Sunteți pe pagina 1din 305

I1ustr4ia copertel : Adrian Tonescu

cartea ce!or

o mie i una de nopti

(11)

(NOPTILE 775—819)

TRADUCERL DE H. GRAMESCU

ETBLIQTECA PENTRU TOTh • 1987

EDEURA MNLRVA • EA3CURE$U.

Ptru versiunea rornulncascã, toate d.reptuiile rezervate

Editurii Minerva (B.P.T.)

Le Livr des 1’1Uie nvits et une nuit, traduction lit—

terale et cmip[ete, (lu texte arihe par Ic dr J. C. Mar—

drus, Paris, Eu.g. Fasquelle éditeur (1. a.) — tomuiile

(3 i 7.

Versiune coroborata CU IC?ZigcL t.iszac I odnoi ;wci,

perevod s arahskogo 1W. A Salle (8 volume), Gosudirstvennoe

IzdatI istvo HudojeStVCIlflOi LiteratUl’i, Moskva,

159,

1r Seherezada ii spuse sultanului ahriar:

PARABOLA

ADEVARATEI $TIINTE A VIETIT

Sc pOVestc:te (:à Inti—o anume cctae, in care so lrivà

tau toate t ii.nt,’ k, tràia en tinär irurnos i p1 in do slug la i.nvãiäturá. i, mIcar cä rirnic flu lipsea feric.irii vietii

sale, era pàtimit do dorinta do a ti tot mai melt. Or,

i se dezvãui Intr-o zi. din povestirea unui negustor cãiator,

cil so afla mtr-o arä taie Indepärtatt un invtat care

era omul ccl rnai sfint din Islam i care el singur avea

atIta tiinã de carte, ama ineicpciune i atIta har cit

t.oi invà.tatii veacutui la un be. Si aflã Ct invãiatul aceba,

Cu toatä faIma ui, avea rnesci’ia do fierar, meserie pe

care, mnaintea liii, o avusesorà i t(itinc—säu i bunieu—sä Si, dacã aui VO2l)elC acestea. tintru1 se intoarse la el

a.casa, Ii luá papucii i tunisia i háu1, si piecä pe data din cctatea lui i dinire pricteni. Si porni inspue tarn cea Indepärt’atä in care tram dascilul ccl sfint, en gIndul de a se pune sub indrumarea mi i de a dobindi olcacä

do tiintá i do ineIepciuno. Si morse vreme dc pa’u—

zeci de zile i do patruzeci do nopi i, dupã multo primejdii

i osteneli, ajunse, din mila Iui Allah, care ii menise bunà iihnà, in cetatea fierarulul. $1 so duse drept

In sukul fierarilor i so Infãisã dinaintea aceluia a cãrui fierãrie toti trecátorii i-o arãtau. Si, dupá cc Ii sárut

poala cãmàil, ezu Inaintea lui, cu o Infiare plinã de

sfiaá. Tar fierarul, care era Un om In vIrstá S cu fat pecetluitá de binecuvintarc’, 11 Intrebä

Ce doreti, fiul mou ?

El raSpUflSQ

— Dorosc si Invà tiin(a

Si covaliul, diopt laspuns, ii puse in nilna lurna do

Ia foalce COVflhOi Si Ii SpLISC sa tiagä. 5i învatacolul col

flOU laspunSo ct ascultà i cii. so supune, $1 Incepu nurnaidecit

st Intindii i iw si. slibeascä funia foalelor, fárà

a so opri, din ceasul cind junscse acolo pinà Ia asfin—

titui soaicluj. 51 a doua zi indopimi acecaçd munch, Ii

id ca i in zilch’ uimatoaic, Viorno de sáptárnIni, do

iuni i do un an Introg, Iiiiii ca nimoni din ficiärie, nici

dascalu!, mci uconicii mi cci multi, cave fiocaro avc’au

cite o saicina tot atita do aspià ca i a ILl1, set—i fi spus

maCai. o data V1OUfl cuvint, i fiiii Ca nimoni sä so pling

(111 baiomi xii muimuie din plicina acoloj munci grolo

i taCLito. 5i inv4iico1ul, Jntr—() xi, tare slios, indiazni

sá dcschiclii guia i xii spunii — lnviitiitoiule

Tar fierarul se opri din munca lui. 51 toti inviitiiceii,

pinii peste rniisuri do tulburati, ficuri Ia fcl. $i, in tLi.cerca

din fieririe, covaliul so mtoarse lnspro tlniir i ii

intrebi

Ce vroi ?

El spuso — Stiin.a

Iai ficiarul spusc

— rrlagc do funic

$i fiiri nici un cuvInt mal mult, tiriirul Isi luLl iarLli do la capiit munca do fiiuiar. $1 alti cinci ani so scurscnii, In care, do dimineata pirii seara, inviiiicc1ul tiiigca do funia foalelor, fiinii do rigaz i fan ca nimeni sLl-i spunii

macar o data vreo vorbii. Tar dacii vreunul dintre ucenici

avea trebuinli sii fie limurit In vreo pricinii, de

once fel ar fi fost ea, ii era Ingáduit sà scrie o Intrebare

i sá dea tidula dascãlului, dimineata, cind intra In fierárie.

5i meterul, fãrä a dezváluj vreodatä edo sense,

arunca hIvtia In jarul din vatrã or mai adesea, o punea

In cuta do la tuibanul sàu. Dacà arunca hIrtia in foe, 0

ftcca, färä do Indoialà, din pnicinà cä flu I se cädea nici

un fri do ràspuns Dar daci hIt1:ia era pusà Ia turban, ucenicul care o diduse gásca, scara, rãspunsul rneterului. scris Cu slove dautite, pc perotole chilici sale.

S cinci SC scurseia ZCCC ani aa, bàliinul fierar veni Ia tinãrul inv1cul i 11 bItu pe umeri. $1 tinàrul, pentru

Intlia oarL dupi ZUCO am, 1asi din lfli.flfl fLinia COVa:1iei.

Si o bucujic mate pugoii In ci. Tat dascãlul Ii vorbi,

icInd

Fiul rncu ! poi sà to Intorci In tuna ta i Ia casa

la, Cu tiinta toata a lurnii si a vietii in inirna ta. Cäci pe toata ai dobIndit-o, dobIndind virtutea räbdãrii!

$i Ii dãdu shutul pàciL Tar Invátãcelui so Intoarse

luminat in .aza sa, intro prietenii Jul ; i ii tiii limpcde

viata.

$i sultanul $ahiar st.iig : -

— 0 $cherezada, Ce nunuiiutu esic 1)i1ch accast.a. 5i cIt IrnL

inni dt dc cugetal

Si riinasc CUlUfldit. (III Isinur) Iii gindurile lui. Pc urrn

adiugä

Giitbete—te, acuma, o, $elierezada dc—nil povesteIe pov

tea cu Kamar i en muIt puiceputa 1-lalima

Ci 5ehcrezada spuse

tngiduie—iii, C, mtiia ta, sI mai arnin o1eaci islurishea

acelel poveti Intrucit suflet.ul meu, in scam areas in. flU SC slinte indemnat Inspue ca ; i inguduic—mi mal degi’abI sti—I.i COP povestea con niat dulce. rca inni Lundnoasil i con rnai cumata

din cIte tiu

Si s.Jtanul spuse:

- — ElotârIt, o, Seherczada, sint gata sil te ascult, cad sj cu

Imi sirnt suflctul pornit in seara aceasta Inspre lucruri vojonse.

5i-apoi, zãboveula are sü-mi Ingüduie a Wage vu fobs puut;u

mine din pilda despre rflbdare

Atunci 5cherevada puse

FARIZADA CEA CIJ

ZIMBET DE TRANDAFIR

Mi s—a izvodit, o, norocituic Sultan, o, diruitule cu

purtári alese, c a fost odatá, in zilele do odm.ioar, e

tare muit de atunci — ci nurnai unul Allah e atoatetiutor

! — un irnpãrat al Persiei, pe nume Khosru ah, pe

care Atoatedatatoiul ii dáruise cu putere, Cu tinerete i

Cu frumuse(e, i Ii puseso In inirnä atita dor de dreptate

IncIt, sub domnia lui, tigrul i iedul umbiau grumaz Ia grumaz 5i Sc adapau laolaltá ciintr—un pIrlu. Si Irnpàratul

acela, càruia ii plãcea sà—5i dea •searna singui, cu chia

ochii lui, do toate cite so petreccau in cetatea sa dc SC1Un

avea obweiul sü so preumble noaptea, stiavestit. in ne—

guator sti-iiin, iritovarait do viziiui siiu on do vneunul

dintre mai—nianii do Ia palatul iui.

Or, înti—o nC)apte, pe cind da o raitã piintr—o maha dc oamcni siraci, trecInd pe o uliIi auzi nite glasuii

tinereti cae názhàteau limpede pinã Ia eL 5i so apn’pie,

impréuná cu sotul sãu, de cãsuta cea umilä din care

ieçeau glasunilo acelea 5i, Iipindu—i ochiul do o ci-ñ.p

tuna a uii, so utta inlauntru 5i zäri, IrnprouruI unci

lurnini, jOS, pe 0 rogoma, tiei fete care, sfIiindu—5i

masa, edeau do ‘oihã. 5i cole trei fete, care senlanilu intro CiC aa curn seamãnà nite suroni, ciau clesàvirit do frurnoase. Jar cea mai mica era vãdit:, i cu mull, eca

nii fiumoasä di.ritre dc.

i cea dintii spunea:

— Eu, surorile mele, mi—as don, dacà—i vorba

spun o doiin1à, st ajung soia plàcintarului sultanului.

Ca tii i Vol cIt do mull imi plac mic plàcintele, mai

CU seama cole do loi. care so cheamii ,,plàcinteie sulta—

nului”. $1 nurnai bac—p1tcintaiut sul.tanului poate sá l

izbuteasca aa Ah, surori]e n(l(, cc rn—ati rnai pizrnui

in. iniin voasl;ia, cind ali vedea beugu do cofeturi

LIICSC CUIT1 lifli OtUflj(’L( o1clutilc CU giaSimea br cea

aiblI, i cutu zn—ai Lace do I ur oas, i curn mi—ar sub

obtazul

Jar cea do a doua diritio fete spunea

—— suicnilo nuk’, nit jivuose atita de sus

rn—as nult, uini sli aj ung rievasta bucitalului sultanului.

Ah, CC—n.5 rnai vroa ! C( lucrul acesta mi—ar inglid

Si—niI satur poftole cole Inlibu5ito clo—atita timp do ci tot jinduiese Sli gust i CLI din cole hucate minunate din

ewe nu so mánincá dec11 Ia palat ! mai cu seamà mi—ar

pilicea, pnintre alLele multe, tavile aba CLL castraveti

umplui i copii la cuptor, care, numai cind Ic vIld cim

hoc purtate pe cap de slujitori, in zilele ospetelor date

do sultan, imi 5i simt inima plinli cu totul dc tulburare

Of, co k-a mai mInca ! Si n—as ulta sá và poftesc i

pe voi, din cInd in cInd, dacà sotul mcli, bueàtarul. mi—ar

inglidui cia nu cieci cli mi—ar ingtidui

$L dupli cc suronile cole douli ii mlirturisirá astfei

doiinlcbe. SC Int.Oarsoili inspre sora br cea mozina, care

sta tlicutli 5i o intrebaia, rizuticiu—i do ca

— Da tu, o, piIsloo. co—i dorcti ? Si pontru c lai ocliii in jos i flu spui nimic ? Ci fii po pace ! iti fli—

gãduim ca atunci cind o sli firn solii1c color po care ni

i—am ales aver. sa no strliduirn sii to maritam si pe tine

fie cu vreun rinda do—al sultanuluL lie CU Vioun all

sbujha do cinul lui. ca sli fi.i si tu totdeauna po lingli

noi ! Spune, tu ce—ti doroti ?

5i copila, tulburatà çd Inroindu-se, ràspunse CU Un gins dulce ca o apà do izvor

— 0, surorile mole

Si nu putu sà giàiascà rnai departe. lar cole dou

fete, rIzind de sLiala ci, atIta Ii dàdurä ghes cu intrebärilo

i CU zeflemelile, pIni cc o hotiili sä. vorbeascii. lar ea,

färä a—i ridica ochu, spuso

— 0, sui’oiilc mole, CU mi—as doii sà ajung soia

pmului nOStILI, sultanul. ! 5i i—as dthui nite moteni

blagos1ovii ! Jar Jccioiii pe care Allah i—ar face sä se

nasci din lcgituia noastra ar Ti vi(dmci do paimtcle br.

Jar Tot ila, pe care mi—ar p1itcca s—o am dinain tea oc

lot mci, ni Ti ehuii.’ zImbetul ceiului ; fitele dc pth de pe capul sàu ui Ii do aur p0—0 parte i do aigint pe cca-lalLil

; laciirnilo ci, clacà ar plinge, at Ti ca nitc migãritaic

cuigitoaic ; ilsul ci, dud ar rida, ar fi en un

zuruit do dinaji do nut iar zimbetele ci, numai dud ar

suilde oleaca, ar Ti toate ca nite bumbi do tiandafiri

care i s—at deschide pe buze !

5i—aa

mi sultanul Khosiu 5ah i vizuul siu vcdeau si ascultau.

Ci, temindu—se sà flu Tie biga.i do seamà, so

hotaina sä piece fàiä a ascuha niai muitc. $i Khosru

Sah, vcselit pinà pcstc poate, sim.i cum I so stIrnctc in

sullet ispita do a Implini cole troi dorin1e i, fàri a—i

lmpiirtãi nimica din glndurile sale tovaräului do drum,

Ii porunci sà ia binc seama la casa accea, ca sã so intoarcà

acolo a doua zi, sä be ia pe cole trei surori i

sá i Ic aducà la palat. 5i vizirul ráspunse Ca ascultã i cä

se supune, mr a doun zi alergá sä Indeplinoascá porunca Irnparateasca aducIndu-le pe ode trei surori dinain—

tea bui.

$i subtanul, care edea in jeul sau, be fácu din cap

i din ochi un scmn care vroia sà zicá : ,,Venii Incoace !“

Jar ole se duser, tremurInd toate i Impiedicindu-se In

sàracele br rnchii de pInzá i sultanul le spuse, cu Un

zIrnbet binevoitor

— Pacca s fie asupra voastrã, o, fetebor’ ! Astz

este ziua UiS1ICi voaslie, adicri. ziua In care au sü vi so

irnpHneasca don ebe 1 Jai’ donintele voast.re, o, .fetobon,

CU k- LLU : ei irnparati()r nirnica nu le riinimne asuns

$1, tnai Intli to, ecu mm rnai’e, ai sà—i vez doi ntn cu

ochn, ri capetcma plIcintani1or, astázi chiar, are sii lie

solul Uiu. Ian to, cea mijiocie, ai sü—l capeti de sot pe babuc

Itai’ui rneU I

i Impit’atu1, dupI cc vorbi astfel, Se opri çi so in—

toarse inspre ecu rnai mica dintne fete care. tu.lburati pIn3I

pesle poate. Ii sirnti iniirta et—i sti In inc. i páru gala si

so pribueascü pe covoi. Tar sultanul so rid icr in pic-inare

i, iuInd—o de mini, o pofti si adä lIngä ci, pe Iavia JetLllUi, spunindu—i

— Eçti ImpáriteasLI 1 Jar palatul acesta este palatul

tao, i eu sini otul Uiu

$1, Cu adevarat, nuntile color trei suror avur Inc

chiar in ziua aceca —- nunta suitrni(ei Cu n sti-Uucire

curn nu s—a mai pomernt, iar tiunta sotiei bucMarului i

ecu a soliei phcintaruIui dupá datinile do rind ale nun—

tiler. mdl. zavistia ri ciuda pátrunserã In inirnile color

douà suroi-i rnai niani ; i, din ceasui aceba, Inccnurã sá

uizeascà pieirea surorii br mai mid. Ci se feniri cu

gni,j. sá—i dea pe 1a14 çele cc’ simteau, i primirà Cu mui

turnile pi’eCicutä dovezile do dragoste pe care sultana,

sora br’, nu se precupeea sá le arate, Ingáduindu-le,

Impotriva obiceiur’ilor Impàräteti, sä stea In prcajma

ci, mtcar cã aveau niste cinuri atita de mrunte. Jar dc,

departe do a Li muiturnite cu fei’icirea pe care le—o hàrá

zise Allah, simteau fatä do norocul surorii br mai mic’i

chinunile cole amarnice ale urii i ale pizrnei.

noua luni trecurá aa, dupà care sultana, cu ajutot-ui

lui Allah, náscu un fat domncsc, frumos ca un crai

nou de 1un. Jar cele douã surori mai man, care, dupá

dorinta sultanci, o vcghcau la natere i Iineau locuT

moae1or, departe de a fi induio,ate falà de bunátatea

SurOrii br mai mid fatä de fi:umuseea pruncului,

gàsirä mntr-un sfirit piilcjul pe care Ii cäut.au dc-a zdrobi

inima tinerci mame. Luarà, aadar, CopilUl, pe cInd mama

se mai af Ia Inca in durei’ilc facerii, ii puserã intr-un co

uet de iachiia pe care Ii ascunserä pentru o cHpitã, i

in locu-i aezara un càelu moi’t, pe care ii Infät;iar dinaintea tuturor femdllor din palat, dIndu—1 drept rod

al pintecului su1tanei. Tar sukanul Khosru 5ah, la vestea

accea, se duse çi se incuie in iat.acuiile lui, nemaivroind

sa SC IfigiiJ(flSCt d. treburile domnici. Tar sultànita Se

cufundà in jabe, i sufletul i sc cerni, i inima i se zdrobi,

Cit despre noul-nascut, apoi pe acesta mátulle liii II duserà cu coul i. ii lãsarä pe apa din anul cc curgea

In jurul palaiului. 5i ursitoarea voi ca paznicul gràdinilor sultanului, preumblindu—se dc—a lungul malu acelui ant, sá zàreascä acel co cc se legäna pe firu apei. Si trase Cu 0 cazrna coul Inspie malul pIrIului, ii cercetà i vàzu pruncul ccl frumos. 5i rämase la fel

de ubuit ca i fata faraonului cIrid a dat de Moise in pápuri.

Or, ‘iau ani multi do cind pazmcul gradirflor era in—

surat i de cind ii tot dorea sã aibà un copil, on chiar

doi sau tici, care sã—l binecuvInteze pe zárnislitorul br.

Ci doru rile sale i ale sotie sale nu I usescrá deboc luate

In searnä pinà acum de Cub preainalt. $i arnIndoi erau

apàsat.i de singuràtatea steaipã in care träiau. melt,

atunci cind paznicul gràdiniiou ii vãzu pe copilul acela,

care era fturnos 1ãrà do scaiTIan, II scoase din co i,

bucuros p1flt IJOStC poate, 0 lua la. fugá inspre capátul

grãdinii u.nde se afla casa lui, i intrá in odaia nevesti--si

i, cu gias tulburat, spus — Pacea fie asupra ta. 0, fatCt a mO,U!Ui mou ! Ta niludarul

din ziua aceasta binecuvi.ntatä, pe cai.e ni—i tn

mite Ccl preamàninimos ! Copilul pe care ti—I aduc. s

ne fie ca un copil al nostru, aa cum este copilul ursitoarCi!

i ii povosti curn II gásise In co, plutind pe pIrIul din çanuri i ii spuse cã Insui Allah li—i trimitea, rãs plàtind, asl.ft1, intr—un sfiiit, statornicia rugáciunilor br.

0, s1av 1u A’lah c1 carob a pus simtirca do mam

in sinul i’ornoilor sturpo, aa curn a stdit in inima gainilor

alungale din cuibatu[ loi poinwca do a clod pie—

(.U(’k

C’incl pvcst.ea ajUnsc aic, .ll0rCXt(la VUZU ZOt)L nujind i,

SJk)aSL tcu

Ci intr-a ctptc sute ctptezeci i cincea noapte

Urrn7i

Or, in anul uimátor, biata mama, cea atita do crunt

o[uita do fructul rodnic.iei ci, náscu din Ingäduinla

Atatcdatatorului alt. bàiat, i mai frumos decit ccl dint

ui. Insa cole douà suroi-i vegheau naterea, Cu nito ochi

Plifli do luaio-arninte in ufari i plini do urn in launtru

i fuà a avea mai multà miiã decit Intlin oai-à fatá do

soin loi i faL do pruncul ci. iuarà pe fur-i copilul i,

curn ficusora i cu cob dintli, ii làsarà Inti—un CO C

pirlu. $i infát.iarà dinaintea patatutui Introg un pisicut,

spunind tuturot Ca Ii flascuSo sultana. Si uluhea i mI.h—

nuca i.ntiara in inimilo toato. Jar sultanul, pini poste

poate do urnilit, fàrá do nici o indoialii ct s—ar fi hsat clus

do supãr.arc i do mInie daca flu ai- fi nutrit in sufbetul

siu virtuloa supunerii falä do orIndebe IudeIului cci do nepatruns. Jar sultana so cufundà in amataciuno çi in

deznadojdo, i illIfllU C( p11050 toate laci-imilc durerii.

Ci cit despre copil, Allah, carele vegheazà asupra

soartei poruncilor, ii duse sub ochii paznicului grãdinilor,

care se preumbla dc-a lungul pirIului. Si, ca i Intila

oari, acesta II mintui din ape i 11 duse sotici lui, care Ii

Indrãgi en pe chiar copilul ci, i ii crescu la I el de Cu gLij

ca PC ccl dintii.

Or, pentru en dorurile dieptcredincioi1or lui s?i nu

ramina niciodata neimplinile, Allah sàdi sãmina rod—

flieie in pInteceic suItãnici, care nàscu i a treia oai.

Ci acum nascu o dornni. Lu cele douá surori, pe care

urn, departe de a Sc potol i, Ic indemna sá urzeascá picirea

fàiii de rmntwie a meznei br, fàcurt i cu fetita cec

cc fàcuscuã cu :[ralriox’u ci. Ci sica fu gsitt de gradinarub ccl cu inimä miloasa, ca i cci doi frati Irnpráteti ai ci,

laolaltà cu care lu crescuta, nutritá i Indràgitä tare.

Ci, de data aceasta, cInd cele douà surori, dupà cc

sàvIrirà ticã1oia, arätarã lumii, in locul copilei nounàs—

cute, un oricut orb, sultanul, cu toatä bunãtatea ui, flu so putu stãpIni mai mult i strigà

— Allah Irni blcstemá nearnul din pricina femeii

cu care rn-am insurat ! Este o pacoste pe care am buat-o

ca mami a urmailor mci $i numai moarte poate sà-mi

curec casa de ca

$i rosti osInda de moarte asupra domnitci, i Ii puse

PC gIdea al lui sá-i Indeplineascà slujba. Ci, cInd o vãzu

dinainte-i, topitã In lucrirni i In jale fárã de margini,

PC aceca pe care inima sa o iubise, sultanul simti cum

coboarà In ci o milã mare. 5i, IntorcInd capul, poruflci sä lie dusã i Inchisá, pe toate zilele ci, intr-un turn

din afundul palatului. 5i, din ceasul acela, iàsInd-o lacrimilor,

flu mai vol s-o vadà. Jar biata mama cunoscu toate

durerile de pe pàmiNt.

Jar cele douá surori cunoscurà toate bucuriile urii

Implinite, i puturä sà guste, färá vreo umbra de zavistie

de aci Itiainte, bucatele si plàcintele pe care le gtcau

Sotii br.

Si trccurI zfle i ani, Ia id de repede peste capul color

nevinova1i Ca i pesto capul color ticàloi, aducInd i

unora i allora curgerca ursitci br.

C, cInd cci tuci copii do suflet al paznicuiui gràdini— br ajunscrä man, so fàcurä o mir1untie pentru ochi.

Si Ii chema aa: pe ccl mare Fanid, po mijbociu Faruz,

jar pe Ma Farizada.

$i Farizada eia oh iai’ zImbetul cerului. Pàrul ci era

do aur pc-o parte i do a1’gint po ccalaltà parte; acnimile

c, cInd plIngea, ei’au màrgàritarc topite ; rIsul ci,

cInd ildea, era zurnet do dinai’i do aur; iar zImhetele-i

era bumbi do trandafii’i deschii pe buzebe-i numene.

Lucru pentru care to.i cci din pi’eajma ci, i tatIne—sau,

5i maicà—sa, 5i fraiii sài, flu so puteau opri, atunci cind

o sti’igau pe nurne, spunInd ; ,,Fanizacla!” sá flu adaue ,,cea cu zimbet do trandafir”, nsa ccl mai tdesea o strigau numai aa ,,ZImbet do trandafir”.

$i toti se minunau do frumusetea, de Ine1epciunea,

do dulceata, de IndemInarea ei la Intreceri, cmnd Incàieca

pe cal spre a-i Insoti pe fratii säi la vInatoare, cInd trágea

CU arcul, on cInd arunca jungherul sau sulita; de gingà

ia purtarii ci, do priceperea ciba stihuri i la ti1nte1e

cole tainice, 5i de str’alucirea p5.rului ci care era de aur

p0-0 parte i de argint pe cealaltà. Si, cInd o vedeau aa

do fiumoasà i de desávIritä totodatä, prieteriebe mamei

sale plingeau do tulburare.

5i iaca aa so fácurà man copiii crescuti de chehaia

suitanului. Si ci Insui, Inconjurat de dragostea i de

ascuitarea br, çi cu ochii rácoriti de frumusetca br,

ijunse nezábavnic la bätrInetele adInci. lar sotia lul,

tráindu-i sorocul de viatä, i-o luá In curInd Inainte,

intru mila Atoatedátãtorului. $1 moartea ci fu pentru toti

pricinà de atItea parori de ràu i de atita rnIhnire, melt

chehaiaua grádinilor no putu sä Indure a mai bocui mu1t

vreme In casa In care ráposata fusese izvorul senintàtii

si. al feiicirii br. Si se duse de so aruncã la picioarele

sultanului, i I se rugä a-i Ingádui sã-i lase dinaintea

màriei sale slujbele pe care Ic Indeplinea do atIta arnar

do ani. Jar sultanul, tare Intristat do desprtirea de un

slujitor atIta do credincios, flu so Invài decIt cu rnultä

pärere do ráu la jalba cc i so fäcea. $1 flu ii lásà pe

grdinai sa piece decIt dupà cc ii därui o moie falnicà,

in pteajrna cetáii, cu nito delnite de pámInturi bune

pentru plugárie, çi Cu ni5tc .livezi .i pun.i, 5i Cu Ufl

sarai cu do toate, cu o gridinà desávIrit do màestru

trasà do chiar chehaia, i cu o pádure Intinsà foarte,

Inchisà Cu ziduri inalte i plinà cu pàsiri de toate culorile,

i cu tot folul do jivine sulbaticc on durnesnice.

51 acolo so duse ornub acela de treabá sá tràiasc5. In

tihnä, cu copiii iui de suflet. 1 acolo, Inconjurat de gnija

br diigástoasà, so sävIri el In pacea StápInuiui sãu.

Aibá-l Allah Intru mila sa! 5i fu puns do copiii iui

fiatri, aa cum rgciodata n-a fost pUns un tatá adevárat.

Si duse cu el, sub lespedea care nu se mai dá la o parte

in veci, taina naterii br, pe care, de aitminteri, nici el

flu o tiuse prea bine pe cInid tráia.

5i acolo, Ia conacul acela minunat, tràiiä mai departe

cci doi bàiei, in toväräia suronti br mezine. $i, curn

fusesei crescu1i in IneIepciune 5i curáie, nu aveau

fliCl un alt vis i nici o aitá dorintá decIt sä trãiascä Ia

feb mai departe, toatä viata Ion, in âcea tihnä desävIritá

i in acea fericire dulce.

Or, Farid i Faruz plecau adesea la vInàtoare prin

pàdurile i prin coclaurile care Inconjurau conacul. Jar

Farizadoi cea cu zImbet do trandafiri .11 piácea mai cu

seamà sà colinde gràdinibe. Si, Intr-o 21, p0 cind se pregátea

ca do obicei sá piece, roabebe venirä sà-i spunà cä

o bätrIná de treabä, Cu Ufl obraz luminat de binecuvIn

tare, cerea ingáduinta de a so odihni un ceas douà la

umbra acelor grãdini frumoase. 5i Farizada, care avea o

inimà tot pe atIta do miloasà pe cit ii era do bun sufictul

i po cit do frurnos ii era chipul, vru s—o primcasci ea

Insüi pe biata bàtrIni. $i 1 clàdu sá mnInce i sà boa,

pe urnii Ii puse dinainte o tabla de farfuriu impodobità

cu poame liumoase, cu pliicintc, Cu scovergi i Cu

pitjituri zemoaso. Dupà care o duse In grLidinile ci, tiind

ca (‘Ste ()LiCind iolosjtor s iii tovmwae color care au tiiit

fli LUte, i sa asculti VOlbClC ine1epciunii.

Si so pi.curnblarä irnprcunà prin grlIciini. Si Farizada

cea Cu zimbet do trandafir sprijinca morsul bunci bitiine.

5i, clad aIunseii amlndouã Sub pomul CCI m’ai fiumos din gilc1ini, Farizada o potti s Iadà a umbra ncelui CopaC 1LLLITIOS. $i, ci in VoLba Ifl voiba, o inti.eb, inti—un

sIiiit, C I)aLli I1.I, C(.’ ZICC dc JOCUl In care xc at In, ‘ci

dacii ii (lfl ])C Plac. Atunci bLt[ina, clupt cc cugeta viemc de un cons,

riclici fiuiitea i inspunse

— I)c bunl seama, o, stipmna men, cu mi—afli pcti.’e viaia umblind prnlntuiilc iui Allah in lung si—n lat,

xi niciodatà nu rn—am odihmt lair—un inc rnni desmt

Ci, o, stápina men, aa precurn tu oti fuà do scamin

pe pirnint, precum sInt pe ccc soarele i luna, là fel a

vrc’a sã ai in grádina aceasta frumoas., ca sá He i ca tot aa Chá de seamtn in felul ci, cole trei luciuri iui do asernuiic cai.’e ii lipscsc

lar Farizada CCà cii zImbet do 1un fu pirià pesto

poate do uirnitä aflind Ca gràdinii ciii lipseau trei lucruri

iihã do asemuire ; i Ii spuse bátrinci

— Ma rog tie, maica mc’a con hun, gribcte do-m

SUflC, Ca sà aflu, care sInt cole trei lucruri 1iiã do ase—

muire pe care eu flu le tiu?

$i bàtrina rãspunse:

— 0, stàpina mea, cit sá-i rnuilumesc do gazduirea

cc ai dovedi-o cu o inimà atita de miloasà fatà do o

hátiinà sträina, am sa-ti dczvälui care slat acele trei

podoabe.

r Si mai tàcu un rstimp ; pe urmà spuse:

Aflil, dar, cá podoaba cea dintli dintre acele trei

podoabe fàtà do asemuii’e, 0, stàpIna mea, dacà s—a

af Ia In gtldina aceasta, toate pàsárlle do prin grádini

u veni s-o vadà çd, vIzmnd-o, ar Incepe si cInte laolaltá.

InitucIt j f]Jorflelele i turturelele i ciocirliile i silviile

  • i eintezoii a StiCl(ii, 0, stapina rnea, u toate ncamurile

Cel( fãt do sfliit ale pasaretuiiIor rniituiisesc Ca lTIiflUllOfl accea OSlO flThi OSUS do ole en .[1U1TIUSeIC. mr

accea, 0, sUpina mba. (ste BiuIbu el—Hazar, Pasirea

Voibitoaro ! A doua dintic acole podabe fcui do use—

mnuu-o, o, stapina mba, daci s—ni afla In giàctina Ui. pInã

  • i adierca aie face sá crntu toi pomu din aceste gràdini

s—ni opii s—n useulte mr lautelo i hai-fele i timbal

dintie aceste ziduri si-ar vedea strunele rupte. IntrucIt

adiei-ea care face sä cInte toti pornii de prin gràdini,

en i lãutcle i harfele i timbalele, o, stápina men, niirtu—

iisesc eLI en este rnai presus deck do In frurnusete. Si

minunea accea este Pornul—CintLItor ! $i nici adierca yIntuiui

printi-e ram un, 0, stLIpIna mea, nici alLIutele, nici barbie, nici If imbalele nu scot un cIntec care sLI so asemuie

Cu dulceafa acelon gun fLIrLI do numLIr din frun—

zele Pomului-Cintator ! mi- cea de a treia podoabLI fLIrii

do asemuire, o, stLIpina men, dacLi s—ar afin In grLidinilo

talc, toato apole din aceste grLIdini s—am opni din susurul

undolor ion i an pnivi—o. Intrucit toate apele, i cole dc

pe pLImint, i cole din mLIni, i Cole din izvoare oil din iiui-i, i cole din cetLIIf I oil din grLidini rnLIrtunisesc c

en oslo mai presus do do en fi-urnusee. Si minunea aCeca

este Apa-ca-de--Aum ! 5i, o, stiipIna mea, dacLI nurnai o

picLIturLI din apa aceca s—ni- purie inty—un havuz gol,

s—ni urnf In i s—ar nidica fiemLItInd In uvoaie do nu

  • i n—am mai conteni sLI iIneascLI in sus i sLI cadLI iai-LIsi,

fLIrLI en sLI so verse vreodatLI peste marginile havuzului

51 cu apa aceea do nun, toatLI strLIvezie en peruzeaua cea sti-LIvczie, Ii place lui F3iulbiul el—Hazar, PasLirea—Vo

toare si-i stIrnpere setea ; i Cu apa aCCea do aur s:

limpode k place sà-i stImpere setea i gurilor cele fàrá th

nurnär din pomul cu frunze cintürce.

Cind r)nvestea ajunse aCi, Seherezada vázu zorli mijind

sfioas, tcu.

Ci intr—a capte sute apt4’eei i casea noapte

Umfl)ü

0, stiipIn a mea, 0, domni1i, daeá rninunàtiiie ucolea

s—ar afla in aceste gràdini, CC proas11vitã ti-ar fi fiumu

st4ea, o, tu cea dKiruitü cu pletele strducirii

Cind auzi vorbele acestea ale bãtrInci, Farizada ceu

Cu zImbet de trandafir stiigà

0, chip binecuvIntat, rnáicutã a mea. toate-s minuflute

Dar flu mi-ai spus unde se aflä acele trei luciuii

fui do asernuire

$i hátrina ràspunse, sculIndu-se sä-çi ia d1umul

— 0, stäpInã a mea, acele trei minunálii vrednice

do ochiitaj se gãsesc intr-un bc dinspre hotarele Induiui. Jai calea care duce acolo trece chiar prin spatele palatuiui

in care stai tu. Aa cã, dacà vrei sä trimiti pe cinova si

li le aduci, flu ai decIt a—i spune sà urmeze drumul aeca

vreme de douàzeci dc zile 5i, In cea de a douàzecea z,

sá—l int.rehe pe ce dintii orn pe care 1—o vedea in cab

,,Uncle—s Pasärea—Vorbitoare, Pomul—Cintàtor i Apa—ca

?“ Si drurnetul acela flu are sà pregete a-i

Iàrnuri in aceastà privintä. i Allah ràspIteasc—ti suilc

tul ccl bun Cu darul acelor rninunàtii zãmislitc pentru

frumusetea ta Uassalarn, o, binefäcttoarco, n, blagoskVito

$1 bitrina, dupA ce spuse toate astea, 11 strtnso fru•nu o1 näframele pe lingA a qi plccil rnurmurindu-Ø

inccuvlz4tkio.

Or, biltrina i pierise atunci cind Farizada, trezinu-sc

din visarea In care o cufundaserit vorbele dospre

tie ltd lucruri atIta do minunate, se glndi s-o chcme

•ndutritt sau sit dea fuga dupit ea, ca sit-i cearit amitnunte

nil multe dospre locul unde so aflit ole i dospre 411e

.c-a ajunge Ia ole. Ci dacit vAzu cit era prea departe,

rncopu sA-i prefh’c prin minte vorbit cu vorbit punole

Indrumitri po care Ic auzise. ca sit flu uito nimic. Si simtl

astfoi cum sporea in suflotul ci dorinta do neinfrint dc-a

avea saw numal dc-a Vedea acole minunittii, mAcar cit se

sHea sit nu so mat gindeascit la ole. Si pond atunci sit

stritbatit citritrile din gridinile sale, qi ungherele çtiuto care

  • Ii crau atIt.a de dragi; ci toate i se pitruril fArt de nici un

farmec si pline de urit; i tare siclitoare i se dovedirit

glasurile pitsitrelelor care Ii dAdeau binete In cab.

5i Farizada cea cu zimbetul de trandafir se Intristit

d’ tot i Incepu sit plingit pe citritrile gradinti. SI, umbllnd

a, cu lacrimilo iroind, litsa In urma ci, pe nisip, Inchegate

In mArgitritare, picaturile din ochil sAl.

Estimp FarM i Faruz, fra4tt ci, se mntoarserit de Ia

vlnittoare. $i nogAslnd-o pe sora br sub umbrarul de

lasomie, unde atepta de obicei Intoarcerea lot, rAmase’t

nedumeriti do nepitsarea ci ci porninit s-o caute. 51

vAzunit pe citritri mArgitritarele cAzute din ochil ci, ci

  • Ii ziscnit:

— 0, cc tnistit este sora noastrit! 51 oare cc pnicinit

de mlhnire at fi intrat In sufletul ci, dc-a fitcut-o a

pllngit Ma? 51 mèrserit pe urmele ci, dupt mtrgAnitarele de pe

cArinl, i o gitsinit sctldatit de bacrimi In afundul tufi•urilor.

Si alergart Ia ca l o strutarit 1 0 mingllarit,

ca sA-i idinc sufletul iubit

..

l1l spuserit:

— 0, Farizad, surioara noastrà, uncle Iti sInt trandafirii

bucuriei i undo—i aurul voioiei Iale ? 0, surioaia

noastri, ràspunde

5i Fatizada 10 zimbi, intrucIt ii iubea ; I un bobocel

do tarandafir so ivi pe buzole vi 10 spuse

— 0, fia(ii mei I flU cuteza, ruinata toati do cea dintii doi.ina a

ei, sà mai zici nirnic. lai vi SpUSClI

— 0, Faiizada ova cu zirnbct do tianda iii, o, Soin

noastiä, ce doe tarnic ii tu[buii aa sufletul ? Ci pOvCs—

tcte--ne mihniiile tale, daci to incrozi in diagostea

noasträ

51 Far.izada, hotaiindu—se 511 VoLbCLlSCa, in ti—u 11 sfIr

Ic spuso

— 0, fiaI,ii mei, nu—mi mat plac giIdini1o nol Si o nipdi plInsul, jar miigäritaiv1o iioir1 din

ochii ci.

51 mntrucIt ci Utceau, Ingrijoiaf,i i Intiista(.i do o

tire atita do grea, le spuse

— Oh, flu-mi mai plac grlldinule mclv Nu so aflil in

ele nici Pasàrea-Vorbitoare, nici Pomui-Cintätor, nici

Apa-ca-de-Aur!

$i Farizada, lásIndu-se furatà deodatà do focul doiintelor

sale, Ic povesti dintr—o ràsuflare Liatjlor ci cum

o gãzduise pe bãtrIna cea bunil, i Ii lrnuri, cu un glas

atItat pInà peste poate, cc rninunIiii sInt Pasãrea-Vor-bitoare,

Pomul-CinUitor i Apa-ca-dc-Aur.

lar fratii sài, dupt cc o ascultarLi, ràmaorã pInà peste

poate de uimiti i ii spuserä

— 0, sora noasträ, poto1ete-i suflotul i Insenineazá-ti

ochii. Cad lucrurile acestea, do-ar Li i pe piscul

cel mai de neajuns al muntelul Kaf, nol tot ne-am

duce sä le dobIndim. Ci, spre a no uura cãutàrile, poi

s no spui numai in ce bc pot fi gásite?

$i Farizada, Inroindu-se toatá cá-çd màrturisise dorinta

ci cea dm111, Ii lámuri CU CC 5ti’a despre locul unde ar fi

lost sá so giseasc lucrurile acelea. Si adáugá — Asta-i tot cc tiu, i mmic mai mult

lar ci sliigarã amIndoi deodatá

— 0, suia noastra, no ducem sä ic ciuUirn

Ci ca i.ipa spoitata

——

0, nu o, nu Sä nu vIl ducei

$i Farid, liable eel rnai mare, SpUSC

— Do.rinL.a ta oslo asupra capului i asupra ochilor

n.oLri, o, Earizada ! Ci mic, ca mai mare, ml so cade s—o

Indeplinese. Calu] mcu oslo Incl Incuat, i are sä ma

(boa neslabit inspre hotmele Indici. acolo undo SC afla

node trel minunilii, pe care am sà le aduc, de—o

vica Allah

so i.ntoarsc inspre fratele SALt Faruz i Ii spuse

— rTu :ftatele meu, rAmIi aid, ca s—o veghezi,

ci lipsi cu, pe sora noastril. CAci flu este bino s-o lAsAm

singuiA do tot in casA!

51 so duse tot atunci la calul sAu, sAri In spinarea

id i, aplecIndu-se, sArutA pe fratele sAu Faruz i pe soon sa Farizada. care ii spuse, plingind de zor

— 0, naicA al nostru, mA iog tic, lasA pustiei drumul

acestu plin do prirncjdii, i descalecA. Decit sA Indur

lipsa ta, miii bine nici sA nu vAd, nici sA nu aud vocodatA

PasArea—Vorbitoare, Pornul—CmntAtor i Apa-ca—cic—A Ci Faiid ii spuse, sArutind—o iai’

— 0, surioara inca. lasA—ti pustici spaimeic, Intru

lipsa inca nu are sit lie plea lungri i, Cu ajutorul lul

Allah, nu ate sä mi sc Intimple nici un necaz i nici 0

supararc in di-umul acesta. 5i—apci, ca sit nu to miii

chinuiascit grijile, cIt am sit lipsese, iacittit un jungher pe

care i—l las

scoase do in brIu Un junghet, cu mInerul bittut en

rnargai.-itaicle dintii cAzute din ocMi Fnrizadei po cInd

cia copilli. i i—I Inminà spunIndu—i

Jungherul acesta, o, Farizada, are s—ti arate In

ce stare ma af.lu. Din vrcme In 7reLT1c, sã—l scoti din

teaca i sá-i corcetezi limba. Do—al sä—1 vezi tot asa curat i do lucitor cum e acuma, are sä Insemne Ca slnt

tot viu çd pun do sinãtate ; ci de—ai sà-1 vezi Intunecat

on ruginit, vei ti cä mi s—a IntIrnpat vt-co nápraznà, sau

cä ma aflu robit undeva ; i dc-al sä-l vezi picurInd do

sInge, si f ii incrcdinata Ca cu flu mai sint pnintre cci

vii! i, dc—o fi aça, tu i cu fratole meu sä chemati asupra

mea mila Celui prealnalt!

Spuse i, fàrà a viol sà asculte nimic, piecà in

galopul calului pe drurnul cc ducea lnspre tara Indului.

Si morse ci aa vrcme do douäzeci do zile i de

douizeei do nop:i, pnin pustictat,i in care flu Sc afla

nimic aitceva deelt. iai-ba veide i sufletul lui Allah. $1 in

cea do a douizccea zi do mers ajunse Intr-o cimpie, Ia

poalele unui munte. $i in cImpia aceca cia un copac. $1 sub

copac edea un cic tare bitrln. $i faa aculuj pica batrin

eic se pierdea cu totul sub pletele lungi, sub tufele

sprIncenelor i sub fuiorui unel hàibi cumplite i albe

ca imna proaspàt dãräcitä. Ian mIinUe i picioarele ii crau

peste poate de slabe. Jar bnIncile i tàlpil.e I so sfreau

cu niçfte unghii amainic do lungi. $i dcpàna cu mina

stIngà un irag do mätãnii. pe cind mIna dreaptà o i.inea

nemicatà in dreptul fi-unlii, cu degetu] ai.atator nidi—

cat in sus, aa curnu—i sfInta datini, spre a aduvc-ni Ca

Unul singur este Ccl. preainalt. Si flu Incape Indoialà

en rnoncagu1 acela era un schivnic biinIn, care prasisc

lumen cine mai tie din cc vi-emw.i uitate.

5i intrucit chiar ci era Intliul ins pe care, in acca

zi a douäzecea do drum. ii intiJ.nea in cab, crnoruI Fanid

descaleca i, j.inIndu—i calul do dIilogi, sc duso pnä la

eic i ii spuse

— Sa]amah.kul lie asupra in, 0, picacuviosubc

Si bätrInul ii rispunse Ia salamalek, Ci Cu Ufl glas

atIta de Inbuit sub desetul mustâtilor i al bárbii, Ca

piinu1 Farid flu putu sã audã decit nite mur.mure de

neInteles.

Atuncl cräimu1 Farid, care nu so oprise acolo decit

spco a càpàta làmuiiri despie coca cc venise sã caute atita

do departe de tara sa, ii zise : ,,Trebuie numaidecIt sá

aud ce spune !‘ Si scoase din desaga de drum nite foaifoci,

i ii spuse eicului

— 0, preacinstite unchecu]e, ingáduie-rni sri-ti dau

cole citeva ingiij iii pe care nu ai vreme sä ti Ic dai tu

Insuti, cufundat cum eti, fii do contenne, in cugetãrile

CUViO’iei

5i IntrucIt eicu] ccl bátiIn flu ridicà nici o Impntiivirt

i nu ariJã nici o suptrare. Faiid inCepu s; (iie, a

reteze i sá potriveasca i baibi i nitistii1e i SI)IiI([l’ i pletele i unghiilc, cite—un pie, cit(-un pie pin;i (

Eicu1 iei intineiit cci douiizeei ck ini, iw putin. Si dw

ii fàcu binele acesta rnoneaguIui, ‘ii spuse dupã dutinu

babiei.iior

— Sc—Ii fie Cu piiinii i cu dcsfàtaic I

lai 501cU1 UI bàtiin, duc so sinii uuiat astfel do tot

cc ii impovàlase trupul, so utft multumit pIná peste

poale i zInibi Irispre diurnet. Pc imà, Cu un gins Cait so

Icusc mai Iirnpede ca al unui copil, ii spuse

— Allah coboare— asupia ta binecuvIntiiilc sale.

fiul rneu, pcntiu bim.Ie pe caic ti—i datoreazä fllo5flca

gui de mine. Ci, oixcme—m. fi. o. diumetule do troahi sit

gala i cu sá te aJut CU sfatutilc 5i C1.l pliceperea mea

5i Faiid riu pieget.a sã—i itspundä — Viii tare do depaite, sà caut Pasàiea—Vorbitoa

Pomul Cintätor si Apa-ca—du—Aur. Poi once sà—rni

uide pot sä Ic gisesc ? Oi no tii chiar nirnic despre ole ?

CInd auzi vorbele acestea ale càlàtorului acela tinerel,

cicul Sc opri deodatà din depánatul mátàniilor, atita

de tulbuiat Cu. Si nu rispunse nimic. Tar Farid II Intrebá

— U.nchcu1e taic, pentru cc nu gráieti nimic? Nu

zàbovi sà-mi spui, ca s1—nu-mi las calul sà Inghee aici,

dacà 5Lii ceva ui-i dac nu tii duspie cc te Intreb

Iai eici1, pinà Ta urrrL , Ii SUSC

— Do buná seamt, o, fiul meu, tiu 51 locul undo so

aflá acele trei lucruri, si drurnul care duce Ia ole. Da

binele pe care ml 1—al fãcut este atita dc male in ochii mel, cà flu ma Indur, in schimbul lul, sá te Indium Insprc

nápraznele cele amarnice ale unei incercLlri ca aceea

Pc urmä adàugà:

Of, fiul meu, mai bine 2orete de te-ntoarce pc

undo ai venit i du-te Indäràt in tara ta ! CIti ficài,

inaintea ta, au trccut pe aici, i nu i-am mai vilzut sti

se fi Intors vreodatà!

Jar Farid, pun de bLrbtie, spuse:

Uricheu1e taicä, aratä-mi numal caka pe care sa

merg, i flu te Ingrija mai muit. TntrucIt Allah rn-a dilruit

cu nite brate care se pricep sà-1 apeie PC ccl care Ic

are!

Jar eicul 11 Intrebã domol

Da cum sa-l apere de Cel-ce-nu-se-vede, o. copilul

mcu, mal ales cInd ai lui Cel-ce-nu-se-vede sInt mu i mu ?

Jar Farid scuturà din cap çì ráspunse

— Nu este putere i tárie deelt Intru Allah preaslávitul,

o, preacinstitule eic ! Ursita mea se afili la gitul meu,

i oricIt a fugi, ea tot are sà ma urmeze ! Spune-mi, dar,

de vreme cc tii, spune-mi ce-mi rimIne de fácut ! Si,

in felul acesta, ai sá m Indatorezi

Cmnd povestea ajunse aid, $eherezadLl vzu zoiii rnijincl i.

sfioasä, ticu.

Ci intr-a apte sute aptezeci i aptea floapte

Daci viu eli nu poate dovedi sIt-I IntoarcIt pe drurnetul

eel tirieie[ din LOStUL lui, BittiInul—Copacului bitgit

rnIna la chirnirul cu care era incins i scoase Un gocoloi

do crcmene iOie. 5i Ii mtmse clrurneului 4ogo1oiu1,

spunincl

— Piatia aceusta me sit to ducit acolo uncle are sit

to cluca. TU mca[cca pe cal i aZVU1C—() Inaintea ta. Si ca aio sa so rostogo1o’asc, iar tu sit mergi pe urma ci pmnit Uflcl(’ S—() ())ij. Atuiici sa clescaloci i sit legi calul Cu friu

de piatra aceasta, iUl (‘ aie sa stea acolo DC bc pIflit

cc to voi intoarce. Iai tu sit to cateli pinit In virful rnuntelui

C care ii zitreti de aici. 5i pcste tot pe undo au sit te ducit

paii, ai sit vezi nhte pietre rnaii, negre, ç;i. ai sit auzi nite

glasuri care nu sInt mci glasurile apelor In gherdapuri,

nici ale vrnturiioi in genuni ci smnt glasurile supuilor

Celui-cc-nu-so-vcde. 5i au sit-1i uric nite vorbc care

ingheaII singele in em. Ci tu sit nu be ici in seamit.

intrucit dacit, special, vei Intoarce capul ca sit to uiti Inditilit, pe cind ole nu sit to strige ba do aproape, ba

do departe, vei fi preschimbat, pe clipit pe datit, Intc-o

stanit ncagrit ase.rnenca cu stincile negro din acel munte

ci dacit, irnpotrivindu—te chemitrilor, ai sit ajungi In pisc,

vei gitsi acolo o colivie, iar in colivie vol gäsi Pasitreavmhjtoare.

$i sit-i spui : ,,Salamalekul fie asupra ta, o,

Biulbiul-El--Hazar ! Unde cste Pomul-CIntittor? Unde

este Apa—ca-de-Aur?” 5i Pasitrea-vorbitoare are sit

spunit tot. Uass’alarn

Tar eicu1 eel bittrmn, dupit cc spuse toate astea, scoase

un oftat adIric. Si nirnic mai mult.

Atunci Farid sitri zornic pe cal ; i zvIrli piatra Inain?e,

din toate puterile lui. $i gogonuiu de cremene rOie se

duse se duse dc-a rost:ogolul. $1 csltil lui Farid, Un fulger

printre bidivii, de—’abia pulea sà so tinã dupã el printre

tuflhiçurile pe care Ic stihtea, peste viugHe pe care le

Sàrca ça peste piedic tie pe care le trecea in zbor. 51 so tostogoli aa rnai dcpaitc, cu o iuea1à nedoinolitá, piná

cc so izbi do cea dintli stInc din munte. Atunci se opri.

lar ciãiorul Faiid so dote jos de pe cal i rilsuci

ftiul pe dupä piatra do crerncnc. $i calul Impietri pe

cole patru picioare ale lui, i flu so rnai clinti, do parca au 11 Lost pironit in pãmint.

Si pe data omirul Farid incepu sà so calere pe munte.

Si nu auzi dintru—atli nirnic. Ci, pe rnàsurà Ce urca, ve.dea pámIntul curn se acoperä cu stane do piatrá neagrá, care inchipuiau oamcni Imiotrii. 5i ci flu tia cá acelea crau

truputile icciorilor do crai care calcasera inaintea 1w pe

accie [ocuii ale dezn1dejdii. $i deodata, dintre stinci, se

auzi un .ipit curn nu mai auzise ci In viata lui, i care

Lu urmat nurnaidecti, i din droapta i din stinga, do

alto ipete care nu aveau nimica omonesc. $i flu erau

mci uileLeIc vmntUrilOL tui’bato de prin pustietãi, nici

mugctcc pIraicior umfiate do prin munti, nici vuietul

nh1i-pior do ape cInd so prãbuesc in genuni, Intrucit erau gasuriie acelor Navecie. $1 uncle ziceau : ,,Ce vrei?

Ce vrei ?‘ lar altele ziceau : ,,Opriti-1 ! Opritiyl Jar

altele ziceau : ,,Dati-i brInci ! Prävãliti-i Indáiät !“ Jar

altele ii batjocoreau, strigind : ,,Ho ! Ho ! PrpádituIe!

Ptpádit.ule Ho Ho Haida-hai ! Haida-hai !“

Ci crdorul Farid, fár a se iása arnágit de acele

glasuri, sui picpti muntele rnai departe, cu sIrguinä i

diizenie. Jar glasurile se facura In curInd atIta do multe

i atita do amarnice i, adeseori, ràsuflarea br Ii trecea atIta do aproape do obraz, i atita do Infricoatá ajunse zaiva br, i dc-a dreapta i dc-a stInga, i Inainte i Indàràt,

i atIta erau de näpraznice, i atita do chinuitoare so

fàcea strigarea icr, Incit emirul Farid, I árá do voia lul,

fu CuprInS de tremur i, uitInd sfatul BãtrInuiui-de-la-Co

pac, Intoarse capul sub rsuf1arca rnai tare a unuia dintre

glasuri. Si tot atunci un urlet spaimintator SCOS de sodomul

de glasuri fu urmat de o tãcere mare. $i cräioru1 Farid

fu pieschimbat intr-o stanà de piatrã neagrã.

5i, la poalele muntelui, la fel pãi i calul, care fu

prefilcut Intr-o stincã flirá chip. lar gogoloiul de piatrà

rosie, rostogolindu—se, Ii Juà drumul Indärãt Inspre

Ft.rInu-CopacuIui.

Or, In ziua aceca, domnita Farizada, dupri obicciul ci,

scoase jungherul din tesacul pe care 11 purta nesmintit

la brIu. $i se gilibeni 5i incepu sà tremure, cInd vázu c

fierul, cel Inca in ajun atita de curat i atIta de stralucitor,

Sc Inccoase acuma 5i ruginise de tot. 5i, pràbuindu—se

in biatele craioruIui Faruz, care venise fuga la chemarca

ei, strigà

— Ah, fratele rneu, unde e5ti ? Dc cc te-oi fi läsat eu

sà pleci ? Ce-ai päit tu in acele tan strãine? Vai de

päeatele meld 0, ticäloasã Farizada, mi-e silà de tine

i o Inäbueau sughi.urile care ii zguduiau inima. Si

ci1ioiuI Faruz. tot; atIta de amánit ca 5i sorä-sa, Incepu

s—o aline ; pe urm, ii spuse

— Ccea cc s—a IntImplat s—a Intimplat, o, Fa.riz

Intrucit ce—i scris tiebuie sã se irnplineascii. Ci de data

aceasta este nmndul meu s ma due sä-l caut pc fiat.ele

nostiu 5i, totodalà, st—.i aduc cele trel lucruni care i—

pricinuit robia in care pesemne cä a ctzut.

Jar Farizada, iugindu-se de ci, st.iigá

— Nu. nu fie-i rnil, nu te duce, dacà te duci s

cauti cc a jinduit sufletul meu nesãios ! 0, fratele meu,

dacä s—ar Intimpla vre() n.rrpast.á, eu a muri

Ci plmnsetele i lacrirnile (‘I flu-I clatmara pe cráisorul

Faruz din hutänirea Iui. 5i inealeca pe cal 5i, dupä cc Ii

lua bun-rámas dc Ia soa-sa, Ii dada un hag de ntanii

fàcut din rnàrgànitarele care fuseserà lacniniiIe curse din

ociuii de pruncã ai Fanizadei atunci cInd plInsese ca a doua oara, i ii spuse :

Dac màrgàritaree acestea, o, sora mea, flu au sä

mai cuigä uncle dupã altele printre degetele tale, de parcà

s-ar fi lipit, va fi semn cã i cu am urmat soarta fratelul

nostru

$i Farizada, napaditi do jab. spuse sàrutIndu—l

— Dole Allah, o, muitdragui nwu, sá nu päcti nirnic

Si st to Intorci aCasa CU naica al nostiu

Si emirul Faiuz iutt in iindu—j ca lea care ducen

insprc meleaguilic lndului.

51, in cea do a douizecea zi do càl1toric, aunso

in BitrInul—de—sub—Copac, care cdea curn ii gàsise c

.rul FaricL cu degetul arätátor do in rnIna dreap1.l In dreptul

frunii. Si, clupà salamalekuri, moneagu1, introbat, ii

povesti f1üciuiui tot cc plise fiate—siu, i stuui din

bate puteijie sà—l jntoaica din drum. Ci, c1aci vàzu

Ca flU are sl ajungã In mci un capatli CLI sttruinta accea,

ii inmifla gogonLuul do piatra roie. 5i piatia ii duse pe

fliiciu la poalcie iTlunteluL acela a! biestcmului.

5i emnul FaLUZ sc avInUl pe clinul rnuntelui, i

giasurile so stIinirà in paii lui. Ci ci nu ic ascuiLi. $i,

la hulirile, la huiduielile i in stiigLitele lot, riu iIspun—

dea nirnic. 5i iacätà ca i ajunsese la jum1tatea uicuu1ui,

cInd auzi deodata un strigtt in urma iui

— Fratele rneu ! Fratele meu ! sà flu fugi do mine $1 Faruz, uitind do once gniji, so Intoarse insprc

glasul acela, i fu schimbat pe datl intr—() stanã do

piatra neagra.

$i. in palatul ci, Fanizada, care flu Iisn din rninà

siiagui do niLirgáritare nici zi nici noapte, i care prefira

necurmat boabele printre degete, simlj dcodatLi c1 boa- bole nu so mat supun curgerli depánatc do ca, i VàZU ca

so lipiscia uncle de altele. $1 stnigà : ,,O, sàrmanii fraU

at mci, supud toanelor mdc, am sa vl gàsesc !“ $1 Ii

sugiurnà toata durerea In sine i, fãiá a mai zãbovi cu

boceli adaintce, se strävcsti in hine do voinic, içi iuL

armele, so mncinse cu e]e, i porni càlare, luInd calea pe

care o luaserã i fraii ci.

$1 In cea de a douàzecea zi ajunse la eicu1 eel bátrIn,

care sta sub copac, Ia marginea diurnului. $i domnia ii

dàdu bince i ii spuse — 0, pioacuvioase moule taicá, rxu curnva ai vàzut

trccInd pu—aid, Ia douizuci do zile unul do altul, dci

Crai()ii tinuii i fi Unhi )i, CfllC cautau Pasãrca—Vorbitoare,

Copacu1—CIritttor i Apa—ca—dc—A.ur ? i bM,rinul rispunse

— 0, Furizada, stipina nica cu zinihet clc

..

tr andafir,

i—am vzut i i—am inchumal:. Iai ci, vai ! ca i atulia a d1a1L()ii ma into do (.1, nu Lost optiti In drumul icr do

catru C(’i Navede

$i Earizada, dacà vàzu Ca moneagul ii SPUI1C p2

iHlflhC, carouse pmna posto poate de ncdurncrità ; lar bãtri—

nul ii vise

— 0, domnità a stràlucirii, nu to—au angit ac

care ti-au povestit dcspre cole trei lucruri tärã do asemuire,

pe care au venit sá Ic caute atItia oral i craiori

l)a ci nu ti—au spus i primejdiile care slat do Infruntat

mfltl—() 1]ccLCaLe ulita do gica ca incercaica in care Ed

intrat

$i I SUSO F’arizadci loate cite avea do infiuntat:, dctca

so ducea sà—i caute Irutii ‘i 0(10 tici minunälii. la

Fai.izada ii spuse

— 0, picacuvosuic, suflctul rneu oslo tulburat cu

totul in smea lui do voibc’ie tale, intrucit sufletu—i uo

de Infricoat Ci curn si dau cu mndárãt, clad slut: datoare sá—mi gasosc fraUi ‘? 0, preacuviosule, ascultà ruga unei surori iubitoare i povàtuietc-nh cum sá-i clezieg din

vrajà!

Jar eicul ccl bàtrln ràspunse

— 0, Farizada, fiicà do Imnparat, iacàtà gogoloiul de

piaträ care are sá to ducä po urmele br. Ci flu ai sã poi sä-i

doziegi din vraj decIt atunci cInd ai sã fil stàpIna color

troi rninunii. Si intrucit flu—ti prirnejduieti suflutul

deelt din pricina dragostci do fratii täi, i nu minati de

dorinta do a clobindi coca cc flu este Cu putintà, atunci

cocu cc oslo cu noputina arc s i4i fie rob. Af1, dar,

cii nici unul dintre fiii oarncaiior flu au putut sii biru.e

chernaica glasurilor lui Navede. Drept caie, ca sii—i ráz

boti PC Navede, trebuic sii to intr—airnezi Impotriva lui

cu iscusinLI, IntrucIt Navede are mare putere. lar iscu—

sina iiilor oanicniior aic sii hituiascii toato puterile 1i

Navede

51, dupii cc spuse toate astea, DiitrInul-de--sub-Copac ii

Inrninii Farizucici gogonuiul do piatiti ioie ; po urmii

SCoase do la brIu un smoc do Hnii i spus

— Cu smocul iista uuroI do lInii, o, Farizada, ai sá—i biiuicti pe to(.i ai Iui Navedo

5i adiugi:

— Apleacii-41 Insprc mine cununa capului tiiu, 0,

Farizada

lar ea Ii ‘aplccii inspre moneag capul ccl cu pletcie pe o parte de aur jar pe cealaitii do aigint. $i biitrinul

spuse

—- Fiicii a oamenilor, cu smocul acesta uure1 al sii

biiuieti putcrile celor din vLizduhuri i toate iret1icuri1e

lui Navede

51, fiicInd smocul In douii, ii puse Farizadei in fiecare

ureche cite un ghcrnotoc, i Ii fiicu scmn cu mIna sii

purceadá l.a drum. lat Farizada Ii lisa pe moneag isi

zvIrli cu dibicie piatra Inspre munte.

Si ajunse astfel Ia cea dintli stinci, i descileci de

pe cal i porni si urce spre piscuri, tar glasurile Se i

stIrniri sub paii ci, dintre stenii de piatri neagri, cu o larmi infricoitoare. Ci ca de-abia dacä auzea un murmur

surd, neprinztnd nici un cuvmnt, nepricepmnd nici un strigit

i, ca urmare, neIncercmnd nici o spaimi. Si ii vizu do

sui, fin a se opri, micar ci era gingai i micar cá

picioarele ei nu càlcaserà vreodatä decIt nisipiu1 ce moale

al càrärllor din grádinile casei. $1 ajunse fãrã a se istovi

In piscu muntehui. $i, In mijiocul podiu1ui de pe piscul

acela, zári o colivie de aur, dinaintea ei, pe un stllp de

aur. Si In colivie vàzu Pasàrea-Vorbitoare.

5i Farizada Sc rcpezi i puse mlna pe colivie, strigInd

Pasre! Pasäre! eti a mea ! eti a mea! $i n—

sri-mi scapi

Si, tot atunci, Ii scoase, aruncIndu-le cit cob, doapebe

de IIn din uicchi, rImase acuma de prisos, care o fàcuserã

surd Ta strigitcic i la huicle lui Navede. IntrucIt toate

glasuribe liii Navedc tãcuserà acuma, i o 1ini,te mare

donnca pCSte .IT)L1DIC.

Cind r)OV(’ta njLlrlse aici, Seherezada vàzu zorli mijind i,

sfiütsá tacit.

Ci intr-a apte sute .aptezeci i opta noapte

Urmá:

$1 In adincub aceki tàceri man, In limpezimea neclátinat

, se ridicã glasul Päsinii-Vorbitoare. $i spuse, cu

toi clopo1eii din ca, cIntind PC limba ei de pasãre:

A1 cum, aIz cum,

0, Farizadd, o, Farizadd,

Tu, cea cu zimbet

De trandaf ir, Curn a putea,

In ce orbiri,

Sd-mi vreau acurn

Spre nicdiri

Sd-mi cciut drum?

0, noapte, ah! Ah, ochi, priviri! Eu tiu, eu tiu,

Eu, decit tine,

Eu tiu mai bine

Cine eti tu

0, Farizaclã,o, Farizaclä!

Ah, ochii, ah!

Ah, nopi senine! Eu tiu mai bine,

Ak, decit tine,

Cine eti tu,

Cine eti tu !

Ak, ochii, ochii, Ak, ochu!

Eu

Roaba ta sIt,

Fàrã tãçjadà,

Mereu,

Mereu,

0, Farizadá 0, Farizadä!

Aa cInta, o, alàutelor! aa cInta Pasárea-Vorbitoare.

Tar Farizada, vrájitä pinã peste marginile vràjirii, Ii

uitá i supäràrile i chinurile ; i, mncr’ezIndu-se in vorba

pãsthii nàzdrävane care i se fàgàduise roabá, flu pregetá

sã-i spunà:

— 0, BiuThiul e1-Hazar, o, minune a vàzduhului, dacä

Irni eti roabà, dovedete-mi, dovedete-mi

i Biulbiul, drept ràspuns, cIntã:

Farizadd, Farizadd,

Poruncete, poruncete,

Poruncete, Farizadd!

Inirucit, fdrá tàgadä,

A Ic cwcutta,

A te ascuita,

A U’ asculta,

Pentru mine insemneazd

A mci (1 supunc

La dorinf.a tct!

Atunci Furizada ii spusc’ di are mai mult,o lucruri

dv cerut, i incepu Cu a o ruga sA-i aniLe unde se afl

Copacul-Cintiltor. i Biulbiul, in cintecul el, ii spuse a

so IntorarcA inspre cflna cealaitil a munteiui. 51 Farizada

so Intoarse lnspre dma dimpotriva coastei pe care urcase

$1 privi. Si väzu Ia niijlocul pov1rniuIui un porn atita de

urias cA umbra Jul ax’ Ii putt. sA adAposleascA 0 oaste

mntreagA. Si se minunä In cugetul 4, i nu-i da prin gind

curn at putea a scoatà din• rádàcini i sit ia cu ca pornul

acela. 5i Biulbiul, vizlndu-i nedurnerirea, a IArnuri, cmtind,

di nu era deloc trebulnl4 a scoatA din rädAclnl

copacul ccl bAtrmn, i di era destul a rupA o crenguAI din

eJ i s-o sAdeaacA In cc bc i-ar plAcea, qi are a vadA pe

datA curn prinde rädAcini i cum ajunge un porn tot aa de I rurnos ca ci acela pe care ii vede aid. $1 Farizada se

duse la Cupac i awed cintecul care se ridica din ci. $1 intclese di so afla dinaintea Copacuiui-CintAtor! Intrucit

nici adierea vintulul in grAdinile persientti, nict abAutele

indieneØi, nici harpele Sirici, nici (,irnbabele Egiptului flu

au scos niciclud vram cintec asernuitor cu zvnnul cci

dulce ad gurilor ctie fitrA de nusnAr care se aflau nevAzute

in frunzele Pornulul cintttre4.

5i dupA cc, Ii veni In fire din vraja In care a

cut undase cintecul, Farizada rupse o rarnurA din Copacu1

CintAtor i se Intoarse it PasArea Biulbiul i a rugi sA-i arate unde se .afIa Apaca-de-Aur. $i PasArea-Vorbitoare

Ii spuse sà se IntoarcA Inspro soare-apune i sà so ducA si’. priveascll pe dupA stinca cea albastrIl pe care are s-u

iradtt acolo. lax’ Farizada se Intoarse tnsprc soare-apune

ci vizu o stinci de peruzea curati. $1 se duse lnspro ea •i, dupa stinca de peruzea curati, vizu cum izvora un

pIrlia sui4ire, ca de our toplt. 51 apa aceea, toati de am’,

a plrliaqulul pe care il asuda stinca de peruzea, on

IncA 0 inal dea miririle s-o vezi strAvezie 1 Iirnpede

ca maid apa peruzelelor.

51 pe sttncA, Intr-o scobituri, se afla un vu do

citar. $1 Farizada liii vasul ci Ii umplu cu apa strilucitoare.

51 se Intoarse la Biulbiul, Cu olul de cleflr pe

umir ;i Cu creanga clntitoare In mIni.

$1 iscalti ci Farizada cea cii zImbet do frandafir

ajunse stipini pe cele Wet minunitli LAvA do asomuire.

5111 spuse pisirli BiuThiul:

0. tu, cca mad frumoasl&, mi-a mai rAmas o rugA

mink, sal41 fac. 51 anume spit a mi-c vedea indeplinitA

am venit de-atita do departe dupil tine! $1 intrucit PasArea o pofti sal gruiiasctl, Fauizada spuse

cu glas tremuritor:

.— Fratli mel, o, Biulbuul, traUl mel!

Bluibiul, daci auzi vorbele apelea, pAru tare stinjoniti.

Intrucit çtia ci nu sta In puterlie el sal lupte lnipotriva

celor multi at lul Navdde ci Impotriva vrijllor br, •l

ctia cal i ea be era supusal dlntotdeauna. Ci 1i zise pe data

ci daci ursita 0 ajutase pe domnfli sal izblndeascA, ii

era ingilduit ei do aol inainte, LAvA de teami, s-o sinjeascil

i si so lepedo do stAplnii el de pinal atunci. SI

drept rtispuns, clntA:

Cu stropli, cit stropil, cit 8tropII De api, din i’asui cel pUn, de cle$ar,

0, Farlzadd, o, Farizadd, Cu stropli, cit stropli, cit stropli

Stropeqte, o, trandafirule cii meu rar,

Stropete etanele-acelea de mutate gr4madd 0, Farlzadd, o, Farlzadd!

Si Farizada luà Intr-o mInà olul de cletar, jar in

mIna cealaltá luá colivia de aur cu pasárea Biulbiul i

creanga cIntItoare i porni pe brmna muntelui in jos.

5i on de cite on da de o staná de piatrá ncagrã, o stropea

cu citeva pic1tuni de Apá-ca-.de-Aur. $1 piatra prindea viaä i se schimba in om. $1 Farizada, färä a läsa nici o

staná nestropila, ajunse i Ia fiatii ci.

lar Fanid i Faruz, dezIegai din vrajà, se repezirä

s—o sãiute pe sma br. $i to:i VoiniCU, pe care ea Ii trezise

din somnul br do piatri, venira sá—i sárute mina. $1 se

fagàduirã iobi ai ci. Si toti iaolabtii cohonIri iaIi. Inspnc

cIrnpie i Inc ecari huhi pe caii Ion, dupii cc Farzada

II deziegá i pe ace;tia din vrajt. $i pornirä Inspre Copacu1

-1V[n’neaguui.

Ci Moneagu1 flu se mai afla pe paite. ian Copacul

nici el nu mal era pe pajiste. 5i t’ulbi.ul, cmd Lu Intre—

hatá de Fanizada, ii räspunse cu un glas care se Inspri

dintr-odatä

— Pentru cc vrei sá-4 vezi iarái, o, Farizadá? El i-a dat fetei oameniior invãtátura de a se sbuji de smocul do lInä cace binuie giasuile role, gl.asuniie vrãjmae, gin—

suiile potnivmcc i toate glasuni!e care tu1hur läuntrunile

sufletului i 11 opresc st ajung in piscuil. Si precurn

dasciuI pabote dnantea inváiàLunii sale, tot aa Si

MoneaguI-Copacubui s—a mistuit. cind ti— a trecut

Invãj.Atura lui, o, Fanizadá ! Si de—acum inairite nelcie

care ii chinuiesc pe cci rnai multi dintre orneni no au

sà mal aihii nici o putere asupra sufbetului tàu. Intrucit

ad sá tii sá nu-ti mai lai sufletul sã asculte do mum—

plan din afara ta, care nu au putere decIt din pnicina

acestei ascultaii. 5i ai Invätat sà cunoti netulburarca,

care este muma fericinilor toate

Aa grài Pasarea-Vorbitoare, pe locul unde so Inadta

inainte Copacul-Moneagului. $i toti se minunará do frumusetea

felului ei de a vorbi i do adincirnea cugetului

sáu.

Si oastea care alcàtuia alaiul Farizadei porni mai

departe la drum. Ci nu peste mult ceata incepu sá scadä,

intrucIt voinicil, s1oboziti din vrajá de Farizada, pe másurä

cc ajungeau In dreptul drumului pe care veniserá, Sc

Infifliçau unul cite unul dinaintea ci ca sã-i rnãrturiseascá

inca o data vorbele br do mulurnire i, särutindu-i mIna,

i luau bun-rárnas do Ia ea i de la fratii ei. 5i, In seara

celci de a douäzecca zile, domnita Farizada i emirii

Farid i Faruz ajunserä in pace la casa br.

Or, de Indatà ce descálecá, Farizada flu zäbovi sà

atirne colivia In grádiná, sub un umbrar. Si pe data cc

Biulbiul scoase cel dintIi tril al glasului ci, toate pàsäiile venirà fuga s—o vadä i, dacá o vãzurà, Ii deterà binete

laolaltá. IntrucIt i filornelcie i turturelele i ciocIrliule

i silviile i cintczoii i sticIeii i bate ncarnurilc cole

fiä do sfIrit ale pasaicturilor care säliuiesc prin livezi

màrturisirä Ca frumusetca ci este mai presus do frumusetca

br. $i, Cu glasuri rnai subiri on mai groase, ca

nite almee, tinuia hangul cu ciripitul or la rnancicic ci

tinguioase. Si de fiecare data cInd ca Incheia un tril dibaci, dc ii vedeau incintarea cu nite släviri pline de

farmec, in limba br de pásári.

51 Farizada se duse la un havuz mare, de alabastru,

In a cãrui oglmdii Ii fácuse obiceiui sá-i priveasca

pleteie-i cele de aur pe-o parte i de argint pe cealaltä,

i vãrsá In ci o picáturä din apa adusä in olul de cietar.

5i picàtura de aur se umflà çi se ridicá i crescu in

uvoaie lucitoare, i flu conteni sä tineascä In sus i sã

cadà iarãi frIntá, revàrsind o revenealä de peterã de

mare in aerul aprins.

$i Farizada sádi, cu chiar miinile sale, creanga luat

din Pomul-CIntätor. 5i creanga prinse numaidecit rádãciná

i, In cIteva clipite, se fäcu un copac ba fel de

frumos ca i acela din care odráslise. $1 se porni un

cintec atita de frumos cã nici adierea vintului prin livezile

Persiei, nici alàuteie indieneti, nici harpele Siriei, nici

l.imbak’le Egiptului i-ru ar [i putut sü scoatr farmecul unul

cIntec aa do ceresc ! i, Ca sä asculte gurile COk’ nevzute

i fàr do nurntr din fiunzcle cInUirctc. izvoarele so

oprirà din curgerca br susuritoare, pisiriIe inse,u 1i

currnaHi gasuii1e. mr adicic’a cea hoinarã do pe Carari 15L

strInse rnatasariilo.

i viaa Ii incepu iaiii in casa 5i in gridini1e accica

zilobe. sale do ic)ieir( nEtu1buratii. Tar Farizada ii 1uI

iaiii p1imbiri1o ci priri livozi, opriridu—se ceasuri in 51t si stea do voibà cu Pasiii:eaVoibitoarc, st asculie Pornul—

CintáLov i sii piiveasci Apa—ca--dc—Aur. Iar. Farid Faruz so dedai iaiäi petiocorilor br vinatoreLi 5i goaru—

br do—a ealare.

CInd pVest(1 JJUflS( (l, Q11cZeZ(1; VJZU ZOJ1 iniind i

siioa&i tñcu.

C7. ‘intr—ct aJ)tc sute •Q,.’pteZeei fl noua n.oapte

U rm.

Or, lair-n zi, pe n cäiaie din piduro, atita do sti1mti

incIt ci nu puturà sii so dea la vieme do—n parte, cci doi

frai so Intu1nii Cu sultanuL care so afla iii vinatoaro. Si

sirhä jos do pe cai i so temenira cu fruntiIe Ia pärnint

i suitanul, peste miisura do uimit Ca vedea In pidurea

accea doi ciàioi.-i viteji dc care ci nu tia nirnic, imbi’àca

falnic do parcá ar Ii fast din chiar alaiul san, so sinfli

ispitit sn—i priveascà rnai bine Ia chip i Ic spuse sá so

ridice. Si fraii cci doi so ridicard In picioare i ezurà

dinaintea suit anului, cu ochil plini do o màretie care

so potrivea do minune cu infàtiarea br cuviincioas Tar sultanul ramase tulburat do frumuset:ca br i l.i privi t)

vrene fin a spune nlmic, misunlndu4 din cretet pini In talpi. Pe urnif Ii Intrebi cine slnt l unde loculesa

IntrucIt inlma 11 era fermecati de el 1 se tulburase

foarte. Tar el rispunseri:

—0, doamne al vrendlo; sIptem fill niposatulul rob

al tuu, Ingnijitonul de odinioarA al gnidinilor, ci locuim

nu depante de aid, In can cu care ne-a Indatorat dlr’

niclata!

$1 sultanul so bucuni nespus cunosclridu-l pe fecleril

elujitorului dii ccl credinclos; da se mini ci nu se Infitiaseni

Ia palat pInd In zlua aceea, spre a face parte din

alalul liii. $1 ft IntTebi de pridna neveninil Ion Ia palat. $i ci rispunsoni:

— 0, doamne ad vremilor, larUk-no datA flu am venit

pmni astbzi sà no infiit.icAm dinaintea miinior tale dun-

nice; dat nol avcm 0 annA, mezina noastni, care nea lost datA in scaimA cii IAmbi de moarte de citre pilnintelo

nostnu, i pe care o veghem Cu o dragostc cc flu no ingZIdue

si putem gindi a o pArtial!

$1 sultanul fu Induioçat pini pestc misuni de legitura

aceca fniteasci, i se tulbuni tot miii tare do bucunia

acelei Intilnini, zicindu-ci: ,,N-a fi crezut vroodatll ci

s-ar die In ImpirAia mea dol flicil atita de desAvln$ti

ci totodati stita de dezlegal de once licomie 1” Si II

venl donir4a de neinfnInt si-I vadi In casa Jot, spit at;i

neon mat bine ochli cii chipurile ion. 51 let mirtunisi

numaidedt doninta sa celor 4o1 flicil, care nispunscni

ci asculti i ci so supun, ci gnAblni si-I tie stnAjL Si

eaiul Fetid o lute Inainte spre a se duce s-o vesteasci pe

sora a Fanizada die sosirca sultanulul.

$i Panizada, care nu era depninsi deloc ste pnimeasci

oaspe$i, ma tia cum ate se poarte spre a face cum so

cuvinc cinstea casel lot In fata sultanuhul. $1, In flstlceah

ci, nu gisi aitceva mal bun deck ste saduci l ate teaM stat de Ia pnietena ci Buulbuul, Pasirea-Cintitoare. $i

lispuse;

0, Biulbiul, sultanul ne face cinstea dc-a veni s

ne vadà casa, iar noi trebuie sä-1 ospatam. Gràbet.e de ma inval4 curn am putea sà facem fatä, In aa fel ca

ci sà piece mujumit! i Biulbiul rspune — 0, stipina mea, este de piisos sà pui bucataicasa

sà gàteasca tivi i t.àvi de bucate. IntrucIt numai o tavä

i Se potiivete astazi sultanului i numai ea se cere Sa

i se aducä la masà. i accasta—i o tavä Cu castravel4 umpIui

cu rnrgi-itaie

lar F’arizada, de tot nedurnei-ita, i gIndind Ca lirnba

Pàsarii a incwcat. voibeic. sc impotiivi spunind

— Pasàre Pasñ-e ! no te gindeti ? CastiaveU indo

pai Cu margaiitaic ! •Pii o mincaie ca asta unde s—

rnai pornenit. ? Dacá ne face cinstea sä vinã Ia noi la masà, fãïã indoialà Ca Impãiatul vi-ea sà minInce ceva, flu

sa ionaie ma.i-garnai-e ! Be buná seamá eã ai vrut sà

spui ., o tavã de casti-avei c-u urnplutui-a de oi-ez”, 0, Biul—

bht ?

Ci Pasar a—Voi-hh are si rig supàratã

—— Ba duloc ! Ba dvi c Ba d(loC 0 umnplutu:1

n(Lrit aic, dc iii giiiarc, de màiàiitan: ? Nicidecum

dc ()l(Z, nicideculn C (liUZ. nieldccum de orez

Si FarzacIa. caic se inc eden cu totul in Pasaea rz—

di-txani, picci dt:-giabt sX dea porunca bati-Iriei huciI tu-ese

.$i iñti.ase lava de CaStlaV(tJ CU mii-giitarc. Si intiucit

nãiitaiuic ru ]Ipsciu.l din casñ, no lu gicu sa se gaseascà

dcstul de rnulte spic a urnpk 0 tav.

Estirnp sultanui, InsoUt. dc ciaiul Faiuz, intrà in gràdma.

5i Farid, Ca1L ii a1cp1.a Iii poar-t, ii tinu scara eil i ii ajuti sà dcscarec’e. Inc Farizada cea Cu zimbet de

tianclafii, acum intiia oar cu fata ascunsä sub iasmae

(Irtiucit aa 0 povátuise Biu1biui, veni sà—i sáiute mina. $1

suftanul fu fermecat pmna peste p.oate do gingáia ci

aicas1 i dc cuia.ia do iasornie cc se rev àisa din Ioatà

fàptura ci, i, gIndindu—se la bàirinetca lui :fàiü do urmai,

incopu sà lãcvimeze. Pc uimi spuso binecuvIntmnd-o

— Acela care lasà urrnad (lUpi ci flu moare ! 0, pthinte

unor copu atIta do ftumoi, th1ruiasci—ti Allah u.n Joe

de vazä dc—a dreapta sa piintro cci Leticiti

Pc urmä adaugã, cob ui ndu—i iaräi priviiile asupra

Faiizadei care sta tot pecta

— Ci, o, fiicä a slüjitoilui 1T1LL 0. lujer mnmireSmaL

du-ne ia vreun tufi undo sã no adápostirn do arita

zilei

5i sultanul, Cu Farizadi care tremura toat inainlea lui, i cu cci doi frati ai ci in uimà, porni spre u.mbrar.

Si ccl dintli lucru care ii sthi in ochi sultanului KhosrL;

$ah fu havuzul cu apa d( culoarca aurului. 5i so opr o clipä sä pi’iveascä minunmndii-se, i sti’igi

— Ce apà minunatä cc dcsial.arc si to uii Ia en

se duse s—o vadá rnai do aproapu. 5i doodat.i auz.i

cIntarea Pomului—CInttitoi. $i mnlinse o uroche fcrrrio

cat Inspre rnuzica aceea care cobora din cciuri. Si acuItI

Indelung. Pe urmä strigä:

— 0, ce cIntare cum n—am mai auzit vreodatä 5i intrucIt, ca sá audã mal brne, poinise Inspie partea

de unde socotea cä vine cintecul, iaeátà Ca deodatã Ciiitecul

Incetä i o täcere mare adormi gràdina toata. $1

din toiul acelei táceri rnui SO ridicà giasul Pàsãrii-Vor—

bitoare, Intr—un cIntec singutatic, rásunátor i pitima,

5i zicea

— Binevenit

...

sultanuL. Khosru 5ali Binevenit

Binevenit ! Binevenit!

$i, cu ccl din urmä tril SCOS do glasul acela care descinta

vàzduhurile, Intreg corul pasLeturilor räspunse

pe limba sa:

—. Binevenit ! Binevenit ! Binevenit !

5i sultanul Khosru 5ah:t U uimit. dc toate astea, jar

sf1et ii lui, atIta de tulburat dc loate cite väzuse Intr—un

ràstimp atIta de scurt, fu Induioat pInä peste poate; i strigà

— Aici este casa fericirii ! Oh, mi-as da i puterea i

scaunul domnesc ca sä locuiesc cu voi, o, copii ai grãdi—

narului meu!

Pe urmà, cum ci tocmai sta gata sà Inceapà a Intreba

pe Farizada i pe fratii sM de obIria minunätiilor despre

care nu izbutea sä-i dea intocmai seama, ci ii arátarL

Pomul-CInLätor i Pasárea-Vorbitoare. 5i Farizada

ii spuse

— In cc privete minunátiile acestea, este 0 poveste

pe care am s i—o povestesc sultanulul stãpInul nostru,

dupä cc are sä so odihneascã

Si ii pofti pe sultan sä ad chiar sub umbrarul cc

slujea de adàpost pãsãrii Biulbiul, i unde tocmai erau

aduse bucatele pe o tabla mare. 51 suitanul ezu jos, sub

umbrar, la locul de cinste. 51 i se aduse sá mänInce castravetii

cu märgäritare, pe o farfurie de aur.

i sultanul, càruia chiar cá ii plàceau castravetii urnplu

i, cind ii vázu pe farfuria pe care insài Farizada 1-0

punea dinainte, fu rnu1umit de grija aceea pe care nu o

pricepea. Ci nurnaidecIt ràmase peste màsurã do nedu

merit cInd vãzu Ca in bc de a fi umplui, Ca de obicei,

cu orez i cu fistic, castiavcii crau Indopai cu mãrgäritare.

Si spuse Farizadei i fratilor ci:

— Pc via1a mea! cc noutate i la urnplutura aceasta

de castraveti ! Da do cInd oare se pun mrgarit’are in be

de orez i de fistic? lar Farizada era gata-gata sä scape tablaua i s-o ia

la fugà de tulburare, cInd Pasärea-Vorbitoare, dInd glas,

ii strigä pe sultan pe numele lui, spunInd:

— 0, stäpIne al nostru Khosru $ah!

lar sultanul ridicà fruntea Inspre Pasàrca cea vorbi-

toare, care vorbi mai departe cu glas adInc:

— 0, stapIne al nostru Khosru $ah! Da do cInd copill

ünui sultan al Pcrsiei pot, de ia naterc, sà fie schimbati

n alto vietuitoare? Dac, dar, o, doamne al vremilor, al

crezut odinioarà un lucru atIta de peste putinà de crezut,

flu ai temei sã to miriunozi dinaintea unui lucru aa de

mthunt ca acesta de acum!

Pc urmã adàugà:

— Adu-i aminte, o, stápmne al nostru, do vorbele pe

care le-ai auzit acum douzeci do ani, Intr-o casá sracä!

Do le-ai uitat, o, stápIne al nostru, Ingàduie roabei F’ari zadei sã ii le mai spunã o data !

51 Pasãrea, cu Ufl glas ca graiul eel dulce al focioarelor,

spuse

— 0, surorile mole ! cînd am sà fiu sotia sultannlui.

am sä—i dãruicsc nite urmaçi binecuvintali ! Tnt rucit

fceiorii pe care Allah i—ar face sil so nasc. din Irnprcuna

rca noastr ar fi vrednici do puintcle br in toate pri—

vine1o ; iar fata. care rio—ar racoli ochil, at fi chiar zm

betul ceiuiui ! PLirul ci or fi do aur pc-o parte si de argint

p0 •coalalla lacrimibe ci, dmud ar plInge, ar fi mriIri—

tare ; risctele ci ar fi dinari do aur, jar zImbetole ci

boboci do trandafir!

51 sultanul, la vorbele cestea, Ii ascunse capu-n

palme i mncepu sá suspine. Jar durerea lui cea veohe se

fäcu mai vie decIt in zilele amare ale trecutului. Si toite

gIndurile Inàbuite In afundul sufletului sàu dcznathijduit

Ii návàiirã dcodatá In inimà si 1-0 sfiiarà.

Ci IndaM glasul Pásárii Biulbiul so ridicã iarãz.i, cIn—

tInd voios. 5i spunea

— Di-ti de-oparte iamacurile, o, Farizadá, dinointea

tataiui täu

$1 Farizada, care flu putea &I nu asculte do gasul prie-.

tenci sale, dadu la o parte ianiaruri1o. Si, odalà Cu eye,

czu i basmaua sub care ii ste strins pru1. Si sultanul vàzu totul i, Cu mIinile intinse Inainte, so ridicà scetmnd un strigát mare. 5i glasul Pãsärii Biu.lbiul ii s.trigà

Cciiia to, o, impärate I

CAd de aurpe-o park-’ ii erau pl.etole, si do argint pe

partea cealaltA; i avea douá mArgAritare do bucutie pe pleoape, i un boboc do trandafir po buze.

Si ImpAratul tot atunci se uitA i la cci doi frati, care

sedeau curninti. 5i so vãzu in ci. 51 g1asu Pásãrii Biul

biul stiiglI — Copiii (iii, o, Irnpàrate

5i pe cind sultanul Khorsu Sab sta IncA impietrit do

tulburare. Pasarea—\orbitoare povesti repede, si lui i Co

piilor liii, povestea Joe adevhrat?i, do Ia Inceput piim 13.

sfirsil. Lii’A

a uita nici on arninunt. Ci no ar Ti do nici on

fobs 5—0 lTI3i spunom 51 fbi Inc-ri. o dat,

5i nici nu—i sfiriso en bine povestea, cA subtanul 51

copiii sAi, sIrini unii in brav?le altora, i5i amesteeau Ia—

enmile sj sàruturile. MArire aeeluia carele adunA Ia on

bc dupa ce a d.espArtit, lui Allah Atotpuiernicul i Awtnc—

pAtrunsul

5i dupA cv i5i rnai venirá oleaca in fiec din tulburaut

lee, sultanul spuse

— 0, copid mci. had en mare grabi s—u gásirn

mama voastra’.

Ci, o. ascuhatoi-ii rT’ltil, 83 flU inan zugi-avim tot CO s—at pci recut clod biata mamfi, cate Law sangurica in urn bra

chiiiei sale, ii vázu pe sotul ci sulianul, si cInd aflO eã

asic mama Fairizadvi eva en zimbet dv tiandafh’ i a ‘celor doi ilacäi minunaji. Ti-aid Farizadvi. Si mauve 1w Allah a

cAruia bunãCatv erie fàrã dv sfirit si al catruia judet no

gree te nicicind, can-ole a fdcut sA rnoaui dv ciuda, In ziua striilucirii, cute. douri. surori zaustnice, 51 carele a

memt d.esfài on luiigi 5i viai plinh dv turicire impAraiului

Kh.osru Salt. saIl anitel soj.ng sat. eueonulua ccl fuurnos Faa Id, coconului COi frunios Faiuz xi d nmivi ceo frumoasñ Fa—

rizada, pin ft cv a venit Despili-litoarea COh ii Cv SC 30 di agi

1 spArgAtoarea sindroflilor. $1 slavA Acelula carele, In

vonicia sa, flu cunoate schimbaroa.

$i-acoasta-i povestea mlnunatä a Farizadet cea Cu

zknbet do trandafir. Ci Allah oste lack mat tiutor!

Dupli ce 5eherezada povesti povestea aceasta, mtcuju Donlaxw.la

strlgli:

0, sara men, ce dulcl skit vorbele tale, 1 ce vrAjlloaro, 1

ce proaspete, 1 ce gustoase! SI Ce ininunatit este povestea

aceasta!

Jar sultanul $ahrlar zise:

.—Eadevljrat!

  • 51 Dontuzadel I se pAru cli vecic oct11 sultanutul umeziji,. ;lft

spuse 5eherezadel meet de tot:

0, sara mcii, vlid parch a lacrlmli hi ochiul eel sting at

sultanulul, l purc•il aIthi lucrImhi in ochiul hat eel drept!

  • 51 $eherezada se (dtA In sultan cu a uttliturli furlii, zimbl 1

spuse, sArutlnci-o pe mlcuØ:

— Fle ca sultanul si flu slmtLI odesfàtare mat miei ascultind

povestea cu Kamar qI Cu muliprlceputa Ifalimat

Jar sultamil 5ahrhar zise:

Nu cunose povestea aceea, 0, $eherezacla, i til cA a aØept

•i cii 0 dorese I

En spuse:

De-a vim Allah, i clueli sullarnul imi ingäduki, am so beep

milna

Jar sultanul $uhrlar, amlntindu-Ø de parabola adeväratel $1-

hi(e, spuse:

Blnevolese sit am rhibdare pinit mime spre a aseulta $1 p0-

vestlrea aceea!

and poveston ajunse aid, Seherezada vizu zorll mijind t,

stloasll, tAcit

Ci ntr-a apte sute optzecea noapte

Micuta Doniazada strigil:

0, Seherezada, sora mea, Allah lie asupra ta! gräbete de

tie povestete povestea cu Kamar i Cu muttpriceputa Halima.

i eherezada spuse:

POVESTEA CU KAMAR $1 CU

MULTPR1CEPUTA HALIMA’

Se povestete cà a fost ociatä, In vcchimea vrernilor

ci Allah este mai tiutor ! — un ngui[or foarte pre

tuit, pe nume Abd eI-Rahman, pe care Alhh ccl Atoate—

dãtor 11 binecuvmntase en o fati i cu un fecior. Si ne-C

gutoru didue nurnc’le de Steaua-Diminelii 2 fctci sale,

data fund frumusrea e dcvIrit, i de Kamar biatu—

mi, dat. fund c era ca luna, mntucmai. Dar cind crescurà

mai marl, negutatorulul Abd el-Rahman, dacá vãzu tot cc le hãrázise Allah copii]or ca farmoc i ca desvIrire, i se

ficu o fricà amarnicã sà nu care cumva s i-i deoache

vreun pofticios on sä i-i vicleneascá vrcun desrmat,

i ii tinu Inchii in casá pInä Ia vIrsta de paisprezece ani,

neIngàduind nimànuia sá-i vadá, afarä de roaba cea

trInà care ii Ingrijea de mid. Ci Intr-o zi, cInd neguátorul

Abd el—Rahman, Impotriva obiceiului sáu, era Intr-o

stare de voioie, sotia lui, mama copiilor, Ii spuse

— 0, pãrinte al lui Kamar, iacàtä cã fiul nostru

are sá ajungã la vremea Insurätoarei i poate sä Sc

La Salie: Povestea despre Kamar-az-Zarnan i sofia giuvc

iergiului.

2 La Salle: Kaukab-as-Sabah

La Salie: Kamar-az-Saman,

poarte de-aci Inainte ca un bàrbat. Da tu ce socoti?

Au este. ci fatá on bãiat, ia spune-mi?

i neguätoru1 Abd el-Rahman, pInà peste poate de

nedumerit, Ii räspunse:

Báiat!

Ea spuse:

— Apoi atunci pentru cc te Ineàpàinezi sà-i i as cuns, ca pe o fatã, do ochii Intregii lumi, i nu-1 iei cu

tine in suk, i nu-i duel sri stea lingri tine In prrivriuie, ca sá

cunoascri lumea i ca sri-I cunoascri i lurnea pe ci Si sri çtie macar In felul acesta cà ai un fecior In stare sri te moteneascri

i sri rostuiascri treburile vInzririlor i ale curnpãrririlor? Aitminteri, dupri viata cea iungri (Allah meniti--o-ar

frirri de sfIrit !), nimenea hahar n-ar avea de urma

ul triu, care degeaba ic-ar spune oamenilor: ,,Eu slnt

fiul negustorulul Abd el-Rahrnan !“ cri flu are sri audri decIt

rrispunsul pun de necrezalri supriratä, i pe bunri dreptate

,,Nu to-am vrizut niciodatri! 51 flu am auzit niciodatri sri se

fi pomenit cri negustorul Abd ei-Rahman ar ft irisat vreun

flu mi ceva care, mai de-aproape sau mai de departe, sri se asernuie cu Ufl fiu !“ Si atunci, o, cc nlpraznri pe capetele

noaste! stripInirca are sri vinri i sri punri gabja pe bu—

nurile talc, i sri-i despoaie pe fiul tm do dreptul lui!

5i, dupri cc spuse toate astea cu mare Insufletire, f e—

meia urmri cu acelai glas:

— 5i tot aa-i i cu fata noastrri Steaua-Diminetii

A vrca s-o arrit femeilor care yin pe la noi, cu nridejdea

Ca are s-o cearri vreo mama a vreunui flrieriu de seama

ci sri-i fie acestuia sotic, çd ca noi, la rIndu-ne, avem sá

ne putern bucura de nunta ci! Cri lumea, o, taicri al lui Kamar, este fricutri din viatri i din moarte, i noi flu tim

ziua sorocului nostru

1 vorbele acestea ale sotiei sale, rieguritorui Abd

el-Rabman chibzui vreme de un ceas, pe urmri s1tri capul

i rrispunse:

— 0, fiicà a moului meu, dreptu-i ! nimenea flu poate s fugà de ursita care Ii este legatà de gIt. Ci tu tii

bine cii flu mi-am tinut copiii ascuni in casii decIt

pentru cii Imi era fricii sii flu-i deoache careva 1! Dc Ce,

dar, ma Invinuieti pentru chibzuinta mea i uii de grija

cc rn-a ciuiuzit ?

Ea spuse:

— Alungat fie Cel-riu, Procletul! Roagi-tc In numeie

Profetului, o, çeicule

El spuse:

— BinecuvIntarea lui Allah si fie asupra sa i asupra

tuturor alor sii

Ea urmii:

— i-acuma, pune-i inerederca In Allah carele are

sii tie cum sii-1 fercascà pe copilul nostru de ispitele

edo piiciitoase i de ochiul ccl riu. i-apoi, iaciit colea

turbanul din miitase albii de la Mossul pe care i I-am

ficut lui Kamar i In care am avut grijii sii cos cutiul;a de argint In care se afli Inchis sulul cu versetele cele sfinte, apiiritoare de crice riutate! Aa cä poti sii•-1 iei astiizi cu

tine pe Kamar, ca sii-l dud sii vadã sukul i sà-i arati, intr-un

sfIrit, privália tatilui siiu

i fiirA a mai atepta Incuviintarea sotului ei, alergà

sii-1. cheme pe biiatul pe care avusese grijii sii-1 Imbrace cu

hainele lui cele mai frumoase, i ii aduse dinaintea piirrntelui

siiu, care se urnfli In sine i se luminii la vederea lui, i murmuri

La Salle : ,,

...

cum

bine a zis eel ce a zis

Te temi cle mine insumi, de tine chiar — sãvai!

Dc clipa care fuge, de locu-n care stai.

In ocliii-mi de-a fi-n stare Inchis sä mite n,

Mi s-ar pãrea Ca .i-a.a imi este prea puin.

Pinà la judecata de-apoi dacä-am trdi,

Dc tine niciodatã cu flU m-as despári.

Maallah! Numele lul Allah Lie asupra ta i miprejurul

Mu, ya Kamar!

Pe urmA, Induplocal de novastit-sa, so ridicil, 11 lull

do mini 0 pk’ctt cu eL

CInd povcsleu ajun.ce aid. $eherezada vAzu will mijinci 0,

stioasA têcu.

Ci fntr-a qapte auto optzeci $ una noapto

UrmA;

Or, de cum trecurit pragul casei 0 fitcurit cijiva pai pa

ulitit, so pomonirut Inconjurati de treéiltorii care se opreau

Ia ivirea br, tulburaØ pinit peste margini]e tulbuztil, do

flitditu do frumuseea Iui, pEnã pentru sufiete do pojarul

indulul Ci Lu cu totul altceva cIM ajunserit la poarta sukului.

Acolo tredittoril se oprirA do-a binelea din umblat

unil so duserit si-i sitrute mlinie lui Kamar, dupit cc so temenirit cu salamalekurilo do cuvlinjit dinalnt.ea titUnesitu, Jar aljii strigau:

Ya Allah! Soarele so aratit a doua oarit in dlmihea$a

aceasta! Crai-nou stritlucqte ca-n luna Ramadanulut

peste fitpttuiLe but Allah! LunA-nouit so ivete astizi poste

suk!

$l-qa so minunau din toate pArtile, be de Incintare

fAclndu-i uritri do bine fliditulul, lnghesuindu-se cu

ghiotura Imprejurul lui. lar pirlntele acestuia, pith do ml-

ate sugrumatit i Incurcat do tot, degeaba Ii suduia l H allmAnea,

cit ci nici nu so sinchlseau, pierdu In mlnunare fatit de frumuselea cea peste fire care li fitcea vrlljlta-l intrare

In suk, In ziua aceea de binocuvlntare. $1, In fdul

acesta, Ii dedeau dreptate poetuiui, Intorcind asupra lot

fnkI vorbele acestula:

Doamne, tu zámslit-ai frumusefra

Ca sá me ‘iei i minile C?t ea

•5i tot tu spui: ,,Paziçi-va CU teama

De ce-i poprit, i de minia-mi grea

Doamne, tu frumuseilor izvor, 5i care tot cc e frurnos iubeti,

Curn ar putea nite fàpturi supuse

A nu iubi ce e ca din po?.’e’ti,

Cum sà-i sugrume dorul care-i mîná

Spre ce-i scáldat in frumusei cereti ?

Cmnd negut.atorul Abd el—Rahman so vzu in

nijIocu1 iruri1or do bàibai i do rnuieri stIiid in;d

dinaintea lui i ifliofliflit) do rninunare dinaintea fiu—sáu,

rãrnase pIna pcste poate do riàucit i Incopu, in SUIIU1LII liii, S—fl potopeasca CLI hkstome pe nevastá—sa i s—u

riscascà cu toate aLuiisiiik pe care ai fi vrut s lo wunce

riechcrna1ior aceia, punin.du-i In scamä toate cite I SO WI—

tIrnpiau atita de vidit supalatoL. Pc uimã, Ia captii ul iib—

dãrilor, ii irnpinse repczit pe cci care ii impresuiau i so

furià grabnic in pràvália sa, pe care o deschisc i n caic,

nurnaidccIt, ii puse pe Karnar sä stea jos, da in aa hi en

ncobrizaiea trecàtoiiior sá nu poatà a—i atinge dec11 do

departe. lar prãvMia ajunse locul de oprire pontru tot

sukul, lal ingiarnadeala n—a COlOr man i—a color mid

fàcu tot mai mare din ulipá n clipä : intrucit cci care fl

VàZUSUIa vroiau sX—1 mai ‘adá, jar cci care nu ii vzu

seri so trudeau din toate puteri.Ie sà—1 vadã i ci cit do cit.

Si iacàtá cà, estimp, so apiopie de právàlie un dorvi

cu privirca picrdui.ii ca in rugkiune, i care, do cum ii

zäri pe Kamar eel irumos stmnd lIngä tatàl su, i aimta de chipc, so opri scoind ni5te of taturi adinci i, en un glas tulburat pirii peste poate, rosti stihurile acctea

Ia uite rarnul arborelui ban

Cum .ade pe-o tulpiriä de ,cofram

Sub strälucirea lunii-n Ramaclaii.

i cinci intreb cipol anume:

,,Cum ii zice pe nurne ?

Curn te nurneti tu ?‘

El räspunde : ,,Lu-lu !“

Iar cu ii striq atunci de-aci:

,Li—li !“

Ci ci rdspuncle-atunci aa:

,,La—la !“

Pc cind büiatul ccl cu chip frurnos

in tihnà., iar vràjUi—’i faa

Era ca rcThdritul luniinos

Al lunii-n Rarnaclan — cu 0 máread i rará cäicäturá iatá vine

riupa eac derviu1 ccl’ bátrIn, allntIridu-i Intruna

barba lunga i abä, Sc duse pIná lIngã práviiiie, Intre rIndurflc’ de piivitoi care se traserá Ia o parte din ainte—i,

din cinstire faá de vIista lui Inaintat. $1 ii privi pe bãiat

cu nite oehi plini de laeiirni, i Ii (1E11Ui Un rnànUflChi de

busuiec dulce. Pc uma ezu jos pe iavia lejghelei, pe locul

Ce] rnai de lIngä bäietan. $i cum asta aa, chiar cii i se pu—

tcau potrivi pe hunii dreptate aceste vorbe ale poetulul:

Un preacinstit eic, cu-n fàiare

Dc dervi. ars in schivnicii haine.

Cu ostcnelt i rivne indelungi

Liuhovul cercetind cit prisosind,

t Sac, en cite (iH’ te

Eu ii ‘tutreb anuine

,,Cti’m iti zice pe nume ?“

El rcbpunde :,l\?rgaritar !“

Eu ntrLy Vino La mine, a.adar !“

Ci ci ráspunde-aa

,,Iaca be ! Tctca be !“

Veisuii Internelate PC un joe de cuvinte : lu-lu care insearnpá

märgiIritar, li—li — Ia mine, la mine i. la—la — nu, nu.)

I’ntreagai Iainà, clupä-atItea munci,

o dobi’n,clise-n vrednicä tiinà

Neprecurmat, i fete .i feciori

O51dduise inima—i rniloasã,

1)e-cijunse-ntocmai unei scobitori

Bãtrine oase Intr-o piele roasá.

Guslind ospäul ca un maghrebin,

i-ctvea drãguu-n preajmà-i totcleauncz!

Ci, dupä cit se spune, flu deplin

Pornit ferneli sá-i inclurc struna.,

Macar cä se vádise price put

Si la mai acrior, i La mai dulce,

Si tinàrul Zeid fund plácut,

5i tInära Zeinab, cind sä i-i culce

Cu ini’nct uiuá—n duioie,

Jar restul fare pururi Ci de piatrã

Era cu—adevàrat ‘m.inunatie

Ii1ie un ap cu cá!àturã .oaträ, l’ie o caprä smulsa din juvàt,

Fic o burba ori o6raz rnai un,

5eicu—i gala La once rasfaç,

Apuru’ri sprinten, ca un magrebin!

Cmnd oarncnii care se buluceau fermecati dinaintea právãliei vàzurá starea do vrajà a derviului, incepurä sá-i

Impwtiieascà Intro ci cole cc cugetau, zicInd

—• Uallah ! toti dcrviii sint la fel ! Seamná Cu jUf

ghe].uI negu1,atoruiui de colocase : flu fac nici o osebire

inüe bàrbàtesc i femciesc

lw alii strigau

—- Alungat s lie Cei-iiu ! Derviul scapärà dupà bäa1ul

eel dtägàl.a ! Pipädi-i-ar Allah pe derviii do solul

sta!

Cit despre negutorul Abd cl-Rahrnan, ptrintele tInä

rului. Karnar, apoi ci, dacà väzu toate, Ii zise: ,,Cel mai

cummte-i sà ne intoarcem acasà rnai devreme dêcit de

officel”. 51, spit a-I hotArt pe dervl sä piece, scoase de Ia

chlrnir un galbcin i i-i dArui, spunind:

Ia-n partea ta do astAzi, o, derviule!

$i, totodatA, so Intoarso inspre flu) sAu Kamar i1i

spuse:

4th, flu) nwu, Allah s-o räspiAteascA pe maicA-ta

dupA cum I so cuvine, cii ne-a pricinuit astAzi atitea a!clieli!

Ci, lntrucit derviut nu se clintea de pe locul slu i flu Intindea inina ca sA Ia galbenut dAruit, Ti spuse:

ScoahA-te, mopile, ca sA inchidem dugheana 0 all

iw ducern In calea noastrA!

$1, grAind a’a, se rididA In picinare l vru all tragA obloanote

arnindoull. Atunci derviui Lu nevoit sA se scoale dc pe lav4a pa cart’ so pironise i coborl In ulftA, ci fan a putea

sA-çi dosprindA o chipA pnivlrile de pe tinArul Kamar. Si cind negu4ltaru1 bJI flul sAu, dupll cc IncularA pjnAvAhla, 1s1

tAiarA drum prin bulucul de lume i pornirA Inspre ieirea

din suk, derviuI so lull dupll ci i merse, pAqlnd pe urmelc?

br i Insondu4e fiecare dAldlltunll cu tidAnitul bitulul

situ, pinil Ia poarta easel br. Ian neguiitoru1, vAzind stflruin

i dorvisutui i necutezind sit-I suduiasdll, din cinstire

fa%A de dreapta credln4A, precum i din pricina oamenilor care se uitau la ci, se Intoarse inspre acesta i II intrebit:

Ce dorqtl, o, dervisjulo?

El rAspunse:

0, stllpine at meu, tare doreac sit mit pofteti Ia

tine In noaptea aceasta, 0 tu 011 cit aceha care esto pot Lit

csto oaspetelo lui AUah proslivit tie ci!

$1 pitnintole lul Kamar spuse:

— Blnovenlt tic oaspetele lul Allah! Intrit, dan, o,

dervlule!

Ci 11 zise In sine0: ,,Pe Allah! am sit vid eu cine

inl-e achlvnicul Asta I De-o avea vreun glnd ascuna fal de fiu-meu, ci dad soarta lul cea rca 1-0 isplti sit Incerce

cbva tic din semne, tie din vorbe, negnelt cit am all-I

omor, am sà-1 ingrop In gràdinà i am sä scuip pc mormintul

lui. Once—ar fi, am s mnCcp cu a pune s. i se da

de mmcare, lucru cc se datoreazà oricärui oaspete pe care

Allah ti—i scoate in cale !“ 5i Ii bàgá In casá i porunc

unei arIpoaice sà—i acluci ibricul i Hgheanul de spàlat, i mIncare i bàu1uri. Jar derviul, dupà cc se spãlá ros—

tind nurnele lui Allah, SC aezä a rUgà i flu se mai ridici pInà cc nu ingmn toatá surana vacu, pe care a

Jungi Cu sraua mesei i Cu accea a pocazniz. Dupà care

spuse bi.srnillah i incepu sà Ia din mincànurile aduse pe tabiaic, ci fàrá làcomie i Cu rnultã cumpàtarc. 51 rnultumi

Iui Allah pentru binefacenile luL

Cnd neguátu.iul Abd el—Rahman aflà dc Ia aipnaica

sa cã deivisul sfiiisc dc mincal, li zise ..

Acnma—i vie

m a s izvedim umu—i ticaba ! 51 se int’aisc inspr

JiUl SHU i—i sU-E

— 0. Karnai, du—tt la oaspck.ic nostiu deviu1

Jnt)caba—l dac.ä ar’ lot ce—i tiebie5t, i stai Cu el

voiba o vreme, in1 neil vorbfle ClcIvNIlor care stribat pi—

mintul in lung si in hit smnt adeseoii pläcutc de auzit, ian

ystoristijie loi sint cU fobs dc ascultat pentru suikt.

$czi dan os dil mai aploape de ci i, dac ic—n lua dc

minã, s nu ti—a liagi. intiucui aceluja care dà invààrninte

ii place sã simleascà mile el i Invàtt.ceiuJ sàu o 1egturä ra mIocita, cale ajutá sñ se prmcià mai bine mnv?iftira.

i, In toate cele. sá aiii fata de ci luarea—amint.c si supo

nerea pe care 0 udiC rostul ]ui de oaspete i

inaintatä

- $i, clupa cc ii pc.a’ui pe fiul siu aa, ii tiimise hi den—

vi. ian cl SC dluse fuga sà sc piteascà Ia catul dc deasupra,

Intr—un inc de unde putca fàià a Ii bgat dc seami, s

adi i s: audi Pt. din odnia in can se afla derviul.

Or, dc indalá cc fIãcäiaul ccl I rurnos se Wi in prag, dervisul fu cupnins de a tulbuiare aa de mare cã lacni— rriiic ii tiflinà din OCh! i se porni si suspine ifltocrnai ca a

mama care ii—a picidu i i—a gisit iarài enpilul J

Kamar se duse lingà ci i, Cu U1 glas duice de s prefacã

in micro i. amarul smirnei, ii intrebà dacà rnai ducea

lipsà do ceva i dacá ii avusese parte de bunurile Iui Allah pentru fàpturile sale. Si ezu jos aproape de el, cu gingà.

ic i cu Ingrijire i, pe cInd se aeza, Ii dezveli copsa, fri s-o facá anume, care era albä i fragedã ca un aluat

do rnigdalo. 51 anurne atunci al Li putut poetul sL spunä

cu tot temeiul, färá tearnü do a Li dezrninit

0, vol. dreptcredincioiilor, e-o coaps?

Numai ‘migdule i mârgàritare !

Ci flu và mi•nunai cö asldzi est.e

Ziua—nvierii, CC1Ci flU 0 IUCOU.re

Nicicind mai st’rdlucità ca atunci

Cind coapsele sciipesc duios .i iung.

nsà dcrviui, dac so vàzu singur cu flàcáiasul. do—

paite do a so iàsa ispitit faá do ella. vreo uurã.tatc do

oiice fel si Li lost, so tiase cu eltiva pasi mal la o paii,c do Iceul pe care so aflase, spre a se duce sà stea jos mai lflCO}()

pe rogojIn, Cu o infaiaio iázvedit.ã do cuvim.à i do

cinstire do sine—insui. Si so uita Ia ci mai cleparte in ticore, cu ohii pllni do Jacrimi i prad unci tu1bwri 1a id cu aceca care ii t,.intuise pe lavita din piàvilie. mr Kamar rämase taic nedurneiit do felul acela do a so puita

d derviului ; i Ii iniicb pentru cc so ferea aa i dac

a so plInge do ci on, do gizcIuiiea din casa loi $i dci-

La Salle vcrsurile smni iadusc’ axtfel

Nu ‘pot sá u’it pi.ciOrUl oI Lilt,

Ca do ?naryãrit1 rpreastràiucit.

).?a)a a fl ca—n Z’ua 1nverIi

C’Ind qol pic’wrul, z.’a l’uc’i redcru.

E1@ Sint. insot.it,e do 0 notct n Care se SPUnO Ca UitiflCl dC)UlI

versuri se raporteazã Ia un citat uor schimbat din Coraiz (cap.

XXVIII, verset. 42) : ,in ziua in care se va dezveli pIciorul”

adic i, dupLi curn explica interpretiJ Coranulul, ziua Cind se va dezlinl.ui groaznica Judecatà a necredincoiaior,

vlqul, drept once rAspuns, prociti Intr-un chip pith de

simtlre aceste cuvinte tnunoase ale poetulul:

Ml-e inima pe veci robitd

Dc-al FnsmuseØi chip vrdjlt,. CJci dragoitca de Frumusefe

Te face-a ft desAvfrØt.

CL tin vd *inuna$i cd-ntreagd-f

Ncfntinatd de dorinØ,

$1 sloboda de tot ce leogd

De slmturI 0 porqirl fierbinØ.

Dar din at are Frumusefr

MI-am fduflt aT vieØ* tel;

$1 mi-c lehamite $ scIrbd Dc to$i care inbeec alifel.

lacAtA! Si lath lui Kamar vedea ci auzca, i era pInA

pestct milsurit de uluit. Si 10 zicq: ,,MA plec dinaintea 1u1 Allah pe carob 1-am suphrat, prepuiridu-1 do gInduri desmittato

pe denrIul acesta sflnt! PritpAdi-1-ar Allah pe

AmAgitorul care Ii ispitete pe oameni cu asemenea bitnuieli

dospre aproapele lorP’ $1, duminit asupra rosturior

derviçulul, coborl In mare graM ci Intrit In odaic. $111 Inchinit oaspetelui ccl tnimis de Allah salamalekurile i

untrue do cuviintA. lar is urmit if spuse:

— AUah tie asupra ta, o, tratele meu, to juruleac sit-mi

mArturiseti priclna tulbujitril i a lacrimilor talc, i pentru cc to face vederea flulul mcu sit scoji nite ottaturi attta do

* La Salle versurile ninA ailtel :

To$ eel fnmoji — Mrbafi, femet (ml plw:

Nt-I judec cite tInt $ nick ce jac. Aid dad Li vdd. ca de-un ad(nc jdrat4c.

Dot na-I slat team itt Lots, nick muleratlc. * Cot cut neamul lot Lot din Biblie, tiul lul Avrâam, eat

vestljj penttu pederastismul lot.

adInci. IntrucIt atare amar trebuie numaidecIt sà aib o

pricinã

Derviul spuse:

— Adevtrat grãieti, 0, taicá, al gãzduirilor

El spuse

— Dacá-i aça, flu ma rnai zàbovi cu aflarea chiar de

la tine a acestei pricini

El spuse:

— 0, stäpIne al meu, pentru cc ma sileti si z1dáràsc 0

ranà care se zviduise, i s—mi rásucesc jungheru.l In

came?

El spuse:

— In temciul hatIrurilor care so daLoresc gizduirii, ma

rog tie, 0, fratele rneu, sá—rni stImperi nedumeririle

Atunci dervisul spuse

— Aflã, dar, 0, stäpIne al meu , ..

CInd povestea ajunse aici, Seherezada vàzu zorii mijind i,

sfioasã, tücu.

Ci intr-a .apte sute optzeci i cloua noapte

Urmà

;

..

Atunci

dcrviul spuse

— Aflul, dar o, stulpIne al rneu, Ca sInt un biet dervi

care strulbate necurmat pämInturile i olaturile lui Allah,

minunmndu-se de lucrurile do zi i de noapte ale Ziditorului.

Or, Intr-o zi do vineri, dimineata, rn-a dus ursita

In cetatea Bassra. i, intrInd eu in cetate, am bágat de

seamà Ca i sukurile i právulliile i dughenele erau deschise,

cu toate märfurile aezate pe tarabe, cu toate me-

tindele d cu tot ceca cc mndeobte se vinde i se cumpirà, tot cc se mnincá oli se bea; da mai bàgai de seamà Ca

nici In sukuri, nici In pràvàlii flu so vedea urmà de negutatot

sau de curnpràtor, de femeie on de feticanà, on

du vneun trecton, fle Incolo, fie incoace, i peste tot era

atila pàràsirc i atIta pustietate, de nu se afla pe nici o

uliii nici macar un dine on vreo pisicà mi vreo zurbä de

copit ; ci pretutindenea nurnai pustiul i tacerca, i numai

singur suiletul lui Allah. Jar eu ma minunarn de toate astea

i Imi ziceam In cugetul meu : ,,Cine lle in ce parte o fi

pulut si so ducã tirgovctii din cetatea aceasta, cu pisicile

si cii CImU br, d.c i--au parasit aia pe tejghele toate acesto

mLirfuri !‘ Ci, intiucit ma chinuia pe dinauntru o foarne

mare, nu zabovu pica mWt Cu asemenea ginduri i, ducindu—rn

i li tcjgheaua era rnai aatoasa (Ic p1Jiciritai, nIncai

k)atc )1aCjfltcie pe eato Ic rîvncarn si Ia care mi Indcrnna

poita. Pc m nii poinii Inspie taiaba unui gtaiaragiu i

rruncai V1C() tici—pattu figirui grase do niwl i vreo del

pui fripi, caizi inci do Ia cuplor, CU eItflva fliflSC CU

zahär, cum de cInd sInt durvi calator limbu inca n—a inai

guslat i nasul men n—a mai mirosit ; i muitumi lui

Allah pentru darurile lul asupra capului sataclior sal. Dupä

care ma urcai In dugheana unui negul4tor do sorbel:uri i

báui vreo douä uleloare do sorbet Inmiresmat cu naid si

Cu smirnà. cu care do-abia imi stiinpárai oieacá erie mai

dintii doruri ale gItubui rneu, de atIta amar dc vrcmc dcz—

vátat do bauiuiile tiigovoIilor cci bogati. 3i inaitai muHu—

mire A1oa (blne[acatoluhu carele nu Ii uitá pe dreptcre—

dincioii i ii be da Inca do pe pämInt o dovadá despre gustul izvorului Salsabii. Dacä Imi potohi astf ci Ifiuntru—

rile, ma apUcai sa cuget la starea anapoda a acelei cetai,

care neindoicinic Ca nurnai de putine clipe Lusese pàuàsitä

de bocuitoril sài. Si nedumerirea Imi spoiea pe màsurã CC cugetam; i incepu sà mi so facä o fiicã mare dc vuietul

paiior mci prin singuatatca aceca, cind auzii rasunInd o

zvoari de aláute care, din cIte pricepui, venea drept in-

spre mine. Eu atunci, cu miz4ile cam vlImAlte de hucnu.

rile uluitoare la care eram singun martor, flu mel avusel

nici o Indoiall cii flu m-a eLla acolo Intro cetate fermecatl

i cii acele clntlnl pe care le auzeam n-ar Li cintate

de efnitii ci de ginnil cel procle — pnlpldi4-ar AUah! S

cupnins de o spaimi amarnicl, ml repezil In afundul unel

dugheni de gnlui4e, l ml pith pe dupii un sac cu bob. Ci, thtnuclt eu din fire, o, stlpine al meu, ml aflu sub stlplnia

pIcatulul iscodeniel lertarn-ar AUah! nu ml

lIsA inima a flu ml qez In qa chip Incit sI pot sI ml uit

pe uli$, de dupit sacul mcii, 0 vtld fun ca sA flu vlzut.

$1 nici nu sfirçii cu bine sI ml ghcmuiesc cit mai muutu

mitor, cli vAzui cum se ivea in uliti un alai uluitor,

nicidecum do ginni oil de efriti, ci hotinit cii de huniie

naiuluL Se aflau acolo patruzeci de fethcane cu chiptul do

lunI, care veneau In frumusetea ion fin de vihuni, pe

doul iruni, cu o clicltunl care singunl ea era ca un cliitec.

Tar Inauntea ion plea o liotl de cintirete din aliute

i do dlr4uitoare care l.i leglnau dupl bitala clntecuhui

mbclniie Ion de pisiri. Cl plaint erau, cider de adevinatelea,

iji erau mad albe ca ponumblteie i mat uoare ca

ole, de bunl seami CAd cum ar Li putut .nkte fete do oameni sA Lie alita de gingaçc de ucoro? $i flu erau

mai degrabl deelt nLte flptuni venite din saraiurile Iramului-cd-cu-pila

tii, oil fiptuni din gnAdinile nauuuui, ca a

farmece pimintul cii ivirea ion? Once-an Li Lost, o, alA-

pine al meu, de Indatl cc trecu cea mat de pe until peroche dincolo de pilvIuia in care ml ascunsesem pe dupi

sacul do bob, vilzui venind, pe o inpl cu stea In frunte i cu hltunile tinute do doul anlpoaice tlnene, o fenieie Impodobitl cii atlta Uncre4e i cu atita frumuse{e incit vederea

ci Imi zbunl mintile de tot, Imi pierdui rlsuflarea 0 era

mai-mai sA ml pnAbuesc pa spate, In dosui sacuiul cii bob, o, stlplne almeu I $1 femela aceea era cii atita mel ametoare

cu cit halnele ei nu Instelate cu nestemate, Ian

pirul, gltuj, lncheieturile do la mimi i de Ia picioire pie4t

ieau sub k)cul adan ntelur $i sub saUiele buàVirile de

miligiritatc i dt’ genie nisttlpate. Si de—a dreapla e

meigea 0 .toaba care tinea in mmnà o sable trasi, cii mine—

iii flieut dinti—o piatia de srriarald. mi lapa pe care a

1uea paea en o irnpiràt,.ità rnindi de cunuria—i dc P C 1P.

Si aiMmea aecea de stiMucire so depMtul leganind u—se

ml iIsi cii a inimui mnjunghiatá de patirnil, CLI Ufl SUI1UI

cazut; tab pe VeC1, i Cu doi ochi cate ru mM uiUi i caic

spun lnt.a do once ftumusete : ,.Ce eti Lu pe lingã Ce am v’izut eu ?‘ Cind alaiui picri Cu totul din vedote i (md

muzica acelor cIntàretc flu rnài rázbätu pinã in mine d(Cit

en n.ete smote indepirtate, ma hotai:n si los do dupä sacul

cii bob. si din pravalie in uuii $i—o biodii bine, intiucit tot at U19CI. splO depllfla mea uuuiro. VaZUi sukuiile însutlc

i ad u—se i toIi negutatoiji ieind en din pãrnInt, spre a vefl i

si—si Ia in seania iociiiilu in tejgheleie mi, un stàpmu pin

Vali(i in cai Inn aSCUnSOSOm, sarnm(arui, ivindu—so iisi

u-it do nu tuu undo, d apucmclu—se sa—si vmnda gtau

teic In croscatoiii do ()tutaflii ii Ia alli cumpaiatori $t cii,

tot mai buimac, ma hoLaui sà—i opiese p unul dintie tie

caloii i si—1 Intiob CO V Sà iflSeiTlflC tflate cite VflZL1SC1T1. i

eum a chcamà pe doinnita accea mjnunata care ealarea Pc

iapa con cii stea in frunte. Ci, spie marea men muaro, omit

mu arunci o privire speriat?i, so gaiheni do tot Ia chip i sufIocindu—i poalele rnantiei, Irni Intoaise spatelo i

I.i slobozi picioarele In vInt, intr—o fugá nnui sprintcna

decit (laca I—ar Li alungat consul ursitei IU1. Jar OL1 opr.ii all

tiocatot. i ii Intrebai in fel. Ci, in be sã—rni raspuncia,

acola so facu cá nici nu ma vode, nici nu mn nude. i isi

cata de cirumul iii, uilindu—se in a1ti parte. Si lTiai uiitiebtj

aa o muitime do insi ; da nici unul nu vt-u sà raspunda in

mtreharile mole i toatã lumen fugea de mine do paicfi a5

Li ieit din vreo groapà Cu sciine on do parci a fi vIntu-i-at

vieo sabie täietoare do capote. :Eu atunci imi zisei lEt

mine : .,O, derviube cuãricà, flu—li mai i-ammo, ca sà iii

minezi- curnu—:i treaba, decIt sä intr.i in právàlia vreu,nui

bàrbier, ca s-l pui sà to radä pe cap i, totodat, s-l is-’ codeti. Intrucit, precum tii, oamenii care se Indeletnicesc

cu meseria asta au mIncàrici ia ]imbà si stau cu vorba pururea

pe vIrful buzelor. i nurnai unul ca acesta poate cä

1i—ar spune cc vrei tu sà afli !“ i, cugetInd aa, intrai I un bàrbicr i, dupà ce Ii piàtii gras cu tot cc aveam, ii povestii toate cite Imi edeau pe inimä sä le tiu, i 11 intrebai cine era domnita cea peste fire de frumoasá. i bärbierul, tare Infricoat, ii roti ochii In dreapta i in

stInga, i I.ntr-un sfIrit rãspunse ,,Pe Allah, o, derviuIe,

mosule al meu, daci til si-f.i pàstrezi capul pe grumaz i

gitul Intreg i nevãtmat, ferete-tc sà nu carecumva sä

pomeneti cuiva despre cc ai avu belcaua sà vezi. Ba

chiar c ai face bine, Intru mai deplina ta tihnä, sa paràse

ti numaidecIt cetatea noastrà, aitminteri eti pierdut

fara de izbavà ! 5i asta-i tot cc pot sä-ti spun in privina

aceasta; Intruelt este vorba de o tainá care bagã In speriCti

toata cetatea Basrei, In care oamenii mor ca läcustele

dacä Ii pate pacostea sà flu so ascundà Inaintea venirii alaiului. Cu adevãrat, roaba care tine spada trasã reteazä

capul color necugctai pe care ii impinge ispita sã se uite

Ia alaiul do pe drum, on care flu so ascund la trecerea Iui.

Si iacãtä tot cc pot sa-ti spun !“ Eu, atunci, o, stàpIne al

mcu, dc Indat.ã cc brbierul isprilvi dc-a ma rade pe cap,

plecai din bãrbierie i zoril sà ics din cetate; i flu-mi

dobIndii 1initea decIt cInd ma väzui dincolo de ziduri. $i drumet.ii prin cImpuri i prin pustietài pInã cc ajunsei In

cetatea voastrà. 5i Irni era sufletul mereu pun do acea frumusete

Intrezàrit.ã, i atIta ma tot gIndeam la ea Ca deseori

i uitarn sà mai mãnInc i sá mai beau. 5i In starea aceasta

ajunsei astãzi dinaintea prãvàliei domniei tale, i 11 vãzui

pe feciorul täu Kamar, care cu frumusetea lui imi Invie

in minte intocmai fiumusetea acelei copilandre mIndre

peste fire din Bassra, i cu care se asemuie precum Un frate

Cu fratele säu. 51 atIta tulburare Irni pricinui asemuirea

aceasta IncIt nici flu mai putui sã-mi lacrimile, ceea cc,

fárI de indoialà, este faptà de om smintit! 5i aceasta-i,

0, stipIne al meu, pricina oftaturilor i a tulburthii mole 5i, dupã ce Ii Incheie astiel istorisirea, derviu1 izbucni

iari In plInset, uitIndu-se Ia tinirul K.amar ; i adugl,

In tolul lacrirnilor

— Allah lie asupra-i, o, stpinc aT meu ! Acurna, cil

IJ-am povestit cc Ii-am ovestit, i Intruelt flu vreau sà

ma llicornesc Ia gizduirea pe care i•-ai dato slujitorului

lui Allah, desehide-mi u.a do ieç4ire i Iasi-rni sLl ma due

In rostul drumurilor mele. Si, dacä am 0 rugi. do rosUt

asupra cretetului binefdcátorilor mei, pi clein Allah,

caruir a zrnislit doua fapturi atIta do c1eviiito ci fe—

cioiul tau si ca tulekeaun din Bassra, st—i implincacä

luciarca IngLiduindu—le sä se Irnprcune I

5i, spunind ac’stea, deivtul so scull, CLI toate ru—

gniriUIe pirintelui lui Kamar care Ii Indemna sã mai

stoic, d mai chcma o daIi binecuvIntarea asup!a gazde—

br sale., i plued, ofUnd, cum venise. $i-atIta cu ci.

Ci lvi coca ce Ii p1.Lvo1 e pe tmarul Karnar, apoi acesl.a

nu putu si inchidã oehi toata noaptea, atIta do muncit

iliad do povestjrea derviu1ui, i aLIta do tuihurat do

zugravirca leticanei. 5i. dis—dc-diminead, do cu zori,

intiä In odaic in maicd—sa, o deteptã i Ii spuse

— 0, matca, none-mi niçte iucruri intr-o legaluina,

IntrucIt trebuie sl plec numaidecit Ta cetatea Bassrei,

unde ma ateap1.á sciisa mea

$i rnaicá-sa, Ia vovbc’le acestea, Inccpu sá se viiicà—

reascã, plingtncl, i 11 stiigà pe barbatu—sau, ca sá—i I

pättàeascã i Iui vestea coa atIta de uluitoare i de ne— ateptall. Tar tat1 lui Kamar Incercä, da degeaba, si-1

sfatuiasca de bine pe Hub säu, care nu vroi sá asculie

nici un sfal i came, in chip do ineheieie, spuse

-.DacitnuplecpedatAlaBassra,amsAmor1fArI

doar i poate!

liar tidAl i mama ltd Kamar, laW cu spusele acostea

ritapicate 0 cu o hotitrlre atl(a do neclintitit, flu puturit

declt sit suspine, primind coca cc tusese scris de Ia ursiWare.

$1 tidAl ltd Kamar flu pregetit sit arunce In scan

nevesli-si toate belele cite I se Intimplaserit din ceasut

clnd so luase dupit staturile ci ci 11 dusese pe Kamar Ta

suit $i Ii zicea: ,,IaciItA unde s-au sflrçlt toate grijile i toatit tereala ta, ya Abd el-Rabman! Nu este ajutor

putore declt Intru Allah cel atotputernic! Ceca cc este scris adA sit se lndcplineascL nimenea flu poate sit se

lupte w hotuiriiile soartoi U’ Tar maica ltd Kamar, de

douti ott amitritit c cit se vedea finta imboldelilor

sotulul ci, de durerea pe care l-o prlclnuia hotitrirea

tociorului — ft oricum nevoltit sit-I tacit pregittirile de

pk’care. $111 dArul o punguA In care avea gritmitdite patruzeci

de nestemate maci, pietre de rubin, de diamant cii de

sniurald, sJ)unlndu-i:

Al grijit tare de punga aceasla, o, fiul men! Ca Po

Li 4e fobs, dacit ai sit ajungi sit flu mat ai bait

lair taicA-situ II ditrul nouAzecl de mit de dinari de ant

pentru cheltuielile de drum 0 de cedere prin stritini. i amlndoi lb sitrutanit, plingind, ci Ici luarit nitmas-bun

de In eL $i tittine-situ II dAdu In seam& citpeteniel unei

caravane care pleca spre Trait. $i Reman, dujiit cc sitrutit

mina tittine-situ ci a maicit-si, plecit Inspire Bassra, Inso$lt

•de uritnile pitnintilor sAL $i Allah II meni bunit-pace;

ci ajunse cu bine In cetatea aceea.

Clad povestea ajuflse aid, $ i’ezada vizu zonli mijind qI,

sfloas&, tAcit.

Ci ntr-a .apte sute optzeci i Ircia noapte

Or, so brocli ca tocmai ziun nccc a sosirli lui sà fie o

Vinelo dimirwta ; i Karnai putu si so Inciedinteze ci

tüt CC Ii povestise dcrviiuI (Ia mdurna IritrU tI id. Vñzu, lot i—ad vñi., ca sukui.ile orau oa1c, ul ileic pustii, inc priv ulii1o dosehise, lnsã flhã nici Un negut,ator i. fiii nki

un mnutmiu. 5i mntrucit ii cia lame, muiic’i xi biu tot

CC—i phicu, pe saturate. 5i numni cc—si xlloi. maxa, i auz cinta(ca i SC Le’pCZI sa SO aScun(la, aa (.001 laus

xi dulviSul. 5i o ViZU ivindu—so in. curind po c1.omn ta

cr)piianclla CII ((‘10 patiuzec.i do insotitoace ale ci. $i, In

V(CJ(lca LItiifltlS(tll. (‘1, Ju cupiins do 0 tulbuinri alIta

do apiia, incit Cfl’/Ll tarn do sirntirc’ 10. UflLhcIUi Iui.

Clod ii VOUl in .1 nc, viizu en sukui Ic enu irr-iulloti(c

i pline do lurno, I.ntoernai do pnici nicioclatä viat.a iii—

gului flu s—ar it optit. 5i, picfiiindu—i niin mm to

mccele poste fire ale feticanci, SC (.IUSC clii tru—in Lii sa—

curnpere nito haine falnice, tot cc putu sil isoasca mai

bogat i rnai strálucit pe la ncgustoiii dc’ vaza. Si Pc uirna

so duse Ia hammam, do unde, dupà cc so scalda indclung

ii cu de—arnilnuntul, iei luminos ca un cmi tinoict. 5i

numai atunci porni sà caute dugheana hthbiciului care

räsese altadata capul dorviului, i nu nyu moult do cautat

pina S—u gaseasca. 5i intra in baibiciie i. dupli salarna lekurile do cuviinlçã i dintr—o Palte i din ecalafta, ii Z1SO

bäibierului

— 0, taicà al mlinilor uoaio, vicau sli-ti spun ceva

in taina. Te rog, dar, sà—i Inchizi piavalia ‘pentiu mutei ii

pe care ai obiceiul sa-i prirnot.i, i iacàtä Cu CC to despàguhcsc

do vremea pierduta!

$i Ii puse In palma o pungil plinii Cu clinaii do aur, 1)0 care bàrbierul, dupä cc o prcàlui cu o micaic uoaiã do

rnInä, so gràbi s-o Inghesuie in brIu. i, cInd rámaserã

numai ci doi In bärbierie, Kamar Ii spuse

— 0, taicà al miinilor uoare, sInt tràin in cetatea accasta. i do in tine flu vreau si aflu decIt pricina pen

tiu care no fost. piLàsite do dirnincaà sukurile, in ziua

accasta do vincii

Si biibieruL cIst.igat do dárnicia tInàiuiui i dc Ini

arei d.c c.mw, ii ràspunsc

— 0, stiipine al rneu. aid osLo o tainà pe care aid

Odtttt flU flI—nfl inceicat S—() patiUfid, macar (a Inc

CU en loam lumen i am

giiji si ni5 ascund in onto

vineilic dim.iiieal:. 1.)a dnci treaba aceasta I .i sta 1)0

inim, am st Inc penttu tine cc a -a taco nici pcntiu

:Iratc]c macu. Am sI to pun, wadai. In.IegttuLt Cu icmcia nica, (UC tic tot cc so pct.tecc ui cetato, intrucit vinde

pal1.UlTflhlL in toate harernurile din Bassra i pe Ia sara—

jutilo ecloi mati. 5i, Intrucit vàd do pe eIiipul táu ci arzi do

ncriibdare sã to luminezi cum e treaba i cà. pe do altà

pane, ode spuse do mine îti pine, dau fuga Inti—o c1ipeali

pi in fiica rnouiui meu. sã—i spun täràenia. Aa cà

atcap1a-mrt ijnit1t aci in piàvalie, pina ma inloic

$1 bin]jjeiui ii lisa pc Kamar in piüvàiie i aleiglt

Ia nevasta—sa, Ca Sn—i SUfl pricina ; 51 totodata ii puse

1)nlflia pu.nga piinà cu dinaii do nut. Jar nevasta bubie—

iului, care avon mintea iut.c i inima sàritoare, ràspunse

— S lie bInevenit in cetaica noastia ! Iacità—m

gata si—l siujesc Cu capul i cu ochii mci ! Du—to in

  • i aciu—mi—l incoace, ca si—i poveSiese CC cain s

$i. bàrbierul so inloaise la pràvttlie, undo ii gsi po

Kamar stInd 5i ateptIndu—1, i Ii spuse

— 0, fiul n-iou, ScOalli—te i hai cu mine in maica

fiica rnoului maCU, care ni—a trimis sa—ti spun ,,Tioa

su poate face !

i Ii luà do mInà si ii duse acasa, undo solia S ii

uril bunvenit cu o Infàiae binevoitoare i indatoritoate,

Deie-4 Allah copil 1 spor oaspetolul eel trumosi

Casa aceasta oste casa ta, jar robil täl skit stApinil casci! Eti domn peste capetole I peste ochil nopi. Poruncete!

A asculta InsoamnA a tie supune I

i zori sA-i aducA pe o tafl de arami rIcoritoarcle

ci du1ceurilo datorate oaspc4ior, •l Ii Imbie sit Ia cfto cleacit din ticcaro tel, rostind de tiecare datA urärea

cuvenitit:

Pläcerca ci reveneala In inima oaspetelui nostru!

Atunci Kamar sêoase un pumn pun de dinari de urn-

ci 11 puse in poala nevestci bàrbieruiui, grutind:

— fle-mI cu lertäeiune pu4inittatea! Ci, incaUah!

am sit 11u eu sA4i preWiesc mai bine bunittatca!

Pa urmit Ii spuse:

Acuma, mAicujtl, povesteçte—mi tot cc 011 despre

ceea cc .‘jtii!

lair nevasta bArbierului spuse:

AtM, o, copilul meu, o. luminit a ochilor i cunirnil

a capuldi, cit sultanul din Bassra a primit Intr-o 71

do Ia sultanul din tara Indului ca pccchec un mArgliritar atita de frumos, cit do bunit scamit va 11 lost zitmislit din vren gemmit de . soare dospitit in vreun ou vritjit din man’. Era i alb ci dauriu, dupit felul In care II privcai, i parcit lritmiñta In blow Jul un pojar scitidat In lapto.

51 sullanul s-a tot ultat Ia el o at Intreagit, ci a dorit, epic a flu so mal despitri de el niciclnd, sit—i poarte legaL Ia

git cu panglicit de mutual. Ci, I!ltruclt mitrglritarui era

nesniintit i neatins, a poruncit a vinit to4i gkivaiergiii din

Dassra i Ic-a cpus : ,,Vrcuu a gituri4i cu metcçug n-iiirgAriturul

acesta nilsiritpat $1 cine se va pricope sit tacit treaba lAvA a—i vittitma miezul vritjitor, acela poate sit—

cearl tot cc ii va p0111 iflima ci va Li rAsplittit, ci cu pilsosinlit! Dar datA ma v-a izblndi cu desavIrsire, on

dad soarta liii cea rca I-c face a-i vatitme tie cit de cit,

poate a so atepte la cea mel neagr dintre morli; Intrucit am sit pun sit i cc talc capul, dupit cc mai luth

am sLt-l fac sá Indure toate caznele care s-or cuveni

penLiu pácáLuasa lui de neIndemInare 1 Cc ziceti, o, giu—

‘aieigiiIor ? Cind au auzit vorbele acestea ale sullariului

i cind au vizut la cc Iç;i prirnejduiau sufictele, giuvaergiii

s-au speiiat Cu mare spaimii i au iLispuns 0, doamne al

c lucru tare ginga cu un rnngáritar ca acesta

i noi tim Ca I pentru un rnürgáiitar de rind se cere

0 iscusiná i o IndeniIriaie aparte, i puini mest cr1

giuviergu ajung Ia bun sfuiit ffuà nici un necaz de acm—

1itutaL No rugãm ciai tie sI nu no pui in spinare coca ce

PL(t(lite noastie putirie nu pot sa cluca, mtruct marlurisim

c o iscusinià ca accea pe care s-ar cadea s—u dovedini nu

are si iasii niciodatà din rnIiniie noastie. Ci putem sà—

spUnem p unul care ar ti sà saviiseasca aceasta Vi tj1

torearca arta, i CfliC—1 (.teU1. n.ost,iu !‘ lat sultanul a In

tiubal. : ,,5i cine—i eicul vostru V Ei au iitspuns ,,EsLe

nwterui giuvaiergiu Obeid I El este nemsurat mai dibeici

dccli noi, i are cIte un ochi in fiecare vhf do duget, i

0 gingaie peste fire in fiecare ochi I” Si sultanul a zis ,,Duceti—va,sa mi—i aduceti, •i flu zàboviti !‘ far giuvat.’

ULI zoiit sa se supuria i. S—aU intors CU eietd lOi, mCLC1 ul Obeid care, dupà cc a sbeutat pimintu1 Intro miimle su]

tanulul, a ramas inciemunit, asluptiad poiuncile. Si sul—

tanul a atatat CO lucru cuica do la ci i cc iasphLa sau cc

osinda ii atepta, diipa izbindá oil neizbinda. $i, t.otodati’i,

i—a arátat niaigüritai’ul. Jar giuvaiurgiul Obeid a bat mu

gáritarul ccl minunat i 1—a cercetat vrcrnc do Un ecas,

apoi a raspuns ,,Sá mor CU daca nu—1 gãutesc I $i, pe ne,

s-a ghemuit pe vine, cu Ingduina sultanului i scotia-

du—i do la biiu nitc scule gingae, a pus márgãitaiu1

edo douà degete man ale picioarelor Iui stnInse i, cii

dibäcie i cu o uurintã de neInchipuit, si—a minuit sculele

aa curn an face un copil cu un titirez i, In mai scurtä

vreme decit an trebui spre a gàuri un ou, a s.fiedelit

rnái.gänitarul dintr-o parte pinä In cealaltä, f’irà do nici Un cusur i fãrä de cea mai mica scnijcliturá, cu douä

gãurcle pc-o rnàsurrt i pe-o potriv. Pc urrnt 1-a ters Cu

minec i 1.—a in.tins sultanului, care s—a umpl.ut i

infioiat do bucuric i do mu1.uinire. Si i I—a petlCCL1t pe

dupi gil, legal cu Un iict do mtasà, i s-a suit sI sad

pe tionui lui. i so Lute in bate parile CU nit.e ‘OChi lurni—

nat,.i do bucuiie, po cirid nirgaitaiul era ca un soare

al’iinat do gitul lui. Dupi cave s—a intors inspve giuvaic

giul Obeid i i—a zis ,,O, meçtere Oheid. aCuma—1 rInd

doiinei tale ! lat giuvaiergiu a cugetat vrcrne do un

ecas i a visput-is : ,.Sporeascà Allah zilcic sultanului ! ci

robul, Care cu rnuinile lul betege a avut neprcuita cinste

dc—a utinge rnàrguiiLarul ccl minufiat i do a —1 da indt

g’Li lit st.apiriului nostru, dupá dorinta Se, ale 0 so1ie

onc tiniu po care este dator s-o bucure cit mai des,

dat fund c ci este tare bitrin i cä birbaii trecuti,

cuc nu vot’ sà so £act urii do soUile lot’, so cede sa Se

poarte It4a do cole cu tot Solul de maighiolu i sá flu facà

nimic fiui’à a lo ceic sfatul. Or, chiar Ca tocrnai aceasta—

si area robului tiiu, o, doamne a! vicmiloi. El at vroi sü so

ducii sä afle päicrca, so.iei sale in piivina CCi’Oi’U po

care Ii Ingàdui s-o l’ecá stlpInului nostru ccl preadarnic,

i sà vadá do flu are chiar ca vreo doiiná do rosttt, mci

buni’t decit aceea pe care a putca cu 5-0 Inchipui. IntrucIt

Allah a daruit-o flu numai cu tinerete i cu faimec, ci

cu o minte rodnicá i pàtrunzätoare i Cu o judecatã de

toatá minunea !“ i sultanul i-a ráspuns ,,Dá zor, Osta

Obeid, do to du à to sfätuieti cu sotia ta i sã to Intorci

sü-mi aduci rãspunsul, cäci n—am sä-rni aflu tihna sufle tului decit atunci cInd am sà—mi indeplinesc fagaduiala !

i giuvaergiul a plecat do la palat i s-a dus la nevastá-sa

i i-a povestit tiràenia. i nevestica a strigat : ,,Prea

márit f Ic Allah, ccl carele face sä vinä i ziua mea mai

nainte do noroc ! Am, cu adevài’at, o dorintä do rostit i un

gInd, cam ciudat, co-i cirept, de implinit ! Noi, din mila

lui Allah i din sporul neguátorii1oi’ tale, slntem de mult

bogafi ci la adipost de nevoie pentru tot restul zilelor

noastre. Nu avem dar nimica de rlvnlt In privina aceasta,

lair dorinla pa care vreau sit mi-c Implinesc flu are sit

caste Mci o drabmit din vistieria domneascit. lacittit!

Du-te del core sultanului sit-mi dea numai Ingitduinta do

a mit preumbla In fiecaro vinore, cu un alai asemenea

cu acola al fetelor de sultani, prin sukurile ci pe ulielo

din Bassra, fitrit ca nimonoa sit cuteze a so aritta atunci

pe uUte, sub pedeapsa do a4 piorde capul! Si iacittil tot cc doresc do Ia sultan ca rilsplatit a Iucrului titu Ia mArgitritarul

sfredeiit!” Cind a auzit vorbele acestea ale tlnerei

sale neveste, gluvaergiul, pinit paste poate do uluit, cl-a

zis: ,,AUah karirp! Chiar cit-i tare subtiro la niinte aceia care so poate lituda cit air c11 cc so pc.trece In capul unel

femet!” Ci Intrucit o lubea po nevastit-sa, ci filud bittrln

  • ci do altniinteri tare un!, n-a vnut s-o supere ci s-a mullumit

sIt ritspundit: ,,O, fiicit a moculul meu, dorinta ta

este asupta capului ci a ochlului maul Ci dacit negut torii din sukuri au sit-ci — pritvMiile ca sit so ducit sit so ascundA,cIt o trece alaiul, clinil c1 pisiclie au sit Ic prado tarabele ci au sit so sitvlrceascit nite stricitciuni

care au sit no Impovitreze sufietul” Ea a spus: ,,Ca sit nu

path ace, sit se dea poruncit la tc4i locuitonli ci la toll paznicil din sukuri sit Inchidit In ziua acoea toll ciinil ci toato pisicile. Intrucit eu vroau ca pritväliile sit ritminit

descblso la trecerea alalului maul Si toatit lumea, marl

  • ci mid, sit so ducit sit so ascundit In moschei, undo sit so

Inchidit ucio, aca ca nimenea sit nu poatit scoate capul

sit so ulte afanil!” Atunci giuvaergiul Obeid s-a dim Ia

sultan c1 pInit paste poate do flstlcit, i-a povestit cc vnoia

nevastit-sa. lar sultanul a spus : ,,Prea bine I” 51 a poruncit

numaideclt sit so dcii strigare, In toatit cetatea, do cittre

pristavil domnecti, orinduielil ca tc4i locuitoril sit-ci lase

pritvitliile deachise In toaté vinerlie, cu douit ceasuri ma

into de rugitciune, ci sit so ducit sit so ascundit In moscbei

  • ci sit se fereascit stracnic de a-cl aritta capetelo pe drumuri,

sub pedeapsa dc—a i Ic vedea zburate de pe grumazi. $ si te dea de tirc sà—i inchidá cIinii i pisicile, rniigarii i

cirnile1e, i to•ite viteic de povaiã care ai pul (‘ sa

UrnhIe prin SLlkuii. 5i (IC—fllUfl(;1 nevasta g.iuvLc2giuhu SC preur.nblà aa in ffrcare vinerc, cloua CCaSUrI p?na--n iuà—’

CUflC, fii.à ca nici Ofli, rUC C1.lflQ, flICi piSCa Si CUtCZC L SC

aita pc drun’iuii. Si—I chiar ca, n.egrcslt, ya sidi K.amar,

aceca pc rare ai ‘vazut—o, dimmeal,.a aceasta li rnind-c

tea—i cu adeviat peste (he. in miJiocul ahiiului ci de fti cane i avind—o in fiunte pe roaba cea tinãrà cae linc sabia ti-asà gata sã reteze capul cul ai- Indizni sI sc

uite Ia (‘a cînd trece.

5i nevasta brrbicruIui. dupi cc ii p(vesti astf1 lui

Kam•a ceca cc acesta clorise sà afle, tàcu o clipa, ii ccc—

Cola zirnbmd i ad.iugà

— Da ‘Iici cu bine, o Irnbelsugatulc cu chip de vi.-jii,

0, siapinc a] rnou binceuvinlat, Ca isl.oi-isirea asta flu h:i

este do ajuns i ci rnai vrei do la rnme i altele, (IC pildi

sri—ti spun V1(.O cab dc-a o rnai Vcdea o data pe l.inciiua

acu-ca rninunatá, Sotia giuvaurgiului ccl bàtin

  • 51 Karnar iilspunsc

— 0, rnaici a n.aa. accsta—i intr—adcvir doi rnai adInc a] in.imii mdc. lnti:-ucIt nurnai Ca s—u väd pe on

am verut din lain n’mca p5ràsindu—mi c-asa in caic lipsa

men a hsat in lacrirni un tatá i 0 mami care tai-e ni

rnai. iubc Sc.

  • 51 soia bàibierul.ui spuse

— P-ac—i. aa, 0, (Opl[U1 IflCti, spunc—mi flUrflti

ciuii seilirp( .i dc’ prt- ni In. Ilno

El spusc

— 0 maicà a inca, am in mine, j)1iflfld alte lwi a

fi-umoase., ri;to pktrc seurnpe, do patiu sornii : piotiel

de cuT clinLri so pre(.uicsc ficcace cinci sute do dionri do

aur cele do’ al doika soi prctuicSC iiccwe aptc suh: do

dinwi dc ncr ccl’ do al tic-hun — opt sute cinciz&ci

far cele de al patrulea o tile de dinari de air, pe puin,

flecare!

Ea lntrcbA:

— i sufletul tAu e .gata d lçpede patru pietre d

acestea, cite una dl. fiecare aol?

El rllspunae

Sufietul meu e’ cit se poate de gata all lepecjt toate

pictrcie pe care le am 1 tot ce e ai meu I

Easpuse:

PM atunci ridIcA-te, o, fiul meu, o, cununA a capulul

color ma] tnArinimoçl, ci du-te dc-i cautA In sukul giuvaerglilor

i al aurarilor pe giuvaergiui Osta-Obeld, i fi ffitocmal cum am sA-li spun!

$1 ii arAti tot cc ca vrol sLt-i state, spre a-i ajuta si

ajungA La capul dorurilor iui, i adAugi:

— In tot cevel face, se care rnuitA grijA ci rAbdare,

flul meu. Ci tu, dupA ce vol face cum te-am Invitat, sA flu

ufli sit vii sit-mi .dal aeama I sit aduel cu tine o sutit de

dinari de aur pentru bArbier, soui meu, care-I un mu

sitrac.

Cind pnvestco ajunse aid, $ehereznda v5zu zoril mijind b1t

srloLssa, täcu.

Ci mit-a çapte side opizeci fi piUra noapte

Urmil:

$1 Kamar rilapunse cit ascuitit i cit se supune, i iei din

casa bilrbierului, prefirindu-ci IncA o datA prin glad,

ca sit i le sape adinc In mints, pove$eic neguittoareI de

partumuri, so4Ia birbieruiui. i Ii proslAvea .pe AJJoh

care i-o scosese In cab, ca PC o piatrà arätItoare do drum,

pe aceastã femeie de bine.

i aa ajunse In sukul giuvaergii]or i a argintarilor,

undo toatà lumea so repezi sri-i arate privà1ia eicu1ui giuvaergiilor, Osta—Obeid. $i in1r i in prIvälie i II vizu, i

miiocu1 ucenioiloi SaL p0 giuvaergiu Si SO ternem Cu

Con. rnai mnro cuviini, c1ucindu—i inmna Ia inirnii, In. buze

  • i 1t Cap, apoi iosti

— Pact a [10 CU tint

Lu Osta—Oheid Ii IntoarSe sabarilalokul i 11 In1irnpini

cu bunivoifiii. si Ii pofti s’i adà JOS. $1 Kamni seoasc

aunci din pungà o gemmã maca. cml din sowl (C[O1 mal

pulin fiumoase d.intre cole patru solun pe care It’ a.vea,

  • i ii spusu

— 0, met 010, dorese sil—rni faci Ia gernrna aceasla

mel vt’ednic do n ‘teria La, Insi in chipul cci mai simplu

  • i greu do on misical, nu mai mull

5i Ii pUSU in palm’i totodatu i douazeci do galbeni,

spunind

— Acetia. o, metere. nu shut. dccii. o arvuna rniiunli

fai do piata cu care rn-am socotjt si—i iasplulesc luciul

CC ai sI mi—I fad

Si tot aa darui cite un galben Ia I iccare dint.ie

multii ucenici, in chip de baci : 5i Ia fob si rnu11imii dc

ccr$etorl care so iviscrà In ulii do. cum II vizusert intrInd

in privà.1io pe tI.nrlrub striin Imb.racat in sLraio

scumpe $i pe urma pleca, liisI.ndu—i PC toi uIu.i1 do fiktirnia,

do frurnusetea i do purtarde—i alese.

mi Osta—Obeid nu vroi si aduct nici o zibovcnla in

facerea inelului i, cum era dhuit Cu 0 dibacie fui de

seaniLin, 51 CUfli n.VOfl in. Indeminà toate nuioacclo pc care

riici un alt giuvaeigiu dc pc iume nu Ic m.ai avon., 11 Incepu

5i ii isprávi, gata lef nil i lustiuit, pIna in. sfIiitul acelci

zile. Si iritiucit tii rul Kamar nu uima si vie dccli i

doua zi, giuvaergiul lun inelul en sine, sear., en. sa—i aratc

i solid sale, tinerica despre care este vorba, atIta de

minunatà i Sc párca piatra i do o limpezirne de-li vcnea

s-o duci Ia guià i s-o bei.

Cind tineiica, sotia lui Osta-Obeid, vzu inclul, ii gási

tare frunios i mtrebá

Pontru chic—i ?

El rspunse

— Pontru un tInàr strain care este i mai striilucitor

i. Inca Cu mult, decIt accasta gcrnmã minunatLi. Afia,

intr—adcvár, Ca stapinul accstui mc], care rn—a i j5

dinainte aa curn niejodata n—am rnai fost plàtit, cstc flUiliu

i zaiif, cu nitc ochi care to bagä—n boalá de dor, Cu

flite ObiLlji ca imi i1oii do bujor pe Un strat bãtut & iusomie, rn o guià ca pecotea Iui Solciman, Cu nite huze scaidnie ifi sinc1e coinalmelor, i Cu Ufl git cum C gItul

do antiI(>p1, care ii poartä aa de ginga capul cum Ii

poai’t on fir de floare bobocuL Si ca sá spun tot coca

cc-i mai plesus do once grai, cste frumos, de-adeviliat

fiunos, i dulce pe cit e de frurnos, lucru care face sà so asemuie Cu tine flu doar la dcsävIriri, ci tot aa i la

tincree i hi trasituriIe chipului.

Aa i—I zugravi giuvamergiul Sollel sale pe tInarul Kamar,

fàrã a vodea ca vorbele lui apnindcau In inirna

tincielei o patirnã näpraznicä i Cu atIta mai crunta cu

cit ccl Indnägit flu fusese vàzut. 5i acest stàpIn al unei

fi.unti pe care, Ca nite castraveti pe un ogor gunoit, aveau

sLi i’asaiii coarnele, uita Ca flu se aflà pe lurne un mai

amarnic codoiIc, nici izbIndã mai neIndoielnicà, decIt

codolIcu1 unui sot care laudä dinaintea neveste-si, fãrà sa ia amintê la urmàri, harurile i frumusetea unui necunoscut. 5i iacà-aa, atunci cInd Allah prealnaltul vrea sá

punä In rotire hotäririle menite fapturilor zämislite de ci,

le face sä bIjbiie prin negurile orbirii.

Or, tInára nevesticä a giuvaergiului Ii ascultà vorbele

i Ic aternu In adIncul mintii ci, ci fàrã sã-i dea pe

faa nhnlc din ispitele care o I räm!ntau. 51 ii spuse sc4uiul

silu, cu Un glas nepAsAior:

—Dä-misilvAdcieuineiul!

Si Osta-Obeid i-I InLinse, jar ca Ii privi cu un ochi

sastisit ci i-l potrocu pe dcgct. Pu urmA spuse:

ParcA air Li Lost .täcut pe dogetul meu! Ia to ulti

cc bino hid vine!

5i giuvaw’giui rilspunse:

TrMascä degeteie huriilor! Pc Allah, o, stilpinA

a mna, stApinui ineiului acesta este dAruit Cu multil tilo tirnie cl-I tare lndatoiitor, qI chiar inline am sf1-i rog si mi-i vindA Ia once pre$ o Ii, 1 am sf1 -i aduc!

In vremea aceasta, Kamar se dusese sf1-i dea scams

nevcstei bArbiorului despre telui cum iucrase, dupA tiMtülurile

ci; ciii puse in palmA o sutA do gal.beni, ca

dar pentru birbierul cci särac I 5lo Inttebä pe ocroUtoarea

sa ce-I mal rIlminca do fAcut. lair ea II spuse:

— TacIitä! Cind ai sf1 te duel lii giuvaergiu, sf1 nu

miii Id inelul pa cane are sf1 41-i tacti. Ci profit-to cLt cste

prea sLrirnt pentru degolul tilu, ci dil4-l In dar; i anitA-i

altut geinmA, mull. mal frumoasit decit cea dintii, dintre

acelea care preuiesc çapte sute de dinari bucata; i spit-

ne-I sit 1-o punit hi un lad mit-un tel cit mai Ingrijit.

Totodatit, a-I aizeci de dinarl de aur lul, 1mai dä cite

dci Ia fiecare dintre iucrAtoril iul, ca bae$ 51 sf1 flu-i

ui nici PC miogil de Ia ufl. 51, de-al sit fad aça, iucnirile

au sf1 so intoancit spre multumirea ta. 51 flu uita, o,

tiule, sit vii lar sf1-mi diii seama despre toate, i aduci cu tine cite ceva i pentru soul meu bàrbierul, sitracul

acela J

51 Kamar rAspunse:

Ascult i mA supun!

PlecA do la so$ia birblerulul 1, a doua zI,. flu pregetA

sit se ducit In suk Ia gluvaergiul Osta-Obeld care, de aim

ii vim, so ridici in cinstea ltd 4 dupit salamalekurl

ci firItisiri, 11 lnfAiA Inelul. In KAmar se lieu a-i Incerca,

i spuse apoi:

Pc Allah, o, metere Obeld, inelul este bine ficut,

dat pulin cam mic pentru degetul mcii. Ia-i! TI-i las ca

si-i dAruicjti vreunela dlntre roabele cele multe din

haremul tAul $1 iaciti acuma ait4 gemmi, care lint place

mai mult decit yea dintli, i care are sil tie ti mat arittoasi

pe un ghiui frumos.

Si, gnitind acestea, II InfI4ii o gemmit do apte sute de

dinari de aur : ci totodati ii mmmi aizcci do dlnani do am’

lul, ci mat dArui cite dot lit fiecaro dintre uconicti situ,

spunind:

— Numni ca sit vi ricotiti cu tin sorbet I $1 nliclflduiesc cii, doci lucrul vii Li lneheiat repede, avc4i si

fill mul umiti tog de Mu) cum ve4iSi nispiuitiji! 5i pK’cA, lmpllflind In dreapla 1 ip stinga bani do

aur cerscl.oriior adunaji dinalntea uii pnivituiei.

Cind vAzu atita dirhicie Ia mucteniul silu eel tiniir, gluvaergiui fu peste. poate de uimit. SI seara, cind sit

Intoarse acad, flu mal pnididea sit-i laude, dinaintea

neveste-st, pe stniinui eel filotim, despre care spimea:

Pc Allah! flu se multumecte si fie frumos cum n-au Lost vreodatii nici eel mat frumoci, dii lire i-o mini

uargit eat do beizadea!

$i Cu cit vorbea, cu atlta fAces sit se lnvnisteze isi mal

mull. in inima femeil sale dragostea pe care o siw4ea

pentru Unitrul Kamar. Ian cind giuvaeigiui Ii puse in

palmi inclul, darul do Ia mucteriui situ, ea si-i trecu meet

pe deget Intrebi:

— $1 nu ti-a cerut ca sit—i fad altul?

El spuse:

— Ba da! 51 am

lucrat is ci toati ziua, cu atita

sfrg IncH iacitit-l gata!

Eta spuse:

Ditsi-ivid!

$1 cii 11 liii, ii cerceti zimbind ci spuse:

Tare a vrea sä-mi ràmInà mie!

El spuse

— Cine tie ? TInárul acela ar fi In stare sá mi-i iase

aa curn a fäcut i cu :fiatelc sáu

Est imp Kamar SC dusese sà—i povesteascA sotici bthbie

FCiUL tot ce SC IntImplasc i s puna la cale cc mal avca

dc ficuL $i 1 pUSC iii pa[rn pa(ru sute de dinari de aur

pcntru solul ci biibkiu1, saacu1 acela ! Jar ea i spuse

— FILII rflCU, tlCbUII1C tale SC aila pC drumul eel mal

bun. Cind ai sà t:e duci Ia gi.uvaergiu, si flU WI inelul PC

ciae i—al poruncit ; ci mai degiabi fi—tc ci e p(a mar

si Iasi—i—l iii dar. Pu urrni, di—i a[1t nesiemata, c

ewe prei,.uiese nouii sute de dinari huenta ;

ateptind ca lucrarea sà tie turminata, dã 0 sutl die dinari m(’tCruIui i cite tici a fiecare dintre ucenicil lui. Si sCi

mi uiti, fu1 flCU, elflCl ai si Vii sI—rni povestesta CC—

lacut, sii—i aduci i Ofl1L11Ui rflCU, birbicru1 samacul acela,

CU CC sa—ii eumpere o bucalii de p1mb ! $i Allah si te apere ii si—i,i SpOrcascà zilelu seumpe, 0. eopik ni chiiniciei Or, Kaiiiai. Uiflla intocniai siatul flbgUtat()iCSC1 de pal—

muri. 51 giuvaergiul flU rnai gäsea cu cc vorbc i en cc

proslaviLi sli zugráveascà soiei sale fiiotiniia strüinuiui ccl

iturnos. Jar ca ii spuse, Incercinci inelul eel nou

— Nu—ti este oarecum, 0, fiul al moului meu, Ca flu 1

poftt pIná acma in casa ta PC Ufl era cai’e S—fl aritat atIta

dc dainic fati do tine ? $1 flu eçti. totui, mull.umita rnjlei

lui Allah. nici zgIrcit i nici nu te tragi din vrcun nuam do

zgIrciti ; da ml so cam po cli tu uncoil uii cole cc se cuvin ! hicIt e do datoria ta sli—I rogi numaidccI:L pe

stiãin sli vinli mime i sli gusto din sarea gàzduirii tale

La rindu-i. Kamar, dupà cc Se sfátui Cu sotia barbieruiui,

elircia ii puse in palmà opt sute do dinati di.ept

dai’ pontru sracui accia do bárbier — cá sli aihà cu ce

sli—i cumpere 0 bucati do pîine — nu pregetà sli se du

In pràvàlia giuvaorgiului Ca sli Incerce at treilea meL

$i-aa, dupà cc cd-i petrecu pe dogot, ii scoase, SC uitá Ia

el un iStimp Cu oarecare silä, i spuse

— E dustul do bine fàcut ; ci piatra aceasta flu-mi place deloc. Pastreazã—l aadar, puntru vreuna dintre roa

bole tale, i fi—rni din gemma do colca Un mel aa CUrn

so cuvine i iacdtä pentru tine o aivuni dedoud sute de

dinaii, çi cite patru di.nari pentru I iccare dintie UCCfi1CI1

Ui. Si iai.td—niá do toatd supàrarca pe care ti-o pricinuiesc.

5i, spunInd acestea, ii intinse o gommã albã i minu—

natñ, care prei:uia o mb do dinari do aur. 5i giuvaorgiui,

pcstc misurà de ului.t, ii SpUSC

—- 0, stpIne al meu, au flu vrci sil-mi cinsteti casa

cu chipul Ulu i si-mi faci bucuiia de a veni In scara

aceasta sd CIHQZ1 Cu mine ? intrucit milele tale sint asu—