Eleanor H.

Porter

DAVID
si
,
vioaralui

Traducere din limba englezi de

Ernilia Cristea

EFE
 ELEANOR H. PORTER

Nu a primit nici un rdspuns. Simeon Holly igi

intorsese ochii.
Cuprins
- Unchiule Simeon, TE ROG! Cred... cred ci
nici micar nu vreau sd plec. Sunt... sunt incre-
dinfat ci nu vreau sd plec - gi si TE las! I.Cisufadelamunte..... .........5
Simeon Holly s-a intors spre el atunci gi a Il.C[rarea ....']'6
vorbit. III.Valea. .....29
- ai si pleci, David! Crezi
Sd pleci? Fireqte cd IV.Doudscrisori. ....39
cd te-aq lega de mine, aici, ACUM? V.Disonan!e... .....54
Vocea i s-a frAnt. VI. Beteidecap, necesare saunu. ... ..... 67
- CAte nu-!i datorez - o casd, un fiu, fericirea! Vll.Cinevatevrea! ........81
Sd pleci? Fireqte cd ai sd pleci! Md intreb dacd VIII. Misterul celor ingdduite gi neingdduite. . . . . 93
ifi inchipui cu adevirat ci am sd te las si rdmAi! IX.joe .......105
Haide, sd coborAm la mama gi gd=i dim vestea! X.DomnilaTrandafirilor... ..... 118
Binuiesc cd are sd vrea sd ftrceapd inci de as- Xl.JackgiJill. ......130
td-seard sd-!i cArpeascd toli ciorapii! XII. Rdspunsuri care nu dau nici un rdspuns. . . . 139
$i, cu capul sus 9i cu pagi hotirAli, Simeon XIII. O surprizdpentru domnullack.. ... L46
Holly a dar piept, la rAndul lui" cu cel mai pro- XIV.Fereastradinturn. ...157
fund sacrificiu qi a deschis calea pe scdri, ir jos.
XV.Secrete ...167
XVI. Castelul lui David din nori . . 177
Prietenii, rudele, publicul in extaz, grdmada
de bani - toate ii aparlin acum lui David. Dar, o
XV[.,,Prin{esagiCergetorul" .... ...... 186
datd pe an, cu toate cd e bdrbat in toatd fire4 igi
XVm.Davidsareinajutor .......I99
ia vioara qi cilitoreqte intr-un ordqel indepdrtat,
. . . . 213
XIX. Lumea cea lipsiti de frumusefe.
de sus, dintre dealuri. Acolo, intr-o bucitdrie tih- XX.Caleaceaneobignuitd.. ......223
nit4 cante pentru un bdtrAn gi pentru o bdtrAn6; XXl.Inimigrele. ....234
gi de fiecare datd igi spune cd exerseazd pentru XXII. Ce avkzttt Perry . . . .. 242

vremea in care, cu vioara sub birbie gi ciupind XXm.Nedumeriri.... ....25'1.

corzile cu arcuquL, are sX plece sd-qi intAlneascd XXN. Opovesterescrisd. ..264
tatil in fara cea indepdrtatd. XXV.Lumeaceafrumoasd.. .....273
)87
 Prietenei mele, CAPITOLUL I
doamna lames Harness
Cdsuta de la munte

Sus, pe povamigul muntelui, coliba gedea de

una singuri in mijlocul luminigului. Era constru-
iti cam din topor, dar cdlduroase. tn spatele ei,
nigte stAnci ascufite stdteau paveze impotriva
vAntului, indllAndu-se ca niqte metereze varsta-
te in cenuqiu gi alb sub lumina soarelui. in fafa
ei, o fAgie nu prea mare de iarbd se rostogolea
Redactor: Diana-Cristina Vlad
lin la vale spre locul unde costiga se prdvdlea in-
Ilustratie coperti: Camelia PoPa tr-o altd pante abrupt6, impdduritd cu brazi gi cu
Traducere dupd originalul in limba englez6: Eleanor H. Por- pini mdrunfi. La stAnga o cerare ducea inspre
ter, lust Daaid,Ttre Page Company, Boston, 1913. adAncurile r6coroase ale codrului. D ar, la dreap-
@ Editura Sophia pentru prezenta edifie ta, muntele se garbovea inci o dati qi dezvHluia
privirilor tabloul pe care David il iubea cel mai
mult: valea cuprinzitoare, apele argintii ale la-
Descrierea CIP a Bibtiotecii Nafionale a RomAniei cului qi rAul gerpuind ca o panglici pAnd departe
PORTERELEANOR
David gi vioara lui / Eleanor H. Porter; trad. din lb. englezd de gi, deasupra tuturor, feluritele tonuri de cenuqiu
Emilia Cristea - Bucurdgti: Editura Sophia: Melafraze, 2017
rsBN 978-973-1 36-564-A gi de verde gi de purpuriu ale munlilor care se
ISBN 978-606-9387 5-1,-1
cdfdrau unul pe umerii celuilalt pane cAnd cei
I. Cristea, Emilia (trad.) din vArf strdpungeau cu frunlile cupola vasti a
821.11r(73)-32:13s.1 insugi cerului.

De la colibi nu pirea sd porneascd nici un
drum, ci doar o cdrare pierzAndu-se in adAncu-
rile pidurii. $i cAt vedeai cu ochii, pene la petele
de culoare albi de pe malul rAuluiindepdrtat, de
ios, din vale, nu se indlla nici o casi.
induntrul colibei, o sobd incipitoare stipA-
nea peste o laturd a oddii. Era in toiul lui iunie
qi cenuga se rdcise in vatri, dar dinspre qopronul
micu! dinddrit veneau aroma gi sfArAitul guncii
frigAndu-se deasupra flicdrii. incHperea era sim-
pld gi totugi, intr-un fel, neobignuit mobilatd. Do-
ud paturi, cAteva scaune grosolane, dar conforta-
bile, o masi, doud pupitre pentru note muzicale,
doud viori gi cutiile 1or, cdrfi peste tot gi partituri
imprdgtiate. Nu se vedea niciieri vreo pern6 sau
vreo draperie sau vreun flecugte! care sd trdde-
ze mdna sau bunul gust al unei femei. Pe de al-
tdparte, nu se gdsea nici vreo armd de foc, vreo
bland sau vreun trofeu incornorat de vAnitoare
care si dovedeascd puterea gi iscusinla unui bir-
bat. ii serveau drept omamente o copie frumoa-
si a Madonnei Sixtine, mai multe fotografii pur-
tAnd semnSfuri binecunoscute afar5, in lumea
cea mare de dincolo de munfi, gi o ghirlandX de
conuri de pin pe care un copil ar fi putut sd o im-
pleteasci qi sd o atArne.
in bucdtdria cea miculi de sub qopron sfA-
rAitul a incetat dintr-odati qi o pereche de ochi
intunecafi gi visdtori s-a ivit in pragul ugii.
- Tdticule! a strigat stdpAnul ochilor.
DAVID 9I VIOARA LUI
Nici un rdspund...
-Tat6, egti acolo? a strigat vocea mai stiruitor.
Dinspre unul dintre paturi au venit o miscare
ugoard gi un cuvAnt goptit. La auzul lor, bHiatul
din pragul uqii a sdrit ugurel ir cameri gi s-a re-
pezitla patul din co$. Era un flicXu zvett, cu bu-
cle scurte gi ordonate acoperindu-i urechile gi cu
bujorii unei sindtdli firi cusur inflorindu-i in
obraji. MAinile lui subliri qi lungi gi cu degete in-
guste de fatd s-au intins neribdXtoare.
-Vino, tdticule! Am preg5tit de unul singur 9i
gunca, qi cartofii, gi cafeaua. Repede, pAni nu se
ricesc toate!
incet, ajutat de mAinile ferme ale copilului, bdr-
batul s-a impins in capul oaselor. Avea obrajii la
fel de imbujorafi ca gi biiatul, dar nu de sdndta-
te. Privirea ii era pu,Llt sdlbatici, dar avea o voce
ioasi gi foarte blAndn, asemenea unei m6ngAieri.
- Davi{ e bdielelul meu David!
- Sigur cd e David! Cine altcineva ar putea si
he? a rAs bdiatul. Vino! $i l-a tras de mAini.
Atunci birbatul s-a ridicat qoviielnic gi s-a si-
lit si stea in picioare numai prin forfa propriei
voinfe. Privirea sSlbatici i-a pirdsit ochii, qi im-
bujorarea, obrajii. Chipul i-a devenit dintr-oda-
td bdtrAn gi supt. Cu toate acestea, a strdbdtut
inciperea cu pagi destul de siguri gi a intrat in
bucdtirioar5.
Jumdtate din quncd era innegriti; cealalti ju-
mdtate, transparentd ca o bucati de gelatind in-
 ELEANOR H. PORTER
tdrit[. Cartofii musteau de apd:si aveau gusful
de neconfundat al unui fel de m6ncare care a
fiert pAnd cAnd a secat de tot. Cafeaua era cdlAie
gi tulbure. Pand gi laptele era acru.
David a zfunbit cu oarecare mAhnire.
- Aratd mai bine atunci cAnd gdtegti tu, tatd,
se scuzd el. Md tem cH astdzifac notd discordan-
ti in orchestrd! Cumva, o parte din plitd a fost
mai fierbinte decAt restul qi a ars gunca pe ici-
pe colo; iar toatH apa s-a evaporat din cartofi, cu
toate cd ASTAnu a contat prea.mulf cdci am tur-
nat apd rece deasupra. Am uitat de lapte gi l-am
ldsat in soare gi are gust riu acum, dar sunt sigur
cd data viitoare totul are si fie mai bine.
Birbatul a zdmbit, dar a scuturat din cap cu
triste,te.
- Dar nu ar trebui sd mai existe o ,,datdviitoa-
re", David.
- De ce nu? Ce vrei si spui? Nu o sd md lagi sX
mai fircerc niciodatd, tati?
Din vocea biiatului rLzbdtea o nefericire sin-
cerd.
Bdrbatul a govdit. Buzele i s-au intredeschis,
lXsAnd s6-i scape un oftat, de parcd inddrHtul lor
ar fi aqteptat un guvoi de cuvinte. Dar s-au indris
pe neaqteptate, l5sAnd cuvintele nespuse. Apor,
cu multi voiogie, a rostit cu totul altceva:
-Ce crezi, fiule oare nu-i aga cd nu ne purtim
prea frumos cu cina ta? Acum, cu voia ta, am sd
gust pufind gunci. Cred cd simt cum imi revine
pofta de m6ncare.
DAVID 9I VIOARA LUI
Chiar daci pofta de mAncare cea rdticitoare
,,se intorsese", nu a zdbovit prea mult, cdci bdr-
batul a luat doar cAteva imbucituri. $i s-a in-
cruntat, pe deasupra, vdzilnd cAt de pufin mAn-
ca bdiefelul. Nu a scos nici o vorbi cAt timp fiul
sdu a strAns mAncarea gi farfuriile de pe masd gi
incd nu rupsese tdcerea atunci cAnd, impreund
cu bdiatul, a iegit din casi qi s-a indreptat citre
bdncula aflat6, cu fala spre apus.
Dacd nu vuia furtuna, David nu mergea ni-
ciodati la culcare fdrd o ultimd privire spre ,,la-
cul lui de argint", dup6. cum ii ddduse numele
miculei fAqii de apd de jos, din vale.
- Tdticule e auriu asti-seard - soarele il po-
leiegte cu aur! a strigat el cuprins de incAntare
atunci cAnd privirile i-au cdnft asupra comorii
sale. Ah, titicule!
A scos un strigHt prelung de admiralie gi, au-
zindu-L, birbatul s-a crispat de parcd ar fi fost 1o-
vit de o durere neagteptatd.
- Tdticule o sd il cAnt - trebuie sd il c6nt! a
strigat bdiatul, siltAnd cdtre colibd.
S-a intors intr-un suflet, cu vioara sub bXrbie.
Bdrbatul privea gi asculta; gi, in timp ce privea
qi asculta, chipul ii devenea un cAmp de bdtdlie
pe care mAndria gi teama, speranfa gi dispera-
rea, bucuria gi triste{ea se luptau pentru a-l lua
in stipAnire.
Nu era un lucru nou pentru David s6, ,,citt-
te" apusul.lntotdeauna, oride cAte ori se simfea
 ELEANOR H. PORTER
migca! David se i:rdrepta citre vioara lui. Gdsea
mereu, in corzile ei vibrAnde, mijlocul de a spu-
ne ceea ce limba lui nu putea rosti.
Dincolo de vale, cenugiul gi albastrul muntelui
se topiserd in purpuriu. Deasupra, cerul ardea
intr-o singurd flacHrd inalt6 de purpurd gi de auq,
ca un ocean clocotind pe care pluteau cor[biile
trandafirii ale norilor. Dedesubt, valea impreund
cu lacul gi cu rAul ei se profilau inveqmAntate in
trandafiriu gi in aur pe fundalul verde intunecat
al cAmpului gi al pidurii, ca un tXrAm fermecat
al frumuse{ii.
$i totul se regisea in vioara lui David gi pe
chipul lui insuflelit gi transfigurat de emolie.
Cend cenugiul a irviluit cea din urmd vdpaie
trandafirie qi cele din urmd note s-au stins, bir-
batul a vorbit. StipAnirea de sine aproape ci ii
indsprea vocea.
- David, a sosit vremea! Trebuie sd renunfdm
- fu qi cu mine.
Biiatul s-a firtors intrebdtor cdtre el, cu lumi-
na incd indulcindu-i chipul.
- La ce sd renunfdm?
- La tot - la tot ce ne inconjoard.
- La tot ce ne inconjoarX? De ce, tat5, ce vrei sd
spui? Aici e casa noastrd!
Bdrbatul a furcuviinlat obosit din cap.
- $tiu. A fost casa noastrd; dar, David, doar nu
credeai cd vom putea trdi veqnic aici, ca gi pAnd
acum?
10
DAVID $I VIOARA LUI
David a rAs incetigor gi gi-a intors din nou pri-
virile cdtre orizontul indepdrtat.
- De ce nu? a intrebat el visdtor. Oare se gd-
segte un loc mai potrivit in intreaga lume? Mie
imi place aici, tdticule!
Bdrbatul a tras cu greu aer in piept gi s-a migcat
neliniqtit. Durerea sAcAitoare dintre coaste era
neobignuit de puternici in acea seard gi nici o
schimbare de pozifie nu ii aducea uqurare. Era
bolnav foarte bolnav, gi gtia foarte bine acest lu-
cru. Dar mai qtia qi cd boala, durerea si moartea
nu insemnau nimic pentru David - sau, cel mult,
erau nigte cuvinte peste care trecuse intotdeauna
cu ugurinld gi aproape fdrd si-gi dea seama. S-a
intrebat pentru prima oard dac6, pAnd la urmd,
educalia pe care i-o oferise - sau o parte din ea -
nu fusese cumva lipsitd de inlelepciune.
Timp de gase ani, biiatul se aflase in grija gi
sub indrumarea lui neintrerupti. Timp de gase
ani, bdiatul se hrdnise cu mAncarea, purtase hai-
nele gi studiase din cirlile alese de tatdl sdu. Timp
de qase ani, acel tatd gAndise, pl5nuise, respirase,
se migcase gi trdise pentru fiul sdu. Nimeni altci-
neva nu mai locuise in colibi. Numai rarele dru-
muri prin pddure gi pAndin origelul de pe coasta
muntelui, dupd mAncare Ei imbricdminte, rup-
seserd qirul zilelor petrecute intre patru ochi.
Bdrbatul plXnuise totul cu grij6. Voise ca nu-
mai binele gi frumosul sd faci parte din copild-
ria lui David. Nu avusese de gAnd ca riul, nefe-
Ll
 ELEANOR H. PORTER
ricirea si moartea sd nu aibd nici o noimd pentru
David, ci doar sd nu-gi gdseascd locul in mintea
lui. Ar fi trebuit ca binele qi frumosul sd ii um-
ple intr-o asgmenea mdsurd gAndurile, furcAt sd
nu mai rdmAni loc pentru nimic altceva. Aces-
ta ii fusese planul. $i reugise pane aici - reugise
nemaipomenit de bine, incAt incepuse acum, in
fafa propriei boli gi a ceea ce se temea ci boala va
pricinui, sd se indoiascd de inlelepciunea unui
asemenea plan.
In timp ce se uita la chipul fermecat al biia-
tului, gi-a adus aminte de intrebdrile lui pline de
mirare la vederea primei veverile moarte pe care
o gdsise in pddure. La vremea aceea David avea
gase ani.
- Vai, tdticule, doarme si nu vrea si se mai tre-
zeascd! strigase el.
Iar apoi, dupd ce o atinsese flt blAndefe:
- Fi e rece, ah, atAt de rece!
Tatdl se gribise atunci sd igi ia fiul de acolo, gi
ii ocolise intrebirile, iar David pdruse mulpmit.
Dar, a doua zi, bdiatul adusese din nou vor-
ba despre asta. il privise cu ochii mari qi pulin
inspdimAntafi.
-Tatd, ce inseamnd sd fii... mort?
- Ce vrei sd spui, David?
- Bdiaful care aduce laptele avea veverila cu
el de dimineafd. A spus ci nu dormea. Cd- era...
moartd.
. - tttsearottd cd veverifa, veverifa cea adevdra-
ti de sub bland, a plecat de aici, David.
L2
DAVID qI VIOARA LUI
- Unde?
- intr-o fard indepdrtat6, poate.
- Se mai intoarce?
- Nu.
- A plecat de bundvoie?
- Sd sperdm.
- Dar a plecat firi... firi haina ei de bland. Nu
avea nevoie de ea?
- Nu, altfel ar fi luat-o cu ea.
La auzul, acestor cuvinte, David nu mai scose-
se nici o vorbd. Pistrase intr-adevdr o tXcere stra-
nie timp de cAteva zile; iar apoi, plimbAndu-se
cu tatil sdu prin pidure, scosese un strigdt vesel.
Stdtea l6ngd izvorul acoperit de ghea{d gi se uita
la copca infunecoas5 prin care apa se vedea zo-
rind la vale.
- Tdticule, ah, tdticule, acum gtiu cum e si fii
mort!
-Dar, David!
- $tii, e la fel ca apa din izvor: 9I EA pleaci in-
tr-o lari indepirtati, gi nu se mai intoarce. $i igi
las6 hdinufa de gheald in urma ei, la fel cum a fd-
cut gi veverifa. Nu mai are nevoie de ea. Poate sd
plece fird ea. Nu vezi? Fi cante! Ascultd cum se
duce cAntAnd! VREA sd se duc6.
-Agu e, David!
Iar tatdl lui David oftase, ugurat cd fiul lui igi
gisise propria limurire pentru acel mister, o 16-
murire care il gi mulpmea, pe deasupra.
Mai tdrziu, citindu-qi cir{ile, David ddduse
din nou peste moarte. De aceastd datX era vor-
13
 ELEANOR H. PORTER
ba despre un bHrbat. Bdiatul iqi ridicase privirea,
uimit.
- PAnX qi oamenii mor, oamenii ad evdrafi., ca mi-
ne qi ca tine, tatS? Pleacd in fara cea indepdrtatd?
- Da, fiule, dupd un timp - intr-o far[ firde-
pdrtatd, condusd de un Reg" mdre! qi drepf aga
se spune.
Tat6l lui David vorbise tremurAnd, gi agteptase
temitor urmarea. insi David numai zAmbise bu-
curos, spunAnd:
- Dar merg cAntAnd, tati,, la fel ca izvorull
Doar gtii cd l-am auzit!
$i toful se incheiase acolo. David avea acum
zece ani gi inci nu se temea de moarte. Din
aceastd pricinS, tatdl lui David se simlea ugura!
gi totuqi - din aceeagi pricind - ii era fricd.
- David, a spus el cu blAndefe, asculti-md!
Bdiaful s-a intors cdtre el, suspinAnd adAnc.
- Da tati.
- Trebuie si plecdm de aici. Af.ar6' ftr lumea
largi,, te agteaptd bdrbafi gi femei qi copii. Ai o
lucrare frumoasX de fdcut gi nimeni nu-qi poate
infdptui lucrarea pe o culme de munte.
- De ce nu? Imi place aici, qi am trdit aici
dintotdeauna.
- Nu dintotdeauna, David: de gase ani. Aveai
patru ani cAnd te-am adus aici. Poate ci nu-{i
mai amintegti.
David a scuturat din cap. Privirile lui visdtoa-
re erau afintite din nou asupra cerului.
14
DAVID $I VIOARA LUI
- Cred ci mi-ar pl5cea si plec dacd ag putea
naviga pe corabia aceea de sus, din nori, mur-
murd el.
Bdrbatul a oftat gi a cldtinat din cap.
- Nu putem pleca pe cordbiile din nori. Trebu-
ie sd mergem pe jos, David, o parte din drum ' gi
trebuie sd plecdm curAnd, foarte curAnd, addugd
el cu infrigurare. Trebuie si te duc inapoi, inapoi
printre prieteni, inainte sd...
S-a ridicat govdielnic gi a incercat si meargd
drept. Membrele ii tremurau gi sAngele ii zvdc-
nea in tAmple. Propria-i sldbiciune il ingrozea.
S-a intors pe neagteptate citre bdiatul de lAngd
el, cu o invergunare ndscutd din spaimi.
- David, trebuie sd plecdm! Trebuie si plecdm
ruAruer
- Tatd!
-Da, da, vino!
S-a impleticit, croindu-qi drum orbegte, gi to-
tugi a izbutit cumva si ajungd la uga colibei.
in spatele lui, David incd mai qedea nemiqcat,
fintuindu-l cu privirile. Dar, dupd o clipa biia-
tul a sirit in picioare gi s-a grnbit sd o ia pe urme-
le tatdlui sdu.