze cunostintele ca pe o comoari, Capitolul I

ns;:';ment de imbunitigire a respec-

UCENICIA UNUI SCEPTIC EMPIRIC

;r::i de problema modului in care

-- lor pentru anecdotic, in defa-
:nm " ebeda Neagri asa cum apare ea
r l::itolui 3, voi face o distincqie
ru ;.-:i:oriu. Dupi aceea, Capitolul 4
*::*l:r \egre in forma sa originaii:
Anatomia Lebedei Negre Tripleta opacitdtii Citind cdrtile invers
:r: i" --iea ce vedem. Apoi prezint cele - - Vorbi;i-i intotdeauna -
Oglinda retrovizoare Totul devine explicabil
--g:erri \egre: a) eroarea confirmdrii, (cu grijd) ;oferului
- -
lstoria nu se tArdst9, ci sare fost atet de
neasteptat"
-
Dormind doudsprezece ore
- ,,A
:; .-unostintele, nu ignoranla noas- -
is::- sau cum ne inselim singuri cu
:. tr*:: stau emodile in calea inferentei -\ceasta nu este o autobiografie, aqa ci voi trece peste scenele de razboj.
i *-z:e. sau trucurile pe care le folo- De fapt, chiar gi dacd, ar fi fost o autobiografie, tot as fi sirit peste scenele
.rc; \ragri (Capitolul 8). Capitolul 9
de rizboi. Nu pot face concurenp filmelor de acgiune sau memoriilor
a.m,:arei-ii pornind de la lumea jocurilor.
aventurierilor care a1r al'ut mai mult succes deci,t mine, asa ci mi voi
rezuma la specialitilile mele: probabilitatea qi incertitudinea.

ANATOMIA LEBEDEI NEGRE

Pentru mai bine de un mileniu, coasta mediteraneeani orientali numiti

Siria Libanensis, sau Muntele Liban, a reugit si suslini convietuirea unei
duzini de secre, etnii gi credinge totul a funclionat in mod magic. Locul
-
semina cu oragele mari din zona orienrali a Mediteranei (numita Levant)
mai mult decdt zonele din centrul orientului Apropiat. (Dat fiind rerenul
muntos, era mai usoari deplasarea cu nave decit pe uscat.) orasele levan-
tile aveau o naturi comerciali. oamenii interacgionau conform unui pro-
tocol bine stabilit, menfinand pacea care favoriza comertul, iar socializa-
rea intre comunitati era destul de semnificativa. Acest mileniu de pace a fost
intrerupt doar de mici fricqiuni ocazionale care au apirut in interiorwl
n friluoIEcA ll,l UffAEnTO ECO

#{iepid- nreori intre cregtini gi musulmaqi.

n$ lnf*immide gi lveru o culturl in mare parte greaci, pe
wd rt dri& -i@ religioase care au susqinut .i r-"u r.fugi"t
ee din celea ortodoxiei bizantine, cit qi din aceea a ortodoxiei rnusul-
mane" Iln t€ren muntos esre un refugiu ideal din calea majoritigii, rrumai
ei existi un coflcurent in persoana unui alt refugiat care lupti pentru
acelagi tip de cimin preca,r. Mozaicul culturilor gi religiilor de acolo a fost
considerat un exemplu de coexistengi: cre;tini de toate felurile (maroniqi,
armeni, ortodocsi bizantini greco-sirieni, chiar si greco-catolici, care se
adaugi romano-catolicilor rimaqi acolo de pe vremea cruciadelor), musul-
mani (giiqi gi sunnigi), druzi gi cfuiva evrei. Era considerat de la sine inqeles
ci acolo oamenii au invigat sa fie tolerangi. imi amintesc cum ni se spunea
la gcoali cit de superiori eram din punct de vedere al civilizaliei qi al
inqelepciunii fagl de comunitiqile balcanice, unde localnicii nu numai ci se
abqineau si meargi la scildat, dar cideau adesea victime luptelor dintre
facgiuni. Lucrurile pireau si fie intr-un echilibru stabil, izvordnd dintr-o
tendinqi istorici de a merge bine 9i spre toleranqd. Termenii baknpd Ei
ecbikbru au fost folosiqi foarte des.
Ambele rldicini ale familief-mele au provenit din comunirarea gre-
co-siriani, ultimul avanpost bizantin din Siria, care includea ceea ce acum
se numegte Liban. Trebuie si gtiqi cd bizantinii isi spuneau ;,romani*; in
limbaj local: rou,nzi (la plural roam). Ne tragem din regiunile cu mislini de
la poalele muntelui Liban. I-am alungat pe cregtinii maronigi in mungi, in
celebra blt;lie de la Amioun, satul strimosilor mei. Dupi invazia arabi,
din secolul al vll-lea, am triit in pace comerciali cu musulmanii, hirquiqi
l^
doar in citeva rlnduri de creqtinii maroniqi libanezi din mungi. prin anu-
mite aranjamente (literalmente) bizantine intre conducitorii arabi gi
impiraqii bizantini, am reugit si phtim bir ambelor tabere qi sr obginem
protecqie de la amindoui. Am purut trii astfel in pace timp de mai bine de
un mileniu, aproape flri nicio virsare de singe ultima noastri problemi
-
reali au constiruir-o cruciagii, nu arabii musulmani. Arabii, care pireau
interesaqi doar de rizboi (gi poezie), iar mai apoi turcii otomani, care
pireau preocupaqi doar de rdzboi(gi plicere), ne-au lisat si ne ocupim de
neinteresanta chestiune a comergului, ca si de aceea mai puqin periculoasr
a srudiului (cum.ar fi traducerea unor rexre din greaci gi aramaici),
Dupi toate standardele, qara numitr Liban, in care ne-am rrezit incor-
poragi dupi ciderea Imperiului Oroman, la inceputul secolului XX, pdrea
un paradis echilibrat, De asemenea, a fost ticluiti in aga fel, incit este pre-
dominant cregtini. Deodati, oarnenilor li s-a spilat creierul, incepind si
LUI UMBERTO ECO
i creqtini rareori intre creqtini si musulmani'
- au fost la originea si in centrul a ceea ce numim in general culturd occiden-
le gi aveau o culturd in mare parte greaci, pe
iqi religioase care au susqinut ci s-au refugiat
izantine, cit gi din aceea a ortodoxiei rnusul-
re un refugiu ideal din calea majoritigii, numai
persoana unui alt refugiat care lupta pentru
Mozaicul culturilor 9i religiilor de acolo a {ost
;oexistenqi: crettini de toate felurile (maronigi,
ri greco-sirieni, chiar si greco-catolici' care se
rimagi acolo de pe vremea Cruciadelor), musul-
i gi cXqiva evrei. Era considerat de la sine ingeles
r si fie toleranqi. lmi amintesc cum ni se sPunea
eram din punct de vedere al civilizaqiei ;i al
ri*gile balcanice, unde localnicii nu numai ca se
ldaq dar cideau adesea victime luptelor dintre
si fie intr-un echilibru stabil, izvorind dintr-o
rge bine si spre toleranli. Termenii balanpd 9i
rarte des.
rmiliei mele au provenit din comunitatea gre-
nt bizantin din Siria, care includea ceea ce acum
e sl gtiqi ci bizantinii igi spuneau ,,romani"; in
ral.roum).Ne tragem din regiunile cu mislini de
in
- I-am alungat pe cregtinii maronigi in munti'
oun, satul strimogilor mei. Dupi
invazia arubd'
triit in pace comerciali cu musulmanii, harquigi
cregtinii maronigi libanezi din munli' Prin anu-
lmente) bizantine intre conducitorii arabi 9i
:usit si platim bir ambelor tabere 9i si obginem
. A- puiut trii astfel in pace timp de mai bine de
no.astri problemi
nicio virsare de singe
- ultimaArabii, care pireau
ciaqii, nu arabii musulmani.
i (gi poezie), iar mai apoi turcii otomani, care
e rizboi (gi pllcere)' ne-au lisat si ne ocupim de
, come4ului, ca gi de aceea mai pufn periculoasi
ducerea unor texte din greaci si aramaici)'
lle, pra numita Liban, in care ne-am trezit incor-
eriului Otoman, la inceputul secolului XX, pirea
asemenea, a fost dcluiti in a9a fel, incit este pre-
late, oamenilor li s-a spilat creierul, incepind si
ucENtctA uNUt scEPTtc EMPtRtc 33
creada in statul-natiune Cre;tinii s-au convins pe ei in;igi ci
ca entitare.'!
tali, avind totugi o fereastri citre Orient. intr-un caz clasic de gindire
static;, nimeni nu a luat in considerare diferenqele dintre datele de nastere
ale comunitiqilor qi s-a presupus permanenqa unei slabe majorititi cres-
tine. Levantinilor li se acorda cetatenia romani., ceea ce i-a permis Sfintu-
lui Pavel un sirian sa calitoreasca liber prin lumea antica. Oamenii
- -
s-au simtit legaqi de orice au considerat ci meriti si fie legaqi:locul era
foarte deschis citre lume, stilul de viali era sofisticat, economia prosperi,
iar vremea temperati
- ca in California -, cu munri acoperili de zilpadit
strijuind Mediterana. Au fost atrase multimi de spioni (atit sovietici, cit
si occidentali), prostituate (blonde), scriitori, poeti, traficanti de droguri,
aventurieri, impitimiqi ai jocurilor de noroc, jucitori de tenis, petrecireqi
gi comercianti
- ocupatii care se completeazd, una pe cealalti. Mulqi
oameni actionau de parca se giseau intr-un film vechi cu James Bond sau
in zilele in care masculii ideali fumau, beau gi, ?n loc sd meargtr la sali, cul-
tivau relatii cu croitorii pricepuli.
Se spune ci goferii de taxi erau politicosi (cu roare ci nu imi aminresc
sd fi fost politicogi gi cu mine). E adevdrat, privind lucrurile din prezent,
locul poate pirea mai incintitor in memoria oamenilor decit a fost in rea-
litate.
Eram prea tindr ca sa gust plicerile locului si am devenit un idealist
rebel. Apoi, foarte de timpuriu, am dezvoltat un gust ascetic, contrar
ostentatiei cu care era semnalatS. averea, fiind alergic la vAnatoarea de lux
din cultura levantina gi la obsesiile acesreia fati de chestiuni de naruri
monetari.
Ca adolescent, abia agteptam si mi stabilesc intr-o merropola cu mai
putini James Bond. Totugi, imi amintesc ceva care era cu totul aparte in
atmosfera intelectuali. Am urmat liceul francez, care avea cel mai ridicat
procent de reusita Ia bacalawreatwl francez, chiar gi la limba francezd..pe
atunci, franceza se vorbea cu o oarecare puritate: ca gi in Rusia dinaintea
revolutiei, crestinii levantini si clasa patriciani evreiasci (de la Istanbul la
Alexandria) vorbeau si scriau infrancezi, considerand-o o limbe distinsd.
Cei mai privilegiali erau trimigi la scoali in Franla, asa cum au fost trimigi
ambii mei bunici cel de 7a care am moqtenit numele, in 1,91,2, rar tatal
-
'r' E remarcabil cit de repede gi cit de eficienr pori construi o nationalitate * cu
un steag, citeva discursuri si un imn national. chiar gi azi evrt termenul ,,libanez",
preferAndu-l pe cel mai puqin restrictiv: ,,levantin".
u AIIfTIBIBTIOTECA LUI UMBERTO ECO

{emei ia 1929. Cu doui mii de ani inainte, din acelagi instinct al dis-
tinqrei lingvistice, snobii patricieni levantini vorbeau in greaci, nu in ara-
maica vernaculari. (Noul Testament a fost scris intr-o greacd foarte
proaste, a patricienilor locali din capitala noastrd, Antiohia, ceea ce l-a
fdcut pe Nietzsche si spuni ci ,,Dumnezeu a vorbit prost greaca".) Dupi
declinul elenismului, au trecut la arabd. A9a ci, pe lingi faptul ci era
numit ,,paradis", qinutul era considerat si o incrucisare miraculoasi a ceea
ce in mod superficial se nume$te culrurd ,,occidentali" 9i ,orientali*.

Despre demonstrarea convingerilor prin fapte

Etosul meu a fost conturat atunci cind, la cincisprezece ani, am ficut

inchisoare pentru un (presupus) atac cu un bolovan asupra unui poliqist,
in timpul unei revolte studenqegti un incident cu ramificaqii stranii, dat
-
fiind ci bunicul meu era atunci ministru de interne si persoana care a sem-
nat ordinul de inibugire a revoltei. Unul dintre participangii la revolti a
fost impugcat mortal atunci cdnd un poliqist lovit in cap de o piatrl aintrat
in panici gi a deschis focul asupra noastri. imi amintesc ci ficeam parte
dintre capii revoltei gi am simqit o mare satisfactie pentm ci am fost ares-
tat, prietenii mei fiind speriaqi atit de inchisoare, cit gi de piringi. Am
insplimintat atat de tare guvernul, incit am fost amnistiaqi.
Existau citeva beneficii evidente de pe urma demonstrarii abilitegii de
a ac\ionapebazaopiniilor, fLri afacevreun compromis cit de mic pentru
evitarea ,,ofensirii' gi deranjarii celorlalqi. Eram cuprins de o stare de furie
9i nu mi-a pisat de ce credeau pirinlii mei (gi bunicul) despre mine. Asta
i-a ficut si fie foarte speriaqi d.e mine, aga ci nu-mi puteam permite si dau
inapoi sau si ezit. Daci in loc si fiu sfiditor in mod deschis as fi incercat
si ascund participarea mea la revolti (aga cum au ficut mulqi dintre prie-
tenii mei) gi ag fi fost descoperit, sunt sigur ci a9 fi fost tratat ca o oaie nea-
gri. Una este si sfidezi estetic autoritatea, puftand haine neconvengionale
ceea ce specialiEtii stiinlelor sociale si economistii numesc ,,semnalizare
-
ieftini" si alta este si i1i demonstrezi dorinta de a transforma convin-
-,
gerea in acqiune.
Unchiul meu pe linie paternl nu a fost foarte deranjat de ideile mele
politice (acestea vin gi se duc), dar a fost scandalizat de faptul ci le-am
folosit ca scl'rzl" pentru a mi imbrica neglijent. Pentru el, lipsa de elegangi
din partea unei rude apropiate reptezentaun picat de moarte.

brinte, din acelagi instinct al dis-
bmini vorbeau in greaci, nu in ara-
e fost scris intr-o greacd foarte
noastri, Antiohia, ceea ce l-a
a vorbit prost greaca".) Dupi
"'tr; Asa cI, pe lingi faptul ci era
si o incrucisare miraculoase a ceea
.occidentali" qi,,orientali"
pfrn hpte
i.nrd, la cincisprezece ani, am ficut
rrn un bolovan asupra unui poliqist,
m incident cu ramificaqii stranii, dat
ktnr de interne qi persoana care a sem-
L UEul dintre participangii la revolti a
poltist lovit in cap de o piatrl aintrat.
m$ri. imi amintesc ci ficeam parte
ore satisfacqie pentru ci am fost ares-
de inchisoare, cit gi de piringi. Am
incit am fost
amnistia,tr.
de pe urma demonstririi abilitnqii de
bcweun compromis cit de mic pentru
gi. Eram cuprins de o stare de furie
inlii mei (9i bunicul) despre mine. Asta
-nc,aEaci
nu-mi puteam permite si dau
Gs sfidltor in mod deschis as fi incercat
i (aga cum au ficut mulqi dintre prie-
rnt sigur ci ag fi fost tratat ca o oaie nea-
purtind haine neconven{ionale
- scurgerea creierelor este greu de reparat, iar o buni parte din vechiul rafi-
sl economigtii numesc,,semnalizare
idorinqa de a transforma convln-
nu a fost foarte deranjat de ideile mele
dar a fost scandalizat de faptul ci le-am
neglijent. Pentru el, lipsa de eleganqd
:Eprezenta un pecat de moarte.
UCENICIA UNUI SCEPTIC EMPIRIC 35
Publicitatea din jurul aresririi mele a reprezentat un alt beneficiu
major: mi-a permis si evit semnele exrerioare obignuite ale rebeliunii ado-
lescentine. Am descoperit ci este mult mai eficient si te porqi ca un tip de
treabi gi si fii ,,rezonabil* daci demonstrezi cd. egti dispus si treci dincolo
de verbiaj. if poli permite si manifegti compasiune, si fii destins gi curte-
nitor daci, la ristimpuri, arunci cind cei din jur se a$teaptd cel mai pugin,
dai in judecati pe cineva sau araci un inamic in mod pe deplin justificat
-
doar pentru a arita cn iqi poqi demonstra convingerile prin fapte.
-
.Paradisul" evaporat
.Paradisul" llbanez s-a evaporat brusc, dupi citeva gloanqe gi obuze de mor-
tier. La citeva luni de la episodul inchiderii mele, dupa aproape treisprezece
secole de remarcabili coeistenqi etnici, o Lebed; Neagri a aphrut de nicd-
ieri gi a transformat qinutul din rai in iad. A inceput un crud razboicivil intre
cregtini si musulmani, incluzind qi refugiaqii palestinieni, care au qinut partea
musulmanilor. A fost brutal: zonele de conflict erau in centrul oragului, iar
cele mai multe lupte au avt*.loc in zonele rezidenliale (liceul meu se afla la
doar citeva sute de metri de cimpul de luptn). Conflictul a durat mai mult
de un d'eceniu si jumitate.
N-o si intru irr aminunte. Se pare ci inventarea
armelor de foc a transformat ceea ce in epoca sibiilor ar fi fost doar stiri de
tensiune in incontrolabile rizboaie de tipul ,,dinre pentru dinte".
Pe lingi distrugerea fizici', (care s-a dovedit usor de reparat, cu spri-
iinul citorva contractori, al unor politicieni corupti si al unor deqinitori de
obligaqiuni naivi), rizboiul a indepirtat o buni parte din poleiala sofisti-
cirii
care a ficut din oragele levantine un centru permanenr al marelui rafi-
nament intelectual timp de trei mii de ani. cregtinii pariseau zona inci de
pe vremea otomanilor, iar cei care s-au indreptat spre Occident gi-au
adaptat numele in consecingi. Exodul lor s-a accelerat. Numirul oame-
nilor cultivaqi a scizut sub nivelul critic. Brusc, zona a devenit pustie.
nament se poate si se fi pierdut pentru totdeauna.
Noaptea ?nstelatd
Daci aveti ocazia unui camuflaj, gisiqi rdgazul de a privi cerul. Nu il veqi
recunoaste. Beirutul a avut multe pene de curent ?n timpul rizboiului.
36 ANTIBIBLIOTECA LUI UMBERTO ECO

inainte ca oamenii si-gi cumpere generatoarq o Parte a cerului era senini

noaptea, deoarece nu exista lumini electrici. Era partea din orag care se
afla cel mai departe de zona de conflict. Oamenii lipsigi de telev'iziune se
stringeau si priveasci erupqiile luminoase ale betaliilor de noapte.
Pre{erau riscul de a fi spulberali de un obuz plictiselii unei seri firi nicio
activitate.
Agadar, stelele puteau {ivi,rz;ute foarte lirnpede' Mi s-a sPus in liceu ci
planetele se afli intr-o stare car€ se numeqte ,,echilibru", aga ci nu trebuie
si ne temem ci stelele vor cidea peste noi pe nealtePtate. Pentru mine,
asta semina intr-un mod ciudat cu poveqtile care ni se spuneau despre
,stabilitatea istorici unici* a Libanului. Simpla idee de a porni de la
premisa de echilibru mtr deranja. Mi uitam la constelaqiile de pe cer gi nu
gtiam ce si cred.

rsToRrA $r TRTPLET, A OPACITATII

Istoria este opaci. Vedem rcztltatele, dar nu qi scdnariul care produce

- generatod isttriei.'Existi o lipsi fundamentali
evenimentele de com-
pletitudine in modul in care inqelegegi aceste evenimentd, de vreme ce nu
vedegi ce se afli in cutie
- cum actioneaza mecanismele. Ceea ee numesc
eu generator al cvenimentelor istorice este diferit de evenimentele insigi.
in mod similar, mingile zeilor nu pot fi desluEite dupi faptele lor - e
foarte probabil si fiqi indus in eroare de intengiile lor.
Aceasti lipsn de legiturd seamini cu diferenqa dintre mincarea Pe care
o vedegi pe masi la restaurant gi procesul pe care l-aqi putea observa in
bucdtirie. (Illtima oard cind amprinzitintr-un restaurant chinezesc din
centrul Manhattanului am vizut un goarece iegind din bucitirie.)
Mintea umani suferi de trei tulburiri atunci cind intri in contact cu
istoria. Pe acestea le numesc ,tripleta opacitiqii":

a.iluzia inqelegerii, sau modul in care crede fiecare ci tnqelege ce se

petrece intr-o lume care este mai complicata (sau mai supusi aleato-
riului) decit igi di seama;
b. distorsiunea retrospectivi, sau modul in care putem evalua unele
aspecte numai dupi ce {aptele au avut loc, ca gi cum ar fi privite intr-o
oglindn retrovizoare (istoria pare mai limpede;i mai organizatd.in
cirqile de istorie decit in realitarea empirici);