VICTOR EFTIMIU

.. **

PE URMELE ZIMBRULUI

Colectia ~Povesfjri $fii,njifico·fantastice" 39

REZUMATUL FASCICULELOR PRECEDENTE

1847. Henri Parrocel (administratorul boleruiul moldovean Arkip Rosetti) 11 deterrnlna pe nepctul sau, Gaston. aflat la Paris, sa viztteze Tarile Romine~ti. Unchiul II isplteste cu perspecttva unel extraordinare vlnator] de zirnbri, dar glndul sau tai nie este de a-I Insuracu Irumoasa Mu~a, ntca boierului.

Ajuns la Drago~e~ti, Gaston ci~tilia strnpatla lui Arktp Rosetti ~i devine secretarul literar al acestuia.

Mu~a se simte atrasa de romanticul oaspe.

Cu prllejul unei vlnatori, eei doi Parrocel ~i Illes, taranul care-i tnsotea, stnt lnconjuratl de haiducii lui Stoenitll.

*

LUCR,&.RI CARE VOR APAREA tN COU:CTIA "POVESTI Rr $TII NTrFJCO-FANTASTlCE"

Nr. 40-4t-42 - "Pe urmele zimhrului", roman lstorlc de Vid,Jf Eftimiu.

Nr.43 - "Atol Fakao'io", povesnre ~tiintmeo-fantasti::a de 1. E1remov (traducere din limba rusa),

Coperts : Dern. Ionescu

(Con.tf.l1uare 'cf1h num'tlruI (recut)

- Apai daca sint oaspeti, nu.I mai spinzuram, Tie cum 7ti zice~·

- Illes, vinUot ~i pescar la curtea bolerului ...

- 0 sa te sptnzurarn p~ tine, sluga boiereasca... iscoada neru-

[easca l Tu i-a] adus aiei, eli de tapti I lor nu veneau I Blne, rna afurisitule, moldovean esti tu de arali strainttor unde urnbla imparatul ~i sfintul nostru? Sflntul tarii. ma!

- Ce-] tot daiell sfinlul. mai Stoenila?1 Bivol ca totl bivotll, da-I draculul t

Yoievodul Ii trase lui llie~ 0 palma de-I sdiparara rnaselele. eel dol francezi urrnareau tngrljorajl, dar~i· arnnzati acea scena cu dialoguri repezl, sciipiiratoare.

Vrmind sfatul lui Niistase Surugiul, Henr] Parrocel nu scesese yorbli rumineasca, A~tepta de la istetlmea lui Tmpu~eli. Vrable sa se limpezeasca lucrur lte,

- Aeuma dati carabinele ineoa, tineti-va merindele ~t caJe buna, ca innopteaza l 0 retezl! 11i~, lulndu-i de sus.

Stoenlta Voda ii repezi a doua palma ~i-i zlse .

- Dumnealui, asta tinaru, iI stirn care e, eli e giizdutt Ia bnier.

Te sthn ~i pe dumneata, coane vatatule, musiu Parrocelule, degeaba te faci eli nu.ntelegi rnoldoveneste [ rinji capetenia flicind din coada ochiulul Ia cellal]] lefr], care rideau ~i chlcoreau ca sa-; tie volevodului pe plac,

- Daca ~tii cine srnt, ce mai intrebi? se rast] Henri Parrocel, intoreind-o in glumi ... Dumnealui e nepotul rneu, II venit tocmai de la Paris Sa vineze bourl [

- Da' Ia dumnealnt acasa a-are ce vina? Sil vineze pe tat-su ~l pe rna-sa dadi n-are, PelJOl sa ne Iase-n pace 1

Vorbind a~a, din ce in ce mai hotartt, Stoenitll Voda nu rnai parea tntr-o ureche, Rlzlnd ca un [up, ii spuse admlnlstratorulul :

- Coane vatalule, sa n-o mal lungim, uite ce e : dumneata te-ntorcl la conac ~i ne la~i pe nepot zalog. Nicl nu-1. Irigem, niei nu-l mlncam, Ai adunat parale bune pe mesilla hoierului. Te duci acasa ~i rnllne, tot pe vrernea asta, De vedem ta Piatra Fulgeratli. Aducl 0 pungli cu 999 de galbenL Galbeni Imparatestl, galbeni turcesri ori musciil~ti. dar sil fie no], CIl zimfii netocitf. ~l farii toerneala, Si fara potera, hal P Sa nu te pule dracul sa vii eu altii, eli te vedem de departe .!1i-ti Hislim nepotul cu 5 difi rli a taiata... ra arata-Ie lataganul, Soldane t

Un gUigan volnlc ie$i din rtuduri, trase din teaca 0 sable mare $i-o rasuci deasupra capului,

Ne.nrn lnteles P intrebli Stoenill1.

Ne·am ioteles! riispunse Henri Parrncel, Noua sute nouazeci ~i noua de galbeni l

NOlia sute nouazecl ~i noua., Dar de ce noua sute nouazecl ~i noua $i nu 0 mie'} tntreba Henri Parrocel, nedumerit.

- Fiinddi 0 mie s-a pus pret pe caput rneu, ~i caput lui nu lace cit at meu t raspunse Stoenilii rididnd rruntea ClI mindrie $1 scuturtndu-si inelele pletelor, prlntre care sclnteiau banu]] de aur, cum poarta tigancile.

- Incuvltnteaza, rogu-te, ca Bie~ sil. ramtle aid, sii-] tie de urit balatulul t se Tuga admirtistratorul,

Sa. ramlie I

- Dar carublnele mi. le dal trrapo], TIll?

- l.as· ea gasiti durnneavoastrii attele, la Bucuresti,

- Atune] capul durnitale lace mal pujlrr decit al nepotulul men,

daca maresti pretul I' Noua sute nouazecl ~l noua de gatbem ~i pustile pe deasupra, vez! ~i durnneata Ta cit se ridiea, voievoade!

- Om mai vorbi mfine ... ! raspunsa Stoeoitli, tncurcat,

Gaston urmartse tQatli aceasta seenil. ell un viu interes. N-avca nevoie de explieatille nnchlulul ca sa-§i dea seama ca. asistase Ia clasltul tirg dintre briganz! ~i eel cazut] in capcana,

Obi$nuit eu pericolele, nuse temuse Q clipa. Dimpotrivii. Emopile acestel intilniri neprevizute il scoteau, iI dezrobeau de marta spalmii a dragostet, Ii trebula aceastii zguduire, Era ceva primitiv, (eva barblifesc in neasteptata aventura, Se putea trnpctrfvl, 51! pulea apara "DincO'] 0", insa, era Invins dlnairrte, fHndci n-aves til cine sa lupte. Niti macar ell el lnsus]. La~itate? De ce lasltate P Ce trebula sa [aeil t Sa ia ofenslva, sa se mobilizeze ca 50. eucereasca II cetate care se predase singura? Sa euleag-a prada? Dar cum P Nil va piirea un ingrat. nn intrns? Cum ar mai ti putut privi in ochii omului, ai parintelnl care if primise ell hratele deschise, ca pe un fiu? r~i rits.plate.a bunu] amiitrion prin nerecunostlnta, prlntr-o purtare de vulgar aventarler, Profita de neexpertenta unui cnpil, il su.cea capul rivnind 13 marir! care nu erau de el. El, un biet boem par izfan, sa-~i rldice ochii, sa ameteasca 0 odrasHi voievodala, urrnasa unul mare senior, tiki unicii, nadejdea suprema a unei marl familii?! Cu ce drept?

Toate aceste Intrebarl Gaston, ramas prmtre hai duel , ~i Ie punea dllpa p;lecarea IIDcniu1ui. llnpreuna CLI me.~, iLisese dus Intr-e p.e~tera apropiata, un de 0 ferneie trecuta, 0 iiganca. care parea sa fi fo~t tru, moasa o data, tierooa, ta un foc tacut din vreascurt, ceauaul de mamalig.li.

Lotrli se ospatar.a di.n rnerlnde!e cetor tret vinlitori. Gaston nu 'lui sa guste, Sarizator, prin gesturt ~i eu ajutorul Iui lmpu~di Vrabie, anita di nu-l e fname, ca e satul de atiLa ciirnarie ~i eli va minca bucuros din nriimIDiga !;ii din casul tovarasilor.

Gestu! acesta, unit eu intliti.~rea placutli, cu purtlirile prietene~ti ale fran~uz.ului. aduse voie buna, incredere dill partea halducilor.

Tiganea cea de linga foe privea cu ochi drliglisto,i, materni, pe tinarul ~j Irurnosul strain, care, daca n-ar !i avut mustafj ~ibarlja, .ar fj semanat cu 0 duduita din cadre sau din povestl,

Strtns] in jurul ceaunufu] care fierbea, cei douazeci ~i trei de oamenl din pe~tera se inclHzeau la dildura, binefli.::atoare ~i egalli

pentru toti, I) lenmelor subjirl $1 inca verzt, ~i jar 1 se paru lUI Ga~ton Parrocel eli mal trliise odllta, int,.-o alta viafli, cine ~tie dnd ~i pe ee tartmurl, aceleasl clipe, care imbracau, de pe scum, Irurnusctea unei amintiri.

Ineetu\ ell lncetul, Ilmblle se dezlegara.

Dupli ce Ie spuse cine era, cum venlse in Tara Romineasca ~i-n Moldova cu scrtsor] catre eel care voian sa rastoame stapinire.a ~! sa aseze ternellile unei orinduiri mal bune pentru ornul sarac, Gaston se ruga de fie£are dlntre cei de fa fa sa-~i spuna povestea,

- De ce S-a fal:Llt haidnc ? intreba el, prin ltles, care aseulta ~i rezuma istorisirea fi.ediruia, arnarlta lor viafa.

Biirbati tineri, toti. Nu mai puteau riibda birurile, sudlilmiJe, bataile. Printre ei erau ~i tret tig,ani, un bulgar, un arnaut ~i un cazac,

Unuia ii necinstlse mireasa urt v;ltaf de curte. L-a ucis. Ca sa scape de spinzuriitoare a fugit in codru, A.1tttl OU se intelegeacu stapinji, ca.re vilisu sa "e Inlinceascl pe nlmica toata. AltuJ gazd.uise pe un 101ru. Filndca nu I-a dat in vlltag, a intrat ~l el pe mlna poterasilor, a Iost judecat ~i osindit ca ti:iinuitor de hofi L-aD trimis la ocna, pe zece ani. Oupli. trei tunl a fugit. Dus a tost, Nil l-a mal dat de urrna nimenl, tara numal stejarli codrilor, rnistretll sl izvoarele de rnunte.

A.cum era 1n ceata lui Stoenljd, care-t pregatea pe tOli pentru razmeritll. Se rna] razvratise 0 data volevodul riga nilo r, Fusese dat pe min a lui Gavrilli Buzatu, A scapat, dar gindul tot la rascoala ii era,

Ascultlndu-i isprli.vile ~i nazuintele, flnaru] lrantuz se gindea: - A-?adar, acest ·brigllnd e un revolujionar, ca ~ llustrul meu maestru Alphonse de Lamartine, -ca ~i mine lnsurni I Dorul de llbertate, de 0 viatli mal buna a popoarelor colcale si-n vagaunl1e Carpatilor s1ilbatici, nu numat in atelierele subterane ale socieiiiUlor secrete sau Ia tribuna partamentulul din Palais Bourbon san in' colaanele presei pariziene I

Cei trei pgani fusesera. papusari, Umblau prin Urguri ell 0 cutie mare, ttl care erau vreo cluclsprezece-dauiizecj de momli fa.eute din bete~i cirpa ~i pe care le [ucau triigindu-Ie de sfor].

Fusesera prlns] 1<1 Tirgul Nearntului, biltuti crunt ~I tntemnltatl, filndci. tntr-un ctntec I:U Napaleonu Bunaparte, virisera 0 blestemii{ie care surra asa e

Napaleonu Bunaparte

A. t1iiat multe capete De-mparati ~I de do cot. Adu,l, Doarnne, ~i la poi!

Dlrpii ce Ie detera drumul din In . oare, U s-a rldlcat ingadu.inta de a mal cclinda tirgurile cu lada de papu~i. Se Uicura haiduct 'in ceata lUi Stoeniili. Vodli..

Bun ramas lui vasttaebe, Gahitel ~i ibovnicei lui Vasilache, numita UCHUta.. Bun ram as c.iobanului ell cojocul intors pe dos ~l turcului, tigl\l1ului, nil ~i rnttel, sl ~oareceluj_ Sl-atltor alte r.hipu~i Qmene~ti ~i dobUoce;ti pe care Ie illslJfJeteau traglndu-Ie de sfori.

fata cutle, acum, tara momille lor, in dorul me~te~ugului lor ;;i al ri'itlicirilor Ilrin sate ~j prin tirguri, unde oamenii se prliplideau de Tis V'lz~ndu-Ie comedltte. ce] trei papusarl juc:adi in rata frincului ceva ell lrod l1i cu craii de Ia rasarlt, ceva cu Vasil ache, Gahita

5

!ii Ilencuta, dol din ei vorbind en Ieme ile, ell (ilas subjlre, Un scrlpcar ~j lin cobzar Ie [Ineau hangul.

Scrpii de foe. care ti~neau de sub ceaunul in care Saturnla herbea ll1amaliga, [ucau vapai rosiatlce pe chlpurile ararnll ale haiducilor

Gaston incepea sa se simta bine printre acestt razvratiti. Unul dintre ei, arnautnl, acornpaniat de cintecele, indemnurile ~i biitliile din palme ale celorlaltl, dansa ~i mima un joe al lataganului, un dans al Iibertrtt.ii,adus din muntii Albaniei. Altu], cazacul, incepu sli clnte, irnpreunii ell scripcarul, cobzarul ~i cetcu naiul, dolne jalnice ~j sW1Ur] IOU blesterne ~iamenintari, scrtsnlrt din dinti.

Vreaseurile de sub ceaun trosneau ,~i ele, parca lnvoite ell lautarii ~i cu eel ce zicea din guri:i..

Sau poate Ie aseza In asa fel Sillurnia, lnclt sa se aprindii ~i sa pocneasca in cllpa cind va fi nevoie, spre lntarlrea amenlntarilor din doina cea de obidli ~i de pedeapsa,

Pe urma venl rindul Slilumiei. Chernll pe Gaston ~i pe llie~ linga dinsa, scoase 0 toba mica dlntr-o dasagii. $i Incepu sa rava~easca pe ea douazect ~i patru de boabe de porumb, care sareau ~i rapaiau ca grrndina pe pielea tnnnsa a tobei. Ghici fillciiului strain norocul. Dar nu prea era lamurit ce spuneau bobii. Nemulfumita, Salumia mal scoase ceva din dasaga. Un ghioc. 1.1 apropie de gura, vorbi ceva in el, Il puse in miinile lui Gaston, pe inima lui, pe frunte. Apo] puTtil acea scolca mare ~i grea Ia ureche ~i tncepu sa asculte, ell spr incenele strinse, ce spunea vuietul dinauntru,

~i vuietul ghiocului prevestea strliinulul de-o clillitorie lungil in tara unul padlsah care peste un an nu va rnai fi padisah, ~i in acea tara, in tirgul cu ziduri mari de piatra mucegilita, se va cununa el cu 0 mindrete de fata. fata zimbrului, ~i acea coplla dormea ileum pe 0 saltea de puf arnestecat eu galbeni tmparatestl, Dormea de 0 suta de ani ~i se va trezl cind 0 va destepta dumnealui, eel venit sa-i ucida parintete, pe maria sa lmparatuj codrllor Moldovei.

ZimbrUl Moldovei - mai spunea ghiocul - Du-I Va uclde nimeni, liindca-t pazeste Stoenita Vod·ii ~i toate duhurile, ~i toate datinile tarii,

Mai spunea ghiocul eli Stoenita ~i cu frincul trebuie sa se taca frat] de cruce, Le e scrls sa Inlature amlndoi primejdii viitoare. Vor pleca impreuna la drum mare ~i greu, Izbinda acelul drum nu se va vedea cmlnd, ci mrmai peste de doua on doisprezece ant Uie(;i explicii Irtnculul ce sint ."irati] de cruce",

Pe rna sura ce vrajtroare« punea,Sa fiarba tntr.un ceaun mal mie buruienl ~i raehiuri verzi ~i -arunca prafur] care se prefaceau in flacarj ~i aburl rosiatici, "borosind descintece deasupra fierturil, amestecind fiertura ell un fii.caLet,din l .. emn de corn ell trel noduri, tlnarul Irancez, privind mal de aproape pe Salurnia, incepea sa fie uimit de Irumusetea acelei Iemei, cu pletele jndi. negre, eu ochii ca taeillnii aprinsi, cu narile rastrlnte ~j cu dint!i albi ~i stralucttorl ca ai Ieciorului ei Stoenita. N-avea indio patruzecl de ani; era puternica rnladieasii ~l daca ar ti fost iIDbraeaHI. mal jngriji~ dad!. obrazui nu i-ar fi fast pir1it de toe ~i de batala vtntului, ar fj intruchipat 0 neasemuita arlitare de figandi din poveste,

Ce mlndra, ce iUra de pereche va fi fost in tineretea ei biata Sl.llumm!

Gaston Parrocel, vrajit de lndernnul, de bunatatea, de dragos-

6

tea paril1teaseli ce i-o arata JllUI11;l halducutul, taspunse ell e gata sa se facli Irate de cruce cu eel care-t rapise 10 ajun ~i se purta cu el alit de frate~te.

Sfatuit de llie, ce trebuia sa lad, el urma intocmal ritualul. til sunetul vloril, al cobzel ~i al natutu], in mijlocul unei hare lrtcinse de eel dcuazecl de lolli, slrainuJ eel Hoar i~j Impunse vina bratulul drept cu un ac trecut prin Hacara de sub ceaun,

Stoenita sorbi picatura de singe tranjuzesc spunind formula sa·

• cramental.1l - care era auea~i co it membrilor societiilii secrete re, volutionare "Fratia", a carbonarllor ~i apatriotilor iesenl: "Sufletul meu pentru suiletul tau, slngele meu pentru sing-d.e tau",

Apoi, w <tcela,fi ac, I$i intepa li e1 bratu1 drept, Gaston supse ~i el plcatura de singe din vina teciorutui Salumiei ~J repeta, ill frantu'leste., apoi in rnrnlrreste, tozinca.

Leg~mintul se facuse. Nu-I va mai desface nlmen], nkio-data.

Sa lurnia, care privea aeuma pe strain ca pe Iiul el, le dadu fie. caruia cite un banu] de aur, desprins dintr-o ~uvita lunga ~i neagra, Apoi 11 binecuvintil intr-o !imbii ciudata, din care ffantuzu! till intelese un singur cuvint. n saruta pe Irunte, pe amlndol, dupa ce Ie Impreunase mllnile ~i Ie strtnsess intr-ale e i,

Dupa. aceea i'nccpura sa treacii plo~tije de vin din rnitla-J:l mitta, Papusarll [ucara un vicleim :

Eu sint '[rod tmparat

Care pe cal am ineale'Cat,

Cu pic:iorul in pamint am dat, $i piimlnhll s-a cutrernurat t

$i dupa acest [occu irozii, Hecare se culca 13 cite un .. colt. Numai Gaston ~i Stoenita Vodii nu dormeau. Se uitauunul la celalalt surlztnd. N-aveau cum sa vorbeasca,

Dar in acea tacere, brazdata de sforaitul halducllor ~i de trosnetul vrea.scurilor, ptutea duhul unei mari prletenii, 0 dragosta calda, un trainlc legarnint de vii tor.

In lumina fiaciirilor care pllpiiau sub ceaun ~i aruncau pale de lumina asupra capltanulul de haiduci, contempl1ndu-i profilul, zvejtetea corpului, nobtetea mlinilor, ca.latoful francez i~1 dete seama eli se atla in Iata celui mai desavirslt exemplar de Irumusete batbliteasca pe care-l viizusp vreodata, asa precum dornnlsoara Maria Rosetti ii aparuse ca frumusetea femeiasdi cea mal deplina, Fiidnu aeeasra apropiere - Imaginea copiIei niJ-!parasea. 0 dipa. -, e1 se slmtee atras spre Stoenita Voda : 0 calda simpatie, un amestec de admlratte ~i de atectlune pentru acel oaspe al codrilor 11 inviiluiau.

Dch;i negri ai pganulul, I.unguiefi ca. rnlgdala, erau ochii Mu~ei.

Gura mica, dintii stralucitori, Iurnlnlnd intre rnustattle ~i barbuta neagra 1i aminteau ceva familiar. Tot a~a parca mai vazuse de. eurtnd ~i sprinceneja arenite ~i imbinate ale acestut voievod al padurj. lor, Irnparat al muntllor, paznie credincios al mariei sale Zimbrul!

Gaston Parrocel traia ore de legends. Teate erau legendil.n [urul situ, de la 0 vrerne. De bunasearna, la el acasa n-ar Ii putut nlciodata sa petreaca asernenea clipe, prlntra asemenea fapturi ornenesti,

Or sa-Icreada oare cititorii ctnd va lstorisi tnate aceste arnintiti itt cartea des pte m.oldo·valahi? Numai acea inti1nire cu tilbarii,

1

~I noaptea fara SOn1I1, petreeutlt tntre et ~i numa] Po."'ll:~tile bi1ri£'Ie i tlgallti ar Ii putut sa-j diiruiascii materlaju] unei tiirli tntregl, CUlT! Stoenita ~i maica-sa, S1;!Jumia, nu se-ntinsera sa doarma, ~.ezuri de Yorba, pin! tlrzln, in sforai.ul eelnrtalt],

Pliin talmlkiriJe lui me~, franeezul af[a, milite despre bouru I l\-\oldove.i, des(rre "iata oamenilor ~j necazurlle 101' ~i despre tagma haiduceasca.

limbrul, VC care el venise su-I asaslneze tocmai dill Suare-apune, taurul ~i bivoIita erau cea din unniipertthe care mal biiia in codrii Moldovei. Vechlle povestl spuneau de ZorUi ~j de Murgila, cei dol bouri cu stea in trunte: luceatarul de dimineatii ~i luceatarlll de seara. ZoriJii. ajub sOaJ:eJe sa iasii din neguri, MW'gilii, crawl amurguJui, if impingea spre neg-uTile nopjil. Cej. dai zlmbri, ZorHa ~i Murgila, erau irafi cu marele nostru pihil:lte al bdumra ~i stallll:l al tuturor imparii·tiilor, suarele. Mai aflli strliJnul diliitor ell! eei douazed de lotri marl, cu StoenitlI Voda douizeci ~i UOU, nu erau 1iIhari dIE: rind.ceafii pasa pe laf ~i pe .ucldere, ci baidud de frunte, {uglti in codru in urma prigIJllnelor boieJ'~ti ~i ate sti.~\llir'ii. Oarnenil sannani iiadli.posteau, n orroteau, fiindli::i ~i ei, Ia rindnl lor, ocroteau pe cci slabl ~i deznad.li.jduitl.

- Frlncute, 11 spunea Stoenitll, on diuta eli femeia asta biitrlna, muma-mea, e ligandi. 0 due rnereu cu mine" ci prea e singurli ~; parasitli ~j mi-e muma adevlirafa. Dar dupa taica-meu eel adevjirat eu slnt os dill os domnesc, si nu degeaba-mI zice _,Stcenitli Voda! Tiganii m-31J ales voievod ~im-am zbii.tut pentru dezroblrea lor, iar paterile staplniril mi-au dat de urma ~i' m-am ales cu spinzuriltoa rea, ctnd rn-a vazut tid.tosal asta de llie~ pe drurnul Frumoasei. Dar streangul nu era de mine, eli. am, lost Tli~cumpirat elf bani gr'ei. M-am J1isat de domnie .•. n-am mai fast vnievod al tiganiTor ,i m-arn fatut pauna~ a] codrltcr, imparat al munjilor, c-~a VOl' rniiriiJe lor voda ~j boierii. A,:;a sa ~tii, mai Irate.meu, ~I sa fati bine sa te la~i de collndat prin' muntii nestr], di. Soar pntea si teviooze houri! pe tine, tn Ioc s.ii-j vjne.zi tLi pe el. A~lI, mai fri11.t1l1e, asa ]

llie~ tradusa ultimele cuvlnte lnd,ulcind'u-Ie oarecum, Gaston

strlnse '1:1:1 nminduuii mllnlla min.a v6ievodului, punlndusl-c pe inimii, Gestul acesta aduse un nou val de prfetente tntre prizonler ~ ceilaltl. Capitanul ha1dudlor il fntrebliJ PI' fran~\l'; lucrur] de pdn tara lui papisfaseascd, anume dad lIU 'ispravit en bat1iliile, da.di blliatul lui Napoleon s-a flieut imparat ,~i daca. borerii de pe acnlo se poarta bme ell tipnii. ",poi se pusera pe cintat. Capitanu1 trezi !:II plcioarele fie $'oldlln, uria~u[ cu sable tllI'Ceascii, ~i-l puse sii-i zidt din frunza, di era mare ,me~ter. Tre21ira ~i pe oeilalti ~i dntaTa loti din gura. Stoenij.ii. ~i til. tovar;;~n sai !itiau ~i' un clntec despre Napoleon.

'H cintaTll cu biil:batie, ell siLi fa.cii. frfncnlu] pepl'ac;

Napaleonu Bun:aparte

5ta colola el departa

Och!i sus at rldicat

Si spre lurne a calcat,

Iese turcul din cetate Napaleonu tarcu' bate Ned,er, neder, bac.aHm Eve!, evet, hQ~ghillldirn!

8

.Pe umlil se jntinse~rli toti, pe jos, ~i dormirii somn adinc piM diacolo de revlirsarea zetltor.

CAPrTOLUL VII

Henri Parreeel ajunse la conac ttrzlu, dupa cina boiereasca, "I ceru sa fie prlmit de maria sa, avind ceva grabnlc sa·j vesteasca. Mal era in sulragerie dudulja MlJ~a, cucoaaa Margbioala cu nevestela celor del prietenl al lui San:dulache GhiL:a. Siintlulache, tmpreunll ell eel dol, sta de vorba. In taina CLI bolerul. Oas[lefii lesenl nu ·!lemaiindurausapIece.Pare-se.cli.beizadeaua avea sa. pule 13 !ale, tmpreufla en conul Arkip, multe luzrur] de seamli, de Sf aHal1 inca pe la Drago~e~ti.

Cind a lntrat preceptorul Tn sala de mlncare, MU$3 se uita la spatele lui, ca ,i cum. ar Ii cautat pe clneva, ca ~i cum cineva trehula sa mal Intre, 0 data cu el. Henri Parroeel surprinse gestul copilei ~i se buellril. Semn bun! ~tepta aeum sa vadli efectul COIJ1Unicarii nepliicutei vestl.

- Rog pe seniorta voastra sa 'rna lerte, Va eredearn singur 1

- Spune.; !;p.une t ... , insista Arldp,

- E ceva destul de serios.; destul de gray"

Boloml i~i roti ochll asupra cumeS1!nilDr, surlse ~i zlse :

- Din moment ce toatll IUlJ1ea e prezenta.; din moment ce castelul n.a luat foe, nimh: nu poate sa tie am de :grllv !

Cndlndu-se lncii, uttlndu-se cu ochi [ugatori ta "patron, ca !?l ctLm 'j se lmpunea 0 S1ll"cina grea" admlnistratorul n-avu incotm ~i PDvest! in au:tul tuturora rreplacuta inUm.plare din padure. In zgomD· till turcultteter lasate bruse pe farfurii, Parrncel vazu ~i paloarea ce se lasase 116 fata ~\u"lei: Nu mal hu:apea Indoialii ! Maj lmpresienata dedt ta.p, fata i~i trida emetta. Din -tertclre, nlmenl nu se uila la drnsa.

Dtlpa citeva elipe iI~ glnilire, bolerul rusetesc se ridkli de ta masa :

- Va trebui sa-l raSCumpaTam, ,i cit m.ai grabnic. Altceva nu e de flknt! Sa frecem dlncolo. Va TOg sa ne i.ertati I

$i, lasindlqi oaspetii, intrii eu Parrocel In blbllotecli,

- Slnt ingrijorat tie searta q!ehil.ui meu nepot. Suma ceruta e destul de impOTtantlI, dar niei un sacrificiu nu.m] pare prea mare pentru libertatea lui "Gaston! Va trebul Sa. due mline, la Piatra Fulgerat!l,ce'i 0 rnie de galbenI.

- Da~mi vole, il lntrerupse Inarele senior. Tinaru] e oaspele meu, e secretarul meu, a fost prins pe pammturtte mele, Sint raspunzator de vlata ~i de libertatea lui, E de dntorla mea, nu de a dumitale, sa-i redau libertatea. Vel duee miine punga ceruta, Spun!! caslerulul sa aleagi bani no], ell -zim1ii netocitl. Dl ordin, de asemenea, sa se coaca deuazecl ~i doua de ptlnl marl, sa se frigli zece pureei ~i zece curcanl, Le vei duce tilharilor in padure. rnline, 1'1 data cu banii ~i co zeee plo~ti mati de vin.

Parrocel dlsca ochil, Nu tntelegea. Nu-i venea sa 'creada, De ce- atlta builii.voint5. fata de tllhari P

Calm, cu: vocea lui rnonotona ~l rnuzlcafa, mingiindu·~i barba matasoasa cu suvite atbe !Ii negre, Arkip Rosetti continua sa dea illstrucfiuni adminisfrntorulu] suprem al mcslllor ,

- Te mal rog sa-s comuruci halduculul sa va dea carablnele Inapui. Sa vie ~I el 13 castet, 0 da.11l eu durnneata ~i en Ga:;tO!1. A.~a sa-i spui, din partea mea ..

- Banditul 1 La castel ~ Va prlml sa. vie r lntreba admlnlstratorut, uluit. N·o sli-i ~ie teama PI'

- Cred di. nu ~ rlispunse Arkip ft.osdti.

~j, cu mina pe umliru] admlnlstratorutul, surlzlitor, bolerul reinfra In sala de. rnincare vorblnd de cum trecu pragul:

- Ce crede]! elt e mal amuzant in toatli pnvestea ada? Alteta sa serenissima Stoenita Vodil. .3 cern! pentrueliberarea lui Gaston noua sute nouazeci ~j noua de galbeni !

- De ce nu 0 mie? intrebara, intr-un singurglas, cornesenlt,

- li'iindcli 0 rnie de !!,albeni e pretul pus pe proprlut cap al

ina1thnei, sale ~i I'naltimea Sa veievedut tiganilor nu fnrelege sa lie e[al cu un prizonier ca ortsicare altul !

Arnfltrienul parea eli tine sa dea un aer de glu!l1a in.tregii

aventuri,

Nu era nevnle ca Iucrurlle sa para mai grave declt erau, Teate se rezurnau, in fond, la. 0 mie de galbeni, pe -care, nu 0 datli, In tineretea lui, marele Iatlfundiar ii pterduse 101 lasi, la [ocut de carti.

Pentru Mu~a, Jnsa, rapirea lui Gaston Iua prupurtll epice, daca nu tragice. Daca va fi ucls in padurc r Daca va fi oprlt de halducl, luat cu el ~i dus cine stle unde P Cum? Sa nu-l mai vada nlclodata P

Allin acurn ifi dlidea searna biata [Opila ('it de rnult il iube~te pe acest strain, pe care acum citeva saptlimini nicl 1'1,11-1 eunostea t De dteva zile, ~mndu-l Ia vinlitfiare, departe de castel, In Hecate seara astepta ell illgrijorare blnecuvl'ntata clipa clnd, in pavilion u I Ioeuit de unchi ~i nepet, se. va lumina tereastra lui Gaston. Abia atund copila respira usur ata, In sfir~it! Miine dlmineata n va vedea iar I A.~a fusese pina az], dar acum, pina. Iii acest nou ~i cumpm "miine", dureroase semne de Intrebare sfi~iai! inima copiJri. AMa astepta sa se ridke masa ~i sa riitnlle singurlt Intr-un colt, cu bunnl ei protesor, 5a-~ Intrebe, 5-0 lncurajexe.

In 'Heme ce cucoana Marghioal,a punea mina pe Sandulache Ghica, lar celetatte doua cucoane se duc.eau sa Sf. culce, in v rerne ceconul Arklp Jua de brat pe eel dol prtetenl ai helzadele] ~i-i purta prin odaie- de cole piniicolo. vorblndu-Ie ~i facindu-i sa ridii, Mu~a cauta sa afle cum se petrecusa intimplarea din padure, daca Gaston nu era in prirnejdie, daca va avea unde sa doarrna, dad! nu va rnuri de foame, doaca tllharli Ii vor mai da drumu] dupli ce vor Ilia galbenil,

Preceptorul 0 aslgura eli.. nu e nici 0 primejdie, ca haiducli stnt oameni de cuvint, cli Stoenitli Vod1i ii tawse lmpresia unul cavaler ~i ell, acest voievod al tiganHor se va prezenta 111 persoana III. curte, a dOIIa zi, impreuna CLI Gaston. A~iII a hntar lt maria sa !

- Stol!nita, tilnarul, la noi la curte?

- M-am rnirat ~i eu, dernnisearii scumpli, dar monseniorul

doreste sa-l vorbeasca I

- Vreau sli-I vad ~i eu cum e ... N-am vazut niciodata Itaiduci...

Am sa-i ies In drum ... 11m sa va Ies In drum

- Atentle ! ti raspunse. glumind, arnenlntlnd-o eLI degetui, dornnul "uvernor. Ar fi in stare sa te rapeascii ~i pe dumneata ,i nu ti-ar "mal da drumul penlru tot aurul dinlurne 1

A dOUR zi, pe _inserat, dupa cum se invoisera cu dipetenia haidu-

cllor, Henri Parrocel se alla pe 1110nte, la Piatra Fulgeratl. Pe eel patru atga!i cu piinile. cureanii, purcell fripti ~i pJoftile eu vin ii lasasemailavaJe.pituJatiinte-n" ... si~ de jnepeni. ca sa nu-l vadll Sloenita ~i sa creada di sin( poterasl.

Capetenla haiduciJor pindea de sus ~i. pe masura ce valaful eel mare al bolerului urea, el cobora [a vale. inso1it de aepotul frincutui, de lIie~ ~i de ctttva halduci.

- Uite galbenii !

- Ulte prlnsul J

Bl1turli palma.

- Maria sa iti trlmite ceva merinde. Sa se dudi. dol-trel fHidii ~i sa Ie care. Maria sa .8 mal SplIS sa ne dai carabinele inapoi.

- Dati, rna, carabinele l poruncj Stoenitii celor trei insl care le

purtau pe spate.

- Maria 'sa a mal spus sa vii la nol, In curte,

- Sa viu !

Paunasut codrilor se trasemailaoparte.elleilivade-ailui.se statui cu ei, Ie dete punga sa i-o dllca Salumtei, lasa acofo dol ~ ell alt] trel cobort printre jnepeni, unde gasi. incarcatura de mertnde. Un haidue rarnase sa pazeascii movila de bunata!.i. iar alti doi pornidi s-o care in cirdi spre pe~terli.

Apoi 0 fuaril. la vale, citcsipatru : Henri ~i Gaston Parrocel, 1Ii~ ~i Stoenlta, Cind se tunoptase bine, ajunsera la conac, lntrara pe poarta cea mare.

MU~a ii pindea la Iereastra, din odaiael, care Sf atla In catul de sus al palatului. Se repezl pe seari ~i le ie~i in eale,

Cel dintii carulaii prinse mina ell amindoua miinile n-a Iost batrinul ~i veneratul ei profesor, d nepotul acestuia. Acea calda strlngete a degetelor strecura, din crestetul pinll.-n caldiele celul dezroblt, un balsam binef1ldltor. Dupa cele deuazecl ~i patru, de ceasuri, nesttrsit de lung!, in care trecuse prin amea ~i atttea, nu se putea rasp lata ma l allnatoare pentru bietul Gaston dedi prezenta suava a copitei, graba de a-f iesi in eele, emotia ell care il revedea.

Guvernorul sedea mai la a parte, lncintat de aceasta nerabdatoare ~i buna primlre a nepotului.

Lucrur'i le mergeau mai repede ~i mai bine dectt se astepta el.

Dar MLl~a era femeie, ~i femeile sint curjoase din tire. Voia sa varia ~i ea pe haiduc, care sta de 0 parte, cu lIie~ Irnpusca Vrabie.

- Dumneata e~ti Stoenita?

- ELI, lIIaria tao

- Sa. fii sanatos ! ~i-i intinse mina.

Voievodul .tiganilor, ca adevaratu] cavaler despre care ii vorbise demnul guvernor. i~i scoase caciula cu rntna sttnga, ingenunchell ~I cu dreapta prinse si sarutii Irumnasa rninii alba. 0 stla din auzite pe domnita Drago~e~tilor; ° vedea prima oara, Increrneni in fata ei. Nu mal scoasera nici un cuvint nici boiercalca, nidpganul.

in lumina unui fanar, purtat de colo-colo de un arga], ochli domnitei dizura pe inelele de aur din urechile lui Stoenita.

- Frumos] cercei l De urrde-i ai?

Mj i-a faeut un zlatar. .. tigan de-a; nostri.; Mi-i vinzl rnle P

- N-ai atrtia bani sa-l cumperi, maria ta, Dar ti-i diiruiesc I Dar de ia tifhar nuprimesc!

- Primeste-], rogu-te J Ma socotesc eu cu boierul l

stoenita i~i scoase cerceii ~H tntinse MII~ei. - Nil vreau t rasplJ11Se Ml1!~a, Incruntlndu-se,

- Sa vrei, maria fa I Eu in urecht nu-i mal pun [

CapitanuJ de haiduci Ii spuse aceasts zimbind. dar In gJas.uJ lu] era ceva pcruncrtor r nil puteai s1l nu i te supui,

Mll~a zlrnbi. Din degetul ariitltor al rnllnil drepte scoase un lne] subtire, cu 0 pietricica aIM. care sdipara scintel rO!Jii in razele Iellnarasuful. I-I intinse halduculu! intrcbindu-£;

- Sora ai?

Stoenitii. 0 privi lung, ca ~i cum ar fi vrut 5-0 lntrebe CllV8, ea

~ cum ar fj vrur sa-imarturlseascli ceva. Apoi rasl'unse scurt , - Nul

- Mama iI.i? _

- Am 0 cheama Salumia. A fast roaba pe mcsllle martel sale.

Acum e rnurnii de voievod I •

Dlntf notului Iuminau in noapta ca rlnjctul nnui lup, - D11-i inelul alsta din parte a mea I

$i jar IngellUJJ(lhea Stowitl! Voda ~i-i sarutli mma, prjvind~ de j05, ell Iruntea rldlcata spre ea ~i zimbind, ell dintii lui frumo,I, de data aceasta, dulce ztmbet de Iemeie,

Gaston Parrocel urmarea aceasta scena stranls, al direi dialog nu-l tntelegea, dar jj tntelegea sensul, Si iar avu lrnpresla eli nu traie~te 6 realitate, ci amintirea unor clipe de demult, amesteeata ell evocarl din "Strigoi1i1 Carpajllor" al lui Alexandre Dumas. Curtea IInu; castel, pe 0 seara fr;guroasa de l1oiembrie. Lumina. ullui lam· pion, tilUind pe lafn unei printese, a unui haiduc tigan, a ar gaftJ or. Vintul vu:ind printre rarnurfle destrunztte.; Un schimb deceTed ~i de ineL. Nu va uita niciodata aceastll lnnoptarev Poate 0 va descrie in cartes lui despre moldo-valahi. Cu aceste !t1nduri urea el, alaturi de ceilaljl patru, treptele care duceau la blbltoteca : domnlta, Stoenitli, Hie Tmpu~cii Vrable ~j dornnul Henri Parroeel.

eel dintli fu introdlls Gaston.

- Da-rn! vote sa te imbditi~! ii spuse con III Arkip, desfacind larg bratele ~I cuprinztndu-l la piept. Te Tog sa ier]! neplacerea aceasta tnttrnplata pe paminturlle me Ie.

- Monseniore, a fast a aventura neoblsnuita. N-am s-o ull nlelodata t Am patit ~j in Algeria ceva 13 Ie]. Oar nu atit de lnteresant, Noaptea aeeasta lmi va folosi foarte mult; Iml va sport experlentele de ziarist ~t de vlntura-Iurne t

In vreme ee Sf desili~ura aeeasta scena, Mlllia tugise in iatacul ei, Ilie~ 0 ~tersese fi el, grabit sa ajlltlgliprinire eel de teapa lui, jns, ~I sa Ie jJoveste:a.scli lspravlle pe ca re Ie fli.cu.se in padure, (uptindu-se 511 .haiducii. ii vorblnd. fra:ntllZel1te in ~ pust ieta tea muntilor;

Sa vie stoeni1a! porunci bnieru] conducfnd pe Gaston. Henrl Parrocel i~i luli nepotul 13 brat ~j Sf departara amindoi.

Voievodul tiganiIoT intra in bibfio{e{.a ~i ramase uluit .de marefia cadrelor sl a raltutllor. In viata lui nu mal pomerrise asa ceva.

Dete in genuneh] ~i sirota mtna dreapta a staptnitorutul atitor rnunti ~i sate.

- Era yorba di n-o sa-rnl mai calci moslile t Il mnstra hoierul tidiclndu-I,

A~a era verba, rnal'ia ta, dar nevnia ...

Nevoia I Nil .din vina mea te bat nevoile r Ce-ai de giRd? ~i boierul il prlvi in ochi poruncltor,

U2

Ce-ara apucat ! raspunse haiducul. Ti IhaTiile ?

Duca nu 51! poate all fel?l

Se poate fi all fel. Eu am lncercat in toate chipur ile ~i n-a fast chip. Mereu pe drnmuri.

- ligan, maria ta I

~i, de rindul acesta, Stoenit1l Iu aceta care-sl infipse oehii in ai cclullalt

- $tiu Flerbe-n tine sil1gele malca-tl, N-ai' astlmpar; Am vrut sa te dau la illvat;litura, sa te fat am. Oat omenia nu e de tine. De ctteva orl mi te-al strecurat prlntre degete. Mereu pe d:rumuri 1

- rigan, maria ta l

- Ai razvriHit satele, slUa~U'rile, te-a; pus rau ell sUipinirCll, cit

p-act sa-ii pierzi caput. Te-am scapat de la spinzuratoare, N·a fost usor, A doua oadi a sa fie mal greu I

- A doua <lara n-Or sa m~ mai prinda. maria ta! Acuma nil ne rnai prigonesc. E yorba sa ne dea drumul, BolerH eel tineri umbra sa dezrobeasca figanlmea. In ziua aceea rna las ~i eu de halducie Ma bag sluga la vreun boier. A~a e facuta lumea : cind slobozl pe unli, intra altil in robie.

- Bine, blne 1 0 sa vii dezrobeasca I Astea sint prostu de oameni tineri L, Au mai lneercat ei, citiva, sa. Ie dea drumul, dar s-au intnrs sing-uri la stiipin. Pe a ltli i-au adunat la curtlle boierestl sK le dea berdel III unelte, Au stat ce-au stat, ~j Jar au luat-o TaZDa $i nu i-a mal vlizut nimeni. ..

- Tigani, maria ta l

- Tl-arn trimls o punga de galbeni. lmparte-o cetel tale ~i da-I,e

drumu.!. Am sii-ti mai doW cinci sute, Aduna-te de pe drum.uri I Plead: de prin locurile acestea, du-te unde nu te stte nimeni ~i fa·te Om I Mai mutt nil pot sa spun. I ntra in rtndul lumli si-om mai vorbi I

Stoenita Voda nu raspunse.

Boierul se duse la Wrou, trase un sertar, scoase 0 punga plina

$i t-o dadu:

- UmbHi sanat!)s. baiatule t

Halducul Ingenunehea, Ii sarutli rnlna ~i parm sa iasa. Ctnd sa ajunga la u~a, Arkip i1 oprl :

- Stoenita I

II prmse-n brate, iI strlnse la plept, 11 sarutli pecrestet, pe frunte, pe amindoi uhrajll, Intoarsa capul $i-$i sterse 0' Iaerirna.

Voievodul tlgantlor ie~i agate, cobort scara, ajunse-in curte, trecu De poarta cea mare ~i Sf pierdu in noapte ....

Nu trecuse 0 jumatate de ceas ~i iata pe Ule~ impu~ca Vrabie,

searbad la fata, tremnrtnd tot, ab1a putlrrd sa vorbeltscii.

Se prliviili, aproape, dlnd in genunchi 'in tata bolerulul I - Maria ta, mariJi ta, [i-a furat Stoenita pe Zmeurel I

- Ceo ornule, ai dipiat? se rasii boierul.

- N-arn clipiat, prea-inaltate &tapine!... A,a a fost I A~ "sa-mi

ajute durrmezeu l Veneam din sat, de la potcovar, ell sase cai potcoviti. ~l numa] mil. pomenesc cu St~enitit..

Ai boi eru lui caii a~tia? Ai boierulul.;

la sa-i vedem".

~j trecu din cal in cal, Je mingiie coama, tl batu pe sold, alese

]3

Gaston Parrocet fu emotionat de prlrnlrea pe care 1-0 Jacuse Mu~a. Acest nou semn de atectlune, eel mal puternlc de ptn-acum, _ Ii sporea atlt profundul sentiment care-I domina, cit ~i mefancolia, I~i simtea zadi!rnicia visurilor. ldlla se desfa~ura intr-nn decor mohorit.

Zile grele de noiembrie - un castel rece, 0 viati! austera, totul ii parea 0 [nchlsoare ... Inchisoare pin a ~i acea biblioteca, in care nu-si putea vedea ado rata decit in tata rnonseniorutui,

Dragostea presupune primavara, libertate, cer senin, nopti cu luna. clntec de privighetoare, in mijlocul florilor ~i al copacilor stufo~i ... lntilniri pe ald. rlsete, voiosle, 0 stringere de mlnli rugarii ...

Peate cii in acea calda bogatie a firii ar fi putul sa in!loreaseii r

~I tiragostea lor, inmuguriU ill soarele tntunecat al toamnei.

l1e eel mil/ frumos, pe Zmeurel al mariei tale, ~i. dlntr-o sarltura, I-a lncalecat ~I dus a Iost.

- Cum" rna, ,i li-ai Hha1 sa. pIece, asa, ell una, cu douii?

- Ceera d-i fae, ma.ria ta, ea rni-o mai tras in plidure dona

palmi, de rni-o mutat fd.lcile din loc t

Ciudat I Boierul nu parea prea minlat ca-l [efuise tilharul. Mai

mult se flil;:ea.

II prlnse pe Illes de urechi ~H scutura bine de etteva on. - Ma, tu esti involt cu el I

- Eu, maria ta! Cel-de-sus sa rna trazneasca daca.;

- Mli, ptrdalnlcule, tu esti eel de l-ai jius pI! urma lui domnu'

Gaston, dod I-a prins /3 Izvor Bine, ma, deaceea te-am invatat no; trantuzeste, ca sa te fad lscoada de hoti ?

- Sa ma trazneasca males domnulul, maria ta, dad ... Si llie, cazu in genunehi ~i sa\uta. pulpana stapinului,

- De unde era sa stle tllharu], ma, ea se duce omul in codru, pe urmele zimbrului,?1 Cii numai tu ~i Cl.I rnusiu Henri $tiati locut din padure. Doar nu l-a vindut unchi-su P HatulI de Stoenlta de unde era el sa-I ~tie?

- 0 fl atlat de pe la niscaiva taran:'" de la careva ciobani, ca ne-am dus clteva idle in slr $i se afla" inaltate staptne, SI! aml.!

- Mai. miselule t Ai sa-mi platestl arrnasarul, di de unde nu, dracul te-a luat r Simbria pe tret ani am sa-il opresc r

- Sli rnl-o oprestl, maria ta, sa mi-o oprestl, dac-am fast nevrednlc l

lIie~ stia eli numai una ca asta 1)-0 sa-l facliprea-luminatu1.

- Sa te dud la domnul Henri, sa-i spui ea trei alii sa nu-]t mal dea sirnbrie ...

- Trel ani, maria ta, asa am sa-i spun!

~i Irnpusca Vrabte je~i de-a-ndaratelea, fiicind tot telul de tnatanll inaltimii-sale.

Dupii ce ie~i Illes, bolerul disca adinc!, II~! ridicii brajele, i~i intinse oasete ~i se apropie.agale, de oglinda ... Se prlvl lun!!, clatinli capul ~i zise, zimbindLHi in harba-i arnestecata r

- Tiganul tot tlgan I

CAPITOLUL VIII

14

....

Peats c:il n-ar fl fost atit de trlst ... lubire trista ... I u bire tncatu~ata... lubire de toamna.; Pina clnd ?

Ce stir~it va cunoaste acest apasiltor lnceput ?

Tinarul trances, smuls din lume a lui, era pus in Iata unor lmprejurari neobi~nuite. intr-un mediu ell totul strain. En prea infeligent ca sa nu-si dea se ama caprejudecati Ie de casta if indepartau pentru totdeauna de odrasla unor oameni cu singe princiar. Orieit ar fi fost et irnprovlaat "de Parrocel", decl nobil ~i inca nobil traneez, nu putea lua in serfos aeeasHi. gluntaa patrortuluf, care-I Ioiosea ~i-I pliitea ca pe oriee salariat de pe dornenlile iniiltimii sale. Nid nu putea forta nota.

Respingea ideia de a bruscaTucrurjle, preflttnd de ratacire~ trecatoare a unel copile rom ant ice. Nu se vedea rapind-o, rid.iclnd' lopoi pretentti, ameninjind, asemenea brigandului care-l sechestrase, Ce va spune unchlul sau In eventualitatea unui Iapt implil1lt? BJetuJ om si-ar fj pien:lut situatia pe care 0 avea la curtea bolereasca, gonit ca ruda ~1 protectorul unu] impostor.

Cine stle ce alte eomplicatii le-ar fj adus aceasta nemalporneniia purtare, infracjiunea aceasta intr.o tata care nu era a lor, 0 tara rrurnai pe jumatate civilizata. ~i unde eei mari aveau dreptul de viata. ~i de moarte asupra supusilor.

Sarmanu) Gaston nu lndraznea nici macar sa.,; pomeneasca -rnchlulut de acest lueru.

In naivitatea lui, nu i-ar fi trecut prin rninte ea insu~i Henri Parrocel urzise tot acest paienJeni~. til vrerne ce tlnarul trillninta gindu ri peste ginduri, rlitiicind intr-un labirint flira. iesirc, batrinul pro. voca ~i primea confeslunea Mu~ei ..

Domnisoara noastra, temperament rna; puternic, mal prhnhiv dedt al curajosulul vtnator de pinli. ieri din pustiurile Atrlcil, timidul amorez de azi, rnarturisea preceptorului, parinteilli el spiritual, - cum iI decretase rnonseniorul - tot zbuciumul sufletesc care 0 'incerca de la 0 vrerne. Era hotarWi. sa-~i inchine viata lui Gaston, Bunul ei tata ~i prieten, care-i f3cea toate voile, nu putea sa-i refuze acest dar, eel mai frUJl]OS, pc care i l-ar fj Jacut.

De alttel. nicl n-avea de ce s-o reluze,

Afectlunea, pretuirea pe care i le arata lui Gaston erau cheza~ia unui grl'.bnic consirntarnlnt.

- Copila mea, e foarte grav ce mt-ai marturisit! ri~unse pro.

Iesorul, tactnd pe ernul cazut din eer. Nu pot sii-tl dau mel UI1 stat. Gaston rni-e nepot, dar n-am nicl un drept sa rna arnestec in viitorul lui...Casatoria este unul dintre cele trei capitole Iundarnentale in viata unu] om, celelalte dona Wnd nasterea ~! rnoartea. Dad!. ne nastem fara vola noastra, fara sa stlm, daca rnurim ~i stim ca murim, dar, in rnajorttatea, aproape ~n unanlmltatea cazurilor, rnurirn irnpotri:ya dorintei, impotr1va vointei noastre, eel putin casiHaria 5"'1 fie aceea pe care 0 dorirn, pe care 0 alegern noi insine. Eu, inca o data, nu 0111 arnestec ~i n.am niei un stat de dat.

Gaston este eel care trebuie sa hotarasca ce rnlreasa i~i va alege.

Si dnd spun Gaston spun, in acelasi timp, domnlsoara noastra. Ei sint suverani pe propria lor viatii.

- NlI_i a~a? Nu-i asa ? se bucura Mu~a.

- Nimeni n-are dreptul sa se puna in calea fericirii lor!

- Nimeni I Nimeni t izbucni coplla, incruntindu.se, batind din

nlcior cu autoritatea, cu despctismul mostenlt din parinti $1, in acelasi

15

liJnp, eu inclipatinare<l fetei rhflllat.e, a copilulul unit, carela nu i se poate reluza nimie.

- Ma i trebuie, insi, cGllsimtamintuJ monseniorulul. Nu putern trece peste voinja mallei sale. Tn aceasta privintli, ma cam indoiese. Nu rna Indciesc, Sint sigur l va spline un "nllu categoric.

- De ce s-ar opune? in1reba MIJ~a. plina de candoare.

- foarte simplu l Dumneata, draga mea copilli.. e~li 0 prin~e.sa,

jar Gaston nu e dectt fiul unul burghez. Burghezi foarte onorabili, desigur. E adevarat cli numele Parrocet este ilustru, cA strabunl] nostr] Joseph ljOi Pierre erau primifj ~i pretui]] ta Versailles, unde tablourile lor stlrneau admira tla Intregii curtl. Un a1t mare pidor, Rubens, il fast ambasador l Nobleta artel e mai presus de orlee arls, tocratie. Orice domni$oara franceza, din tamllllle Mtllltmorency, La Rochetoucauld. Chambord, Noailles, ar fi iericitli sa ia de so] un Parrocel. Dar in Moldova moravurile stnt altele, Vechlleprejudeca]! orientale continua sa apese pe umerii acestul popor,

- Eu n-am nid 0 prejudecatiL.

- Stin ... Dar nu atirna numa] de dumneata, Mai e ~i senlorul

nostru, Mai este ~i doarnna Roznovanu. mal este..,

- Doarnna Roznovanu n_are nic] un drept asupra mea ...

- Ti-e miituljOa. E sora mamei dumitale. Ti-a tlnut loc de mama.

In Franta, dcslgur, aceasta n-ar avea aid 0 lrnportanta. lueruriJe ar merge mai usor acolo, Alte moravuri, alta civlllzatie, Dar prin aceste pl.ir1i ale lurnll, prapastia dintre marl! senicri ~i cei lipsiti de avere e prea adill"Ca. ~tiu di ai 0 mare admiratie pentru regina din •• Ru.y Bias", care S_8 indragostit de lin valet, dar aeeasta este numai 0 Irumoasa literatuTli romanttca, Nlmlc mal mutt decit liferatura Gaston, fire;;te; nu e un valet, nict dumneata, prlnclpess mea, nu estl regina Spaniei, Aprupierea este rnult mai mare intre el si durnneata, dedt intre Margareta de Navarre sl sluga lui don Sallustre, Cu tru, rnusetea, cu inteligenta, cu viitorul sau strlilucit, cu modestia Jul, nepetal meu ar ti, desigur, un sot ideal. N-ai putea gasi un tovarli§ de viatli mai nimeriL At; !rai in splendoarea. Parisului, in societatea cea mai aleasa, nu in Sahara aceasta murrtoasa, fara snare le Saharei ...

- Nu.] aIjOa? Nu-i asa ! se bucura copila, cu ochii strilucitori de Iericira, ca. fi cum, cucerind aprobarea severului el profesor, rezolvase intreaga problema.

- A~a e, desiger, se retracta demnul Parrocel, Dar inca 0 dati, Jucrurlle rn:i se par Imposlbile Cu Gaston ai vorbit ceva J

Nu ...

- li-a fiicut vreo. dectaratie?

- Nu. 'Nicindati nu mi-a araiat vreo :aJeetiune speciata.

- In eazul acesta, sa asteptam ~i cuvintut jul. Dar, crede-nti!.

scumpa mea domniti. ar Ii mult rnai bine sa schimbl aceste ginduri copiJareljOti, sa remmti Ia asernenea vlsuri, Nu puteti rivnl,vai. ase meaea meritata fericire l

Apoi, ca ~i cum ~Lar ti vorhit lui tnsusl, oitll: - Bktii copii! Bietil copil I

- A§tul.ar ~ dumne.ata eftj lmpotriva mea? intrcha, C1J un ton

tragic copila, care, din tot discursul preceptorului, JIll retinuse decit rezervele acestuia, plUiile negative. opezltia. Tot ce era lnsinuare , lndernn, intarire a hotaririi ei, ii sr..apa.

Abilul francez cunostea caracterul MU$ei. A·i merge total in vole lnsemna a-~i trada propriu! interes ~i lI~i risca autoritatea - dare

116

(Ill Insa~l situatia - in CRi!:U] unui refuz al boierului. umtrariind-o ii intarea ~i mai mull hoflil'irea. la r el Insusi, Ia II eventuala tonfr;llltare cu lllca lulsplrituala, era acoperit de cuvlntele : "Ai face mal bine sa schimhi aceste gillduri copilare~H, sa renun]t",

Mu~a se despart! de guvernorul el, contrartata, aproape minioasa .. Se gindea, chlar, sJi se plinga de el, ca de un Inamlc, Da. [J va pm piiri.ntelui el, ii va spune ell domnul Parrocel se opune la ferigrea el, ~i eli autorltatan pe care 0 are asupra lui Gaston Lar putea hotari pe acesta sa n-o mat ceara de sotie, Dar se razgindi repede. Oare Gaston vela, lnfr-adevlir, sa se casatoreasca eu dinsa? N-avea. curn, va, la Paris. c I.ogodnic.a.o iubiUi'1 Purea.va, dinsa, Q bi1!ta moido, vesnca de la poalele Tuguiatului sa se masoare cu 0 ducesa de Rechefuucauld, cu. 0 ma~chUi de Montmorency. eu 0 contesa de_ Chambord, cu 0 vicontesa da Noail1es ?L.

N.u. Trebula, Intii, sa vorbeasca tinllrului, sa-i cunoasca intenfille.

II pindl, a doua zi dirnineata, in capul scar.ir. Mu~a tinea in brate doua cii.rti. pe care Ie scesese, in ajun. din raftul bibliotecii. Un pre. text., 0 :mica siretenle copilarea sea , daca nu femeiasca,

- Monsieur Gaston, jata viata Lui Carol al Suediel, de Voltaire ~] cartea despra Petru eel Mare. Slnt centernporanl ell Dimitrie Can. temir. Mi se pare eli astaz! vetl a.junge Ill. acea epocli din Istoris Moldovei,

- Dumneavoastrjt nu veniti? SI! lntrista tfnarul Parrocel la gtndul cii Mu~a va lipsi - prima oaril - din biblioteea unde, citeJitrei, puneau ordlne in memoriile patronulul si-n acE'la~i timp infiripau tlnereasea 10'1' idHli.

- Ba da ! Dar Inalnte, as dori sa te lntreb ceva.

- Vi rag I

MU.!i1i desehise cartes despre Carol al Suediei ~i, aratlndu.I cu degetul un pasa] (poate at fi trecut cineva pe coridorul lung ~i infunfeat ii nn trebuia sli-i vada pe amindoi vorbind decit eu ncarte-n mirrli, despre ceva din aCI!a1 carte). i1intreba, cu echii pe text:

- MonsIeur Gaston. ill fj dispus sa te disatore~ti cu mine? Tiniirul Parrocel tneremeni, i\u1.ise bine P Incremeni .. cu capul plecat, privind pagi nile deschise, Era atH de surprlns ~i de emotionat, tnett i~i rememora intrebarea, punlndu-sj-o, asculttnd cu imaginatia, vorbele rostite adineauri. Acest ecou il asigura cii auzise birre. Oar.

totusi., .

- Oo:mni~oara dtaga, ii raspunse el, eU glasul tren1udl.tor (era

foarte palidj, iertati.nlR, nu illfeleg.~ Mu~a repefa tntrebarea

Celalalt ingruma;

- Nu rn..arn gindJt nidodaU. Nu mi.as fi Inchipult niciodaUi.

Eu? Sotsl dumitale? Ell? Dar hine.;

Aceste ezi.iliri firqti. provocate de .surprlnderea unci prea marl st neasteptate bueurii, pareau aproape un refuz.

- Ai De cineva III Paris? 0 logodnica? 0 illbWi? Ai dat vreo fagaduialli ~ insists M~a _ CII 0. precizlune care. I utula, Nli mai era coplla de saptesprezeca ani, ingenua tirnidl. cum ar fi trebu.i1 sa fie la viM:' e; ~i ell llpsa ei de. experLe.nta a vietH, a hotiiririler grave.

Tenul ~'lu~i era am de flresc, in intrebar ile el yibra attta since. rita te, atita castltate t

- Eu ... nu .•. n-arn dat.; rt. am dat nici 0 fii gaollia Ill. , rlispUlldea

el,eu }':reierLl! gant dintr-o da:ti ~j ell lrnpreaia ell mal tr~ise I) data a(,ea~t!l scena.

- In cazul acesta, n-ai avea nirnic de oblectat la cbatoria. noastril ?!

~i_i arata, in [osul pa ginii, lin paragra] ell bli.tlil:ia de la Poltava, - DesiguT .... nimtc .. , nu mi-as fj Il1;I:hipuit nlciodata.; stnt am. de ferfclt ... njci nu-rni pot exprima reridrea ... e mai presus de mille ... e 111) sentiment insupnrrahil; ..

Gasise cuvintul : msupertahila fericirc I iNici n-at ti putut expri., rna, in aft chip, bucuria care.t coplesea.

Cind frurn'usetea:, iubirea, 'fericirea l§i dllUlntreliga lor maSltra sin ti nsuportablle,

- A~adaT, consimjt, continua Mu~a, tntorcind 0 fila II clrtii. (!nind un deget pe 'text ~i ridicindu.~r ochii spre Gaston lntr.un surfs, intr.un abandon, lntr.un amesfec de l~uno'lltjnta~i de dr agoste inlinita. 1ii multumesc, Siot fericita. Voi Ii feridta. Sa rnergem sa spunem tatei.;

- DIl, domnl~Dara ... Va rag ... N_a~ ind'razni nidodatii P .... 11narul parea inS1pliimlntat de aeest gind.

- Nu Iace nimic, .. am 53.-i vorbese ·eu ... pottim, tine aceste douii dl.rfi... du.te in bibliuteca.; incepet! rueful ... vin ~i eu numaitleclt.;

Secreta rul llterar al printuJui inlra la patron cu (I mare teama, (3 un mare vinovat. Nu Jntelegea nki el cum putea fi atit de Upsit de vointli, de blirblltie.l-?i dadea searna, f1j.rli Indoiala, de gravitatea hotadrii M!4~ei, eareia un I~cnf afit de important i se parea foarte simplu, Ioarle firesc.

Dar Mu~a, ramasa singurli, urclnd treptele care duceau 111 iatacul ei, din etajul superior, se trezi, brusc, din vitejie, lncepu sa tremure, Nu taeuse a mare gre~ealii") Cum i~iingiidujse s,a·~i' Ia un asemenea angajarnent? Uitase eej spusese de curind domnul guvernor, bunu! ~i inteleptul ei protesor, care masurase toata lmposlblllratea unei asemenea disiitorii? De ce-a trecut peste cuvintul rui, de ell se grabise sa facli pasnl acesta nebunesc, fara sase 1i spovedit inainte parilltelui Ill, care-i era fi eel mal bun prieten? Trebnia sa inceapa prin a-t marturisi lii'ndurile, sentimentele ~i numai oupa ce ar fi primlt in. cllviilltarea cea de !iUS venita, sa n vorbit

Acurn era prea tirziu, 0 pornise jre un drum, po ate gre~H, dar trebula sii meargii lnainte, fie ce-e ft 1 Ridica frurrtea cu mlndrie,cu tndrrjire, cohort gn'ibitii ~i intra. in biroul conului Arkip', care, d'upa obi eel, I) pri nse-n brllte ~Li S'aTuta crestetu II.

Mu~a saluta ell 0 u~o"rli lnctinare a capului pe Gaston. - Bund aiua, dornnule t

In salutut ei era ceva tndepartat, stl'il.fn, autoritar, 0 releryil care: mir.a. ~j pe Arkip Rosetti, necum pe bietul Gaston.

- Monseigneur, mon pere, taicutule, marla ta, a~ dori.sa-ti vorbesc intre patru ochi. Te rag sa rna Iertl, domnule Parrocel. ..

Tinaru], care, la infra rea domnitei, seridica:se repede, n_a$tepta sa i se sp~Jllii de dOlIa ori. Se tndrepta spre u~a" inclinindn-se adtne. Arkip R.osett! era surprins, pu'[in ccrrtrarlat, dar t:otu~i mindru de 3- ceasta atifudine voluntara, Intr. adevar boiereasca, mo~t~ll[ta de MII~a de ]11 CantIiU;Uz;In' ee-l Iusese m.ama. n pUkea s-o vadlia~a hl}!arnii, energicil., impuntndu-~i vointa,cllrrl 0 ad mini. ~i cind 0 vedea arunclndu.ss pe cal ca o amazoana, decapitlnd flo rile inalte ale finului cu o Iovitura \1uleriHoare de crsvasa, masurlndpe toti de [a tnaltlrnea

18

truntii sale, netede, care era Iruntea lui insus], inaJta frunte a Rosetestiler.

- Taicutule, maria ta, am sa-ti spun ceva foarte important, am sa-1i cer ceva toarte pretios, te rog sa rna. asculti ~i sa nu-mi spui nu, fiindca daca spui nu, nu stlu ce s-arjrrtlmpla eu mine!

Copila spusese toate acestea repede, cu mare ernotle, cu lacrimi 1n glas. Arkip t,j prlnse amindoua milnile, care i se racisera. ~j 0 trase ta Iereastra privind,o in ochi CII dragoste parinteasdi, dar $i ell oarecare tea.111B..

- Spuneml, Spune.ml repede ~i Uidi inconjnr.

- Taicull1le, maria ta, srnt indragostitii de domnul Gaston Par-

rocel ~i vreau sa rna mari! ell el !

Si Mup izbucnl in pllns, lasindll_~i cap III pe urnarul tatalul el, care nu intelegea.

Daeii ar ti inteles, ar fi inlemnit, mndeii nidodatli nu i-ar fi trecut prin cap asemenea lucru, Mu~a nu era pentru el decit copilita iC$ita dintre papu~i ; nu.si dli.dea seams cit a crescut $1 ca, 0 data. cu fliptura fizidi, Ii crescuse ~i suf letul, ~i mintea. Toate podoabele femeii lnvoalte care va fi mline , imbobocisera in ea de un an.doi.

Ridicindu-i u~or caput de pe umar, boierul ii prinse iara~i miinile rntrvale lui, 0 tr ase spre el ~i se a~eza intr.un jilt prfvind.o lung.

- Fetita taichii, n-arn Tnteles bine, Mai spune 0 data I

Si Mu~a n mai spuse 0 data, cu aceeasi hotarire, dar tara lacrimi, de rindul acesta. Uluit, Arkip nu gasea, n-aves curajul unui raspuns, Ocoli intrebarea, lntrebtnd el de data aceasta:

Matu~ei Marghioal:a Lai; vorbit ?

- Nu .. " De ce sa-i vorbesc dumneaei ? •.. ,

- Foarte bine di ai venit lntti la mine. San ... pcate .... altcuiva? ...

N·ai spus nimanui n - Ba da.

- Cui?

- Domnului Parrocel ~i lui Gaston.

Aceste cuvinle "lui Gaston" il rnlhnira, II jignira chiar, Pres re , pede. Prea multa familiarttate. Se Irrcrunta la gindul eli strainul acela ..or fi lntrigant, sucind capul Ietel. Abia i~i staptnea minla. Ar fi vrut sa-) cherne repede,. sa-l dea atara, pe loc, Se stapini, l~i revarsa, acurna, revolta ~i ura lmpotriva adrmnistratorulut sau, care, fara in. dciala, luase parte Ia com plot, abuzind de increderea stapinului.

- $1... cea spus domnul Parrocel ?

- N.s vrut s.audii l Spunea ca Gasto n nu e de mine ... eli eu nu

sint de el... ell deoseblrlle dintre noi sint prea mari: el e un biet baiat sarac ~l eu dnrnnita de neam mare. Ca trebuie sa renunt Is visurile acestea copilaresti, di rostul meu e altul, di viitorul meu trebuie sa-l hotarast] maria. ta, taicutule 1

MU~a exagera impotrivlrea preceptorului, Sirntise, in vo.rbele parintelui ei: ,,~i ce-a spas dornnuj Parrocel P" II ostilitate, 0 amenlntare. Cum Mu~a ifi iubea dascalul, DU voia sa-i aduca un neajuns, sa_I micsoreze in ochii tatlilui ei. Arkip se insenlna. Vechea incredere in bunul administrator se restabili, unlta cu un sentiment de j!ratitu. dille. A~adar, nu era la rnljloc un complot, 0 intriga. a celor doi fran. cezi l (Henri Parrocel ~tia bine ce face, cind, rididnd co pilei carecare obiectil, oarecare superficiale retlcente, i~i menaja 0 eventual)! ezpti, catie ,II patronul.)

- Perfect r exclarna Aikip, pe deplin satisfacut de couduita exce-

lenhlluii sill! om doe tncredere, IlomID!1 Parrecel are perJedli dreptllte I Nu degeaba t.am nurnit "lIrinlele tau spirltual l

- Dar, spune-mt, ce ti-.a ras:puns Unar:ul ~ OastlW. cum a prlmit

GnstOll ? ..

- Nu ml-a spus nimic precis._

- 1\111 e~ te-a in4emnall?

- C"m era sa""i pennitii.? Cinn l-am intrilbat dad ar vrea S<1

se tiisarorea!ldi. C'IJ mir.e it TU11IIil5 increme:l1it. Spunea cli 11U S·iI glndit nlclodata la asa ceva.

- Nu-ti fawse, rMR-atulKi, nici 0 declaTa~? Nu fha ¥orbit infre

patru ochi ... vorbe fru:ml}ase ... 'IID1"be. de dragoste? - Niciodatli!

- Afund?

- Atunci ?

- MUllet ee ti-a venit ala, dil1tr-o data, !>li iel 0 hotartre atit

de importantii?

- Nu va trehui sii mil marlt 'odda ~

- fire~te. dar IlU a~a, ttl una-ee-deua. ..

- Taicuf.ule. doamne, ci:slrtorra e singurul lucru pe care-I ~ac ea-

meni1 din voia !.or, fiimldi nasterea ti moartea 'Il;JI sjgguTe, flir)) sa ne intrebe!

- He.i, .dar un de al cittt tu astea!

- N-am dreptate'?

- Fireste d ai. Dar am ~i eu dreptatea mea. Cum te-am ascus-

tat eu pe tine, sa m-asculjl ~l ttl. Ai sa ttl ginde~ti, ai s.li Cllmp~ti. Ai sa fad ce vel crede de cuviintii. Sii !l" crez] <:Ii nu rn-arn gindit ~i eu III milrjfj~Ld Uiu. De liltlltii vre-me mil ginde5!C. E lucrul eel mal insemnat nu nmnal cfin viata ta, dar Iii dill vlata neamulul mlstru. ~tii prea !line din cine te tragi. Strarnnsul ncstru Antonie Rllset a fost denmttcrul acestei tliri. Urmasl] saj n-an mai avut parte de tronul Moldovei.. Aceasta, insa, nu tnsemneazd di. all renuntat, Pe acest fron s-au perlndat oameni -$1 familii mal putln 1ndreptlltiie decit noi. Ai no~tri, totl, se gindeatl eli fie va l'etl; vilatll riMnl. IUndL'i 1m! venlse, Cit p-aci sa flu ales. 'Oar am. test inHHurat 1':rin camHdatuf".d hatmauulni Palad]. Hatmanul PatlUli a morlt de-o moarte i!:ludatl, in ['reajrna alegerii de domnjtor, f'i;, deodafii, in lapta difitre IWsete~ti fi P'ala.Qi, s-a ivit!1i Mihal! Sturdza, Cel-de-sus m-atertt de soarta bietulul batman. A~ fi fost otTavit ell in !OCll' tui,

M-am dat la o 'parte. Vodii rn-a scns lil din vi:stle.Tle. Am venit aiel, La Ilr1ig.o:;e§ti, sa rna nlte lumea. Sl a jncepllt sa rna ulte, Fedor n-arn, ca sa. se mal ttama cineva de spita noostriL A.ceast8i, imll, fill insem:nellZii ca tn-am reseranat, N-am sa mer a}81, Ca. orlee mo~· neag fiira vla gil, trlmls ill 5urgb;uJ] la mo~ie; si!lg-ere nnstru trebnie sa mal domneasea, Dad n-a Yost sa fie un barbat, s5. fil! 0 iemeie. ~r-a£elIIfemeie ve-J Ii tu, Mu~a mea scumpa, neprej:lirta mea copHii I

- Ell?}

- Tu ! Vr>lmu.sa m ~1, vel flmaria sa inalbl QtHITrina 11. Mnldl'l-

'I'ei,a~a cum II Iost ~i straounica ta, Perttrn tine !;int to ate -averile 1tFI!1e, pentrumiirlrea tao Teate gindurHe ~i s:triidaniile mele 'tie ti le-arn inc.bina1. Tu 'e1'1.i, toatii. bJ!c.uria mea. In ab.lta de illaltarea ,; de ferit:irea ta, ,alil!. grija-n vi.qli n-arn avut, Hirtllagele astea, pe care te mizgalesc de atita amar de ani, Inchid povestea easet noastre ~i-a neamulul nostru meldovenesc, En uy sinf dectt Jeg-1itura jnire eeea ce-a 'lost I:U ceea ce va. Vi : trecntul ~ eli tine. Fi-vei, oare, vrednlca

20

de latal lau, de visurtle lui? lata gindurile care mil frllminlu de attta amar de ani. Tu sillgura Ie vei da deztegarea, Nu-1i cer acum nic! on raspuns. Ai sli te mal gjnde~ti Nil te vad jertfindu-te, jertflndu-ne ! Ai fi in stare, oare, sa schimbi tronul Moldovei ductndu-te pe Urr.18 unul strain, parlisindu-ti bunul Iliirinte, laslrrdu-l singul" in pusUetatitc acestea P Tinarul acesta, Gaston, e un bliiat de treaba, e frumusel, e destept, fara-nd4JiaHi, dar nu e de tine. Alt neam, alta lege! Nu uita di cI e paplstas ~i noi pravoslavnlcl, Peste deosebirile de rang, de avere, se rid.ica ~i oprellstea blserlcll, a credintei stramosestl, Tu estl inca prea copilli ca sa intelegl toate lucrurlle acestea, Mai ttrztu vei chibzui. vel lntelege ~i vei vedea cita dreptate am avut oprlndu-te sa fad pasu! acesta gr~it r

- Asadar, te Impotrivestl ? iI lntreba Mu~a pallda, cu oarHe Irematatoare.

Atkip pleca fruntea,

A~a il privea, uneori, ~i raposata lui nevasfa, Cantacuzlna, ~i el, ca sa-l opreasca revarsarea miniel, nu maio raspundea nimic. Se lasa tnvtns, deocamdata, ca sa fadi mal tlrzlu ceea ce credea el eli este potrlvit.

A~a flicu ;;i acum bolerut Arkip. Cedi.

- N-am spus eli rna lrnpotrivesc, Dar, intelege, lucru] acesta ma surprinde. Prea a venit pe negtndlte, Ti-arn vorblt deschls, ca un111 om de seama mea, I1U ca unui cnpil, Te vei gindi, vel cumpant .. Deocarndata, sa cherniirn aiei pe Gaston ~i sa ne vedem de treaba, Ca ~i. cum nlmic nu soar ti tnttmplat I

Mu~a era cornplet desarmata.

Parintele ei il spusese prea multelucruri ;;iprca grele pentru cl1P~otul el tlnaf; oricite tomuri citise, orieitii Istorie ~i fllozofle 0 invatase domnul Parrocel, 011 putea deslusi nimic din tot fro:mosul discurs pe care i·1 jlnuse parinteie ei.

Doamnli a Moldovei? Ea. MII:j1a? Dar cum?

Va trebui ea marla sa tliicutl1l sa-i expllce. Dar 1111 acurn, lata, a intrat Gaston. Tatal ~i filca ll privesc eu alti ochi arum. Pentru Arkip, tlnarul francez nu rna; e strainul de pina adineauri. Umbra unei afeetiuni parint~ti Irece acurn prin sufletul boierulul. Are 0 vaga impresie de ceva familiar. Baiatul acesta a tacut sa tresara lnlma scurnpei lui coplle, Nu poate sa mai fie un strain. Blrteinjeles ca :planurile Ietei stnt 0 nebunie,

Blneinteles cli. ornul acesta, e un lntrus.

Dar Il~ e mal putln adevarat c.a Mu~a iI iube~te. Nu mar mcape vorba, iublrea copile] nu trebule Sa fic declt un capriciu trecator, Dar tatal nu mai poate sa.-I socoteasca drept un oaspe 1nttmpllitoT, un strain.

Se va desllarti de el Ioarte curind, firC'~te.. 1I Vlf riispillti reg-e.~te" dar il va alunga.

Cei doi tineri nu trebuie sa se mal vada, En ~ vina lui, a Rosetesculul, eli areasta idilli se lnfirrpase suB ochii lui, ~i atlt de repede.

"Orb am fost? Nebun am fost de nu mi-am dat seama eli apropierea acestor copli ii va duce la, sentimentu] firesc, la chem area eterna, la acel imbold care srninteste ~i oarnenl in toata firea, necum doua tiner etl in ]:Ilina inflorirc .. ·.

Dadus-e '\\u~i pre a multli llber tate. Prejudecatllc au ~i ele V'~ata lor, dreptatea lor. Prejlol'de-catile tnsearnna. expertente aeumulate ; ele

2.11

stnt, totusi, 0 trina in catea unor holarirl p,ripite. fnainte de a ne SHpune 10f, dar ~! tnainte de a Ie ocoll, trebule sa lecontrol~m actualliatea, sa [inem seama lie InviitiitUTIl lor de' la caz 13 cu.

Arldp - Rosetti, care se credea un om modem, cu vederl inalntate, purta, tutusi, caftane turcestl ~i barba patriarhala. Neputlndu-se dezbilra el lnsusl de vechile deprinderi mnstenite, nu-!)! putea lncftipu i eli 0 copil'a de saptesprezece ani poate fi scoasa din iatacurlle temeiesfi, din anticul gineceu, din haremul stramo$esc ~i ad usa irrtr-o biblloteca, unde sa tucreze fara nlcl 0 prlmejdle, citeva ore pe z], alaturl de un tinar Ierrnecator,

f:iilldeli Gaston e un bliiat plin de vrajiL Nu nurnai Mu~a,. dar el lnsusl, bolerul, se slmtea schimbat. de la venires tiniirului Irancez : era prfns de farrneeul lui, SI! stmtea reinnott prin aceasta revolutfonarli prezenjll, Baiatul era inalt ~l zvelt, iar el, Arkip Rosetti, care n-aves inca ciflcizeci de ani, se .ingra~ase. devel'lea greoi, ~i .apoi ce insemnau stralele acestea orientale, de pa~li sau de ieplscop, pe cafe le purta inca III anul Dornnulul 1847? Ce bine 11 sedea lui Gaston acea bal'bL!~a blonda-castanie, redingota aceea romanttca, strinsli pe talie, palarfa inaltii,. ell marginile late, peste plerele buclate!

"Boieru]e, e vrernea sil lntinerest! ~i dumneata r Sa nu-li rnai zldl lurnea Barba Amestecata, Az] putin,miine mai muit, sa Incept ,Hi tunde acea barblt lunga ~l lata, s-o miqorezi In flecare saptamina,. pin a va ajIlnr-e dt a lui Gaston, sa-ti fad strale noi, sa te-nveti eu ale, fiindcJi peste lrei luni MU~II impline~te optsprezece ani ~i i-a! fagaduit coo due] III Paris. Te vei duce ~i dumneata la Paris ell djnsa, bnlerule 1 Dar nu trebule 5-0' pli.l~ti ca marele logof!lt Dlnicu Golescu, eel ce-a purees la Viel1a irnbriicat ell -pa~arer,e de ta Tarig-rad. Cucnanele de' Ill. curtea Irnpariiteasca se uitau la caftanul, la i'~Jicu) Dinicului ca Ill. 0 minunatie. AUele Ii cereau sa Ie arate Iramusetea de brtu de rnatase care-i tnf1l~ura mijlncul de trel orr. Vrei s-o pate~ti ~i domnia ta la fel ca Dlnicu din Gnlestl P"

latii gindurHe ciudate, fara nlcl 0 lega.tur1i cu dlalogul de pinacum, care se rostegeleau in capul lui Arkip Rosetti, 111 vrerne ce Mu~a prtvea pe Gaston cu aceiast ochi ai dragnstei, dar, III aceiast tlmp, cu un fel de ciudli lrnpotriva acestut strairl, care, neputind fi domnul Moldovei, 0 impJedica ~i pe dlnsa sastea pe trenul cuvenir neamului ei rusetesc,

Acela§i Gaston, dar doua fiinte deosebite jucauacurn in capsorul domnlsoarei noastre. Avea ill fata el pe ti'naruJ care-i era atit de drag, de care luni Intregi rnalnte ii umpluse liinta dornnul Henri. Ii vorbtse mereu de et, strecarrndu-t-t in fiecare dlpa-n sufl'et. Era basmul Iermecat, nepotul de la Paris, Pari sui lnsu,~I, feeria lui ueasemuitii, balurile, mllzicile, rocbiile, dlamantels, reprezentaftlle lie opera, reeeptiile de la palatull Treillertllorvtoate erau cuprinse in fap· tura acelui nepoL. Bunul ei guvernor Ii hriirrlsc rnereu Truaginatla ell acea niiluca de departe, Sosita, in sfirsit, 111 pesomorirea tnarnnei de la Drago~e~ti, acea sotle de departe adusese lumina" ptirnavara, viitorul.

$i iatl! acurn corea, alatur! de ea, asternind fila peste fila, iata pe ali doilea Gaston. omnl care .0 impiedic.a sa fie doamna MoJdovei. Doamna Moldovei'} Dar cum? Nu tntelegea, biata de ea, cum at putea ajnnge ea pe trnnul strahun ? In Rusja, ell e drept, fuseserii. ctteva remei rmparitese: Ellsabeta, Caterina. D3Jr In tara zhnhrului nu domnise tnci rricl 0 Mu~a.. Atunci?

22

Piirin1de ei drag trebuta sa ~tie ceva, Era prea intelept, prea bogat. prea puternic conul Arkip Rosetti, Iostul mare vistier. ca slH vorbeasca in zadar, sa-i mljeasca ne<;abui(e ginduri de marire. Doarnna Moldovei! Ce vis trurnos pentru copila, careia toti Ii spuneau .. domnita"! Ce jucarie de pret, mal frumoasa declt toa1e - chlar dedt clavlru! domnitei R a lu a lui Vodli Caragea - se pregatea sa-i dlirulasca nepretuttul el tata! Dar aceastli marire ea n-o tntelegea cu jertfirea dragoste] pentru iubit . .$i nici iubitu! nu putea SAO lnalte la acen treapta, unde numal un boier rnoldovean putea s-ajunga, .. Cine e acest boier, carula 0 harazise taU! el ~j care ar putea lua locul domnitorului de azi, lucul rUti Mlhail Sturdza P Mihail Sturdza nu era prea batrin ca. sa llilctlida oehli ~i nkl arnenintat ,sa fie rastumat de pe Iron. Atuncl'?

Donuilsoara noastra nu stta, dar' stla prea blne maria, sa talca cj;i mal stia rnllhr~a ei, Marghloa!a Roznovan.

Margl1i.oala Roznovan era 0 Iemeie" de vreo salzecl de ani. cu cinclsprezece ani mai mare dectt sora el raposata, mama dornnitel.

Sojul Marghioalel, Sincu Roznovan, vita bulereasca ~i el, om tare bogat in tlnere]e. i~i mancase averea la dirt;, Ia Ias], voind sa se arate mal falnic declt nfiterli tarlllui care vlnturau miile de ruble In - flecara noapte, la jecul de bacara ~i de faraon,

Cind si-a tocat ultima mosle, cind ,3 mlncat !ji eea din urma particit:ii din zestrea Cantacuzinel, Sincu Roznovan si-a tras un g\onte In tirnpla, lasind arnintlrea unui mare cavnler, care IH\ dimas dator tljman'Ui ~i a preterat sa piece in Nirvana d1!:clt sa-I arate !umea ell degeful, ca pe un 0111 care nu mal poate stratucl In saloanele ~I cluburile prottpendadei ie!jene!

Cam in aceeasl vrerne a rnurit de rae' ~i muma -Mu~el. VlidllV'.l Slnculul s-a oplosit la Orag.o~e~ti. chipurlle, sa tie Inc de mama orfaneL

Incetul cu incetul, a pus staprnlre pe gospodana curnnatului, pe Increderea lui, pe copllarla fetei,

l~i lrnpartea vlata intre Orago~e~ti ~i Iasi, unde Arkip Rosetti avea 0 casa de toata Irurnusetea, casa mare, veche, casa bolereasca, pe care Iostul mare vistier 0 fasase in searna cwnnatei de cmd fu scos din Ilregatorie sl nu mai avea ce cauta in cetatea de resedlnta

Precum stirn, Margldoala Roznovan lnsese plina de nuri la vrernea el. Nid acum nil. se da blituia, mlicar c.a trecuse de mult pragul batrtnettr,

N·avea !lid un tir alb. Negru 1i era lJaru.l", negre sprincen.ele. neagra plna ~i mustiicioara care-i umbrea buzele caruoase, Firicele de Hutiun puneau 0 pojghlta galbuie pe aceasta rnustaclcarll : coa.nei Marghloala Ii placea sa traga praf de tiutlun pe nas ~i stranuta ha.rbate~te, in trel eaturt, Avea 0 rnultirne de cutioare de portelan. de arglnt, de aur, lncrustate cu sldef ~l cu margaritare, in care tinea pratul eel ar.omitor ~i gidilator al naritor.

Avea ~i multe duzine de batiste. una rna; fina ~i mal dantelata

declt alta, cu care hii ~tergea nari]e cind se af!a in sotietate, -

Aceste hatiste verau stropite cu apa de trandafiri. Coana Marghiolita Roznovan mlrosea de departe a tabac si-a trandafiri Sapunurile durnneaei erau numai de trandatirl. Cind te apropiai de durnneaei, te infii~ura 0 aroma de liutiun, de trandaflrl $1 de rnatreata,

I Rae - cancer (N. R)

23

Mu~a ar Ii rubil-o mal mult tiara buna ~i gmsa e:i J3 dtoll11 mamii n-ar Ii rni rnsl 1 31a.

De cepil, Ii fl!gea dln braje ca s.a nu iI.me1.eascii. ~i stringea nasllcul CUI deg;etele ~i tntorcea capu! sa n-o ... ada tn¢ciI. Sau,l:ind nu putea d.-~i. stdIlIra IliTile, jp tinea riisuIla:rea. Mtmintflrl, H ,dad~.~ tot relipectul ~i afec.:tiunea ce se cllllin unei ad!e~iirate marne.

O!lupindu-se dl: educatla ingerqului ~i mlLgulind a[ludturil~ de marefie ale borerului, Maq,;Jiillalli 'ROZlWV31l lrrtrase pI! sub pielea cumnatulu] ei, care se .sprijinea :in chip egal pe dinsa ~i pe administratnru] francll.Z, tncreeator If! amlndol, A:miadl)i erau vre dnlcl de tncredere, de~i fiecare nutrea alte gtnduri, pentru vlitorul Mu~ei:

Henri Parroce! \'oia sa ~i-o .fad! ll1Woaia. iar MaTgbiaa.r.a Rozm .. rvan, nlcl mat mult nlcl mal putln, doamna a Moldovei. Ni'ci unnl insa nu-si dezv.Uuia planurtle,

II.bi.a de vreun an-dai, Roznovanca ii destiiinw lui Arkip Rooe1fi cum vedea durnaeaei viflDHIi 1ngera!}Jrlui.

lata cum vedea ViUUf1l1 i!ng~3$Ului, dumneael : la J-a~i trilla U1'l boler sii..raJ:, Silttdulacite Ghica, Uid_11 tomnatlc, a:i di,rui unchi, bunlci ~i strlibunicj damntssTi.i in 1U1IindflUa. princlpatele.

Nume mare, v:Htor mare.

Ghlculestil all Iost .... oiuoll:i c.instfti, liisasera amintirea unor hospodari hun], iubitori ».i noroflului,

Vaul' c.hiar i~i ;1ierdilse viata peTI:!:ru tnTa, pentTlJ lege: Gligore Vodil. Gbica, ,p.e care, din pernnce sliltal'lUhd, l-a d:escll.p3.t-inat irnmrobontl.lhmerl-lwi J{llrah!gbiorzade, irl,I!!~i, la 1777.

Stri:mtoarea in. care trliia, cu mlllti.! de!ItlJitate, acest urmas all JQT dovedea dl Ghlculestit nu agonisisern lived ~ii:nind nnrodul, cum iocea. acurn J'IolihaiJ Sturdza, a carui Iit:IlI'!1ie :umplilse de greaiii. pina ~i pe credinciosli sai eel mal a-propiatL

Cum Ireburau bani mu.lfi ca s-ajung; staplrutor peste MnJdoV.ll I ahia, SKndula.che Ghica, om mte~igent. wit ~i modest, nu se incumetase a rivni cele doua tuiuri ale itospndarului,

lata ins.ll cli prnnia cereasca ~i .scosese-n eale pe cnana Ma.rgbloala Rozno.v.:an. cumnata nmutni 'Celui mai b.!!gaf dfn Moldova, a duui avere numat in .plirninlu[i seapro:pia de una S1lt1i mli de fiilC'j.

far cuana Marghioala, nllscutii Cantal:!Uillo - Cataenzln, cum spune Jon Neculc-e cronlcarul, el lns~i "Ca:taco:zin'" prin mama, sihf'e dumnesc ~ dumneaei - voia si-~i vruia nepoara &trlHucind pe scaunul M~atjnilor, JUvna indreptiititi'l. Cu nurnele Gbicule~tilor ~i al R.usete~tilor, au avutllle cuconului ArlJp, eme-ar Ii im:ITiI:Z11it sa se mJs.oare i'

Senlorul de la Drago$e~ti ou rnai era desb:d de tina. ca sil. Tivneasca pentru el in.sll~ ac.u.sta maa-ire. ll1Cfurile nrmau sa mal intlrzle cijiva ani. Trehula tntemeiatli 0' partida. sau, cum se spunea pe atunci, Ll'll "taraf" al lui Sandu1acbe Ghlca,

Trebuiau atrasl prln darurt bogate, prin magujjrineincetale tof bolerii, toti dregat[]rii mad Ji mid ai 1aril; in acelasi tlmp., trebulau liitHe veqtile rele despre Mihai] Sturdza. l'e.:;tj! care erau cit se poate

de Indreptatlte. '

Arkip Rosettl avea de parten lui ~i tinerimea revohrttonara, pe care 0 ajuta ell mare generoiitate ~i dlscrepe. MlJlI.e pungi cu galbeni trim/sese el exilat!lor de. la Paris! Se va duce ~ el ;IC(lW, se va relntaarce ill Moldova, i~i va lua resedlnta la las], de unde va I:.IlIlducp. miscarea pentru readucerea pe tron a Ghiculestilor,

24

NUI\lII\ trei tilnte. omenestl cuno~teau planul ace.stx rnllret; boieruJ. cumnatn boierulul ~i bclzadeaua in l1~i.

- Maria ta, ii spusese conul Arkip, lasa toate-n ifrlja mea, iar d0111Dia-t.1 sa n-a i alti!. grija declt a te face placut domnlsoare] lloJistre, a-I ci~tiga inima I

lar bletul Sandulaehe faces ~i e] ce putea: vorblnd frames duduitei. valslnd-o, scrflndu-t poezjl, traduclndu-i stltnrrt frllntuze~ti, 1:rirui~indu-i daruri ItU prea scumpe, dar de Inuit gust.

$f-acum.a, iatii ca, din senin, toanele fetei pentru acel tinar caJatar francez rastllrnall toateplanurlle bolertlor de Iii. Dra!:o~e~ti. Nid vorba, de&!gur, de-o eventuala ciisatorie a Mu~ei cu slriiinlll.

Dar va trebuI murta diplomajie, multa pierdere de vreme pina ce vointa bli.tr1nllor sa schirnbe ho.tarirea cnplle],

La indipatinarea ei AU trebuia opusa alta incllpalinate. eel mal bun lucru era, dcocamdata, sa nu se ma] vorbl!3sdi mmic despre aceasta, Se instaurase un complot general a] tacerii.

Toata lurnea trebula sa taca, inceplnd cu jnsa~i J,"u~a. Tliicutur ei drag nu conslmtlse fa 0 c1isaforle care ei i se paruse luerul eel mai simplu din lame, 0 jucarle. Va trebui sa ta.cli ~i sa astepte, " va convinge Incetul eu tncetul. Nimeni ~i nimic n-o zorea, Peste trei ILLI1i va avea optsprezece ani. Ehei! Altfel vorbeste omul clnd nu lUai are ~p:tespI'ezec.e ani ~ \rei siestur., c.i optsprezece an; imptin\ti.

Conu' Arkip ~i cunmata- dumisale, urrnarlnd amindoi acelasi tel, gindeau til leI. Lucrurlle 011 Irebuiau bruseate. 0 vor deshotarl incetul ell i ncetu I. Call~au fiecare prin ce mijloace. Cazurli de acord asupra ,at:eluia~i plan de bllt.1.l1e.

o slmpl~ ~i severa inteTdicjie nu-sl avea locul, Boieru! i~iillbea prea mult unlea udrasfii, prea era ull om cu vederl moderne ca sa proeetie7.e dupli vechile sh.ilmll1! ale despetismulut parintese.

Mai era clneva care, mal (Quit decit oricine, trebula sa-$i tina gura; domnul Henri Parrocel, instigatorul din umbra al intregii afaccrt.

Dupa discujla cu l\\u~a, din rnarturisirile carela atlase dt d~ cavale.re~te se purtase bravnl sau lntendent general, rnonseniorul iI poftise la el, in blblloteca. Ridfclndo-se de fa blrou, taTa sa spunii un cuvint, inainiase spre u~a ell mina lnlinsa ~i. sirlngind ell 0 dildura neobi~nuita mina nmului Sate de incredere, Ii spUSe un sirnplu

"Ii emctlonat : .

- Ml!r~j J

AdrnJDislratDr~J guvemor nil inte.legea de ee-l rnultumj!fte patrooul, dar surlse C(I modesHe ~i dadu din umeri, avtnd aeru] ell spune , .,Am faeut ~i eu ce-arn putut '!. .• Nil putearn face aftfell".

Bolerul il po-fti - lucru destul de rar - pe un totoliu ~i-i cuvinta cam asHeI:

- E~ti parintele el spiritual. Eu Insumi nu-I puteam vorbi mal bine. Dumlta.la ti-e mai usor, Ai educat-e, i-al fiieut un suflet, .0 minte. .. Ca unchi al tin.liruJui e~ti eel mai indicat sa vezl prfipastia care-i desparte. Te rog sa rna ajuji sa-i scoatem fetei din cap aceasta ;:opitilrie. eLI sfaturlle dumltale lntelepte, vom reusl, Deocamdatd. lrebuie sa_-! despartim. E ii piirerea doamnei Rozncvan.

- Cnncediaj! pe Gaston? lntreba, nelinlstif, Henri Parrocel, stlipinindu-$j elf greu enrotia, pntoarea.

- Nicidecum t Gaston imieste un colaborator preflos Dtlpa ce 110m sfir~i de pus ordi'ne in rnanuscrtsele mele, II vom ajuta, Ii vom

25

impunc sa-~I scrfe propria carte .,Pdntrl! romini". eu baiatuJ btll eu am ptanurt mari, 1i vom Ii die Iolos aid, el ne va fi de Iolus la Paris. Urmlirim aceJa~i SeD,!) amindai;' revolutia. nevaluria frauceza, revotutta moldeveneasca l Ttranil nu mal au ce cauta pe tronurlle IU.mii! proelama, emfatic, Arklp Resettl, pentra care revolujta tnsemna, in prirnul rind, rasturnarea lui ,M.ihall Sturdza, Dar, pinatunct, continua el, trebule sa inllituram pertcolul despartlnd pe eel «oi ttnert . .0 apropiere, un contact permanent, 0 obsesie cotidfana ar agrava lucrurile. NLI putem Jupta lmpotrlva firii. Sint tlneri, Irumosl ~j inteligenti ami.ndoi. E fatal! sli iie impinl1i unul spre ceHilalt. Cum de nu ne-am gindit ma:i devreme la lucrul acesta P Mi-a spus Mu~a d nepotul dumttale II fest foarte rezervat, totdeauna, f.atl:i de ea, d\ nu ,i-a perrnis nici1;)daia 0 dectaratle, Q aluzie rnacar. Lucrul acesta il onoreazji, A respectat legea ospitalltatl], lata. un cavalerism de care trebuietin'ut seamii. M-a obligat pentru totdeauna. Cit vol trill eu IlU va avea nlci 0' griFi materlala. Nu va fi nevoit si Iupte cu meschinarltle exlstenjei .. Vom face din el un om independent. Se va putea reallza iiirl!. umilirile pe care precarltatea Ie irnpune unui ttnar capabil, dar sarac ! ...

Pe maslira ce patronul vorbea, lui Henri Parrocel ilmal venea lnlma la loco M.1Jllologa inter-lor: "Avem toaHi vremea sa mal asteptam. oSi elIlar dad visul mea na s-ar implini, iata un punct ci~tig,at : obligatia marlel sale de a se ocupa de vmond tinaralui".

- NU-j va fi greu, 0 data ajuns acoln unde i se cavine, sa ladi '0 casatorte straJuciti cu 0 ccmpatrloata, W Q Tranced, asa cum pentru Mu~a, 'CU, tllti1l el, rna gindesc la un moldovean de-al ncstru, Amestecurtle de rase nu-sl prea au rostul, nu dau totdeauna rezultate bune, lata, de pUcill, ce s-a Inttmplat ell, 'George Blbescu, acfualul print al Valahiei. Sing-ele Irancez, care-I curge in vine, I-a facut sli-~i exagereze tntr-attt dragostea pentru Franta tnctt a seas llrnba romtneasca din inYlifiimint ~j II Inlocuit-o cu a dumneavoastra, 0 mare fl"re~eaHL In aceste momcnte de renastere nationala, clnd toate asplrafii!e !loii ge.neratii werg sore unlre, spre prnmovarea graiullii tarii, clnd f10area tlneretului nostru - educat, totusl, Ia Paris - se sfriiduleste sa dea 0 nQuli vigoare, 0 Irumuseje noua acestui grai rom lrresc - f.apta lui George BiIJesc!I e privltli aproape ca 0 tradare. Ii va aduce marl neajunsurl t ttl spun toate lucrurite acestea duruitale, care e~ti Jrancez i ti le spun acestea eu,care nu ;pot fi banult de franco foble, ell, care mi-arn reda<:tat memoriile In nobila dllmneavoastra llmbii, mai famlliarli mie deeit eea a parin1110r mei. Am "Rcercat sa scrip rornlneste, dar mi-e greu, Ma tmplettcesc. Vorbeam, de curtnd, cu prletenul meu poetul Vasile Alecsandri, care prnmlte 8;1 devlna bard!!1 ·nostr[l na!ional... Ei bine, Alecsilndri im; spurtea ~i e! ea mult llIai u:ror 1i vine sa scrle il"l limba lul lamartine ~i II lui Victor, Hugo declt in propria lui Jlrnba. lntr-adevar, atlt el clt ~i un alt mare poet, Dimltrle Bulintineanu, scrip in Irantuzeste 0 proza~i o peezie mult mal precise" mal slgure declt cela pe care Ie cornpun in graiul lor natal. Explicatla? Lirnba noastra e in fonnatie. Reguille grarnaHcale nu stnt l'fIca fixate. Vocabularul se prhneneste necnntenit, NotiLtni.le greco-t(lrce~tj Incep sa dispara, 0 data CIJ retragerea din ta;ra. saa ell asirnllarea tanarlejtlor.

Tranzijla dela vechi; cronicarl la impera,tivek vietii moderne nu e atit de usoara, 0 termlnologie MUa se .impune. ~i alfabetul clrWe va trebaf schlmbat tntr-c ;o;:i. Adaugli la toate acestea exage-

26

rarlfe latiniste, ![aHCismeJe, prevtnclatlsmete, atltea ;1 atltca zagazuri impotrivil unei Iibere ~.xpTimari a scrtitorulul ! Arestt= impedlmcnte nu exist5 in Ilrnba dumneavoastra, fixata de peste dcua secole, lmuabtla. ,,,ta de ce noua. celor care am invatat In Paris, ne este mal greu sa scriem in rornineste decrt in frantuzeste

In vrcme ce Arkip Ro .. ettl t~l destiisura teortile, toarte interesante, desgur, dar Hidi nic] 0 legalura imedlata ell preocuparile strtngente ale lui Henrl Parrucel, acesta, ascultlnd cu mare atentle pc patron, se lntreba, in acelas] timp, cum se va putea tnfocul aliabetul cirlttc prin eel latin ~i cum va putea desparF senlnrla sa pe eel dol tlnerl, din moment ee ~i-a propus a retine pe Gaston la

Drilgo~e~ti. .

- lata la ce m-am glnrlit In privinta celor doi tineri! ili intrerupse bolerul disertatia, ca ~i cum ar fi ghiclt ce se petrecea in mintea celullatt. Vreau sa Irimit, pentru 0 vrerne, pe MII~~ la Ja~i Copita se plictlsesfe aici." Vine decembrie, eu zlipez'ile. ell vitOTUI. N-t. pot fine in pustietiitile acestea, La la~i incepe viata de lama, cu recepthle, ell balnr ile. cu reprezentattile de teatru ~i de rnuzlca. Se va pufea distra, l~i va putea cornplefa educatta, Aici, nu e de ea. Ori Driigo~e~li. ori rnonastirea, e t01 una. La Iasi va fj im:'Qnjllrata de tined din lurnea cea mal buna, boieri mari, urmasi de dornmtori, ~i vaputea aLege, in toaHl vo;"" sotul pe care H dorim. am dllmneata t:it li eu ...

~i bnierul se rtdlca, surtzator, tntlnztnd cu 0 mare bunal'ointa lntendentulul sau general frnmoasa mina alba, incarcatii de inele.

*

*. *

A~adar, al treilea partener care trebula sa tad!, sa astepta ~i sa-~i continue lupta din umbra era Henri Parrocel,

le~i din bibliotedi inviorat, desl ultima frazli a monsenioruhr! i se pam de 0 ironie profunda:

- Sa dmtam MUl'ei so~u1 pe care i-} d.ore~H ~i dumneata, ~i eu. lata 0 concfuzrc care nu era rnenita Sa Incurajeze asplrntille rnatrimoniale ale binevoltorulul unchi,

P!ecind de la amfitrion, tostut soldat a! lui Napoleon il;i spunea, cu un zirnhet amar :

- Staptnul meu practica vechile.prejudecati rasiale: nu trebuie amestecat singcle a dOlla neamuri! Daca Gaston ar fi lost marchlz sau conte, alteta sa n-ar rnai fi avut asemenea prejudecatji !

Sa treeem, acurn, Ia cel mai interesat in tolita aceasta poveste, la Gaston Parrocel, Inca tericit, dar, t(ltu~i, melancolic in urma pre-

pune:rii sponiane, sincere a domni¢'oarel Rosetti. .

Trebula sa taca ~i el, in tacerea general a care urmase acestei declaratil neobisnuite, ulultoare.

I\'\u~a nu-i comunlcase, n.avusess cum sa-l cornunlce Ia sedinja de lucru rezultatul convorbirii cu pilrintele ei. Acesta i~i primise secratarul ell aceeasl bunivointii obi~nuitii. nici mal accentuatll, nicl mai rezervafa ca prn-acum, TInarul nu vedeacum se vor desfli~"ra lucrurlle, N u va lntreba nlrnic, pe nlmenl. Va astepta,

Destlnul aranjeaza toate mai bineea not, Oriee ,initiat1va. ar fi fost Inutila, ar fiplitut cornprornite vlitofuL Ce se va fi dlscutat lntre tatlJ ~i fiiea? Ce hotari:ri s-au luat? Poate dt stte unchful ceva !

27

Il va tntreba. El tUII!HI~te mal bine ascun2.i~lIrile slltlete~ti ale carneniter mnldovenl, Ielul lor de a glnili, de It reacjlona, de a-ai aseunde

g:inrilll. .

'Dar II-a. Icst nevole slH tntrebe,

Henri Parrocel hotari sing-Dr sa iasa din reserva de PIna Ileum. Bine.intele~. nu-l va des1:iinui eli. ceea ce 5e tn.timpla atit de ne-

prev.azut astazl era dinainte calculat, linaml nu trebuia sa participe Is acesf cornplot solltar, urzl! de cnnrl fell atlta experlenja, care hiituse atttea tarl ~i cunoscuse atltea feluride oameni de-a lungul zbucitmTatei lui vieti.

In f'a.ta Ioculut din dimm, unde se cojeau, trosnlnd, lemne groase, tmpTetind "i desp letind Tantasme galbene ~i rostl, in 1ndiperea :;patioasa din pavilion, unchiul povesti nepoful.ui recent a intrevedere ell paironul, Il cnrnunicii stlrna ~i: afect'iunea pe care i-n purta acesta :

- L-a impresionat adlnc cavalerjsmul tall, laptul di n-at il.hllzat de. calltiitile tale, ca sa calci legHe .IIspiialWltii, suernd capu] unel ccpile ne~tiutollre. l1i "II purta de grija. toatil viata, Nu "lei mal bate strdzlle Parisulul in goana dupa a bucata de I>line. Vei fi un om instlirit, Ilber sa te reallzezl dupa, vola inimll tale.

- M.'i rnifca adiac, Ullcniule, al11a' generozitate! $i, mndd senlorla sa aratl!. atlta interes vlitoarei mele carp, am siH comunfc cilia:r millIe dimineatii di am ~f scris cikva eapitele, pe care le cred destul de Interesaute. Rorninii vor vedea eli n-au gazduit un ingrat, cil tara I,or. Irumoasa va avea in mine: eel mal calduros prieten,

. Dar a§ vzea sa ~tlu, scumpe unchillle, daeii fi-a vorbit ceva

despre ...

- Dragnl meu Gaston, ill ceea ee prlvesre inceputul vostru de i'llila, trebuie sa-U miirturisesc ca monsenlorul a fost mai putln generos, Am ell tntul alte Intentfl, Urmlire.fte inrudireal:lI un mare flume moldovenesc, NJl e Ux.af pln-acum asupr~ persoanel. Depfnde acum de voi, -de tine ~i de Mu~a. sa stirlliii in hotartrea voastrd, sa nu rClwflfati [([1.111 ta celi1alt.

- 'lJinspre parleamea,. draga unchiule, Izbucnt Gaston CD Iacrimi in gTas ~r stringfud pe inima rnrna unchlulul sau, dlnspre partea mea. orlce rerruntare ml s-ar parea egall cu mnartea, 0 lubesc pe N'u~a cum n-a ill.bl.t nlmeal, niciodaUi I () lubesc pentru frumusejea, pentru gratia, pen.trll ne\'inoviitia el, pentru dreptatea {"Ia droIt ure" , spu.sese Gaston) caraeterulul ei, pentru sineerUatea pe care mi-a aratat-o. pentru gil1.du,1 ei frumos, pentru toafe comariIe pe care Ie poarta i!l sudetu! ,ei sl-n toata fliptura ,~i minunata t

- lata, tutr-adevar, a declaratte cucetltoare t glurn.i unchlul, mbq;iirli:l~ budde iospiralului Ifldrag.:l"stit. Daca la priraa ecazie i-a vet face personal, aceasta declaratle, ill~ aceiasl termeni poetici ~i ell a(l\ellll~i clHdura, sa ,tii .cii domniseara uoastra va fi pe de:plin cueeTi1ii. ~i va. spune ca ,i tine: "Orice renuntare ml-ar parea egal,ii cu moartea I"

'"

.. ..

Intr-o fungi!. cnnvnrblre W i\i1arghioala Rozl1ovan, boterul puse la cale plecarea Mu,e:i Ia lasl, Fiiwrii un lntreg program de arnusarnente : Inceplnd cu slujbele relitl:ioase de la rroua mltropnlie, dela Trel ler.uhJ §'i de la Golia 5i trecind l,a simlrofiile, cencertele, oal11-

28

29

rile, reprezentatiile Ieatrale ..• Orice putea distrage copita de [8 gindul celui dimas la DTligo~e~li era binevenlt. Chiar vizttele la doanma lui Mihalacbe Sturdza Ii erau lngatiuite. Mu~ei, recepjllle de la curte, unde vicleanul hospodar rru va pregeta 5-0 pofteasca r in felul acesta, dlbaci, va cauta sli SI! la bine cu boierul surgblunit de bunavoie la moste. Avea destul dusmanl prtmejdlost Voda Miha!acbe, ca sa nu caute prietenia aceluf am de treaba, pe care se griibise sa-l scoata din dreglUori!! ~l care i-ar rna] fi putut fol.f>si.

Pentru ca. plecarea Mu~el sa nil para 0 dizgra11e bra de Gaston' Parraeel, ca sa miiguleasc.li. tscltnarea fete,ipen11'11 el Ili sa-i faea de9plirlirell mal u~oara, Arklp Rosetti hotlirl sa organizeze 0 mare

vinlHoare ill rnuntl in clustes tlnjirulnl oaspe, .

- Baiatului iistuia i-o Ii urtt pdn pus(ietatile nnastre! spuse et, intr-a zip Mu~ei, ferkita eli tatlcul ei scump nu e sllp-arat pe el, A venit tocmal In Drago~ef!i Sa stea 0 zj-doua, sa Vinez~ f1i sa plece la casa lui, la trel'lurile lui, iar nol I-arn conflscat aid, l-am pus sa rava~eascii .:;i sa potriveasdi nirto-age care n-au nid un interes pentru-et.

- Ba ll lntereseaza foarte mult, A indragit Moldova. I Sf pare ea e tara lui, patrta lui eea nouli,

- Clnd a avut vreme sli-ti spuna toate astea?

- '[l le-a spus mariei tale, tliicutu!e, mal alaltiiierl, nu-fi aduci

aminte ? .

- A~a e. Da I M-a.m gtndit slH Tatem 0 surprlzii pllicuta. Iar Iul Gaston, rnonsenlorul Ii spuse:

- Stiu eli unul din motivele care te-au adus la net, motlvul principal - cred -, este paslunea dumitale cinegeti£li. Ai venit in MoMova pe urmele unul anumlt vtnat, Nu tl-a reuslt. Dimpotriva. Ai Iost vinat dumneata I Ei bine, am sa-ti dau 0 mare satisfacjie. Sli prolitam de ultlrnele zjle frumuase ale toamnei ~i sa urclim la I zv.oru I Zimbrului. De rtndul acesta, nu veli fi numai trei. V!rm fi de zeCe ori trer, Lreizecl de vinatori, plus' 0 sutd de hlIita~i. en sullje, Vom invlta c1tiva moslerl vecinl ~i vi:nlitorii de Irunte ai 1inuturui. Haitl4jj vor lnconjura padurea, impingind toate slilbiticiunile spre Iurnlnls. De rtndul acesta nu vom cruta niei ursll, nici mlstretti, niei dipr:ioarele. Iar dreptul de a lrnpusta pe regele codrllor 11 vel avea numai durrmeata t

- MonseniDre. eu nu vol trage in zlmbru t Am f1igiiduit Tui

Stoenitii. Halducul pare sa aiba 0 vener,afie deoseblts perrtru aeest ia[nic specimen, alcarui cap impodobeste sterna Molnovei. Am fast adine impresionat de patosul cu care vorbea haiducul de stlipinul sail bourul, puternicul, stravechlul, sfintul imparaf al munjilor I

B.oietul zimhi.

- Stoerutll. e cam lntr-o ureche. Nu lace el regile pe plirninturiJe mele. Daca bourul exi stii , tntr-adevar ...

- Unchlut meu I-a vazut. ..

- Se prea poate! Daciibourul exlsta intr-adevar ~i datlihe va

~i in cale, II vom tmpusca.

- Ar fi pacat.Probabil e ultlmul specimen ...

- Tocmai de aceea l Dadi moare de moarts buna - ~i trebuie

sa se sting1t lntr-o zi! - insemneaza eli I s-a pierdut lrnaginea pentru tetdeauna. Daca-l ucidem nol, if vom impaia, iI vom adaposli 1a Drago$e~tl, acolo uode a desclilecai prlmu I domo al acestor tinutllr). Drago~ Voda. Generattlle vlitoare n VOT patea centempla in

vole, Va. fj I) rnarturte a trecutului, Un negustor a avut ingenloasa idee saimpiiieze un elefant, pe care-t IIdmin! ~i azi ie}"enii. 0 menajeria frecuse prtn I,a~i, unde eletantul clrculul a. murlt. A fost [mpaiat ~lj pastrat multa vrerne lilt tnterlorul unui local, care II [uat numele de ",La elefant", apoi "Elefantuln• In acest local a prirntt Alexandru Ion Cuza vestea ,cit a fost ales domn 31 Moldovei. 11 vel vedea :>i dumneata. De ee n-am past-ra ~i bOUfUlI MoJdo,ve"i,c:are ne ests rnai aproape dectt numltul elelant ?

S,j rnonseniorul lncheie Intr-un suris, mtngttndu-stbarba,

- Sf data Stoenita \facta.al dumitale fine atlt de mutt sa. se inehine sfintulul sau, n-are deert sa. vie in pelerinaj la Orago~e~ti sa-] vada impiiiat ~i sa.-I' adore!

. 0 data CUI pregll.tirile vina.toarel, lncepura ~:i: prcparatlvelenentru plecarea domnlsoarel noastre la laii.

Co-ana Marghiolita ii~ alegea roehWe, rulii.ria. condurii, bllinuriJ'e, salurtle, clzmulltele, gluvaerurlle ~i - vai! - cprseturile,pe caTe domnlja urma sa le poarte la la~l, la teatru, la ospeje, 1a soarele, ta plimb1iri.

Cunosten bine sulletul ferneiesceoana Marghiolita!

$iia di nu e darere pe pam;nt care sa nu fie consolata prin rlesfasurarea unor ve~minte bogate ] Cite vaduve nu ~i-au gasit 0 usurare, un alean, puntndu-sl valul al.b~irochia neagra. case vin atlt de bine fetei albe,. oehiJor trasi, ro~;tj de plins ai inconsotabffcl l

Tot asa, MU~II 51! va putea mingiia de lipsa iubitului parlalan arattndu-sl tesenceler .,tuaIetele" pariziene.

Numai eli. acels tualete erau cam trecute. Pare-se ell la Iasl ajungeau jurnale de rncda en ultimele no.utali de III. Paris ~i de 13 Vierra.

"Nu face nlmlc l Domnisoara noastra e atit de fromoasa, iltcit t-ar sta blne ~i rochiile de acum 0 sutli de ani, necum cele care se purtau dupa cii.derea lui Napoleon".

fj~iitul rnat.asurilor se' arnesteca in iatacul Mu~ei eu harmalaia care vimea din curte : llltratuJ haitei de ciinj, pe care ii a.smufea lIle~ Impusca Vrabie, diftanH mare capitan al acestei vmatori. Sc!rtiit de care, strigatc de argatl, detunaturt de pustl lncercate ajungeau in odaia ell sofale turcesti, in cafe coana MarghioaJa deschldea si lnchidea" cutere, torfotlnd de colo pina colo, Hi.sind in urrna ei 0 dirl!

de parfum de roze, .

Biata Mu~a slmtea in narl ~i pe cel'L11 guriF un mires de prai de pu~ca, arnestecat cu tabae, un miros pe care ar fi vrut sii-I lnghila ca sa scape de el, dar nu pufea, fiindcil i(lima i se urease in

gltle] ~l 0 impiedlca. .

Nu va ulta vtata intrea.gii ace I nod care i se pusese in cosul pieptului, detunaturlle, latTatul elinilor\ii odoarea de par negru, uscat, amestecata cu tutun $i trandaflr, care 0 cnplesea de ctte nrl se apropia miituli~ de ea, s-o mingiie... Avea nevo]e de mingiiere, biata MIl~a I

Nu-sl amlntea 0 asemenea sfislere in toata mica ei viatii. Clnd i s-a p.rapadit malcuja, era de-n ~chinapa numa], Nll~i'a dat searna ce Inseamna rnoartea, Acum slrntea lntreaga durere a despartirti, ~j musca buzele ca sa-,; IIpreasci:i J'acrimile. Se dl!lcea la fereastra,i~i lipea Iruntea de gl:!all1 sa si-o raco rea sea .. se pierdea in zarea departarii, se uita la nodi vinet] care diJ.1itonillu pe cerut lui nelernbrie I$i

30

,

se opreau deodatii in lac, ca un drume] care s-a Tiitiicit ,i Se In- 1reabli pe unde 5-0 mai ja.

Mlitu~a Marghioala les: Jln latac, ca Sa se relntoarca, nurnaideclt, cu Arkip. pe care-t aducea sa-~i mai intremeze cnpila.

Boierul intra eu 0 ratii voioasa, frecindu-s] palrnele .\'1 glumind: - Cirl~ pleaca si fie lasil $; SI! dUCI! Sa petreaca? Cin~ va dantu; la I-a~i, in vreme ce noi fie vom riizboi atci cu lupii ,i cu uq;ij?

Dar tonul glumej. parlntesc, copilaresc, pe care.I luase conul Arkip, nu era Hicul nici sa iiivcseleasca. niei rnacar sa consotezs pe Mu~a.

Pe fruntea e; fimira se scrisese 0 IInle usoara, 0 hrazdli lmpercepfibila., semnul unei contrarieri, poate al unel durer], intilul sernn de bafrinei'e. care vine la optsprezece ani, asemenea frunzei singuratlce, vestejtre in luna lui april. Intre sprtncenele negre ~i frumos arenite. doua cute se adineeau usor.

Copila nu riispundea tatalul ei niei rnacar printr-un surls.

A~a era ~i raposata ei males, Tacea. La cea mal mica supJiTare se incrunla ,i ~f'dea bosurntlata ell zHele. Lui Arkip i se parea atuncl ea traleste ell 0 moarta in easa sl nu stia ee sa fad 8"0 mal Irnbuneze, TlJl asa acurn ~i fata,

Continua sli-~i -trnpaeheteze roehiile, Sa caute condurilor de atlas un Icc mai Ierlt si sa-si acopere, pudic, camasutele ~i pantalona~ii cu dante Ie, ciorapii lungi de mlitase neagrii ~i de ata alba. Tot din aceeas] virglnala sfHcwne, j~i oprea In piept oftatul, care se lupta sa iasa ~i sa-I usureza- inlma.

Conul Arkip 0 tntelegea, l~i dadea seama eli supararea fetei era mai indreptlljltll decl] toanele Cant'acuzlnef, ca Jucrurtle slnt mal serlnase, mai grave. chiar, dedi i~1 lnchipulse el.

- Mu~a, sufletelul meu, yin la faica sa-p spun 0 pnveste !

1;>i 0 trase Jinga el, pe un jilt, vrind s-o aseze pe genuncl1.i. ca in copikiirle. Dar Mu~a preslmti gestu\ ~ijngenunehea lingit contt] Arkip ljpindu-sl capul nil de el, ci de bratul fotoliului.

- A Iost odatli, fetija mea scumpa, a fost odatli un voievod al flirii mcldovenesti si-! chema Stefan. Stefan eel Mare a] nostru. Si el avea 0 singura 1ata, Olena, care venise pe lume dupa sase cuconi. o i9bea Stefan ca pe lumina ochilor. Dar cind domnlta implini ~aisprezeee ani, voievodul Iu nevoit s-o trlrneata la MoscovlI. g-O fadi nora cneazului Ivan al III-lea. I van sl muscalll erau sjngurll prietenl a.i ""oldovei. inconjurata de vl!cini du~mano~t ~ poloni. ungur\, mllf,teni ~i tarar!. Numai de acefo, dln depiiriatul cnezat al Moscovei, ii putea venl un ajutor, Jla nevole. fl durea lnlrna, i se rupea inirna sa

, Se desparta de Olenca lui scurnpa, dar trebula, spre binele tarii, s.lI se jerUeasdi $i s-o jertieasca. Oomnita s-a marHat eu mo~tenitorul tronulul Moscoviei,. i-a daruit un Iector, si-acel fedor, os din osul lui Stefan eel Mare. n-a avut parte nici sa creases. necum sa dornneasca . a fost lids de mie de 0 femeie rnastera, Sofia grecoaica. a doua sotie a cneazului Ivan. Aceasta sotie rlvnea tronul pentru till] el, Vasile. Sf. de aeeea, a rapus sl pe mostenltorul tronului, ~i pe bl'iiatul Olenei, lar pe Olena a surghtunlt-o. Vasile al Sofiei a ajuris ctrmultor a] Moscoviei, lar biata domnltl'i moldoveana, lIingura, oropsita, s-a prapadit printre strain], departe de tara el rnult Iubltd, departe de scumpul ei parinte. 1;>tefao. pe care nul-a rna] vazut niclodata... A,i sll rnii lntrebl de ce-]l spun aceasta poveste ...

311

_ N-am sol te trrtreb, laiculuJe. maria ta. Am inleles. Trebuie sa rna jertfesc ~i eu [

_ Asemenea donmttelor de ndlnloara, ca re puneau dragostea de tara mal presus de Q trecii.toare iubire cmeneasca, Dar fie, Mu~a mea scuhlila. llU-ti cere nimerri 0 prea mare jertflL Nu vel porn] pe cine ~tie ce meleaguri dt!parta1e, prlntre striiini, Iti vel alege un s01 de aid, din tara, un sot care sa fie in stare a te face doarnna Moldovci. ~i nu vei pleca Pe departate rneleaguri, Vei Ii mereu aproape de batr1nul tliu paTinte,care nn te are dedi pe tine in lume lOi care va fi fericit. mindru sa te stie lnliltata, la locul tie euvenit, pe scaunul stramostlor nO-jltri t Vezl dar ell. ceea ce-tl cer eu nu este [ertfa ceruta de $tefan Voda dornnttel Olcna ...

Rldi"Cindu-se, brusc, de linga pa.rintele ei, filndca auzlse pe

mtliU/;a Matghioala, care 51! vestea prtntr-un stranutat ill trel natur], Mu~a se retntoarse la curaru] deschls ~i tncepu sa tmplilure, vIsa· toare, lIll sal egiptian cu flori albe, brodate pe un fond de lbrislm negru

_ Nu-mi raspunzi ? [) lntreba Arkip, Nu·~i spune nlmic jertfa lui $lefan eel Mare sl-a Oleuel pentru tara lor?

- Atlta numa) ca maria ta nu e~ti .stefan eel Mare! ii riispunse M~a. cu un ton pe care el nil i-I cunostea ~j frt:ra sa adauge I.tiiicu· [ule", cum il spunea pln-acum "Taiclflule, mafia ta I",

Era prima llbraznkle pe care boierul o anzea din gura [rurnoasll a cnpllei adorate... Nicl n-il stlut ce s5.·i rasptTnda.

. Drept pedeapsa, a doua zj n-o mal lua la vinatoare, la Izvorul Zlmbrulul.

(Continuare in nurnlirul vrltor)

COL eTI AS. R C JtitnIa pmUro to;;, STJlNTAINVINGE