N.K.

JEMISIN
A1 CincileaAnotimp
Carteaintii din seria
,,Pimintul sfirimat"
Traducere din limba englezd 9i note
de Laura Ciobanu

?torr*
 CUPRINS

Egtiaici.
Prolog. .........11
1..Tu,laffirgit. .........24
2.Damaya,intr-oiarnddemulttrecutd ........34
3.Tu,pornindladrum .........50
4. Sienit, tdiatdgiqlefuitd .......68
S.Nuegtisingurd .......84
6.Damaya,tnfrilnatdbrusc.. ....90
T.Tuplusunuegaldoi... .....1.L1,
S.Sienitpedrumulsuspendat. ........1,21,
INTERLUDIU ... ......155
9. Sienitprintredugmani. ......1,57
l}.UmblitntoadrdgiaJiarei... ........176
ll,.Damayainepicentrullucrurilor .....194
12. Sienittqi gdseqteo jucdrienoud.. ....215
lS.Ailuaturma. .......235
14. Sienit igi stricd jucdriile. . . . . .246
ll.Egtiprintreprieteni ...265
1,6. Sien pe tdrdmul secret . . . . . . .278
17.Damaya,lafinal. .....298
1,8. Descoperi minuni in adincuri. . . . . . .333
l9.Sienitcuochii-npatru. ......345
INTERLUDIU ... ......361,
20.Sienit, caocoarddpreatntinsd ......363
2T.Adunidinnouechipa. ......388
22.Sienit,fracturatd .....412
23. Tu eqti tot ce-li trebuie. . . . . . .442
ANEXA1..... -..M8
lln catalog al Anotimpurilor inregistrate
?nainte qi dupdtnfiinlarea Afilialiei Ecuatoriale Sanze,
de la cele mai recente la cele mai oechi. - .. " " "M8
ANEXA 2..... ...453
Glosar de termeni utitizati tn toate caartentele Neclintirii ' ' ' ' ' ' 453

MULTUMIRI 461

GruPul EditorialART
- Cartea Prin Poqt5
Comenzi
C.P.4 O.P. 83, cod 062650, sector 6, Bucuregti
tel.: 021.224.0'!..3O, 07 443A0.870, 0721'.2L3.57 6;
fax:021.369.3'1..99
Comenzi - online
www.editura-art'ro
www.editura-paladin.ro
 PROLOG
Esti aici

Hai sX incepem direct cu sfArqitul lumii, ce zicr? S[ ter-

mindm odat6 cu asta gi sd trecem la chestii mai interesante.
Este, mai intAi, un sfArgit in plan personal. in zilele ce vor
unna un gAnd ii va tot da tArcoale, i., ti*P ce igi va imagina
cum a murit fiul ei qi va incerca sd inleleagi ceva atAt de
inerent ilogic. Va acoperi trupugorul frAnt al lui Uche cu o
pdturd - mai pu$n fala fiindcd lui ii este frici de ir:rtuneric - 9i
va sta impietritd al5turi, fere si acorde atenlie lumii care se
sfArqeqte afard.inauntml ei lumea s-a sfArgit deja gi niciunul
dintre aceste sfarqituri nu-i cel dintai. Este deja o veterand
a sfArgiturilor.
Asta e tot ce poate gAndi, atunci 9i ir:r zilele ce vor urma:
,,Mdcar a fost liber".
ei uluit[ 9i gocat[ reuqeqte sd
$i, ori de cAte ori acea parte a
formuleze aceasta aproape-iretrebare, ii raspunde acea parte
a ei cinicd gi epuizatd: ,,N-a fost. Nu chiar' Dar de-acum
incolo va fi" .

insd ai nevoie de context. Hai sd incepem din nou cu

sfArgituf de data aceasta la nivel continental'
Iatd un finut.
Este un linut absolut banal. Munli qi platouri, canioane
qi delte, tot tacAmul. Nimic iegit din comun, cu excepfia
1.2 / N.r.IEMrsrN

dimensiunilor gi a dinamismului siu. Pentru cd acest linut

se miqcd f[rd incetare. Asemenea unui bitrAn fird somry
gAfAie qi ofteazd, se strAmbi gi trage v6nturi, casci qi inghite
in sec. Firegte, locuitorii acesfui linut l-au numit Neclintirea.
E un linut al unei ironii tdcute qi amare.
Neclintirea a avut gi alte nume. Odinioar5 era alcdtuiti
din mai multe finuturi. Acum este un unic continent
vast nefragmentat, degi la un moment dat in viitor se va
fragmenta din nou.
De fapt, chiar foarte curAnd.
SfArgitul incepe intr-un ora.q: cel mai vechi, cel mai intins
gi cel mai mdref orag din lume. Oragul se numeste Yumenes
gi era cAndva inima unui imperiu. incd mai este inima multor
lucruri, deqi imperiul a mai pdlitin anii care au urmat primei
sale ascensiuni, cum li se intAmpld tuturor imperiilor.
Nu mdrimea sa face Yumenesul si fie unic. in aceastd
parte a lumii existd multe orage mari, insirate de-a lungul
ecuatorului ca o cingdtoare de pdmAnt. Oriunde alfundeva
in aceastd lume satele arareori se transformd in tArguri gi
tArgurile arareori devin orage, pentru ci asemenea unit5{i
administrative sunt greu de mentinut cAnd pdmAntul
incearcd sd le irghiti. Dar Yumenes s-a bucurat de stabilitate
in cea mai mare parte a celor doudzeci gi gapte de secole
ale sale.
Yumenes este unicfiindcdnumai aici oamenii auirdriznit
sd construiascd av6nd in minte nu siguranfa nici confortul,
nici mf,car frumusefe4 ci bravada. Zidurlle oraqului sunt
o capodoperd de mozaicuri lucrate cu grijd gi basoreliefuri
inf5liqAnd istoria lungd gi brutald a acestui popor. Clldirile
orasului, multe gi ingrdmldite, sunt evidenfiate de tumuri
inalte ca niste degete de piatrd, cu felinare lucrate manual
gi alimentate de minunea modernd a hidroelectricitdfii, cu
poduri elegant arcuite, fdurite din sticld gi din cutezanll,
cu structuri arhitecturale numite balcoane, atAt de simple qi
totuqi de o asemenea neslbuinf5 incAt nimeni in toat5 istoria
 Al Cincilea AnotimP lL3

scris6, nu a mai construit aqa ceva. (Dar o mare parte din

istorie este nescrisd. Nu uita.) Strdzile nu sunt pavate cu
lespezi lesne de inlocuit, ci cu un material miraculos, neted 9i
neintrerupt, cdruia oamenii ii spun asfalt. itt Yu*e.tes, pAnd
gi cartierele siracilor suntindrdzne{e, doar nigte bojdeuci cu
perefi subfiri care ar fi dirAmate de o furtuni mai zdravin5,
darimite de un cutremur. $i totuqi, stau in picioare 9i au stat
astfel timp de multe generalii.
in centrul oragului se afl6 mai multe clddiri inalte, aqa cd
probabil nu e o surpriz5 cX una dintre ele este mai mare 9i
mai ir:rdriznea!5 decAt toate celelalte la un loc: o piramid[
masiv6, cubazate formd de stea, din cdrdmizi de obsidian
cioplite cu precizie. Din punct de vedere arhitectural,
piramidele sunt cele mai stabile construcfii, iar aceasta e o
piramidi cu cinci laturi. $i fiindcd suntem in Yumenes, in
vArful piramidei se afld o sferi geodezicil enormi cu perefi
faletafi, ca un chihlimbar translucid, p[rAnd sd se balanseze
ugor, degi fiecare parte a construcliei a fost g6nditi cu unicul
scop de a o susfine. Dar pare precard 9i asta e tot ce conteaz['
Steaua Neagrd este locul unde conducitorii imperiului se
irtalnesc pentru a^guverna. sfera de chihlimbar este locul
unde il ascund pe impdraq linut in puf, perfect. BAntuie pe
holurile aurite cu o disperare aristocraticS, fdcAnd ce i se
spune gi temandu-se de ziua in care stapanii lui vor decide
cX fiici-sa ar fi un omament mai reuqit'
Apropo, niciunul dintre aceste locuri sau oameni nu
conteazi. Le pomenesc doar de dragul contexfului'
Dar iatX un om care va conta enorm'
DeocamdatH imaginea z6-fi, cumarati' ImagineazH-fi 9i ce
gAndegte. S-ar putea sd te ingeli, sd fie simple speculafii, dar
L anumit grad de probabilitate trebuie sd opereze: Fnand
'Stt".t"te tfericd a cdrei suprafald const[ dintr-o relea de
poligoane.
14lN.r.JEMrsrN
cont de ceea ce urmeazd sd faci, nu existi decAt cAteva
lucruri care i-ar putea trece prin minte in acest moment.
StX in vArful unui deaf nu prea departe de perelii din
obsidian ai Stelei Negre. De aici poate vedea mai tot oragul,
ii poate simli mirosul, se poate lisa inghilit de larma lui.
Pe una dintre aleile asfaltate de dedesubt se plimbd un
grup de femei tinere. Dealul se afld i:rtr-un parc foarte iubit
de locuitorii oragului. (,,Pistreazd, zona verde iniuntrul
zidurilor", aga te invald legea-n piatrd, dar in majoritatea
comunitifilor spafiul verde const[ din pArloage acoperite
de ingrdgdminte naturale: leguminoase gi alte plante care
imbog[fesc solul. Numai in Yumenes zonele verzi sunt
gAndite sd bucure ochiul.) Femeile rAd de spusele uneia
dintre ele qi obrizi trecdtoare poartd sunetul pAnd la urechile
bdrbatului. El inchide ochii 9i savureaz[ tremoloul slab al
vocilor 9i ecoul qi mai slab al pagilor, ca bitiile unor aripi
de flufure pe sessapinealele lui. Desigur, nu poate sessiza
toate cele gapte milioane de locuitori ai oragului; e bun, dar
nu atAt de bun. Majoritatea 1or, insd, da, sunt acolo. Aici.
Respird adAnc, apoi el gi pdmAntul devinuna. Oamenii calc6
pe filamentele nervilor lui, vocile lor ii ffioard perigorii fini
ai pielii, rdsufldrile lor pun ir:r miscare aerul pe care elil trage
in plXmAni. fl impresoar[. iI pXtrund.
Dar gtie ci el nu este gi nu va fi niciodat[ unul dintre ei.
- $tiai cd cea dintai lege-n piatri a fost efectiv suisdin
piatrd? intreabd el pe un ton de conversatie. Ca sd nu poatd fi
modificatd fur funcf,e de modd sau politic6. Ca sd nu se piard6.
- $tiu, spune insofitoarea lui.
- ifri. D4 probabil erai acolo cAnd a fost consemnatd,
am uitat.
Ofteazd., privind femeile care se indepdrteazd pAnl le
pierde din vedere.
- Pe tine te pot iubi in deplini siguranf[. N-o si mX
dezamigesti. N-o sd mori. Si cunosc deja prepl.
 Al Cincilea Anotimp 115

insotitoarea lui nu rdspunde. Nici nu se agtepta la un

rispuns, degi o parte din el spera si primeasci unul. A fost
atAt de singur.
Dar speran{a este irelevantd,Iafelca multe alte sentimente
care, gtie bine, l-ar impinge la disperare daci s-ar mai gAndi
la ele. A cumpinit destul. Vremea govdielii a trecut.
- O poruncd e cioplitd in piatr6, spune el desfdcAndu-qi
bralele.
Imagineazd-li c5-l dor obrajii de cAt azdmblt. ZAmbeqte
aqa de ore in qir: cu dinlii incleqtafi, cu buzele arcuite, cu
ochii mijifi, ar[tAndu-gi ridurile. Sd zAmbegti convingdtor
este o art[. E important ca zAmbetul sH !i se citeasci in
privire, altfel oamenii i;i vor da seiuna cd-i urdqti.
- Cuvintele cioplite sunt absolute.
Nu se adreseaz[ cuiva anume, dar aldfuri de el stX o fe-
meie sau o fiinld care seam5nX cu o femeie. E doar o imitafie
superficial[ a unei persoane de sex feminin, un simplu gest de
politele. $i nici rochia cu falduri largi pe care o poartd nu e o
fesiturX. Pur gi simplu a modelat o parte din substan{a durl
a fiinfei ei pentru a corespunde preferinlelor fiinqelor fragile
gi muritoare printre care se migcd in acest moment. De la
depirtare iluzia funclioneaz[., cel pufin pentru o vreme/
ficAnd-o s[ treaci drept o femeie care std nemigcatd. De
aproape insd, un eventual privitor ar remarca pielea ei albd
ca porfelanul. Nu-i o metafor5. Ca sculpturd. ar h frumoasS,
chiar dacd neindurdtor de realistl pentru gusturile locale.
Majoritatea yumeni'$lor preferd rafinamentul artei abstracte,
nu vulgaritatea realismului.
Cand se intoarce citre birbaf o face ince! la suprafa{5,
mAncdtorii de piatrd sunt lenli, cu excep{ia momentelor
cAnd nu-s - migcarea o scoate din sfera frumuse,ri artistice,
preschimb6nd-o in ceva cu totul diferit. Bdrbatul s-a obignuit
cu ast4 dar chiar si aga n-o priveqte. Nu vrea ca repulsia s5-i
strice momentul.
16lN.K.IEMISTN

Ce-o sd faci? o intreabd el. CAnd se sfArgeqte. Se vor

-
indl{a ai tdi dintre ruine gi vor ocupa lumea in locul nostru?
- Nu, spune ea.
- De ce nu?
- Prtini dintre noi sunt interesali de aga ceva. $i, oricum,
voi veli fi in continuare aici.
Bdrbatul inlelege c[ ea vorbeqte la modul general. ,,Cei
de soiul tdu. Omenirea." iL trateazd. adesea de parci ar fi
reprezentantulintregii lui specii. $i elprocedeazd.lafel cu ea.
- Pari foarte sigurd.
Femeia nu rdspunde. MAncdtorilor de piatri nu prea le
sti in fire sd afirme ceva ce-i evident. Lui ii pare bine, fiindci
il iritd felul ei de a vorbi: nu face aerul sd vibreze ca o voce
umand. Nu gtie cum anume e posibil. Nu-ipasd cum anume
e posibif dar in clipa asta ar vrea ca ea si tacd.
Ar vrea ca totul sd tacd.
- SfArgituf ziceel. Te rog.
$i apoi igi extinde acel control fin pe care lumea i l-a
inculcat prin spdlarea creierului, trXdare qi brutalitate, gi acea
sensibilitate pe care st[p6nii lui i-au cultivat-o prin generafii
de violuri, constrAngeri si seleclie extrem de nenaturali. igi
rXsfird convulsiv degetele gi simte pe harta sensibilitdfii sale
cAteva puncte care reverbereazd; tovar[gii lui de sclavie.
Nu-i poate eliber4 nu la propriu. A mai incercat gi a dat greg.
insl poate si se asigure ci suferinla lor va sluji unei cauze
mai mdrele decAt trufia unui orag sau teama unui imperiu.
Aga ci se scufundd ad6nc gi cuprinde imensitatea vibrant5
a oragului, cu zsmzetuf tropotul gi freamitul lui, terenul
stAncos mult mai linigtit de dedesubt gi vArtejul furios de
cdlduri gi presiune de sub acesta. Apoi se extinde in toate
pdrlile, cuprinzAnd imensa bucatX de scoarfd planetard, ca o
piesi instabild de puzzle, pe care e agezat continentul.
$i ft:r cele din urm[ se extinde in sus. in cdutarea puterii.
 Al Cincilea AnotimP l17

Cuprinde toate astea, straturile si magma, oamenii 9i

puterea, in mAinile lui imaginare. Totul. Jine totul in mAini.
\u e singur. Pdm6ntul e cu el.
$i-atunci il sftuAmd.

Aici este Neclintirea, care nu e neclintiti nici in zilele ei

cele mai bune.
Acum unduiegte gi vibreazX pradd unui cataclism'
Acum, pe direcfia est-vest, exist[ o linie, mult prea dreaptd,
de o precizie evident nenaturald, strdb[tAnd cingitoarea
ecuatorului de la un capit la altul. Punctul de pornire al
acestei linii este oragul Yumenes.
Linia e adAncd, e ca o ran[, ca o tdieturd p6nd in miezul
planetei. Pe unde trece se revarsd magmd proasp[tH,
eman6nd o strilucire rogiatic[. Pemantul gtie sd se vindece
singur. Aceasti ranX va prinde repede coaj[, in termeni
geologici, apoi oceanul purificator ii va umple contururile,
despdrlind Neclintirea in doud. PAnd si se petreacd toate
acestea insi, rana va supura nu doar cdlduri, ci 9i gaze 9i
cenugd intunecatd qi zgrunfuroas[, suficient ca sX acopere
in cAteva siptlm6ni cerul de deasupra celei mai mari pXrli
a Neclintirii. Plantele de pretutindeni vor muri qi animalele
care depind de ele vor flXmAnzi, iat animalele care le
mdnAncd pe acestea vor fldmAnzi gi ele. Iarna va veni mai
devreme, va fi asprd qi va dura mult mult de tot. Desigur,
la un moment dat se aa sfirgi, ca orice iamd, qi atunci lumea
va reveni la normal. in cele din urm5.
tn cele din urm[.
Locuitorii Neclintirii triiesc intr-o perpetud anticipare a
dezastrului. $i-au construit ziduri, au slpat pufuri 9i au fdcut
provizii cu mAncare, aga ci pot rczista cu uqurinld cinci,
zece, chiar doudzeci qi cinci de ani intr-o lume f[ri soare'
 18 / N.K.IEMrsrN

,,in cele din urmi" trsemnAnd, i:r acest caz, ,,cdteva mii
de ani".
Priveqte, norul de cenugd deja se intinde.

Dacd tot explicim contextul la nivel continentaf planetar

chiar, ar trebui si ludm in calcul gi obeliscurile care plutesc
deasupra tufuror.
OdinioarS, cAnd au fost construite, amplasate gi folosite,
obeliscurile aveau altnume, dar nimeni nu gi-l mai amintegte,
la fel cum
1u-gi mai amintegte la ce serveau aceste mdrefe
maginirii. ln Neclintire, amintirile sunt fragile ca ardezia.
De fapt, acum nimeni nu mai acordd atenfle acestor obiecte,
degi sunt enorrne, frumoase qi pu,Ln infricogdtoare: masive
agchii cristaline care plutesc printre nori, risucindu-se incet
gi urmAnd nigte trasee de zbor de neinfeles, incefogandu-se
din cAnd in cAnd ca gi cum n-ar fi tocmai reale, ca si cum ar
putea fi doar un efect al luminii. (Nu sunt.) Este evident cd
obeliscurile nu sunt un fenomen nafural.
Este la fel de evident cd sunt irelevante. Fascinante, dar
inutile: inc5 o piatrH de mormAnt a incd unei civiliza{ii
nimicite pentru totdeauna de eforturile neostoite ale Taicii
PdmAnt. Pe lume mai sunt multe asemenea monumente
funerare: ruinele a o mie de orage, un milion de statui ale unor
eroi sau zeipe care nimeni nu gi-i mai amintegte, cAteva zeci
de poduri cdtre niciieri. inlelepciunea populard a Neclintirii
netrvalX cd asemenea lucruri nu trebuie admirate. Oamenii
care au construit aceste lucruri din vechime erau slabi gi
au pierit, asa cum, inevitabi| cei slabi trebuie sd piari. Mai
de condamnat este faptul cd au dat greg.Iar constructorii
obeliscurilor au dat greq mai rdu ca tofi ceilalfi.
Dar obeliscurile exist[ gi joacd un rol in sfArgitul lumii
Ei
de aceea sunt demne de mentionat.
 Al Cincilea AnotimP 119

inapoi la chestiuni personale. Trebuie sd rdmAnem cu

picioarele pe p[mAnt ha-ha.
Femeia despre care vorbeam mai devreme, cea al cdrei
fiu a murit. Nu se afla in Yumenes, din fericire, altminteri
aceasta ar fi o poveste foarte scurti. $i tu n-ai mai exista'
Se afli intr-un tArg numit Tirimo. tn hrnbajul Neclintirii,
un tArg este un fel de com sau comunitate, dar, prin
comparafie cu alte comuri, Tirimo abia dacd-i suficient
de mare ca si merite aceastd denumire. Tirimo e situat in
valea cu acelaqi nume, la poalele Munlilor Tirimas' Cea
mai apropiat[ sursi de apd este un pArAiaq intermitent
chruia localnicii ii spun Mica Tirika. Intr-o limbi care nu
a supraviefuit decAt sub forma unor fragmente lingvistice
persistente, eatiriinsemna ,,linigtit". Tirimo e situat departe
de oragele stabile gi strdlucitoare ale Ecuatorialelor, aqa
c[ locuitorii sbi au construit cu gAndul la inevitabilele
cutremure. Nu exist6 fumulele sau cornige artistice, ci doar
pereli din lemn gi cirdmid[ brund qi ieftin5, prodush la nivel
local qi agtemutd pe fundafii de piatrd tiiatd in stAnc[. Nici
vorbd de drumuri asfaltate, doar pante ierboase strhbHfute
de cXrdri de pim6nt. Numai cAteva dintre acele cdrlri au fost
podite cu scAnduri sau pavate cu piatri. E un loc linigtit, deqi
cataclismul care tocmai a ar,'ut loc in Yumenes va trimite in
curAnd unde seismice spre sud, ruinAnd ir:rtreaga regiune'
in acest tArg se afli o casd ca oricare alta. Aceasti cas5,
situatd pe una dintre pante, este doar o gaurX s[patd in
pdmAnt, izolatd cu lut qi cdr[mizi ca sd nu p5trundi apa
gi cireia ii fusese construit un acoperig din lemn de cedru
acoperit cu fagii de pimant ierbos. Locuitorii sofisticafi din
Yumenes rAd (rAdeau) de aceste tranqee primitive atunci
c6nd binevoiesc (binevoiau) sX discute despre aga ceva, dar
pentru locuitorii din Tirimo s[ locuieqti sub p6mAnt este o
idee pe cAt de inteligentS, pe atAt de simpl5. Ai rdcoare vara
 20 / N.r. JEMrsrN

gi cdldurd iarna, iar locuinfele sunt rezistente atAt in fala

cutremurelor, cAt gi a furtunilor.
Numele femeii este Essun. Are patruzeci qi doi de ani.
Este asemenea majorit[lii femeilor medlatice: inaltX cAnd
std ir:r picioare, cu spatele drept gi gAtul lung, cu golduri care
au purtat fird probleme doi copii qi sAni care i-au hrinit cu
ugurinfd, cu mAini zdravene gi agile. Solidd gi cu came pe
ea, genul de lucruri prefuite in Neclintire. pirul ii atArni
in jurul fefei in codile impletite, cam cAt degetul ei mic de
groase/ negre, cu vArfurile decolorate in castaniu. pielea
ei are o nepldcutd nuanlH de ocru-cafeniu dupd anumite
standarde gi o neplicuti nuanfi de mdsliniu-palid dupd
altele. Corcituri medlatice, aqa le spun (spuneau) yumeni{ii
celor ca ea; cu suficient sAnge sanzed cAt si se vad5, dar nu
suficient cAt sd conteze.
Biiatul era fiul ei. il chema Uche. Mai avea pu,rn gi im-
plinea trei ani. Era micut pentru vArsta lui, cu ochii mari
gi nasul cArry precoce qi cu un zAmbet dulce. Nu-i lipsea
niciuna dintre trisifurile de care se folosesc copiii umani ca
sd cAgtige dragostea pirinfilor lor de cAnd specia a evoluat
cdtre ceva asemdn[tor ra]iunii. Era s[nitos, iste! si-ar fi
trebuit sX fie ir viafd.
Aceasta era camera de zi a casei lor. Era confortabili gi
linigtitd, o incdpere unde intreaga famiiie se putea aduna ca
sd stea de vorbd, sd mdn6nce sau si se joace, sd se cuibdreascd
unul intr-altul sau sd se gAdile. li plecea sd-l aldpteze pe
Uche aici. Crede cd acesta este locul unde a fost conceput.
Si acesta este locul unde tatdl lui l-a omorAt ir:r bitaie.

Si-acum ultima bucati de contexl a doua zi, in valea care

irconjoard Tirimo. Cele dintAi ecouri ale cataclismului au
trecut deja pe aici, degi maitArziuvor urma replici.