urut .sfr suprcLuegheze tipdrirea, de Ls.
o distan{d de
40 de l,egh,e d,,e Paris, distert[d core-i era, perrnisd. .,si
unde rnai putea .s[]er& sd-i reuadd pe acei prieteni
a, cdror afec[Qune a rdrnas neclintitd. tn faia dizgra-'
{iei trnpdratul,ui. .
,S'-a stabil.it deci l,a Blois, in bdtrtrutl. c&stel,
Chaumont-szr-Loire, irt, care lactriselrd od.iruioqrd
cardinal,ul, d'Amboisb, Diane de Paitiers, catherine
ile Medicis ;z Nosfr qd,amus. Domnul, dn RW, d,e
c,qre pdrin{ii mei erau l,egali prtn relalii cle afaceri
pi de prietehie, ero, in perioad,a aceec in Ameriea.
Qar, ln tilnp ce noi Locuiam, la castel, acesta reueni
din Statele unite cu famil,ia gi cu 'toate cd &r fi
d,orit sd rdmtnqm la el, cu cit insista znsd- mai iu{t,
cu atit erem mai t_uLbu,ra{i, d,e grija d,e-a nu de-
ranja. Domnul, salaberra ne-o. scbs - d"iit, aceastd. in-
curcd.turd. c?.t, c.ea ,mqi tid"atoritoare amtlbilit;io,
FU-
nind, la dispozi{ia noastrd. d"omeniul, sdu, d,e la F,oi.se.
Aici rei,ncepe pouestirea Tnqmei ,tnel,e.
'cinte la chitara ; fiica mea acompania 'Ia harpd
.rsedere atit de solitar5, acestle preocupdri inchinate
PAHTMA A DOIJA
CAPITOLTIL I
$ederea Doarnnei de Sta€I Ia Fosse. fnterzicerea
Iucr5rii'_Be _ I'Allernagne. Exilul din Fran{a ; scri-
soarea ducelui Rovigo c6tre Doamna de StaEl. ln-
Cum nu mai puteam rdmine Ia castel'ul din
Cfuaumont, aI cdior pfoprietari :s€ re ntorseserd din
America, m-am instilatl pe clomeniul numit' Fosse,
pe care mi l*a imprumutat un priete generos.
Acest domeniu era domiciliul' unui mililar din
Vendee ,care' nu-qi prea ingrijea locuinfa, dar a
cdrui dreaptd bundtate f5cea ca totul sd fi'e usor'
iar spiribr-rl lui original invesslea pe cei din iur.
Abia sosi{i, un rn,uzic'ant itali&fl, Care ne insolea
pentru a-i ,da leclii de muzicd fiicei mele, lncepu sd
vocea dul'ce a 'frumoasei rnele prieteoe, Doamna de
.
F?,ecamien ; l5ranii se sL,ringeau sub ferestre uimifi
de aceastd forma{ie de titrbaduri care venise sd
"cuIor. Aiciprieteni
insufle{eas,cd,singurdiatea stdpinu}ui'
petrecut u1time1E zile in Fran{a,
mi-am
ci{iva
a cdror arnintire a r5mas vie in suflebul meu.
Desigur, ace'as'td reuniune atit de i'ntimh, aceastd
artei atit de btlnde, nu fdceau nim5nui vreun rdu.
Cintam fermecdtorut cintec compus de regina OIan-
dei Ei al cdrui refren era : Sci f qri ceeq ie trebuie,
fie ce*o fi. Dupa cind ne-a venit ideea sd ne aqe-
113
z5m in jurul ,urnei mese qi si ne scriem unul altuia,
in loc sa s'tdm de vorb5. ,
asemenea mdsurd tincit eram nerdbddtori sd ter-
mindm *ui- *p"O* 1pssE, Ia cate vorbeam unu'I cu
cel5lalt, pentru a ne a$eza Ia scris. clnd din in-
timplare iose:au in acesf 'timp strdini, nu supoltam
sa ne intrerupem j ocul s,^i , mi,c1 . noastrd poqta
clupa cum ,o numeam iqi contin'ua de'sfSEurarea.
Locuitorii dih oraqul invecinat erau pulin surprinqi
de aceste qoi obiceiuri pe car'e Ie luau d1epl pe-
danterie, 'ddqi acest ioc nu era altceva dectt un
Ieac impotriva mon'otbniei qi a singurete$ii.. lntr-o
zi, un $enrti'lom d,in veci,ndtrate oa,r'e toatd vi,afa nu
s-a gindit dec,it Ia vinltoare, a venit .sd-i ia pe
beieiii mei la pddure ; a rdma,s pentr'u un tirnp
aqezat Ia masa no'astrd ,activd qi tdc'utd ; cu ryina
ei frumoasd, Doamna rde R6camier scri,se un bilet
acestui zdravdn vindtor, pentru Ca sd nu Se simtd
prea stingherit in miilocul nostru. Primindu-l, s-3
icuzat ca nu,-I poate ,descifra Ia lurni'n,a sla'bd pe
care o aveam ; am ris 'pu[in de reversu] binefac5-
toarei cochetdrii a frumoasei noastre prietene qi
ne-am gindit cd in alte imprejurdri un bile't scris
de m,ina ei n-ar fi avut aceeaqi soart5. Astfe'I se
sculgea viafa noa,str5, fdra ca timpu'I sd fie, j'ude-
cind dupd mine, o povard pentru vreunul dintre
noi. '
-vad cendril,l,on stirnise
La Paris opera mare vi1v5.
Am vrut s-o in reprezentalia unui prost tea-
Ia 'Pe jos,
tru de provinrc'ie, Blois. Mergind .tocui-
torii or,iqului m-au urmat din curiozitate, dornici
sd mE cufloEscd mai mult in calitatea mea de exi-
latd decit din alte considerente. Acest succes pe
oar,e-I dratomam 1lgr]oroci,firi mali mtr,lt de,cit tralen-
tului, I-a indispus pe ministrul polifiei care ii
114
scrise .la scurt iimp dupS . aceasta prefectului de
Loire-et-Cher I cd eram flnconjuratd rd;e o atdev5ratd
Curte. ,,De sigur, i-am raspuns prefectului, dar cel
pt-tfin ea nu este un rezultat a'1. puterii.(
Eram hdtlrit5 incd sd ajung in' Anglia, t'recind
prin America, dar vroiam sd termin tipdrirea cariii
mele despre Genm'ania. Ti'mput 'cE 'tre,cea, erarn deja
la 15 septembrie qi presim[eam dificultalile 'pe
care Ie vo,i fintrirr\p,ina [a 'imilcar,c&rcr limpreund cu
fiica mea, md \ror reline qi iarna in cine qtie ce
orag, la paLruzeci d,e leghe de Paris. Ambifia mea
se indrepta spre Vendome, unde cunoqberam ci[iva
oameni de spirit qi de unde era u$or de comunicat
cu capitala. Dupd ce ,EVusesem odinioard un'a din
cele mai strdlucitoare case din Paris, imi i'maginam
sfabilirre'a Ia Verndome ca o ,ad,e,vdrnab5. neralrfu,aJ:e ;
soarta nu-mi acordd insd aceastd modest5 feri,cire.
La 23 septem,brie fdceam ultimele corecturi Ia
De l,'All,emagne. Du:pd $ase ani de m'uncd era o
adevdratd bucurie pentru 'mine sd adaug cuvintul
sfirgit la capdtul celor trei volume. Am intocmit
lista celor 100 tde persoane cdrora idore,&rrr sd le,-o tri-
mit, in diferite colfuri ale Franfei qi ale Europ,ei ;
acordam o mare importanf5 ace,stei cdrli [n 'mdsurd
sd impdrtdEeascd Franlei 'idei noi : mi s,e pdrea
o carte inspiratd de 'un sentiment nobil, lip,sit de
ostilitate, o carte in care se putea regdsi o limbd care
nu se mai voflbeEte,
inarmatd cu o scrisoare din partea librarului
meu 2 care md asigura cd Cenzura aprobase publi-
carea lucrdrii, am crezut cd nu am de ce md teme,
qi am plecat cu prietenii mei Ia un ,Llome,niu aI
I Dotnnul de C'orbigny, om de spirit, amabil qi luminat
(nota lui A. de Sta€l), frecventa Chaumont cu asiduitate.
2 Editor"ul Nicolle.'
115

drrmnului Matlrieu de Moninlcre ncy, }a tl Ce pitr-
iuru de b }eghe de giois. Locurnla acestui do-
meniu era siiuatd in miilocul unei pSdi;ri' Me
plirnbam cu om'ul pe care-l respe'ct ce'I mai ml-rlt
in lume, dupl moartea tat[lui nneu. Frutnltse{ea
acel"ei zile, mdre{ia pSdurii, evenimentenle isto::ice
pe Care Ie reaminteau acele locuri unCe 'aVuSeSe
ioc 'bat5lia de la F reti eval inire Philippu-$*guste
qi Riihard-inimd-Ce-Ieu, totul" contribr-ria Ia a-rni
crea cea mai btinda ryi cahnd disp'rzi{ie. De'r:nnu1
merlt prrire't,eil1, r Care pe ie,Cie,S,t, pdnAint 'ela Fif erO,CUpat
do,ar de gindul'cd trebr-rie s5*qi rnerite locul ce-l
va avea fn cer, nu se dove,Ci deioc interesat de
pro'bleme curente, ni:i in Coilversa{ia noasfri cle
acl1m, nici in ceLelaiie avule lmpreund, qi cduti
onar sir ad,rcd a.liuare sulfletul'ui rniu." -
Arn plecetL in ziua urn:.ittoare, $i ne-ap pierdut'
cornple[ in c,irnpiille Cin VenC0moi,s lrnCe nu intil-
neqli nici o singrill; iccr:in{5 ",ti care, precr"trn rnarea,
Far sE fie pretritinde::i Ia f,el. Era aproape miezuil
nopfii ,.,i nii ,stian'r pe ce drurn s5 apucEm in aceast'5
re{iune, mereu aceeaqi, ,si a cdrei rodnicie e'ste tot
elit de' mcnotond pe cit poate fi, i'n aitS parl"e,
sLerilitatea, cincl un tindr rrenind cdl,are, "presiim{ind
ii:curc5tu,ra in care ne afLam, iLe r'*gd sd irrnop-
trim in casleh-rl plrin{ilcr s5i 1.
. AcceptarSm invitalia, cei:e era pentru nai o acle-
riiirai5 h,inef acert ryi ne glsirim dintr-o dat'ii in
rnijiocuh-ri l.uxului Asiei ccnjugat cr eLegan{a Fran*
tei.SiSp,inii,c&sei pctrecuser5 mul{i ani in India
qi castelul ior era ornarnental ci-l tot ce ac}, tseser5
din aceastd cSldtorie. $ederea La ei irni stlrni curio-
1 Castelul Conan apar[inind domni-ilui Ci:evaiiei', astdzi
prefect de Var (nota lui A. de StaEI),
116
zifatea qi rn5 sim[eam minunat. 1 in zu"Lta urmd'toare
domnul de Montmorency imi inmind u'Il bilet din
partea fiutui nneu care md ruga s6-mi gr5besc re-
. intoarcerea, deoarece cartea' mea intimpin5 noi di-
ficulta{i din partea cenzurii. Prietenii rnei care erau
cu mine La castel md rugard qi ei sd p'Iec ; nu ghi-
ceam delo,c ceea ce mi se ascundea qi bizuindu-md
pe cele scri,$s de fiul meu Auguste, imi petrece'am
timpul exarninind toate aceste raritSfi din India
fdrd sI intrevdd ce md aqtepta. In sfirqit, m-am ur-
cat ,in trdsurl 'qi viteazul qi spiritualul meu prieten
din Ve^ndee, pe care propriile primejdii prin care
trecttse nu-l emolio'naserl nicioda'td, imi strinse
nr.ina cu lacrimi in ochi ; am in{e1es atunci cd mi
se ascun,dea vreo noud persrecufie qi do,mnul de
Mohimorency md informa cd generalul Savary, cu
alte c.r-rvinte ducele de Rovigo, trimi'sese solda[i ai
poli{iei pentrr-r a distruge ce{e zece mii de exem-
plare care fuseserl tipdiite din }ucrarea mea Ei cE
primi,sem ordinul sd pSrdsesc Fran{a in termen de
trei zile. Copiii qi prietenii mei nu vroiserd sd aflu
'o asemenea veste cit timp eram printre strSini ;
Iuaserd insd toate mdsurile pentru ca manuscrisul
si nu fie lnh5{at qi reugirl sd-I rsalveze cu c'iteva
ore inainte de a-mi fi cerut de autoritdti.
1 'Ingrijorat cd mama nu sosea, am incdlecat pentru &-i
ieEi in intimpinare qi pentru a indulci, pe c?t posibil, \resr
tea pe care trebuia s-o afle ; dar, ca Ei eB, m-am r5tdcit
in cimpiile uniforme din \,-endOmois qi abia in toiul pop{ii
o intimplare fericitd md duse chiar la poarta castelului
uncle ea afiase g[zduire. An"r rugat sd fie trezit domnul de
Motrtmorency Ei du,pd ce .I-am prevenit despre noile per-
secutii puse la cale de poli{ia imperiald impotriva mamei
mele, am plecat di,n notr pentru a terrnina ac[iunea de
punere la addpost a hirtiilor sale, l6sindu-1 pe d on::url
cle l\Iontmorency s-o pregdteasc6 pentru noua lovitur6 cilrc
o aqtepta (nota lui A, rJe St;:el).
Ll7

Aceasti i:or-r5 durere s-a inslalat puternirc in sLl-
flefu1 meu. Ma mlndrisem cu un succes- onorahil
prin public,area cdr[ii. Dacd cenzorii mi-ar fi refu-
zat autori zaf,ta ide tipdrire, acest lucru mi s-ar fi
pAr,ut simp1,r, clar dupa ce finusem se &IrI3 de toate
observa{iile, du,pd ce, o,,p,erasem mo{dificdrile cerute,
ca sd aflu cd aceastd carte a fost trimisa la toplt
.$i cd trebuia sq md despart de prietenii c'are md in-
conjurau, toate ''acestea m-au fdcut sd pling. Cu
toate €rccslea incercaffi, incS o dat5, sd md stdpl-
nesc pentru \a md putea g,,indi Ia ceea ce este de
facut intr-o situafie in care decizia pe c,are Lrrma
S-oi.auputeainf1uen!as,cartafamiIieimeIe,.Apro-
piindu-rnd Ce casa in care locuiam i-am dat mezL-
nului meu trusa de scris in rcore 'se mai aflau unele
note despre c'arfe ; a sdrit peste zidul care irnprej-
muia l,oiuinla qi a intrat in casi pri'n grdidinS. O
englezo,aicd, minunata mea prieteoS, m-a intirn-
pinaL pentrr: a ma preveni cle cele intfimpl'at'e ; de
heparte zdream jandarmii care rdtdceau lmnr.eju-
ruL casei mele, dar nu pdreau sd md caute pe mine i
erau fara incloial5 in urmdrirea allor nefericili, prg-
scriryi, exila{i, perisoane sub Supraveghere, ln sfirqit,
oarneiii din toate categoriile de oprima{i pe care
'- creat in Franla regimul actual'
Ic-a
flrll*.:i"f Ce Loire*et:Cher veni sd-mi ceard ma-
nltscri,sul : i-am daf , pentru a ciqt'iga timp, tup.',*
o,,
veche Care-rni rlmdsese, Cu Care eI S:E mullumit'
Am aflat cr a f ost maltratat citeva luni mai tir-
ziu, cirepf pedeapse pentrt-i ca se pttrtase respec"uos
cu mine ; $i durerea llrovocatb de dizgfa[ia impa-
ratuiui a fost, clupa zvonurilu' Care circui5, una din
cauzele bolii c,are i-a adus moarte'a in plind p'utere
118 '
I in care impreju-
a vi'nst,eri. l.[enonocit,S !ara, ,&ceela.
inclt un om spifl[tlal qi
,rdrni,I,e sirnrL d,e a$ra n,albu,rd
talentat nu poate indura suferinta provocraltd de
o dizgralie
!
in ziare cd niqte nave americane au
Am vdz,ut
ajuns in porturiie ,de la Canalul Minecii qi m-am
dbcis sd ma folosesc de paqaportul meu pentru
America, in sper'anta c5-rni va fi posibil sd deibar'c
in Angtia. [n orice caz, aveam nevoie de citeva
zile de pregatire pentru aceastd c5l5torie qi am fost
nevoitd sd md adres ez ministrului poli[iei pentru
a cere a,ce'Ie pu{ine zlle. S-a vdzut deja. cd guver-
nul francez obiqnuia sd poruncea,Scd
-
femeilor, Ia
ferl ca sorldatilor, sd plece in doudzeci qi patru de
ore. Iata rS,spuns,ul ,ducelui' ,de Rovigoo2 qi ,cred cd '
este, interesant de vazut stilul ace,stei- categorii de
oameni :
Pol,ifia generql"d
qbinetul. mini strul,ui
C
Paris, 3 octombrie 1 87A
Am primit, Doamtud, scrisoureq pe cclre mi-a,{i
f dcut onoaree de a mi-o odreso.. Domnul,, f iul,
dumneauoustrd", u-& inf ormat desigur cd. nu udd
nici LLn inconuenient in intirziereo. pl.ecdrii dus. cu
gapte-opt zil.e ; doresc ca. ecestea sd fie de ctjuns
pentru aranjatnentel.e pe care urmeazd. sd l,e mqi
f uce{i, cd.ci nu-mi uq f i posibil sd ud mai acord
al,tel.e in plus.
Ca.uzel,e ordinul,ui pe care ui l,-am transmis n?L
trebuie cd.ut,ctte in td"cerea sub' car€ ati trecut rLr.L-
I Aceasta, addugat la b prea superficiald supraveghere
a prin[ilor spani,o,li, prizonieri la Valencay.
2 Figure.azd in prefafa Ia De l'Allemagne incep,ind -cu
edifia din 1813 apdrutd la Londra.
[1
rnel,e Impd,ratul,ui in, ul,timo ri'us. l,ucrare ; cr fL
eroare ; mt, putea fi gd,sit in o.ceastd l,ucrsre un l,oc
d,emn de eL ; dar exilul, dus. este urrrLare& fire*scd
a .drumultti pe c&re il, urme{i zn mad constarut Ae
mai mulli orii. Mi s-0 pdrut cd, aerul, acestei [dri
n?.1 ud" mai conuine ;i nai nu sintem incd sil,iti sd
cdutdm model,e in "rtndtr,l popoerel,or pe care l,e ad-
v,v
mit'{tti.
f|l,i,irn* d,us l.uct'arle nu este deloc fran"cezd ; eu
sint acel,a c&re &?rL dispus in cetarea. tipdririi. Re-
eret pierderil,e pe c&re l,e ue ctvea de suportat l,i-
braru|, ddr nu-yni este cu putin[d sd ingddui tpe-
ri{ia ei
$ti[i, Dosxnnd, cd nu ui s-o per-rnis sd_ ieSi$i din
Coppet d.ecit pentru cd u-a{i exprimat _dorin{a de
A pleca in Ameri:,ca. 'Dacd. predecesorul, ^meu u-{t
lrisot sd l.ocitipi in d,epartamentul Loire*et-Cher, n-ar
fi trebuit sd cons idera[i aceastd, tol,erran{d ca ? re-
uac&re a dispoziliil,or cere fuseserd. l,uate in legd-
turd cu dus. Astdzi mrt obl"igo$i, sd dispU,n stri,cta
Lor erectltare ; dus si'rute{i singura uinouatd.
Dl,. Corbignu are 'din partea rrlea. nxendatul, de a
executa ordinul pe care i l-am dat 'u&
'd,e indatd' ce
termenul, pe care ui l,-am acord,at fi etpirat.
Regr€t,_ DaamTLd,_ cd, T-a{i constrfns sd incep
caresponderya cu di.rs. printr-o mdsurd ,de rigoare ;
mi-ar fi fost mai rigreabil,sd. fi trebuit Coar sd Dd
of er
ad;igurarea inal,tei' considerofii cu care qrTl
onolTea d,e a fi, Dosmfld,
Al, Dus. preaumil,;i srupus seruitor,
Duce de Rouig'o
P.S , ArrL matiae, Doamtud,' d,e a ud. ind,,ica portu-
rile liorient, La Rochel,le, Bardeeul $i Rochef ort,
cct fiind singtwele d,in,: care ud pute{i tmbarca. Vd
inuit sd ni-I, indicati pe acela pe il ue{i alege.
izo
o ipacri zia nrieroasi cu care rni se spunea cd aerul
a,:csiei' {5ri nu-mi conv.i,ne, negarga adevAratei
c&1lze care a dus la suprirnarea cdrfii mele, sint
clemne ,de luat in searn5. lntr-aclevdr, savary, in
conversa{ia pe care i avut-o cu fiul meu, a fost
mai sincer : l-a intrebal" de ce in l,u,crarea mea des-
pre Germ,anira, rll-r p,o,rrrsfreern ni,ci da imparat rri.i de
armat5. ,,Dar, i se rdspuese, lucrarea fiind pur li-
terarS, nlt o?d clrJ:rr un asemenea subiect ar fi pu-
tut gasi un loc potrivit. --.= Credefi, dornnule, ras-
punse aLunci Sa'v&ry, cd noi am facut optsprezece
ani de rdzboi in Germani,a, pentru ca o persoana
cu un nume atit de ounosc'nt ca acela aI doamnei,
mama'dvs., sd publi,ce o carte fdra a vorbi despre
noi ? Aceastd carte va ti arsi qi autouruu' ui # li
trebuit trimisd la Vinceon€s..(
Primind scrisoarea n:ini;slrului poli[iei, n-am
.aten{ie
acordat decit unei singure fraze, betei care
imi interzicea pcrturile de Ia Canalul h{inecii. AfIa-
s-em aej? c5, bdnuind intenfia msa de a merge in
Anglia, incercau sd md impiedice. AcesL nou ne-
caz, era intr-aderrdr peste puterile mele : pdrdsind
patria mea naturald, aveam nevoie de cea pe care
o alesesEm ; indepdrtindu-m5 de prietenii de o
. viaf5, aveam nevoie cel pu[in de acei prieteni la
care totul este bun Ei nobil qi cu ,cErc, 'fard sd-i
cltn6sc personal, sint srrfleteqte intotdeauna
aproape. Am vdzut naruindu-se dintr-o dat5" tot
ce-mi- hrlnea imaginafia ; p,entru un moment incd
am vrutt sd md imharc pe urll \lapor penbru Ame-
rica in speranfa cd va fi oprit pe drum ; dar eram
prea zdruncinata pentru a lua o decizie atit de
duri qi c'um mi se oferea drept unicS aiternativd
Amerir:a sau Coppet -- m-am oprit la aceastS
di+ urmd solu{ie, cdci un sentiment profund mI
L2L

atrdgea incd spre Coppet, _in ciuda dificult5lilor
cu care eram confruntatS acolo 'vadd pe imp5-
Cei doi fii ai mei incercard s5-'1
raf la Fontainebleau, unde se afla iin acel moment :
li s-a transmis cd vor fi ar'esta[i daca vor continua
sd rdmrind acolo. Cu atit mai mutt imi era mie
interzis sd merg. De Ia Blois, unde md aflam, tre-
buia ,sd md inapoie,z in Elve[ia, fdrd sd md apropii
de Paris la o distan[5 de cel pulin patruzeci de
leghe. Ministnul' polifiei spusese, intr-un' Iimbai
dur, cd I'a treizeci qi opt de leghe eram o lintd
sigurl : sint expresiile 'lui de bandi't-,rninistr,u. Ast-
feJ, cind impdritut exercitd dreptul irbitrar de
exii, ni,ci persoana exil'atd, nici prietenii ace,steia
nlr pot ajunge pind Ia el pentru a plerda cauza ne-
fericitului care este smuls de llngd ce'i dragi ,;i din
obiceiuriLe sale ; $i aceste exiluri pe care iu bund
dreptate impdratul insuqi Ie-a n,umit proscrieri,
si,nt pronurn[atre fdrd c& c,eri ,lin oauzd s,5 ,ali,bd posibi-
litatea unei justi;ficdri, presupunind cd greqeala de
a fi 'displScut impdratului ar admite vreuna.
Deqi cele patruzeci de leghe imi fuseserd ordo=
nat,e, a trebuit sd trec prin Orl6ans, oraq destul de
trist, un,de locuiau niqte persoane f oarte pioase
care s-au retras in acest aziL Plimbfrn,du-md pe
jos in orag, m-am opriit in fata mon,umentului ridi-
cat in amintirea Jeann,ei d'Arc : ,,De,sigur, am gin-
dit eu, atunci cind ea ,a eliberat Franla de sub do-
minafia englezilor, aceastd Franla era mult mai
}i-h-er5, mull 'mai" Fran[a decit este in prezent6(. SA
r5tdceqti astf eI intr-un orag unde nu cunoqti pe
nimeni qi unde nu eqti cunoscut, tolu1 iti da o
senza[ie ciudatS. Resimfeam urn fe1 de bucurie
amard in ,a md pdtrunde de propria-mi izorlare, in
a mai privi aceastd Franla pe care urma s-o p5ra-
122
sesc poate pentru totdeauna, fdri a vorbi cu ni-
meni, fdrd a reactiona la impresiile pe c€rre mi Ie
fdceau chiar acele' Iocuri. tretatorii .i, oiruur- *u-
cri c'a sd md privea'scd, pe,ntru cd aveam, cred, fdrd
voie, o expresie .dureroa,s5, dar iEi gontinuau ime-
diat dqumu,I, cdci oamenii se obiqnuiserd de muii
s5-qi vaci5 serrrenii su,ferind.
La o depdrtare de cincizeci" de leghe de Elvefia
frontiera ,este impin ztt\, de citadele, de popasuri,
de orase-inChisoar:e qi pretutindeni nu vezi Cecit
perso,ane ,constrinse de voinfa unui singurr om, pro-
scriqi ai nenorocirii, cu tofii, in lanfuri, departe Ce
privirile ia umbra cdrora ar dori si tr5ia,scS. La
Dijor, prizonieri spanioli care refuzaserd si de-
pund jurdrniintul ve,neau ,in pi a\a oraqului sd se in-
calzea,scs Ia soardle ,anniezii, pentru cd Ia acea ord
il sim{eau pulin ca pe compalriotul lor ; ;se infS-
girrau intr-o mantie deseori sf iqiatS, dar pe c'are
qtiau s-o poarte cu noblele qi se mindreau cu mi-
zeria care iqi avea rddS,cinile in trufia lor ; se com-
placeau in aceastd suferirrla care ii lega de nencro-
cirile curajoasei l"or patrii. Erau vazuli Ltneori in-
trincl inir-o caf enea, numai pentru a citi ziarul qi
a in$ele,gre,srcB.rto piriret,einrirlor,1or plin iint'errmedirurl
minciunilor scri,se de duqmani ; fala le era atunci
imolcil5, dar nu lipsitd de expresie, qi se putea dls-
tinge for{a reprimatd de voinla. M'ai departe, Ia
Auxonrlre, rse ,aflau prizonirerrri 's,p,glezi crar,e in ,ajun
s,alvaserS de la incendiu una din casele unde erau
inchiqi. $i la Be,sanqon erau spanioli. Printre exi-
la{ii francezi care pot fi intilni[i pe intreg cu-
prinsul Franfei, o fiin!5 angelici trdi,a in ,citardela
de I; Besanqon impreund cu tatdl ei, De multd
vreme, rin poflda prirrrej diilor de tot felurl, domni-
,A
123
 { ,1 lei?utr- U i, l t
$oar; ,de saint-,simon imprrtdigea- soanta ce'lui ce
i*u dat via![' 1 " Pcrseclrfii,' don:nul C;rpleile, prefect cle - Ldnean" lltr-
L,a intrarea in Elvelia, pe inatfimile
munt'oase blarea supraveghcrii. i'.:rl5ttrirar:ea ltii Sctilcgel. Proiect
iq z6reqte castelul Joux de pler:at'e in Stleelia"
care o d.;;;;t de Franfa, 'de stat ale ciror
in care sint delinuti"ili?onierii
^mdcat- }or' 1n
nume nu parvin nici e5rin{itor
irig Intorcindu-m.i 1a Coppet cr-l aripile frinte, pro-
aceastd inchisoare a murif de Tqussaint-Lou-
li-ii i,a },'ontaine 1 arn viztrt ,curcu-
verture , iEi merituu* soarta'
pentiu ci se purtase cLlrn l-)orumbeir-ii
cel mai pu{in d1*'- l:eul inal$iiicli;-se cleasupra casoi taiilui rneu qi am
cu cruzime, dar omul care urul,soart5 e'ra chi'ar Im- inclr;iznib sa sper c'i esic un sernn bun qi penLrur
tuf de a-i impune_ o asemenea rnin,e ; nin:ic clin accst 'tri,sf vciraj nru-rni inte,rzicea o
p6ra;ul,. Oui-'tiind ]I- il obligase s5-i
garanLeze
prin apropigt:l aces- asenteilea as1:ira{ic. Ai;lrnci, acroape cI rnii resern-
libertatea qi viafa. A,m trecut oribile, tla"sern sii'triiesr in accsl casLel fdra sa mai prrbLic
tui castel intr-o zi in ---o*
c&Ie yre,mq'Er €I&
-qi*- nilnic, Fe nici o terni ; tre'bu ia ins5, sacrificin-
dindu-m5 la acest de culoare, transportat cir-r-mi taic.,ntu"l cu care nii rnlndream, sI-mi regd-
gederea aici fu-
dintr-o datS in Alpi qi pentru caregt*+*,m Ia a'lt'e ses,c fei-icirea in afec{iirne or, iata in ce fel imi fu-
s*sre uln i,nf'enn de fiil'eutra ;
-rronit" mi sese aranj atd viata, dupd ce rni s-a rapit existenta
iir"t" care au" fost inchise aici, Ia cei care
cd dac6 a$ fi acolo literari.
mai gemeau, $i-rnl mai spulsam libere Frirnul ordin pe care I-a primit prefectul Gene-
n-a$ mai ieEi toata via&. Pu{ine}e Popoare pgt vei 2 a fost acela de a informa pe cei doi fii ai mei
;r* ;tj mrafl 1flpias pe paunint tu-Ei im'rgium cd le era interzisit intrarea in Franla fIrI e noul
IJ'*irrI*u*na u.*,urte^ Iip.se de - siguranf6 develite -

umane care tr5- autoriza\re din F,at'tea troli[iei. Asta peutru a-i pe-
sfare fireascd a tutur,or'fdpturilor
- depsi pentru c5 au vrut si vorbeascf, cll Ror:apCrte
iesc in i*#iit I;i xupoieon. sub celelalte regi-'
in favoarea mamei itir. Astfe,l, rnorala actr;alului
'o,ric[t tde absolutist gltvsril esf e de a clezbina leg;ituriie de f amilie
stapinul nu I,e 0ncalcd ni,ciodarba, pentn-l a inlocui tctul clr voinla impirair-r'ir-ri. PoL
ar fi : in Fr,anta ins5, co qi in Europa, cum totul fi citate ni:mele rnari muifor generali care au de-
este nou, trecutul nu poate fi o garanlie gi totul clarat cI dacd i{apoleon Ie*ar orclona s;i-qi aru;nce
esle .de temut, dupa cum totul este de sperat,
in fntr*un riu sofiile qi c,opiii, n*ar ezit,a si-] asculte.
Asta s-ar pute,a tr,aduce prin aceea ci-qi iubesc mai
m.Esura in care serveqti sau rr.^u interesele omul'ui
care indrazneEte si se considere el insu,Ei, $i e} sin- 1 Era sfirEitul lunii octombrie 1810.
BUr, drept unicul scop aI r'a'sei
umane' ? Claude-Ignace de Barante al cdrui fiu, Prosper, flcuse
pentru Doamna de Stael o pasiune impdrtaqita Ei care a
1 Marchizul de Saint-sitnon; emigrat' a f ost Prins la
ldsat urme adinci. Concediat, va fi inlocuit cu un orn cle-
Fiica . sa i-a obfinut gra- votat regimului, Capelle, viitor ministru al ltri Carol
mrJtia ii conclamnat la moarte' pind in 181'1' al X-lea.
i;;; a .amus itr fortirre;rfd
1itr
I L.)

t2+