BORIS FRADKIN

* *

* *

In lumea văpăU şi a gerului

Colectia MPovestiri ştiiniifico-fantastice"

Anul VII - Nr. 162 - August 1961
 .
in romîne�te de TUDOR RADU �i CEZAR RADU
-- <>--
Cope ria-desen: A. BUl CULESCU

Rezumatul broşurilor precedente

1

"P'/-313", o navă ur iaşă de 52 m înillţime şi 7,5 m

di ametru, porneşte la drum. Ea nu va Juneca pe apa
ocr::cmdor şi nici nu va străbate spaţii interstelare ; se
va indrepta spre interiorul Pămîntului, spre bezna ele

foc <i a clîncurilor sub t era ne .

Deşi pe navă există, din prevedere, rezerve alimen­
tare pe 6 l uni , călătoria trebuie să dure z e doar cîteva
zile. C ei şase membri ai echipajului au primit misiunea
să a Ungă "bariera de adîncime" situată la 40 km ele sol,
iar dt.?pă ce vor fi pă truns în astenosferă să revină In
suprafaţă. Chiar înainte ele plecare, constructorul şef al
navei - R.emizovski - i-a atras atenţia lui Vadim să
respe:te i linew ml sîabilit.
- M-·am ab(iîut eu vreodată de la program ? a re­
plicat. vesel comandantul navei.
"PV-313" înai n t e a z ă spre adîncuri. Sfredelul termo­
nuck:u deschide drum prin rocă, au tomatele g i r osco ­
pice menţin directia pe verticală, sintctizatorii extrag
din .! oei apă şi oxigen.
Uaii membri ai echipajului - cum e Miheev - sînt.
veclli şi încercaţi călă t ori în subteran, obi ş nui t i cu con­
diţiile speciale i mp use de asemenea drumuri. Pe alo­
mistui Biront însă, savant, deprins cu liniştea şi calmuj
cabinetului de lucru, totul îl enervează, Îl sîcîie. El nici
nu pre a are încreder e în "cutia asta de conserve".
Kilometrul 41. Nava a pătruns în astenosferă, atin­
g.înd ţ inta propusă. Acum trebuie să se întoarcă.
Dar s î n t em abia la începutul romanului.

II
41 km de la sup rafaţă . Şi mai sînt încă m11 m adîn­
cime. Lui.>Vadim i se păru dintr-o dată că depăşirea
ba"rierei de adîncime a fost o nimica toată şi-1 ispiti
ideea con ti nu ării călătoriei. Cînd au a u zi t aceasta,
Andre i Ciurakov a dat din umeri indiferent, Biront a
ţipat că nava trebuie să fie întoarsă i me d ia t , geoloyul
Dekteariov a exclamat, ca întotdeauna: "Ah zanghezur
-- zanzibar" !
Motoarele au fos t puse în f un c t i un e, şi "PV -313" n
c on tin uat să se d e plas e z e în j os . 70 . . . 90 .. . 100 . . . 150 km
de la suprafaţă. Nimeni nu se gîndeşte la reîntoarcere.
Şi Valentin Mokarovici Biront este pasionat de această
călătorie; descoperirea mezonilor în astenosieră con·
1irmă ipoteza sa ştiinţifică cu privire la suprarăcire.
i<ilometrul 202. Presiunea asupw navei este ele 72 ele
mii de atmosfere. Un CÎmp magneloplasmic a s i g ură însâ
o rezistenţă pînă la 300 milioane de atmosiere. Numai
de n-ar fi e x i st a t vibratiile. Pe măsură ce înaintează,
aparatul subteran t r epi d ează tot mai puternic. Din
o ce a st ă cauză, la sf îr şit ul c.elei de - a cincea zi le a călă­
toriei, Skoriupin a leşinat. La un moment dat nava a

început să se l eg ene puteinic ; oamenii se rostogoleau

în c a bi n e lovindu-se de pereţi. "PV-313" intrase în zona
unui epicentru.

IIJ

'Atît de puternice au fost şocurile în e p i c e ntr u încît,

după ieşirea din aceas tă zon·ă, echipajul a trebuit să
stea cîteva zile în convalescenţă. Apoi s-a hotărît în ­

toarcerea la suprafaţă. Num a i că, în loc să se îndepăr­

teze de ce n t rul Pămîntului, "PV-313" con t i nu a să se
deplaseze pe verticală în jos. Ce se întîmplase ? S-a
hotărît verificarea duzelor. In a pro pi er ea lor radiaţjjje
·
erau foarte puternice. Miheev, ca re a v e rifi cat duzele,
a adus ră.spun.sul că ele funcţionează perfect. După cîtvo
timp însă dureri de cap tăioase şi j ungh iuri p ute rn ic e
arătau că secundul fusese supus radiaţiilor. Miheev
m uri Explicaţia
. comportării ciu da te a navei o dă du
atomistul Biront : puternice radiaţii paralele cu raza
PămÎillulyi ţineau nava ca pe o bară de oţel î n tr - un
sotenoid. E c hip a j ul opri nava. Ce era de făcut ?

3
 PRIZONIERII BEZNEI DE FOC

Andrei privea hamacul gol al lui Dekteariov. Alături

stătea întins Vadim , omul care ura inactivitatea. Vadim
aruncă pătura la o parte şi sări din hmnac. Andrei tre­
săr i. "Aşa !In pi ci oar e, leneşule ! Freacă-ţi o c h i i ! "
Âşteptă p î nă cînd Vadim, bocănind c u ghetele pe
scoabe, dispu.ru jos. Fură să se grăbească, e x a c t ca
acasă, Andrei se b ăr bie ri , se spălă, se pieptănă. Se gîndi
puţin, apo i îşi schimbă cămaşa. Se aşeză la masă şi
goli cu multă poftă o cut ie de haşe cu carne suculentă ...
Apoi se îndreptă spre cabina sa.
Firele multicolore ale a p a r at e l o r zăceau făr ă viaţă.
Dispozitivele de calcul tăceau. Becurile de semnalizare
erau stinse. Totul păr ea condamnat la moarte. Meca­
ni c u l însuşi se sim ţi ca legat de mî i n i şi de picioare.
Se întoarse şi c ob or î la Dekteariov. Ge o lo gul îi fă.c u
un semn încurajator cu capul, zîmbind doar din ochi.
Apoi, mecan i c ul se îndreptă spre . cabina comanda,ntului.
Vadim se chircise pe tabl o ul de comandă, cu c apul
pri n s în m î ini , cu faţa chinuită de de s perar e . ln cabină
era l inişt e. A p aratel e nu fun c ţio nau , i ns t al aţii l e t ăc eau ,
j ur nalul de b ord r ămăsese închis.
- Vadim ! îl st rigă Andrei .

Vadim ridic ă înc et capul şi-1 pr iv i pe m ec a ni c cu

nişte ochi tulburi.
- Ce-i cu ti ne, Vadim ?
- Nu:· mai pot..., bolb o ro s i comandantul n av e i . Şi
d�odată l ovi cu am îndoi pumnii în tabloul de comandă.
 Nu mai am pute re, nu mai pot să mă gîndesc, nu mai
pot să lucrez ...
Andrei se apropie de el.
- Vadim, da r Lena? îi ş op ti er.
- Lena !. . . De ea mi-e mie ? Am distrus nava ! Dacă
·
aţi şti cît mă dispreţuiesc, cît mă urăsc !
Mecanicul nu ştia să-şi exprime cu voce tare nici
mila, n i ci compătimirea. Tă cea şi îşi muta greutatea
corpul ui de pe un pici or pe .altul. Ghicea ce sentimente
şi gîn d.u r i complicate, contradictorii se zbăteau în inima
prietenului său. Dar în asemenea probleme nu ştia să
dea sfaturi. Nu, de loc nu ştia.
- Dacă vrei am să te ajut eu, zise Andrei, arătînd
cu capul spre tabloul de comandă. Hai să terminăm
calculul noului profil .
- Mulţumesc, nu-i n ev o i e , spuse V ad i m oftînd
adînc. De a ltfel , nu-mi da nici o at e nţie . Un moment de
slăbiciune. Mi-a trecut. Am să lucrez.
Se apropie de tabloul de co m andă şi răsuci comuta­
torul. Aparatele se î n s u fleţiră, beculeţele începură să
clipească ; zgomotul p l ă cut al zumerului instal a ţ i e i de
calcul arăta că ea îi stă la dispoz iţie .
Ciurakov mai aşteptă puţin în spatele lui Vadim.
Era încruntat şi amărît. Abia după ce se c onvinse că
Vadim lucrează într-adevăr, îl lăsă s in gur . Urcă scara
şi trecu din cabină în cabină, fără să se oprească nică­
ie ri . Străbătu toate cele cinci etaje ale navei subterane
şi ajuns� în s ec tia maşinilor.
Ca să.-şi omoare într-un fel oarecare timpul, Andrei
în cep u să verifice funcţionarea sintetizatorilor. Controlă
sistemul de răcire, de.schizînd c utii le releelor una după
alta. Pe nesimţite se afundă atît de mult în lucru şi
începu să controleze atît de riguros, de parcă ar fi
pregătit maşina pentru o c ă l ăt o ri e grea şi îndelungată.
După un timp, obosit, se aşeză chiar acolo pe podea,
cuprinzîndu-şi genunchii cu m îinil e şi sprijinindu-şi
capul pe ei. Rămase aproape un ceas aşa, fără să se gîn­
dească la nimic. Mecanicul făcea pa rte din acea cate­
gorie mică de oameni care, dacă sînt condamnaţi la
moart e , rămîn pînă în ultima zi calmi, fără să - şi piardă
pofta de mîncare. Singurul lucru care-1 ap ă s a pe Andrei
era inacţivitatea silită. Abia acum îşi dădea sea m a cît
era de obişnuit să fie veşnic ocupat cu ce va .
 Raţionamentele lu i Andrei fnră întrerupte de apa­
riţia lui S kor i up i n .
- C e c rede ţ i, Andrei Gavrilovici, rămînem mult
t,imp înţepe niţi aici ? întrebă Pavel înc e t .
P en t r u totde auna•.
- Vorbiţi serios?
- Doar nu eşti pentru pri m a oară într-o călătorie
subteran ă . Nu e l ocul să glumim.
- Da . . . înţeleg. Dar cum de s-a putut întîmpla aşa
ceva? Doar Vadim Serghe evici e un constructor mi­
nunat. Şi ...
- E în tr - ad e v ăr un co n s t ructo r bun, se declară
·
de
acord Ciurakov.
Sko riupin îl privi pe mecanic drept în ochi.
- Aţi vrut parcă să mai spuneţi cev a ?
- Nu, ce să m a i zic acum ...
Doar n u era să-i povestească lui Paşa ce senzath
neplăcută i-a rămas în suflet după scena din cabina de
coma n dă ; Parcă ar fi fost înşelat, parcă i s-ar fi ludt
un lucru foarte dr ag, foarte preţio s .
- A rămas cin eva de-al dumneavoastră ac olo , sus ?
- Desigur. Tata, mama şi două surori.
- Şi vreo fată ?
Intrebarea îl atinse pe Andrei drept în ini:n1'-'·
AicL în cabina navei, îşi amintec1 din ce în. ce mai
des de Lena. Nu ca de soţia lui Vadim ; îşi amintea cre
fata aceea în rochie modestă, cenuşie, c<:tre lua în pri ·
mire şi controla de t a l i i l e maşinii ·asamblate de el.
Aproape t o t timpul schimbului· erau unul lîngă celălalt
în atelier. Şi totuşi p arcă nici nu lucrau alături. Nic1
a&tăzi el nu însemna nimic pentru Lena. l nsă Lena,·
pen t ru el...
- Nu ! Andrei dădu c a t e g or i c din cap. N-am nici
o fată .
- Cînd am fost primit în e chipa j ul n a v ei "PV-313",
b ăieţii crăpau de invidi e. Au organ iz at un banchet de
despărţire cum n-am mai văzut niciodată. Un adevărat
bal. Sînt băi eţi buni, ade văraţi tovarăşi. Pă c at că nu
li s-a dat voie să vadă p lec ar e a navei. Ah, de-aş putea
vorbi cu ei acum ! Sau dacă le-aş putea tr i mi t e o sc ri ­
soare ! Parcă mi s - a r uşura sufletul. Nu-i aşa ?
Pavel vorbea sărin d de la o temă la alt a Chiar şi
... .

Ciurakov,. care n-avea ceea ce se numeşte exp er ienţf; "

vieţii", simţi cît il n aivi tate copilărească era în băiatul

acesta. Ochii lui căprui îl priveau cu încredere. Paşa

era un lungan coljuros, nu prea bine făcut, care atrăgea
totuşi prin sinceritatea lui, prin sufletul lui curat, lipsit
ele şiretenie. Intr-o j u m ă t a t e de oră, Andrei cunoscu
toatli biografia transmisionistului, cu toate amănuntele
ei simple. Află şi unde învăţ.ase şi cu ci n �. e ra prieten
mai bun, şi cum a făcut cunoştinţă cu o fată minunată,
T<:mea, şi cît îl pasioneuză tehnica ultrasunetelor.
Comparîndu-se cu Pavel, Andrei descoperi, spre
uimi rea sa, că ei doi aveau cu totul alt mod de a reac ­
tiona la cele ce îi înconjurau. "Şi eu am fost odată ca
el - gîndi Ciura.kov. Şi uite că nu mai sînt. înseamnă
că m-am schimbat".
- Cu toate acestea, eu cred in Vadim Sergheevici,
încheie brusc Skoriupin, revenind la problema care-l
chinuia probnbil. Are un cap lumi n at . O să ved eţi, o să
9ăsească el o ieşire din situaţie. O să i mag in e ze ceva
că o să rămînem înci·emeniţi cu toţii . Ceea ce ni s-a
întîmplat face ca a v entura noastră să fie mai intere­
santă. O să am ce povesti băieţilor.

Ni_kolai Nikolaevici începu deodată să-şi am int eas că

de copilăria lui depărtată, luminoasă şi fericită. Incă de
pe băncile şcolii, îi plăcuse turismul, iar de la 13 an i
nu se mai temea să străbată cîte 15-20 de kilometri cu
rucsacul în spate , p r in păduri, împreună cu alţi amatori,
să - şi petreacă noaptea lîngă un foc de tabttră. Nikolai
Dekteariov cutr eiera s e toate împrejurimile Moscovei,
traversase de două ori regiunea Kirov, iar la 15 ani
participase la o excursie lungă şi grea în Uralul de sud.
Acolo s-a petrecut un e ve niment important în
viaţa lui.
ln timpul trecerii de la Karabaş spre Kîştîm, avusese
o discuţie cu tovarăşii săi şi vru să le dovedească că-i
curajos. Nikolai se separă de grup ca să traverseze
singur munţ.ii. Innoptă în pădure. La început nu putu
să adoaqnă. ln jurul focului era întuneric beznă ; i se
părea că de peste tot îl pîndesc pericole.

7
 Şi iată că atunci c înd somnul şi oboseal a începuru
să-I c uprindă pe t în ă ru l călător, în lumina focutui apăru
pe neaşteptate o feti ţă mică, slăbuţă. 1n ciuda convin­
ger i i ·că nu există vrăjitori, inima i se făcuse c ît un
purice. Fetiţa apăruse atît de brusc, încît Ni ko l a i crezu
că vede o zeiţă� din basm e şi nu s-ar fi mi rat dacă ea a r
fi dispărut tot atît de brusc, ş i î n locu l ei ar fi rămas o
minunată floare de piatră s au o grămăjoară lucitoare do
nisip auriu.
Şi totu şi fe tiţ a continua să rămînă în aceiaşi loc,
stringîndu-şi la piept mînuţele mînjite cu n o r oi. Părea
să aibă c el mult şase ani.
- Cine eşti tu? strigă Nikolai, după ce-şi revenise
d in şovăiala primului moment de spaii!Jă.
- Eu sî nt Katea, răspunse fetiţa cu voce slabă, înlă-
crămată.
- De unde vii ?
- M-am rătăcit. Mi-e foame.
Şi fetiţa începu să plîngă încet. Nikolai se apropie
de ea. Katea răspundea la întrebările lui printre hohote
şi sughiţ.uri de plîns. Cu greu înţelese Nikolai că fetiţa
locuia într-o coloni e nouă d e tăi etori de lemne, al cărei
nume nic i nu apucase încă să-I reţină. Pări ntii ei au
plec a t de d imi neaţă la lucru, iar ea s -a dus si ngură în
pădure, să cule a gă zmeură. S-a a fund a t în p ădure şi...
s-a rătăcit.
- Şi t o a tă ziua n-a i mîncat n imi c? se miră Nikolai.
- Numai zmeură....
Nikola i îi dădu de mînc a re, o înveli în pătura sa,.
apoi o legănă, îi povesti tot felul d e lucruri. Katea ·

ad ormi . Fetiţa era a tît de slăbită încît a doua zi Nikolai

fusese nevo it s-o ducă în braţe kilometri şi kilometri.
Prin apropiere nu se afla nici o a şezare omenească.
Abia spre amiază, istovit, ajunse la ocolul silvic. Cei de
la ocol c hemară la telefon raionul, se comunică găsirea
fetiţei, pri miră răspuns că feti ţa era d in satul Ariar. Se
a fla dec i la 20 de ki lometri depărtare de casă .
... Au trecut 12 ani. Dekteariov, a c um un tînăr geolog
cercetător, a ajuns cu echi.pa sa în raio nul Ka rab aş. Şi-a
amintit atu n c i de fetiţa pe. c a r e o întîlnise în pădure.
Cum o fi :. arătînd acum ? Oare ea şi-o mai fi ami:ntind
întîmplarea ?
 A
căutat - o şi, cu ajutorul celor de prin partea locu­
lui, găsit-o. Katea lucra la uzi.na de automobile din
a
Miassk. Dar în locul fetiţei slăbute, Dekteariov găsi o
frumuseţe de codană în faţa că rei a se fîstîci.
După un an se căsătoriră.
Acum Katiuşa a r ăm as s ingu ră. ·E adevărat că soţia
tmui geolo9 cercetător rămîne adesea singură, aşteptînd
întoarcerea soţului din expediţii. Pe a tun c i încă nici e a
şi nici el nu-şi închipuiseră c ă meseria aceasta preze nt a
primejdii, şi cu atît mai puţin nu le tre c us e prin minte
că s-ar putea ca într-o zi el să nu se mai întoar că de loc
din expediţie.
Minunatele campanii îndepărtate prin l a bi r i ntul pă­
durilor !... Nikolai Nikolaevici tr a s e mult aer în piept.
I se părea că în cabină miroase a fum, a foc de tabără.
0-o, cîte i-au fost date să vadă în vi a ţ ă ! Pamirul,
Uralul, Kamci.atka, apoi Egipt, China, Tunisia . .. Nu se
sEtura niciodntă. Dorea mereu să plece în noi cerc et ăr i ,
cît mai neobişnuite. Nu fusese primul geolog care stu­
diase scoarţa pămîntului, însă era primul care 1uase
parte de la început la călătoriile cu nave subterane. A
veni t vrem�a cînd în adîncuri pă trunde nu numai in­
tuiţia ştiinţifică, ci şi cercetătorii înşişi, înarmaţi cu cea
mai complexă aparatură.
Dekteariov era un pioner al expediţiilor subterane .
. Şi iată că acum se pare că expediţiile sale luau
sfîrşit. in loc să reţ:ină nerăbdarea tinereaşcă a lui
Surkov, el îşi trădase propria sa prudenţă şi consec­
venţă. Nu se putuse stăpîni .. .
Totuşi un lucru rămînea limp ede : trebuia să lucreze.
Mai mult ca oricine, el esţe o bl i gat să lucreze, să se
zbată, să încerce. Uşor e să spui : "trebuie", dar e greu
să porunceşti n e r vilor să se concentreze, creierului să
gîndească, să analizeze, cînd în cap ţi se învîrtesc mereu
fel de fel de gî nduri sîcîitoare despre moarte.
- Foarte bine, poţi să nu lucrezi, îşi spuse N i kolai
Nikolaevici. N-ai decît să aştep ţi moartea în hamac. bar
ce·o să faci zece luni , adică tr ei sute de zil e , adică şapte
mii două sute de ceasuri, patr uze c i şi... nu, patru sute de
mii . . . , ei, da, patru .sute treizeci şi două de mii de
minute ?
Nikolai Nikolaevici îşi ascuţi buzele cu dispreţ.
Orice s-ar întîmpla, dar să m uce g ăieşti în pat atunci

9
cînd corpul nu dă nici un semn de boală şi cîn d creierul
ti-e ·plin de idei La n<Jiba ! El nu-şi va permite un
. ..

asemenea lux ! Dar nici nu poute nega că numai gîndul

Ja moarte îl face să simtă un fior rece.
Geologul se aşeză în fotoliu. Avea impresiq acum că
alături de el se află colegii cu care a lucrat mulţi ani în
laboratoarele Institutului de cercetări al Academiei.
- Dragii mei prieteni , se adresă Nikolai Nikolaevici
imaginarilor săi colegi sa van ţi. Hai să răpunem fiara !
Avem o pradă serioasă : cea de-a treia neosferă, o l ume
prin e sentă plastică şi, în plus, mai avem şi radiaţiile
lui Biront.
Nimeni n u - l trăgea de mînecă. Geologul pute a vorbi
cu sine însuşi oricît. In ace astă conversaţie îşi găsea o
<�numită scăpare din îndoieli l e ce-l chinuiau. Acum, în
fal.:a ochilor s ăi, se afla cevn către care aspirau cu pu­
siune multi savanţi care , ca şi el, îşi închinaseră viaţa
stud i erii străfundurilor terestre. Să fii unicul martor al
transformării m a ter iei , să faci cele mai importante
observaţii şi să te opreşti l a jumătatea drumului, asta
echivalează cu o trădar e , cu o dezertare, cu o crimă
faţă de ştiinţă.

O rele se adunau unele după altele, la nesfîrşit.

Nikolai Nikolaevici mu ncea ·pînă cădea din picioare.
Astfel, lucrînd o dată 14 ore fără pic de o dihnă , geologul·
adormi dintr-o d ată, de p arcă şi-ar fi pierdut c unoşt in-ţa .
C î n d se trezi îl văzu pe Birorrt aşezat în fot oliul din
faţa sa.
Atomistul clipe a des din ochi.
- Nu pot face nimic, b î igui după un timp Valentin
Makarovici. De altfel, nici nu ştiu ce-ar mai fi de făcut.
- Vom transmite sus, în mod s istematic, r ezultatele
observ aţii lor noastre, spuse Nikolai Niko l a evici cu
asprime.
- Mai crezi că vor fi auzite de cineva ?
- Vor fi auzite. Dacă nu absolut tot ce vom trans-
mite, ceL· puţin o parte. Avem dovada acestu i lucru,
chiar dacă ea constă în ultima ştire primită de sus.
 Biront îşi apropie timid vîrful de ge t elo r de manetele
comutatoarelor, apoi a şteptă .

- Sînt cu totul nepregătit p entr u situa ţ ia în ca re

ne aflăm, spuse el. Sînt un savant, un t eoretician Masa .

mea de lucru ... fotoliul meu ... fereastra camerei mele .. .

Imi p la ce să lucrez cînd răsare soarele, cînd el nu do­

qoreş te puternic, dar dă lumină cît pofteşti. Toată lumea
doarme încă, numai p o rumbeii zboară prin f aţ a ferestrei.
La mine a ca să sînt atîţia porumbei !. ..
- Noi to ţ i de aici sîntem oameni obişnuiţi, Valentin
Makarovici, ripostă cît putu mai liniştit Dek te ari o v .

Sîntem ispitiţi să ne lăsăm în voia am i ntir i lo r . Dar

nimeni nu ne-a dat dreptul să ne trădăm datoria. Acolo
sus sînt aştept a te informa\:iile dumitale, complet e şi
precise.
· - Da, da, desigur.
- Tu-tu, ra-ra, ru-ru, ta-ta, fredonă Dekteariov, cu
toate că, n um ai privindu-1 pe Biront, îl apuca urîtul.
Amîndoi savantii aveau o fire blîndă, erau obişnuiţi
cu f a miliile lor, cu c erc u l de pri ete n i . Pînă şi Nikolai
Nikolaevici, care altă dată nici nu se întorcea bine
dintr - o exp e d iţ ie , că şi începea pr e g ătire a uneia noi,
ducea acum dorul casei. Pe· măsură ce trec eau anii, în
loc să se obişnuiască cu desele despărţiri de casă, le
suporta din ce in ce mai g reu. Acest lucru era la început
legat d e venirea pe lume a c op i ilor, iar mai t î rziu a
nepoţilor.
- Dumneata ai copii ? îl întrebă Nikolai Nikolaevici
pe Biront.
- Doi băi eţi şi o fată.
- Eu am mai multi. Si o g răma dă de nepoţi. Ştii lct
ce m-am gîndit ? Copiii s î nt cei mai a sp r i judecători ai
fa pte l or noastre. Ei dore sc totdeauna să aibă părinţi
emin enţ i. Ei bine, poate că noi nu vom reu ş i să ie şim
de aici niciodată.
Biront tresări. Geologul se prefăcu că nu observă
nimic.
- Să admitem. Toate greşelile noastre, toate_ şo­
văielile, slăbiciunile noastre vor fi înmormîntate aici,
o dată cu noi. Da·r dacă totuşi vom ieşi pînă la urmă ?
Vom fi oare în stare să ascundem faptul că am tremurat
de frică �a nişt e iepuri ?
· 0- Mi se pare . . . că dumneata . .. ai multă dreptate.

11
 - Cred şi eu că am ! Cum se poate să stăm cînd
însăşi soarta ne-a adus pînă în mijlocul celor mai
ascunse taine ale naturii ? Priveşte ! Ce material bogat
pentru studiu în jurul .nostru l Oare nu s-ar găsi alţi
cercetători care ar schimba, fără s� şovăie, locul cu noi
numai şi numai pentru a vedea tot ce vedem ?
- Da, da, ai dreptate, şopti Biront. Ai dreptate. Şi,
cu toate astea, ceea ce s-a întîmplat cu noi e îngrozitor.
Mie îmi crapă capul, nu alta. Eu nu sînt un viteaz. Nu
pot suporta chinurile fizice. Simt că înnebunesc pur ş1
simplu.
- Fleacuri ! îi tăie vorba Nikolai Nikolaevici. Ca­
petele noastre sînt călite şi, d a că ele au rezistat cinci­
zeci şi ceva de ani în lupta cu natura mamă, nici acum
nu Ii se poate întîmpla nimic.
Apoi se întoarse şi, fredonînd, se cufundă în calcule.
Biront îl urmărea cu a t enţi e. Ii urmărea mişcările mîini­
lor, expresia feţ:ei, n ed ume rit de liniştea lui Dekteariov.

Benzile se mişcau încet pe tamburele aparatelor în­

registratoare _şi în maşinile de calcul, iar comutatoarele
ţăcăneau sec. Ca o carte deschisă, fiecare aparat vorbea
despre lucruri uimitoare. Comprimarea materiei atinsese
valori fantastice, în timp ce compoziţia chimidi a me­
diului înconjurător rămăsese neschimbată. !n stare
liberă se a iia numai siliciul. Celelalte elemente se
ţineau strîns legate de oxigen, formînd cu acesta diferiţi
oxizi anhidrici.
Dar unde dispăruse apa ? Apa, care era com·ponentu
de nelipsit a sulfaţilor, a limoniţilor, a carbonaţilor ?
Dekteariov nu găsise nici oxigen şi nici hidr ogen în
stare liberă.
Atunci se apuc
· ă să caute apa.
După î ndelungate cercetări sfîrşi prin a o gasi cu
ajutorul analizatorilor cu raze electronice. Nu numai.
că în jurul lor se afla apă, dar se afla chiar în cantităti
cu mult mai mari decît ln t o ate oceanele de la suprafata
pămîntulyi luate la un ioc. Insă în ce stare fizică? Ob­
servaţl_ile făcute dăduseră re zul tate foarte interesante�
 Sub acţiunea pre siunii , ap a căpătase o gre.utate
specifică a prop i ată de cea a zincului. D ekteariov avu
posibilitatea s ă f a c ă observaţii asupra unei roci t a r i ,

incande s cente, a cărei temperatură aj ungea pînă l e.

3 000 de grade . Era ap ă.
Cu foai a pe care maşina de calculat înscrisese c o ­
l o ane de cifre , D e kt e a r i o v se u r c ă grăbit în c abina d e
sus. Skoriupin, . C i u r ak o v şi Surkov şede au în jurul
m e s ei pe c are se aflau cutiile cu concentrate încălzite,
dbia deschis e . Ni ci unul dintre cei trei nu ş t i a exa c t
dacă l u au micul dejun, masa de p rînz sau c i n a . M î n ­
c ! n d , ei ave a u . înfăţişarea un or bolnavi o bli g aţi s ă în­
q hită medicam ente amare. Dekte ariov întinse fo aia de
c alcule lui S urkov ş i , a cop e rind cu p al m a rezultatele
final e , întrebă :
- Dup ă părerea dumitale, ce-i asta ?
- Zinc, evident, răspunse Vadim aruncîndu-şi
fuuitiv privi rea pe coloc.na de cifre.
- B a e apă ! decl ară triumfător Nikolai Nikolaevici
retrăgîndu-şi palma de p e rezultatel e finale.
Vadim se ridică uit î ndu-se fas cinat l a foaia adusă de
Dekteari o v . Îşi trecu maşinal m î n'a prin păr, s e aşez5.,
apoi s e ridică din nou.
- Dar noi ne a m d e p l a s at cu viteză constantă, gîndi
-

el cu voce tare. Cum s-a produs dispersarea materiei ?

l n cazul acesta, între gu l mecanism al interacţiunii din­
tre sfredel şi m e d i ul prin care s-a în aintat d ev i n e de
neînţel e s .
în mintea s a se c ontura încet noul sfredel termo­
nuclear. Avînd în vedere că în timpul depl asării viteza
n avei subterane rămăsese constantă, deşi densitatea
baz altului crescuse, reieşea l i mpede că sfredelul nu
utilizase atunci în t r e a ga s a energi e . Pentru a-şi verifica
ipoteza, Vadim s e îndreptă spre tabloul de comandă, s e
a ş e z ă în fotoliu şi ap ăsă pe un buton. Sfredelul începu
să funcţioneze, automatele declanşară m otorul. Navil
p o rni.
Dekteariov, care tocmai des chis ese gura pentru a-i
dicta lui Skoriupin · c omuni carea, în cremeni pe l o c ln­ .

cremeniră . de asemenea şi Biront şi Ciurakov . Vadim

însă în tin s e s e dej a mîna spre alt buton, şi deplasare a
na v e i înGetă. Paşa înghiţi un nod ce-i rămăsese în gît.
Nikolai Nikol aevici se uită peste capul transmisionistu -

]J
 l u i , iar cînd pnvuea sa o î nti lni p e a l u i Pavel Sko­
riupin înţelese c ă g e o l o gului îi venise o nouă şi 1?- eaş­
teptată i d e e .
� Aşteaptă o c l i p ă ! Dekteariov î ş i şterse fruntea
c u p alm a . Aşteaptă . . .

Cele cîteva secunde î n c a r e f u n c ţ i o n a s e siredel u l

fuseseră sufi c i ente p e n t r u a c o n f i rm a i p o t e z a l u i V a d i m .
Maş in a electroni c ă d e cal cul s c o a s e fo ai a c u re:w l t c1 t e :
i ntensitatea curentu l u i necesar p e n t ru d i s p e r s cue p u t e a
f i redusă c u o p t p r o c en t e !
� Ei şi ? spuse ca pentru sine V a d i m . Acum n u - i
tot u n a ?
Dar răm a s e la m a s a de comandă şi des chise j u rnalul.
, . Un condamnat l a moarte caută o nouă c o n s t rucţie
pentru sfredel, � z î mb i în sinea s a V a d i m . A u t o a m ă ­
gire . . .
"

Dekteariov şi Biront erau acum c u totul c u fu n d aţi

î n stu d i i şi observaţii. Nici un mom ent nu u itau c ă s î n t
condamnaţi, d a r c o n t i n u a u totuşi s ă lucreze c u îndîrj i r e ,
aproape cu furie. Fi ecare ceas de observaţii adu cea noi
şi neaşteptate descoperiri.
Cronometru! electronic înregistra cea d e - a douăzecea
zi de l a plecare.
Nikolai N ik o l a ev i c i s e duse în c abina transmisio­
nistului. Acesta, fără s ă mai aştepte comanda, conectă
ap aratur a p entr u începerea transmisiunii. Paşa s e obiş-·
nuise cu vizitele dese ale g e o l o gu l ui . In urma cererii
a cestu i a , transmi siun i l e urmau mereu, una după alta .
Se t ri m i t e a u sus cele m a i a m ă n u n ţ i t e inform a t i i d e s p r e
starea m a ş i n i i , d e s p r e stu diile efectuate ; se comunic a u
i pot e ze, concluzii , calcule, sfaturi pentru viitor.
Terminînd de dictat, Dekteariov luă legătura cu
Vadim.
Vadim Sergheevici, e ş ti ocupat ?
- Dacă e neapărat necesar, p o t face o p auzfL ·

� Da, e neapăriilt necesar. Aş vr e a să orgamzam o

mică consfătuire. Coborîm acum cu toţii la d u mn eata.
In ulti.ma vreme, aşa, ca de l a sine, conducerea în­
treqii vieti a ec hip a j u l u i trecuse în sarcina g e o l oqului.
Cu acordul tacit al tuturora, el stabilea orele pentru
somn, p entru mîncare şi d e două ori pe zi - a dunct
-

î ntregul e chip aj pentru a păl i:lvrăgi despre fleacur i "

.. -

dup ă cum se e xpri m a c h i a r el. Optimismul geol ogului

se transmitea ş i celorla.lţi.
Nikolai Nikolaevici vorbea într-una şi era primul
care r î d e a în hohote l a c e a mai nevinovată glumă, i n d i ­

ferent cine o spune a. Ş i , l u c ru de mirare : c î n d dădea e l

d r u mul gurii , t r a g i s m ul situaţiei î n c a r e s e a f l a u c ăpă t a
pe neob serv ate nuant.e c o m i c e . Feţe l e t u t u r o r a se lumi­
nau ; pentru un c e a s sau două, viitorul nu m a i p ă r e a
a t î t de întun e c at.
D a r , .p ălăvrăgeal a " se termina şi f i e c a r e se întorcea
la treburile lui .
D ekteariov î nţel e �J e a că imobilitat e a , existenţa fără
nici un ţel sînt l u c r u r i î n q r o z i t o a r e . Pentru a rezista în
această luptă , îţi treb u i e o u r i a ş ă stăpînire de sin e . A l t ­
m i nt e ri e uşor s ă aj ungi l a d e s p e r a r e , s ă-ţi pierzi m i n ţ i le .

Acum, că-şi a s u m a s e răspunderea p e n t ru s o arta echipa­

jului, încerca să-i s c o a tii p e toţi din impas p r i n s o lu ţ i i
noi . interesante, care s ă - i p a s i o n e z e . .. . ·

1ntr- o z i , rămînînd singur cu Val entin Makarov i c i ,

îl întrebă d e o dată :
- Ca să scăpăm teferi de a i d ar trebui să găsim o
,

soluţie pentru a duce n a v a în s u s . Dar, din punct d e

vedere ştiinţifi c , o a r e n-ar fi mai i n t e r es ant s-o ducem
în j o s ? Tehn i c e ş t e , prima s oluţie nu e cu p ut i nţă pe ,

cînd a doua. . .
Faţa atomi stului devenise deodată cadaverică. Va­
lentin Makarovici înţelese c ă această î n t r e b ar e nu era
pur t e o r e t i c ă şi că geologul aştepta un a c o r d o în­ ,

cuviinţare . Plecă fără să r ă s pu n dă nimic, tulburat. De

atunci şedea ore î n t r e g i p r i v i n d î n gol, nepăs ător şi
abătut, uitîndu-se l a Dekteariov cî n d întrebător, c î n d
c u g r o a z ă . Dar se gînde a, se gîndea m e r e u l a vorbele lui .
O d a t ă , după ce se chinui aproape o zi întreagă , se
a dresă lui Dekteariov parcă smulgîndu-şi cuvintele d i n
p i e pt .
- Ştii , referitor la ce mi-a.i spu s , cu cobor îtul . . . S înt
de a c o r d .
In ca!J.ina lui Surkov veniră întîi geologul şi ato­
mistu l . a:noi , l ovind c a d entat cu picio arP.l e în s c o ab e ,

15
sosi în fugă S k o ri upi n . Cel din urmă îşi făcu apariţia
Andrei Ciurakov.
Dekteariov se aşeză în fotoliul s ecun dului , iar c e i la l ti
se aşezară pe j o s , în j m.ul lui.
- E i , ce aveţi de g î n d să ne povestiţi a z i ? întreb ă
Vadim.
____:_ S ă vă p o ve s t e s c ? Nimic .
D ekteariov şovăia. Tăcu aproape u n minut adunin­
du-şi gîndurile. S e uită cu c o a d a o chiului cînd la unu! ,
c î nd l a altul . Biron ( spusese : " d a " . Ce v o r spune
"
c e i l alţi ? ,,
- Am o propunere cu privire la a cţiunile no astre
viitom'e, spuse el în sfîrşit. I mpreună cu Valentin Ma­
ka ro v i ci am analizat ş i am a.j uns la concluzia . . .
Dekteariov făcu i ar o pauză, tuşi î n pumn. Vad i m s e
uita curios l a atomist. L a c e concluzie au p u tut aj u n ge
cei doi sav anţi ? Biront avea o figură stranie, î mp i e t r i t ă
şi privea în gol. Andrei surprinse privirea lui Vadim ş i
z îmbi. C a n i c i o da tă , Valentin Makarov ! ci s e b ărbierise
uzi f o a r te atent şi avea o înfăţişare neobi şnuit de con­
centrată şi de hotărîtă. Ce-or fi avînd de g î n d ? D o ar
n-or fi găsit v r e o posibilitate să răzbim la suprafaţă ?
- Hai . să facem urm ătorul raţi o n a m e nt . Nikoiai
Nikol a e v i c i î ş i puse pe m a s ă mîinile cu p a lmele s t r î n s e
p u m n . Noi am a du n a t o g r ămad ă de material preţi os.
Atît informaţiile noastre pur ştiinţifice, cît şi obser··
vaţiile d u m i t al e Vadim Sergheevici, referitoare la mo­
,

dificarea n avei subteran e , vor aj uta celor c are vor

porni cîndva pe urmele noastre.
:Vadim î ş i plecă capul î ntr-o p a rt e .
- Ce-ar fi, Nikolai Nikolaevici, dacă aţi r e nunţa l a
flori.celele astea liri c e , propuse e l .
- E i , d a c ă d o r iţi mai p e s curt, atunci ascultaţi. Noi
sîntem încă departe de a utiliza to ate posibilităţile pe .
c are ni le oferă nava. I n faţa no astră se află un adevă r a t
o ce an necunoscut. V o m da ţării mult m a i multe infor­
maţii preţioase dacă . . .

- Ei ?
- . . . Dacă vom renunţa la această imobilitate de
m o rm înt în care ne aflăm.
Vă ,.referiţi la navă, l a "PV-3 1 3 " ?
..

o
Da, ai ghi cit, Vadim S·ergheev ici.
 � Şi p ropuneţi . . . , vocea lui Vadim t r em ur a . El s e
l ă s ă p e spate în fotoliu, . nevrînd î n c ă să înţel e agă ce
spunea Dekte ari ov.
Geologul dfidu din cap afirmativ .
- In j os ? întrebă Andrei răsufl înd greu;
� I n jos ! răs p u n s e Nik o l ai Nikolaevici. .
·� Asta . . . a s t a nu e seri o s , Nikolai Nikolaevici.
Vadim schimbă o privire cu An d r e i şi-l fixă apoi pe
B i r o n t . C e e a ce propuneţi dumneavoastră e st e o adev ă-
r.ată nebunie. ,
� Nebunia a fost dej a săvîrşită, oftă Biront. ln
orice caz ne aşteaptă acelaşi lucru. Acum se p une doar
problema d e a aduce cît m ai mul t e foloase omenirii .
· - Şi cu asta am sp us totul. a pr ob ă Dekteariov.
El i ş i desfăcu pumnii, se uită în p alme, î ş i resf i r ă
degetel e .
- R 2 mîne numai s ă a p ă s ăm a i c i, z i s e e l întinzînd
mîna s p re un m i c buton r o ş u .
- Staţi ! strigă Vadim. Ce f a ceţi ?
- Iartă-mă . . . . Treaba a sta, desigur, nu intră în atri-
buj:i ile mele. Aşa că p o ate v e i ap ăsa d u m ne at a , Vad�m
Sergheevici . . .
- N e aţ i luat repede ! s p u s e Ciurakov ridi c î ndu-se
-

în picioare şi p ornind s ă se p l i m b e cu mîinile în b u zu ­

n arele salopetei. Va să z i c ă din nou în j os ! . Da-a-a . . .

..

Abil ! O, dar bine a ţ i întors-o !

Şi se uită la tabloul de comandă. Parcă auze a dej a
vuietul motorului în funcţiune, par c ă vedea acele indi­
·

c atoare ale aparatelor reîns uUeţite şi sclipirea veselă

a be curilor de s e m n a l i z a r e .
ingroz i t o r , d e s i g u r
. Una e s ă a ş t epţi moartea, care
î n c ă nu se ş t i e cînd v a b i n evoi să sose ască, şi alta e s ă
p o r n e ş ti în întîmpin area ei. In întîmpinarea m o r ţ i i . . .
prin luptă ! V a f i o adevăratii b ă t ă li e !
- Vadim , întrebă m e c anicul, eşti de acord ?
Vadim se făcu palid şi dădu negativ din cap :
- Nu pot, spuse el. Aveţi drep tate , aşa e bine. D ar,
pe cuvîntul meu, nu pot.
Atunci Nikolai Nikol aevici se ridic ă în p i c i o are şi,
printr-un semn cu capul, îi a r ătă l u i Ciurakov l o cul
s e c u n d u l u i Andrei se apropie fără gr ab ă d e f o t o l i u S e
. .

uita î n t r�:tma la Vadim, iar a c e s t a urmărea încordat

fi e c are_ m iş c a r e a tovar ăşului său.

1 7.
 .::.

A ndrei luă l o c î n faţa tabloului de c om a n d ă . Pentru

prima oară sim ţ e a în e l o pute r e l ăuntrică atît de mare ,
încît p arcă - i sp ă rgea co şul pi eptului . Acum el va con­
duc e nava subterană. Dar nu o va conduce pur şi sim­
p lu, ci va i n t r a într- o adevărată bătălie cu natura .
D ekteari ov î l cuprinse pe Pavel de umeri .
- Iartă-mă , Pavlu ş a , sp use e l , noi nu li-am c eru t
încă p ărere a.
Skoriupin zîmbi t i m i d , uitîndu-s e în j o s .
- Dacă aşa trebui e , ş opti el î n c e t , eu, desi g].I r, s î n t
a l ătu ri d e dumne avoastră.
-- Start !
Com anda răsună s e c în gura geologului , ca o îtn­
puş cătură . Privi rea îi era as pr ă, och i i reci şi neînd u ­
rători.
.!V1ec ani cul apăsă pe but o n . D easupra cape t e l or în­
cepu să b î z î i e motorul , i ar s u b picioare porni să urle
s 'rede lul termonucl ear.

Drumul continua liniştit, mult mai liniştit decît î n

p r i m e l e ore după s ta rt . Dar cu cîtă t e n s i u n e ş i cu c î t ci
pru dentă trebuiau acum urmărite a p ar at e le ! Nu as cun ­
d e a u oare adîncurile n o i şi n e aşteptate p eri c ol e ? Lupta
cu .(l Ceste obstac ole va fi oare pe mă sura puterii echi­
paju lui ?
Pe ecranele l ocat orului se v e d e a parcă un amurg.
Cîmpul albastru înch i s tremura din c a u z a unor umb re
vi o l e t e .
Străb ătuseră şas e sute d e kil ometr i , ş a s e sute cinci­
zeci, şapte sute. Pre si u ne a trecuse de 14 milioane de
atmo sfere. Temperatura însă rămăs ese aproape n e -·

schimbată.
Biront se grăbea , şi ace a s t ă grabă îl f ăc e a s ă devină·
tot mai nerv o s. De felul lui era duşmanul oricărei
pri piri , deoarece considera graba drep t cauz a principa l ă
a greşelilor şi a concluzii lor e r o n a t e . A c u m î ri s ă era s i l i t
s ă s e grăb e as c ă , c o p l e ş i t de bogă ţi a mereu crescîndă
a 'fenomrm elor ce trebuiau o b s e rvate : radi aţiile, .trans-
formarea · p a rt'icul e l o r atomi c e , deformările păturilo r
electronice, rap ortul dintre temperatură ş i presiune.
Puterea radiaţiei atinse o asemenea valo are încît
atomistul se uita aproap e . n e c ontenit la dozimetre : nu
v a străbate oare radi atia prin învelişul protector al
navei ? D e o c amdată totul era î n regulă, învelişul p r o tej a.
echipajul de acţiunea distrugătoare a radi aţi i l o r . In
c• celaşi timp, radi a ţiile erau o arecum slăbite de influenţa
a cţiunii cîmpului m a gneto Ji> l asmi c .
Vi aţa p e n avă căpătă u n asp ect n o u , m a i sever.
O amenii lucrau, se m i ş c a u , fără să u ite î n s ă nici un
moment că merg în întîm p i n a r e a necunoscutului a m e ­
ninţător. D o rmea u , dar urech i l e l e erau î n perman e n ţă
treze . Mîncau, dar abia sesizau gustul mîncării. A c u m
.
ct v e au însă în f a ţ ă un ţel. P î n ă ş i gîndul l a primej diile
posibile se atenuase şi nu mai tre z e a starea de încordare
de dinainte. Simţeau funcţio n area moto rului ca bătăile
propriilor lor inimi . Fie c are dintre cei cinci prelua
p arcă p e umerii s a 1 presiunea adîn curilor, reacţionînd
direct la atinge rea navei cu m ateria incandescentă.
Dar cu ce oare riu se obişnuieşte omul !
După c e trecură încă p atru zile . interminabile, fără
c a nava s ubterană s ă fi păţit ceva, o amenii începură
s ă-şi vină în fire şi să privească mai liniştiţi viitorul.
Nu înseamnă c ă nu simţeau o o arecare strîngere de
inimă atunci cînd priveau ap aratul de mă surat adînci­
mea. Oft a u ascunz îndu-se unul de altul. Nava î i purta
din ce în ce mai departe de familii, de casă, de viaţa
clocotito are d e p e p ămînt. ln piept simţeau o durere
o b ositoare. Imaginaţia nu mai era capabilă s ă conceapZt
u r i aşul m asiv de materie incandes centă care rămînea
p ermanent deasupra capetelor.
Dekteari ov nu dorea decît un singur lucru : s ă afle
că informaţiile trimise sus eţu fost primite. Skoriupin nu
se dezlipea de aparatura de emisie-recepţie. ln difuzor
nu se auzea însă decît un foşnet monoton. Oricît se
chinuia Paşa, nu reuşea să distingă în acest fo ş n e t n i c i
c e l m a i îndep ărtat ecou al vreunei v o c i omeneşti.
Cel m..a i bine se simţe a Andrei. Parcă înviase. Tot
timpul _ era ocupat cu ceva : b a verifica automatele, ba

19
c ompara indi caţi i l e aparatelor cu indi c aţiile c alculelo r .
Uneori a r f i vrut s ă descopere . p e un d e v a vreo defec­
ţiune s e r i o a s ă pentru a cărei r e p a r a ţi e să fie nevoit s ă
l ucreze d i n t o ate puteri l e .
Andrei c oborî în cabina savanţilor, se aşe z ă pe
podea î n ap ropierea fotoliului lui Dekteariov şi as.c ultă
c onv e r s aţ i a acestuia cu atomistul . In cele cîteva zile
care trec u s er ă , el afl as·e mult m ai multe lucrur:i despre
stru c t ura pămîntului ş i a atomului decît în tot timpul
studiil or.
Pentru tînărul m e c an i c , ad e v ă rur i cunoscute de mult
ştiinţei - ca posibilitatea tr ansformării protonului în
neutron şi invers - fu s e s e r ă adev ărate revelaţii. Cu o
nedumerire sinceră află de la Valentin Makarovici că
în nucleu nu există nici ele ctroni , mcr p o zit roni, ni c i
mez oni şi că aceştia se forme ază prin dezintegrarea
· nucleului " î n zbo r " .
- Din c e ?
- Din ceea ce în m a n u a l e este denumit, in mod
ob iş n u i t , en e rgie de dezinte grar e .
D ar c e l e m ai p asionante lucruri alll afl a t despre teor i a
suprarăcirii şi teoria e x i stenţ e i antimateriei , adică a
materiei în c ar e nucleele au s arcină n e g at ivii şi elec­
tronii s ar c i nă pozitivă.
- Nu c u m va credeţi şi dumneavoastră că în n atu ră
p o ate exista o asemenea materie ? întrebă pe atomist ·

Andrei , amintindu-şi de di s c u ţi i le inte rmin abile dintre

savanţi pe a c eastă temă.
- 1n curînd o vom obţine în laborato are , răspunse
cu c onvingere Biront. Deocamdată ea e xist ă mai mult
decît sufi cient în t o ate colţurile universului . Po ate cii
e a există c h i ar şi .sub picio arele noastre, adăugă el după
un minut de g îndire.
- In c azul ace sta, credeţi că vom fi supuşi
anihil ării * ?
- Se p o ate. Acesta va fi în s ă un proces rapid.
Instan taneu . . .

" Anihilare ( de l a cuvîntul latin . , nihil" = nimic) - transformare

in nimic, distrugere ; în acest caz e vorb a de transformarea une�
forme a materiei în altă formă (n.a.).
 - Prin urmare, nu va fi dur eros, spuse D ekte ari o v ,
cin i c.
- Mulţumesc pentru cons o l a re , rîse Andre i .
I n p re z en ţ a l u i Ciurakov, N i kol ai Nik o l a e v i c i începu
să v i s e z e l a a c e l e t impuri c î n d sute de nave subteran e
se vor îndrep t a d e o d ată spre c e ntrul Pămîntu l u i . Atunci,
prin m ăsurători simult ane, se vor putea stabili exact
dire cj:ia şi intensitate a c urenţilor verti cali din baz alt.
Oamenii vor î n l ă tu r a c o r t i n a c are ţine a s c u ns ă structura
globului t e r e s t r u , ceea ce va contribui l a rezolvarea
proble m e i originii sistemului s o l ar. Oh, c î t mai e de
l u cru 1

-- In căl ătoria asta mie îmi revine d o a r o mică

p il rtic i c ă elin to ate p r o bl e m e l e nerezolvate , recunos c u
Dakteari o v . Stă oare î n puterile noastre, a l u i Valentin
M akarov ici şi a mea, să cuprindem dintr-o s i ngură
p r i v i r e a t î t e a fenomene ?
- De n e c onceput ! Absolut de nec onceput ! fu de
a cord B i r ont.
M e c ani cul î şi înăbuşi un oftqt de dezamăgire. Pen­
tru o descoperire de nimica t o ată, m e rita o are s ă-ţi
j e rtfeşti viaţa ? Dar îl privi pe geolog, se uită la
�1 t o m istu l cufundat în studii şi înţelese : merită !
Se terminase· c e a de-a patra săptămînă de drum. A
p atra săptămînă ! Iar încercarea navei subterane fus e s e
p l anifi c ată n u m ai pentru două z i l e . Sus e luna septem ­
brie. Ce se întîmp l ă acum pe stradă ? Cerne o ploaie
p lictisitoare de to amnă sau e o zi î ns o ri t ă ? Fiecare
dintre cei cinci visau pînă l a frenezi e, pînă l a desp er a re
m ăreţia cerului înalt, p l o a i a , stele l e . Fo rţe titanice î n s ă
îi m înau neîndu rător î n j o s . . . în j o s . . . î n j o s . . . în strîn­
s o area mat eriei i n candescente, comprini.ată p î n ă la o

s t are metalică.
Nici î n c e a de-a şasea şi nici î n c e a de-a ş aptea zi
după n o u a p o rnire nu se întîmplă nimic d e o sebit. Părea
că adîncurile se strîngeau deasupra o a m en i l or şi se

d e s chideau î n f a ţ a lor p e n t r u a le face drum.

O dată, î n timp ul prînzului , Niko·l ai Ni �olaevici ră­
mase în q:.emenit cu lingura l a gură. Apo i o a ru n d i pe
masă şi s e lovi c u amîndouă mîinile pe chel i e .

21
 - Ah, " zangh ezur-zanzi b ar ! " strigă el î n fu ria t . Cum
de nu n e - am d at noi seama de asta de la început, Va­
lentin Makarovici ?
- D e ce anume ?
- I n definitiv, de ce nu s-ar î n t î m p l a ca noi să
aj ungem într-adevăr pînă în centrul Păm î ntului ?
- Ei bine. Şi mai dep arte ?
Geol ogul se plesni pe g enun ch i şi izbucni în hohote
de r î s . Rîdea tare, molipsitor. Uitîndu-se la figuri le
n ăucite de mirare ale comesenilor, se ţinea cu mîinile
de b u r t ă şi rîdea.
- Dar l a naiba , Pămîntul e r o tu n d ! strigă el. Noi
nu t r e b u i e să înto arcem nava subterană, înţelegeţ.i ,
neferi cite capete pătrate, sau nu înţelegeţi ? Daţi-i
înainte, şi nu v ă m ai turnaţi apă în cizme !
Pasageri i navei subterane se uitară uluiţi unul la
a l tu l . Biront se î n e c ă şi tuşi, i ar C i u r a k o v î l bătu pe
spate. Cutiile deschise cu c oncentrate de fru c t e , mîn­
carea preferată a echipajului, rămaseră n e atin s e . Scîn­
t e i a de speranţă s e t r ans f o rm a dintr-o d ată într- o flacără
strălu citoare. Lui Vadim î i tremurau buzele. Faţa lui.
S k o r i u p i n se lumină de un zîmbet copil ăresc. Acum ,
r a id u l în necunoscut promitea viaţă.
- E o problemă n u m a i de timp, se însufleţea Nik o l a i
Nikol a e v i c i . Dacă viteza navei subterane se menţine,
n e trebuie m a i puţin de un an pentru a ajunge în p arte;)
opusă a globului pămîntesc.
- Un an e un f l e a c ! s t r i g ă Andrei.
- S înt de acord şi cu doi ani, zise B i r o nt g e s ti c u -
l î n d d e s p e r a t . I n timpu l ăsta, e u voi termina d e �labor a t
teoria suprarăcirii. Voi aduce Academiei ş i o metodii
de folosire practică a suprarăcirii.
- Ce caraghi o a s ă e un e o ri v i aţa, zi se Skoriup.i n cu
acelaşi zîmb et ; nu-ţi vin în m i nte niciodată l u c ruri l e
cele mai simple. De ce oare ?
Figura lui Vadim se luminase. Redeveni dintr- o d a t <i
vech i ul Vadim, pe care Andrei era obişnuit să-I vadă
·
încbiroul d e proi e c t a r e , c u ochii vii, ene rgi c , nerăbdător.
 9

Nikolai N i k o l a e vi c i visă că se a fl ă în Moscova ş i

c ei se p l i mb ă p e bulev ardul Sadovoe, că merge dej a d e
m u lt şi d i n c a u z a asta e puţi n o b o s i t . E s e a r ă . S e apr i n d
l u minile e l e c tri c e şi re clamele multicolore. Pe strad?1
c l rculă m u lt e maşini, pe trotuare nu mai e l o c de trec ă­
t o ri . Vî ntul î i r ă c o r e şt e faţa. Vî ntul ! Cît de bine e !
Respiră u ş o r . Cîte m i r o suri c un o s c ut e : mirosul asfaltu­
l u i u m e d , u n fum î n t î m p l ă t o r d e ţig a ră , m i r o s u l p1 a­
g.o. z i n e l o r , al p arfu:Ql u r i l o r din îmbrăcămintea femeilor . . .
O am e n i i s e u i t ă l a e l , î l salută. Cun o s cuţii ş i n e ­
cunoscuţii. I i ş t i e acum î nt r e g ul o r a ş . El e s t e a c e l a c are
a.bia s-a întors din raidul spre c e n t r u l Pămîntului. Orice
ai spune, a aj uns o celebritate .
Şi el m e r g e , merge fără să se o p r e a s c ă , se b u c u ră d i ,
î n s f î r ş i t , p o ate să me argă p e j o s c î t î i p l a c e . lmpr ej urul
s ;.iu e spaţiu mult, strada e larqă, n u are sfî rş i t . Ce bine-i
s ti resp i ri î n v o i e , d u p ă c e - a i t r ăit a t î t a vreme î n
c a binele strîmte a l e n a vei subterane . D o a r ... dar de C H
nu e cu Katea ?
Ni kolai Nikol aevici se în t o a r c e şi porneşte în fugă
î n a p o i . S e ciocneşte de trecători. Cineva î l apucă de
umăr, î l ţin e . Nikol a i Nik olaevici î n c e a r c ă s ă s e sm<.l l g ă
şi. . . s e trezeşte.
Aude un şuş o t i t î n ureche :
Nikol ai Nikolaevici, t r e z iţi - vă !
- A ! C e s-a întîmplat ?
- Mai î n c e t , mai încet.
Geologul s e d e sp art e cu greu şi fără să vrea d e vis.
La naib a , c î t de c l a r văzuse el bulev ardul S a d ov o e . l n c ă
un pic şi a r fi fost la el ac a s ă , ar fi văzut-o pe Katea .
Cel c are îl s c u tură de umăr e Biront.
--'-- S-a î n t î m p l a t ceva ?
- Să m er g em repede la l a b l o ul de c omandă.
Nik o l ai Nikol a evici s e o b i şn u i s e de mult cu a t o ­
mistul ; p entru orice fleac , acesta î nc e pe a să se agi t e .
Uitîndu-se î n s ă la f i g u r a lui Biront, la p ă r ul său răvăşit,
roşcat, înţelese c ă de data a c e a st a cauza agitaţiei e r a
cu to t u l
deosebită. Dekteariov s ă ri pe p o d e a , se î n t i n se
trosnind d i n o a s e , ap o i se chirci.
Ce mi-e aşa de frig ?
0 - Să m e rg em , haide 1

23
 Biront îl trase după el . Nikolai Nikolaevici se aşez u
în fotoliu, î n c his e un o ch i şi-1 privi pe atomist.
- Aha , mi-am amintit, zise el rid i c înd un deget.
Acum eşti leit Paganini . NUinai că du m n e a t a eşti roşcat
şi mi se pa r e că el e r a b runet.
•- Lăs aţi-1 î n pace p e Paganini al dumneavoastră l
Uitaţi-vă o dată la aparat !
- De unde se simte un a e r atît de r e c e ?
Geologul simţ.ea a c u m c l a r pe c e afă un curent de
aer rece . înseamnă c ă ăsta nu m a i e vis .
- A m intrat î n zona d e c a ptură K a e.J edronil or "' .
- Ce ? In a p a t r a g e o s f e r ă ?
Firul aparatului de m u surat adîncimi trecuse de cifra
impresionantă de 1 200. Presiunea s e ap ropiase de 80
m i l i o an e de atm o sfere .
- Ah, " z anghezur-'zanzib ar " ! holb o r o s i D ekte ario v .
Din c auz a s omnului p o ţ i să pierzi într-ade v ăr totul p e
l um e . Dumn eata n-ai dorm it ?
- Ba d a , dar m - a trezit frigul . Am îngheţat sub
pătură.
- Prob abil c ă s-a d efectat c e v a l a instalaţi a de
rădre.
Nu cred.
- De ce ? .
- Pentru că teoria m e a asupra supra r ă ci rii dil u n
răspuns mai s i mplu ş i mai clar. Uitaţi-vă. Nava înain­
t e az ă printr-un flux deosebit de dens de mezoni şi
pozitroni. Presiunea a di strus de mult m o l e culel e , aşa
cum, cu mult înainte , di s t r u s e se ultracristalele dumn e a­
v o astră.
- D e c e tocmai ale mele ?
- Vă ro g , nu mă între•rup e ţi ! Tocmai cristalele
dumneavoastră. Acum ea deforme ază membranele elec­
t r o n i c e , transformă materia în c e a d e - a p atra star e .
Elementele chimi ce îşi pierd valenţele , devin inerte.
- Aha-h a , înţeleg, dragul meu Valentin Makaro­
vici. E le ct ron i i s înt o b l igaţ i s ă s a ră de p e orbita exte­
rioară pe una interioară, şi unii dintre ei a j un g pe
o rbi t a K , cea mai apropiată de nucleu. Atunci e p o s ib ilă
capturarea e lectronului de către nucleu.

• Captura K este o transmutaţie nucleară însoţită. de o ra dia·

ţie Roentgen, cu care prilej un electron din învelişul a tomului
este capturat de nucleu (n .r.).
 - A ţ.i început s ă î nţ e l e g e ţ i .
- Dar, dă-mi v o ie , a c e a s tă c apt u ră trebuie să fie
'

îns oţită de o d e gaj are de energi e .

Bine înţele s . D a r c e e n e r gi e ?
- In p r i mul rînd c a l o r i c ă
.

___.;. Ţineţi seamă că numai în anumite c ondiţi i , c î n .J

at o m u l a r e posibilitatea s ă se dez integreze , s e degaj ă

energie c a l o r i c ă . Aci în s ă , to ate fenomenele ele c ap ­
tură K a u l o c în interiorul giganti c e i cui rase l i t o sferi c e .
Aparatele confirmau c e l e spu s e de B ir ont . Combi ­
naţiile chimice cele mai s impl e dispiiruseră. In j urul
navei subterane se afla o materie c o mp u s ă din elemente
chi m i c e l ib e r e în starea lor atomi că.
,

Temp eratura exterioară răm ă s e s e n e s chimb ată . Ni­

kolai Nik olaevici s e încrunt ă . Logica fenom e n el o r c a r e

aveau l o c cerea c a t e m p e ratura să c r e a s c ă . Cel p uţin

o.ş a ştia D ekteariov. Captura K a electronilor prov o c a
dezintegrarea nucleului ş i , î n a c e l n ş i timp , p r o v o c a o
d e gaj are de căldură "' . In ce se tr ansform ă e·ner g i a
dezagregării d a c ă nu în c ă l du ră ?
- Totusi nu înţeleg, Val e n t i n M ak a r o v ici , mărtu r i s i
sincer geologul.
- D a c ă totul a r fi fost simplu de înţeles, n-ar m n i
f i f o s t n e c e s a r s ă concep o î n tre agă teorie cu p rivire la
supr arăcir e , zise Biront îndreptîndu-se cu mîndri e .
Dekteariov înţelese că atomi stul avea gat a ex­
p licaţia.
- Si t u a ţ i a este următoarea, con t i nu ă Valentin Ma­
karovici. O a me n ii s a u ob i şn u i t să reducă t o ate fel u r ile
-

de e n e r g i i la un echival ent p o zitiv de căldură. E o

măsură c o m o d ă şi s e s izabil ă. Dar ce e c ă l d u r a ? E miş­
c ar e a parti culelor material e . Care p a rt i c u l e ? Termome­
trele existente , chiar şi c e l � semiconductoare p e care le
a vem noi, r e a cţion e az ă l a mi ş c are a m o l e culel or, a ato·
m i l o r , a ele ctronilor. Ce t e mp e r atură va m ăsura term o -

* In m o d n o rmal , există nu c l e e "goale" c a r e prin capturarea

unui electron p e orbita K - prima orbită sau p ătură electroni c ă
- devin elemente m a i mult s a u m a i puţin stabil e . Aici însă auto­
rul s e referă la o aducere forţată a mai multor e l e c t ro n i p e orbita
K - o rbită care e s a tu r a t ă d e 2 electroni (Heliu) . Prin această
" îmbogăţire f o r ţ a tă în electroni" a orbitei K, echilibrul elec tric ş i
energetic al atomului s e strică. S e poate presupune c ă proce sul a r
duce la "ruperea• n u c l e u l u i , pentru res tabilirea e chili b rului ener­
getic (n.r.).

V
25
metrul atunci c înd m i ş c area moleculelor şi at o m i l o r v <l

î.n c e t a ?
- Zci:o ab s o l u t . Minus 273 de grade.
- D a r d a c ă s e v o r opri şi e l e c t r o n i i ?
Dekte a r i o v ridi c ă d i n umeri. Nu s e gî nd i se nici o d a t ă .
� Ex i s t ă d o u ă posibi lităţi , îşi ri.'lsp u n s e singur B i r o n t .
V a avea l o c o r i o e x p l o z i e t e rm o n u c l e a r ă cu degaj <:t r �)
de c ă l d u r ă , ori - d a c ă substanţa nu are p o s ib i l i t a t e c:
e x p a n s i u n i i - t e m p e r a t u r a ei v a s c ă d e a sub z e r o a b s o ­
l u t , i a r dega j a r e a d e e n e r g i e se va t r a n s f o r m a î n c e v a
n e cunoscut n o u ă .
- In c e , t o t u ş i ?
- Eu c r e d că în a ce l e radi aţii o b s e r v a t e de noi .
Valentin Makaro v i c i se u i t a î n g ă d u i t o r la g e o l O fJ . S e
simţea învingător. Faptele confirmau din c e î n c e m <l l
c a t e g o r i c t e o r i a sup ra r ă c i r i i .
- C a r e este n a t u r a radi a ţ i i l o r d u m n e a v o astră ?
- Nu ş t i u . D e o c am d a t ă nu ş ti u . I n o r i c e c a z est e
ceva m e d i u î n t r e c î m p u l m a g n e t i c şi c î m p u l g r a v ita­
ţional.
- Nu v a d u c e o are c a p t a r e a K l a o cădere a temp e ­
r a t u r i i p oz i t i v e ? s e n e l inişti N i ko l a i Nikolaevici.
- Tot c e se p o a t e , tot c e s e poate. S i mţ i ţi că s-a
răcit ? E i , a s t a e .
B i r o n t îşi f r e c a triumfător m î i ni l e .
- I ntr-adevăr, z i s e g e o l o g u l zqribulindu - s e şi privma
în j ur, de parcă ar fi v rut să v adă de unde vine frigu l .
Pare ceva absurd : p e d e o p a r t e m a t e r i a e fi er b i nt e i a r ,

p e de altă p a r t e e r e c e . I n felul a c e s t a p utem înnebuni

mai repede d e c î t din cauza vibraţiilor !
Nu-i deşteptară pe ceil alţi m e m b r i ai echipaj ului. S a ­
v anţii se aşez ară m ai comod în fot o l i i si-şi î nc e pu r ă
O-bservaţiil e .

10

Pentru o r i c e eventualitate , V a d i m ş i Andrei verificară

încă o dată sistemul de răcire şi s e c o n v i n s e r ă din nou
c ă funcţi onează perfect. Cu atît m a i putern i c ă era deci
nedumerirea comandantulu i navei şi a mecanitului . La
înc eput au rîs, a po i s-au alar mat.
 Pentru a răci învelişul · corpului se fo l o s e a u proprie­
tăţile su du r ii a două s e m i c o n d u c t o a r e de a se răci la
u n capăt ş i a se î n c ă l z i la celălalt cînd prin sudură tre c e
u n curent e le c tr i c . lnvelişul e xt e ri o r j uc a r o lul acelui
capăt a l sudurii care trebuie s ă s e r ă c e a s c ă .
S i s t emul de r e l e e p erm i t e a s ă s e p r o t e j e z e c o r p u l d 'J
o acţiune c a l o r i c ă de o r i c e intens i t a te şi a s i g u r a în inte­

riorul n <l v e i o temperatură constan t ă .

Vadi m î n c e p u s e să-1 t a chin eze p e B i r o n t cu renumitct
lui teorie despre suprarăcire . Ceea ce p e n tr u V a l e n t i n
Maka r o v i ci reprezenta u n ad e văr ş t i i n ţ i f i c p ă r e a s ă con­
t r a z i c ă bunul -simţ. Termometr e l e arăt a u c l a r o temp e ­
r a t u r ă d e s tul de ridi c a t ă î n adîncur i l e p ă m î n t u l u i . Est e
a d e v ă r a t î n s ă că e a e r a constantă. De u n d e v e n e a d e c i
frigul ?
Pe măsură însă ce în c a b i n e se l ă s a fri g u l , p r oi e c ­
tantului îi p i e ri p o fta de r î s . Era totuşi c e v a î n n e regu l ă .
Scădere a temperaturii î n c abine p u t e a a v e a l o c o r i î n
cazul u n ei defecţiuni a s i s t em u l u i d e r ă c i r e ( ş i l a v e r i ­
ficare ar fi găsit-o) , ori în c a z u l p r e z e n ţ e i u n e i t em p er a ­
t u r i de m i n u s 7 0 ° C, s a u m a i s c e z u t ă , de p a rtea c e a l alt!J
a pereţilor.

Fap t e l e confi rmau c e l e s p u s e de B i r o n t .

- Fie şi supr a r ă c i r e , c e d ă V a d i m . P e n t r u n o i , as t a nu
r e p r ezintă vreun pe ri c o l . Trebuie nu m ai s ă schimb ă m
r e g l a r e a r e l e u ril o r a ut o m ate . .
in a c e l a ş i timp s e g î n d e a : "Trebuie să î n c e p u r g e n t
s ă mă o c up de schita s i stemului u n i vers a l d e r ă c i r e . E
c e v a primitiv să reglezi m e r e u " .
Modifi c a r e a r e g l ă r i i l e luă ş a s e o r e . l n c a b i n e s e î n ­
c ă l z i tr e ptat şi l u i Dekteariov i s e luă p a r c ă o p i a t r ă de
p e inim ă .
D u p ă u n s p r e z e c e o r e d e l a r e g l a r e , fi rul r o z a l t e rm o ­
· metru l u i î n c epu d i n n o u să se d e p l a s e z e ; p ă răsi divi­
zi une a " 2 5 " şi se d e p l a s ă spi·e divizi unea " 2 4 " ; este ade­
vărat c ă s e depl a s ă foarte p u ţ i n , c î t un fi r d e p ă r , nu mai
mult. Aceasta însă a fost sufi c i e n t pentru c a s ă atrag<1
privirile atente ale întregul u i echipaj .
Mi şcarea firului c ontinuă şi peste o săptămînă ; echi­
p aj u l lui " PV-3 1 3 " î n cepu s ă s e chirce a s c ă de fri g , deşi
temp e r atura c o b o r î s e doar pînă l a plus 20 d e urade .
0 Vadim şi Andrei i·eglară din nou siste m u l de răci r e .

'2 7
 - Pentru încă o zi se s t ab i J..i în c a b ine o temp eratur ă
n orm ală . Cînd î n s ă a fost nev o i e de a t r e i a şi apoi de a
patra r egl ar e a releului, Vadim p r e simti o nouă ne-
n o r o ci r e .
- Să o p rim n a va, · îi pr o p u s e el lui D ekteariov, naib a
ş t i e c î t p o a t e coborî tempe ratura .
··

- D a c ă nu ştim, r ăsp u n s e cu indife renţă D e kte a ri o v ,

a tunci p e ntr u ce să rămînem pe l o c ?

- Teribil om m ai eşti, N iko l a i Nikolaevici !
- Din păc ate n u. , Vaclim S ergheevici . Şi mie mi s-au
cam muiat p i ci o a r ele .
Cu t o ate acestea, dumneata n u - ţi p i e rzi curajul ?
- Cînd e n e c e s ar, nu mi-1 p i e r d .

11

Cronometru! so c o t e a zi după z i . D e pe e crane dispă­

ruse d e f ini t iv culoare a a l b a stră. Cîmpul amintea a c um o
catifea violetă.
In c e a de-a p at ru z e c e a zi, adîndmea ajunse l a 1 700
de kilometri. I n mediul i n c and e s c e nt cu o te m p e r a t u r ă
de 3 000 de grad e , nava era amenin-ţată de frig . Doar
Biront c o n s i d e r a a c e s t lucru normal. D acă t.erm o m e t r e l e
îi î n ş e l a u , în schimb e c r anul reda întocmai spectrul vi­
zibil al ra diat.iei t ermic e ; ş i e l s e m ă n a cu spe ctrul tem­
p eratu r il o r s o l a r e .
- D a c ă e u aş i e ş i acum d i n navă, î n c epu Andrei
s ă-I pi s e z e cu în t r e b ă r i p e Biront, aş î n g h e ţ a s a u
aş arde ?
- N-ati a p u c a să păţiţi n i ci una, nici alta.
- Înţeleg, aş fi transform at în praf din c auza pre-
s iuni i . B ine , să n eglij ăm presiunea.
- V - aţi transforma î ntr-un nor de aburi .
- I nse amnă că totuşi aş arde ?
- Nu în s ensul în c are s î ntem obi şnuiţi să ne ima-
ginăm p r o c e s u l d e f o rmare a a b u r i l o r . Materia din care
s î nteţi co n s t r u it s-ar pulveriza p u r şi s implu, inst ant ane u ,
s u b a c ţ i u n e a radi aţiil o r . .
- Şi n - a ş simţi nici cald n i ci f r i g ?
- Din contra, aţi simţi, în egală m ă sur ă , şi una ,
şi alt a .
o _ Hm-l1m . . .
 Andrei se uită la savant fără s ă- I priceapă. Avea o
figură atît de nătîngă, incit Valentin M ak a r o vi c i începu
s ă r î d ă , tr e c î n d u - ş i mulţumit mîinile.
- După legile fizi cii, protestă Ciurakov, o dată cu
c r eş te r e a presiunii ş i tem p eratura este o b l i ga t ă s ă
crească.
- Şi ui te c ă a cum ea va c o b o r î !
Biront î n ch i s e un o chi, iar cu c e l ă l al t se uită amenin­
ţ ător I a m e c an i c . Dekteari ov, care îi privea de mai m u l t
timp p e c ei d o i , se t o p e a de r î s .
- A ş a explicaţi dumneavo astră di al e ct i c a ? tună d e ­
m a s c at o r atomi stul. Despre c e pr es i u n i vorbiţi ? D e s u t e
de atmosfere, de mii d e atmosfere ? Împrej urul nostru
s î nt însă mil i o cm e de atm o sfere. He , he !
Valentin Mak a rovici d e s c h i s e şi cel de- al d o i l e a o chi
şi c ontinuă, de data a s t a liniştit, binevoitor :
- Presiun e a este duşmana p r e siuni i . La un anumit
niv e l , c antitat e a trece într-o nouă c alitate. Hai s ă n e
r e amintim : c î t timp tr e c e p e o navă cosmică care z b o a r ă
cu o v i t e z a a p r o p i a t ă d e a luminii într-un an p ă m î nt e s c ?
O z i . A ş a ? Nădăjduiesc că acum nu m ă veţi mai c o n t r a ­
zice. A tre cut o a r e multă vreme de cînd nu numai muri­
tori de rînd ca dumne avoastră, dar şi savanţi eminenţi
- Biront înto arse c a p u l spre Dekteariov - strigau :
" Ruşine ! Scol asti c ă ! " ? A cum totul se explică simplu : l a
viteze .mari, toate p r o c esele fizice ş i biologice se înceti ­
nesc f o a rt e mult. A st a e tot. In loc de viteze mari , noi
am dat p este p r e s i u n i m ari .

- Şi totuşi nu înţeleg, se încăp ăţînă And re i . Să fi

fost numai fri g, hai , acceptam raţionamentul . Dar aici,
c ăldur a şi frigul stau laolal t ă , al ături !
- Împrej urul n ostru se află materia într-o nouă
stare. Acest lucru trebuie înţeles m ai înt î i , se enervă
Valentin Makarovici. Acţiunea exteri oară asupra siste­
mului nostru de t.'i cire, c a şi asupra sistemelor de măsu­
rare a temperaturii, este cu totul alta. Rămîne n um ai să
lămurim care anume.
Andrei se uită l a D e k tear io v cu speranţa că acesta î i
va î m p ăr tă ş i nedumerirea. Dekteariov îl privea pe Biront
cu dragoste şi respect. Geologul era entuziasmat de în­
drăzn e a l a i d e i l o r atomistului , de curajul cu care acesta
scruta adXncurile cele mai îndepărtate ale fen o m en el o r
naturi i .

29
 Dar propria sa teorie p r i v i t o are la i n v a r i a b i li t a t e .:J
c o mpoziţiei c h i m i c e m c:! d i i a m a t e r i e i î n r a p o r t c u a d î n ­
cimea nu se confirm a s e . Conţinutul de e l e m ente g r e l e s e
m i c ş o r a s e . N u c l e e l e metal e l o r se d e z a u r e cr a s e ră , f o rm î n d
n u c l e e de c o r b o n , d e h i d r o g e n , el e o�x:igBn
ş i d e hel i u .
A c e a stă d e z a nregare n u f u s e s e î n s ot:i E \ d e o e xp l o z i e
t e r m o n u cl e a r ă . C e l e t r e i g e o s f e re , c u o g r o sime tot n ! ă
d e u p w a p e d o u ă m i i de k i l o m e tri , a v u s e s e ră r o l u l u n u i
blindaj s o l i d , care r e z i s t a s e pres i u nii i n t e r i o a r e g e n e r A t e
d e e a î ns ă ş i .
Astfe l , n a v a s u b t e r a n ă se d e p l a s a s e p r i n tre n e m e t a ! e ,
d i n t r e care o p a rte - î n c o n d i ţ i i o b i ş n u i t e - n u s i n t
a l t c e v a d e c î t g a z e . A i c i î n s ă e l e e r a u c e l puţin l a fel d e
t a r i c a oţelul c ă l i t . De ci n a v a p ă t r u n s e s e d i n c e î n c e
m a i a d î n c printr-o m a s ă enormă d e o x i g e n s o l i d , d e
h i d r o gen s o l i d , d e h e l i u s o l i d .
A n d r e i s e u i t a cu interes l a a p a r a t e . N a v a subterana
î ş i cro i a d r u m c u aceeaşi v i t e z ă , chi a r ceva m a i rep e d e ,
î n timp ce d e n s i t a t e a n e o b i ş n u i t ă - d u p ă p fi r e r e a m e c a ­
n i c u l u i - ar fi t r e b u it să o p u n ă o rezistenţă m u l t m a i
m a re d e c î t granitul ş i b az a l t u l cri s t al i n ş i d e c i v i t e z a d e
d e p l a s a r e să s e r e d u c ă .
B i r o n t n u fu în s t a r e să d e a exp l i c aţii c o m p l e t e m e ·
c a n i c u l u i a s u p r a tabl oului r e a l al i n t e r a cţiunii d i ntre
sfre d e l u l navei s u b t e r a n e ş i m edi u l înc onj urător. M ai
e r a u î n c ă m u l t e lucruri pe c a re el . ab i a l e î ntreveqe a .

- E u c r e d , î i s p u s e l u i A n dr e i , c ă prin a n u l are a pre­

siunii, î n u r m a a c ţiuni i sfre d e l u l u i , s e p ro d u c e o e v a p o ·
r a re instant a n e e , o e x p l o z i e l o c a l ă . D a r c um anume s�
dezvoltă a c e a s t ă e v a p o r a r e . . . r ă m î n e să se studieze. Eu
cred că viteza de d e p l a s a re va creşte cu timpul şi
mai m u lt.
Biront d e v e n i s e de m u l t p e n tru Dekte a ri ov un consu l ­
tant de n e în l o c u i t . Savanţii IŞI un i s e r ă eforturi l e . Ei
a v e a u de rezolvat o s i n g u r ă p r oblemă p r i n ci p a l ă : cum
anume se m o d i f i c ă p r o p r i e t ă ţ i l e m ateriei pe graniţa inte­
rioară a celei d e - a p atra geosfere, acolo unde e a vine î n
c o n t a c t cu n u c l e u l c entral , şi c a r e a n um e s î nt fenome­
n e le ce însoţesc m o d i f i c area a c e s t or p r o p r i etăţi ?

(Continuare in numărul viitor)

 CUVÎNTUL CI TITO RILOR
Fiind î n c o n c e d i u la Tg. J i u , am c i ti t " A ien t a tul în
infraro:;; u " p e b u c ii ţ ele, a d i că î n t îi nr. 1 52 ( fas cic u l a 1) şi
- după o lungă p a uz ă - fascicula 4, care s o sis e la
Tg- J i u . Pe urmă a s o s i t f a s c i c u l a 3, i a r fascicula 2 nu se
găsea nici cînd am p l e c a t la B u cur e ş t i . A t r e b u i t s-o ci­
t e s c a c o l o . A c e s t l u c r u , din p u n c t d e vedere comercial,
rup e fluxul vînzării. 1\fu ş ti u c u m s e e x p li c ă ; bănuiesc
că cei de la D i f u z a r e a u c a m î n c u.rca l - o . . . Vă s emnaiez
fap tul, gîndindu-mă că p u t e ţi i n t erveni spre reg./ e ­
men l are.
D u p ă ce am ci tit r om a n u l "pe s ă ri t e " , am r e l u a t lec­
tuw " d ' a cap o " , de l a n u m ărul 152 pînă l a 1 55 . Aceas t ă
·
i u crare e f o a r t e h u m o a s ă . Fab ulaţia este, d u p ă părerea
m ea , e x t r e m de ingenioasă ; mesaj ul um a n i ta r perf e c t
s e r v i t de mijloacele ales e . M i s e pare o adevăra t ă operă
literară socialistă, în m o d profund gîndi tă şi concep u t ă
de pe pozitiile socia lis t e în li t era t ur ă . Es t e un r o m a n " de
mare fantezie " . E o lucrare c u a d evăr a t bună. Pas aj e ca
acela în care - după radiaţia cu goma la care e supusii
colonia " Orizon turi" - d o c t o rul Franz Werner face
transiuzia "neîngă dui t ă " lui Pi e t r o sînt em o ţionan t e .
Totul e b i n e dozat, cu simţ al m ă s urii şi un realism
s tr a şni c împl e ti t cu romon tismul şi fan tezia. Fiin dcă
exis tă m u l t ă fan tezie î n " A te nta t î n infr a r o ş u " şi, după
părerea mea, de foarte bună cali t a t e .
In sfîrşi t, caract erele ( u n e l e din tre e l e ) sîn t vii, bine
con tura te, extrem de i n t eresan t e . Savan tul K u r t Almer e
un pers onaj c o mp l e x , cons t r u i t î n tr-un mod nuanţa t şi
in teligt;n l1· iar tra gedin lui v ăd e ş t e p1·im ejdiile care-I a m e ­
nin ţă p e un savan t în jungla capi talis tă.
 Florea Neacşu, Karl R a t ek, d o c torul Werner şi, într-o
oarecare măsură, H op e sînt făp turi foar te " vii " .
Un cuvînt despre d e t aliile ş tiinţifi ce : i n f o rm a ţ ia es t e
exc epţional de bogată ş i de bin e pu s ă la punct. Imi p o t
da seama deoarece m ă pricep l a el e c tronică ; am fos t
uimi t şi încîn t a t . Şi cons t r ucţia ·gen erală a l u c r ă r ii mi s e
pare excelen t ă .
P o a t e că fraza nu e î n t o tdeauna suficient de con t r o ­
la tă, "ritmul" ei n u d i f e r ă prea m ul t ele la un ca p i t o l la
altul, în f u n cţi e de tensiunea pe care o provoacă ci t i t o ­
r u lui u n pasaj mai dram a tic sau unul c a r e m erge mqi
lent . . . Dar a s t e a sîn t obs ervatii m eschine, " p e tele elin
s o a re " . Pe scurt, " A t e n t a t ul în infraroşu" mi-a plâ­
cut mult.

FLO R I N PETRESCU
lluc. urcşti
Str. Atel i er u lui n r . 9

poli grafic Casa Scînteii "1. V. S talin"