BORIS FRADKIN

* .. *

'* * *

Ultima mişcare

._ "
..Colectia .. Povestiri ştiinfifico-fantasfice..
" , � Anul VII - Nr. 164 - Septembrie 1961
 in romîneşte de TUDOR RADU şi CEZAR RADU
-<><><>-
Coperta-desen: DUMITRU IONESCU

Rezumatul broşurilor precedente

l

" P V-3 13 ", o na vă uriaşă de 52 m î năl ţ im e şi 7,5 m

d iamet ru , porneşte la drum. Ea nu va luneca pe apa
oceanelor şi nici riu va străbate spaţii inlerstelare; se
va în dr ept a spre interiorul Pămîntului, s pre b ezna de
foc a adîncuri/ar subterane.
Deşi p e navă există, din prevedere, rezerve a l i me!l ­
tare pe 6 luni , călătoria trebuie să durez e doar cîieva
zile. Cei şase membri ai echipajului au primit misiunea
să atingă "bariera de adîncime", sit u a t ă la 40 km de sol,
iar d upă ce vor fi păt r uns în astenosferă să r e vin ă la
sup raf aţă . Chiar înainte de plecare, constructorul-şef al
navei, Remizovski, i-a atras aten ţia lui Vadim să res­
pecte itinerarul stabilit.
- M-am abătut eu vreodată de la program? a r e pli ­
cat vesel comandantul navei.
"PV -313" înain te a z ă spre adîncuri. Sfredelul termo­
nuclear deschide drum prin rocă, automatele g irosc o­
pice menţin di r e cţ i a pe v er ti cală, sintetizatorii extrag
din roci apă şi oxigen.
Unii membri ai echipajului - cum e Miheev - sînt
vechi şi încercaţi călători în subteran, obişnuiţi cu con�
diţiile speciale impuse de asemenea drumuri. Pe alo­
mistui Biront însă, savant deprins cu liniştea şi calmu!
cabinetului de lucru, to tul îl enervează, îl sîcîie. El nici
nu prea a re încredere în "cutia asta de conserv e ".
Kilometrul 41. Nava a pătruns în astenosferă, atin­
gînd tinta propusă. Acum trebuie să se întoarcă.
Dar sîntem abia la începutul romanului.

II

41 km de la supmfaţă. Şi mai sînt încă mJJ m adîn­

c ime� Lui-·Vadim i se păru dintr-o dată că depăşirea ba­
dinei de adîncime a fos t o nimica toată şi-/ ispiti ideea

-V
continuării călătoriei. Cînd a auzit aceasta, Andrei Ciu­
rakov a d at din umeri indiferent, Biroht a ţipat că nava
trebuie să tie întoarsă imediat, geologul Dekteariov a
exclamat ca întotdeauna : "Ah zanghezur - zanzibar !''
Motoarele au fost puse în funcţiune şi P V 3 13 " a
" -

continuat să se deplaseze în jos. 70 . . 90 . 100. . . 150 km

. . .

de la suprafaţă. Nimeni nu se gîndeşte la reîntoarcere.

Şi Valentin Makarovici Biront este pasionat de această
călătorie ; r.:escoperirea mezonilor în astenosferă con­
firmă ipoteza sa ştiinţ.iiică cu privire la suf)rarăcire.
Kilometrul 202. Presiunea asupra navei este de 72 000
de a t mosf ere Un cîmp magnetoplasmic asigură însă o
.

rezistenţă pînă la 300 milioane de atmosfere. Numai de

n-ar exista vibraţiile. Pe măsură ce înaintează, aparatul
subteran trepidează tot mai puternic. Din această cauză,
la sfîrşitul celei de-a cincea zile a călătoriei, Skoriupin a
leşiiwt. La un moment dat, nava a început să se legene
puternic; oamenii se rostogoleau în cabine, lovindu-se
de pereţi. "PV-313" intrase în zona unui epicentru.

III

Atît de put e rn i ce au fost şocurile în epicentru, înCÎt

după ieşirea din această zonă echipajul a trebuit să ste a
cîteva zile în convalescenţă. Apoi s-a hotărît întoarcerea
la suprafaţă. Numai că în loc să se îndepărteze de cen­
trul Pămîntului, "PV -313" continua să se de p las e z e pe
verticală în jos. Ce se întîmplase? S-a hotărît verifica­
rea duzelor. 1n apropierea lor, radiatiile erau foarte pu­
ternice. Miheev, care a verificat duzele, a a dus răspun·
sul că ele funcţionează perfect. După cîtva timp însa.
dureri de cap tăioase şi junghiuri puternice arătau cd
secundul fusese supus radiaţiilor. Miheev muri. Expli­
c aţia comportării ciudate a navei o dădu atomislul Bi­
ront: puternice radiaţii paralele cu r aza Pămîntului
tineau nava ca pe o bară de oţel într-un solenoid. Echi­
pajul opri nava. Ce era de făcut ?

IV

Zilele treceau grele, apăsătoare. Membrii echipajului

îşi ap1inteau despre trecut, tăceau, se gîndeau la vreo
solutie, dctr solutia nu exista. Atunci s-a hotărît ca, pen-

3
 �
tru progresul ştiin i, să se continue călătoria în jos, fă­
cîndu-se observaţi. şi tran s mi ţînd mereu la suprafaţă
rezultatul cercetării· Viata pe navă căpătă un aspect
nou, de muncă. Speranţe într-o eventuală salvare nu-şi
făcea nimeni, cînd Dekteariov exclamă:
"In definitiv, de ce nu s-ar întîmpla ca noi să ajrin·
gem într-adevăr pînă în centrul Pămîntului ?
- Ei bine, şi mai departe? a replicat Biront.
- Dar, la naiba, Pămîntul e rot un d.
Eventualitatea salvării a însufleţit întreaga viaţă pe
bordul navei. Acum, înaintarea spre adînc era urmărită
cu cea mai mare atenţie. În cea de-a 40-a zi de la ple­
care, "PV-313" aj u n se se la 1 700 km adîncim e Mediul
.

incandescent din jur avea o temperatură de 3 000 de

gr ade In interiorul navei însă, tempera tu r a scădea ame­
.

ni n ţător ceea ce verifica teoria lui Biront cu p riv ir e la

,

suprarăcire. V a dim şi Andrei reglară de cîteva ori.sis"

temui de răcire al navei. Temperatura se ridica brusc la
nonnal şi apoi continua din nou să scadă, din ce în ce ·

Inai ameni nţător .

Pentru a î nvin ge frigul membrii echipajului s-au

,

acoperit cu toate păturile din cabină. Apoi au deschis

trapa oarbă spre camera sfredelului. După aceea au fost
nevoiţi să intre cu totii în putul strîmt al sălii maşini­
lor. Doar aici se mai putea rezista. In restul ei, întreaga
navă se acoperise cu o pojghiţă de gheaţă. Temperatura
scobora tot mai repede : cu 4 grade pe zi, apoi cu 6
grade, apoi cu 8 grade. Primul care nu a plutut rez i sta
condiţiilor grele a fost atomistul Biront. A murit la ta­
bloul de comandă, lîngă aparate. La cabine, temperatura
aiunsese la 150 de grade. Membrii echipajului sufe­
-

reau de sete, căci ori ce deplasare din putul sălii maşi­

nilor se făcea cu riscul vieţii. Intr-un acces de d es perare,

Vadim deschise trapa superioară a puţului, supunîndu-se

unui şoc puternic de radiaţii- Incercind să regleze altfel
sistemul de răcire, muri şi Andrei Ciurakov. Pe navă
mai rămăseseră doi oameni. Frigul fusese însă învins cu
preţul vieţii lui Andrei, care schimbase sistemul de ră­
cire."
� lncepeâ cea de-a 70-a zi de drum ..
 PRIZONI"E:·RJI B'EZ'NEI DE FOC
(Urmare din numărul trecut)

21

Rămăseseră în v ia ţă doar doi oame m , tar nava li se

părea. uriaşă şipustie. Ca ni ş te eta:je ale unei cl ă d ir i pă­
răsită de locatari, cele patru cabine îi apăsau cu tăce­
rea lor.
Dekteariov şi Skor iup in nu se despărţeau n ici un mi­
nut. lmpreună se ur cau în cabina de transmisie, îm­
preună cobo ra u la tabloul ·de comandă.
Adîncimea : 4 000 .de kilometri. Trecuseră graniţa
celei de-a patra geosfere. Nava intrase în nucleul pă­
mîn t u lu i . De partea cealaltă a pereţilor navei, tempe­
ratura c obora î n c e t .

Termometrele arat ă . 2 7Q2

gr ad e In schimb, inten­
.

sitatea radiaţiilor lui Biront c reşte . Indicaţiile aparatelor

demonstrează continuarea p roce su l ui de s u prar ă c ire a
materie i .

ln cabine totul e ca în prima oră de călătorie. Con­

s telaţ ii le becurilor de semnalizare, multicolore, lumi­
nează liniştit. A ş e z a te în .patru rînduri, cadr ane l e apara­
telor dau o lumină mată. lnregistratoarele fixează pe
benzi curbe complicate indic a ţii cifrate despre tot ceeil
ce se petrece împrejurul navei.

Şi Dekteariov, puţin slăbit, stă în poziţia lui obiş­

nuită, c u coatele pe tablou. De g ete l e învîrtesc distrat
tocui electric, iar pe fruntea îngheţată apar riduri· Se
gîndeşte.

5
 Skoriupin s-a instalat în faţa lui. Tînărul îşi linge
buzele crăp ate, ascultă bolboroseala s avantului şi, cînd
se uită la e l, nu poate să-şi oprească un surîs. De pe
chelia lui Nikolai Nikol aevici cad bucăţi mari de piele,
urechi le-i umfl ate au devenit uriaşe, i ar n a sul s eamănă
cu o prună mare, coaptă.
Nikolai Nikolaevici încearcă să î nţeleagă cauza care
a provocat ultima înclin are a navei. Fără îndoială că
nava fus e s e scuturată tocm ai în momentul în care trecea
din cea de-a p atra geosferă în nucleu. Dar de ce ? Cu­
renţii ? Dekte ariov dă din cap n eîncrezător. Aparatele
s înt suficient de sensibile ca să prindă deplasările cele
mai neînsemn ate al e m ateriei. Şi chi ar d acă, împo triva
oricărei logici , ar fi fos t totuşi vorba de curenţi , n ava· ar

fi fos t scuturată şi la ieşirea d i n zona lor. Or, nu urmase

· ·

o nouă înclinare.
Po ate că "PV-313" nu ieşise încă din curenti. Dacă
aşu s tăteau lucrurile, nu le m a i răm î n e altceva de făcut
decît să aştepte.
De 19 zile, savantul face observaţii asupra materiei
nucleului. Instalatia electronică de calcul nu s-a oprit
cîte 10-12 ore. Pavel îl ajută pe Dekteariov pe măsura
forţelor şi priceperii s ale. Nu lucrează pre a repede, însă
îndeplineşte indicaţiile cu o exacti tate uimitoare. Păcat
numai că oboseşte imedi at. Blestematul de puţ i-a supt
forţ.ele. Cîteodată Pavel adoarme în timpul obs ervaţiilor.
Nikolai Nikolaevici nu se s up ără.
- Dormi, dormi 1 îi face el semn. Am să rezolv eu
deocamdată şi singur.
Pavel se aruncă pe s alteaua aşezată chiar acolo, lîngă
tabloul de comandă- Au adus apă, concentrate le, totul
aici, în cabină, ca să nu-şi piard ă puterile şi timpul cu
un dn,tm de ş a s e metri şi jumătate. Forţele sînt scumpe.
Te urei dintr-o cabină într-a lta şi imediat te aşezi pe
podeq. Răsuflarea se opreşte, genunchi i tremură de slă­
biciune.
Dekteariov nu s e ridică aproape de loc din fotoliu.
Lucrează cu o î ndî rjire rece, fără să se cruţe, fără să se
grăb�ască· inutil, fără să dea semne de nervozitate. tn
spatele său, geo l o gul simte continuu prezenţa lui Biront
şi a lui Ciurakov. Impreună cu el, p arcă examinează şi
ei a paratele , fac şi ei raţ i o n a m e nte asupra rezultatelor
calculelor.
Pavel nu s e simte prea bine cînd Nikolai Nikolaevici,
fără să- şi dea seama, discută cu Valentin Makarovici şi
cu Andrei, ca şi cînd a ceşt i a ar fi vii, pr e z en ţi acolo,
lîn gă tabloul de comandă.
Savantul nu-şi aminteşte să mai fi muncit vreodată în
viaţa lui cu un asemenea av i nt . E complet c u fun dat în
c e r c et ăr i. Şi în timpul somn u lu i , şi în t i mpul mesei, cre­
i erul continuă să l u cr e ze . Nu-l d er a n j e ază nici pos ib i ­

litat ea apari ţie i d e n oi p ericole , d eşi le prev e de. Va

smul qe naturii tainele ei cele mai p r e ţio a s e şi le v a pu n e
în slu j b a o amen ilor .
Multe s-ar fi rezolvat mai re p e d e dacă 1-ar fi avut ală­
turi pe V a le ntin Makarovici 1 De multe ori, în cerc et ă ­

rile sale, g e o l o gu l înaintează pipăind, baz î nd u - s e doar

pe pr es upune ri vagi. Nu-i speci a li s t în meca nic ă ato­
mi c ă, iar tot ce. se petrece aici, în nucleu, poat e fi ex­
p l i cat n umai dacă te bazezi pe eşa f o d a j ul matematic
c o m p lica t al te oriei sup r arăcir ii.
Se c o n f i rmă punct cu punct cele prevăzute de Dek­
teari ov încă înai nte de a por ni în c ă l ători e cu "PV-313".
Nava se găseşte într-un curent or iginal , ca re cup rin d e
în tregu l nucleu. Pe s curt, nucleul se î n vîrt eş t e cu o altă
viteză decît tot re s tul masei globului pămîntesc.
A f o s t nece sară destul de multă vreme pma să se
cristalizeze co n c lu z i a. Dekteariov descoperă a cum ade­
văruri c a r e contrazic notiunile ştiute.
D at o rit ă măr i ri i c on t i n u e a presiunii, la gra niţ a din­
tre cea de-a pat ra geosferă şi n uc l e u a avut loc un salt
brusc în creşterea d en sit ăţi i : atît de b rusc încît a pro­
vocat d i str u g e rea contactului, diferenţierea geosferelor.
- Aşa, dragul me u Valentin Makarovici, se adresa
Dekteariov i mag in a rul ui Biront ; acum, hai să tragem
co ncl u zii l e . Aşa cum ai afirmat, nucleul reprezintă în­
tr - a d�văr o m at er i e suprarăcită. In mome nt u l de faţă nu

mai am ·nici o îndoială asupra a c es te i probleme, de-

7
şi nu pot să mai adaug nimic la demonstratiile dumitale.
înţe lege-mă, eu nu. s î nt atomist. Şi. î n momentul de faţă
pe mine mă interesează, nu. atît cauza,, cît urmările.
Contactul dintre g e o sfera a p atra şi nucleu s-a distrus.
Intelegi. : con-tact ! Acum apare altă problemă : te rog
să mă asculţi cît mat atent ! Substanţp. plastică, asemănă�
toare cu apele oceanului, este supusă fluxului şi reflu�
xului sub influenţa satelitului nostru natur al,, L.una. După
c u m ştii , fluxurile şi refluxur. i le î n c etinesc rotaţia pămîn­
tului. Acum putem pr;eciza : nu a întregului Pămînt, ci
doar a înveli$ului, deoarece în înveliş e s te c0ncentrată
cea mai mare parte a mas ei. A cţiunea de frî. na.re a Lunei
se simte şi asupra. nucleulu i , însă nu în aceeaşi m ăsură.
In c oncluzie, a apărut această. diferenţă a vitezei de ro­
tire. Această diferenţă nu a apăru t dintr-o dată, ea s�a

acumulat miliarde de ani, pînă cînd a atins val o a rea de

1 9,7 metri pe zi. Eşti impresion at? Cum să nu fii ! Alu­
necarea are loc de-a lungul. unei circumferinţe cu o lun­
gime de 22 000 de kil ometri. Suprafeţele de contact s î nt
apăsate una de cealaltă cu presiunea fabuloasă de 200
milioane de atmosfe re. şi au o stru ctură atomică diferită.
E clar înc o tro bat ? Pe s uprafaţa de contact,- a co lo unde
are l o c alune c area, trebuie să apară sarcini electric e . Şi
c a tegoric că a c e ste s arcini parti cipă la mişcarea nucleu­
lui terestru. ln felul acesta, nucleul apare î nfăşurat ca o

bobină prin ale c ă rei spire circu l ă acest curent de o

forţ.ă inimaginabi lă. Pînă a cum, g e ologii au fost ocupaţi
cu căutare a de minereuri, iar subsemn atul a descoperit
zăcăminte de electricitate curată, nativă. Va v e ni vre­
mea. c î nd oamenii vor c onstrui pe graniţa interioară a

geosferei a patra mii de centrale electrice, p uterea fie­

căreia depăşind pe cea a tuturor c entrale lor existente
azi lu ate împreună. Me rită să-ţi baţi c apul, ce z i ci, co­
lega ?
Iată şi un alt aspect al probem ei. Scurgerea curen­
tului electric printr-un conducto r, în confo rmitate cu
legile fizicii, apariţid liniilor
provoacă magnetice de

forţă. Dar c e poate provoca ace st fir e lectric din jurul

nucleului .? Vă răspund : cîmpul m a gnetic al p ămîntului.

 :Aceleaşi legi ale fizicii ne mai spun încă ceva. Cu•
rentul care circulă pe un singur fir poate să provoace,
să inducă un <eurent în alt fir. Pentru firul nostru, bobina
secundară este astenosfera. ln felul a cesta .apar însă
curenţi Fo u ca ult *. Ei se deplasează după nucleu, în
formă de rotori şi... şi se încîlceşte totul în cap. Un lucru
e neîndoielnic : curenţii secundari încearcă să atragă
materia astenosferei, adică creează în ea curenţi verti­
cali şi orizontali, depl asează continentele.
In timp ce gîndea .cu voce tare, Nikolai Nikolaevici
nu-şi întrerupea observaţiile şi calculele. Skoriupin în­
cremenea aşteptînd ca, dintr-un moment într-altul, sa­
vantul să se poticnească, să încurce totul. Zîmbea, dă­
dea din cap şi făcea calculele cerute de geolog. Din cînd
în cînd asculta raţionamentele lui Nikolai Nikolaevici,
se gîndea asupra lor. Cum se po ate, de exemplu, ca pre­
siunea să provoace alunecare ? Se ştie că două plăcute
metalice presate tare una ele cealaltă fac un tot omogen
de metal. Cum să-ţi imaginezi însă aspectul invers, cînd
presiunea ar provoca desfacerea în plăci a un u i bloc de
metal.
Nikolai Nikolaevici nu se mai in d i gna de asemenea
contraziceri. Savantul îşi îndrepta atenţia principală
asupra studiului stratului de contact dint re nucleu şi cea
de-a patra geosferă.

22

Dekteariov coborî în cabina de comandă şi se aşeză

în f o t o li ul
secunclului. Fără prea multă greutate găsi bu­
tonul micuţ, verde şi apăsă. Nava se opri.
De sus nu coborî , ci se prăbuşi ca piatra Skoriupin,
înspăimîntat.
- Ce s-a întîmplat, Nikolai Nikolaevici ?
* Curenti Fouwult (după numele fizicianului francez care
i-a
des ol?erit). Sî�t
�
curent! el ect ric i , incluşi într-un conductor prin
vanaţw fluxulUI magnet;c care străbate conductorul respectiv. Cu­
� !
ren tii oucault apa: atît da o�ită va iaţiei în timp a fluxului mag­
:
.
netic c�t ş� datonta deplasaru relative a conductorului în cîmpul
magne_t1c ŞI au sens .mvers cuculaţiei curentului în conductor
ul res­
pectiv. Curehţii Foucault produc un e fe ct de încălzire (n.t.).

9
 - Absolut nimic, Pavel Dementievici. Stăm puţin.
Trebuie să fac unele măsurăt ori în zona de alunecare.
Ea e deja destul de depar t e şi dacă înaintăm o să fie
şi mai departe. Aşa că nu te sper ia, Paşa, totul e în
ordine.
Maşina rămase pe loc timp de patru zile, pînă cînd
savantul culese material sufici ent. Patru z il e Dekteariov
se făc u că nu bagă de seamă cum îl fixează privirea ne­
răbdătoare a transmisionistului.
Savantul lucra. ln aceste patru zile slăbise. Privirea
lui Pavel îl ardea. Dar simţul dato riei se dove di mai tar.e
decît compătimirea. Oare el nu era chinuit de oprirea
asta, care amîna întoarcerea la suprafaţă cu încă pa­
tru zile?
Nava po rni d i n nou, şi Nikolai Nikolaevici îi spuse
lui Skoriu pin :

- Conectează t ransmisiunea.
Transmise t imp de o oră întreagă. Dekteariov comu­
n i că rezu ltatele ultimelor descoperiri. Taina m agnetis­
mului terestru a fost dezvălui tă. S-a st ab ilit caracterlitl
forţelor care deplase ază con t ine nte le .

Abia apuc ă el să termine · •ransmisiunea, că ·Începu

să clipească săgeata indicatoa�·e.
- Staţia e pe recepţie! ţipă Pavel.
" ... Sînt aproape trei luni decînd nu ave m mei o
veste de la voi - se auzi vo cea Lenei. Toate staţiile
seismice cu sistem de comunicaţie ult raso nic caută raz c.l
transmisiunilor voastre şi nu o pot găsi . Doar nu veţi fi
continuat să mer g e ţ i în adîn cim e!.. . "
"Iar a cum - anunţă crainicul după o scurtă pauză -,
transmisionist de pe nava "PV-313", Pavel Skoriupin,
ascultă-ne ! Va vorbi cu dumneata Tanea Egorova ... "

- Tanea ! Pav el se uită zăpăcit la Dekteariov.

Apo i se întîmplă ceva cu care de mult se obişnuiseră:
din nou dreaptă. Raza sta ţ iei
linia ind ica t oar e deveni
alunecă la o p a r t e , se pierdu î n masivele infinite. De­
geabe îşi c hemă Pavel î n ajutor to at ă arta. Nu reuşi sii
prindă niCi osc i l a ţiile secundare longitudinale, ecoul
transmisiunii. lnvîrtea desperat butoanele de reglare şi
manevra manetele comutatoarelor.
- Nu-i nimic, Pavluşa, încerca să-1 lini şte a sc ă Niko­
lai Nikolaevici. Tu nu o auzi pe Tanea, dar ea ţi se adre­
sează ţie şi asta ·totuşi e ceva. Oare tu nu ţi-o poţi ima­
gina la microfon ? Iar de s pre c eea ce v o rbeşt e ea nici
mie nu•mi vine greu să ghicesc ; pe cuvînt de onoare.
Rîzînd, Dekteariov îi dădu pri etene şt e un pumn în
coaste. Sko riupin zîmbea chinuit, ca un bolnav .

Nici lui Nikolai Nikolaevici nu-i era uşor· lşi simţea

ini m a grea ca niciodată. Dorea să se certe, să arunce
vina pe cineva. La urma urmei, cum vine asta : nu s-a
primit la suprafaţă nici un comunicat de cînd "PV-313"
trecuse zona epicentrelor ? Tot ce e a ce făcu s e r ă ei, Dek­
.

teariov şi Biront, nu i e şise în afara navei. Rămăsese totul

înmormîntat în firele bobinei magnetofonului.
Lăsaseră în urma lor 4 000 de kilometri, dar pînă în
ce ntrul Pămîntului m ai erau încă 2 300. Iar apo i drumul
lung pînă }a sup rafaţă. Cine ştie ce noi încercări se vor
abate asupra navei ?
Ce le rămîne să facă ?
Să tr ă i as că ! Să iasă cu o rice preţ la lumină ! Să aducă
omenirii datele obţinute, să-i ajute să 9-jungă în centrul
Pămîntului fără noi jertfe.

23

ln ultimele zile, for ţa grav itaţio n ală scăzuse brusc.

Cr e şte r ea densităţii mediului exterior încetase. Presiu­
nea rămăsese c o n stan t ă la 220 mi li oane de atmosfere .

. - Uite, Pavel, ce minuni se petrec în lumea astd, se

adr e s ă Dekteariov transmisionistului. Cu cît te depăr­
te zi de Pămînt, a trac ţia lui se m i c ş oreaz ă Şi cu cît te
.

ad î nceşt i în Pămînt, la fel. Unde-i adevărul ?

- Unde? întreba Pavel, zîmbind doar din ochi.
Nikolai Nikolaevici ridică d e g e tu l cu înţeles :
- La suprafaţa lui.
Şi aşa de c i nucleul se învîrteşte mai r e p e d e decît în­
�
veliş ul. Dekteariov, care explicase cauzele multor feno-

11
mene,. se ocupa acum de studiul proprietăţilor fizice ale
nucleului terestru. Acesta era asemănător unei sfere
uriaşe:. încărcată cu electricitate. Temperatura pozitivă a
·
ră.mas � onstantă, la valoarea de 2 000°C. Cea negativă. . . *

este greu să nu crezi în aparate. Şi maşina de calcul dă

ace la şi rezultat. La exteriorul navei, frigul a ajuns la
minus 1 500°C !
Dar care este structura atomică a materiei?
Mai rămăseseră 18 :zile pînă în centrul Pămîntului.
Nava cî n tăre a mai puţin d e c i t ar fi c î n t ă r it pe Lună.
Părăsind fotoliul ca să-şi mai îndrepte spatele, Nikolai
Nikolaevici îşi aruncă· uşor corpul masiv pînă în tavanul
cabinei Acolo, ţinîndu-se de o scoabă, stătea atirnat în­
..

tr-o· mînă, cădea pe neaşteptate peste Skoriupin, se hîr­

j one a cu
eL Pavel răspundea moale şi ce remonios� deşi
se înveselea. Il amuza să-1 privească pe Nikolai Niko·
laevici zburînd în sus pe scoabe cu o uşurinţă tle mai­
muţă ş.i executînd acolo, ca pe un spalier, exerciţii pe
care nu orice sportiv le poate face .
- Să vezi mai încolo, îl prevenea Dekteariov. Astro­
nauţii de pe Lună sînt mult mai grei. Comparativ cu noi,
sînt nişte hipopotami.
- In schimb, în drumul de la Pămînt la Lună, ei nu
cîntăresc nimic, observă P aveL
- O s-o s i m ţ i m şi pe asta. In faţa noc;�stră e d o ar
centrul Pămîntului.
- Intr-adevăr, am uitat compl et.
- Vezi, tinere!
Se părea că nucleul nu-i ameninţa cu mm1c. lnsă Ni­
kol ai Nikolaevici era prevăzător. El ş ti a să cond ucă
nava. In celelalte călătorii se î nt împl ase să-1 în l ocuiasc ă
pe secund. Se temea to tuşi de o defectare neaşteptată
a automaticii. Intr-o asemenea situaţie şi el, şi Pavel ar
fi fost neajutoraţi.
In acelaşi timp, savantul înţelegea că adîncurile pot
aduce surprize analoge zonei epicentrelor. Micşorarea
forţei gravitaţionale adusese cu sine încetarea creşte rii
presiunii. Nu va provoca oare aceasta încă o variaţie în

*"Aici e vorba de ternperaturj sub Q°K, ("Zero absolut" sau zero

grade Ifelvin = - 273°C).
salt a proprietăţilor materiei ? De:Ktear!ov aâmitea p�r­
fect o asemenea posibilitate.
Gîndul sav ant u lui se î n drep ta cînd spre centrul, cînd
spre gran i ţ a nucleului terestru, cînd mai sus, acolo unde
pluteau în bazalt c onti nentel e . Dekteariov îşi imagina
l i mpe de formarea planetelor. Cu o p r ecizie matematică
putea să definească măr imea şi car a ct er u l forţelor care
dirijează proce s e le co mplicate de f o rm are a munţilor,
care pro v o c ase ră şi apoi făcuseră să dispa ră p erio ada
gbciară, care schimbaseră locul polilor geo g rafi c i şi
m agnetici ...
·Venise mome ntul să tragă concluziile. Era linişte, se
putea concentra. Nik o lai Nikol ae v ici sc r ia p agină dupa
pagin ă în jurnalul său de ce r cetă r i . Uneori ridica capul,
se uita la Pavel cu ni şte ochi visători şi oarecum şireţi
şi, r i di cî nd triumfător vîrful tocului electri c , sp u n e a :
- Continentul este asemănător cu un a i s ber g, nu-i
aşa ? închipuie-ţi acum că acest aisberg a fost ridicat un
pic, s ă zicem cu 5 kilom e tr i . Ce vom avea ?
- Eu nu pot să ghicesc , Nik o lai N i k o l a evic i .
_:_ Vom avea p er i o ad a glaciară, Pavel Dementievici.
Sau:
- lnchipuie-ţi, pri eten e, că fi ru l care înconjură nu­
cleul intră în miş ca re şi începe să se învîrtească ca o
bobi n ă sau ca un rotor de electromotor. La ce va duc e
aceasta ? Şi, fără să aştepte presupunerea lui Paşa, răs­
pun dea : la o deplasare ime dia tă a pol il o r geografici şi a
. c e lo r m a gneti ci.

24

Cheia universală pentru generali zare a matematică ră­

mînea teoria suprarăcirii. Ea aj uta geologului să î nţe­
leagă adevărata valoare a pr o ces el or din adîncurile Pă­
mîntului.
Aici, ca şi în întreaga n atură , avea loc .o luptă crîn­
cenă" a c6ntrariilor·

13
 In ascunzişurile cele mai p rofunde ale nucleului ato­
mic, necunoscute deocamdată ştiinţei, se nasc radiaţiile
cîmpului gravitaţi onal. Aceste radiaţii apropie părtice­
lele de materie răspîndite în spaţiul sideral . Din praful
cosm;,c se forme ază noi galaxii, se aprind stele, se ivesc
planet e . Astfel, treptat, în decurs de miliarde şi miliarde
de secole, are loc contopirea unor particule elementare.
depărtate unele de celelalte, poate la mii de kilometri,
într-un tot unitar. Forţa atracţiei universale îşi continuă
conştiincioasă şi neobo sită munca.
O dată cu creşterea densităţii materiei are loc şi creş­
terea presiunii straturilor exterioare asupra celor i nte ­

rioare . In interiorul stelei sau pl anetei generate, începe

deformarea moleculelo r şi a atomilor. Sub acţi unea pre­
siunii crescînde, electronii de pe o rbitele depărtate trec
pe o rbi t e interioare. La un moment dat, apropierea din­
tre electroni şi nucleu devine atit d<.i per i cul oasă încît ,

duce la expl ozia a tomului Ene rgi a degajată se trans­

.

formă în căldură şi tinde să măture, să împrăştie mate­

ri a în spaţiu.
In felul ace sta, forţele de atracţie genere ază inevita­
bil pe cele de re spingere.
Lupta contrariilor. . .

Explozii de o fo rţă monstruoasă cutremură soarele

no stru. Ele ne fac martori muţi ai catastrofelor care au
loc în Cosmos. Pe cer apare deodată o n o u ă stea. Dar
aceasta nu e de fapt o stea, ci o fulgerare îndepărtată,
transformarea unui soare străin î ntr - o nebuloasă de foc.
In adîncurile planetei care se ră·ceşte, lupta contra­
riilor poate însă să îmbrace o nouă fo rmă. Electronii
care se ci o cne s c cu nucleul pot duce la d e za gre ga r ea
acestuia. Nu au l o c însă expl ozii, materia nu are unde
să se dilate, nu există forţe suficiente pentru ca să rupă
învelişul exterior care o comprimă. Atunci, ac e a parte
de e ner gie care ar fi trebuit, în alte condiţii, să. treacă în
căldură se t ransfor m ă în radiaţii,
N� ex ist ă mişcări ale atomilor, nu există mişcări at�
elect ronil6r ; înseamnă că d1n p un ct de vedere al no-
ţiunilor ob işnu i te m a t e r i a are o t e m p e r a tu r ă excesiv de
s că z u t ă , ea este sup rarăcită.
Pe de altă parte însă, 'există o r a di aţ ie p u terni c ă care
p o a te oricînd să devină căldură ; este suficient să întîl­
nească în calea ei u n a t o m î nt r e g .
U n a semenea fr i g t r ă i e şt e a lă t u r i d e c ăl d u ră în c e a
de-a p atra geosferă ş i î n n u c l e ul Pămî ntului.
Dekteariov s-a convins că nava înainteaz ă _ acum prin­
tr-un m e d i u în ca r e atomii şi-au terminat definitiv exis­
t en ţa. Nu m ai există nici elect r o n i , nici nuclee. D u pă
măsur ătorile n e nu m ăr a te ale lui N i k o l a i Nikolae v i c i ,
a ce s t a r euş i s e s ă c l ar ifi c e : împrej urul n a v e i este u n
m e d i u de p ar t i cu l e c u î n c ăr c ătur ă ne u tr ă . A se m ene a p ar­
t ictl l e nu puteau fi decît neutronii.
D a r r ad i a ţ ii le ?
Ce sînt de f a p t a ce s t e ra d i aţ i i ? O are nu a avut şi de
dat() a c e a s t a dreptate V a le n t i n Makarovici, p re sup u n î n d
că ele s î nt un flux d e n e u t ri n o ?
D acă e a ş a , at u n c i procesul de formare a mineralelor
d e c u r g e î n modul următor :
Pe suprafaţa d e c o ntur a n u c le u l u i ( î n m i şcare in­
vers ă , de la ce n t r u l Pămîntului spre s u p ra fa ţ ă) , n eutro ­
n i i trec p ar ţ i al în p r o to ni. ln a c el a ş i timp are loc forma­
rea d e e l e c t r o n i , datorită absorbţiei de e n erg i e de către
n eutr i no .
Coborîrea p r e si un i i în cea de-a p atr a g eo sf eră acce­
lerează form a re a atomi l o r . La î n c eput sîn t atomii cei mai
si m p l i , constituiţi d i ntr - un proton şi un electr on, adică
·

sînt atomi de hidrogen. Pe m ăsură ce ne îndepărtăm de

g ra n i ţa n uc l eu lu i ce n tr a l , parte dintre ei trec treptat în
atomi de h e l iu , o x i g e n , c a r b o n . B i n e î n ţe l e s , n u este a c e a
sinteză vij e l i o a s ă a n u c l e e l o r uşoare în grele , pe c ar e
ast r o n o m i i o o b s e r v ă î n atm os fe ra S o a r elui şi c a r e s - a
realizat pe c a l e artifi c i a l ă în r e a c t o a r e l e term on ucleare.
In i n teri o ru l p l anete i , fen o me nul se p e t r e c e de b i l i o ane
de ori m a i î n c e t .
C u c î t te depărtezi de c e n tru , presiunea se m icşo­
rează. Ap a r conditii pentru c r e a r e a unor elemente m a i
grele . L anţul se r am ifi c ă n e c o n t e ni t . R a di aţ i il e î ş i pierd

15
din ce în ce mai mult puterea. Din neutrino se creează,
c a din nişte cărămiz i , la î n c eput construcţii mai simple
- protoni, neutroni ş i ele ctroni , ap oi mai complexe -
moleculele combinaţiilor chimi c e .
Combinaţi ile chimice s e n a s c în înveli şul exterior al
geosferei a p atra. In inte r i o rul geosferei a tre i a , puterea
de iradiere s c ade brusc, însă rămîne sufi c i en t de pu�er­
nică pentru ca s ă nu dea drumul din ghe are navei
" PV-3 1 3 " .
Acolo însă unde combinaţiile chim i ce î n cep s ă s e al­
cătui ască în structuri cri staline , radi aţia slăbeşte atît de
mult încît n-a putut fi obs ervată pînă în prezent din na­
vele litosf e rice de adî ncime.

25

După ce termină călătoria imaginară d i n centrul P ă ­

mîntului p î n ă l a suprafaţa lui, D ekteari ov s e o. p l e c ă din
nou deasupra jurnalului. Brusc, mîna îi t r esări şi de senă
p e p agină ceva ce semăn a cu o spiral ă .
- Ah, z anghezur-zanz i b ar !
Ridică m î n a în care ţi nea to cul. D egetele tremurau
însă atît de u ş o r încît ochii abi a put ea u sesiz a . Tremu­
rul î n ceta un timp , pentru ca ap oi să î n c e ap ă din n o u .
Faptul î l nelinişti pe savant.
"Nervii - s e g îndi e l . M-a aj uns în cele din urm ă ş i
p e mine . . . "
închise j u rnalul cu zgomot şi se în t i n s e . Ar fi vrut
s ă fa că o b ai e , s ă s e cu funde în apa cal d ă , mîngîietoare,
să se î nti ndă şi să î nchidă fericit ochii.
Casă , linişte, f amilie . . . Să se aşeze acum alături de
Katea, s-o strîngă lîngă el, s ă - ş i descarce sufletul. Pe
urmă s ă s e plimbe prin camere , s ă cheme l a videofon
p e fii c a di n Bratsk, s ă p ăl ăvrăg e a s c ă cu e a . . . S ă parcurgă
corespondenţa . . . Ş i mai ales s ă s cape d e tensiunea a s t a
co nt i nuă.
- " E i , anii - oftă savantu l . In curînd n-o să mai am
chef să ies din cas ă . Nep oţii . . . In fond eu s în t buni c . "
 Figura lui c ăpătă o e xp r e s i e j ignită. Intinse buzele şi
s e î ncruntă de p ar c ă ar fi ascultat din p arte a cuiva ni ş te
o b servaţii neplăcute � Pînă acum nu-i trecuseră prin
minte g î n duri despre apropiata b ătrîneţe. Era atît de
mult de lu cru ! Şi el a re alizat atît de puţin ! Des coperi­
rile lui parcă s î nt schiţele unui pictor. Pentru ca să pic­
teze un adev ărat tablou, trebuie să mu n c e a s c ă şi iar
să munc e a s c ă -
. Nikolai Nik.olaevici nu Sra gîndit niciodat ă c î t a trăit
şi cît i - a mai rămas de trăit. Tremurul care-i ap ăruse î n
degete nu-l sperias e , d a r îl necăj i s e .
- Ce-s c araghi oslî curile a s t e a c are-mi t r e c prin c ap ?
:? e certă el cu v o c e t a r e . Trebuie s ă dorm şi eu o dată
p e sătur ate.
Il tr e z i un rîs. G e o l o gul deschi s e o c h i i şi-1 văzu pe
Skoriupin stînd alături de el, pe s altea. Legănîndu- s e
di n t r - o p arte într- alt a , transm isionistul se cutremura
de rîs.
- Pavel, c e a i ?
Skoriupin tăcu brusc şi-1 p r ivi nedumerit pe D ek·
teariov.
- D e c e r î z i ? Ai visat c ev a ? ·
Ruş inat, transmisionistul se cu l că grăbit ş i s e acoperi
cu pătura p î n ă peste c ap . Lui Nikolai Nikolaevici î i fugi
s o mnul. Era alarmat, p arc ă asculta c e v a , s t ăt e a pregătit.
In c a b ine c ontinua s ă fie linişte, dacă nu ţineai s e amă
· de u ru i tu l monoton al inoto rului navei.
Senzaţia instinctivă a unui pericol apropiat îl făcu
p e Dekteariov să s e ridice . din aşternut ; Se î ndreptă şi
simţi un tremur n e r v o s . î n genun chi. A i c i , aproape de
c e nt r ul Pămî ntului , c o rpul devenis e neobi şnui t de uşor ;
totuşi p i ci o arele i s e mui au ca sub o mare greutate. Sa­
v antul stătu puţ.in p rivind în g o l şi ascultînd liniştea. Se
întîm]1la ceva, dar c e ? Cedaseră nervii ? N-ar fi de mi­
rare. Insă mintea e limp ede , c apul se simte sănătos.
Nikolai Nikolaevici se linişti abia în fotoliu, l îngă ta­
bloul de c omandă. Tocul aluneca a s c ul t ăto r p e hîrtie. O
nouă idee interesantă îl cap t i v ă pe Dekteariov. Se h o ­
tărîse !' ă .·dete rmine densitatea me d i e a globului terestru,

1 7,
a vînd deja în mîinile sale d e n s itatea adevărată a nu­
cle u lui ; nu p r e s upusă, ci măsurată.
Skoriupin î l aj uta la calcule. Sătul de so m n , P avel
se aruncas e . asupra lucrului cu un asemenea a vînt d�
p a r c ă în determinarea dens ităţii medii ar fi stat tot sen­
sul vieţii lui.
Rezultatul calculului fu neaşteptat. Densitatea medi e
a globului terestru ·era exact cu o treime m a i mare deci t
cea cunoscută lumii ştiinţifi c e . Calculele făcu te la sup ra­
faţă erau n e î ndoielni c e , erau confirmate de cele mai noi
obs ervaţii astronomi ce făcute de la suprafaţa Luni i .
lns eamnă că secretul a c e s tei dife renţe t r e b u i e cău­
tat î n c alculul lor.
Efectuarea din nou a c alculului nu era atît de com­
pli cată. Maşina el ectroni c ă asigura exactitate a nec esară .
Rezultatul rămase acelaşi ; coincidea pînă şi a optQ .
zecimală.
Nik o l a i Nikolae v i c i căzu pe gî nduri .
- A h , " z anghezur-zanzibar 1 " exclamă e l . Ne aşteap t ă
oare o s c ă d e r e b r u s c ă a densităţii ? P î n ă în c e ntrul P ă ­
m î ntului a m a i rămas d o a r un fle a c , v r e o m i e c i n c i sute
de kilometri.
Geologul s o coteşte î n minte care a r pu t ea fi s c ă d e rea
de densitate şi î şi s c a rp i n ă îndîrjit chelia. D o ar o tre­
cere imediată în stare li chidă mai p o at e s a l v a si tuaţi a .
C u t o a t e a c estea , analizatorii s eismici, c a r e cerceteaz ă ,
nucleul p e o distanţ ă d e 300 de k i l ometri î nainte { c e e a ·
ce e chival e a z ă cu trei zile de drum ) , nu au c o n s tatat ni c i
o variaţie în propri et ăt.ile f i z i c e a l e materi e i .
- Doar nu o fi un gol în centrul nucleului , ca î nt r - o
nucă găuno a s ă 1
- Intr-o n u c ă găuno a s ă ?
Skoriup i n e cuprins de o criză nestăp î nită de rîs.
T r a n sm i s i o n i stul l a s ă c apul p e spat e , vinele de l a gît i se

u m f l ă . Nikolai Niko l a e vi c i î l p n v e ş te c o n c e n trat p e Pa­

v el şi s e î n v e s el e ş t e şi e l . Rîd am î n d o i p î n ă l a l a crimi ,
"
p î nă nu m a i pot. V o c il e lor se r o s t o g o l esc prin ca binele
pu stii şi p arca, 1 mp r eun ă cu e1, m cep să rîdă şi pereţii
navei , t ablourile de c o m and ă , ap aratele. Li s e pare că
motorul ş i - a s chimbat z go m o tul i j e tul de gaz s e aude
c a un rî s răguşit de b ătr în . Sfredelul hohoteşte p e o vo ce
subţire ş i p ătrunz ătoare.
P e ntru p rima o ară de cînd e pe n avă , Dekteariov
s e înfricoşe ază cu a d e v ărat. Vrea s ă fu g ă undeva afară,
să fugă f ăr ă să se mai u i t e îna p o i , fără să m a i v adă ş i
s ă m a i audă nimi c . 1 s e p a r e mult mai îngrozitor s ă -ţi
p i e rz i . r aţ i u n ea decît să te desparţi d e viaţă.
N e l:Juni a d i s t ruge totul , toată mun ca d e pus ă .

Sav antul reuşeşte să-şi înv ing ă rî sul , însă spa smele
du reroase din burtă continuă s ă- i scuture c o rpul. Trece
mai bine de un s f er t de o r ă p înă cînd Nikolai
·
Nikolaevi ci
s ă poată spune c e va .
- Pavel, destul !
Skoriup in alunecă încet pe podea. Gîtul i se lung e ş t e ,
faţa e din ce în c e mai p alidă, trupul scuturat de su­
ghiţuri . Nikolai Nikolaevici sare s ă-i v i n ă în a j u to r , dar
c ade i m e d i a t înapoi , în fotoliu.
- P i ci o a r e l e !
P i ci o arele nu-l ţin . . . Şi corpul c înt ăr e ş te doar un fleac.
Ce se în tîmplă cu p i c i o a r e l e ?
Aj unge p î n ă la P a v e l în p atru labe şi-1 trage l î n g i!'
p e re t e , p e salt e a . A cum � î nt întinşi unul lîngă altul ş i
ră sufl ă parcă abia ar fi a j u ns l a mal după c e a u trecu t
înot un r î u lat.
- Ce s e întî m p l ă cu no i , N ik o la i Nikolaevici ? în­
tr e ab ă Pavel, fără să de schidă ochii.
- Probabil că . . . nervii . . .
- Ş i s întem atît de departe înc ă . . . Da că n o i . · . Pavel
nu t e r m in ă d e spus şi deschi s e o chii . Pup i l e l e s în t di­
latate, imob i l e .
Nu t e g î n d i la a s t a .
- Pe mine m-aşteaptă Tanea , N i k o l a i Nik o l aevi ci.
- La Tanea să te gîndeşti . Strî nge di n d inţi ş i gîn-
d�şte-te. ·· închipu i e - ţi cum ieşim d i n n av ă , cum ne pri-

19
mese, cum pl e c ăm âin nou într-o călătorie spre centrul
P ămî n t ul ui .
Lui Pavel nu-i t r e c e sughiţul ; se aşaz ă şi întinde mîna
dup ă borcanul cu apă . Iar Nikol ai Nikolaevici se gin� .

deşte la p i c i o are l e sale . D a c ă se ridi c ă acum, îl ţin o a r e t

Aer u l din c abine i se pare s aturat de un praf fin , uscat,
deşi ştie că apar atele me n ţ in u m idi t a t e a n e c e s a r ă a ae­
rului şi-1 purifică în permanenţă.
Obişnuit să analizeze f apte l e , Dekteariov nu putea să
n u vadă o le gă tu ră direct ă între rîsul i ster i c a l l ui Sko­
r i up in şi s tar ea de neînţeles a p i c i o a r e l or sale. Rămînea
numai s ă clarifice cărei acţiuni fuseseră supuşi, în a cel.a 7i
timp , .şi el şi Pavel. S i m ţin d un f i o r rece în inim ă , Dek­
te ariov îşi amin ti de ra di a ţ i i . Cum a putut s ă uite de ele '?
ln f ot o l i ul lui Valentin M a k ar ov i ci stă acum · sko rili­
pin şi, la ce r er e a lui D ekteari o v , îi comuni c ă indicaţii l e
apa r a t e l o r . D i n colţul s ă u , s avan t u l n u v e d e contoarel e
de p a rti cu l e atomi c e şi nici dozimetre l e .
Vrînd s ă p r iv ea s c ă dozimetrele, D ek t e a r i ov sări in
p i c i o a r e . C ă z u i m edi a t cu faţa în j os R ămase m u l t timp
·

fără să se mi şte , zăpăcit nu d e f orţ a căderii - abia sim­

ţise lov i tur a -, ci de conştiinţa n en o r o c irii s i gur e .

Skoriupin ş edea înmărmurit.

- Ce e asta . . . ce-i cu dumneavoastră, Nikol ai Niko­
l aevi ci ? strigă Pavel.
- Fleacuri. G e o l ogul s e î ntoarse pe spate, s e aşez ă ,
î ş i p ip ăi genunchi i . Mi s-a mai î nt î mpl a t asta şi în c o ­
p i lări e M o ş t e n i r e . Uite aci, la rotula genunchiului . l m i
.

t r e c e treptat. Nu acorda atenţi e , P a ş a .

D e u n d e ş edea a cu m , Nikolai Nikolaevi ci vedea dozi­
metrele ş i contoarele. Sub fi e c a re dintre cele o pt dozi­
metre luminau îngrozitoarele steluţe rugi n i i iar firele ,

c adranelor arătau o asemenea radi aţie în interi orul na­

vei , încît corpul geologului se b r o b o n i în î n tregime d·�
sudo a re . Pereţii nu-i mai apărau de a c ţiunea u c i g ăto a r e
a }azelor.- · Mo artea p ă tr u n se s e în navă ; Nikolai Niko-
laevici vru să sară, să op r e a s c ă nava, dar se ruşină ime-.
diat de acest minut de sl ăbi ciune.
S ă oprească ? De c e ? . . .
P r e a tîrziu . . .

26

Si n g u r . . .
Nikolai Niko1aevici se î nfăşură mai bine î n p ătură.
îl l ua cu frig. Şedea în d e a s up r a tablou­
f ot o l i u , aplecat
l u i de coman dă, ating î ndu-1 cu p i e p t u l . S c r i a cu greu ,
rînd după rîn d . Li terele ieşeau colţuroase, mari , c înd
unele pe s te alte l e , cînd cu sp aţii imense în tr e ele. Sa­
.v antul p a r c ă u it a se s ă s c r i e . Un colţ a l gu r i i era deschi s ,
de durere ; răsuflarea-i era fierbint e.
"Am rămas singur -, spuneau gînd uril e . Fără nici o
speranţă. P i c i oar e l e nu mă m ai ascu l t ă , mîna dre a p tă
de a s e m en e a . Scriu cu mîna st î ngă. Sc ri u greu, mă arde
î n piept, mi s e î n c î lcesc gîndurile . · . Da r trăiesc . . . "
Tocul e l e ctr i c îi alune c ă dintre d e get e l e în lemn ite .
Mîna se întinde încet dup ă el. Pentru a apuca din nou
bara s ub ţir e , metalică, face un e f o r t istovit o r . Degetele
îşi pierdu s e r ă aproape complet sensibilitatea.
" N ava a p ătruns în zona de d e n s itat e r e du s ă . In n u ­
c l eu mai este un nudeu. D e n s itatea m a t e ri e i a scăzut
b rus c . Acum e e g a l ă cu densitatea atmosferei la nivelul
mării. Compoziţia e i ... "
Dekteariov şi-a pi e rdu t c u n o ş ti nţ a . Se s c u r g zece ore

p înă des chide din n ou ochi i . Dar ge olog u lu i i se p are

că trecuse o singură clipă. In ultimul timp leşină des .
., .. . Com p on e n ţ a ei co n stitui e o en i g mă p entru min e.
Se p ar e c ă Bir o nt a prezis şi de data a c e a sta exact- Foarte
p rob abil c ă nucleul i n teri or e c o n s tit uit din antimateri e.
In j urul antiprotonilor se învîrtesc electroni p ozitivi.
Cum se naşte însă această a n t i m a te r i e ? Prob abil ca re­

z u lt �t al trec erii într- o nouă c a l i tat e p e suprafaţa in te­

rioară de· contact a nucleului solid. . . Nu ştiu. M- am

21
 convins doar că exact aici apar r.a diaţiile descoperi te de
Biront. I n curînd nava se v a găsi î n epicentrul l o r . Ma­
teria s e dezagregă, capătă o formă elementară . Procesul
este î ns ă d e o s ebit de lent. Nu pot să-mi exp l i c nici c e - l
frîne a z ă . S î n t b u c u r o s de u n singur l u c r u , · p ro c e s u l fiind
l ent, nava s c a p ă de anihil ar e . Maş i n a s e luptă . . . Ea este
în mij l o cul s o arelui r e ce . . . "
So are rece !
Dekteari o v hohoti mut, deschiz î nd larg gur a . Corpul
îi e r a cuprins de convul s i i . Trecu destul timp p î nă cînd ·

reuşi să-şi strunească nervii· Nu mai putea s c r i e ş i , li­

niştit, stătu mult timp c u c ap u l l ă s at pe piept, scuturîn­
du- s e d e s , uitîndu-se în lături .
D e getele pierdură din nou tocul. M î n a era cuprinsă
de s p a s m e . I n chirc i nd u - s e de durere, Nikolai Nikolaevici
î nc e p u .să o îndoaie ş i să o dezdoaie din c o t . l nvinse şi
de data asta paralizia. In ciuda radi aţiilor neîndură�
toar e , Dekte ariov îşi cucerea c u furie fi e c are ceas, fie­
care minut de viaţă.
Ce puteau să schimbe aceste minute ?
l n asemenea c azuri , oamenii î ş i cheamă moarte a sa-1
salveze de chinuri şi aşte aptă l i n i ştiţi sfîrşitul inevitab i l .
In Nikolai Nikol aevi c i exista î n s ă c e v a mai p u tern i c de­
cît simpla do rinţă de a trăi. Nava s e a p r opi a de centrul
Pămî ntului . Rămăseseră doar trei z i l e . Auzul ascuţit al
lui D ekte ariov prindea zgomotele maşinii î n funcţiun e .
Automatel e l u c r a u f ă r ă g r e ş . Doar disp o z i ti v u l girosco­
pic nu se comporta prea sigur. Pe banda înregistratorului
de traseu e r a desenată, î n loc de o lini e dreaptă, o cu r bă .

car e nu re sp e ct a nici o· lege.

Nu era n e v o i e de un efort p r e a m a r e c a s ă -ţi explici
comportarea giroscopului . Greutatea dispă ru s e aproap e
complet. N o ţ i u n e a de v e rti cal ap roape că nu mai exista.
Mecani smele de pe " PV-3 1 3 " nu erau c a l c ul a t e pentru
asemenea c o ndiţii· de lucru.
O dată aj unsă în c entrul nucleului, nav a v a pierde
complet d i r e c ţi a , va începe s ă se î nvîrte a s c ă pe loc şi să
descrie t r a i e ct or i i închise. Fără vreo interv e n ţ i e din p ar­
t e a omu l ui n-ar reuşi să iasă din zona unde nu există
g r a v i t a ! i e: ·
 Inseamnă că oriee s-ar î n t î m p l a , e l , D ekteariov, tre­
buie să reziste. Cel p uţ i n inca trei zile. Şi, la n aiba, va
r ez i st a !
ln că trei zile.
Pentru viaţă e infinit de p uţ i n. Pentru lupta c are s e v a
d a e i n fi n i t de m u lt . l ş i simte ca p u l u mplut cu p lumb in­
c a nd e sce n t , i ar corpul pare cufundat în ap ă fi artă. Mîna
stîngă îl do are î n gr o z i t or . Răsuflă d i n c e în c e mai greu,
c a un astmati c . P e c e să se sprij ine în această luptă ?
Trei zile . . . O veşnicie . . .
Privirea l u i Niko l a i Nikolaevici s - a oprit p e o cutie
mică, rotundă : era tot ce r ă m ă s e se de la Pavel . Cutiuta
st ă t e a p e t a blou l de comandă - în faţa foto li ului în c a r e
p î n ă n u de mult ş e z u s e P av el - ş i se o g l in d e a în supra­
f aţ a lui netedă.
- Tan e a , se a d r e s ă D ekte ariov cuti u ţ e i , am rămas
numai noi doi. N u te-am văzut niciodată, dar te cunosc.
Eşti o fată minunată, ai o in im ă b u n ă . Ajută - m ă , T a ne a !
Se spri j ini in c o tu l m î i nii stî ngi şi d e b r a t ul f o t o l i u ­
lu i · Un m i c efo rt, şi trupul s ă u , c a re p înă nu de mult
c î ntărise 89 de kilograme, zbură c a un fulg d e a s u p r a ta­
b l o ului de c o man d ă . Corpul geo l o g u l ui se întoarse şi î n­
cepu să c a d ă pe o p arte . Cădere a dură vreun minut şi
j um ă t a t e . Ciocnirea de aparate fu aproape in s e n si bi l ă .
Din nou · fu s ăl t a t d e a s upra tablou lui , dar a p u c ă să s e
î m p i ngă cu umărul ş i să se d ep l a sez e î n d i recţi a c u ­
tiuţe i . D is t a n ţ a de
2 metri p ă r e a i m e n s ă . Ca s - o străbată
a f o s t nevoie de tot atîta timp c î t e necesar pentru a
pa rcurge fără gra b ă t o a t ă Piaţa Roşie.
D eget e l e î n ţ e p e n i t e abi a izbuti ră să apuce cuti u t a de
masă p l a s t i c ă . Din c a u z a efortul u i , fruntea g e o l o g u l u i era

s c ă l d a t ă în s u d o a re . 1 se părea că d a c ă mai f.:.t c e un s i n ­

gur efort îşi v a pierde c u n oş t i n ţ a . D a r nu s e l ă s a . Nu-şi
î n g ăduia a c e a st a .
Im pi ns e c u tiuta în buzun arul l a teral a l s a l opetei, s e
o d i hn i , î ş i adu n ă forţele şi s e împinse de ta b l o u l de co­
m andă. C ăzu o e p o d e a , l î n g ă scă ri ţ ă . Rămăsese d o ar S·'i
se mai urce pe s c o a b e . D a c ă greutatea ar fi fost c e v d
m i;t i �are;· geol ogul n - ar f i r e u ş i t . D a r c o r p u l lui n u c î n -

23
tărea mai mult de un kilogram. Se prinse cu degetele,
făcute ghe ară, de b arele metalice şi se împinse spre
·

trap a deschi să.

In ce le din urmă aj unse în fotoliul transmi si onistului.
A fost necesară şi m ai multă muncă, şi mai mult chin
ca să fixeze b anda în magnetofon.
"Bună ziua, Pavluşa ! "
Nikolai Nikolaevici se s t rî n s e ghem şi gemu : o dată
cu vocea Tanei pătrundeau în cabină zgomotele lumii..
Erau vocile multor oameni, erau murmurul străzii , foşne­
tul frunzelor, zgomotul uşilor c are s e deschid, era atin-·
gerea mîinilor d ragi, erau mîngîierea uitată, strălucirea
o chilor.
"Am a j u n s în Lun ă . lţi dai seama cît de emoţionată
eram cînd am ieşit din ra cheto p l a n . Mai emoţionată de­
cît la p l ec are. Nici p înă acum nu-mi v ine să cred c ă . e u
nu sînt p e Pămînt, c ă ne de sp a rte o distanţă atît de
mare . . .
11

Cu ochii î nchişi, cu capul prăbuşit pe pi e p t s avantul

,

usculta voc e.a fetei. El a uze a însă vocea altcu i v a , o voce

blîndă şi atît de dragă. Katea se bîlbîia puţin, foarte pu­
tin, aşa încît fiec are frază p r on u n ţ a t ă de e a devenea emo­
ţionantă, plină de sentimente şi de dorinţe nerostite .
Tanea începu să c î nte , şi Nikol a i Nikolaevici gemu
iar pin c auza c hi nuril o r sufleteşti. Cîntecul venea de de­
p arte. Undeva, în s p aţi u l cosmi c , care n- are nici început,
nici sfîrşit, aleargă pe orbita ei veşnică Lun a , luminată
de strălucirea Soarelui . Acolo cîntă fata pe care o cheamă
Tane a. Dekteariov însă vede o fată cu o coadă lungă,
blondă, aruncată peste piept. E a merge pe iarba umedă
de rouă, are p i c i o arel e goale , prăfuite . Katea, c r e s cu t ă în
pădurile din Urali, fusese un însoţitor credincios şi
cons tant al lui Nikolai Nikolaevici în pribegiile sale cele
mai lungi p î n ă cînd ap ăruseră copiii. Atunci so arta ei fu
·

să-l aştepte.
Şi acum ea îl aşteaptă . . ·

N�va s e apropie de centrul Pămîntului ; în a i nteaz .'i

din ce în· · ce mai repede. Acum ale argă cu vi teza unm
 automobil . Sfredelul nu funcţionează ; nu · e necesar; şi
·
automatel e 1 - au d oconed at, ln schimb c re ş t e necontenit
sarcina asupra i n s t al a ţ ie i term onucleare care creează
c î mp ul de pr ot ecţ i e .
Nikolai Nikolaev ici stă neliniştit în f o t o l i u l secun­
dului şi urmăreşte după aparate cum s e înd r e ap t ă spre
gene ratorul c î m p u l ui magnetoplasmic nu milioan e , ci
sute de milioane, miliarde · de amperi ; O aseme n e a
cre ştere a intensităţii curentului p o a t e pro v o c a explozia
fulgerăto are a navei.
Nu se poate d e c o n e c t a cîmp u l , d e ş i p r e s i u n e a exte­
rioară nu mai ameninţă n ava. Pericolul e a cum de altă
natu ra . Anti materi a î n ghite e l ectroni i , şi pr o t onii c î mpu­
lui de p r o t e cţie cu o sete neobişnuită. Contactul direct
cu î nv eliş u l c o rpului ar prov oca " ri s ipirea " navei în me­
diul înconjurător.
D e două z il e , Dekte ariov nu pcirăseşte f o t o l i u l . Para­
lizia a pus stăp înire nu n umai p e memb r e . Ea s e furi­
ş ează spre p l ămîni , sp r.e inimă . Aerul insp irat a du c e
b oala în pl ă mînL Inima , c a r e a d e v e n i t un ghem sensibil
ş i greu, l u c r e ază cu ş o curi. Intestinele paralizate nu mai
primesc nici alimentele, nici apa .
G reu tat ea a dispă rut ap roape complet, i a r depla sarea
di n c abină în c a b ină e din ce î n ce mai comp l i cată. Un
efort n e î n s emnat r i d i c ă c o r pu l ca un balon d e s ăpun l u at
de vînt.
Cifrel e - s e c unde s e schimb ă pe cadranul cronom etru­
lui, m i nutele trec unele după alt e l e , cadranul cu divi­
ziunile o r e lor pare imobil· Firul gravimetrului aleargă.
Ratarii e l e ctrici din nucleul de gaz încearcă s ă atragă
nava, şi asta nelin i şt e ş te p e D e k t e a r i o v m a i mult d e c î t
pe r i col u l de a fi d i z o l v a t î n antimaterie sau de a explo d a .
î n c ă puţin, şi disp ozitivele de conducere gi r o s c o p i c ă îşi
p i e r d ori e n t area ; iar o dată cu ele î ş i va p i erde ori enta­
r ea ş i nava.
D e ocam dată însă " PV-3 1 3 " co n t i n u ă s ă s e apropie de
c e ntrtl l Pămî ntului, şi s a vant u l îşi menaj ează forţele p€n-

25
tru mome ntu l hotărîtor. Peste c î teva ore nava va aj unge
în zona de totală imponderabilitate. Atît să mai r eziste .
Să reziste cu orice pr eţ !

27

Nikolai Niko laevici deschise c u greu pleo apele în�

g r eun a te şi holbă mult timp ochi i , încercînd să vadă prin
ceaţa purpurie din j ur. Nu putea spune dacă leşinase
sau fu s e s e înfrînt de un s omn s c urt. D-ar c e i mp o r t a n-ţ ă
mai avea asta a cum ? V e d e r e a î l l ă s a . După încercări
desperate reuşi să-şi ş t e a r g ă de pe o chi p e l i cul a d e c e a ţă .
S avantul s imţi că se p etre c ea c e-v a cu nava. Cabina s e
l e g ă n a uşor, l a t a b l o ul de comandă vorbeau ala rmate z u ­
m e r e l e . Mo t or u l n u funcţi o n a . N a v a c ontinua î n s ă din
ţne rţ ie să se mişte î n m e d i ul gazos, neî n t împ i n înd vreo
rezisten ţ ă . P r o b a b il c ă maşina era o r i i m o bil ă ori descria ,

în s p a ţ i u t r a i e c t o r i i n er e g ul a te
.

A p ara t e l e nu erau în c î mp ul v iz u a l D e g e a b a răsucea

.

capul N i k o l a i Niko l a e v i c i , î n f a ţ a o chil o r lui n u era a l t­

c e v a dec î t p l a caj u l a l b astru-argintiu de fi bre de nailon.
Tabloul de c o m an d ă disp ăruse .
lncordîndu-şi m ult ă vreme pnvuea, Dekteariov
dis tinse trapa din tavan. A t u n ci înţelese c ă vede p l af on ul
cabinei . 1 n timpul l eşinul u i fusese împins din fotoliu şi
c o r p u l său, l i p sit de g r e u t a t e , atî rna, cum s - a r zice, între
" ce r şi p ămîn t " .
Nu e r a nici o î n d o i a lă : " PV-3 1 3 " a j u n s e se în centrul
P ă m î n t u l u i . Forţa gravitaţională d i s p ăruse comp l e t , şi l u ­
c r u l acesta î mp i e d i c a funcţionarea automatelor. D i s p o zi ­
ti v u l d e conducere gi r os c o p i c î şi pi e rdu s e orientarea,
dădea dispoziţii c o n t r a dictorii m e c an i sm e l o r de di recţie.
D o a r i n t erve n ţ i a omului, c ap a b i l s ă c o nd u că n a v a, ar
p er m i t e m a ş i ni i să scape din zona imp onderab i l i t ă ţi :l .
Imedi at ce v a a p ăre a g r avi t a ţ i a , dispozitivul g i r o s c op i c
î şi v a c ăp ă t a s ensi b ili t a t e a . S fr e d e l u l v a întîl n i apoi m a ­
t e r ie solidă, v a s e mnal a a utom a t e l o r , şi n a v a s e v a î n ­
d r epţa s i g u r ă î n s u s , s p r e s o a r e .
� Mîinile l u i Dektea r i o v e r a u p a r a l izate.

2C
q-._ ��.�
 Radiaţiile nu-l pu tu s e r ă î n frînge pe g e o l o g , deşi ori­
care în l o cu l lui ar fi fost d e mult m o r t . Inima s e s u p unea
dorinţei n e î m p ă. c ate , continua să b ată în piept. P l ă m î ni.i
trăgeau aerul i n porţii s curte, c are-I arde au. Creierul însă
i se supun e a , ş i a s ta era lucrul cel mai imp o rtant. Iar
d a c ă o chii văd şi c ap ul lucrează, D e kt e a ri o v se va lupta
p e ntru s a l v a r e a n a v e i .
D e n - a r f i fost p araliz ate mîinile !
I n c epu s ă m i ş te c ap u l şi um e rii. Nu av e a alt sprijin
d e c ît aerul, şi c e aj utor ai de la un asemenea sprij in ?
Sintetizatorii împ r o s p ă t e a z ă aerul şi c r e e a z ă o circu ­
latie continuă în c ab i ne . Aerul p ăt runde prin trape ş i
e st e sup t prin orifi c i ile ventilato arelor. Dacă se înar­
me az ă c u răbdare, v a fi p r o b ab i l impin s spre t a b l o u l de
c omandă.
Reuşi s ă s e î n to a r c ă . Văzu atunci tabloul d e comandi:\
j o s , s p r e d r e a p t a . Pupila neagră a e c r anului priveşte in­
diferentă l u pta lui Dekteari o v . Constelaţiile b e cu l eţe lo r
verzi l u m i neaz ă liniştit : ap aratura este gata să se r v e a sc ă
omului , nu a ş t e aptă d e c î t un o r d i n . · . Numai firul g r av i ­
metrului s are p e s c ală ; la u ni s o n cu e l , clipe şte b e cu­
leţul r o ş u .
Nikolai Nikol aevici mi ş că n e rv o s d i n ume r i . Nu-i î n
stare să aştepte . D ar i m e d i a t s e potole ş t e . Cu s upăra r e a
nu rezolvi nimic. Se opreşte, r e s p i r ă , î ş i o r d on ă să se
linişteas c ă , închide ochii. I se p a r e c ă tre c m u l t e o r e
p î n ă cînd priveşte d in nou tabloul de comand ă . Crono­
metru! î n s ă arată c ă n u tr e cu s e r ă decît opt minute .
Se c o n v i n s e totuşi că nu r ă m ă s e s e imobil : fusese îm­
p i n s spre perete. lncă puţin ş i - l v a a tin g e . Să aştepte . . . .
să aştepte . . . Şi puterile�i s în t pe s f î r ş ite Ii b a t e sîngele
.

în ti m p l e inima se opreşte trădătoare. Inima î l n el i ­

,

nişteşte mai mult decit o r i c e .

N u m a i s ă a p u c e ! Jurnalele s c rise de el şi de B i r o n t ,
b e n z i l e înregistratoarelor şi ale m agnetofonului cuprin­
z î nd c o municatele trimi s e , dar n e r e c epţionate p e Pămî n t ,
t o a t e a c e st e a trebuiau să aj u n g ă în m î inile o a m en i l or .
In asta stă sensul luptei. Trebuie s i l i t ă nava să se p l a­
seze pe traseu , spre suprafaţa Pămîntu lui.
� In sfîrŞit, zid u l e al iituri . Trebuia acum s - o ia î n ap o i .

27
Nikolai N i k o l a e v i c i măsură lun g , privi fotoliul cu ochii
c e corttinu a u să s e s t in g ă . S e hotărî ş i se î m p i n s e cu
capul în perete.
O r i c î t de mic fus ese ef o r t u l , d u r e r e a d i n cap î l ameţi.
G e ol o gu l se sufoca ; . parcă ar fi în g hiţit oţe t ned il u a t .
Cu un efort de n e î n chip uit, r e u ş i . să-şi p ă streze cu­
no ştinţa. Pentru a c e a s ta ?-. fo st nev oie să-şi adune to ate
r e st u ril e de putere şi să-şi concentreze î n t r e ag a dori nţ ă
de a aj unge la t ab l o u l de comandă.
- lncă puţin, bătrîne, se îmbărb ătă el. Mai rab dă
p uţin.
Insă . p r eve d er i l e nu se a d ev e r i r ă . Dekteatiov tre c u
pe lîn g ă f o t ol i u şi a j unse la peretele o p u s . D i n nou se

ci ocn i cu c a p ul . Ce chin ! N i k o l a i Nik. o l ae v i c i p ărea un

v a s zbu rător plin doar cu d u re r i . Nu mai si mţ e a nimi c ;
n i c i creie r , n i m i c - D o a r durerea. Atunci s e s imţi i s p i t i t să
Jncete'Z e lup t a . El ş ti a : v a l e ş i n a imedi at, va urma o
linişte v e ş n i c ă .
Nu, nu avea dreptul s ă cedeze. Ochii l u i Bi ront, a i l u i
Ciurak o v , Sk ori up i n şi Miheev urmăre au lupta lui. Şi
î n c ă zeci de ochi simtea el a s u p r a s a : ai Katiei , ai l u i
Arkadi Semion o v i c i , ai priete n i l o r de l a Ac ademie. Co­
piii şi n e p oţii lui aş teaptă de la el o a d e v ă r a t ă victori e.
Şi e l a trăit atît de mult şi a făcut atît de puţin.
î ns e amnă c ă tr e b ui e să rabde . . .
I n c ă d e două ori t r e bu i s ă s u p o rte lovitura î n c a p .
Nu s e m a i p u t u ţi n e şi î n c epu s ă ţ i p e , s ă ţipe t a r e , spe­
rînd c ă - ş i v a uşura chin u r i l e . S t r i g ătu l s e rostogoli c a
un e c o u d i n c a b i n ă în cabină.
A patra încercare r e u ş i . Nikolai N ikolaevici aj unse
în f o to l i u , aşa cum aj unge o mi n g e de basch e t în coş,
şi rămase acol o . A cum trebu i a să s e î nt o a r c ă , s ă se aşeze,
şi asta nu e r a de loc o p r o bl e m ă simplă. O m i ş c a r e ne­
atent ă , cît de m i c ă , şi din nou ar fi fost ridi cat î n aer.
Se î n t o ar s e î n c e t , f o a r t e încet. Mîinile m o arte îl
încurcau, n i m e rind cînd între ceafă ş i fotoli u , cînd între
tora � e ş i · · c o l ţu l tabloului de c o m a nd ă - Şi p a r a l i z i a se
 a p rop i a de inimă. I n c ep u s e să-şi p iard ă s e n s ibilitatea:
p i elii de p e c ap . Un l i chid r e c e îi a c op e re a creierul.
Trebuie să s e g r ă b e a s c ă , s ă se gr ăb e a s c ă ! !
- K a t e a , spuse el cu v o c e tare. Katea, mi se pare
că nu p ot . . .
O chii i se umplură d e lacrimi . Rămase l ini şti t un
m i nut. Ap o i, cu o î n c ăpăţînare neomen�a s c ă , s e apucă
din nou de l u cru . Săltă c a p ul de a s u pr a tabloului de co­
mandă şi pr ivi rîndurile de comutato a r e . N u m a i erau
decît treizeci de c entim e t ri pînă la supr a f aţ a lucie. Co-
. m ut a to arel e e rau a l ături .
Trecuse parcă o v e şni c i e pînă c înd faţa luj aj unse î n
imediata apropiere a c omutato are l o r . S e t î r a s p r e ele c u
o prudentă d e vînător. B ă g în du - şi umărul stî n g p e sub
gravimetr u ş i menţin î n d u - s e în felul a c e sta lîngă tabl ou,
Nikolai Nikolaevici începu s ă caute cu dinţ.i i maneta
necesară . !şi încleştă dinţii d e b u c ă ţic a rece de m a s ă
plasti c ă , a ştep tă puţin să s e linişte ască inima, î m p re ună
cu c are se s cutura acum întregul lui corp . Maxilarele
erau cuprinse de spasme, dinţii erau gata să muşte
plăcuţa.
Dekteari ov începu încet s ă î nvî rte asc ă p i rghi a· Il
încurca c apul , îl deranj au n a su l , buzele. Gingiile e r au
p rinse atît de etanş de ş anţul de ghidaj d e - a l u n gul că­
rui a trebuia s ă s e mişte p i rgh i a , încît începură s ă - i
s î ng ereze .
ln cele din urmă se auzi un p î c îit .

- Gata ! strigă triumfăto r D ekte ariov. G a t a . . .

Nava se cutremur ă , mo to ru l oftă î n t î i , apoi începu
să urle p ri n z î n d p uteri . Automatele tra seulu i re ctil ini u
înc epură să funcţi oneze.
D inţii lui Niko l a i Nikol aevici alune c ară de pe ma­
ne ta comutatorului. Fu arun c at de l în g ă t ab l o ul de co­
m andă. Căzînd însă, nu mai v e d e a , nu mai simţea, se lăsa
lin pe t a v an . Susul şi j o s ul î ş i schimb aseră l o c u r i l e . Nav a
" P V - � 1 3 " se înd repta spre suprafaţa P ă m î ntului .
� P e qeo1 o g îl a c o p e r i aripa ne agră a b ezne i v e şn i c e .
'

29
 28

In z o r i i u n e i z i l e obişnuite , l o cuitorii m i c ului or ăşel

Laverton, de la marginea pustiului Gibson, din vestul
Aus.tral i e i , fură treziţi de nişte zguduituri subterane ne­
aşteptate. In i s t o r i a oraşului nu se cunoştea p î n ă atunci
n i c i un c az de cutremur. Pustiul de ni s ip roşu, a c operit
de o veget a ţ i e săracă, arsă de s o are, zăcea nemiş­
c at , m o rt.
L o c u i tor i i s imţ i r ă p r im e l e m i ş c ă ri la ora cinci dimi·
neaţa. B ăr b a ţ i i , fem eile ş i c o p i i i ieşiră sp e r i a ţ i în stradă.
Terenul pietros urla sub p i c i o a r e l e l o r .
Mulţ i m e a , cuprinsă de p an i c ă , cunos cînd numai din
auzi te g r o z ăv i i l e cu tremu r e l o r , a l erg ă afară din o r a ş .
O amenii v ăzură atunci o p r ive li ş t e extraordi n a r ă . Din
p ă m î nt izbucni de o d at ă un snop de f l ă c ă r i . Zgomote asu r ­
zito are s e rostogoliră î n p u s t i u şi dea su p r a acop e r i ş uri­
lor. Limbi de f l ă c ă r i albastre , strălucito are s e adunară
într-o p î lnie c are creştea mereu ş i se învîrte a · tot m a i
repede. Pietre l e , tufişurile s c o ase d i n rădăcină , n i s ip u l ,
to ate era u to p i te , arse, carb oniz ate şi aruncate l a mare
î n ălţime . Locuitorii Liv e rtonului f u g i r ă î n ap o i spre o r a ş ,
c ăutînd adăp qs t de l u m i n a o r b i t o a r e , de g r in d i n a d e p i e ­
tre şi de p r aful g r o s . U n i i s e a s c u n s e r ă î n cleni v e l ăr i l e
de t e r e n , îşi b ă g a r ă c apul în p ă mî n t ş i - 1 acoperiră c u
braţele. D u p ă c e t r o mba ele f o c s e p o tol i , oamenii v ă z u r ă
c ă acolo unde se născuse fulgerul subteran t e r e n u l s e
ridi c a s e . Un turn c i l i n d r i c u r i a ş î n c e p u s ă ap ară l a s u ­
p r afaţă. P l o a i a d e p i etre se p o toli p e l o c . Vîrte j ul de f o c
s e s t i n s e , însă zgom otul se î n t ăr ea p e m ă s u ră c e turnul
se î nălţ a .
C i n d aj u n s e l a o înălţime de 2 0 de metri , turnul în­
cepu să se lase î n c et p e o p arte . Mai trecură cîte v a mi­
nute, şi fiara d e oţel, c a r e răsufl a f o c , s t ă t e a c u l c a t ă p e
terenul brăzdat ş i p î r j olit.
Oamen i i se a p r o p i a ră speri aţi de nava de oţel. La
lumina z o rilo r, ei descifrară p e c o rpul navei o i n scripţie
c u l i tere m ar i : U . R . S . S . - " PV -3 1 3 " .

---·++---
 Date despre p l a neta PĂMÎNT
Pămîntu l sau T e rr a este a treia p l a n e t ă a sistemului solar, in o r di n e a
depărtării de Soare a orbitelor.
Pămintul se d ep l a s e ază în s p aţiu pe o o r b ită eliptică, în unul dintre
f(lc a re l e c ă r e i a s e află S o ar e l e . Dis tanţa m e d i e a Pămîntului faţă de Soare
este. de apr oximativ 149,5 m i l i oa n e l<m. Perioada d e r otaţ i e a Păm în tu l u i î n
ju r u l astrului său este de 365,2564 de zile solare m e di i (un an te•·estl· u ) .
Masa î n tr e gu l ui Pămînt e s t e d e 5,98 X l0 " g, i a r d e n s itatea l u i me di e ­
de 5,52 g/ cm '·

· C orl,)ul s o l i d al Pămî n tu l u i se compune d i n tr e i ge o s fe r e p r i n ci p al e , şi

ari u m e : nucle u l c e ntral, învelişul i n t er m e d i a r şi s c oa r ţ a ( litos fera).
Raza n u cl e u l u i central al Pămî ntu l u i este de apr oximativ 3 500 km. In
int e r i o r u l l u i există un aşa-numit sub n u c l e u ( s i mb ur e interior), care are o
r a ză de 1 200-1 400 km.
l nveli$ul i n t e r m e d i a r o c upă s p a ţ i u l dintre s u p r afaţa n u c l e u lui şi supra­
faţa i n f e r i oa ră a şi a re o gr o s im e totală de c e a . 2 900 km.
s c o a rţei
Gr o s im ea scoarţei Pă m î n tului ( l i toste•·a) v ari az ă între 15 şi 70 km. Ea
·

este a l că tu i tă d i n î n v e l i ş u l d e s e d i m e n t e , de gran i t şi b azalt. Pa rtea s u p e ­

ri oară a l i to s fe r e i este l i m itată de atm os f e r ă şi hidrosferă.
Studiind s t r u ctur a in ternă a Pămîntului, savanţii au obse rvat ur m ăt o a­
r· e l e fe n ome n e m ai i mp or tan t e :
- viteza undelor s e i smice scade brusc la trecerea din zona interme diară
în n u c l e u (de la 13,6 l a 8 km/sl ;
- nici o undă se ls m i că nu străbate direct nucleul c e n tr al, ci este pu­
te rnic deviată sau chiar complet reflectată.
De a ci s-a tras concluzia că proprietăţile m at e ri e i se modifică b ru s c ,
p r i n t r - u n salt, Ia graniţa d intr e zona intermediară şi nucleul central. Astfel,
d e pildă, g r e u tate a s p e c i f i c ă c re ş te brusc d e la 3,5-5 g/cm•, c î t e ste i n zona
i n t e r m e dia ră, la 8-11 gtcm' in n u cleul , central.
In u l ti m u l timp s-a emis ipote za că atît nuc l e u l cît şi litosfera ar av e a de
fapt a c e e aş i c om p o ziţie, şi anume un am e stec d e roci şi fier ; datorită î n s ă
extraordinare! presinni, materia n u c l e u l u i s -ar a f l a î n tr - o s t a r e specială ­
" m e talizată"·. Astfel, m o d u l u l " de e lasti ci tate la c o m pr e s i u n e (una di n tr e
proprietăţile măsu rate ale Pă m î n tulu i ) la o adîn c i m e de 400 km este de
apr ox i m ati v 2 X l0 " di n et cm ', l a 4000 km a d i n ci m e , lO X lO " di n e/ c m' , iar
în nucleul c e n tr al atinge valori d e ap •· o xi m ativ 15 X l0" din e l cm• , in timp
ce oţelul cel mai bun c ar e se produce azi are un modul de ci r c a
I,S X 10" dine/cm'.
Star ea materiei nucle ului c e n tr a l e ste, aşadar, probabil ap r o piată de c e a
s olidă. C u n os ci n d că r e s t u l geosferelor sînt ca te g o ric formate din sub stanţă
solidă, că s u r s e l e d e · magmă l i c h i dă din inte r i o r u l Pămî ntulu i au
re zultă
dimensiuni d e s tu l
de l i m itate.
s u b s tan ţ ei solide pînă i n n uc le u l c e n tral al P ăm î ntu lu i se
Existe n ţa
·
e xpl i c ă prin aceea că. deşi la ase m e n ea a d î n c i m i tempe•·atura e ste foarte
r i di cată, totuşi, datorită presiunilor c o l o s ale, te m p e ratu ra de topire a ma­
teriei este <i ea foarte r i di cată şi nu poate fi atinsă.
Pămîntu i cre ează u n c î n1p ntagnetic în jurul şi î n i n t e r i orul său. PoHi
magn etici ai Pămîntu l u i n u c o i n c i d c u cei geografici, axa rnagnctică fiind
î n clinată fată de axa d e rotaţie şi netr e c î n d p r i n c e ntr ul P ă m î n tului. Cauza
apariţiei c î m p ul ui m agn e ti c a l Pămîntului n - a fost încă stab ilită.
Pînă in prezent n u există decit ipoteze c u priv i r e la p r o c e s e l e ce au
loc în s tratu rile i n te r i o a r e , p r o c e s e care determină de fapt d e z vo l tar e a î n
timp a P ă m î n tul ui . Se şti.e n u mai că s u r s a cea mai i m p or ta n tă d e e n e r g i e
internă a Păm î n tul u i e s t e radioactivitatea ! n . l . )

3 1:
 C U VÎN T U L CITI T O R I L OR
Sîn t un p as i on a t ci titor al Col e c ţi ei şi de fi ecare dată
aştep t cu n e r ă b da re sosirea
·
b roşur· i lor p rin in te r me d i ul
p o ş taşulu i .
AsUel am reuşi t să colecţionez î n treg ul număr de
fascicule apărute pî n ă acum, pe care le p ăs t re z cu grijă
în biblio teca p ersonală. Cred că ar fi bin e ca această
Colecţi e să nu lipsească d i n bibli o teca nici unui tî n ăr ,
·
ca de altfel şi re vis ta "Ş tiin ţă şi t ehnică " .
Poves t i ril e apă r u te sînt d e cele mai f eluri te, c up rin­
zînd un vas t domeniu, acţiu n ea lor în tinzîndu-se de la
ultimele p e t e albe ale Pămîn t ului p î n ă în adfncrurile încă
n e cunos c u t e ale Universului.
Is toricele z b oruri cosmice săvîrşi t e de m i n unatii oa­
meni s ovi e tici Juri Gagarin şi Gh erman Ti t o v ne ara tă
că cele ma i îndr ă zn e ţ e v i s ur i al e o m en uu pr in d
viaţă. Ia tă de ce i ubim a tî t de m ul t li terat ura ş tiin­
ţifico-ian tastică , p ri n care vii torul ne es t e apr opiat.
Jn po vestirile lor cele mai bune, s c riit orii de an ti ­
cip a ţie ne în iăjiş ea ză omenir ea afla tă în l umin oasa
eră a comunismului, şi as tfel ne fac să ne bu c urăm cu
un cea s mai devr eme de roadele ei minunate.
Eu cau t să răt:pîndesc cît m a i mult broşurile Colec­
tiei prin tre pri e t enii şi tovarăşii m ei de mu n că.
POLK FRA N C I S C
m uncitor c l ectt· i c i >� n
Anina, l'aionul Re şila

.. ,. . .. .. . . . ,
.

In mm1ărul viitor al Colecţi ei, îl vom prezenta cititorilor noştri pe

scriitorul ucrainean de literatură ştiinţifico-fantastică
1

lGOR ROSOHOVATSKI

Cdc trei povestiri ale lui pe care le publicăm au darul, fie că abor­
dează o temă cosmică, fie una terestră, să surprindă prin desfăşu­
rarea extraordinară a acţiunii şi prin temeritatea fanteziei ştiinţifice•
. .·.·

r .. .. .... .

--------
"'- " Tiparul : '"�Combina tul poligratic Casa Scîntei i " 1. V. Stalin"
J ""- < - \.....)